Proletari 'din toate țările, uniți-vă! Anul XXI-Nr. 1002 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ ÎN INTIMPINAREA Vineri 11 iulie 1969 4 pag. 25 bani CELUI DE AL X-LEA CONGRES AL PARTIDULUI t t PLENARA LĂRGITĂ A CUNSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATE Fructificarea aptitudinilor creatoare ale fiecărei generații în zilele de 3 și 4 iulie a.c. s-au desfășurat lucră- rile plenarei lărgite a Consiliului Central al a Uniunii Generale a Sindi- V satelor din România. La X lenară au participat mem- Wrii și membri supleanți ai ■knsiliului Central, mem- -’ A ai comisiei centrale de "zori, iar ca invitați membrii birourilor executi- ve ale comitetelor uniuni- lor sindicatelor pe ramuri profesionale, președinții consiliilor județene ale sin- dicatelor, șefi de secții și alți activiști din aparatul Consiliului Central, cadre cu munci de răspundere din ministere și instituții centrale, ziariști. Pe primul punct la ordi- nea de zi a plenarei s-a aflat dezbaterea Tezelor Comitetului Central al Partidului Comunist Ro- mân pentru Congresul al X-lea al partidului si proiectului Directivelor privind planul cincinal pe anii 1971—1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe pe- rioada 1976—1980. în con- tinuare s-au prezentat un raport cu privire la' preocu- parea organelor și organi- zațiilor sindicale pentru îm- bunătățirea stării de sănă- tate a salariaților. a asisten- ței medicale și respectarea măsurilor de prevenire a îmbolnăvirilor profesio- nale și a accidentelor de muncă și o informare cu privire la activitatea des- fășurată de Comitetul Exe- cutiv și Secretariatul Con- siliului Central al U.G.S.R. în domeniul relațiilor in- ternaționale pe semestrul î al anului 1969. Documentele pentru Congresul ai X-lea al Partidului Comunist Ro- mân. care profilează perspe.U . ele largi ale evoluției României sc- ciaiiste. subliniază in repetate rin- duri și sarcinile deosebit ce însem- nate ce revin învățămîntului nos- tru in viitorul cincnad. scoțind in evidență în mod pregnant funcția socială sporită a invățămintuiui de toate gradele, mâ-i lui in asigura- rea progresului ec-tnomit și spirt— tual al patriei, in înfăptuirea idea- lurilor umaniste de perfecționare si dezvoltare multilaterală a persona- lității umane. în concordanță cu etapa nouă a evoluției economico-sociale a țării partidul nostru acordă cea mai mare importanță democrației so- cialiste, creșterii rolului factorului conștient și activ în toate ramurile producției materiale și spirituale M-am oprit aici laț această liniere. deoarece consider că in ceasta perspectivă și prin ea învâ- țămîntul. de Ia formele lui inci- Invățămîntul — o investiție pe termen lung Pe fondul intensei activități politice care se desfășoară in această perioadă pe întreg cuprinsul țării în întîmpinarea Congresului al X-lea al partidului, plenara lărgită a Consiliului Central al U.G.S.R. a dezbătut multila- teral și competent rolul și sarcinile actuale ale sindicate- lor în acțiunea de făurire multilaterală și deplină a so- cialismului și de creare a condițiilor necesare trecerii treptate spre comunism. In raportul prezentat Ia Plenară de către tovarășul Gheorghe Apostol, președintele Consiliului Central al U.G.S.R. a fost relevată creșterea rolului și atribuțiilor sindicatelor în contextul înfăptuirii măsurilor privind per- fecționarea organizării conducerii și planificării economiei A naționale, îmbunătățirea organizării administrativ-terito- rială a țării și perfecționarea formelor și metodelor de or- ganizare și conducere a vieții sociale. Investirea sindicatelor cu dreptul de a participa nemijlocit prin reprezentanții lor Ia activitatea organelor de stat, Ia conducerea unităților economice, la activitatea consiliilor științifice din institu- tele de cercetări, a senatelor universitare și a consiliilor profesorale le-a creat acestora posibilitatea de a lua parte activă Ia elaborarea și aplicarea tuturor măsurilor care privesc interesele vitale ale oamenilor muncii, ale socie- tății. Subliniind faptul că Tezele și proiectul de Directive pun un deosebit accent pe dezvoltarea acelor ramuri ale economiei care sînt strîns legate de progresul tehnic și științific contemporan, pe valorificarea superioară a resur- selor materiale și umane de care dispune patria noastră, că pentru cincinalul viitor se prevede o creștere a numă- rului salariaților cu 400.000 — 500.000 de persoane, rapor- tul a scos în evidență necesitatea îmbunătățirii continue a activității sindicatelor, astfel încît să corespundă dez- voltării numerice și calitative a clasei muncitoare. S-a sub- liniat în acest sens că sindicatele trebuie să manifeste o continuă grijă și preocupare pentru pregătirea la un nivel corespunzător a cadrelor necesare înfăptuirii programului de dezvoltare a economiei, științei și culturii trasat în do- cumentele pentru Congres. Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. a evidențiat totodată răspunderile majore ce revin sindicatelor pe planul organizării și desfășurării activității cultural-edu- 4 cative din întreprinderi și instituții în scopul dezvoltării conștiinței socialiste a maselor, al intensificării muncii politico-ideologice, pentru afirmarea convingătoare a po- zițiilor partidului și promovarea principiilor etice ale comunismnlui. S-a accentuat îndeosebi asupra necesității ca sindicatele să participe mai activ la cultivarea atitu- dinii socialiste față de muncă și față de avutul obștesc, a respectului față de legalitatea socialistă, a cinstei, a simțului dreptății și echității sociale, la activizarea opiniei publice împotriva atitudinilor care contravin normelor de relații specifice orînduirii noastre. S-a arătat de asemenea că, pentru a-și îndeplini rolul lor de factori care contribuie Ia lărgirea orizontului de cunoștințe al oamenilor muncii, Ia înnobilarea lor spirituală, sindicatele sînt datoare să-și perfecționeze activitatea vizînd răspîndirea concepției științifice materialist dialectice, despre natură și societate, a valorilor culturii naționale și universale. In ceea ce privește formele concrete de desfășurare a activității sindicatelor, Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. a arătat că acestea trebuie să folosească mai eficient adunările sindicale în vederea mobilizării oameni- lor muncii Ia îndeplinirea sarcinilor înscrise în documen- tele pentru cel de al X-lea Congres al pariidu’ui. să aduce salariații în spiritul disciplinei în muncă și concomitent Pentru ca școala să răspun- dă din ce în ce mai bine funcției sale socialș, cerințelor mereu cres- cînde ale societății noastre socialiste, Congresul al IX-lea al P.C.R. a sta- bilit liniile directoare de dezvoltare și perfecționare a structurii organi- zatorice și a conținutului învâțămm- tului. Acestea și-au găsit expresie concretă în Directivele privind de voltarea invâțămîntului adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din aprilie l°r ". în Legea învățământului aprobată de către Sesiunea Marii Adunării Națio- nale din mai 1968, și în Statutul per sonalului didactic. întemeiate pe ana liza profundă a realităților școlii ro- mânești și pe valorificarea experien- ței pozitive acumulate în domeniul formării tinerelor generații pe plan național și mondial, aceste documen- te au deschis perspective fără prece- dent dezvoltării continue a învăță- mîntului și adaptării lui la condițiile evoluției social-economice și cultura- le a societății noastre socialiste. Aplicarea principalelor măsuri pre- conizate în documentele programati- ce elaborate de partid în domeniul învățămîntului a fost însoțită de cre- area Unor condiții materiale cores- „punzătoare. Ilustrativă în ceea ce -ri- vește grija partidului și statului pen- tru dezvoltarea învățămîntului este dinamica cheltuielilor în acest sec- tor. Puternicul sprijin pe care statul îl asigură școlii îsi găsește expresia (Continuare in pag. i 2 a) PRINCIPII Șl FUNDAMENTE ALE POLITICII DE măTÂSî * Anul 1969 va cămine consemnat în istoria țării noastre prin două evenimente remarcabile : Congre- sul al X-lea al P.C.R. și aniversa- ra unui sfert de veac de la elibe- rarea țării. în acest sfert de veac învățămîn- tul românesc de toate gradele a parcurs o etapă de mare densitate teoretică și organizatorică, înscriin- du-se pe o curbă mereu ascendentă Marile transformări sociale care constituie temelia noii noastre orînduiri au impus racordarea lui permanentă la cerințele mereu creseînde ale economiei și culturii noastre. Trecerea 'la invățămîntul de 10 ani e o realizare care situează România în rîndul primelor țări ale lumii privind durata și organi- zarea învățămîntului. în prezent, în școala generală învață toți co- piii de vîrstă școlară, ceea co re- prezintă 3 milioane de elevi. Față pkeate șl poă la tmsel* ua.'wn;- tan no trebuie tt-cs perfeețMMce astfel cenținc- toț « «etodeJe de nucă incit să fructifice ia maximum S aptitudinii» fiecărei jeneruțu. să dezvolte erecthritatea ca Ir. Șutite de bază a fjedru: cetățean. indi- ferent de pcsfescunea pe care o va kabrițcsa. în aceiași im?. totroeft a rea acri-â. creamen. «ta sirius Ireală de niverul de cuao*- Usfe, da cos<-. ..-*erdcr tnaraâ-pcittwe. med A In arhvt- tatea noastră de dascăli, trebuie ti sponm n mas mult per- manentă pentru creșterea tfeac- lății educative a procesului de in- vlțâsnftit. sâ sdt^in tacă multe aîribute țraeala: pndtm și formarii rlr'ior In ■ea fel ndt concept:* știmtilvâ deâp.« sa ■ ttmâ ss aoarves». pxrfes na soetalisanultn « nfaunăssEuJai M ' ir- -A tei;t.Vr stăm axe M deriad- toni ase ce+?r ce părăsesc fcoGie. In faptul că aproape un sfert cia fondul bugetului oe stat se -heltuves- te pentru învățăm;-ț. «turtă, rritură. artă, ocrotirea sănătății și al» ac- țiuni social-cuiruraje. De la as i> an au crescut fondurile alocate ăe la bugetul de stat pentru îariții’nt &5 miliarde lei in anul 133. *2 mi- liarde lei In 19^6. 1.4 nr.l-arde iei *o 1967. d miliarde fn 1968 șt jproane § miliarde Ie; în anul 1*9. Mer.tă să fie scos ta evddettțâ faptul că ~v.gr.-: in cei patra ani care au urmat Con- gresului al IX-lea s-au alocat m tt tal pentru nevoile in vătămmr;.' . fonduri care depășesc cu 3 4613 trăi: oane lei totalul fondurilor iertai in perioada 1961—1965 în spir.tu» lu.'K-.'.c- 3* 3t':_r.?-te lor de partid si ie stat s-a .- ra: o susținută activi’ te ce- u- - t carea eficienței intețtiuivjr a : ■ tuieiiior pentru ‘avațânir-t. 2-?- -- rea investițiilor a ținut .seam; de im- portanța crești adâ pe care e are pregătirea forței productive cma.-.e cea mai importantă dintre forteie productive ale societății. S-au alntat fonduri importante pen-tre ecistrsi- rea de noi spatii de invățămist. pen- tru dotarea laboratoanetor sî atelie- relor școlare șt universitare ap — rate și utilaje necesare atât procesu- lui de invățămint cit si certete-? științifice. Astfel in 1968, pentru vățămintu! de cultură generală au fost construite peste 18C<' săli de cla- de anul 1938 în licee studiază de 14 ori mai mulți elevi, iar în în- vățămîntul profesional și tehnic de 5,6 ori. mai mulți ; în învăță- mîntul superior, numărul studen- ților este de aproape 6 ori mai mare. Școala noastră de toate gradele a pregătit în anii socialismului im- portante detașamente de specia- liști, care prin activitatea lor crea- toare au adus o însemnată contri- buție la înflorirea României socia- liste. Numai în ultimii ani învăță- mîntul a dat țării peste 700 000 muncitori calificați și cadre cu studii medii de specialitate, a- proape 90 000 de ingineri. circa .10 000 de medici. 