Proletar] din toate țările, uniți-vă i

GAZETA
INVĂȚĂMINTULUI
■ Preocupări de orientare școlară
și profesională pe plan mondial - pag. 3
■ Conferința sindicală mondială asupra
alfabetizării funcționale - pag. 4
Anul XXI-Nr. 999
EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ
Vineri 13 iunie 1969
4 pag. 25 bani
IN INTIMPINAREA
CELUI DE AL X-LEA CONGRES AL PARTIDULUI
Perspective ample deschise
dezvoltării invățămintului
■ .oîment de o deosebită în-
Sejhnătate în viața poporului, Con-
g ’sul al X-lea al P.C.R. va mar-
ca o etapă crucială în înaintarea
neabătută a patriei noastre spre
culmile cele mai înalte ale pro-
gresului și civilizației. Tezele C.C.
al P.C.R. pentru Congresul al
X-lea al partidului, proiectul Di-
rectivelor privind planul cincinal
pe anii 1971—1975 și liniile direc-
toare ale dezvoltării economiei na-
ționale pe perioada 1976—1980 cu-
prind o analiză profundă a reali-
tății, conturează clar și precis dru-
mul pe care-1 va străbate țara
noastră, pină în anul 1980, pentru
făurirea multilaterală și deplină a
socialismului și crearea condițiilor
trecerii treptate spre comunism.
O trăsătură caracteristică a a-
cestor documente de excepțională
importanță pentru stimularea a-
^^tului creator al poporului nos-
H^Bponstă în fundamentarea știin-
a prevederilor și stabilirea
clarvăzătoare a căilor de realiza-
re a acestora pe baza experien-
ței acumulate și a promovării cu-
ceririlor științei și tehnicii
con-
temporane. Tocmai de aceea do-
cumentele pentru Congres pun în
evidență faptul că dezvoltarea e-
conomiei naționale, ca factor de-
terminant al prosperității genera-
le, este strîns legată de rolul tot
mai important al științei și cultu-
rii puse în slujba maselor, în sluj-
ba progresului economie și social.
Pornind de aici proiectul Directi-
velor C.C. al P.C.R. trasează pro-
gramul de perspectivă al asigu-
rării forței de muncă, al pregăti-
rii unui număr sporit de cadre
calificate menite să contribuie,
prin aportul lor competent, la
dezvoltarea continuă a producției
materiale și spirituale a societății.
Proiectul oglindește grija perma-
nentă a partidului nostru pentru
asigurarea tuturor domeniilor de
activitate cu muncitori calificați,
dintre indicii cei mai semnifica-
tivi ai stadiului de dezvoltare a
unei națiuni, ci și un factor esen-
țial de apreciere a competitivității
în viitor a economiei, a dezvol-
tării sociale și culturale a unei
țări în marea întrecere mondială
pentru atingerea unui nivel cît
mai înalt de bunăstare și civiliza-
ție. Prin trecerea la școala gene-
rală obligatorie de 10 ani, țara
noastră se situează, comparativ
privind, în rindul țărilor cu cel
mai avansat sistem de învățămînt
din lume. In prezent, după cum se
știe, numai 9 țări de pe glob. în-
Ridicarea învățămîntului general
din țara noastră la nivelul școlii
de 10 ani a fost posibilă datorită
politicii clarvăzătoare și consec-
ventă a partidului de stimulare a
tuturor capacităților creatoare ale
poporului, de mobilizare
torul dezvoltării învățăm
unor importante resurse materiale
Cota parte din
național
atribuită la noi invățămintului este
una dintre cele mai mari din lume.
Este concludent în această privin-
care
Rep'jelica
România, au învățămînt general
cu o asemenea durată.
Frof. MIKCEA CUCU
inspector generai școlar
ai municipiului București
(Continuare in pag. a 3-a)
Cerințele dezvoltării și pregătirea
cadrelor pentru economie
CONSTANTIN DRĂGUUESCU
președintele Comitetului Uniunii
Sindicatelor din învățămînt
și Cultură
(Continuare în pag. a 3-a)
Pe o treaptă mai înaltă de cultură
Amplul program de dezvoltare
multilaterală a României socia-
liste înfățișat de documentele pen-
tru Congresul al X-lea înscrie,
printre obiectivele sale fundamen-
tale, dezvoltarea școlii de toate
gradele, continua ei modernizare.
Conform proiectului Directivelor
Congresului, în învățămîntul de
cultură generală obiectivul princi-
pal îl constituie generalizarea
școlii obligatorii de 10 ani. Această
prevedere are o importanță excep-
țională pentru ridicarea pe o
treaptă mai înaltă a nivelului de
cultură și de civilizație al poporu-
lui, pentru îmbunătățirea și adîn-
cirea pregătirii viitoarelor cadre
ale economiei, cărora li se asigură
o formație cultural-științifică la
nivelul cerințelor contemporane.
Planul de învățămînt al școlii de
10 ani, la elaborarea căruia a par-
ticipat întregul corp profesoral,
demonstrează clar faptul că acea-
stă școală va asigura tineretului o
pregătire de cultură generală cu-
prinzătoare și temeinică. îi va des-
chide posibilități multilaterale de
dezvoltare a personalității morale
și intelectuale, îi va croi căi largi
spre alegerea profesiunii dorite,
corespunzător cu înclinațiile ți
aptitudinile sale și. în același timp,
cu cerințele vieții sociale.
Este binecunoscut faptul că rit-
mul impetuos de dezvoltare a ști-
inței și tehnicii cere, în toate ra-
rpurile producției materiale și spi-
rituale, un personal calificat, te-
meinic pregătit, capabil să mînu-
iască agregatele moderne. Tocmai
de aceea, nivelul învățămîntului
general reprezintă nu numai unul
Proiectul Directivelor Congresu-
lui al X-lea ai partidului privind
planul cincinal pe anii 1971—1975
și liniile directoare ale dezvoltă-
rii economiei naționale pe perioa-
da 1976—1980 înscriu, ca o direc-
ție principală a activității de vii-
tor, valorificarea la maximum a
resurselor materiale și umane ale
țării, a eforturilor făcute de po-
por pentru dezvoltarea forțelor de
producție, pentru asigurarea pro-
gresului neîntrerupt al societății
noastre socialiste. Un loc de primă
importanță îl deține, între măsu-
rile ce se prevăd pentru realiza-
re» acestei cerințe, pregătirea ca-
drelor pentru economia țării. In
proiect se arată, astfel, că în vii-
torul cincinal numărul salariați-
lor va spori cu 400—500 mii de
persoane față de 1970.
In cadrul Înfăptuirii acestei sar-
cini va crește numărul munci-
torilor calificați prin școli pro-
iectului de Directive potrivit că-
reia crearea unor noi ramuri și
subramuri industriale, care cer un
grad tot mai ridicat de automati-
zare a proceselor tehnologice și
noi profesiuni
următori să se
ficare trebuie
menclatorul de
lități in sensul
necesită ca in anii
treaeă la policali-
îmbunătățit no-
meserii și specia-
comasării meserii-
lor cu profil îngust și a pregă-
tirii în anumite profesii numai
prin ucenicie sau învățămînt se-
ral.
