Anul XXI-Nr. 1003 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTUlUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ Vineri 25 iulie I969 6 pagini 25 bani tn grup de premiafi ai olimpiadei in întâmpinarea Congresului al X-lea al P.C.R. SPRIJIN UNANIM, APROBARE DEPLINĂ POLITICII INTERNE Șl EXTERNE A PARTIDULUI întreaga țară, de la un capăt la altul, întregul popor participă în aceste zile, într-o atmosferă de puternic entuziasm, la pregătirile pentru marele eve- niment istoric din viața politică și socială a țării noastre — cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. Cuvîntul partidului exprimat în documentele pre- gătitoare pentru cel de-al X-lea Congres a găsit în rîndul tuturor comuniștilor, al maselor largi de oameni ai muncii un sprijin unanim, o aprobare deplină. In adunări și mitinguri, în telegrame și scrisori ei își exprimă adeziunea lor față de politica internă și externă a Partidului Comunist Român, fată de înțe- leaptă conducere superioară de partid, în fruntea căreia se află tovarășul Nicolae Ceaușescu. Trăim în aceste zile premergătoare Congresului tensiunea marilor prefaceri înnoitoare prin care trece țara, bucuria nădejdilor împlinite, încrederea în viito- rul luminos al patriei noastre socialiste. O singură inimă bate în pieptul tuturor și ritmul ei dovedește indestructibila unitate care s-a creat între partid și popor, voința unanimă și hotărîtă de a urma partidul pe drumul său neabătut de edificare a României socialiste. Alături de întregul po- por, cadrele didactice din învățămîntul de toa- te gradele își exprimă în aceste zile hotărîrea de a milita neobosit pentru înfăptuirea politicii partidului. Ele dau o înaltă aprecie- re documentelor pentru Congresul al X-lea si susțin cu căldură pro- tovarășul Nicolae fie reales în funcția ieral al C.G. al P.C.R. a numeroase adu- isori și telegrame a- itetuiui Central al -sonal tovarășului șescu, oamenii șco- dorința de a parti- transpunerea în via- ce le vor reveni din i de-al X-lea Con- u-se să-și consacre citate perfecționării procesului de Invă- i și educării tinerei Intr-o atmosferă de entu- ziasm și încredere nețăr- murită în politica parti- dului și statului nostru, recenta plenară lărgită a Consiliu- lui Uniunii societăților științifice Sîntem martorii unor zile fără seamăn, de inestimabilă importanță istorică. întregul nostru popor a participat, in- tr-o atmosferă însuflețită, la dezbaterea documentelor pen- tru Congresul al X-lea al par- tidului. Aceste dezbateri, care au avut loc în adunări și con- ferințe de partid, în presă, în cadrul organizațiilor de masă și obștești, cu masele largi ale populației exprimă adîncul de- mocratism al orinduirii noas- tre, sînt mărturii grăitoare ale participării întregii națiuni la conturarea viitorului patriei. Ele relevă profundele prefaceri petrecute în ultimii ani în toa- te domeniile activității politice, economice, sociale. Pentru pri- ma oară în preajma unui con- gres este organizată o atît de largă dezbatere a sarcinilor fundamentale ale partidului, a principalelor direcții de dezvol- tare a țării, a politicii interne și externe a partidului și sta- tului. Socialismul este opera conș- tientă a poporului. Orînduirea socialistă este de neclintit pentru că este rodul acțiunii maselor largi populare, pentru că exprimă voința acestora ale cadrelor didactice a dezbătut Tezele și proiectul de Directive pentru cel de-al X-lea Congres al P.C.R. Participanții, în numele tu- turor slujitorilor școlii, și-au ex- primat adeziunea deplină față de aceste documente programatice de o înalta valoare teoretică și prac- ti că. în scrisoarea pe care au adresat-o cu acest prilej Comitetului Cen- tral al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, se spune printre altele i „Elaborate pe baza concluziilor des- prinse din evoluția societății româ- nești în ultimul sfert de veac, a bi- lanțului însuflețitor realizat de po- porul nostru în înfăptuirea hotă- ririlor Congresului al IX-lea și ale Conferinței Naționale. Tezele și pro- iectul de Directive jalonează cu ri- gurozitate științifică, într-o cuprin- zătoare viziune de perspectivă, di- recțiile de dezvoltare ale țării pe drumul socialismului, progresului și civilizației. Ele ilustrează in mod elocvent aplicarea creatoare ■ prin- cipiilor marxist-leniniste la condi- țiile roncrete ale patriei aoasTre. marea receptivitate a partid «lai față de tat ree* ce este Bea. tat. perseverența eu care acțioBează pentru perfecționarea tuturor do- Poporul însuși își făurește destinul de a-și făuri viata liberi si prosperă. în etapa cesăvirșiru construcției socialiste crește ți mai mult rolul maselor în ■ procesul istoric cor.șneot. Le- mn sublinia :_____Un stat este puternic prin cooțtimla mase- îor. El este puternic atunci cînd masele știu totul, cînd sint in stare să judece totul și cînd fac totul în mod con- știent. Traducind in viață a- cest principiu, partidul nostru informează consecvent masele asupra tuturor problemelor politicii interne și externe, su- pune dezbaterii lor probleme- le cruciale privind dezvoltarea societății noastre socialiste. Un exemplu edificator asupra semnificației și rezultatelor politicii de consultare a mase- lor largi ale poporului îl repre- zintă adoptarea măsurilor de 3 care este legat viitorul învăță- mîntului românesc — Directi- vele C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea învățămîntului de toate gradele, Legea învățămîn- tului și Statutul personalului didactic, la elaborarea cărora și-au adus practic contribuția toți oamenii școlii din patria noastră. O caracteristică fundamen- meniilor de activitate. Înalta res- ponsabilitate fată de destinele na- țiunii noastre socialiste. Preocuparea statornică ■ parti- dului și statului pentru dezvoltarea economiei naționale, a forțelor de producție — temelia trainică ■ ri- dicării bunăstării wlmik si spi- rituale a poporului — reflectată in Teze și in proiectul de Directive, are o puternică rezonantă ia ria- dul membrilor corpolui didactic, întrunește aprobarea Ier unanimă. Pe fondul marilor înfăptuiri ala poporului român ia anii construc- ției socialiste, tinind seama de ce- rințele actuale si de perspectivă ale societății noastre. documentele pen- tală a întregului proces de construire a socialismului este antrenarea tot mai vie, activă și conștientă a maselor largi, a întregului popor, la făurirea propriului destin. Socialismul a instaurat sensul autentic al democrației, în care se înfăp- ruiește domnia poporului în viața social-politică, participa- rea tot mai largă și efectivă a cetățenilor la- conducerea vieții sociale. în acest spirit Tezele C.C. al P.C.R. pentru Congre- sul ăl X-Iea.al partidului ara- tă că. odată cu dezvoltarea for- țelor de producție, cu îmbună- tățirea condițiilor de trai .ale poporului și ridicarea nivelului său cultural, trebuie perfecțio- nate și căile de atragere mul- tilaterală a maselor populare' la activitatea organelor de stat, la conducerea întregii societăți. Partidul, conducînd în conti- nuare. nemijlocit, procesul de dezvoltare a democrației socia- liste, va asigura intensificarea participării tuturor categoriilor de cetățeni la dezbaterea și e- laborarea politicii interne și externe, la adoptarea celor mai importante decizii și măsuri privind evoluția societății, astfel ca progresul României tru cel de-al X-lea Cod greș al par- tiduim stabilese obiective de mare important* pentru dezvolte rea și perfecrioaarea școlii de teate gra- dele in noua etapă tstor ă pe care o vom «tribale. Mea’ rii corpului didactic, cărora le retine nobila sarcină de instruire si educare a ti- neretului patriei, sini teotâriți să-și consacre, și in viitor, capacitatea, talentul și energia pentru realiza- rea acestor obiective, pentru reu- șita deplină a însăți mint ului obli- gatoriu de 1* ani, pentru pregăti- rea temeinică, la nivelul științei și tehnicii contemporane, a unui nu- măr sporit de muncitori, tehnicieni și specialiști cu înaltă calificare, pentru înflorirea continuă a știin- să fie în tot mai mare măsură expresia contribuției colective a întregii societăți. Pe măsura dezvoltării socie- tății, a creșterii conștiinței so- cialiste a cetățenilor, organi- zațiile de masă și obștești, unitățile cooperatiste și uniuni- le de creație vor căpăta un rol tot mai mare în înfăptuirea programului de desăvîrșire a construcției socialiste, în în- treaga viață social-politicâ a țării. Tezele precizează sarci- nile specifice ale fiecăreia în actuala etapă, în perspectiva perfecționării multilaterale a societății socialiste românești. Sarcini deosebite în organiza- rea participării maselor la în- treagă activitate social-politică, în stimularea, energiilor lor creatoare revin, de asemenea, Frontului Unității . Socialiste — organism politic reprezenta- tiv, cu activitate permanentă, ce unește, sub conducerea Partidului Comunist Român, toate organizațiile obștești, toate forțele' sociale din țara noastră, exprimînd unitatea și coeziunea națiunii socialiste. Poporul muncitor este pe deplin convins că nu există epocă în istoria României care ței si culturii, astfel incit școala noastră u-șî îndeplinească eu cins- te misiunea care i-a fost încredin- ța ti 'om acționa, ca înflăcărați pur- tători ai cuvîntului partidului, să- dind in inima și mintea tineretului școlar și universitar, e dată eu ni- rue valori ale științei și c-oltnrii. dragostea fierbinte fată de patrie, devotamentul fată de partid, fată de eauza socialismului. Dind glas sentimentelor și coo- s îngeri lor tuturor slujitorilor sco- lii. asigurăm conducere» partidului, pe dumneavoastră personal, iubite tovarășe Ceaușescu, de atașamentul zmstru profund la politica internă și externă a partidului și statului, expresia cea mai înaltă a interese- lor vitale ale poporalul român, și ne angajăm cu toată răspunderea de a traduce in fapte botăririle pe care le va adopta Congresul al X-lea al partidului." i prc e'tul de Directive Uy.xres.: al X-lea. ..Am aflai cu nețărmurită bucurie, sti- mate tovarășe Nicolae Ceaușescu — se spune prinire altele in tele- gramă — de hotărîrea Conferinței extraordinare a organizației de par- tid a municipiului București, îm- părtășită cu entuziasm de celelalte conferințe județene, de a propune Congresituii realegerea dumnea- voastră in funcția de secretar gene- ral al C.C. al P.C.R. Noi, ca- drele didactice de la disclnl’nele ue stiinte sociale, vedem in realegerea dumneavoastră in această funcție de cea mai înaltă răspundere națio- nală chezășia sigură a continuității liniei politice marxist-Ieniniste fer- me, înțelepte și patriotice a parti- dului nostru in activitatea sa in- ternă și externă, garanția unei ne- abătute înaintări a României socia- liste spre cele mai înalte culmi aie progresului și civilizației. In calitate de lucrători în domeniul ideologic, chemați să contribuim la înfăptui- rea sarcinilor importante stabilite