25 000 de econo- miști. Numărul cadrelor didactice din întregul nostru sistem de în- vățămînt a ajuns Ia 200 000. Sarcini sporite revin învățămîn- tului nostru de toate gradele în lumina proiectului de Directive ale ~că ța scdvitalea vi:t se v:r dărui cu total *afer înalt? tdeaisri- Mă findesc m Ieșitură cu «ceasta. d ar fi necesar. :n In- v?tem. ~. r. tu. nostru de toate g. mai multe forma de activ.tete con- —-.te a-atărstivâ. ca ar trebui sâ s m-nuză In pinaaBefițA □ legătura mii stri-.sâ. m=. crguni.ă a jnvă Umilitului cu aspectele evoluției economice =• social-culturale ale țării, cu practica mereu înnoitoare a vastei opere desfășurate de par- tidul nostru. Derivatul acestei propuneri, ca si aceia al convingerii că avem -că mult de făcut în creșterea •nflitențe; educative formative, i- Conf. univ. TAMARA DOBRIX prorector al Universității București (Continuare in pag. a 2-a) să s. ir.ternsK -u o capacitate ae pes- te IC’31 tocuri iar pentru învățâmîn- tui superior au fost date in folosință stat:; totehzînd peste 49.009 m.p.. ■ 3 > .ot uri în cămine și 6.000 lo- curi in cantine. în cursul anula! 1989 se coos~.ru «c pentru Invățămîntul de cuhură eeneraM era 2.700 săli de p cu • opacitate de apraapr 4-100 focuri; pentru lovățămlntui profe«4oeal ți tehnic pe«tr son săb ie dasL aieiiere eu o suprafață de n- anevt 24 0W> m p^ 21 400 locuri In ■rtemite si cantine cu a rapotătate 3e 3L00O tocuri; pentru tovățămtn- nd «uperior totalirfnd era Mito n p si rămiae sodealesti ’it 1 rapaanCale de peste SOOO ioc cri. Tn acela»! tnp s-au realizat proiecte oca oe .:o-ns--urtii țooiBre. adaptat: dta puaet de vwicre artMeEtonic *pe cifirTiJe! repem.-! S-au hat măsuri ta ■. edenea asigurări; -ocd-țttlor -. ■-M- j- . - - Coccomitent cu asigurarea spațiu Inc. C MCOLESUL MCA secretar generai în Mm-s-e-v Ț--.~âtemi-, aiu: (Contmuart fa pog. a ?-a) Ccngreste". al X-lea al P.C.R. Pentru perioada 1971—1980, pregă- tirea cadreicr necesare iuturor sectoarelor vieții economice și so- ciale se va desfășura potrivit unui program speriai parte integrantă a viitorului plan cincinal și a schi- ței de dezvoltare oină in 1980. în legătură cu construirea noilor o- biective din pianul de investiții, precum și cu dezvoltarea celor existente, se vor lua măsuri de pre- gătire a cadrelor necesare punerii în funcțiune a acestora. Por» ndu-se de la cerințele economiei și .hurii se va intensifica activitatea de ori entare a tineretulu-spre «ceh profe sionale. licee de specialitate si licee de cultură generală In invătămin- tul superior un loc deosebi- H va ocupa dezvoltarea învățămîntului tehnic și economic, cu accent oe domeniile de mare actualitate ~ energetica nucleară elec^mica. automatica, analiza și modelarea ' itude!:ri part!c::>ă in aceste zile, cu entuziasm, la —.-.-.iu rc—totied ieițișurată sub semnul intîmpinării celui de al Y-ez Cor.ctes a! pa^ d-:’ui a zilei de 23 August. în clișeu : aspect ce ic p.'tiv’tatea ptrriosică desfășurată la I.A.S. Popești Leordeni 0 competiție a inteligențelor Matematica, a cărei pătrundere în domeniile de investigație ale ce- iorlahe științe — începînd cu fizi- ctL, chimia și științele tehnice și a- jungind pină la lingvistică, arheo- logie și științele sociale — a în- registrat în ultimii ani progrese im- presionante, devine pivotul în- tregii revoluții tehnico-științifice contemporane și este totodată, tă- rimul unei spectaculoase întreceri a inteligențelor și capacităților de creație în mod firesc, această în- recere vizează și generația în for- mare. confruntînd~ talentele ce se afirma mîine în domeniul, știin- țelor matematice'. Este meritul școlii matematice românești, ilustrată prin persona- lități de prestigiu mondial, de a fi luat inițiativa, de larg ecou inter- național. a organizării unei olimpi- . ade a viitorilor matematicieni, azi încă aflați pe băncile școlilor. Pri- mele două olimpiade internaționale de matematică, desfășurate în anii 1959 și 1960. au avut loc chiar în țara noastră. Astăzi asistăm la ce-a de a XT-a olimpiadă internațională de matematică, a cărei gazdă este din nou România. La această pasionan- tă ..competiție a "reierelor“ parti- cipă reprezentanți din Anglia. Aus- tria. Belgia. R.P. B ilgaria. R.S. Ce- Succesele tinerilor fizicieni Acten; — £ încheiat ia Brno, în Cehc.stovzrte. Oiknpiiftfe internați- n,ni ie fizică rare iu partici- pi: ae.ecițif din 8 țâri socialiste, r :re jre 7 Republica Socialistă .r — îv:». U:ui acestei în- rr. — rewîrinte pe'.tru noi un ■np-..- iecsebit de satisfacție, prin •crîrcrurva 'xt lentă » elevilor ,-e reprezentat în întrecere. ~.:i cel 5 pertk-ipanț) români, ele- ? r. .-!? ia liceul .Nicclao ~i din București, a obținut oremiu! I și o mențiune pentru mo ic! Cum a rezolvat problema de mecanica. Sorin Mancaș. de la li- .ecl .Emil Racovită" din Iași a ob- • mut premiul IU. iar Victor Bir-' >an. tot de la iceu] .Nicolae Băl eesci“ d:n București b obținut o mențiune. proceselor economice. Dezvoltarea economiei în anii viitor; im- pune necesitatea unei policalificări, ca și recalificarea personalului, care trebuie redistribuit în con- formitate cu modificările structu- rii producției materiale. în ultimul sfert de veac școala românească n-a suferit numai mo- dificări de structură, ci și radicale modificări de esență, de conținut întregul învățămîn+ a dobîndit un conținut științific modern, în con- cordanță cu noile cuceriri ale științei, tehnicii și culturii, pe plan mondial și în țara rfoastră. La baza învățămîntului nostru stau cele mai înaintate concepții științifice despre lume și societate, care-și au izvorul in concepția marxist-le- ninistă. Pornind de la faptul câ în epoca noastră cultura generală șt de specialitate dobîndește note ca1:*"'7’ -r! in funcție d° creș- terea rapidă a volumului de cu- hoslovacă, Franța, R.D. Germană, R.S.F. Iugoslavia, R.P. Mongolă, Olanda. R.P. Polonă, România, Su- edia. P P Ungară, U.R.S.S. La ora cînd încredințăm acesta rinduri tiparului concurenții se află în plină tensiune, concentrați asu- pra problemelor cuprinse în con- curs. Kste util, cred, să amintesc că echipa fiecărei țări participante se compune din 8 elevi, aleși in general din ultimele doue clase ale liceelor, pe baza unor concursuri preliminare cu caracter național.'E- ■hipa Româhfei. de pildă, este alcă- tuită din cîștîgătorii. concursului re- publican de matematică din acest an. Fiecare echipă are drept condu- cător un profesor de specialitate din țara respectivă, iar un alt repre- zentant al corpului profesoral din Fiecare țară participanta face parte din juriul internațional. a cărui președinție mi s-a făcut onoarea de a mi se încredința în perioada premergătoare con- cursului. adică în zilele de 6—9 iu- lie. juriul nostru a deliberat în ve- Acad. NICOLAE TEODORESCU președintele juriului Olimpiadei internaționale de matematică (Continuare în pag. 2-a) Concursul, care a constat din re- zolvarea a patru probleme — una de mecanică, una de căldură și fi- zică moleculară una de electrici- tate și una de optică — precum și dintr-o probă practică de laborator s-a situat la un nivel sporit de difi- cultate față de anii anteriori, soli- citînd concurenților cunoștințe multilaterale, la nivelul realizărilor fizicii moderne. Cerințele înalte ale concursului, precum și pregătirea excelentă dovedită de toți partici- pantii scot și mai puternic în evi- dență valoarea rezultatelor obținute de cei trei tineri care au reprezen- tat țara noastră. Prof. ELENA TEODORU noștințe, de restructurarea substan- țială a sistemelor de idei în di- verse domenii ale științei, diver- sificarea și specializarea accelerată a. științelor . apariția unor științe de sinteză cu caracter interdisci- plinar. creșterea rolului științei în ansamblu] vieții sociale și trans- formarea ei într-o' adevărată forță de producție conducerea partidu- lui și statului nostru s-a preocupat permanent de modernizarea con- ținutului învățămîntului. de racor- darea lui permanentă la actuali- tate Deoarece posibilitățile de asi- milare ale tinerilor sînt limitate față de bogăția de informații, cu- noștințele ne care școala le furni- zează au drept scop mai ales dez- voltarea capacității de gîndire, Prof ing. MARIN RÂDOI secretar al Comitetului municipal București al P.C.R. (Coniinuaie in pag. 3-a) ÎNFĂPTUIM ÎNVĂȚĂMINTUL GENERAL DE 10 ANI PINI! OPINII • OPINII Condițiile materiale ale pregătirii tehnico-practice In ansamblul de măsuri adop- tat de Inspectoratul școlar ju- dețean Bacău în legătură cu trecerea la învățămîntul gene- ral de 10 ani un loc însemnat îl x>cupă acțiunile menite să asi- gure predarea la un nivel știin- țific ridicat a disciplinelor din domeniul științelor naturii și a cunoștințejor tehnice-practice. buna desfășurare a experiențe- lor și lucrărilor de fizică și chi- mie, a aplicațiilor și montajelor de electrotehnică etc. Sprijinit de Comitetul execu- tiv al Consiliului județean, in- spectoratul școlar a trecut la alcătuirea unui' studiu privind necesarul de materiale pentru dotarea corespunzătoare a celor 41 de unități școlare în care urmează să funcționeze. înce- pînd din toamnă, clasa a IX-a. Consultînd conducerile de școli și verificînd ei înșiși situația pe teren, inspectorii au recenzat nivelul actual de dotare teh- nico-materială a școlilor și au determinat principalele nece- sități în ceea ce privește bancu- rile pentru lucrările de lăcă- tușărie, sculele pentru lecțiile și demonstrațiile de electroteh- nică, mașinile de cusut și sobele de gătit cu aragaz pentru orele de gospodărie etc. Au fost fixa- te, de asemenea, unitățile in care urmează a fi create pînă in toamnă noi laboratoare și ca- binete de electrotehnică, de de- sen tehnic, săli de lucrări pen- tru gospodărie și s-au stabilit condițiile și termenele de pro- curare a materialelor necesare. Pe lingă materialele care vor fi procurate prin grija organelor județene, o serie de sciile și piese de inventar vor fi puse fa dispoziția școlilor prin grija consiliilor comunale ți orășe- nești, precum și a intreprinderi- lor din cuprinsul județului. în- treaga planificare a fost astfel alcătuită incit la 31 august ac- țiunea să fie încheiată. Ceea ce caracterizează acti- vitatea inspectoratului în pri- vința asigurării bazei materiale necesare efectuării demonstra- țiilor, experiențelor și lucrări- lor practice în laboratoare, ca- binete și săli de lucrări este grija de a îmbina strins latura didactică și educativă a acțînnîi cu aspectul economic >1 acegeva Inspectorii urmăresc să se asi- gure fiecărui laborator școlar, fiecărui cabinet de electroteh- nică sau desen tehnic, fiecărei săli pentru lucrări gospodărești un timp cit mai indeitmga: de utilizare, astfel incit toate să fie valorificate corespcnzător Conștienți de răspunderea ce le revine in asigurarea «edi- țiilor materiale Der.tr- predarea la nivel corespunzi tor i csacs- tințelor in clasei? IX—X ai? kc- lii de 19 ani, luezătorti