Instruirea practică este de o im-
portanță primordială pentru pre-
gătirea viitorilor muncitori, tehni-
cieni și maiștri care vor fi che-
mați să pună în funcțiune noile
capacități de producție și să asi-
gure asimilarea fabricației în ter-
mene cît mai scurte. în acest do-
fesionale,
muncă,
duzii
ucenicia la locul de
De aici importante con-
de ordin principia! și
practic pentru sectorul invățămîn-
tului profesional, tehnic și li-
ceal de specialitate. Astfel, se
cere ca programele și manualele
școlare să accentueze în mai mare
măsură cunoștințele fundamentale
care asigură însușirea meseriei, să
stăruie asupra problemelor organi-
zării științifice
muncă.
locului de
In legătură ctt prevederea pro-
meniti s-a
experiență
unități de
cărora s-a
și acumulat o anumită
pozitivă în cele 50 de
învățămînt în cadrul
organizat, în mod ex-
perimental, instruirea practică în
ateliere și laboratoare tehnologice
pentru elevii din anul II. Aceștia
au
executat unelte și instrumente
Ing. ION PUȘCAȘII
director general adjunct îh
Ministerul Invățămintului
(Continuare în pag. a 3-a)
Multiple și pasionante
sînt activitățile pe care le
pot desfășura pionierii în
cercuri, la casele și pala-
tele pionierilor.
Fii ai unei epoci de
mari cuceriri tehnico-
științifice, cei mai mulți
purtători ai cravatei roșii
optează pentru activită-
țile in care sint prezente
pe prim plan știința apli-
cată și tehnica. Iată un
moment ilustrativ la
Casa pionierilor din Iași.
SĂRBĂTOAREA
CRAVATELOR ROȘII
15 iunie, Ziua pionierilor, este
sărbătoarea celor mai tinere
vlăstare ale țării și a celor care
se preocupă cu devotament și
pasiune de educarea lor în spi-
ritul nobilelor idealuri ale pa-
triotismului și umanismului so-
cialist. Sărbătoarea pionierilor a
fost și este totdeauna înconjura-
tă cu atenție și bucurie de în-
tregul popor, interesat continuu
și îndeaproape de viața și acti-
vitatea copiilor, bunul său cel
mai de preț.
Anul acesta sărbătorim, o-
dată cu Ziua pionierilor, 20 de
ani de la înființarea organiza-
zației, de la crearea — în primă-
vara anului 1949 — a primelor
detașamente de pionieri. Ani-
versarea de astăzi alătură pio-
nierilor de acum pe cei care —
deveniți cetățeni și constructori
pricepuți ai socialismului — au
fost la rîndul lor. cu ani în urmă,
pionieri, trăind din plin farme-
cul și noblețea pionieriei, a fap-
telor destoinice puse în slujba
patriei și a poporului. Sărbă-
toarea de astăzi este sărbătoarea
multor generații, a tuturor ce-
lor care au cunoscut cutezanța,
cinstea și demnitatea pionie-
rească.
Dezvoltarea și perfecționarea
activității Organizației pionieri-
lor a stat permanent în atenția
Partidului Comunist Român,
fiind o expresie vie a grijii și
dragostei sale pentru tînăra ge-
nerație a țării, pentru pregătirea
și educarea corespunzătoare a
celor meniți să ducă mai depar-
te făclia progresului, a culturii
și civilizației socialiste pe pă-
mîntul românesc. în cei 20 de
ani de existență a mișcării pio-
nierești din România au fost
parcurse momente importante.
Unul din cele mai remarcabile
a fost aprilie 1966, cînd Plenara
C.C. al P.C.R. a stabilit măsuri
de o deosebită însemnătate pen-
tru mișcarea pionierească din
țara noastră. Dacă în etapa
1949—1966 s-a acumulat o valo-
roasă experiență și s-au creat
condițiile trecerii la un stadiu
superior de dezvoltare, prin ho-
tărîrea Plenarei din aprilie 1966
s-a inaugurat o etapă nouă în
istoria pionierîei românești, ba-
zată pe o concepție unitară, te-
meinic și multilateral fundamen-
tată științific, cu privire la ro-
lul, țelurile, conținutul și for-
mele activității pionierești.
Care au fost coordonatele pe
care le-a stabilit Hotărîrea și
care au stat la baza avîntului
înregistrat în ultimii 3 ani de
mișcarea pionierească din țara
noastră ? în primul rînd trecerea
Organizației Pionierilor sub con-
ducerea și îndrumarea directă a
P.C.R. Aceasta a făcut posibilă
angajarea celor mai bune forțe
ale națiunii în munca de edu-
cație a tinerei generații, antre-
narea celor mai valoroși spe-
cialiști, oameni de știință și cul-
tură, a instituțiilor, organiza-
țiilor de masă și obștești la asi-
gurarea condițiilor necesare îm-
bunătățirii neîntrerupte a edu-
cației comuniste a pionierilor și
școlarilor. A fost și este o mare
realizare, o premiză importantă
pentru perfecționarea activității
organizației. Au devenit totodată
clare țelurile fundamentale ale
activității educative pionierești.
In chemarea pionierilor „Pentru
gloria poporului și înflorirea
României socialiste, pentru cau-
za partidului — înainte" e prins
aspectul cel mai important al
programului educației pionie-
rești. Legămîntul și îndatoririle
pionierului vădesc că organizația
face începutul și pune temeliile
unei educații politico-cetățenești
active cu importante urmări pen-
tru evoluția ulterioară a tinere-
tului, pentru creșterea, din rîn-
durile pionierilor, a viitorilor
membri ai U.T.C. Este o înda-
torire de onoare a organizației,
în care se sintetizează intențiile
și finalitatea imediată a muncii
noastre educative cu pionierii.
Idealul cel mai înalt al organi-
zației este ca fiecare pionier să'
devină fiu credincios al po-
porului, al patriei noastre. Re-
publica Socialistă România,
luptător dîrz și entuziast pentru
cauza Partidului Comunist Ro-
mân.
Conducerea directă de către
partid a mărit eficiența activi-
tății educative pionierești, a dat
conținutului său o orientare pre-
cisă și fermă spre înfăptuirea
țelurilor educativ-politice ce-i
revin.
O altă măsură stabilită de
plenară a fost întărirea unității
dintre munca educativă desfă-
șurată în procesul de învăță-
mînt și cea desfășurată în cadrul
VIRGILIU RADULIAN,
președintele Consiliului Națio-
nal al Organizației Pionierilor
(Continuare în pag. a 3-a)
ÎNFĂPTUIM ÎNVĂȚĂMÎNTUL GENERAL DE 10 ANI
-INSPECTORI GENERALI JUDEȚENI RĂSPUND LA ÎNTREBĂRILE REDACȚIEI —
VRANCEA:
CONSTANTIN DUMITRIU
— Ținînd seama de însemnă-
tatea pe care o are pentru suc-
cesul școlii generale de zece ani
profilarea chibzuită, judicioasă
a clas^or IX—X, am dori să ne
vorbiți despre modul cum se
soluționează in județul dv.
această problemă.
— Principalul criteriu după
care ne-am ghidat în profilarea
claselor a IX-a a fost cel pri-
vitor la specificul județului nos-
tru, la cerințele sale economice.
Se știe că județul Vrancea este
situat într-o zonă de munte și
deal și că bogăția sa o for-
mează îndeosebi viile, pădurile,
pomii fructiferi. Majoritatea
claselor a IX-a pe care le creăm
în acest an vor avea în conse-
cință profil viticol,. silvic sau
pomicol. Bunăoară, clasele a
IX-a din comunele Cotești, Bu-
dești, Dumbrava, Popești, Ti-
fești, Jariștea și Străoane vor
avea profil viticol, pentru că
toate aceste comune sînt cunos-
cute centre viticole ale județu-
lui nostru, unde există condiții
bune de practică a elevilor în
acest domeniu. înființăm de a-
semenea clase cu profil silvic și
pomicol, în comunele Andre-
iașu, Soveja și Răcoasa, situate
în zona muntoasă. Ne-am pro-
pus să creăm și cîteva clase cu
profil agricol zootehnic, mai
ales în zonele de cîmpie, unde
sînt dezvoltate aceste sectoare.
Ele voi lua ființă în comunele
Bălești, Suraia-Biliești și
Ciorăști.
— Clasele la care v-ați refe-
rit sînt în mediul rural. Dar la
orașe ?