de partid privind educația comu- nistă, roarxist-Ieninistă a tineretu- lui studios — menționează în înche- iere telegrama — vă încredințăm că ne vom intensifica permanent eforturile In această nobilă activi- tate, răspunzind astfel grijii per- manente pe care conducerea de partid și de stat, dumneavoastră personal, tovarășe secretar general, o purtați învățămîntului de toate gradele, activității de formăre a viitoarelor generații de Intelectu- ali". să fi oferit omului muncii — fără deosebire de naționali- tate — atîtea prilejuri de a se afirma multilateral, de a face din inițiativa și capacitatea sa o verigă trainică în lanțul unor fapte durabile și mărețe ce vor dăinui peste generații. în ultimii ani partidul nostru s-a preocupat continuu de lărgirea democrației socialiste în eco- nomie, în viața politică și so- cială a țării căutînd forme- le cele mai adecvate de inten- sificare a participării maselor la bunul mers al vieții sociale. Măsurile luate pentru lărgirea și perfecționarea democrației socialiste consplidează puterea clasei muncitoare. întăresc sentimentul poporului că este stăpîn al țării, dezvoltă. atașa- mentul cetățenilor față de cau- za socialismului. Factorul e- sențial. semnul sigur al dezvol- tării democrației socialiste în condițiile etapei pe care o străbate România este întărirea necontenită a rolului conducă- tor al partidului în toate sfere- le de activitate. Acest rol este cu atît mai mare cu cît cresc competența și autoritatea poli- tică a maselor, nivelul lor cultural, energia, capacitatea și Olimpiada internațională de matematică Exigența sporită față de întrecerile precedente • Mulțumiri organizatorilor • Admirație pentru realizările poporului nostru, pentru frumusețile meleagurilor românești Le țfL-ș.Xil săptartanu trecute, iii ie fes^vita;; a Liceului _N.-:ciâe Băi cescu* cin Capitală a pe coccurențu celei ce i Xî-a ect;:: a Olimpiadei ter-iLc-ale de matematică — 112 tiner. d.n 14 tari — în cei ma: emoționant moment al lor — festivitatea de decernare a premiilor. La aceasta ediție a prestigioa- se: întreceri, inițiată de țara noastră acum 11 ani. au parti- cipat elevi selecționați pe baza unor concursuri preliminare cu caracter național din Anglia, Belgia. Bulgaria, Cehoslovacia, Franța, R. D. Germană. Iugosla- via. R. P. Mongolă. Olanda. Po- lonia. România, Suedia și Uniu- nea Sovietică. Alături de ei erau prezenți in sală șefii dele- gatilor celor 14 țări participante, membrii juriului și numeroase personalități de renume care ilustrează această universală știință veche de milenii și ultra- med —nă în același timp — ma- tematica. Ediția din acest an a olimpia- dei s-a soldat cu acordares a 44 de premii. Premiul I a fost obținut de elevii Simon Norton din Anglia. Tibor Fiala din Un- garia și Vladimir Germanovici Drinfeld din Uniunea Sovietică, care au realizat maximum de puncte pasibile. Țara noastră a participat cu un lot de 8 elevi. Dintre aceștia patru s-au situat printre cei 20 de concurenți care au fost dis- tinși cu premiul II : Barbu Ber- ceanu de la Liceul „Mihai Vi- teazul" din București, Horia Călin Pop de la Liceul „Alex. Papiu Tlarian* din Tg. Mureș, Voicu Boșcaiu de la Liceul nr. 1 din Arad și Constantin Sevici de la Liceul „Traian" din Tr. Se- verin. Alți doi membri ai lotului nostru — Vlad Sergiescu de la Liceul „Gh. Lazăr" din București și Ștefan Grădinaru de la Liceul nr. 2 din Tr. Severin — au ob- ținut premiul III. spiritul de răspundere al oame- nilor muncii, cu cît libertatea de acțiune, posibilitatea de participare la conducerea tre- burilor publice a acestora e mai mare, cu cit se dezvoltă democrația. Mersul impetuos al societății noastre pe calea progresului reclamă ca o necesitate obiec- tivă creșterea continuă a ro- lului conducător al partidului, perfecționarea neîncetată a tuturor organelor și organiza- țiilor sale, dezvoltarea demo- crației interne de partid, a cărei esență constă în înfăp- tuirea politicii partidului. De aceea, așa cum se subliniază in Tezele C.C. al P.C.R., „di- recțiile principale ale dezvol- tării vieții interne de partid vor fi și în viitor adîncirea continuă a democrației și în- tărirea disciplinei de partid, stimularea inițiativei creatoa- re a tuturor organizațiilor și membrilor partidului, manifes- tarea din plin a aptitudinilor organizatorice, politice și pro- GHEORGHE DRĂGAN doctor în științe istorice (Continuări în pag. 3) Vorbind despre semnificația concursului și relevînd contribu- ția adusă de cei 29 de membri ai juriului, profesori de presti- giu din țările participante, în al- cătuirea problemelor și în co- rectarea lucrărilor, acad. GRI- GORE MOISIL. președintele juriului, și-a exprimat convin- gerea că orbita olimpiadei de matematică se va lărgi continuu pe măsură ce omul își lărgește aria sa de cunoaștere. In aceasta olimpiadă s-au în- fruntat nu numai concurenți, ci și programe școlare, manuale, nivelul școlilor matematice ale celor 14 țări, a spus vorbitorul. Arătînd că prin pregătirea lor tinerii concurenți, astăzi elevi încă, au dreptul să aspire la culmile creației matematice, pre- ședintele juriului a apreciat că mulți dintre ei se vor întîlni în viitor la diferite congrese și reuniuni internaționale. Olimpiada de matematică a înlesnit un instructiv schimb de experiență între profesorii care au condus loturile de concurenți, a constituit un minunat prilej de a stabili prietenii între elevii pnrticipanți. Aceștia au putut cunoaște o parte din frumuseți- le patriei noastre și din munca poporului nostru vizitînd nume- roase orașe și trasee turistice în. Moldova, pe Valea Prahovei etc. „A fost o organizare excep- țională — ne-a declarat orofe- sorul VICTOR IOSIFOVICI LEVIN, conducătorul delegației de elevi din U.R.S.S. Condițiile de lucru ale juriului au fost foarte bune, iar stilul de muncă tovărășesc, prietenesc. Sîntem foarte mulțumiți că echipa Ro- mâniei a repurtat succese și ne bucură, evident, succesele ele- vilor sovietici". „Sînt mulțumit de modul cum a fost organizată această olim- piadă aici, în România — a spus și dr. docent ROLF LU- DERS. membru al delegației din R. D. Germană. Probele au com- portat dificultăți mai mari decît în întrecerile precedente de acest fel și aceasta este un merit pe care țin să-1 subliniez. Cît des- pre rezultate, a încheiat dr. Lii- ders, mă bucură succesele tine- rilor din țara pe care o repre- zint'. F. R. WATSON. conducătorul delegației engleze și LENON BEESON, adjunctul său. ne-au declarat: ..Băieții noștri au a- preciat primul subiect dar au găsit pe al doilea foarte greu. Noi am considerat că examenul a fost pretențios în acest an și cînd s-au cunoscut rezultatele s-a văzut că. într-adevăr. așa a fost. Ne-am bucurat că am avut cîte un băiat în fiecare din cele trei categorii de premiați și că am primit trei premii pentru soluții elegante, originale. Organizarea olimpiadei a fost excelentă, iar excursia în- . cintătoare. Am văzut diferite regiuni ale României, cu munți falnici și orașe moderne. Ne-au plăcut mult specialitățile care ne-au fost servite la masă, nu numai Ia hotel, ci mai ales în .cabanele și locurile în care am poposit. Preparatele și speciali- tățile de la Bucșoaia, lingă Su- ceava, de la Bistrița și Sinaia s-au întrecut unele pe altele. Cel mai deosebit moment al excursi- ei ni se pare a fi fost acela în care am admirat florile alpine din Carpați și primirea, cu în- tregul program, de la Sinaia". DENIS GERIL, profesor din Paris, și-a exprimat astfel im- presiile sale : ,,Tn timpul sejuru- lui în România am fost mișcat de primirea ce ni s-a făcut. în (Continuare în pag. 6) In ambianța noului și modernului cartier Drumul Taberei din București, un la fel de nou și modern liceu cu 20 de săli de clasă, laboratoare și tală de gimnastică ÎNFĂPTUIM ȘCOALA GENERALĂ DE 10 ANI Premisele sînt asigurate Acțiunea de perfecționare înregistrează un vizibil progres îndelung chibzuit, planul pe caro l-a alcătuit Inspectoratul școlar ju- dețean Alba pentru aaigurarea locurilor de activitate practică a e- levilor din clasa a IX-a se caracte- rizează, în primul rînd. prin luarea în seamă a condițiilor locale. O primă profilare a claselor a avut în vedere mediul în care fun- cționează acestea — urban sau ru- ral. In general, desigur, școlile din mediul rural vor avea profil a- gricol. Nu toate. însă, pentru câ ia Baia de Arieș. de exemplu, sau la Albac, există condiții pentru pre- gătirea tehnico-practicâ a elevilor în alte domenii. Ca atare, ia Baia de Arieș, unde funcționează o În- treprindere minieră, elevii vor e- fectua în atelierele acesteia iuc.-i.-l de lăcătușărie și strungărie. iar la Albac vor deprinde, in cadrul coo- perativei meșteșugărești din litate. elementele de bază ale tim- plăriei. Lucrările agricole vor fi si ele diferențiate, la rîndul lor. in funcție de specificul local. Unele clase vor fi îndreptate spre ■ mare, altele spre zootehnie □? e- xemplu cele din Meteș. Să: ' . Eu- tra), altele spre viticultură < la So- na, Jidvej, Lopadea Nouă . altoie spre cultura mare și zootehnie sau cultura mare și viticultură (cel - n Vințu de Jos, din Ighiu, din Mihalț etc.) In sfîrșit, o ultimă diferențieri a claselor în mediul rural este aceea care are în vedere pregătirea fete- lor pentru lucrările necesare ' n me- naj. De exemplu, la Bistra, te timp Grija pentru organizarea și dotarea laboratoarelor Căutlnd «5 pregâteaă-l ro»'* condițiile de natură să asigure de la început buna desfășurare a muncii în clasele a IX-a. inspec- toratul școlar al județului Bistri- ța-Năsăud a luat din vreme mă- surile corespunzătoare Vizitind recent o serie de școli din cuprin- sul județului, la care vor funcționa, încerpînd din toamnă, asemenea clase, am putut constata o deose- bită grijă pentru modul curn se vor desfășura activitățile tehnico- practice ale elevilor. In acest sens sînt demne de remarcat inițiative- le școlilor din Josenii Birgăului, Șanț, Telciu, Ilva Mică și Feidru, ai căror elevi vor efectua lucrări de pomicultură, apicultura legumi- cultura, zootehnie etc. Directorii acestor școli au și luat contact : i întreprinderile și cooperativele agricole de producție unde vor lucra elevii în scopul de a găsi cele mai bune soluții de organiza- ce elevi; vor execrua lucrări de zo- otehnie. elevele vor învăța tet ce trebuie *• știe o bună Și mai diferențiată este profila- rea claselor din rr.ed.rf urban IX'd dovadă de o ovenore ixisaoBl inspectoratul școlar s.—a prt ț zs să valorifice toate pc»= ' le ex.=- tente in județ, de la cele e de uzinele meiaiurg.ee pini la ce.e oferite de urutaule cotixrue A rezultat, de aici, un t^cltu a' "-ac- ticii foarte varia: : lAcătusârta strungărie sau mermiea la C-g " ia Tetuș. ia beceș. La At-z .a A.te. luha sau la Blaj. chsm-e la ZLaiea. mecanteo-a ^:o la Cimpem. timpu- rie ia Abrci ta— i V-—atta set rește încă și mai mul: c data r; profilarea pratit-tij ele. elt-r î"- trucit Ia orașe peĂbLiutiie de practică sint mal largi, eievete vor efectua atit lucrări de mesa?. ct rl acuvităv la ofteuie P TTR.. la unt- tățile Sămure. la cooperativele de croitorie și de artizanat fi cezar te magazinele aparhr.ind -»perz‘ - velor de desfacere. ELeve.e d.n Seoes ți cale din Cimpem vor prmde «arfei tainele meserie, ie -- peraror P T T.R . cele ten Te.