inspec- toratului școlar din .cadetul Ba- cău nu-și precupețesc tAti c strădanie pentru depLr* re-j- tă a acestei acțrm AL C. Posibilități sporite pentru viitorul copiilor noștri Anul acesta s-a pus în familia noastră o problemă importan- ta ; aceea de a alege drumul pentru cel mai mare dintre copii, care termina cursurile clasei a VIII-a. încă din anii trecuți. stătu- indu-ne cu profesorii hii. am ajuns la concluzia că, pnlno seama de interesul pe care EI manifestă pentru tehnică, ar fi bine să se îndrepte spre o școală profesională. Doream însă și noi, ca și el sâ aibă și o cultură generală mai completă. Ca om care lucrez în producție, îmi este foarte limpede că în orice profesie ai lucra, obții re- zultate cu atît mai bune cu cit a: o pregătire generală mai bogată. Mai ales acum, in condițiile progresului rapid pe care îl înregistrează știința și teimica, orice muncitor, de orice profe- siune, are nevoie nu numai de cunoștințe și deprinderi prac- tice, dar și de lărgi cunoștințe teoretice. In uzina noastră, de exemplu, inovatori sint mat ales muncitorii care și-au con- tinuat sau iși continuă studiile. In situația aceasta, betărirea de a se trece la invățămintu: de 10 ani încă din această toamnă ne-a bucura: foarte mult. Iată deci că petru fiul nostru se deschide acum pos> bilitatea să mai învețe încă doi ani înainte de a începe stu- diile profesionale. Faptul acesta este avantajos pentru noi și din alt punct de vedere. Intr-adevăr, dacă ne- am covins că el are interes și aptitudini pentru o p x'i Ti a tehnic». nu este fixă ns-m cure dintre aceste prefes»■-=- 2 Kra- ge cel mai = M se Cred că efars— pe care £ face carii pc= Ksfieoxrea cfa- seior z IX-a ** » N-a ate «oni. ți îl i^c ecr ae t-i «jsaar dac pâ-tutijor, cesnd posofi- tări sper-te pentru vriLcx «- nor AirttMMr ajusur U xznaăe A<>-. Ce nu trebuie să uite organizatorii excursiilor Uscuntiie. drumețiile constituie una rirea in- teresului pentru oameni, pentru cu- noas-erea psiboi ogiei și specificu- a de a 5 duna ex- t încă, de a escalada unte nu numai ca un simplu exerctuu fizic, ci pentru puterea de dăruire. De înregistrează simpla a nr.ui număr-record de o-b.cetite intr-un timp-record. -ne™ evre reeazâ elevilor posi- b lxutea de a culege piese de preț romc ara faldurului național, prezenta mici muncitorii din Despre scrierea oblică simplificată însușirea scrisului de către șco- larii începători ne-a preocupat și pe noi, semnatarii acestor rînduri, într-un experiment psiho-pedago- gic urmărit un șir de ani. De aceea, la invitația Institutului de științe pedagogice am considerat util să ne spunem punctul de vedere asu- pra acestei probleme. Considerăm că liniatura caietu- lui, așa cum este dată de modelul publicat în -Gazeta învățămintu- hii* din 30 mai a.c. (așa-numitui tip IIT) și scoaterea din uz a caie- telor de tip I și II ar fi măsuri fel de liniatură copilul iși poate forma ochiul și mina pentru un scris -corect și curgător fără să se stingherească manifestarea parti- cularităților individuale, despre care nu știm prea multe cînd în- cepem a-I învăța să scrie și pe care nu avem dreptul a le mutila Pe un astfel de caiet fiecare copil priu de înclinare a trăsăturilor față de verticală, căci asemenea dife- rențieri vor exista oricît ne-am strădui să uniformizăm scrisul co- piilor. Considerăm de asemenea că e bine că s-a renunțat Ia ideea în- vățării scrisului cu trăsături bazate pe unghiul de 90° (caietul de arii metică), deoarece viața a confir- mat și confirmă oblicitatea aproape unanimă a scrisului, verticalitatea fiind o excepție. Scrierea oblică a întrunit adeziu nea majorității cadrelor didactice din școlile unde am efectuat expe- rimentul tocmai pentru că lasă ce) mai larg spațiu He manifestare a personalității elevilor șl în cadrul liniaturii date, nu-i împiedică nici pe cei care. în mod excepțional, tind spre un scris cu trăsături verti- cale. ■ După părerea noastră, însă, în legătură cu simplificarea literelor mari — căci numai despre acestea este vorba — mai sînt necesare re- AL. L VLADniTR flecții, deliberări și discuții înainW de a se lua botărîri definitive. Ii primul rînd, prin simplificare nu trebuie să ajungem la urîțirea lite- relor, cum pare a fi cazul la mo- delul dat Pe de altă parte, literele mari ,,B' și „R“ nici nu sînt sim- plificate O adevărată simplificare a acestora s-ar realiza numai dacă S-ar porni de Ia prima trăsătură a lui ,.O“ mare de mînă, continuîn- du-se apoi cu trăsăturile specifice literelor „B" și ,,R“. In al doilea rînd, ceea ce s-a înlăturat din gra- fia literelor mari ni se pare de o mult prea mică eficiență ca să poată fi preferat în dauna aspec- tului estetic. Frecvența literelor mari reprezintă în orice text un procent atît de neînsemnat, îneît nu poate fi o adevărată piedică la însușirea scrierii rapide de mînă. Datele experimentului nostru dovedesc că elevii începători își în- sușesc fără greutăți deosebite scrie- rea cursivă, deprinzînd cu ușurință un scris legat, care devine treptat tot mai frumos și mai rapid — i funcție de felul cum muncește în vațătoruL de exercițiile efectuat. Din importanța practică ne' semnată a simplificării lîter mari se pare că aceasta coresp mai mult unei mode decît unei' ne- cesități. Această modă a mai fost .Ja modă“ acum cîteva decenii, dar n-a prins. In tradiția scrisului, în școala românească s-a mers pe li- nia echilibrului dintre estetic și utilitar. Scrisul estetic de mînă este o necesitate ce se ivește frec- vent în viața fiecărui om, de aceea nu poate fi rezervat numai specia- liștilor. Opinăm că este bine să li se creeze copiilor posibilitatea de a învăța să scrie frumos de Ia înce- put — la nivelul posibilității lor de execuție — fără îngrădirea re- țelei de linii oblice, iar mai tîrziu, în clasele V—X, să li se predea caligrafia cursivă, rondă etc.. dină regulile metodice, pe caiete model, cu liniatură specială, potrivit tra- diției pozitive a școlii românești. Lect. univ. ION DRĂGAN Timișoara înv. ION D. UNGUREANIT Arad I CONTINUĂRI • CONTINUĂRI • CONTINUĂRI • CO Plenara lărgită a Consiliului Central al Ui Ga Sa Ra (Urmare din pag. f) Fructificarea aptitudinilor creatoare ale fîecârei generații Imătâmintul — o imestitie pe termen lung cu susținerea efortului genera! consacrat înfăptuirii sar- cinilor economice din planul de sul sâ se *nipe de problematica socială care face abjectul activitâiii lor. Pe aceste coordonate sindicatele sint eteenate. sa aducă o contribuție substanțială la expetin-nuii s și generalizarea noului sistem de salarizare m Maje- rare a salariilor, să se ocupe îndeaproape de atica- rarca protecției muncit de respectarea strictă a aar- melor de tehnică a securității și igienă a maneii. Piesara a subliniat în același timp necesitatea ea sindicatele să aducă un aport mai eficient la aplicarea neintirzăată a măsurilor luate de conducerea partidului și statului pea- tru îmbunătățirea aprovizionării populației eu produse agro-alimentare și să-și intensifice activitatea in domeniul organizării odihnei și tratamentului balneoclnnaterir. atît pe linia asigurărilor sociale cit și prin controlul ob- ștesc efectuat în stațiune Pornind de la faptul că amploarea și complexitatea sarcinilor puse de partid în fața întregului popor, cerințele revoluției tehnico-științifice. ale progresului so- cial neîntrerupt, solicită intr-o mâsnră lot mai mare creșterea factorului conștient, a responsabilității sociale din partea fiecărui cetățean din patria noastră, plenara Consiliului Central al C.G.S.R, a subliniat cu tărie necesi- tatea intensificării întregii munci politice și cultural- educative desfășurate de sindicate în întreprinderi și instituții, astfel îneît întărind viața internă a organiza- țiilor, munca și conducerea colectivă la toate nivelele, simțul de răspundere și competența în rezolvarea exem- plară a sarcinilor, acestea să-și sporească necontenit con- tribuția la efortul general de perfecționare cu care țara noastră întimpină Congresul al X-lea al Partidului și cea de a 25-a aniversare a eliberării. - -io—ir Ciesaier oi - fcase aso- r.stiile r ‘«T* nrefesD&zle m sooeti .T ști-xtifioe. m rs'Z'le =înie-:«:e s>e cadrelor didac- tice exas-ă încă Urs: posibil;--aț. iacă numeroase resurse nefructifi- cate pentru a mobiliza, stimula și folos ia maximum capacitatea, competența și pasiunea învățători- lor și profesorilor pentru rezolva- rea corespunzătoare a nobilei mi- siuni ce li s-a încredințat de către întregul nostru popor Răspunzind încrederii și prețuirii afirmate încă o dată în Documen- tele partidului nostru, aceste forțe pe care le reprezintă slujitorii șco- lii, stimulate prin forme cît mai diversificate și cît mai largi de dezbatere și confruntare a opiniilor, vor reuși să-și aducă întregul aport la valorificarea celei mai mari bo- gății a țării — omul — la ridicarea pe plan intern și internațional a prestigiului, al valorilor create de acesta. ting «a auaatru*^ aaecmrea »*► -m- d ca materid didactic * es-c=~-ză.rfî moi '.avătârni-t —Ddr— p ■> Pe»wni kivâ- pe :_;:urâ șenerală s-a pre- .ânr reatlsarea anul școlar a sortiment de mate- rial din care o cincime re crezinci titluri noi. In olanul de pro- ducție pe anul 1969 au fost introduse ipacate necesare orocesulu: de învâ- țămîr.t ia clasele IX și X ale școlii generale obligatorii de 10 ani. Pe lingă dotarea prin investiții s-a acor- dat atenție transferări: de aoaratură și utilaje, precum și a-Jtodotăril șco- lilor profesionale Pentru utilizarea mai judicioasă a personalului didactic din toate unită- țile de învătămînt s-au luat măsuri vizînd regruparea clase’or de elevi ș; a grupelor de studenți cu efective reduse, normarea rrreu corespunzătoa- re a activității personalului didactic, precizarea tuturor activităților care se includ în obligațiile de muncă ale personalului didactic. In continuare se vor ina măsuri de imbunătătire a cormanteaor ne personal și a sxate- xr-^zp ae fixoctinni pentru persona- lul cidactic a.i .-un*, admir economic s; acjmzîstrattv din ur.itătiie de in- vățămls: de gradele. Letonei sprikmulul permanent pri- sl: c:n partea statului, școala noas- tră de soaie gradele a cunoscut In ret 25 ce am oe la eliberarea patriei o dezvoltare consjceraoilă. a dat țâ- rii specialiști de toate profesiile, care coc tribune cu tot mai multă compe- tență la soluționarea problemelor complexe aie construcției socialiste, ceea ce confirmă justețea politicii școlare a Partidului Comunist Ro- mân. în cadrul mărețului program de ridicare pe o treaptă nosiă a procesu- lui de desăvîrsire a construcție: so- țîetătîi noastre preconizat în docu- ~=ntele pentru Congresul al X-i-m un rol important revine invățămintu Țirundu-se s-șatra de faptul că școala asigură potențialul eman nece- sar progresului multilateral al socie- tății. Tezele și proiectul de Directive ale Congresului al XJ-ă al partidului prevăd ca sarcini de bază in acest sector continua dezvoltare $i moder- nizare a școlii noastre de toate gra- dele in pas cu evoluția societății și rjcenrile moderne ale cunoașterii u- mane pregătirea unui număr sporit de muncitori calificați, tehnicieni, in- gineri. economiști, specialiști pentru toate domeniile de activitate. Pentru asigurarea condițiilor ma- teriale necesare dezvoltării învățâ- mlntuluî și înfăptuirii programului de pregătire a cadrelor în perioada 1971—1975 se va continua moderniza- rea bazei materiale, acordîndu-se a- tenție sporită dotării laboratoarelor cu aparatura modernă și material di- dactic. în vederea realizării în con- diții optime și la timp a tuturor sar- cinilor prevăzute pentru dezvoltarea tnvățămîntului, toți slujitorii școlii se simt angajati sâ aducă o contribu- ție substanțială Invățămintu reurezentind o inves- tiție pe termen lu-g. măsurile de □ezv’o.tare a fn-.