— La orașe vom crea cîteva
școli legate de specificul indus-
trial al acestora. în Focșani și
Adjud, bunăoară, vor funcționa
în anul școlar viitor clase cu
profil de timplărie și lăcătușă-
rie, iar la Mărășești clase cu
profil chimic.
— Ce pregătiri ați făcut pen-
tru a asigura chiar de la înce-
put buna desfășurare a activi-
tăților practice în clasele
a IX-a ?
— Aș vrea să subliniez în
primul rînd, în legătură cu
aceasta, interesul și maxima so-
licitudine pe care le manifestă
atît directorii școlilor unde vor
funcționa clasele a IX-a, cît și
întreprinderile și cooperativele
agricole de producție care vor
asigura condiții pentru efectua-
rea lucrărilor practice. în ul-
tima perioadă inspectoratul a
avut dese contacte cu condu-
cerile unităților productive, cu
scopul de a găsi cele mai bune
soluții de desfășurare a acestor
lucrări. împreună cu conduce-
rile I.A.S.-urilor și ale coopera-
tivelor agricole de producție s-a
creat posibilitatea ca elevii cla-
selor cu profil viticol să-și des-
fășoare practica fie pe loturi
special destinate, fie în vii. In
unele cazuri ei vor fi incluși în
brigăzile cooperativelor, în alte
cazuri vor fi create grupe de
elevi care vor lucra sub condu-
cerea brigadierilor. întreaga
practică va fi îndrumată de
profesorii de agricultură, spriji-
niți de inginerii de specialitate
din producție. La rîndul lor,
elevii claselor cu profil silvic și
pomicol vor efectua practica la
pepiniere și ocoale silvice.
Bunăoară, elevii claselor a IX-a
din comuna Andriașu vor lucra
la stațiunea de la Bolotești și
la Ocolul silvic. Cît despre elevii
din orașe, ei vor efectua prac-
tica la întreprinderile de indus-
trie locală și gospodărie comu-
nală unde, cu ajutorul condu-
cerilor respective, s-au stabilit
toate condițiile necesare.
— Presupunem că ați luat
unele măsuri și pentru pregăti-
rea cadrelor didactice în vede-
rea desfășurării activităților
practice.-
— înainte de deschiderea
anului școlar vom organiza, cu
toți profesorii care vor preda la
clasele a IX-a, cursuri de ins-
truire la care se vor prezenta
programele, insistîndu-se asu-
pra capitolelor mai noi. Pentru
a veni în sprijinul profesorilor
de fizică și chimie am creat, pe
lingă inspectorat un laborator
bine înzestrat, care va fi ca un
centru metodic unde se vor
putea efectua experiențe, se vor
da consultații în legătură cu
predarea anumitor capitole etc.
Pentru profesorii de științe na-
turale și agricultură vom or-
ganiza periodic instruiri și acti-
vități practice cu sprijinul ingi-
nerilor de specialitate din pro-
ducție și al cadrelor didactice
de la Centrul școlar agricol.
PRAHOVA:
TRAIAN COMANICIU
— în urmă cu mai bine de o
lună ați acordat gazetei noastre
un interviu în care vorbeați
despre pregătirile ce se fac in
județul dv. pentru generaliza-
rea învățămîntului de 10 ani.
Cum au evoluat de atunci și
pînă acum aceste pregătiri ?
— Etapa de trecere la gene-
ralizarea învățămîntului de 10
ani este și va fi și în viitor pen-
tru noi o perioadă de muncă
intensă. în ultima lună întregul
colectiv al inspectoratului nos-
tru a analizat în amănunt toate
condițiile existente și posibi-
litățile de realizare a unui
număr sporit de clase a
IX-a. Spuneam, în inter-
viul la care v-ați referit, că
ne propunem să înființăm în ju-
deț 38 de clase în 31 de uni-
tăți. Studiul întreprins ulterior
ne-a dus la concluzia că este
posibil și necesar ca acest nu-
măr să crească. Ca atare, în
toamnă vor începe să funcționeze
61 de clase a IX-a. în care vor
învăța aproape 2 000 de elevi.
-— Desigur că în această acti-
vitate vă bizuiți mult pe spri-
jinul organelor locale,
— Vreau să subliniez că în
această acțiune amplă organele
locale de partid și de stat au
avut un rol deosebit de impor-
tant. De curînd, problemele tre-
cerii la școala de 10 ani au
constituit obiectul unei ședințe
comune a Biroului comitetului
județean de partid și Comitetu-
lui executiv al Consiliului popu-
lar județean. Cu acest prilej
s-au stabilit măsuri precise pen-
tru toate organele locale comu-
nale. Ca urmare acestea acordă
un sprijin direct și operativ
inspectorilor care s-au de-
plasat în comunele unde
urmează să ia ființă clase
a IX-a. în multe locuri s-a tre-
cut pe loc la rezolvarea unor
probleme mai dificile. De pildă.
dintre toate școlile propuse a
avea clase a IX-a, la una sin-
gură — cea din Valea Călugă-
rească — nu exista laborator.
S-a găsit pe loc soluția și s-au
luat măsuri pentru amenajarea
spațiului și pentru dotarea la-
boratorului cu aparatajul și ma-
terialele necesare. Un alt exem-
plu : în comuna Plopeni nu se
clarificaseră încă problemele
legate de instruirea practică a
elevilor. împreună cu organele
locale și cu conducerea școlii
profesionale din localitate s-au
găsit soluții pentru desfășurarea
practicii în atelierele acestei
școli.
Organele locale ne acordă un
sprijin larg și în desfășuarea
propagandei în rîndul părinți-
lor. în prezent Ia căminele cul-
turale, în întreprinderi și insti-
tuții, la stațiile de radioampli-
ficare se țin conferințe pe a-
ceastă temă. De asemenea, în
școli au Ioc ședințe cu părinții
elevilor din clasele a VIII-a.
într-o a doua etapă, după con-
cursul de admitere în școlile
postgenerale, vom pune un ac-
cent mai mare pe discuțiile in-
dividuale cu părinții și elevii.
ACȚIUNI
PIONIEREȘTI
Expoziție jubiliară
De cîteva zile, Muzeul de
istorie a partidului comu-
nist, a mișcării revoluționare,
și democratice din România
găzduiește o frumoasă și in-
teresantă expoziție jubiliară
a presei și cărții pentru co-
pii, intitulată sugestiv „Uni-
versul copiilor". Organizată
de Consiliul Național al Or-
ganizației Pionierilor în cin-
stea celei de a 25-a aniver-
sări a eliberării patriei și a
celei de a 20-a aniversări a
creării primelor detașamen-
te de pionieri, expoziția con-
stituie un frumos și rodnic
bilanț al activității revistelor
pentru copii editate în limba
română și în limbile națio-
nalităților conlocuitoare. Se
întîlnesc în această expoziție,
expuse cu deosebit gust, pa-
gini multicolore ale revistei
celor mici — „Luminița" —
numere din mult îndrăgita
revistă a pionierilor și șco-
larilor — „Cutezătorii" —
pliante și albume cu imagini
din viața plină de bucurii a
purtătorilor cravatelor roșii,
volume ale scriitorilor și po-
eților care au zugrăvit lumea
copilăriei.
Expoziția este vizitată zil-
nic de sute de pionieri și
școlări, care se opresc cu in-
cîntare în fața panourilor
unde regăsesc imagini dragi.
Bogate acțiuni ale cercurilor
Și în unități și detașamen*
te de pionieri din țară se
desfășoară, în aceste zile pre-
mergătoare sărbătorilor pio-
nierești, numeroase și varia-
te activități. Un program bo-
gat au, bunăoară, unitățile
din Mediaș. Cercurile tehni-
ce au pregătit o expoziție cu
cele mai izbutite lucrări exe-
cutate în acest an școlar.