-s se vor pregăti pentru munca de asis- tente sanitare, cele dn A: ud dtr. Ocna Mureș ș: cm Blaj vrr intătA croitoria și artizanatul, cele dm A- brud vor lucra în unitănie cocer- ciale ș.a.m d. Prețui:nderc eondituie de prac- tică au fost ar—;-a;e ten vreme, luindu-se legârrra cu umtăpje rutee re e a-e*;«r iv-i.-ă— impresia iz -cnazcer.te I A.5 -vrAor »; ale cooperau vetse d« prod-tiie s-a creat pex.ote’-aiea ea elevii clase- lor c- țtoLl agricol s*-ai cesfă- șcare practica pe ioten special desnnate. De ia cax la caz. et vor f; incluși :s or.găzue tetrepr.nde- riicr ș; fxșeratiseior sau vor fi eousLiteți în grup» care vor iu:ra s-n ccnduterea brigadierilor. în- treagă praed.’ă va fi -îndrumată de profesor: de agr:~uirmă sprijiniți ce -.ngl-.er.: de specialitate din prod- :*e In cc-.trast cu ceste preocupări pczluve. am constatat si ur.eie aspe-cte mai puțin ‘.ăudabde. care impun grabnica intervenție a :r.- speitcratuiuL Am remarcat astfel ma: ia toate șichle — ; excepția celei din Feidru — c. liană dotare cu apara'ura ți. mai ales, o si^.■ ă organizare a laboratoarelor școlare de Lz.că, c..:m:e și eiectrotehmră, urmează să lucreze elevii f. eleveie: ț-trețt.-.ier. md-stmale. depouri CF.R «teLere ISTA., coopera- ție sp.tale ți dispensare, școli profesteatee eic. iar ia sate coo- perative agr.rile de producție și .ntrepr.rjdzr. agrictee de stau Mai mtet. cș.iborlnd tu unitățile pro- c—rut e. ci nducerue școlilor au ob- • r. .: a = fîteâ să desemneze din -r. stear.atuc-r lor maiștri și musteter. eu experiență care să t-i -ui-ră practica grupurilor de e- . Cit despre practica ce se va âesfâr.rî zr. = - in școală (aici este - • rta. :r. special, de lucrările de nt.-i. se pregătesc de pe acum «te_ere in șccâ; sau la internate. Ir. prezent. inspectoratul se în- r-.ește să distribuie școlilor unde -■ foe.»- e.e să Le cit mai deplin IOANA ROMAN ■ — necesare școlii de zece ani. Se .xpine ca inspectoratul școlar -dețean fă ia de urgență măsuri- se • pentru asigurarea do- ■âru. auiteotărti și mai ales orga- - zăr-i laboratoarelor școlare în toate școlile în care urmează să ia fj»ț4 clajă a IX-a. Trecerea ia generalizarea învă- tămfntuim de zece am solicită și va solicita si in viitor toate orga- nele de învățămînt la o muncă intensă. Revine inspectoratului ț:tear județean, directorilor de scoli, tuturor profesorilor, datoria ce a nu precupeți nici un efort pentru a asigura succesul cursuri- lor clasei a IX-a. cu care începe o scuă filă In istoria învățămîntu- 1„. nostru. Pref. AUREL CLAMBA inspec;:r general în Ministerul învățămîntului Printre preg^rr.ie pentru rțpuL an școlîr. un- foc important -ti ocupă cursurile de-perfeeîionare organizate în această t acanță. Merită să fie relevat faptul că perfecționarea din acest an a stat atît in atenția I.P.C.D., cit și in aceea a societăților științifice ale cadrelor didactice. Numai prin sistemul I.P.C-D. in perioada care a trecut de Ia încheierea cursu- rilor școlare au fost organizate cursuri pentru profesorii de liceu la specialitățile : fizică, chimie, științe biologice (in perioada 18— 29 iunie), ia matematică (in peri- oada 1—i_ iulie), la limbi moderne (în perioada 1—19 iuliei. precum și un curs cu directorii și educa- torii din Casele de copii 'in pe- rioada 17—28 iunie). Inspectora- tele școlare județene au organi- zat de asemenea, cu sprijinul I.P.C.D., cursuri pentru învățăto- rii care vor preda la clasa I cu copii de 6 ani. La rindul lor. so- cietățile științifice ale cadrelor didactice au inițiat tabere-curs la care informarea științifică de specialitate s-a îmbinat cu schim- bul de experiență, cu dezbateri privind programele școlare și, evident, cu discuții privind pro- blemele mai dificile de metodică. Dacă avem în vedere și alte ac- țiuni de perfecționare care ur- mează să fie organizate înaintea deschiderii anului școlar — cum sînt cele pentru profesorii de științe sociale și pentru profeso- rii care vor preda la clasele a IX-a ale școlii generale de 10 ani. putem avea o imagine de an- samblu asupra dimensiunilor pe care le capătă preocupările le- gate de lărgirea sistemului de perfecționare a corpului didactic. Discutind cu organizatorii cursurilor și cu profesorii par.i- cipanți ne-am dat seama că ac- țiunea aceasta a început să răs- pundă mai precis scopului său. Spre deosebire de alți ani, de data aceasta cadrele didactice au primit un sprijin mai direct, mai concret și mai substanțial peniru munca lor la clasă. Infor- mațiile comunicate de specialiștii de prestigiu care au ținut prele- geri au fost apreciate de cursanți ca un ajutor nemijlocit în preda- rea lecțiilor. Ele au oferit o ima- gine de ansamMu i stadiului pe care l-'a atins în prezent disciplina respectivă iar datele prezentate vor putea fi utilizate într-un șir de lecții și în predarea întregu- lui curs. O atenție deosebită s-a acordat capitolelor nou introduse htiprogramele diferitelor disci- pîîne. tiO altă trăsătură distinctă a cursurilor de perfecționare din ăbeastă vară o constituie renun- țarea la lecțiile de metodică ge- nerală și includerea în tematica lor a unor lecții de metodică pri- vind capitolele nou introduse în programele școlare. în sfîrșit, cursurile de perfecționare au avut în vedere înarmarea cursanților cu cunoașterea unor lucrări de laborator pe care nu le-au efec- tuat în facultate și care sint ne- cesare în prezent în liceu, insis- tîndu-se, firește, asupra aspecte- lor moderne ale dezvoltării ști- inței respective. La biologie — amplă in- formare științifică și me- todică La cursurile de perfecționare cu profesorii care predau știin- țele biologice au participat 16S de profesori, dintre care 40 (din București) s-au prezentat fără să fie solicitați. Credem că motiva- rea făcută de ei este semnificativă pentru modul cum este resimțită nevoia perfecționării de către corpul didactic : „Dorim să frec- ventăm cursul deoarece, consul- tînd tematica Iui, considerăm ci răspunde în cel mai deplin sens nevoii noastre de informare știin- țifică și metodică". Referindu-se la conținutul și nivelul prelegerilor prof. GEOR- GETA STANCIULESCU, de la Liceul „Petru Groza“ din Bucu- rești, a declarat : „Am participat la cinci cursuri de perfecționare ți nici unul nu s-a ținut la un asemenea nivel". Cursul cu profesorii de biolo- gie a urmărit, pe lingă o largă informare științifică, elucidarea și aprofundarea unor teme deo- sebit de importante cuprinse în programele de biologie pentru clasa a XH-a : ..Probleme actuale privind materia vie", ..Sisteme biologice și nivelele de organizare a lumii organice". „Probleme ac- tuale ale teoriei evoluției". ..Da- tete noi in genetică și biosinteza substanțelor proteice", „Probleme de genetică moleculară" ș.a. De menționa: că aceste prelegeri au fost prezentate de specialiști de prestigiu din învățămîntul supe- rior, ca prof. dr. N. Botnarîuc, conf. dr. O. Boldar, conf. dr. G. Strugariu și alții. De un real folos pentru noi — a spus prof. I. NEGOIȚESCU, de la Liceul „I. L. Caragiale" din Ploiești — au fost lucrările prac- tice, foarte bine organizate ți care au cuprins în special acele lucrări pe care actualii profesori nu le-zu studiat în facultate, ca de pildă cele referitoare la fizio- logia animală, lucrările de teh- nica microscopică privind morfo- logia plantelor și lucrările de fi- ziologie vegetală". Referindu-se la lucrările de laborator, pe care de asemenea le-a apreciat în mod deosebit, prof. ALEXANDRU DUMITRESCU a propus ca cei răspunzători să manifeste o mai mare grijă pentru dotarea labo- ratoarelor școlare cu aparatură modernă. El a cerut, de aseme- nea, o preocupare mai intensă pentru procurarea coloranților și substanțelor chimice de care duc lipsă școlile. în legătură cu cursurile de perfecționare prof. Alex. Dumitreecu a propus ca pe viitor să se facă demonstrații și la microscoape electronice. Participanții la cursuri au apre- ciat de asemenea faptul că dezba- terea unor teme privind metodica predării biologiei în liceu s-a fă- cut în lumina cerințelor moderni- zării conținutului și formelor de transmitere a cunoștințelor aces- tei discipline. Numărul mare de filme proiectate cu privire la viața celulei ca sistem viu cu autoreglare și la alte probleme, vizitarea laboratoarelor de cer- cetare științifică ale facultății, dezbaterile privind programele școlare sînt alte aspecte care au contribuit la succesul cursurilor de biologie. Credem că eficiența acestor cursuri va fi cu atît mai deplin valorificată cu cit inspec- toratele școlare ți directorii vor manifesta mai multă grijă pen- tru ca laboratoarele de care dis- pun-școlile să fie utilate cu apa- ratura necesară. La matematică — răs- puns unor cerințe noi ale programei La ourrjrfle de perfecționare pentru profeeorii de matematică i-a urmărit, în eaență, perfecțio- narea profesorilor care vor preda la data a Xll-a. De aceea, tema- tica lor »-» referit ca precădere la probleme de algebră auperi- oară. analiză și elemente de teo- ria probabilităților. Mulți dintre cei 21# profesori care au participat Ia aceste cursuri au apreciat expunerile făcute pe teme referitoare la teoria polinoamelor și a structu- rilor algebrice. Explicațiile despre spații topologice și metrice, des- pre funcțiile de variabilă vecto- rială, despre integrale ți ecuații au fost de asemenea apreciate pozitiv, ele răspunzînd unor ce- rințe stringente legate de perfec- ționarea muncii profesorilor de matematică. La succesul cursului a contri- buit în cea mai mare măsură faptul că prelegerile au fost ți- nute de specialiști din învăță- mintul superior, unii dintre ei autori de manuale, ceea ce a pri- lejuit și unele schimburi de opi- nie cu privire la accesibilitatea acestora. Consemnînd și aprecierile fă- cute de cursanți cu privire Ia mo- dul de organizare și desfășurare a seminariilor (conduse de cadre un ersitare și cercetători de la Institutul de matematică al Aca- demiei) și în deosebi faptul că lă seminarii s-au făcut largi aplica- tii ale temelor prezentate în pre- legeri, menționăm și unele obser- vații critice, care sînt totodată svgestii pentru viitoarele cursuri. Astfel, faptul că participantii la cursuri au fost recrutați neomo- gen — dintre profsorii care și-au făcut studiile acum 20—30 de ani și dintre cei care au absolvit fa- cultatea acum 3—4 ani —a pre- zentat unele greutăți în desfășu- rarea seminariilor. S-a propuș ca la viitoarele cursuri să fie che- mați profesori cu un nivel de pregătire mai apropial. O astfel de soluție ar răspunde, credem, și unor observații legate de ca- racterul prea teoretic al unor