-âaămintului preconi- zate îs documentele pentru Congre- sul ai X-.-ea se vor face simțite pe o i'de.--.istă perioadă de timp, de- -^rmmrnd sporirea contribuției șco- iu ia introducerea largă în practică a rerjjtarelor științei șj tehnicii, la accelerarea dezvoltării forțelor de produrtie șL prin aceasta, la satis- facerea in condiții tot mai bune a cecfrțelor materiile și spirituale ale poporul ut scop principal al politicii Partiduhii Comunist Român. 0 competiție a inteligențelor (Urmare din pag. 1) derea stabilirii ceior 6 probleme care urmau să fie propuse spre re- zolvare in cadrul Olimpiadei. Ale- gerea a trebuit să fie făcută din- tr-un total de 54 de probleme — - te S probleme propuse de fiecare, țară participantă. în afara țării gaz- de. A fost o dezbatere foarte vie și cred că s-au selecționat cele mai in- teresante dintre multiplele proble- me prezentate, astfel îneît să se evidențieze atît cunoștințele ma- tematice ale eoncurenților, cît și nivelul gindirii lor științifice. Pen- tru rezolvarea în scris a acestor probleme eoncurentiî au la dispozi- ție două zile. 10 și 11 iulie, ei fiind ținuți sâ lucreze cîte'trei probleme pe parcursul a patru §re. între 12—18 iulie, în timp ce juriul in- ternațional va aprecia lucrările, concurenții vor face o excursie în țară, putînd cunoaște astfel frumu- sețile si bogățiile pămtntului ro- mănesG viața poporului nostru, re- auzănie lui, monumente de cultură ‘i artă, mărturii ale tradițiilor mul- tiseculare ale României, precum și e nivelului ei actual de dezvol- tare. întrecere a talentelor, Olimpiada i.-.temațională poate fi considerată si drept o confruntare între învă- țămîntul matematic din diferite țări. Această confruntare, care vi- zează atît conținutul studiului, cît și un complex de aspecte metodice si organizatorice menite să asigure eficiența predării, va permite ne- îndoielnic desprinderea unor con- cluzii interesante. Se va realiza, totodată, un valoros schimb de ex- periență între cadrele didactice de specialitate. Alături de aceste va- lențe instructive, Olimpiada de ma- tematică se va înscrie fără îndoială și printre manifestările care apro- pie pe tinerii din diferite țări, pro- movînd idealurile de pace, priete- nie și colaborare, de stimă și pre- țuire reciprocă între popoare. Ținînd seama de condițiile spe- cifice în care se desfășoară un con- curs internațional de acest gen nu pot fi făcute, desigur, anticipări a- sunra rezultatelor. Am însă convin- gerea deplină că reprezentantii tă- rii noastre, urmînd exemplul înain- tașilor lor întru participarea la o- limpiadele matematice, se vor stră- dui să obțină rezultate cît mai va- loroase. Talentul, hărnicia ageri- mea și perseverența lor condițiile deosebit de bune care li s-au creat în vederea pregătirii, îndreptățesc aceste speranțe. Urăm totodată, din toată inima, succes deplin tuturor concurenților, în spiritul tradițiilor de ospitalitate și prietenie atît de dragi poporului nostru i PAGINA 2 1 MESIIIH Of CAPACITATE CRfATOARf $1 TALENT Ședință de lucru -> cu inspectorii generali județeni Puține profesii, au, prin conținutul și menirea lor, atitea pătrunderi și influențe în multiple domenii ale vieții cum are profesiunea de educator al tinerelor generații. Desigur, rolul .învățătorului și profeso- rului pe diversele planuri ale activității în societatea noastră se manifestă în primul rină prin nobila ștafetă spirituală pe care o transmite viitorilor constructori ai socialismului și comunismului. Dar și prezența directă în viață a corpului didactic cuprinde o arie impresio- nantă de activități. Despre multe din aceste prezențe profund creatoare, investite cu tnalta virtute a exemplului, despre unele din condițiile create pentru ttnplinirea lor își propun să vorbească rîndurile care urmează. „Elevii" taberelor - curs cind vine vara, geografi, fizi- c.eni, biologi, chimiști, matemati- '■ > sau istorici prind să-și pregă- tească uneltele și o pornesc la drum. Redeveniți, pentru citeva ■ ăptămini, „elevi", se adună în tabere pe specialități organizate de societățile științifice și ascultă ex- punerile de înaltă competență ale celor mai reputați oameni de știință. Apoi desfășoară, cu pasiu- ne creatoare, cercetări care îi duc, nu o dată, la descoperiri valoroase. Vara trecută, zeci de profesori de geografie și-au stabilit la Foc- șani, sub îndrumarea unor cadre universitare, baza de cercetare a caracteristicilor geografice, geolo- gice și speologice din zona Carpa- ților Orientali. Aspecte complexe, ca de pildă valea superioară a Put- nei, vulcanii noroioși de la Berea, de- presiunea Brașov, Trei Scaune au fost cercetate cu rigoarea studiilor științifice de specialitate. In acest timp, alt grup de profesori, reuniți în tabăra de la Beiuș, făceau stu- 'dii similare asupra Carpaților Apuseni și zonei hidrologice a Porților de Fier. Studiile acestea au redeșteptat înclinații spre cercetare care ardeau mocnit, au lărgit orizontul cunoașterii de spe- cialitate în direcțiile cele mai mo- derne. Avînturi uitate au redevenit vii, pline de forță creatoare. Dis- cuția despre „Predarea geografiei în școală", care i-a reunit apoi pe toți participanții la taberele-curs. le-a permis să adincească valen- țele educative ale acestei discipli- ne, să aprofundeze împreună mij- loacele cele mai eficiente de transmitere a cunoștințelor. Rezultatele sînt tot mai vizibile în modul cum « studiată geografia in școală. Desfrrinzînd învățămin- tele stagiului în tabăra-curs, imbi- nind strîns activitatea didactică cu cercetarea orizontului local, profe- sorul Nicolae Major din Mușfalău! Sălajului s-a orientat către lecțiile- cercetare. în cadrul cărora elevii GH. CONSTANT1NESCU (Din expoziția de ia Clubul municipal al Sindicatele» de înx-ăUmi-t n:- Capitală) ceau ave^ nacaOa Iar depline dre^r-. Principii și fundamente ale politicii de învățămînt (Urmare din pag. 1) pentru ca absolvenții să se poată adapta activ și rapid la modifică- rile pe care dezvoltarea societății le aduce permanent prin noile rea- lizări ale științei, tehnicii și cultu- rii. Ținînd seama de aceste carac- teristici ale culturii generale și de specialitate contemporane, siste- mul de cunoștințe, priceperi și de- prinderi care formează conținutul învățămîntului în școala noastră este stabilit prin decantarea rigu- roasă a celor mai reprezentative valori culturale Sin diferite dome- nii ale cunoașterii umane la nive- lul oferit de contemporaneitate. Școala noastră are ca ideal edu- cativ formarea multilaterală . și armonioasă a omului societății so- cialiste, urmărind să dezvolte toate laturile personalității umane : intelectuală, morală, estetică și fi- zică. Clasicii marxism-leninismului, subliniind rolul școlii în societatea socialistă arătau că aceasta trebuie să fie strîns legată de sarcinile transformării revoluționare a so- cietății. Călăuzindu-se după învă- țătura marxist-leninistă cu privire la școală și educație, P.C.R. a pus lp baza învățămîntului principiul legăturii lui nemijlocite cu politica partidului și statului socialist, cu nevoile de dezvoltare ale țării pe drumul construirii socialismului. Acest principiu asigură orientarea • justă a învățămîntului de toate gradele, scoate în evidență scopul școlii și educației, determină toate celelalte principii care caracteri- zează sistemul învățămîntului pu- blic din România. Un alt principiu reliefează ca- racterul de stat și laic al învăță- mîntulp’. românesc. întregul invă- își sistematizează observațiile ți se deprind să le comunice cu rigoare științifică. Pe un făgaș asemănă- tor, lărgit an de an prin ralierea unui număr tot mai mare de pro- fesori îmbogățiți cu o amplă și modernă informare de speciali- tate, a pornit studiul geografiei și in multe alte școli de pe tot cuprinsul țării. Condiții similare de informare și documentare de specialitate oferă și taberele-curs organizate de cele- lalte societăți științifice ale cadre- lor didactice. Organizate în locali- tăți care oferă condiții de studiu și totodată locuri pitorești de excursii, taberele-curs pentru profesorii de matematică, de științe biologice de istorie, de fizică și chimie sin mai mult , decît simple forme de perfecționare, de informare asupra progreselor înregistrate de anumite ramuri științifice. Ele stimulează pasiuni de cercetare, dau profeso- rilor din școlile generale și din licee posibilitatea să poarte discuții apropiate cu academicieni ți presti- gioși oameni de știință. Proprietari a mii ioane de volume Cunoașteți dorința aceea impe- rioasă de a intra in posesia unei cărți greu de găsit, dorința aceea care te mină prin librării, te face să răscolești rafturile anticariate- lor, să apelezi la cunoscuti, și prieteni, să cauți cu infrigu-are pretutindeni unde bănuiești că a putea-o găsi și care nu-ți dă liniște pină ce nu ajungi, fericit, in pose- sia volumului ? Dacă uneori această căutare urmărește doar dobindirea câtorva momente de delecta-e inte- lectuală, cel mai adesea ea iți afle țelul in satisfacerea unei stringen- te nevoi de informare. Profesorii, cred, se numără prin- tre aceia ca-e încearcă tn cea mo- ntare măsură această din u—mă ne- voie. Ce! care ii învață pe alti trebuie să știe in primul tind e însuți. Să știe de o mie de oti mo mult decît urmează să spună. s-‘ țămint este întreținut dfn fondurile statului Cheltuielile medii anuale pe elev au crescut din 1960 de la 800 la 1 200 lei, iar pentru un stu- dent de la 10 000 la peste 12 000 ie:. Caracterul de stat al întregului in- vățămînt asigură o mare stabilitate și o dezvoltare planică a acestuia în concordanță cu cerințele dez- voltării multilaterale a economie: și societății * noastre. Pregătirea forței de muncă, a cadrelor medii și a celor superioara pregătirea cadrelor didactic» și asigurarea bazei materiale pentru buna func- ționare a învățămîntului se stabi- lesc prin planuri anuale și de per- spectivă care fac parte integrantă din planurile de dezvoltare a eco- nomiei șl culturii naționale elabo- rate de partid și guvern pe dife- rite etape. Principiul accesibilității invătă- mîntului asigură tuturor copiilor patriei, fără nici o barieră de or- din social, pregătirea în funcție d; dorințele individuale și de nevoile de cadre al societății noastre. Acest principiu permite ca selecția valo- rilor să se facă după criterii ra- ționale, științifice, în funcție de ca- pacitatea, talentul, înclinațiile și dorințele individului, nu în func- ție de starea lui socială. Pe această cale au crescut infinit de mult po- sibilitățile de recrutare a valorilor autentice și de integrare socială a tineretului. Accesibilitatea învățămîntului nostru este amplu asigurată atît de gratuitatea sa, cît și de dez- voltarea unei rețele școlare