Membrii cercurilor de pic-
tură și artă plastică au orga-
nizat și ei o expoziție, intitu-
lată „Paleta copilăriei". La
rîndul lor cercurile literare
își fac cunoscute realizările
prin mijlocirea unei culegeri
de creații ale membrilor lor.
Intense pregătiri se fac în
aceste zile pentru spectaco-
lul cultural-sportiv pe care
pionierii îl vor prezenta de
ziua lor. Două sute de mici
artiști amatori se vor între-
ce în exerciții de gimnastică
artistică, exerciții la aparate,
fn diferite competiții sportive,
în cîntece și dansuri.
Raliu de carturi
Peste 5 000 de pionieri și
școlari, precum și numeroși
spectatori au fost de față,
în Capitală, la o manifestare
deosebită — raliul de car-
turi al pionierilor, organizat
în cinstea celei de a 25-a ani-
versări a eliberării patriei și
a împlinirii a 20 de ani de la
înființarea Organizației Pio-
nierilor. A fost o întrecere
spectaculoasă, o adevărată
cursă în care și-au disputa:
curajul și priceperea ,,ași“ din
24 de județe ale țării.
Pe „pista" dintre „Piața 7
Noiembrie" și Stadionul Ti-
neretului, echipați în costu-
me de veritabili piloti de
mari curse și eonducind car-
turi de construcție proprie,
concurent*» au demonștrat
că sint capabili de adevărate
performanțe. .Au știnut in-
deosebi admirația publicului
pionierii Cristian Suteu, cin
Făgărcș, pentru tenacitatea
pe care a dored:t-o ăe-a
lungul întregului traseu, co-
legul său Mircea Bucur c -
Brașov, care a stabilit ce.
mei bun timp, echipejul aia
Sa tu Mare, format tn.:.
din pioniere, ca p eehtscvle
din Prahova. Dolj. Timișoa-
ra. București. Sălaj, Gaia;-
etc. care s-au luptat să cuce-
rească trofeele primuha ru-
liu.
'prijinul O.N.T.
MANIFESTĂRI ARTISTICE ALE ELEVILOR
la organizarea vacanței
De la începutul acestei săptămîni, pe multe din trenurile care
sosesc sau pleacă din Gara de Nord poate fi văzut din nou bine
cunoscutul anunț : „O.N.T. — Rezervat pentru elevi". Am intilnit aici
școlari din județele Slatina, Prahova, Sibiu, Arad, Alba, Covasna, Mureș
care, în drum spre litoral, au făcut prima „escală" in București,
Peroanele s-au umplut de forfotă și veselie, de valize, de rucsacuri,
de pălării multicolore. Dar de data aceasta popasul nu a mai însemnat
o simplă așteptare a trenului următor. Pe copiii care nu au văzut
pînă acum Capitala cîteva autocare i-au plimbat prin cartierele ei.
Ceilalți au fost invitați într-o sală de așteptare, special destinată,
unde li s-au pus la dispoziție reviste ilustrate, jocuri distractive etc.
O măsură lăudabilă, un semn de atenție și grijă. Despre această
măsură, ca și despre altele luate pentru vacanță am discutat zilele tre-
cute cu tovarășul TITUS CILAN, director adjunct al Agenției Bucu-
rești a Oficiului Național de Turism.
— Inițiativa aceasta — ne-a
spus tov. Cilan — pe care O.N.T.-
ul a luat-o in colaborare cu Minis-
terul învățămîntului, pornește din
grija noastră, a tuturora, de a-i
face pe copii să se simtă bine în
fiecare clipă de vacanță. Dorim să
dispară din repertoriul vacanței
așteptările obositoare și monotone
din gări — care nu numai că le
tăiau copiilor tot cheful de ex-
cursie. dar ofereau uneori și un
spectacol neplăcut. Le vom înlocui,
pe cit ne stă în putință și cît per-
mite popasul, cu plimbări prin
Capitală, cu alte activități distrac-
tive și recreative. Astfel de plim-
bări se vor organiza pentru elevii
care, in drum spre tabere, poposesc
si in alte orașe mari — Constanța,
Brașov, Cluj. Timișoara etc.).
Ne preocupăm, de altfel, ca nu
numai popasurile în gări, ci întreg
drumul pe care elevii îl parcurg
cu trenurile sau autocarele să se
desfășoare in cele mai bune con-
diții. Tn acest scop s-au stabilit
graficele de plecări și sosiri, numă-
rul elevilor precum și trenurile
necesare. Aș vrea să subliniez că
ir. această vacanță, spre a scurta
timpul deplasărilor și a-i feri pe
elevi de oboseală, pentru distanțele
lungi vor fi puse la dispoziție nu-
mai trenuri de viteză (accelerate și
rapide), cu locuri rezervate.
— Fină acum v-ați referit nn-
■aai la transportul elevilor in ta-
bere. Despre excursiile pe eare le
organizează anul acesta O-N.T.-*1
peatru elevi ee ne puteți spune ?
— Programul nostru ia acest do-
meniu este destul de bogat. De
exe~.p«j. per~ toți eterii care se
mr afla la mare. In taberese de h
Năvodar:. Costirest sau S--.:rt.
rom organiza excurs:; cu autoca-
rul, care le vor da posibilitatea
să cunoască tot litoralul — nu nu-
mai Constanța și stațiunile bal-
neare, ci și Istria, Adam Clisi etc.
Cei peste 10 000 de elevi care își
vor petrece vacanța în taberele
din jurul Bucureștiului vor putea
face cu autocarele O.N.T.-ului tu-
rul Capitalei. Firește, vom orga-
niza pentru elevi și numeroase ex-
cursii la munte. Unele vor fi de o
zi sau două, altele de cîte o săptă-
mînă. în prima parte a vacanței,
bunăoară, vom organiza o serie de
excursii scurte pe itinerarii variate
— pe Valea Prahovei, la Hidro-
centrala de pe Argeș, la Vălenii
de Munte, la Slănic-Prahova etc.
Excursiile de o săptămînă vor da
elevilor posibilitatea să viziteze
nordul Moldovei, Oltenia, Porțile
de Fier. Ne-am propus de aseme-
nea să organizăm cîteva excursii
de durată mai mare șî în zona
montană, stabilind în acest scop
cîteva puncte de cazare cum sînt
Gura Diham, Căminul Alpin, Vîr-
ful cu Dor, de unde se vor organi-
za excursii și drumeții. Am și luat
legătura cu cabanele respective
pentru a rezerva locuri. în ulti-
mele zile am popularizat larg în
școli toate aceste itinerarii și ama-
torii nu s-au lăsat așteptați. Zilnic
primim zeci de solicitări și co-
menzi din partea școlilor.
— V-atn ruga să ne vorbiți și
despre conținutul excursiilor pe
care le organizați pentru elevi.
— Cele mai multe dintre ele vor
fi dedicate marilor evenimente pe
care le va trăi în vara aceasta
întreaga țară : Congresul al x-lea
al P.C.R. și aniversarea unul sfert
de veac de la eliberarea patriei.
Vor fi vizitate obiective economice,
elevii vor putea cunoaște monu-
mente și locuri legate de lupta
partidului nostru, de insurecția ar-
mată, vor vedea nemijlocit reali-
zările poporului nostru în cei 25
de ani de la eliberare. Pentru ca
ei să înțeleagă cît mai bine toate
acestea, pentru a le oferi date cît
mai complete cu privire Ia obiec-
tivele vizitate, pe lîngă cadrele di-
dactice care oricum îi însoțesc vor
avea și asistență a 250 de ghizi care
vor fi alături de ei atît în Capitală,
cît și în celelalte excursii. Am ales
pentru această funcție, oameni care
au mai lucrat în mijlocul copiilor,
care au experiență pedagogică. Re-
cent am avut cu ei o întîlnire unde
am discutat asupra tuturor sarcini-
lor pe care le vor avea în vacanță.