prelegeri. La limbile străine — cu- noașterea modalităților și tehnicilor moderne de predare într-un spirit modern s-au des- fășurat și cursurile de perfecțio- nare pentru limbi străine, la care au participat 250 de profesori de limbile rusă, franceză, germană, engleză. Aceste cursuri, cu o tra- diție care a depășit un deceniu, au cuprins în acest an numai profesori calificați în facultățile’ de 5 ani. La reușita lor și-au adus contribuția și 17 lectori din țările în care se vorbesc limbile respective. Cursurile au urmărit însușirea limbii literare contem- porane, a modalităților și a pro- cedeelor tehnice moderne de pre- dare. Profesorii care le-au urmat au apreciat faptul că au avut o tematică variată, la fiecare secție abordindu-se probleme impor- tanie privind cultura și civiliza- ția țărilor respective, psiho-pe- dagogia învățării limbilor străine, probleme generale de lingvistică (limba vorbită și caracteristicile ei), de gramatică (tradițion/lă, structuralistă și transformaționa- listă), de literatură. M-au impre- sionat in mod deosebit — a spus prof. VIRGIL SA VA — strădaniile menite să dea eficiență cursului de limba rusă". Prof. MAGDA- LENA FLOREA, care a participat la cursul de limba germană, a propus ca in viitor programa să se difuzeze participanților eu cel puțin două luni înainte și să se organizeze ■ land uri de material didactic, de unde profesorii să-și poată procur* materialele care se găsese mal greu. Apreciind competența lectorilor, prof. DAN POPESCU, participant la eurșul de limba franceză, a sugerat ca profesorii de Itmbi moderne să se eonitituie în cercuri pe județe pentru a păstra un contact per- manent șt a realiza un schimb de experiență și de informații de specialitate eit mai rodnic. Alți parlicipanți la cursuri âu apreciat că este necesar să se acorde o rtenție mai mare, în cadrul cursurilor de perfecționare, pro- blemelor referitoare la literatura contemporană din țările respec- tive precum și dezbaterii unor aspecte legate de cercetarea ști- ințifică în. domeniul predării lim- bilor moderne. Un ecou deosebit în rindul cursanților l-au avut expunerile referitoare la metodologia folo- sirii mijloacelor audio-vizuale, precum și dezbaterile purtate în legătură cu acestea. Merită rele- vată inițiativa de a se organiza, în afară de program, demonstra- ții de mînuire și întreținere a mijloacelor audio-vizuale. De același succes s-au bucurat și alte activități practice, ca de pildă, exercițiile de fonetică și lectură expresivă, analizele sti- listice etc. La cursurile pentru învă- țători — demonstrații practice și schimb de ex- periență Cu mijloace și' tehnici noi de predare au fost înarmați și în- vățătorii care vor preda la clase- le I cu copii de 6 ani. Cursurile destinate lor au fost organizate în centrele județene și au cuprins aproape 4 000 de persoane. La aceste cursuri s-au realizat și schimburi de experiență cu în- vățătorii care au predat în acest an la clasele I cu copii de 6 ani. La cursurile organizate de in- spectoratul școlar județean Dolj au participat 120 de învățători recrutați atît- dintre cei care vor preda în anul școlar viitor la cla- sele I cu copii de 6 ani, cît și dintre "cei care au predat pînă acum la' astfel de clase. Prelege- rile ținute de inspectori și de specialiști de la Centrul metodic au fost apreciate de participantii la cursuri pentru caracterul lor orientativ, pentru numeroasele indicații concrete. învățătoarea iulia BADEA, de Ia .Școala gene- rală nn ’12 din CraibVa,’ ne-a de- clarat că îi vor fi de un real fo- los în activitatea ei demonstra- țiile practice făcute în cadrul cursurilor, în timp ce învățătorul MARIN CAUC din Calafat a apre- ciat în mod'deosebit prezentarea și discutarea planurilor de lecții model. învățătorul CONST. CÂ- TUNEANU de la Școala generală nr. 22 din Craiova. apreciind fap- tul că prelegerile ținute la curs au fost axate pe noua programă, consideră că eficiența cursului ar fi fost mult sporită dacă această programă ar fi fost trimisă din timp și cursantilor pentru a fi studiată în prealabil. Participanții la cursul de perfecționare din județul Dolj au cerut inspectoratului să-și continue acțiunea de îndrumare și după începerea anului școlar, Prof. I. VOICU, inspectorul gene- ral al județului, ne-a declarat câ inspectoratul a considerat această propunere ca fiind bine-venită și că au fost deja luate măsuri pen- tru traducerea ei în viață. Astfel, s-a trecut la elaborarea unor ma- teriale metodice care vor fi lito- grafiate și difuzate în școli în pri- mele săptămîni după deschiderea noului an școlar și Ia alcătuirea unor bibliografii pentru educa- toare, chemate să acorde o mai mare atenție pregătirii specifice a preșcolarilor din grupele mari- în vederea acordării unei asis- tențe de specialitate învățătorilor de la clasele I — ca, de altfel, ți celorlalți învățători — pe tot parcursul anului școlar, inspecto- ratul va iniția, imediat după des- chiderea cursurilor, o serie de sondaje pentru a cunoaște pro- blemei» ce se ridică în munca în- vățătorilor și opiniile privitoare la rezolvarea acestora. Concluziile sondajelor vor fi sintetizate în- tr-un. material informativ care va cuprinde îndrumările metodico necesare și care va fi difuzat în toate școlile din județ. CONSTANTIN RADOI Vacanta oamenilor scolii I Acțiuni intense pentru asigura- rea unor condiții bune de funcțio- nare a clasei a IX-a se desfășoară și la inspectoratul școlar al ju- dețului Cluj. Locul central în ca- drul acestor acțiuni îl ocupă, în pe- rioada actuală, aspectele legate de profilul pregătirii tehnico-practice a elevilor. Inspectoratul școlar a cerut di- rectorilor de școli să studieze din timp posibilitățile unei profilări a- deevate, în funcție de condițiile lo- cale, a celor 63 de clase a IX-a care vor funcționa în județ. Preo- cuparea constantă și consecventă de a se folosi toate posibilitățile existente pentru a satisface cit mai larg interesul și înclinațiile e- levilor a dat roade. Astfel, în orașe, numeroși elevi vor lucra la atelierele de reparat -automobile, pentru a se iniția în meseria de mecanic-auto. La Cluj, de exemplu, ei își vor desfășura practica în atelierele școlii de șo- feri și în cele ale Liceului de trans- porturi, iar la Turda și la Dej în atelierele I.R.T.A. La Turda, pe lîngă meseria de mecanic-auto, elevii vor avea po- sibilitatea că m inițieze in lăcă- Profilare diversificată a pregătirii practice tușărie lucrind la atelierele Fa- bricii de ciment, în electrotehnică (la întreprinderea „Electrotehnica") sau în tîmplărie (la cooperativele meșteșugărești și în atelierele exis- tente la unele școli). Colegii lor de la Cîmpia Turzii vor învăța elec- trotehnica la uzinele „Industria sirmei". La Gherla elevii vor putea deprinde și meseria de tapițer, iar la Dej s-au creat condiții pentru efectuarea practicii în unitățile co- merciale. Cît despre eleve, ele vor urma, în majoritate, cursuri practice de gospodărie și menaj. Merită a- mintită inițiativa unor școli din Turda, care au asigurat la I.A.P.L. efectuarea practicii în acest do- meniu. în unele locuri s-au pre- văzut pentru eleve și cursuri prac- tice în diferite profesiuni. De e- xemplu, îa Cluj ele vor avea po- sibilitatea de a-și însuși steno- dactilografia, la Gherla vor învăța, lucrînd la întreprinderea „Some- șul", cum se țes covoarele persane etc. Deși în localitățile rurale va pre- domina, cum este și firesc, prac- tica în agricultură, pomicultură și Viticultură, au fost folosite și toate celelalte posibilități loeale. Tn a- cele comune unde există ateliere ale întreprinderilor de mecanizare a agriculturii (de exemplu Ia Bon- țida), elevii se vor iniția în me- seria de mecanic agricol, .țar la Bucea ei își vor putea însuși cu- noștințe de tîmplărie lucrînd Ia Fabrica de mobilă curbată. Elevii din Căpușu Mare vor lucra la a- telierele întreprinderii miniere și la I.R.T.A., unde vor învăța bazele profesiunii de mecanic auto-moto, iar cei din Măgurii-Băcătău se vor iniția, la Fabrica de cherestea, în meseriile legate de industria fo- restieră. Se vor desfășura de a- semenea lucrări practice la ferma pentru creșterea păsărilor de la Bonțida, la fermele zootehnice din Jucu, la complexul de industrie a- limentară din Baciu etc. Grija pentru profilarea diversi- ficată a practicii deschide în fața elevilor perspective variate de pre- gătire, constituind un element în plus de stimulare a interesului lor și al părinților pentru școala de 10 ani. I 8. B. Deși înfăptuirea importan- telor acțiuni din domeniul in- vățămîntului prevăzute pentru toamna acestui an a necesitat mobilizarea unui numi- im- portant de forțe didactice, respectarea odihnei corpului profesoral, asigurarea conai- țiilor efectuării acesteia s-a bucurat de toată atenția din partea sindicatelor din iniă- țămint, a inspectoratelor șco- lare și a școlilor. Majoritatea sindicatelor am învățămînt s-au preocupat in deaprope de procurarea bile- telor de tratament și odihnă pentru cadrele didactice în lu- nile vacanței de vară. Pe lingă aceasta, ele au extins mult organizarea de excursii documentare ți de studii ale corpului profesoral. Astfel, un grup de învățători și profesori din Strehaia vor porni să co- linde drumurile diri nordul țării, colegi ai lor din Mara- mureș vor vizita monumentele arhitectonice, artistice și isto- rice, precum și marile obiec- tive industriale apărute pe harta Olteniei, cadrele didac- tice din Covasna tși îndreaptă pății pe itinerarii moldovene, iar profesorii gălățeni vor în- treprinde un adevărat tur al României. Evident, pentru majoritatea acestor acțiuni au fost stabilite din vreme con- tracte. astfel incit grupurile de excursioniști să aibă asi- gurate condiții corespunzătoa- re. Se organizează însă și meroase excursii in care gurarea cazării se face schimburi reciproce. In menea cazuri se impune nu- asi- pnn ase- ca sindicatele de învățămînt și inspectoratele școlare să-și respecte integral angajamente- le, astfel Incit oamenii școlii să nu intlmpine greutăți așa cuni s-a intimplat anul trecut îndeosebi în unele loealită;i mai aglomerate, ca Brașov sau Suceava. Pe lingă numeroasele excur- sii pe magistralele țării, au fost inițiate pentru învățători și profesori ți excursii peste hotare. Bunăoară, sindicatul învățămînt al sectorului III din Capitală organizează o excur- sie pe ruta Budapesta — Braga — Bratislava. Asemenea ex- cursii, precum și vizite peste hotare pe bază de schimburi reciproce se află înscrise și in platrurile de activitate aie sindicatelor de învățămînt din Giurgiu, Oradea, Satu-Mare etc. In sfîrșit, pentru cei care își petrec o parte din concediu in localitățile unde domiciliază numeroase sindicate din in- vățămint, cum sint cele din Sibiu, din Brăi'a, din sectorul III al Cap ’alei etc., precum și unele case aie corpului di- dactic recent înființate au inițiat interesante programe rec-eatii-culturale și de des- tindere, mai