iargi. capabilă să ofere tuturor copiilor și adolescenților condiții cît mal bune de învățătură. Concomitent s-a dezvoltat rețeaua instituțiilor de învățămînt superior, astfel de instituții fimțtnd astăzi in aproape știe, cum să disceamă, din avuția cunoașterii, ce se cuvine și se im- pune mai cu seamă spus, să știe totul despre cei pe care îi învață să știe cum să-i învețe; să știe, să știe și iarăși să știe fără încetare. Iar această obligație de a ști pre- supune frecventarea cărților, ur. neîncetat apel la nesecătuitul lor izvor de informații. Cartea, ace; prieten devotat ^i plin de înțelep- ciune, este pentru profesor o nece- sitate vitală, indispensabilă, deri- vată din înseși particularitățile profesiunii sale. Intre multe alte dovezi ale înțe- legerii acestei nevoi și ale preo- cupării de a crea condiții optime satisfacerii ei, „Biblioteca centrală pedagogică" este, poate, cea mai reprezentativă. Prin ea. profesor. — toți profesorii din țară, fără excepție — au devenit pro-prietatii virtuali ai unui imens depozit de cărți. Un depozit care numă-ă aproape 190 000 de volume, selec- tate anume pentru ei. Aici, unde se adună cele mai valoroase ăi i cărțile interesante pentru pedagogi, apărute pe toate meridianele lumii, profesorului i se pune la dispoziție o întreagă diversitate de lectu— De la problemele de cibernetică ti pedagogie la cele care tratează despre cunoaște-ea ș; cultivarea aptitudinilor eiezilo- sau orien- tarea- lor profesională, el poate c’ consulte o largă gamă de luz—l — Cel pe ca-e il interesează lite^atu- ra cea mai nouă privind continu:-. științific al disciplinelor pe ce-e ie predă ca ji cel pe cn-e ii inse-- sează cele moi mx metode de dare. cel care -ea să aprofundat aspectele educație: —.. role sau probîe-nele foior r',- e' :v ente a timpului ide- al e'e-- va găsi aici studiu’, cartea s- re- vista că-.tată Pe--. -f - sz-uctu-ază ca c ce : z pică, aceasta ere r areles- - bibliotecă Pent-u c angara accesul ~eșnâ fi ogar ai proteic—Dad ie -otiea trebaiamasi. ipte-inSiitil bfbtSate- ch alcătuiesc ramplexe tdNuig-s- pe care le trtmt pe ni-vsele m- lUar, aitfel iacii entre paria de W de t-^e- ie b:- *w- atewl r -< • . rnrăzimint-D-Ki « «£».-<- tiei. ca-e tin- —e-e. - —leat -er.nno’Șe -etier-o-.c-e < tite In fieca-e an. -:te de m ?* cititori iți trec numele in fișele de evidență ale bibliotecii n a-e -- mii de cărți t-ec diz -ofturile ci jr miinila ’o-, Afn fi mn sie pmleșortlor da la avtxu'r d-n tort Alict"ă cele e ță-t* ti. de asemar.ee. —fi —t-i ie r.— lete pa-aesc ce calea poștei tir ’ lesttnatati- ce-e -e artreeti v. nerăbăa-e t: c-j tic-.-cnta re uteptările ts le s-- f: inșeinse Biblioteca ce—.t-aiă teăaoor-->r-. este — ri-cr iacî cea mc-e — docr pna - c-e *- tile dns.S3.u~ La sxrpocMia I* cXertad eoodtțu pentru o trecere succestvă de ta un rr=d i- invăță-mm: la aitui. Invățămmtul in limb» maiersă este un alt prinripiu caracteristic școli; din Românca, care exempij- 9c4 politica profund științifică, mamst-leninlstă a partidului r statului in problema naționali Porțile școlilor de toate gradele sînt deopotrivă deschise fiilor oa- meniior muncii de toarte naționai:- tățile. în școlile care au secui de predare in limba română și tn lim- bile naționalităților conlocuitoare elevii învață împreună ?i desfă- șoară în comun activități culturale și obștești. Ceea ce a obținut deosebit d» imnortant școala in acești ani este legarea strinsă a învățămîntului de viață. în zilele noastre acest principiu capătă semnificații noi. tn sensul câ, pentru a nu risca să fie depășit extrem de rapid de ex- plozia .informațională ș: de evoluția înregistrată zi de zi în știință, artă și cultură, absolventul continuă să studieze toată viața in mod rațio- nal șt selectiv. în funcție de pro- fesia și specialitatea lui. In cei 23 de ani de la eliberare școala românească s parcurs ur drum glorios. Recentele documenta pentru Congresul al X-lea al parti- dului marchează noi etape în dez- voltarea și consolidarea învăță- mîntulul de toate gradele dii România. ALLXAAuru.- ' ZBERcA « TVț >a S.gieat (D-.n ex. L. ia ce la C'.ubW -J StadtcaMiar dc Ab Ca; A Alia iiaeisiiit f Oaspeț: zemr. de pesta notare id omossei meleagurile noastre ez.- miri. printre imz~esale ți asatv,;- tile de nmtaz as cere z-eaci oza Romdms. aHtari de f-saunsetea pione-ilor fi as-șstalpstea aames.— lor, de -iscindt-ea faiccsereic șt ie hdraiaa ț>âni de oțKzsnzaa» « zeior ee nsctsc ia vzxne r pe ogoare, atnițtaiea maLreeiar r cn- tiior-ataaeii iatilntu n c*mcz ■* cute meri, ex p ta eon-ta» sau iese depăr-ate de cent-u. -ndetean. 4eesîe e» e ■»:n. m care aexrfe ne oa-neni țț -met: sa tfecar spre pdss-nre. ia . *ai j emoției ale ttrdlaeitaisi vom: ie eriasm p căituri p forțez ie ceațse « peca.es oopn. s- *-»s afaeac. ia rea mc: »•*-» nc-te oria sddaxiăe icaor iaotefcan p ^-ciejori .nianoft. Asemenea ic.F- Datj. a marc, emxrzric. la Ca- șn, tn -adețaf C2aju ax «xzex tr^eeforisr. ic Paerac. ia GerȘ. sa ncfti pe nnrte »aejmca.-v Sîat ■cea ciemraec. «aore ta satele A oferi unor aatfe'. de patunti conâifii fi cBnp de -nanzfesta-e înseatuni a enltzca seec td araea- riaae. ecfcd a ritries caioarea ni- hd procea de edneaf-e O ^obi ocecart. aleasă cfa walte altele, ses^ ințeifgrta cart se rcl i» »o> aeestxi ade-vir p st-ădaxia s e • • V e n Bogate manifestări Anocrați permanent ia viața țării prin nobila profesiune de eouvator ai Tinere’ generații, no? oameni: școli? *in*err hotar iți sâ răspundem cu un înalt simț ai daio* riei sarcinilor pase ir documentele pentru Con- greșul ai X-lea ai PC.R desfășurind o amplă complexă activitate de îmbogățire și perfecțio- narea eonținuiulul si tne- Vom pnzea tc-ftcrpa p la o te- a omactanc Ineror. unde rom xseari» ea sarprindere lectura nor texte cce recomandă rt- xx-oase p autentice talente. Sem- nătura unea d.ntre es apare nu o iată ia 'publicațiile literare sau, -ui: m-Jt deci-, atit. poate fi recu- aoscaxâ pe copertele unor volume. Zenacivl însuți a inițiat editarea aaa: voium de ^Poezie, teatru, --aci" i~u:a iți propune să-i ari- .-ure o c-z-me pe-iodiciune ăe apa- ,~tie ți care înmănunchează cele mai valoroase dintre arcdueț—le -nesubrzlor'tii. Xeendaietsue, te. luAut larg vom mreții ravito- -C Va vt-.ză de sec. t-iclo'trile tre .e de pictură •ere se - esci aproa-'x iă-â tntnmepere --rrc -ind de fiecare dOBd -c. fetez- ta- n't o<- rrofe- - —Lo- --^-ț s . ; ‘ a-ze'e plas- tfMiin nenta Cinbu: găzduiește ■ cxpoprii in ria«ea ce- tni rîi ui X-w» al P.C.R. și a < < ~ s ; :■a eeberării r--s - otie-, ^Șautierul TnKruhii ^Decție deschi- ’■ — - -ra frn temele lucră- ■ ~ ■ - e: a ri cti.eia mi- ■ fin ctrpă, din îl ;<^n. «tsoș ?! rop- • - - t” ..ră:p«-ec cărora șî-aa : . —î-: -r --ria ți indeminareo p tare dan reciti ce-—duî de pă- - c- . : --ea cunoaște atunci r- :e: cce zeră^zd vlrAa păpu- zĂL-e -t c delectare in a le c le pme să tnterpre- zr-f t€"". ce; -are n-au depășit-o S soațe acazez • reprezenta z -z- un mic eșantion al atit de zizerzelzr și multiplelor pasiuni z-e întregesc profilul spititual al e yf^z-rlior. după cum clubul in- ttafi e-ite doar o parte din ansam- condițiilor existente pentru încurajarea și culib- ea lor. Pec?!^*JMeree profundă, mora- jc și matetirjlă. a înaltei meniri pîzlsle a c-. -p^lui didactic creează tocsl pentru desfășurarea mul- .:e—a.,ei >! cornn’exr^ (or activi- :.î: fe-r^’de —ț- sective largi <- >- mr-r— mai rodnice în < rZ-e l :’ătărotii șt profe- , ■ hor’ : m investească uw;» cczz:--:"’i:.l: 'O'- creatoare. VICTOR ALEXANDRU tknnd m in timp: ne «teri ae -cae de ia cr realizări . it »-!. mari, eerpul orote- «rs! ai liceului nostru j:-a nreșut e serie de 'v-c: v? menite să Con- tribuie ia îmbunătățirea s: mede mirare! -n^n. ,. LdaciiCu. Se tavreasa as::;; le introducer-a mor elemente ie in.t-v- ro programată is lertîi- e de z-amatic1 s- mate- natică. '» elaborare., jnor culegeri te iexu aentro ’ Smb;t ’a găsire? celor m.v bune eăi de predare «trne mrali a limbilor -trtine Se realîre^xA dr sseme aea. cu mijloace proprii. < serie de materiale dîdaetî ee andîf-viniale preenn* și tablouri sinoptice pen- tru lecțiile de istorie > eeografie. Preocupindu-se de continua perfecționa- re a muncii educative, comisia metodică a diri- einților elaborează e cu- legere de textp pentru srele de dirigenție si neutru activități1- »du- cative. Totodată se iau aA>uri pentru improspâ- :area :oațin_:u!ui si melodicii activităților lin cercurile le elevi, .a si pentru evitarea sn- pramcăreării elevilor «i folosirea rațională a -irnoul*.*: lor liber ProL AUREL STRATIXA Lk--z : TmiscăU: „Prietenii florilor O inimoasă inițiativa a fost luată recent de Consi lin! Organizației Pionieri- lor din municipiul Sibiu. Iz- voriti din preocupările mi- eilor biologi ai orașului și intitulau „Prietenii flori- Ior“, această acțiune are menirea de a ttimula ac- tivitatea micilor cultivatori de plante de ornament, de a antrena un număr cit mai mare de copii în înde- letnicire plăcută sf utilă a cultivării si îngrijirii plan- telor A fost intoemit în acest scop si an regula- ment ea re cuprinde condi- țiile de participare, conți- nutul eonenrsniui. sisteme- le de apreciere, stimula- rea participantilor, data fi- ulixării acțiunii, ciclul de desfășurare șl anele indi- cații bibliografice. Cu acordul Consiliului Național al Organizației Pionierilor la concurs au fost invitate toate unitățile pionierești din țară. Ca ur- mare. la Sibiu $i-au dat intilnire flori de pe tot cu- prinsul patriei — deocam- dată prin confirmarea par- ticipării la concurs. Concursul se va desfășu- ra pe cicluri de 4 ani, in în zilele de 8 și 9 iulie a avut Ioc la Casa Universitarilor din București o ședință de lucru or- ganizată de Ministerul invăță- mintului cu inspectori: genera . ai inspectoratelor școlare jude- țer.e. la care au partiripat și ca- dre de conducere ale direcțiilor ^r'eraie din minister. Ședința a fșșt condusă de cont univ. “nstian Pop. adjunct al minis- trului învățămîntului. Au fost Txsmmate concluziile ce se des- pnod dm desfășurarea exame- naiu: de bacalaureat și a. cos- curșului d» admitere in școli pnetreneraie n *-* analizat a EK-a a scolii da 1» «ni. Den iatamârâe prezentate de iMpeenm general; A inspecto- ndilar școlare jBfeWae eu m»- vue Ia ifralfur iri» bacalaurea- mM dKi acest an s-a rtuprinr. ,,avtii»ia jeserală că bacai»-- rwtx a ---rsz.s-. buna pregăUrt a țrrime: prom-:ii a școlii de It an- 1= județul Cluj, de ptldA d_n UTî de candidați au prt>- — ri MM. adatâ M5T la sută . ■ zxe :e: -e i I(5C8- u. : .v. -U QOțir®1. media gene- ra-t intre ’ «t l'!- p âmp ce de cancâaați au ob- * t Suu in ctaC” f joeie s-au obținut re- t^.- - : asemănătoare. Cunos- tmtele •ems-mice dovedite de -ar»- -'-1: m special ia mate- s»:*:ă f. literatura română sar: rezultatul muncii desfășu- ra.;.» — șcbu, ca și al măsurilor ne minister in legătură cu irfi.nixsrea perioadei afecta.e la med special pentru pregăti- ta bacalaureatului In expunectle lor inspectori? *>?r^-r_ județeni au făcut nu- menjAse pr-t^sneri menite să coetribo-a la îmbunătățirea ir cuntittsare a pcegă-uii și des- ZMurar.. îxamenului de baca- asreaA S-a propus de exemplu petn—- sitele ca frecventarea rur«uril->r din perioada de pre- ziurr ?