După cum vedeți, am încercat să
sporim contribuția noastră la buna
organizare a vacanței.
Dl II MINISTIFIIIL WTiMWUlI
->
Ministerul învățămintului aduce
la cunoștința celor interesați că
profesorii, învățătorii și educatoa-
rele in funcție la data de 15 mar-
tie 1969 care nu au obținut defini-
tivarea in învățămînt. fiind respinși
de trei ori și nu mai aveau dreptul
să se prezinte la acest examen, se
vor pute* prezenta, in mod excep-
țional. la sesiunea de lichidare, ar-
ganuală ia acest scap în vacanta
de primăvară a elevilor din anul
școlar 1W5 IST*
înscrierile pentru această șesin-
ne urinează să se facă prin direc-
țiunile școlilor, Ia inspectoratele
școlare județene, pînă cel mai tîr-
ziu la 30 septembrie 1969.
Inspectoratele școlare județene
(municipiul București), după veri-
ficarea dosarelor candidaților in-
serisL vor efectua inspecțiile spe-
ciale in trimestrele I și II ale anu-
lai scalar IMS 1*7*.
Examenul se va desfășura după
proerameie in vigoare pentru exa-
menul de definitivare in InvâtJ-
rruuc
Concursul cultural-artistici
La confluența ultimelor zile ale
anului școlar cu vacanța, odată cu
bilanțul activității instructiv-edu-
cative desfășurate în clase și în
laboratoare, cu consemnarea unei
noi trepte urcate de elevi pe scara
cunoașterii, a însușirii comorilor
culturii și științei, au loc și tradi-
ționalele competiții științifice și
cultural-artistice ale elevilor.
Este, în prezent, rîndul trecerii
în revistă a celor mai valoroase
formații artistice și a celor mai
buni soliști din rîndul elevilor din
licee, școli profesionale și școli de
specializare postliceală. De joi di-
mineața, pe scena Teatrului UGSR
și a sălii de festivități de la liceul
„Nicolae Bălcescu" din Capitală
se succed, în valuri neîntrerupte
de ritmuri și culori, 2.500 de artiști
amatori din școlile amintite. Ei
și-au cucerit dreptul de a partici-
pa la etapa finală, într-o întrecere
de măiestrie care a reunit în faza
de zonă, desfășurată duminica tre-
cută în orașele București, Cluj,
Craiova. Galați, Iași. Timișoara și
Tîrgu Mureș, peste 12.000 de elevi.
In cele două zile ale desfășurării
concursului, tinerii artiști amatori
au făcut să strălucească pe sce-
nele lui, nestemate din nease-
muita comoară de cîntece și dan-
suri a diferitelor zone folclorice
ale țării, au spus versuri, au inter-
pretat opere ale clasicilor muzicii
simfonice, avintate lucrări corale
de masă și îndrăgite melodii de
muzică ușoară, au prezentat spec-
tacole de estradă.
Premii importante și distincții
acordate de forurile organizatoare
— Ministerul învățămîntului, U-
niunea Tineretului Comunist și Co-
mitetul de Stat pentru Cultură și
Artă — vor răsplăti curînd ceie
mai bune formații artistice și cele
mai valoroase prezențe individuale
din această finală artistică de va-
loare deosebită. Talentele artistice
sint atît de sensibil egale ca valoa-
re, reprezentanții majorității jude-
țelor aflați în întrecere dau dova-
dă de atita măiestrie, fapt dove-
dit din plin de ropotele de aplau-
ze ale spectatorilor. îneît ne este
foarte greu să pronosticăm forma-
țiile și soliștii care vor cuceri su-
fragiile juriului. Fapt evident este
Insă nivelul artistic deosebit al
întregului concurs, care se desfă-
șoară în acest an sub semnul în-
tîmpinării celui de al X-lea Con-
gres al Partidului Comunist Ro-
mân și al aniversării unui sfert
de veac de Ia eliberarea patriei.
Expoziția națională de arte plastice
în tradiția învățămîntului nostru
a intrat și o altă manifestare de
amploare : la fiecare sfîrșit de an
școlar, tinerii ucenici ai penelului
expun, pentru a fi apreciat de toți
iubitorii de artă și frumos, rodul
muncii, al fanteziei lor creatoare.
Anul acesta, Expoziția națională
de arte plastice a elevilor din licee,
școli profesionale și școli de spe-
cializare postliceală, organizată de
Ministerul învățămîntului în cola-
borare cu Uniunea Tineretului Co-
munist și Uniunea Artiștilor Plas-
tici, reprezintă, prin tematica sa —
inspirată din viața bogată a tine-
retului nostru, din realizările de
seamă ale poporului — un cald
omagiu adus marilor evenimente
pentru care se pregătește întreaga
țară. La vernisajul ei au participat
Ion Iliescu, prim secretar al C.C.
al U.T.C., ministru pentru pro-
blemele tineretului, Traian Pop și
Vasile Alexandrescu, adjuncți ai
ministrului învățămîntului, precum
și secretari ai C.C. al U.T.C., vice-
președinți ai Consiliului Național
al Organizației Pionierilor, funcțio-
nari superiori din Ministerul învă-
țămintului. numeroși elevi din Ca-
pitală și dir. țară. Cuvintul de des-
cr.aere a fost rostit de pictorul Ion
Irtmescu. artist al poporului.
In să. , expoziție sint prezen-
tate 450 de Acrăn de grafică. oe
gravură. pictură in ulei, ceramică,
sculptură. Selecționate ce un juriu
ce specialitate dir.tr-un număr de
3 500 de lucrări, multe dintre ex-
ponate au întrunit aprecieri deo-
sebite. Au fost atribuite astfel 4
premii I, 8 premii II, 12 premii III,
5 premii speciale acordate de
Uniunea Generală a Sindicatelor
din România, 6 premii speciale
acordate de U.T.C., 3 premii spe-
ciale acordate de Uniunea Artiști-
lor Plastici, douâ premii acordate
de Ministerul învățămîntului și 80
de mențiuni.
De fapt, toți cei care semnează
creațiile prezente în expoziție au
întrunit aprecieri elogioase. Merită
reproduse în acest sens, eu, fere
criticului de artă Ion Fin vr.^Bi i
„Expoziția de artă plastică
vilor dm licee, școli profesional și
școli de specializare postliceale
este demnă de a fi luată în consi-
derare și judecată, cu metrul (alt-
minteri același și pentru artiștii
adulți) statornicit de practica artei
dintotdeauna : -ce spune sufletului
nostru imaginea ?- Despre lume,
despre el... Mie, hîrșit prin toate
-ism»-ele trecutului și prezentului
artei, pictura și sculptura adoles-
cenților, grafica și arta lor decora-
tivă îmi spun, după ce le extrag
din sincronismul inevitabil cu arta
adultă, că sînt destule speranțe să
avem artiști în schimbul de mîine.
Este rostui societății socialiste să
apere vocațiile individuale de n-
sipire. Din fericire, copiii aceștia,
născuți in socialism, vor beneficia
de el“.