ales in aer liber — program de ștrand ( au fost procurate doritorilor legitima- ții ia unele cluburi și asociații : ci de canotaj, spectaco- le in aer liber, filme, întreceri sportive etc. Și bibliotecile școlare și-au intensificat acti- xea in aceste săptămîni popularizind și difuzind noile apariții beletristice și de spe- cialitate. Există însă și alte posibili- tăți, insuficient valorificate încă, pentru inițierea unor ac- țiuni de vacanță. Ne referim la acele acțiuni in care con- dițiile materiale pot fi pregă- ' tite integral de către organi- zatori. Așa sînt, de pildă, taberele de corturi in diferite zone pitorești ale țării, vizi- tele tematice de o zi, cu au- tocarele etc. Spiritul de iniți- ativă și imaginația unor organe sindicale din învățămînt au rămas încă datoare in această privință. Mai este insă timp suficient pentru inițierea unor asemenea acțiuni, în care pot fi cuprinse un număr mai mare de cadre didactice, ofe- rindu-li-se astfel activă și plăcută- Ocupîndu-se cu o vacanță grijă și pricepere de vacanța mem- brilor corpului profesoral, sin- dicatele din învățămînt șl inspectoratele județene ii vor ajuta să-și împrospăteze forțe- le, să dispună in toamnă de noi puteri de muncă pe care să le pună în slujba instruirii și educării elevilor. AL. CIUCA PAGINA 2 - Dl II MINISTERUL NlMlIW în legătură cu examenul de definitivare * în învățămînt și colocviul pentru gradul II Funcția de orientare școlară și profesională a școlii generale Ministerul Învățămîntului re- amintește celor interesati că exa- menul de definitivare in învăță- mînt se va desfășura în perioada 1—10 septembrie a.c.. iar colocviul pentru gradul II in perioada 4—10 ianuarie 1970. Atit examenul de definitivare, cît și colocviul pentru obținerea gradului II se vor desfășura pe baza programelor aprobate de Mi- nisterul învățămîntului, pentru anul școlar 1968 1969. și difuzate prin institutele interjudețene de perfecționare a cadrelor didactice, I. DEFINITIVAREA 1N ÎNVAțA- MÎNT tn conformitate cu prevederile art. 83 din Statutul personalului didactic, examenul pentru definiti- varea în învățămînt constă din probe scrise și orale la următoa- rele discipline : — Pentru educatoare : limba și literatura română sau limba ma- ternă (scris și oral) ; probleme de psihologia copilului preșcolar și pedagogie preșcolară (oral). Proba de psihologia copilului preșcolar și pedagogie preșcolară se va sus- ține pe baza programei de studiu individual pentru educatoare, apro- bată de Ministerul Învățămîntului cu nr. 109894 1968. capitolul „Pe- dagogia preșcolară'. — Pentru învățători : limba șt literatura româtnă sau limba ma- ternă (scris) ; aritmetică : proble- me de psihologia copilului și pe- dagogie școlară (oral) : socialism științific (oral). La proba de arit- metică. examinarea învățătorilor se va face pe baza programei de studiu individual, aprobată de Mi- nisterul învățămîntului cu nr. 110556/1968. capitolul ..Aritmetică', iar proba de psihologia copilului și pedagogie școlară se va desfă- șura pe baza aceleiași programe, capitolul „Pedagogie". învățătorii și educatoarele de la unitățile școlare cu limbi de pre- dare ale naționalităților conlocui- toare vor susține și o probă ora- lă la limba și literatura română. Sesiune de lichidare Ministerul învățămîntului aduce la cunoștința celor interesați că profesorii. învățătorii și educa- toarele în funcție la data de 13 martie 1969 care nu au obținut de- finitivarea în învățămîtjt — fie că au fost respinși de 3 ori la acest examen, fie că din diferite motive nu s-au prezentat la el și au pier- dut astfel dreptul să-l mai dea — se vor putea prezenta, în mod ex- cepțional, la sesiunea de lichidare, organizată în acest scop în vacan- ta de primăvară a elevilor din anul școlar 1969,1970. — Pentru profesori : obiectul ds specialitate (scris și oral) ; proble- me de psihologia copilului și pe- dagogie școlară (oral); socialism științific (oral). Proba de psiholo- gia copilului și pedagogie școlară se va desfășura pe baza programei de pedagogie pentru studiul indi- vidual al profesorilor de toate spe- cialitățile. aprobată de Ministerul Învățămîntului cu nr. 75122/1967, ediția 1968. La proba de socialism științific, candidatii vor fi examinați din do- cumentele Congresului al X-lea al P.C.R. și din cele legate de a 25-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist. II. GRADUL II în conformitate cu prevederile art. 86 din Statutul personalului didactic, colocviul va consta din următoarele probe : — Pentru educatoare : literatura pentru copii și metodica activității instructiv-educative în învățămîn- tul preșcolar : — Pentru învățători : limba ro- mână sau limba maternă, aritme- tică și metodica predării acestor discipline ; — Pentru profesori : obiectul d* specialitate și metodica predării a- cestui obiect. Educatoarele, învățătorii și pro- fesorii care predau în șeoli cu lim- ba de predare a naționalităților conlocuitoare pot susține examenul sau colocviul în limba maternă. în perioada 25 august — I sep- tembrie a.c. institutele de perfec- ționare vor organiza, pentru can- didatii înscriși la examenul de de- finitivare în învățămînt. consulta- ții individuale și colective. Pentru cadrele didactice tnser.se la gradul II se vor organiza de a- semenea consultatii de specialitate și metodica predării specialității, în perioada 23—29 decembrie a.c. Cadrele didactice pot solicita consultații individuale institutelor de perfecționare și în afara acestei perioade. înscrierile pentru această sesiu- ne urmează să se fa<ă prin direc- țiunile școlilor, la inspectoratele școlare județene, pină cel mai tir- ziu la 30 septembrie 1969. Inspectoratele școlare județene (municipiul București), după veri- ficarea dosarelor candidaților în- scriși, vor efectua inspecțiile spe- ciale în trimestrele I și II ale a- nului școlar 1969—1970. Examenul se va desfășura după programele în vigoare pentru exa- menul de definitivare în învăță- mînt. Directivele pentru Congresul al X-lea al partidului prevăd, printre alte măsuri menite să asigure învățămîntului din țara noastră un mers ascendent, con- tinua perfecționare a structurii și modernizarea conținutului său. în ansamblul măsurilor preconi- zate. prelungirea la 10 ani a du- ratei învățămîntului obligatoriu constituie una din direcțiile principale ale dezvoltării școlii de cultură generală. Crearea școlii generale de 10 ani implică rezolvarea multor probleme eu privire la struc- tură și conținut, atît pe planul teoriei pedagogice cît și în cel al măsurilor practice. Ne vom opri aici asupra uneia din probleme- le fundamentale care se referă la funcția principală a celui de al doilea ciclu (mijlociu) al in- vățămfntului de cultură genera- lă și anume la rolul și funcțiile acestui ciclu în orientarea șco- lară și profesională a elevilor. După cum este cunoscut, din oadrul general al conținutului învățămîntului în școala gene- rală de 10 ani. așa cum e înfă- țișat în planul de învățămînt. rezultă că rolul acesteia și. mai ales, al ultimelor două clase în pregătirea tineretului constă In a asigura instruirea fundamenta- lă și unitară a tinerilor, consoli- dând și întregind pregătirea lor de cultură generală, astfel Incit să le permită atît continuarea studiilor cît ți orientarea In principalele sectoare ale vieții sociale. In a facilita orientarea profesională ți. în «trfnsă legă- tură cu aceasta, a asigura forma- rea abilităților necesare însu- țirii unei profesiuni. Trecerea !a un țnvățărnir.t o- bligatoriu prelungit pune > meni no: problema orie-rărit școlar* a elevilor. Ma: fr.ti. a- cea«ta determină sporirea oreo- cupări’or si mijloacelor Ir n-ec- ția orientării școlare a e> cr ținînd seama de fapt f ~â r- absolvirea clasei a VUI-a. eie • sînt puși pentru prima daaâ n situația de a aiege diregă for- mării lor școlare si chiar profe- sionale. Penu v găsirea soiuțiiior cores- pur.nitoâre este necesar, asa um e- ic cmenteie de partid, să se ți iă seama ăe experiența n-ro- gres-‘â a școli: rmr.âreF în trecut, cit si de experi- ența mondială in această problemă, preluate critic ș: ao’icate creator în con- dițiile specifice perioadei pe re o străbate societatea noastră în ansamblu și învățămîntul In particular. Se dovedește utilă din acest punct de vedere o exa- minare a orientărilor și tendin- țelor ce se constată în acea^'ă problemă In învățămîntul din alte țări. Principalele tendințe care «e manifestă în domeniul invătă- mîntului de cultură generală, o dată cu prelungirea duratei învățămîntului obligatoriu, se refectă în accentuarea caracte- rului finalizator al acestuia. în diversificarea mai mare a stu- diului în „sele școlii secundare de gradui I. în limitarea numă- rului de discipline obligatorii ți mărirea numărului de ore pen- tru obiectele la alegere sau fa- cultative în vederea creării po- sibilităților de adîncire a stu- diului unor obiecte de învăță- mînt și a unei mai bune orien- tări profesionale a elevilor. Cu unele nuanțe deosebitoare, școa- la de cultură generaiă din țările în care instruirea obli- gatorie este extinsă pină în jurul vîrstei de 16 ani este astfel structurată în- eît după m prim ciclu elemen- tar cu durata de 3—t ani — în toate cazurile, cum este și firesc, unitar — urmează un ciclu in- termediar .mijlociu) care, prin conținutul său. reprezintă pri- mul nivel al învățămîntului se- cundar. Acest riclu cuprinde a- deseori. mai ales în sistemele în care durata sa este de 4—6 ani, două grupe de clase, dintre care prima îndeplinește funcția de observare, iar cea de a doua funcția de orientare. Deosebirile esențiale dintre sistemele șco- lare constau. pe această -Teamă. Jn modul -im este conceput «I reatizat al doilea ciclu al învă- țămfntului generai Tn generai rendinta de struc- turare se ma- 'es’â în două di- recții ori- -paie a) mearea i- ne: scoli eenera’e unice, ne-rrr întregul tineret ari guri- d mai mult sau mai pu- țin o pregătire diversifi- cată. ce-1 o fn ultimele 5 . R D. Ge-marâ. P P Poio-ă. ” P Ungară. « P B ,1^ NCTTW! Italia. P.S «oră-;, , a; , m o-g’-eza-e» — v mJtc- t-o'jri re — M primul nr- >1 • n. â:â-nm- • - --j- P~ a Gem»*- e t A-e a s.« i F r-a-e - - wces'e u5 moilal - ♦.