â aibă un caracter fa- r»?ntrj a da candidati- tt oiutatea să aprofundeze prpb'eme care-i intere- v.nsi In m>d deosebit sau să-și . . -p.eteze eventualele lacune. Ar ii bine, s-a arătat în cadrul : -ilnțeL ca acolo unde există un număr mic de candidați pe- - .;îa de desfășurare a exame- miiui să fie mai scurtă. S-a pro- pus de asemenea ca programa . de bacalaureat să fie definiti- vată și publicată încă de la în- ceputul anului școlar, pentru ca ati: profesorii cît și elevii să-și poată orienta din vreme activi- tatea. Mulți vorbitori au apre- ciat că este necesară o mai tună corelare între programele de bacalaureat și programele pentru concursul de admitere în învățâmîntul superior. Analiza desfășurării concur- sului de admitere în liceele de cultură generală și de speciali- tate a pus în evidență spoțirea exigenței în recrutarea viitori- lor elevi ai acestor școli, parti- cipanții la dezbateri apreciind în mod deosebit măsura de a se fixa nota 6 ca notă minimă de admitere. La cele mai multe licee s-au prezentat un mare număr de candidați, astfel în- cît s-a putut face o selecție ma* bună decît în anii precedenți. A fost apreciat pozitiv faptul că subiectele pentru probele scrise au solicitat în mai mare măsură deprinderile de muncă independentă ale candidaților. Unii participant’ la dezbateri au fost totuși de părere că subiec- tele la matematică au fost prea ușoare. O atenție deosebită s-a manifestat pentru recrutarea elevilor în liceele pedagogice. în cadrul ședinței au fost dez- De la Ministerul învățămîntului Ministerul tnvâțămintului a- duce la cunoștința celor intere sați că profesorii, învățătorii și educatoarele în funcție la data de lâ martie 1969 care nu au ob- • ținut definitivarea în învățămînt — fie câ au fost respinși de 3 ori la acest examen, fie că din dife rite motive nu s-au prezentat la el și au pierdut astfel dreptul să-1 mai dea — se vor putea pre- zenta. in mod excepțional, la se- siunea de lichidare, organizată în acest scop în vacanța de pri- măvară a elevilor din anul școlar 1969/1970. bătute și concluziile ce s» des- prind în urma efectuării lucră- rilor de transferări și a con- cursului pentru ocuparea postu- rilor și catedrelor vacante. Par- ticipantii la discuții au conside- rat drept judicioase criteriile stabilit-* de minister în vederea transferărilor, întrucît ele țin seama atît de cerințele învăță- mintului. cît și de nevoile ca- drelor didactice. Ca urmare s-a redus considerabil numărul contestațiilor. Analizînd rezul- tatele concursului pentru ocu- parea posturilor și catedrelor vacante, inspectorii școlari ju- dețeni au propus ca în viitor acesta să se extindă și la alte localități, precum și la alte dis- cipline. în continuare au fost exami- nate problemele privind pregă- tirile pentru deschiderea noului an școlar. Inspectorii generali județeni au prezentat informări cu privire la stadiul în care se găsesc construcțiile școlare și la măsurile ce urmează să fie luate pentru terminarea lor la timp. O atenție deosebită a fost acordată pregătirilor menite să asigure buna funcționare a cla- sei a IX-a a școlii de 10 ani. După cum a reieșit din discuții, în general au fost rezolvate problemele privind spațiul de școlarizare și personalul didac- tic. De asemenea, inspectoratele școlare județene și conducerile școlilor la care vor funcționa clase a IX-a au stabilit profi- lurile pregătirii tehnico-prac- tice a elevilor precum și locurile unde urmează să se desfășoare activitatea practică a acestora. în încheierea ședinței de lu- cru a luat cuvîntul conf. univ. Traian Pop. adjunct al minis- trului învățămîntului. După ce . a apreciat bunele rezultate cu care s-a încheiat anul școlar, competența dovedită de inspec- torate în îndrumarea învăță- mîntului din județe, valoroa- sele inițiative luate de acestea pentru promovarea activității de cercetare științifică a cadre- lor didactice, vorbitorul a făcut o amplă trecere în revistă a sarcinilor ce stau în fața ins- pectoratelor școlare județene și a școlilor în vederea deschide- rii noului an școlar. Conf. univ. Traian Pop a dat numeroase indicații privind măsurile ce trebuie luate de inspectorate în legătură cu funcționarea clasei a IX-a a școlii de 10 ani, punînd accent deosebit pe problemele legate de conținutul practicii pe care urmează să o desfășoare elevii și recomandînd elasticitate și inițiativă în valorificarea con- dițiilor existente pe plan local, în continuare au fost date in- dicatii privind cuprinderea co- piilor de 6 ani în clasa I, asigu- rarea unu' nivel ridicat de pre- gătire în liceele pedagogice, desfășurarea cursurilor cu pro- fesorii care vor preda la clasa a IX-a. crearea caselor corpu- lui didactic și altele. Vorbitorul s-a oprit îndeaproape la pro- blemele de educație și disci- plină. subliniind necesitatea de a se acorda atenție ținutei și comportării elevilor și exem- plului pe care au datoria să-1 dea în acest sens cadrele di- dactice. în încheierea cuvîntului său, adjunctul ministrului învăță- mîntului. a asigurat inspectora- tele că ministerul va examina și valorifica propunerile și suges- tiile prezentate de participantii la discuții și că o serie de pro- bleme care-și așteaptă rezolva- rea vor fi reglementate de mi- nister .pînă la deschiderea anu- lui școlar astfel îneît școlile și inspectoratele să aibă instru- mente utile de lucru pentru munca lor. înscrierile pentru această se- siune urmează să se facă prin direcțiunile școlilor, la inspec- toratele școlare județene, pînă cel mai tirziu la 30 septembrie 1969. Inspectoratele școlare județe- ne (municipiul București), după verificarea dosarelor candidați- lor înscriși, vor efectua inspec- țiile speciale în trimestrele I și II ale anului școlar 1969/1970. Examenul se va desfășura după programele în vigoare pen- tru examenul de definitivare în învățămînt. x fiecare an ie vor acorda cîștigâtorilor premiile „Trandafirul de aur“, „Trandafirul de argint", „Trandafirul de bronz" și obiecte în valoare de 12 000 lei. Fiecare concij; reni va primi o insignă și o diplomă de participare. Se vor acorda și premii spe- ciale, pentru cel mai fru- mos și reușit colorii al flo- rii. ca și pentru cel ma! mare număr de partici- pant! din unitatea respec- tivă. Acțiunea, care se va fi- ualiza prin deschiderea anei expoziții la Sibiu va ti completată de o expozi- ție filatelică de mărci cu teme din lumea plantelor, un recital de versuri, un simpozion : „Florile, motiv de inspirație folclorică" și un medalion muzical „FJori pe portativ". Prof. ANA VINTIL$ PAGINA 3 PROGRAMELE MMM LICEELE SI IWBTEEE școlară și psihologia pedagbgică — programă specială pentru institute pedagogice Pedagogia ge- PEDAGOGICE DE NWODI Șl EDUCATOARE, nerală — programă specială pen- tru licee pedagogice de învățători — 1967. Desen artistic — programă specială pentru licee pedagogice de învățători, anul I — 1966. Caligra- fia programă specială pentru valabile in anul școlar 1969-1970 licee pedagogice de învățători, anul I — 1967. Muzica vocală — progra- mă specială pentru licee pedago- gice, anul I — 1967. Educația fizică — programă specială pentru insti- tute pedagogice, anul I 1964. PROGRAME SPECIALE PEN- TRU LICEELE PEDAGOGICE Literatura română, anii IV—V — învățători și educatoare — 1969 ; limba română-gramatică, anul I — învățători și educatoare — 1969; limba română-gramatică, anul II — învățători și educatoare — 1968 ; limba română-gramatică, anul V — învățători și educatoare — 1967 ; literatura pentru copii, anul V — învățători și educatoare — 1965 ; metodica predării limbii române, anul IV — învățători — 1969 ; me- todica dezvoltării și corectării vor- birii, anii III—IV — educatoare — 1967 ; psihologia generală, anul II — învățători și educatoare — 1967 ; logica, anul V — învățători și edu- catoare — 1965 ; psihologia copi- lului și psihologia pedagogică, anul III învățători — 1967 ; psihologia copilului de vîrstă preșcolară, anul III — educatoare — 1969 ; pedago- gia generală, anii III—IV — învă- țători și anii II—III — educatoare — 1967 ; pedagogie generală, anul V învățători 1969 ; istoria pedagogiei, anul V — învățători și educatoare — 1969 ; pedagogia pre- școlară, anii III—IV — educatoare — 1967 ; pedagogia preșcolară, anul V — educatoare — 1965 ; practica pedagogică, anii III—IV — educa- toare — 1968 ; practica pedagogică, anul V----educatoare — 1965 ; prac- tica pedagogică, alții III—IV — în- vățători — 1969 ; practica pedago- gică, anul V — îp^ățători — 1965; matematica, anull 1 — învățători — 1966 ; matematica, anul I — e- ducătoare 1966; matematica, anul II — învățători — 1967 ; ma- tematica, anul II — educatoare — 1967 ; matematica, anul III — în- vățători — 1968 ; matematica, anul III — educatoare — 1968 ; aritme- tica, anul IV — învățători — 1969 ; matematica, anul V — învățători — 1969 ; matematică, anul V — educatoare — 1969 ; metodica pre- dării aritmeticii, anul IV — învă- țători — 1966 ; metodica predării număratului și socotitului, anul IV — educatoare — 1966 ; igiena școla- ră, anul V — învățători, valabilă și la anul IV — învățători — 1965 : metodica predării științelor natura- le, anul IV — învățători — 1966 ; agricultura, anul III — învățători — 1969 ; desen, anul I — învățători — 1966 ; caligrafie, anul I — învă- țători — 1967 ; desen, anul I — educatoare — 1966 ; desen, anul II — învățători — 1967 ; desen, anul II — educatoare — 1967 ; desen, îndrumătorul privind educația sanitară in invățămîntul de cultură generală și metodica lucrului manual, anii II—III — învățători — 1967 ; lucru manual, anii II—III — educatoare — 1967 ; lucru manual, anul V — educatoare — 1966 ; metodica lu- crului manual în grădinița de co- pii, anul IV — educatoare — 1966 ; activitatea cultural-artistică, anul V — învățători și educatoare — 1967 ; munca educativă cu pionierii — anul V — învățători — 1967 ; metodica jocului și activităților distractive — anul IV — educatoa- re — 1969. PROGRAME PENTRU LICEUL DE CULTURĂ GENERALA, CARE SE FOLOSESC ȘI LA LI- CEELE PEDAGOGICE SAU CU- PRIND INSTRUCȚIUNI PENTRU PREDAREA UNOR OBIECTE LA LICEELE PEDAGOGICE — programă specială pentru licee pedagogice de educatoare — 1966. Muzica — programă specială pen- tru institute pedagogice de educa- toare, anii I, II — 1969. Metodica educației muzicale programă specială pentru licee pedagogice de educatoare, anul IV — 1966. Edu- cația fizică programă specială Se va aplica numai prima parte a programei, respectiv lecțiile prac- tice, adaptîndu-se conținutul ei la un număr de 32 ore. Metodica pre- dării educației fizice la cl. I—IV — programă specială pentru licee pe- dagogice, anul V — 1967. Lucrul pianual — programă specială pen- tru licee pedagogice de învățători, anii II și III — 1967. Practica pe- și pedagogic dagogică programă specială pentru institute pedagogice de în- vățători, anul I — 1964. Metodica mentului de dragoste și răspunde- rea întemeierii unei familii, înaltele semnificații morale și sociale ale maternității în cadrul acesteia. în strînsă legătură cu problema ma- ternității, „îndrumătorul" oferă noțiuni și indicații practice de pue- ricultura ce trebuie transmise tine- relor fete. Totodată, luînd în consi- derare lipsa de concordanță dintre maturizarea biologică și cea psihi- că a tineretului contemporan, mai