*
Aspect de Ia raliul de carturi
ANIVERSĂRI ȘCOLARE
LA MOISEI-MARAMUREȘ
Moliei — comună maramu-
reșeană intrată in legendă
pentru inegalabilul exemplu
de dinenie și sacrificiu pe
care l-au dat locuitorii de
aici, cu 25 de ani in urmi,
în lupta împotriva cotropi-
torilor fasciști — * cinstit
de curînd, împlinirea a 275
de ani de la înființarea pe
aceste meleaguri a primei
școli românești. Festivitatea
care a avut Ioc cu acest pri-
lej a reunit, alături de pro-
fesori și elevi, pe toți locui-
torii comunei, oaspeți din lo-
calitățile învecinate și re-
prezentanți ai organelor lo-
cale de partid și de stat.
tn aplauzele entuziaste ale
asistenței, la sfîrșitul festi-
vităților s-a dat eitire tele-
gramei adresate de colecti-
vul Școlii generale din Moi-
sei-Maramureș Comitetului
Central al Partidului Comu-
nist Român. tovarășului
Nicolae Ceaușescu. în tele-
gramă se spune, printre al-
tele : „Învățătorii și profeso-
rii Școlii generale din comu-
na Moisei asigură conduce-
rea de partid și de stat, pe
dv. personal. tovarășe
Nicolae Ceaușescu, că vor
depune toate eforturile pen-
tru creșterea și educarea ti-
nerei generații la nivelul
sarcinilor trasate școlii de
partid ți de stat".
LA FĂGĂRAȘ
Duminică, Liceul nr. 1 din
Făgăraș și-a sărbătorit se-
micentenarul. Evenimentul a
prilejuit o frumoasă și emo-
ționantă sărbătoare, la eare
au participat foști și actuali
profesori, elevi de astăzi și
absolvenți din trecut ai li-
ceului, reprezentanți ai Mi-
nisterului învățămîntului și
ai organelor locale. La adu-
narea festivă, care a avut
loc Ia casa de cultură din lo-
calitate, au luat e ovin tul
prof. Remus Popovici. direc-
torul liceului, Ștefan Anta-
niu, secretar al comitetului
județean Brașov al PCX.
acad. Remus Răduleț. fast
elev al liceului, eleva Dorina
Pușcă, absolventă din aeest
an. secretara eomitetului
U.T.C. pe școală.
Pentru a mare* evenimen-
tul. pe zidul lieeulai * fost
așezată o plaeă comemorati-
vă eu inscripția : „C* cazi*
aniversării a 5* de ani de
învățămînt liceal in țara Fă-
gărașului, 1919—1969".
în încheiere* festivității,
toți eei prezenți au adoptat
textul unei telegrame adre-
sate Comitetului Central al
Partidului Comunist Ro-
mân. tovarășului Nicolae
Ceaușescu. in care ie spune
printre altele: .Corpul di-
dactic al școlii semicentena-
re ineredtațează conducerea
partidului și statului că va
ridica pe un plan superior
eforturile de a transmite e-
leviler rele mai înalte valori
ale științei și culturii națio-
nale și universale, sădind in
sufletul tineretului dragos-
te* față de muncă, pasiunea
pentru studiu, prețuirea tra-
dițiilor progresiste ale po-
porului noastre, devotamen-
tul nelimitat și dragoste*
fierbinte față de poporul
nostru drag, față de scumpa
noastră patrie, Republica
Socialistă România. însu-
flețiți de istoricele eveni-
mente pe care le intimpinăm
în acest an, Congresul al
X-lea al partidului și cea
de-* 25-a aniversare a elibe-
rării patriei, precum și de gri-
ja permanentă pe care o a-
cordați dezvoltării invăță-
mintnlui sin tem hotărîți să
ne sporim și mai mult stră-
duințele pentru a pregăti tî-
năra generație la nivMul ce-
rințelor și încrederii acorda-
te de partid corpului didac-
tic, contribuind cu abnega-
ție și entuziasm la formarea
spirituală a omului nou —
viitor constructor al comu-
nismului în patria noastră".

Olimpiada
internațională
de matematică,
din nou la București
Intre 5 și 20 iulie se va
desfășura la București cea
de a Xl-a Olimpiadă in-
ternațională de matemati-
că. Organizată pentru pri-
ma oară în 1959, din ini-
țiativa țării noastre, olim-
piada reunește, in fiecare
an, pe cei mai buni elevi
matematicieni din diferite
țări. Dîndu-le posibilitatea
să-și afirme talentele pe
terenul unei confruntări
internaționale, olimpiada
contribuie Ia cultivarea
pasiunii pentru științele
matematice, la stimularea
valorilor care se dezvoltă
în acest domeniu și, totoda-
tă, ii apropie pe tineri, le
oferă prilejul de a se cu-
noaște, de a stringe legă-
turi de prietenie, de a se
afla solidari prin aceleași
idealuri de pace și progres
social.
Tara noastră, inițiatoa-
rea acestei întreceri, i-a
fost de trei ori gazdă in
decursul celor zece ani cîți
au trecut de la prima edi-
ție. Acum, tinerii matema-
ticieni din diferite țări se
vor intîlni din nou Ia
București. Pînă în prezent
și-au anunțat participarea
tineri din Anglia, Austria,
Belgia, Bulgaria, Ceho-
slovacia, Franța, R. D.
Germană, Olanda, Polonia,
Suedia, Ungaria și Uni-
unea Sovietică. în vederea
desfășurării lucrărilor ac-
tualei ediții, organizatorii
au luat din vreme măsu-
rile cuvenite. Din comite-
tul de pregătire a olim-
piadei fac parte cunoscuți
oameni de știință români:
acad. Gheorghe Mihoc,
acad. Grigore Moisil, acad.
Nicolae Teodorescu, prof.
univ. C. loneScu-Bujor șî
alții.
Bineînțeles, programul
participanților Ia olimpia-
da internațională de ma-
tematică nu se va rezuma
numai la probclp de con-
curs. Cunoscuta ospitalitate
a țării noastre nu se va
dezminți nici în această
ocazie. Pe lîngă participa-
rea la competiție, tinerii
matematicieni vor viziona
filme și spectacole artisti-
ce, vor vizita citeva din
cele mai frumoase locali-
tăți ale țării, vor lua parte
la intilnîri cu colegii lor
români etc.
Premii pentru școli
Recent, în scopul recom-
pensării și stimulării acti-
vității de educare a elevi-
lor in spiritul economiei.
Ministerul învățămîntului,
împreună cu Casa de Eco-
nomii și Consemnațiuni a
Republicii Socialiste Ro-
mânia, au stabilit să se a-
corde 40 de premii școlilor
care în actualul an școlar
ău desfășurat o susținută
activitate pentru formarea
și dezvoltarea la elevi a
spiritului de economie cu
ajutorul instrumentelor de
economisire specifice: cecu-
rile de economii școlare și
foile cu timbre de econo-
mii. Premiile se vor acorda
din fondurile alocate tn a-
cest scop de Casa de Eco-
nomii și Consemnațiuni.
în fiecare județ al tării
și in municipiul București
se va desemna cîte o școa-
lă care va fi premiată, ți-
nîndu-se seama de frec-
venta și valoarea educa-
tivă a acțiunilor inițiate
pentru cultivarea spiritului
de economie in rîndul ele-
vilor, de rezultatele la în-
vățătură și de disciplina a-
cestora. Școlile care vor fi
premiate se vor stabili de
către comisii constituite din
reprezentanți al direcțiilor
județene C.E.C. și inspecto-
ratelor școlare județene, a-
tribuirea premiilor urmînd
a se face pînă la data de
30 iunie a.c. Școlile vor pu-
tea utiliza premiile obținute
pentru procurarea diferite-
lor materiale necesare or-
ganizării activității cultu-
ral-sportive sau pentru or-
ganizarea cu elevii a unor
excursii în vacantele șco-
lare.
Măsura adoptată recent
constituie un stimulent
pentru toate școlile din
tară de a continua și in
viitorul an școlar activita-
tea de educare a elevilor
în spiritul economiei, al
deprinderii acestora, din
primii ani de școală, cu e-
conomlsirea la C.E.C., fo-
losind formele și instru-
mentele de economisire
specifice vîrstei lor. Ase-
menea premii se vor acor-
da și in viitor școlilor care
vor obține rezultate bune
în educarea elevilor in spi-
ritul economiei, la învăță-
tură și disciplină.