<— n-e - '■ - TrSiărura eomoiă a enrtsritseie iesâ tendința rf’re di- versifiearea studiilor. E<*» • ■ un :: fe o- r ■ e - ' r.:- .:.' »’ Jnvâ'ămîntului secundar este descoperi rea înclinațiilor elevi- lor. astfel incit să se depună e- fortri reale pentru a le dezvol- ta. Cei ma: mu ți pedagogi con- 2 ♦ drumul La ediccatie im- p’t-ă ă-=;mu! la orienf’re. s m-e- eătire rit mai o^triviiâ u nosi- bii;’ăli|e »i înclinațiile e'evi’nr. ca*-«o'e ictenr. a'â. în orc i- n- -ie reri --amâri: >i«-ic- •i -nz ■ pos.h;î!»3țea <9 Ir>cl"na- - ue c:feri--e a * tinerilor de^i li n n-egătire diferenția-ă. chiar individualizată. Fv;dent că di- ’ ersif'car*- «t idelor nu implică în mod obbeatoriu. crearea mai multor tipuri de scoli. Intrucît aceasta «e ooate realiza. In anu- mite limite, și In cadrul unei școli generale unice. Este ade- ,vârât că existența mai multor tipuri de școli, deși prezintă o serie de dezavantaje, constituie un cadru care favorizează adîn- cirea pregătirii diversificate a școlarilor. în schimb, școala or- ganizată pe o bază lărgită unică pentru toți elevii, selecția inter- venind mai tirziu. poate oferi un învățămînt general mai vast, destinat să faciliteze adaptarea la o societate industrială, tehno- logică. în evoluție continuă în acest sens școala generală de 10 ani din țara noastră cu- prinde. după ciclul elementar, un cit lu mijlociu bazat pe o programă fundamentală unică, cu funcții de observare a ele- vului și de orientare școla- ră. Acest ciclu asigură pregă- tirea de cultură generală de bază și începutul însușirii de către elevi a metodelor ce lucru. în următorii ani. pr.n continuarea studiilor in licee sau In clasele a IX-a si a X-a ai* școlii generale, se produc pro- gresiv opțrmile care urmăresc să dezvolte aptitudinile Este demn de reținut faptul că aces- te opțiuni nu sînt încă specia- lizări. De aceee. școala de 1 art nealuaeaza un învâtămfnt d 'e- rer.tiat dar nare nu este Irvă m fxvăRânsînt special: rar, cu e ort- ect-.-e defnșrvi. ''ăsâ-vm cor-.u-,ă ețenț.ată » s «temeinr de învățămînt dîn vreme- noastră - ronșnrute c - vers ricărea s- 'cr wea preo- a-âr or s‘ irrc. n»ret -n lo- e o* —*cațM< ftnce in «coala fenerelS vom ti otol^DiU dar* unele den pe»-' blemeie nd-rate cor stlrm into- celor rare se W-Jpa -de p-eda-e» educație. : ; t Asistent AASILE GHEN4DE Inst.: _" _i peraecgir Bacău Daci în materie de literatură, științe, limbi străine, desen, mu- zică etc., orice adolescent pasio- nat de studiu găsește căile pe care sc-si desăvârșească educația por- nind ae la asimilarea cunoștințe- ' lor predate în școală, ne putem întreba pe drept cuvînt : cu ce începe educația tineretului în do- men:ul cunoașterii și înțelegerii istoriei artelor ? Cu lecțiile pre- dc’e o dată pe săptâmînâ la sec- țiile umanistice ale liceelor ? Și încă, ar însemna să ignorăm cel puțin jumătate din numărul elevi- lor — cei ce frecventează sec- ii e reale. în cultura tinerilor se instaiecză astfel un gol pe care ne»' pot suplini nici puținele lec- ții din școală, nici lecturile în do- —eniul retpectiv și nici emisiunile ce c^â aie televiziunii. Căci in- •e ege-ea ariei cere mai ales cu- nocș*e-ea nemijlocită a unui nu- măr cir mai mare de opere. Fără o orientare sistomolică in apre- cvk opere: de artă, fără cunoaș- ‘e^ea curentelor și stilurilor cară s-au născut și s-au răspindit în di- ‘e^'e epoci In lume, fără stabili- ■ez unor judecăți de valoare te- — • " ce ar-a ne poate fi înțeleasă :• rj -ăa«e a menta cu folos for- -crea pe-sc-a 'ct i adolescentului. Pentru a complini acest gol in e. “-.-i colac» .-u'i Muzeului de artă ci R S. România a inițiat pe-v; e' = ... tocă d'n anul școlar 1967,1968 .n ciclu de 12 lecții de ucr-a amei cu ophcotîi practice p- - sr-a enea arhstilor plastici și a ope^eo* existent in muzeu, in ori- g -a sau în reproduceri. Anual, 1 200 ce cm >a sec le umaniste cie cee ă' r ®c:ov»ă’, „C. A. Ro- se- * 3*. ’e’^ Groza*, „Mici i ‘*zzA' . on Xec-ice', ,,D •-e j ait'e au frecven- te* cu r*g.«ă'î’et ecețre tec* A fer a eipe-e-’i -‘eresst-ă ș. Acum douăzeci de p-—.- tre elerti $rch: dm Cîmpu'urg-yuscei. pw.esi i«- tflni un f'.âcăizr.dmj blond c» ochi al^așt-: pătmsnri'Om. Mo- dest și tickt. cc^-.ds pe dealul Flăminda ki, H rs- canță. pe rrinu*m:e> p’:i*;ri musceiene. aște~~.lnd pe hlT.e tot ce vedea. S-a întors inidtitair tn natal — Vulfi~ei — r eu alfabetul ș- teb's in— rii. avea să-: : ere -< e.e- săi tn tainele -nmuaate eie formelor și culcnlc-, O -'tren cu pgsiune. cu donare, comze - să 8S»chiqă în •rțs ce'v eiie» drumuri noi căfe moșului, să le euhtre i^iapt- naȚia creat—re in - catran multe de murei. d»-s ivrpvl multor ani crea ti eecete tăria de a fugi de stereotipă, de per-.--'.u tab-'o- nului fi al ciifmkii ertificwî. In fiecare copil cree cuhi- tte sinceritatea î» rrpnwt’ea artistică. Pentru a i« (-.MpTai pe toate, întătâtr—. -» trebtrif fi peneremîd. w te- naeitate, dar n o străduință pentn» pe»*»e o- narea propriei t'r'e profesionale. Cum a Ubu**t ne-z î-î*;t-e de aurind o e^pome ces- învățătorul unor pictori de 11 ani eh’ti Ir rcvM»!» terr-uv» d-- eel» -X’. nwcV« p -»c- ve^rgse ti!» S»J DtAIrz O expocsf^e neotcă: er. re-p «Kt *rri- nle x* ni pveon tweer-sn, el corn ; 14 cvp». i« r«r«*4 de !•—11 «îm fc» Vu_ru-»r:: și rrmgdfil t«»e La Sole Daliei au e^pus 16 cm ce; 1? elevi pe care invă- tă't—L lot- Mărges; : ’-a in- rătci carte ?i i-a educat din clasa I fi pind tntr-a IV-a. Pîhl să ajungi aici, numele multora era deja cunoscut. Anul trecut. 12 dintre elevii lui Ion Mărgescu au fost dis- tinși la concursul pe țară al pionierjlo- ți școla-ilor și. -a răeplată, au petrecut o minu- nată vacantă în tabăra de la Homorod A urmat apoi o par- ticipare meritorie la con- control asupra roadelor muncii noastre și să stabilim criterii pen- tru îmbunătățirea muncii pe care o desfășurăm. Rezultatele obținute pinâ acum ne permit să apreciem că am lu- crat cu folos, că activitatea noas- tră contribuie la modelarea unei personalități complexe. Ne-a fost un stimulent prețios ajutorul ca- drelor didactice și al Inspectora- tului școlar al Consiliului munici- pal al Capitalei. Ne-am bucurat să constatăm interesul deosebit pe care l-a stîrnit acțiunea noastră în mediul școlar ; deși avînd la înce- put mai mult un caracter experi- mental, această acțiune s-a bucurat de o mare adeziune printre elevi. Un rezultat pozitiv remarcabil îl constituie în prezent participarea unor elevi la conferințele organi- zate de muzeu pe timpul verii și consultarea de către aceștia a bi- bliotecii muzeului. Odată cu deschiderea anului școlar 1969—1970 intenționăm sâ dăm cursurilor o mai mare extin- dere, cuprinzînd și elevi care nu studiază istoria artelor in cadrul școlii. Ca și pînă acum, lecțiile (din- tre care 6 vor fi dedicate artei românești și 6 artei universale), vor urmări sistematic sprijinirea muncii de educație estetică a ele- vilor din liceele de cultură gene- rală, dezvoltarea gustului lor pen- tru frumos și a posibilităților de înțelegere a variatelor sale modali- tăți de exprimare de-a lungul principalelor etape pe care le-a cunoscut evoluția artelor plastice. Un program încă modest, poate, dar o bază pentru tinerii care do- resc sâ aprofundeze acest dome- niu. EUGENIA GAVREA muzeograf principal la Muzeul de artă al R.S. România nrșurile internaționale de de- sen ale copiilor din Bulgaria, Iugoslavia și Italia. Acestui palmares i se adaugă alte trofee, individuale : Vasilica Bologa, premiul I pe țară în 1968, Mi- hai Băcescu, premiul „Paleta de aur" la concursul revistei „Cutezătorii", Elena Constan- tinescu, medalie la concursul internațional de la Sofia etc. L-am revăzut de curînd pe Ion Mărgescu. La fel ca pe vremea cînd era elev, părea veșnK stingherit șt încurcat. Mi-a vorbit cu zgîrcenie de planurile lui și ale elevilor săi. Visează la o mai largă con- fruntare a lucrărilor elevilor lui cu publicul, mijloc de permanentă perfecționare. Se pare că dorința aceasta i se va împlini : expoziția va fi pre- zentată probabil și la Pitești și pe litoral și în alte orașe. Dar ce este mai important se va petrece acolo, la Vultu- rești. De un an o altă gene- rație și-a început ucenicia sub îndrumarea învățătorului Ion Mărgescu. Ce lucruri vom mat auzi despre ea ? MIRCEA IONEL Consfătuire națională de geobotanică in Maramureș * Secția de botanică a So- cietății de știinte biologice a organizat în județul Ma- ramureș, intre 18 și 26 iulie a.c., cea de-a Vil-a consfă- tuire națională de geobota- nică. La această manifestare și-au dat întilnire botaniș- tii care lucrează în învăță- mîntul superior biologic și agricol, cercetători din in- stitutele centrale și departa- mentale, cadre didactice din învătămîntul liceal. Consfătuirea are drept scop dezbaterea unor pro- ; bleme teoretice și aplicati- ve privind valorificarea de- plină a resurselor vegetale din țara noastră »1 în spe- , cial a celor din județul Ma- ramureș. Se realizează de asemenea, cu acest prilej, un larg schimb de experi- ență cu botaniștii și specia- I liștli pratalogl și «ilvici oare lucrează in județele Satu Mare ți Maramureș. Participanții la consfătui- re se vor deplasa pe traseul. Satu Mare— Sighet—Borșa— Baia Mare, vizitînd pajiș- tile și pădurile cele mai ca- racteristice, rezervații na- turale ș.a„ unde vor analiza diferite aspecte privind in- ventarierea și cartarea ve- getației, acțiune importantă pentru o judicioasă valori- ficare a acestora. De ase- menea ei vor acorda con- sultații specialiștilor din în- treprinderile agricole și sil- vice de stat și cooperatiste de pe traseu. Modernizarea predării In atenția profesorilor de fizică și de chimie Recent s-a desfășurat la București o consfătuire a profesorilor de fizică și de chimie, organizată de S.S.F.C. cu concursul filialei Brașov. Lucrările consfă- tuirii, a căror tematică a constituit-o modernizarea conținutului și metodelor fizicii ca obiect de invăță* mint, au fost deschise de acad. prof. dr. do- cent Th. V. lonescu, pre- ședintele S.S.F.C. Au fost prezentate conferințele „Pe- dagogie, cibernetică și in- struire programată", de dr. V. Bunescu, director in Mi- nisterul învățămîntului și „Unele aspecte ale moder- nizării fizicii și chimiei in Invățămintul da cultură generală" de prof. M. So- rescu (Brașov). Lucrările consfătuirii s-au desfășurat apoi în cadrul a două secții — de fizică și de chimie. In secția de fizi- că au fost prezentate refe- ratele „Probleme ale mo- dernizării predării fizicii" de prof. univ. N. Calini- cenco (Iași), „Aparat elec- tromqgnetic pentru verifi- carea cunoștințelor" de prof. L. Muranschi (Bra- șov), „Comutator electronic pentru vizualizarea optimă a semnalelor" de lector Szacs Huba (Baia Mare) și prof. Szacs Geza (Tg. Se- cuiesc), „Principii de orga- nizare a conținutului no- țional de fizică in sprijinul modernizării predării ei", de prof. N. Stănescu, cer- cetător principal la Institu- tul de științe pedagogice. La secția de chimie s-au susținut referatele „Sensul modernizării și principalele sale direcții de realizare in invățămintul chimiei" și „Locul și rolul mijloacelor instruirii programate în sporirea performanțelor ele- vilor in asimilarea cunoș- tințelor de chimie" de Paula Constantinescu și Viorica Lupu, asistente la Univer- sitatea București, „Preda- rea programată a capitolu- lui „Amestec și combinații" în clasa a IX-a“ de prof. Denisa Breazu (Cluj) și „Utilizarea algoritmilor în instruirea programată" de prof. Rodica Nicolaiciuc (București). La ambele secții discuțiile au fost vii, demonstrînd că In rindul cadrelor didacti- ce există un larg interes pentru problemele legate de modernizarea predării. In continuare a avut loc