ales în ceea ce privește dezvoltarea afectivității, fenomen frecvent pc plan internațional, „îndrumătorul" dă indicații cu privire la felul cum trebuie să acționeze educatorii pe linia dezvoltării psihofizice a tine- rilor, a afectivității lor. O importanță deosebită se acor- dă în îndrumător problemelor lega- te de cultivarea răspunderii tineri- lor pentru calitatea biologică și psihică a urmașilor, pentru felul cum vor asigura perpetuarea esen- ței vitale a poporului, cum vor par- ticipa la perpetuarea speciei uma- ne. în acest scop se scoate în evi- dență cu toată fermitatea însemnă- tatea pe care o are sănătatea părin- ților. se subliniază că grija și obli- gația tinerilor căsătoriți de a oferi patriei copii sănătoși este o înaltă datorie cetățenească. Pentru a-i a- juta pe profesori să educe tineretul în această direcție, „îndrumătorul" arată căile concrete ce pot fi folffo. ' site în vederea combaterii bolile^, venerice, atrage atenția asupra mij- loacelor de întărire a sănătății pih blice, oferă unele sugestii privina.. felul cum trebuie să se lucreze cu elevii pentru ca aceștia să ceară sprijinul în rezolvarea unor proble- me de mare importanță biologică și psihică. Lucrarea se încheie cu solicita- rea unei colaborări cît mai intense din partea tuturor factorilor care participă la ocrotirea sănătății și a educației sanitare a copiilor și ti- neretului școlar. Apreciem că aplicarea de către pedagogi șl medici a acestui îndru- mător va asigura, pe lingă o con- cepție unitară în organizarea și des- fășurarea educației sanitare în școli, și o mai adecvată muncă educa- tivă cu tineretul în problemele e- sențiale ale vieții, sporirea interesu- lui acestuia pentru propria sa să- nătate, pentru sănătatea și sporirea vitalității poporului nostru. Este bine ca datele cuprinse în materialul care tratează principale- le probleme demografice și de să- nătate publică în țara noastră să • e folosit nu numai cu caracter in- nnet’v1, cî si formativ, stimulîj- d j-se intens interesul copiilor șiJri. neretului pentru problemele deGâ- nătate publică. Aducîndu-le la cu- noștință tradițiile școlii românești de medicină, mășurile luate de partidul și statul nostru pentru o- crotirea sănătății poporului, princi- piile ce stau la baza acestor măsuri — caracterul de stat al întregii activități medico-sanitare. caracte- rul planificat al ocrotirii sănătății, principiu! profilaxiei și al funda4 montării științifice — corpul profe- soral și medicii pot spori efectiv e- ficiența educației sanitare din școală. Profesor MARIA POPESCU Educația sanitară, parte integran- tă a procesului educației In școa- lă, este legată in mod indestructi- bil, prin conținutul și formele ei, de celelalte laturi ale educației : in- telectuală, morală, estetică, fizică și educația prin muncă. Nici una din aceste laturi nu poate fi concepută fără o corelație cît mai strînsă cu educația sanitară. Un potențial spo- rit de gîndire creatoare, de formare și autoperfecționare morală, cores- punzător cerințelor etice și știin- țifice ale contemporaneității, o re- zistență fizică mereu în creștere și o dezvoltare fizică armonioasă nu pot fi gîndite fără a se asigura coefi- cientul necesar de sănătate, de vita- litate al tinerelor generații, al poporului. La rindul ei, educația sanitară nu se poate desfășura ca o acțiune în sine și pentru sine. Ea ocupă un loc deosebit de important în procesul educației, Ir întregul sistem educațional. Funcționalitatea educației sanita- re este deosebit de complexă. Rea- lizarea obiectivului său esențial, ex- primat atît de concis în dictonul la- tin ..Mens sana in corpore sano" presupune îndeplinirea unor mul- tiple acțiuni sociale, morale și pa- triotice întreprinse în școală, în fa- milie și în societate, al căror ultim rezultat trebuie să fie făurirea unui om viguros atît din punct de vede- re fizic, cit și psihic, cu o gîndire activă și un moral sănătos, cu o mare capacitate de muncă fizică și intelectuală. Pentru a se ajunge la un aseme- nea rezultat, copilului, elevului, tî- nărului trebuie să i se transmită un anumit volum de cunoștințe privind apărarea și întărirea sănă- tății, să fie ajutat să-și formeze un sistem de deprinderi și obișnuințe sanitare, care să însemne un com- portament stabil în apărarea vieții și a sănătății împotriva intempe- riilor, a microbilor, a accidentelor, a unor practici greșite în alimenta- ție, in folosirea timpului de muncă și odihnă. Acestea. însă, nu sînt suficiente. Tineretul patriei trebuie înarmat cu o concepție științifică asupra sănătății. La formarea acestei concepții este chemat să contribuie întregul corp didactic, de la educatoarea de ia grădiniță pină la profesorul uni- versitar. folosind o gamă complexă Toate aceste activități, în ansam- blul lor, vor contribui — alături de procesul de învățămînt și de orele de dirigenție, — la realizarea uneia din cele mai importante sarcini ale educației sanitare : dezvoltarea u- nei conștiințe civice, cetățenești în problemele sănătății individuale și colective, dezvoltarea răspunderii pentru întemeierea unei familii, pentru sănătatea fizică și psihică a urmașilor. în acest spirit este conceput „în- drumătorul privind educația sanita- ră în invățămintul de cultură ge- nerală și pedagogic", elaborat re- cent de Ministerul Sănătății și Mi- nisterul învățămîntului în sprijinul personalului didactic. îndrumătorul cuprinde două părți distincte. în prima parte. învăță- torii și profesorii sînt orientați a- supra unor probleme mai generate ca „Rolul și necesitatea educației sanitare în școli", „Unele particula- rități ale creșterii și dezvoltării co- piilor de vîrstă școlară", precum și asupra unor aspecte concrete ale muncii de educație igienico-sanita- ri i igiena individuală, igiena locu- inței și a localului școlii, igiena ali- mentației. igiena mintală, igiena muncii și prevenirea îmbolnăvirilor profesionale, igiena în colectivități, în condițiile vieții moderne. în continuare, lucrarea arată ce trebu- ie să știe elevii în legătură cu bo- lile transmisibile, cu acordarea pri- mului ajutor, cu organizarea regi- mului de activitate și odihnă al co- piilor și adolescenților, cu metode- le de călire a organismului prin fo- losirea factorilor naturali. în legă- tură cu efectele dăunătoare ale tu- tunului și alcoolului asupra orga- nismului. „îndrumătorul privind educația sanitară" nu are caracter de ma- nual. constituind numai un ghid în munca învățătorilor și profesorilor ca atare, ci solicită contribuția ac- tivă a acestora atît în ceea ce pri- predării muzicii — programă cială pentru licee pedagogice. IV — 1967. spe- anul pentru institute pedagogice de e- ducatoare, anii I, II — 1969. Meto- dica educației fizice — programă specială pentru licee pedagogice de educatoare, anii III, IV — 1966. Lucrul manual — programa spe- cială pentru institute pedagogice de educatoare, anii I, II — 1965. Metodica predării activităților ma- nuale — programă specială pen- tru licee pedagogice de educatoare, anul IV — 1966. Practica pedago- gică — programă specială pentru institute pedagogice de educatoare, anul I — 1969. Metodica jocurilor și activităților distractive, anul IV — licee pedagogice și anul I — in- stitute pedagogice de educatoare — 1969. ANUL II Limba română — programă spe- cială pentru Licee pedagogice, anul II — 1967. Literatura pentru copii — programă specială pentru insti- tute pedagogice, anul II — 1965. române. limb: Metodica predări: programă specială dagogice. anul IV continua predarea pentru licee pe- — 1969. Se va metodicii cu e- Literatura română, anii I, II, III — învățători și educatoare, progra- ma cl. a IX-a — 1968 și cl. X—XI — 1969 ; istoria literaturii univer- sale, anul IV — învățători și edu- catoare, programa cl. a Xl-a — 1967 ; limba modernă studiată în continuare (engleză, franceză, rusă), anii I—IV — învățători și educatoare, programele cl. IX—XII — 1969 ; limba modernă începători — facultativă (engleză, franceză, germană, rusă), anii I—IV — învă- țători și educatoare, programele cl. IX—XII — 1969 ; limba latină, anul I —- învățători și educatoare, pro- grama cl. a IX-a — 1969 ; limba latină, anul II — învățători, pro- grama cl. a X-a — 1969 ; istoria modernă și contemporană, anul III — învățători și educatoare, pro- grama cl. a Xl-a — 1969 ; istoria. României, anul V — educatoare, programa cl. a XII-a — 1969 : eco- nomie politică, anul IV — învăță- tori și educatoare, programa cl. a Xl-a — 1968 ; filozofie și socialism științific, anul V — învățători și educatoare — programa cl. a XII-a — 1969 ; fizica, anii I—IV — învă- țători și educatoare, programa cl. IX—XII — 1969 ; chimie, anii I—IV — învățători și educatoare, pro- grama cl. IX—XII — 1969 ; anato- mia și fiziologia omului, anul I — învățători și educatoare, programa cl. a Xl-a — 1969 ; botanica, anul II —- învățători și educatoare, pro- grama cl. a IX-a — 1969 ; zoologia, anul III — învățători și educatoa- re, programa cl. a X-a — 1969; geografia fizică și noțiuni de geo- logie. anul I — învățători și edu- catoare, programa cl. a IX-a — 1969 ; geografia economică, anul n — învățători și educatoare, pro- grama cl. a X-a — 1969 ; istoria PROGRAME PENTRU INSTI- TUTELE PEDAGOGICE DE ÎN- VĂȚĂTORI ANUL I Limba română — gramatică — programă specială pentru licee și institute pedagogice de învățători și educatoare, anul I — 1969. Meto- dica predării limbii române — pro- gramă specială pentru licee peda- gogice de învățători, anul IV — 1969. Se vor preda capitolele : Me- todica predării citit-scrisului și a citirii și Metodica predării grama- ticii și ortografiei, pînă la predarea elementelor de sintaxă. Aritme- tica — programă specială pentru institute pedagogice, anul I — 1966. Metodica predării aritmeticii, pro- gramă specială pentru licee peda- gogice de învățători, anul IV, adap- tată la numărul de 64 de ore în lemente de sintaxă. Aritmetica — programă specială pentru institute pedagogice de învățători, anul II — 1965. Pedagogia generală — pro- gramă specială pentru licee peda- gogice de învățători — 1967. Me- todica predării științelor naturii — programă specială pentru licee pe- dagogice de invâu-.ori. anul IV — 1966. Agnculmrw— programă spe- cială pentru licee pedagogice — anul III și institute pedagogice de învățători, anul II — 1969. Igiena școlară — programă specială pen- tru licee pedagogice- de învățători — anul IV și insti* te pedagogice, anul II — 1965. Istoria pedagogiei — programă specială pentru insti- tute pedagogice, anul n — 1969. Desen artistic programă spe- cială pentru licee pedagogice, anul II 1967. Metodica predării dese- nului și caligrafiei — programă specială pentru licee pedagogice de învățători, anul IV — 1967. Muzica vocală — programă specială pen- tru licee pedagogice, anii II. III — loc de 34 ore 1966. Metodica predării istoriei — programă spe- cială pentru licee pedagogice de învățători — anul IV și anul I — institute pedagogice — 1969. Me- todica predării geografiei — pro- gramă specială pentru licee peda- gogice de învățători — anul IV și anul I — institute pedagogice — 1969. Psihologia cooilului de vîrstă 1967. Educația f specială pentru gice de invățăto: Lucru manna'1 ciaiă pentru Hc învățători, ar.:: că — programă