Calendar
sportiv estival
Ca în fiecare an, și de
data aceasta in calendarul
vacanței sint înscrise nu-
meroase acțiuni sportive.
Taberele centrale de in-
struire sportivă, care vor
cuprinde pe elevii școlilor
sportive și pe eei ai licee-
lor cu program de educa-
ție fizică, sînt plasate in
centre care pot oferi con-
dițiile cele mai bune de
antrenament și odihnă. Așa,
de exemplu, la Brașov se
vor întilni atleții, la Curtea
de Argeș — fotbaliștii, la
Gheorghieni — baschetba-
liștii, la Deva handbaliștii,
Ia Snagov — canoteurii, la
Rimnicul Vîlcea — volei-
baliștii etc. în aceste tabe-
re, cu o durată de aproxi-
mativ trei săptămîni, elevii
sportivi vor beneficia de
asistența competentă a ce-
lor mai buni profesori de
educație fizică și de un re-
gim adecvat, în care in-
struirea sportivă se va îm-
bina judicios cu activitățile
recreative de tot felul.
Elevii școlilor sportive și
ai liceelor cu program de
educație fizică vor fi an-
gajati, în cursul vacanței
de vară, atît in întreceri
interne, competiționale sau
amicale, cît și în confrun-
tări Internationale, De pil-
dă, elevele Școlii sportive
nr. 1 din București vor sus-
ține în cursul lunilor iu-
lie—august întreceri de bas-
chet, la București cu o e-
chipă din R.D.G. și Ia Bu-
dapesta cu o echipă din
R.P.U. Elevii aceleiași școli
vor înfrunta la volei, la
București și apoi la Novi-
sad, o echipă de volei din
R.S.F. Iugoslavia. O for-
mație de la Școala sporti-
vă nr. 2 din București va
întilni în iunie și august, la
Tîrnovo și la București,
formația de caiac-canoe a
Școlii sportive din Tîrnovo.
iar inotătorii de la aceeași
școală se vor întrece cu
membrii formației C.K.D.-
Fraga. la Fraga și Bucu-
rești. O intilnire triunghiu-
lară de baschet (băieți) este
prevăzută pentru elevii
școlilor sportive din Tîrgui
Mureș, Presov (Cehoslova-
cia) și Wroclaw (Polonia),
La Tg. Mureș și Kosice
handbalistele mureșene vor
încerca reeditarea succesu-
lui de anul trecut, cind
și-au adjudecat trofeul
„Cupa eliberării".
întilnirile bilaterale la
care vor participa elevele
Școlii sportive din Timi-
șoara cu echipele „Parti-
zan“-Zagreb (Ia handbal) și
„Radnicki“-Kichinda (vo-
lei), vor constitui bune exa-
mene de verificare a for-
mei lor sportive. Un exa-
men asemănător vor da
elevii Școlii sportive din
Craiova, care se vor în-
trece la atletism cu echipa
M.K.S. Lublin, ea și elevii
Liceului nr. 35 din Bucu-
rești, care se vor întilni cu
o formație de tineri atleți
din Varșovia. Sibienii vor
încerca adîncimea apei la
sărituri în compania cole-
gilor lor de la Școala spor-
tivă de elevi din Kiev, iar
la Ploiești și Rastoek hand-
balistele și atleții de la
Școala sportivă din Ploiești
își vor măsura măiestria cu
colegii lor’din R-D G.
Dopa cum se vede, pe ti-
nerii noștri sportivi ii aș-
teaptă un program inter-
național bogat, stimulativ.
Le urăm succes !
T. L
Referate ale
cercurilor de elevi
In ziua de 8 iunie a.c„ la
Liceul „Mihail Sadoveanu"
din Capitală a avut loc o
sesiune de referate a
cercurilor de elevi. In
deschiderea lucrărilor au
luat cuvintul directorul li-
ceului, tov liulius L'tto și
prof. univ. Gheorghe Mart-
nescu, membru corespon-
dent. tn continuare s-a pre-
zentat referatul „București
— centrul insurecției națio-
nale antifasciste".
Lucrările sesiunii s-au
desfășurat apoi pe secții,
care su reunit cercuri de
aceeași specialitate sau de
specialități înrudite : lite-
ratura română, istoria ar-
telor și cenaclul literar,
istorie, filozofie și econo-
mie politică, matematică,
fizică și radio-tehnică, chi-
mie, științe biologice, geo-
grafie și turism.
Cu acest prilej a fost or-
ganizată și o expoziție cu
lucrări și referate reali-
zate de elevi, sub îndru-
marea profesorilor, in ca-
drul cercurilor pe o-
biecte. De asemenea, au
avut loc întreceri spor-
tive.
Sesiunea	a szirnît un
larg ecou	in rîndul ele-
vilor liceului, sporind in-
teresul lor	pentru apro-
fundarea cunoștințelor pre-
date. stimulindu-i să efec-
tueze lucrări personale cu
caracter e rea tor.
Cadre didactice
la festivalul
„Maria Tănase“
După cum se știe, orașul
Craiova a găzduit recent
pe mesagerii cîntecului
popular românesc din toa-
te județele țării, în cadrul
unui festival care a purtat
numele neuitatei Maria
Tănase.
Pe scena festivalului
s-au prezentat și mulți în-
vățători și profesori, care
s-au dovedit interpreți
sensibili, cunoscători ai
frumuseților cîntecului
popular. Cu multă căldură
a primit publicul specta-
tor pe profesoarele Vivia-
na Ion, Rodica Zamfirescu,
Nineta Guțu, Janeta Harja,
Teodora Bularca, Elena
Mihăescu sau Szocs Ibo-
lya, reprezentînd plaiurile
Brăilei, Galați ului. Ilfovu-
lui, Neamțului, Tîrgoviș-
tei, Covasnei etc. De ace-
lași succes s-au bucurat in-
terpretările învățătorului
Gheorghe Roșoga (Mehe-
dinți), care a primit pre-
miul special din partea
Comitetului de Stat pentru
Cultură și Artă, sau Tra-
ian Ciuculescu (Vîlcea).
In acest fel reprezentan-
ții cadrelor didactice și-au
adus o valoroasă contribu-
ție Ia Festivalul național
„Maria Tănase" care, așa
cum spunea profesorul
D.D. Botez, maestru eme-
rit al artei, președintele
juriului, „a fost o demon-
strație de artă autentică,
plină de inedit și pitoresc",
care s-a înscris printre e-
venimentele culturale de
seamă închinate Congresu-
lui al X-lea al P.C.R. și
celei de-a 25-a aniver-
sări a eliberării patriei.
Prof. ȘTEFAN ION șl
prof. GH. BUȘU
Craiova
Lslelclel

PAGINA 2
PREOCUPĂRI DE ORIENTARE ȘCOLARA
SI PROFESIONALA PE PLAN MONDIAL
Consfătuire privind
munca de cercetare
in domeniul istorie»
Noțiunea de orientare profesio-
nală a dobîndit în ultimii ani
contururi și dimensiuni noi, ne-
bănuite nici chiar în trecutul mai
apropiat. Problema recrutării, pre-
gătirii și folosirii raționale a for-
ței de muncă în condițiile uluitoa-
rei dezvoltări a științei și a teh-
nicii preocupă azi guverne, condu-
ceri de state și chiar diverse orga-
nisme internaționale.
în ultimii 10 ani au avut loc im-
portante reuniuni internaționale,
care au dezbătut laturi și aspecte
variate ale orientării spre profesii
a tineretului în epoca actuală. Sub
auspiciile Institutului pentru edu-
cație, aparținînd U.N.E.S.C.O.-ului,
s-a organizat la Hamburg o întil-
nire a expertilor din serviciile de
psihologie școlară cu tema : „Psi-
hologia în sprijinul școlii". La
Roma, în 1958, s-a desfășurat Con-
gresul asociației internaționale de
psihologie aplicată cu tema : „Gru-
parea și orientarea elevilor în
școala unică",
internațională
profesională a
un congres cu
In 1962, Asociația
pentru orientare
organizat la Paris
tema : „Integrarea
tineretului într-o lume în evoluție
tehnică și economică accelerată".