conferința pe țară a S.S.F.C. După cuvintul de deschi- dere, rostit de acad. prof. dr. docent Th. V. lonescu, președintele S.S.F.C., și cu- vîntul rostit de dr. V. Bu- nescu, director în Ministe- rul Învățămîntului, dr. N. Martaiogu. secretarul ge- neral al S.S.F.C,, a prezen- tat darea de seamă a Socie- tății, iar prof. dr. docent Gh. Brătescu raportul comi- siei de cenzori. Numeroa- sele discuții care au urmat au subliniat realizările do- bindite de S.S.F.C., precum și sarcinile care stau in fața acesteia. Participanții au făcut numeroase propu- neri pentru îmbunătățirea activității. A urinat apoi alegerea membrilor consi- liului S.S.F.C. și a mem- brilor biroului. Ca pre- ședinte a fost reales prof, dr, docent Th. V. lonescu. N. S. Set de diapozitive pentru studiul limbilor străine Un colectiv de profesori de specialitate — Mariana Tirana, Mareei Saraș. AI- fred Fink șl Eugen Novi- cicov — a realizat in ca- drul studioului _Anima- film" un c;i de diapozitive pentru predarea limbilor engleză. Ir»ceiă, germană ți rusă in școlile de cul- tură generală si ia primii ani de liceu. Setul, cuprin- zind 4" de irracini color, este intitulat _O ii din ac- tivitatea eievuiui". Prin tematica lor, ima- ginile earespnad in linii mari tematicii programe- lor și manualelor de limbi străine, reprezentind dite- rite aspecte din viata ele- vilor la școală, acasă, pe stradă etc. Ele sint menite sâ servească drept supor- turi vizunie pevttiu dialo- guri și de-crieri. urmărind in pritnul rind dezvoltarea exprimării spontane a ele- vilor in limba pe care o studiază. Pentru a se veni in ajutorul profesorilor, se- tul este însoțit de broșuri care cuprind descrieri ale fiecărei imagini, dialoguri ți material de limbă (cu- sinte. expresii și structuri). De ............................. Îndrumări metoaișe gene- rale care prezintă princi- piile predării limbilor mo- derne și arată cum se fo- losesc diapozitivele la lec- ții- Imaginile color (realizate de Vasile Polizache) sint clare și sugestive. Deși ntt- merotate intr-o anumită or- dine, corespunzător cu tex- tele respective din broșu- ră, ele pot fi folosite in orice ordine in funeție de nivelul de cunoștințe al clasei, de tematica parcur. să etc. Studioul cinematografic „Aniniafîlm”, în colabora- re cu Ministerul Invățămin- tului, realizează și alte se- turi de diapozitive care vor folosi Ia predarea limbilor moderne. Sint astfel în fa- za de finisare diapozitivele „Aspecte din Franța” (au- tor — Marcel Saraș), „As- pecte din U.R.S.S.” (autor — Margareta Popescul. „Aspecte din Anglia” (au- tor — Mariana , Țărann). Fiecare dirt ele va fi înso- țit de o broșură tn limba respectivă. Prof. V. BORDEIANU Roadele muncii cercurilor de elevi După încheierea anului școlar Ia Liceul „Ion Slavici" din Arad și-au dat întilnire membrii cercuri- lor de elevi din liceele ju- dețului, pentru a prezenta roadele activității lor. Cu acest prilej ei au expus, în cadrul a două secții, peste 50 de luerări alcătuite de ei in cercuri. De multă a- preeiere s-au bucurat lu- crările : „Metoda transfi- gurării aplicată în curent continua la gruparea con- densatorilor" (Ladislau Far- raț, de la Liceal nr. 2 din Arad), „Cercetări asupra cauzelor mineralizării ape- lor freatice în lunca Du- nării" (Maria Filtp. Grupul școlar hidrotehnic), „Con- tribuția tui Liviu Rebreanu la dezvoltarea romanului românesc" (Felicia Maieuț. Liceul din Sebiț) etc. HOR IA TRUTĂ Concurs de construcții pe nisip la Năvodari Pe imensa plajă de la Năvodari, peste 80 de pio- nieri și școlari din toate județele țării au luat parte zilele trecute la concursul de construcții în nisip or- ganizat de Consiliul Națio- nal al Organizației Pionie- rilor, Ministerul învăță- mîntului și O.N.T.. 80 de mici sculptori și arhitecți au modelat, în pulbere au- rie, palate pentru teți-fru- mnși și Ilene Cosînzene, castele medievale, maebete ale unor case memoriale, precum și copii după unele binecunoscute statui Și complexe arhitecturale. Plaja devenise un imens amfiteatru in care luaseră loc peste trei mii de spec- tatori, pionieri și școlari veniți să-și petreacă vacan- ța în frumoasa tabăra de la Năvodari. iar scena acestui neobișnuit amfi- teatru, o reprezenta fîșia de plaja de pe malul mării, înconjurată de bucăți tri- unghiulare de pînză multi- coloră, pe care cei »U de concurenti iși modelau vi- sele. Strădania lor a înce- put, încetul cu încetul, să capete contur i Constantin Ciuculete din satul Peștea- na. județul Gorj a construit macheta casei memoriale a Ecaterinei Teodori u. eroina de pe Jii. Constantin Soimu din Constanța a mo- delat nn leu, micuța Cristina Bigan — un minunat castel. O concurentă a făcut din firișoarele aurii o frumoasă poartă maramureșană, altul un fort, alții au reprodus „Masa tăcerii" a lui Brău- cuși, au construit case ța- nesti etc. Trecuse abia un ceas de la Începerea concursului și plaja luase înfățișarea unei adevărate expoziții. Desigur că juriului, che- mat să decidă care dintre lu- crările copiilor era cea mai reușită, i-a revenit o misiune dificilă. Pînă la urmă au fost declarați la- ureați ai concursului pio- nierii Cristina Popescu din Constanța, care a modelat celebra statuetă „Gindito- rul“ și Alexandru Nestor din București, care a exe- cutat cu deosebită finețe capacul unui sarcofag egip- tean. Pe cei doi laureațî ai con- cursului ii așteaptă acum o confruntare și mai diiv cilă. Ei au fost invitați de „Air France" și „Le Figa- ro“ să participe în luna august la un concurs ue modelaj pe nisip care se va desășura pe una din plaje- le Franței. Le urăm succes. T. MAREȘ PAGINA 5 O etapă nouă in activitatea Federației INSTITUTUL DE CONSTRUCȚII-IJIOREȘTI Internationale a Sindicatelor Educatorilor ANUNȚĂ lucrări, în termen de acestui anunț în Bu- în termen de 15 zile om păcii, peieteciei și cooperării pe^ta a cooperării ■e :a că; op: deosebită importanță nli Scadentelor dm tavtțlmlax educare a tinerelor teresul umanității resurselor materiale tuale ale omenirii. de Legea din Repu- a tuturor șl spiri- tărirea nale etc. De o de înscriere împreună cu actele prevăzute nr. 6 privind Statutul personalului didactic blica Socialistă România : instruire și generații. în acest propus să sprijine un kv profesionale in sens, F.I.S.E. și-a organizeze sau să program apt să con- AKE H SAMț ET'cX Preistoria rachetei moderne întreprinsă J, 40.133 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA i București, Piața Sclnteil nr. I, Telefon 17.60.20. Abonamentele se fao prin oficiile poștale, factorii poștali și difuzor» de presă Tiparul Combinatul Poligrafie Casa Scînteil ușor marele în cercurile din întreaga spo- două rea- un mod de tratare larg ac- cesibil. Termenii sînt dese- ori exemplificați cu prover- be și zicale din folclorul ro- s-au nuc mp: acă a î mânescul jnulrui a «c s HOM EXDRE. rin R P. : au prietenii care, desigur. Biblioteca la Paris tunului deceniu ca ea să fi apărut în traducere germană, în incunabulul din Colonia, se etalează și un splendid atlas de artilerie. Cît despre partea treia din manuscris, demonstrînd că nașterea rachetei multi- ple a avut loc cu 121 de ani mai devreme, substl- înțelegem mai ecou stîrnit de specialiști lume. Cercetarea $1 lucrări românești fie de- loc, fie foarte puțin cunos- cute — ca de pildă impor- tantul tratat de artă mili- tară al lui lacob. Despot, tulburătoarele amănunte date de manuscrisul fran- șl iințifico-muzeistică rită. Nici celelalte de D. Todericiu a scos la iveală aspecte care dau coligatului sibian o valoare părți din manuscris, lizate anterior creației lui cez 7239 din Națională de despre nașterea Conrad de la Sibiu, nu sint dintre cele obișnuite. în primul rînd. și acest lucru nu fusese nici el știut, prima parte din manuscris este pur și simplu o ve- tustă CARTE A FOCURI- LOR DE ARTIFICII ; da- tată la 1400. ea este cu 29 de ani anterioară celei mai vechi cărți de acest fel știute pînă în prezent In cea de a doua parte de „Ma bleme de artă militară, mașini de război ți mașini pirotehnice*. Cu toate a- cestea nimeni au l-a lua: în mină să vadă ce anume conținea el. D. Todericiu a redescoperit de fapt manus- crisul, iar prin lucrarea recent publicată l-a resti- tuit istoriei științe: ți tehnicii mondiale ți româ- nești. Așa privind lucrurile terea ;Tv_r Recent a avut loc la Damasc, în Republica Arabă Siria, Con- ferința statutară a F.I.S.E. urmată de sesiunea Comitetului administrativ nou ales. Conținutul documentelor pre- zentate de secretariatul F.I.S.E și de comisiile acesteia, precum și intervențiile participanților la discuții au trasat un sugestiv tablou al școlii și cadrelor di- dactice din toate regiunile lu- mii, al luptei pe care educato- rii din diferite continente, gru- pați în organizațiile lor sindi- cale și profesionale, o desfă- șoară pentru democratizarea și dezvoltarea învățămîntului, pentru asigurarea unor condiții mai bune de muncă și de viață, pentru pace și progres social. A fost demonstrat încă o dată ro- lul important pe care-1 dețin slujitorii școlii și culturii, ală- turi de producătorii bunurilor materiale, în marile victorii re- purtate de societatea omenească în mersul ei neîntrerupt pe drumul bunăstării și civilizației. Din analiza contextului general social-politic în care acționează cadrele didactice, a realizărilor înfăptuite și a greutăților în- tîmpinate în diferitele regiuni ale lumii, se desprinde necesi- tatea luptei unite a tuturor for- țelor progresiste, chemate să-și dea o contribuție din ce în ce mai mare la valorificarea în in- turile cadrelor didactice, ca și situația femeilor educatoare. Organizațiile sindicale europene vor discuta cooperarea între sindicate,pregătirea și perfec- ționarea cadrelor didactice, e- ducația permanentă etc. în legătură cu problemele care privesc securitatea europeană, F.I.S.E. și-a propus să organize- ze o acțiune pentru examinarea căilor de folosire a posibili- tăților de care dispune învă- țămîntul în scopul educării ti- neretului în spiritul păcii, al înțelegerii și respectului între popoare. în afară de activitățile cu caracter regional, F.I.S.E. pre- vede continuarea și lărgirea ac- țiunilor pe linia aplicării Reco- mandării UNESCO-OIM privind soluționarea problemelor gene- rale legate de condițiile sociale și economice ale personalului didactic : aprofundarea în mai mare măsură a aspectelor pe care le determină. în cadrul di- feritelor categorii de educatori, schimbările structurale inter- venite în dezvoltarea învăță- mintului precum și precizarea și difuzarea problemelor legate de modificările impuse pedagogiei de utilizarea mijloacelor tehnice audio-vizuale, progresul psiho- logiei copilului și a adolescen- tului, noile scopuri ale educației, de cunoașterea ideilor și reali- zărilor pedagogiei progresis- In condițiile vieții contem- porane, F.I.S.E. își îndeplinește cu succes îndatorirea de a milita pentru consolidarea și lărgirea solidarității