istitute pedago- anul n — 1969. -ee nedâîogice de II și HI — 1967. vește adaptarea materialului res- de particularitățile la ale pectiv vîrstă lor de gătură elevilor. la nivelul și în le- condițiilor seamă a dezvoltare, cit cu folosirea -j institute pedago- . privita tea programă institute anul III educatoare 1965 ; muzicii, anul V învățători educatoare ANUL I învățători 1968 ; metodica educatoare — 1967 : anul IV ■—• 1969 ; muzica vocală, anul V — învățători și educatoare — 1967 : metodica predării muzicii, anul IV educatoare, programa cl. a Xl-a — 1967. vocală, anii I—IV PROGRAME PENTRU INSTI- TUTELE PEDAGOGICE DE EDU- CATOARE rol ceoseoit de concrete și luarea în cotii de ă șl adolescenta, reproducerea .In tccni^L divtVile -. roie: op:n REVISTA NATURA Izioiogia omului, iar in dasa a X-a. igiena și puericultura, ca ob:e~: separat. pe grupe diferen- ția»e de fete s: băieți. Acțiunea e- ața rațovaie. reflecte o raportare corectă a cau- zelor ia efecte s- invers, a efectelor la cauze. în vederea realizării unui comportament imenico-sanitar sta- pentru o pregătire oiexâ e, în vederea ii: capabile să drumătorri" arată cum trebuie aju- tat tineretul pentru a înteiege pro- blemele esențiale privind raportjX dintre instinct și conștiință, reia- de învățămînt și al ore- lor oe dirigenție in vederea înar- mării ele - , or cu o concepție știin- desen, anii IV și V — educatoare — 1966 ; metodica predării dese- nului și caligrafiei, anul IV — în- vățători — 1966 ; metodica predării desenului, anu? IV — educatoare — 1966; muzica vocală, anii I, II, III — învățători ■— 1967 ; muzica predării educației muzicale, anul IV — educatoare — 1966 ; muzica instrumentală, anii I—II — învă- țători — 1967 ; muzica instrumen- tală, anul III — învățători — 1968 ; muzica instrumentală, anii I — V — educatoare — 1965 ; muzica instru- mentală, anul IV — învățători — 1969 ; muzica instrumentală, anul V — învățători — 1965 ; educație fizică, anii I—II — învățători — 1968 ; educație fizică, anii I—II — educatoare — 1968 ; educație fizică, anul III — învățători — 1969 ; edu- cație fizică, anul III — educatoare — 1969 ; educație fizică, anul IV — învățători — 1966 ; educație fizică. educație fizică, anul V — învăță- torî — 1967 ; educație fizică, anul V — educatoare — 1967.; metodica predării educației fizice, anul V — învățători, valabilă și la anul IA — învățători — 1967 ; metodica pre- dării educației fizice în grădinița de copii, anii III—IV — educatoare — 1966 ; lucru manual, anul I — educatoare — 1966 ; lucru manual Limba română — grama' programă specială pentru 1 institute pedagogice de învățători și educatoare, anul I — 19®. Me- todica dezvoltării și corectării vor- birii — programă specială pentru licee pedagogice de educatoare, anii III și IV — 1967. Psihologia copilului de vîrstă preșcolară — programă specială pentru licee pe- dagogice de educatoare, anul III — 1969. Literatura pentru copii — programă pentru institutele peda- gogice de învățători — 1965. Peda- gogia preșcolară — programă spe- cială pentru licee pedagogice de educatoare, anii III. IV. V — 1967 La anul I se va studia pină 1 capitolul IX din programă (Edu catoarea grădiniței de copii). Me todica număratului și socotitul .:: - programă specială pentru licee pe- dagogice de educatoare, anul IV — 1966. Desen — programă specia'^ pentru institute pedagogice de edu- catoare, anii I, II — 1969. Metodica predării desenului și modelajului pedagogice — 1967. problemelor specifice fiecărei școli. Subliniind faptul că rolul educației sanitare nu se rezumă la trasmite- rea de cunoștințe și formarea de deprinderi sanitare. „îndrumăto- insistă asupra datoriei educa- munca de La I.M.D. se iucrea~a intens pentru viitorul an școlar DE PEDAGOGIE în sumarul numărului luna iunie al dagogie“ se brica Studii, „Revistei de publică, la din pe- ru- materiale sem- nate de Virgiliu Radulian și Patița Silvestru („Direcții ale cercetării pedagogice în do- meniul activității pionierești"). Constantin Rusu („Premisele teoretice și proxima deducție în determinarea raportului dintre pedagogie și sociolo- gie"), Lazăr Ladariu și loan Nicola („Tendințe actuale în modernizarea metodelor de învățămînt"). La rubrica „Cer- cetări-Experimente" se pu- blică materialele „Intuiția jn matematică" de Elena Oprea- nu, „Formarea deprinderilor de activitate intelectuală prin predarea istoriei" de Anca Miron, „Metode statistice în aprecierea lecturii literare Ia clasele V—VIII" de Valentina Tudoriu, „Rolul simbolului în predarea cunoștințelor de chi- mie în școala generală" de Veronica Ferarini și „Aprecie- rea prin note a elevilor la e- ducația fizică (clase, sex, vîr- stă biologică)" de C. I. Bucur. Rubrica Dezbateri cuprinde materiale semnate de Ilie Ca- raman. („Este necesară o di- versificare mai aprofundată în liceu"), de A. Crișan, Chiculiță și P. Petroman („Observații Ia programa de limba și literatura română pentru clasele a IX-a și a X-a ale școlii generale"), de Vic- toria Atanasiu („Predarea psihologiei în liceu"). Ion Gh. Stanciu semnează articolul „Educația și revolu- ția socială in concepția lui Nicolae Bălcescu", iar Ion Radu articolul „Problema mă- surării in cercetarea psihope- dagogică". La rubrica Probleme ale practicii școlare sînt publicate articolele „Metodologia cena- clului literar al elevilor" de Tudor Opriș, „Predarea și a- similarea noțiunii de evoluție a lumii vii prin cursul unic de biologie" de Cezara Po- povici, „Finalitate și metodă în studiul limbilor străine" de V. Solomon și A. Hirlăoanu. „Caiete cu liniatură in cu- lori" de Lidia, Emil și Con- stantîn Popescu, „Necesitatea unui abecedar auxiliar" de Gheorghe Chiriță și Marin Trandafireșcu. Probleme de pedagogie com- parată tratează articolele „în- vățămintul pentru școlarii de 6 ani în alte țări", de Olga Oprea și „Itinerar pedagogic" de I. Altescu și S. Lăzărescu. GAZETA MATEMATICA A apărut recent nr. 4/1969 din seria A a „Gazetei mate- matice". Semnalăm în cuprin- sul acestui număr, materialele „La Charte de Lambery", „Considerații metodice asupra poliedrelor și corpurilor ro- tunde" de D. Ene, „In legă- tură cu predarea teoremei lui Cramer“ de S. Isai, „Introdu- cerea noțiunii de grup în clasa a XII-a" „Teoria unitară de I. Teodorescu, de E. Rusu. neolonomă' „Aspecte ale ridicării randamentului mun- cii elevilor la lecțiile de arit- metică" de S. Triteanu și C Siripeanu, „Axioma lui Eu- doxus în demonstrarea teo- remei catetelor" de Al. Toth. „Sesiunea .științifică a centru- lui de calcul economic și ci- bernetică economică" de M Stoica și I. M Stanca-Mina- . sian. Se publică, de asemenea, probleme propuse și recenzii 2ubrica In întîmpinarea marii aniversări cuprinde ar- ticolul .Bilanț și perspecti- ve" de Ion T. Radu. Se publică, in continuare, materiale sem- nate de Tudor Bugnariu („E- ducația integrării sociale") Ion Orghidan („Dialectica motivației in procesul instruc- tiv-educativ"). Eugen Rusu („Reflecții despre învățarea matematicii"), Paul Diacones- cu („Profesiile la scara 1/25 000"), N. Tatu (..Cultura de specialitate și cultura pe- dagogică"), Aurel Vitu („Tra- diția profesiei în familie"), Luminița Ghivirigă („Noi și elevii noștri"), Tudor Gher- man („în vizită la întreprin- derea de materia] didactic"), C. Popescu succesului („Cauze ale in- Popescu-Solomon copilul fricos"), școlar"), N. („Tribut timidității"), na („Cum și-au ales de educator"). Consultații pentru Elena („Despre Ostin A. Bar- profesia diriginți în continuare, revista cu- prinde rubricile Cronica vie- ții științifice și Critică și bi- bliografie. COLOCVII Numărul 6 (iunie 1169) al re- vistei „Colocvii" se deschide cu un articol închinat lui N. Răl- cescu, semnat de Emil Vasi- lescu. Articolul este scris cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui N. Băl- cescu. și pentru părinți semnează Radu Luncan („Relația diri- ginte clasă") și I. Gh. Cărmo („Autoritate și pres‘igiu") Semnalăm de asemenea arti- colele „Clasa a XII în fata op- țiunii' și de M Rațiu, N. Sorii! .Fetele despre băieții despre fete", naru. Revista cuprinde, băieți si de I But- eștințe despre igiena cwpultfi. a aiitoer.tației și a Imbră- căminari. a tnediulu cri cunoștințe despre om. ca special pe latura practică a -cimentului igienico-sanitar. In dasi a VIH-a se vor preda ana- Partea a doua a îndrumătorului tratează problemele pregătirii tine- irtuiuj pentru căsătorie și viața de' familie După prezentarea unor cu- noștir.ie de bază în legătură cu fe- nomenele biologice — pubertatea și formării ex certele sanitare ale e- :ă de întregul lor ctanpor- i T: srstinută îndeaproape prin m alnple forme de activitate In afară de clasă : minute de con- trol*. activitatea practică desfășura- tă în cadrul grupelor, vizionări de filme, organizări de simpozioane, comunicări pe teme sanitare etc. în numărul pe mai—iunie 1969 al revistei „Natura" se publică un grupaj de materiale închinate aniversării a două- zeci de ani de la înființarea societății de științe naturale și a revistei sale. în conți- nuare, Ia rubrica Studii, sînt publicate articolele „Al- gele microscopice, o nouă sur- să de hrană in viitorul apro- piat" de N. Sălăgeanu. „Cario- ehineza în lumina noilor cer- cetări" de I. T. Tarnavschi și M. Andrei, „Cîteva probleme privind virusurile plantelor" Ie A. Săvulcscu, „.Mangrove- te“ de E. A. Pora și minismul genetic al la vertebrate-' de P. .Deter- sexelor Raicu. Rubrica Biologia în școală cu- prinde articolul „Lucrări practice privind studiul cro- mozomilor în mitoză și me- ioză“ de I. Anghăl, Note, cro- nici, recenzii completează su- marul acestui număr al re vistei. lor săi intr-un număr sporit de pagini (128). Sînt înserate aici citeva studii : „Contribuții geografi- ce privând amenajarea defi- leului Dunării intre Baziaș și Turnu-Severin" de I. Rădu- lescu și I D. Ilie, .^Principale- le domenii agricole de pe glob și însemnătatea lor" de N. Al. Rădulescu, „Resursele de apă ale continentelor și perspec- tiva folosirii lor" de P. Gîș- tescu și altele. După o rubrică de infor- mații și peisaje geografice din țară și de peste hotare, revista publică îndrumări di- dactice. în cuprinsul rubricii _ „Utilizarea metodei problema- * Uzării la lecțiile de geogra- fie" de S. Veza. „Aspecte me- todice privind predarea te- mei „Curenții aceanici" de P Voicu, „Proiecții la lumina zilei" de D. Radoslav-Catană. .Excursie în circuit cu elevii" ie l.' Rusu și „Geografie dis- :ractivă" de V. Cucu. In ca- irul rubricii Gpinii-discuții prof. univ. dr doc Viberiu Vtoraru, membru rorespondent sl Academiei, semnează srti- colul .Geografia în școala ge- TERRA nera'ă univ. lescu. și in liceu", iar prof. dr doc. Vintilă Mihăi- nuare, „Cronici", ridiane". rubricîle în conți- .Tribuna" Comentarii", „Me La al treilea număr al său. (mai-iunie 1969', revista So- cietății de științe geografice se prezintă in fața eititori- materie laureat". irtico'ul Generația — obligatorie la baca- Sumarul revistei ■nai ’onține -ubricile .Etimo- ogii. Dicționar geografic" «tc. REDACȚIA §1 ADMINISTRAȚIA i București, Piața Scînteii nr. t. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac prin oficiile poștale, factorii poștali și difuzoni de presă. Tiparul! Combinatul Poligrafic Casa Sclnteii 40.133