internaționale a e- ducatorllor din întreaga lume, de a asigura alianța educatori- lor cu clasa muncitoare și cu păturile progresiste pentru în- lăturarea dominației politice și economice a monopolurilor și pentru construirea unei noi so- cietăți, lipsite de exploatare, în care invățămîntul, adaptat ce- rințelor revoluției științifice și tehnice mondiale, să noată contribui din plin la dezvolta- rea plenară a capacităților in- telectuale și morale ale omului, la fericirea lui. Pe această linie se înscriu multiple manifestări internaționale — conferințe, co- locvii, seminarii — organizate direct sau cu participarea F.I.S.E. în perioada care a trecut de la precedenta conferință statutară (Alger, 1965). Dar ceea ce am dori să comunicăm cu deosebire cadrelor didactice și organizațiilor sindicale din țara noastră se referă, mai ales, la activitatea de perspectivă, în- trucît atît în fața F.I.S.E. cît și a fiecărei uniuni naționale a e- ducatorilor se deschide o pe- rioadă bogată în acțiuni menite să influențeze în multe privințe dezvoltarea mișcării sindicale și perfecționarea procesului de te etc. Proclamat ..an al educației” de către Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite, anul 1970 va prilejui desfășura- rea unui vast program de mani- festări înfăptuite din inițiativa sau cu participarea F.I.S.E, pe teme variate privind analiza si- tuației din învățămînt și a cau- zelor care o provoacă, stabili- rea obiectivelor esențiale, can- titative și calitative ale școlii și cadrelor didactice mărirea creditelor afectate educației, ia- pentru mișcarea sindicală in- ternațională a educatorilor va fi prin conținutul său prin ca- racterul unitar și urmările care i se prevăd pentru întărirea unității de acțiune internațio- nală a cadrelor didactice, cea de a V-a Conferință Internațională F.I.S.E. care va avea loc la Ber- lin pe tema : ..Școala, cadrele di- dactice și sindicatele din invă- țămînt în societatea actuală*. Bine pregătită din punct de ve- dere organizatoric, tet fundamentată prin cont său interesant și cuprinză: și prin valabilitatea conclurifmr pe care le va adopta, Confercnta va constitui un eve întreaga activitate a F portanta ei rezidă, de acrie în suita de aclivriăț- prev; atît în etapa precedentă c tribuie la rezolvarea probleme- lor specifice care stau în fața organizațiilor sindicale regio- nale de învățămînt. în America Latină, de exemplu, unde se pun probleme legate de refor- ma școlară, de lupta contra a- gresiunii culturale a imperia- lismului, de apărarea libertă- ților democratice și a drepturi- lor sindicale, de autonomia uni- versitară etc., va fi organizat un seminar latino-american care va avea loc în septembrie 1969, în Chile. In Africa, o masă ro- tundă care va avea loc la sfîrși- tul acestui an sau la începutul anului viitor va lua în discuție aspectele luptei pentru lichidarea analfabetismului, rezistența îm- potriva penetrației neo-colonia- lismului, pregătirea cadrelor calificate pentru învățămînt, organizarea luptei pentru intere- sele economice și sociale ale e- ducatorilor. La reuniunea inter- națională programată pentru anul 1971 într-una din țările Asiei se vor lua în dezbatere situația învățămîntului și drep- printre care se poate colocviul cu tema : și aplicarea ideilor asupra educației-, ori cinstea cele: ce a 1» sări a nașterii marelui revoluționar. Participanții la Conferi la Damasc, reprezentanți de organizații sindicale toate continentele lumii, ; cultat cu mult interes reL privind preocupările cadrele didactice din țara noastră care, angajate cu toate forțele și ca- pacitățile lor creatoare in lupta unită a întregului popor pentru făurirea deplină a socialismul-: întîmpină cel de al X-lea Con- gres al P.C.R. și cea de-a XXV-a aniversare a eliberării României de sub jugul fascist cu no: și educare a tineretului. Tabloul luminos și dinamic al dezvol- tății și perfecționării vățămîntului românesc. în- unuJ din factorii primordiali ai ridi- cării poporului nostru pe cul- mile civilizației și progresului uman, a demonstrat în fața de- legaților la conferință și. prin ei, a educatorilor lumii atenția Dicționar de etică pentru tineret Apariția primului „Dic- ționar de etică pentru tine- ret" (Editura politică. 1969), constituie un sprijin de sea- mă în procesul formării conștiinței socialiste a ti- nerei generații. Elaborat de un colectiv de cadre universitare și de cercetători științifici (coor- donarea lexico-grafică Lu- iza Seche ; coordonatoare al volumului Ovidiu Trăsnea, doctor in filozofie) dicțio- narul abordează. întemeiat pe concepția marxistă des- pre etică și morală, nume- roase domenii lămurind ti- nerilor atît problemele cla- sice ale eticii teoretice, cit și cele ale moralei socialis- te. El prezintă astfel noți- uni ca „atitudine", „bine", „cerință morală", „datorie morală", „eroism", „formă a conștiinței sociale", „ge- pe care partidul și statul nostru o acordă școlii și slujitori- lor ei, acelora care prin pre- gătirea lor profesională și rolul pe care-1 îndeplinesc în socie- tate, sînț chemați să-și dea o contribuție cît mai valoroasă Ia elaborarea și aplicarea în viață a politicii de instruire și educare a tinerelor generații de constructori ai socialismului și comunismului. In măsură cores- punzătoare. ca cea mai largă organizație profesională de masă a cadrelor didactice din țara noastră și ca membră a F.I.S.E. Uniunea sindicatelor din învăță- mînt și cultură din România s-a prezentat în fața Conferinței cu o amplă și variată activitate, din care s-a putut desprinde, atît dorința de a se informa tot mai mult, pe baza partici- pării Ia acțiuni internaționale șl a contactelor bilaterale, în sco- pul îmbunătățirii propriei munci, cit și hotărîrea nestrămutată de a-și da o contribuție eficientă Ia îmbogățirea experienței co- mune în vederea asigurării ro- lului ce se cuvine învățămîntu- lui și educației in făurirea, prin mijlocirea culturii, a climatului de înțelegere intre popoare. In acest sens, subliniind ideea din Raport cu privire ia organizarea unei intiiniri a sindicatelor e- ducatorilor din țările Europei, delegația noastră a considerat că o astfel de acțiune ar aduce o contribuție importantă la con- solidarea securității pe conti- nemul nostru și a propus discu- tarea unei terne care ar putea C. DRĂGl LESCt neral-uman în morală”, „hărnicie", „imperativ mo- ral", „libertate morală" etc. Cuprinzînd circa 9 000 de termeni, volumul îmbină armonios caracterul știin- țific și bogat informativ cu aictionar deeticâ pentru tineret 1 care s-a crista- cor.cepția poporului nostru despre sensui vieții, precum și cu maxime și ginduri despre morală ale unor personalități din cul- tura universală. Recent apărută in Edi- tura Academiei, lucrarea „Preistoria rachetei mo- derne‘-, de D. Todericiu, consacrată studiului presti- giosului manuscris-coligat Varia II 374 din Arhivele de stat de la Sibiu, îm- bină două aspecte de obi- cei neobișnuite la una și aceeași carte. Este, pe de- oparte, o dare de seamă riguros științifică a unei cercetări întinse de-a lun- gul mai multor ani, și pe de altă parte o lucrare de informare și prezentare, o frîntură din istoria tehni- cii, dedicată începuturilor unuia dintre cele mai actu- ale capitole ale sale, cel al rachetei. Relevarea unor aporturi m națiunea tinerilor naturaliști din Timișoara scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice I — Șef de lucrări la Gatedra de Electrotehnică, dlsci plina „Instalații electrice, Electrotehnică, pompe și sta- ții de pompare, poziția 8 din statul de funcțiuni. — Șef de lucrări la catedra de Instalații, disciplina „Instalații sanitare și de gaze", poziția 9 din startul de funcțiuni. — Asistent la Catedra de Construcții hidrotehnice, disciplina „Construcții hidrotehnice" poziția 10 din șta- tul de funcțiuni. — Asistent la Catedra de Electrotehnică, disciplina „Automatizări și acționări", poziția 14 din ștatul de funcțiuni. Candidațil la concurs vor depune la Secretariatul Rec- toratului din București Bd. Republicii nr. 176, cererea — pentru posturile de șef de 30 de zile de la data publicării letinul Oficial; — pentru posturile de asistent de la data publicării acestui anunț, în Buletinul Oficial. Cei ce funcționează într-o Instituție de învățămînt su- perior sînt obligați să comunice în scris, rectorului sau directorului acesteia. înscrierea la concurs. Concursul se va tine la sediul institutului, în termen de 3 luni de la publicarea acestui anunț. ABSOLVENTELE școlii normale din Buzău, promo- ția 194' sînt invitate la întîlnirea de 25 ani de la ab- solvire. ce va avea loc în Buzău, pe data de 30 august 1969. Relații : învățătoarea Jeana Antache (Glinischi) Co- muna Rosertti, județul Buzău. Olimpiada de matematică n ncc I) faptul că premiul u >-a acordat decit acelor -ent: rare au atins nivelul •.al Sistem mulțumit: de arul obținut de echipa A care a luat unul din pe teritoriul Țării Ro- mânești, activitatea in- ginerească a lui Petru Cer- cel și, în general, demons- trarea utilizării timpurii a pulberii în țările române, ca și citarea părerilor unor călători străini aflați în trecere pe aici — demons- trează că activitatea crea- toare de înaltă calificare tehnică a lui Conrad de la Sibiu apare „la locul ei', iar prezentarea realizărilor surprinzătoare ale lui Ha- nes Walach — acel foarte probabil Ion Românul, ale cărui rețete de pulbere, după recenta lor redescope- rire, aveau să facă obi- ectul unor brevete moderne de propulsanți de rachetă — întărește acest aspect al lucrurilor. Manuscrisul Varia II 374 a existat în arhivele Sibiului ca atare, de cînd a intrat în ele, sub titlul lejul olimpiadei ne-au permis să cunoaștem viața harnicului popor al României, frumusețile țării și succesele vieții sale economice și culturale'. IOSEF MORAVUK, din R.S. Cehoslovacă, ne-a spus : „Olim- piada a fost foarte bine organi- zată. La fiecare pas am simțit grija atentă a gazdelor noastre. mdu-1 pe Conrad de Ia S biu polonezului Kazimi- erz Siemienowicz și intro- ducînd în istoria creării ra- chetei moderne un loc și un an : — SIBIU, 1529 — con- duce la o reșeriere a părții vechi a acestei istorii. Examinînd tabloul de fi- liațiune prezentat de D. Todericiu, ne dăm seama câ la Sibiu, în secolul al XVI-lea, exista contextul in care a creat și experi- mentat acest mare mecani- cian necunoscut pînă ieri care a fost Conrad Haas. Analizîndu-i opera, repu- nînd-o în epocă dar și în istoria actuală a științei, D. Todericiu a întreprins o cercetare deosebit de va- loroasă. Pe drept cuvînt a- rată savantul polonez Su- botowicz : „Consider că este bine că cele cunoscute de noi despre istoria con- cepțiilor privind racheta sînt acum mai exacte și mai. profunde" Carte de referință In primul rînd atrăgător scri- să dar în același timp dis- punînd de un foarte amplu aparat științific auxiliar, lucrarea lui D. Todericiu constituie o reușită. Prof. ing. I. IVANOV