La Geneva, în 1963, o conferință
internațională s-a preocupat foarte
pe larg de problemele orientării
școlare și profesionale. în 1966, la
București. Ministerul învățămîntu-
lui împreună cu Institutul de
științe pedagogice au inițiat un
simpozion, unde s-au dezbătut pe
larg problemele orientării școlare
și profesionale în România.
Problemele care se dezbat azi
pe plan mondial în legătură cu
orientarea școlară și profesională
sînt extrem de diverse, complexe
și uneori chiar foarte controver-
sate. Parametrii de care depinde
soluționarea rațională a acestor
probleme de mare actualitate sînt
foarte numeroși și diferă de la o
țară la alta, în funcție de sistemul
gradul de dezvoltare eco-
a țării, tradiția și stadiul
deWlzvoltare a învățămîntului,
structura populației etc.
IN SOCIETATEA NOASTRĂ ori-
entarea profesională are un conți-
nut nou, determinat de semnificația
și de valoarea pe care o are munca
în socialism. Orientarea profesio-
nală face parte integrantă, la noi,
din sistemul de educație multila-
terală a tineretului și de pregătire
a acestuia pentru muncă și viață.
Ca urmare a Hotărîrilor Congre-
sului al IX-lea și a Directivelor
C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea
învățămîntului în România, pro-
blemele orientării profesionale în
școala noastră se concretizează an
de an. Au fost create posturi de
consilieri școlari și profesionali, a
fost orientat întregul proces de în-
vățămînt, în ansamblul său, spre
o mai temeinică pregătire a elevi-
pentru profesii. Crearea liceelor
^^^Lpecialitate oferă tinerilor, pe
o temeinică pregătire teore-
sî o pregătire practică de
spe^litate. Cu consilierii.de orien-
tare 'profesională s-au organizat
in trimestrul I al actualului an
școlar dezbateri pe teme ca :
„Principiile orientării școlare și
profesionale", „Cunoașterea balan-
ței forței de muncă în scopul orien-
tării școlare și profesionale". La
unele licee, ca Liceul „D. Cantemir"
sau Liceul „Aurel Vlaicu". s-au
înființat cabinete de orientare
școlară și profesională. în acest
an școlar s-a constituit, în muni-
cipiul București, un cerc pedago-
gic al profesorilor de psihologie și
al consilierilor de orientare șco-
lară și profesională.
Aceste acțiuni reprezintă un
început care trebuie dezvoltat în
raport cu sarcinile extrem de com-
plexe ce stau în fața noastră în
etapa actuală și care devin de o
deosebită importanță în legătură
cu planul cincinal pe anii 1971—1975
și liniile directoare ale dezvoltă-
rii economiei naționale pe pe-
rioada 1976—1980. După cum am
Moment solemn în viața pioniereasca
luat cu toții cunoștință din proiec-
tul Directivelor Congresului al
X-lea al P.C.R., în viitorul cincinal
numărul salariatilor va spori cu
400—500 mii de persoane față de
1970. Concomitent cu creșterea nu-
mărului locurilor de muncă, vor fi
luate măsuri pentru economisirea
forței de muncă în toate ramurile,
pentru îmbunătățirea repartizării
cadrelor între sectoarele de bază
ale economiei și cele auxiliare, în-
tre sfera producției și cea a muncii
administrative. „Pornind de la
nevoile economiei și culturii — se
arată în proiectul de Directive —
se va asigura orientarea elevilor
spre școli profesionale, licee de
specialitate și licee de cultură ge-
nerală".
în rezolvarea sarcinilor pe care
le pune orientarea școlară și pro-
fesională a tineretului este impor-
tant să fie pe deplin valorificată
experiența pozitivă dobîndită pînă
acum în acest domeniu în țara
noastră și, în același timp, să fie
cunoscută și experiența altor țări,
în acest scop găsim indicat să tre-
cem în revistă, în articolul de față,
sistemele folosite în prezent în
citeva țări ale lumii pentru orien-
tarea școlară și profesională a ti-
neretului.
IN U.R.S.S. se acordă o impor-
tanță din ce în ce mai mare orien-
tării elevilor spre diferite profesii.
In cea mai mare parte sarcina a-
ceasta revine școlii, în cadrul pro-
cesului instructiv-educativ, care
permite depistarea aptitudinilor și
intereselor elevilor. La școlile din
mediul rural se alcătuiesc brigăzi
agricole de elevi care răspund de
un anumit lot și dispun de tot
utilajul agricol necesar. Pe lingă
unul din palatele pionierești exis-
tente în U.R.S.S. a fost creat un
cabinet permanent de consultații
privind orientarea profesională.
Asemenea consultații au început să
fie acordate și de către unele în-
treprinderi și uzine. O altă formă
de orientare profesională folosită
în școala sovietică o constituie fa-
miliarizarea elevilor cu programele
de învățămînt ale diferitelor fa-
cultăți, pentru a le înlesni alege-
rea în cunoștință de cauză a pro-
fesiei viitoare. In ultimii ani. in
multe școli sovietice se formează,
la clasele mari, grupe de elevi
bazate pe comunitatea de interese
profesionale (Astfel de grupe s-au
creat pentru viitorii medici, pro-
fesori, geologi, mecanici etc.). în
cadrul acestor grupe se aprofun-
dează atit cunoștințele legate de
viitoarea profesie, cît și modali-
tățile de exercitare a acesteia după
absolvire.
IN IUGOSLAVIA, sitemul de in-
formare profesională beneficiază de
numeroase materiale documentare :
filme, diafilme, pliante, monogra-
fii profesionale. Există chiar și o
revistă specială de orientare pro-
fesională — „Omul și profesiunea",
care apare de 10 ani. Federația
asociațiilor de orientare profesio-
nală organizează periodic, cu aju-
torul întreprinderilor, expoziții de
orientare profesională. în fiecare
oraș există cîte un oficiu de pla-
sare in muncă, care are și secții
de orientare profesională. Ele ur-
măresc orientarea, selecția, califi-
carea și plasarea in producție. Pe
plan central există un Institut re-
publican de plasare, care coordo-
nează munca tuturor oficiilor oră-
șenești.
IN AUSTRIA orientarea profesio-
nală se practică de peste 40 de
ani. Serviciile de orientare profe-
sională sînt publice și gratuite.
Pe plan central organizarea și fi-
nanțarea orientării profesionale
se realizează de către Ministerul
federal al afacerilor sociale.
Există 9 birouri regionale ale mun-
cii și 90 de birouri locale. Se fo-
losesc diverse metode de populari-
zare a diferitelor profesii (expo-
ziții de informare profesională.
filme, monografii profesionale).
O broșură privind alegerea pro-
fesiei este pusă gratuit la dispo-
ziția elevilor,
elevi primesc
informații.
IN BELGIA
iar părinții acestor
o foaie specială
de
un rol important
în
orientarea tineretului școlar îl
au
centrele psiho-medico-sociale cre-
ate în 1947, care lucrează în cola-
borare cu profesorii și părinții
Fiecare centru este condus de un
psiholog specialist în orientare și
cuprinde psihologi pedagogi, ’in
medic, un asistent social și o infir-
mieră. Orientarea profesională în
Belgia nu este obligatorie în tim-
pul școlarității. Se folosesc exa-
mene psihometrice, examene de
depistare, examene individuale sau
specializate în vederea definirii ni-
velului de dezvoltare intelectuală,
a comportamentului, intereselor,
aptitudinilor și personalității indi-
vidului Din 1958 apare semestrial
un buletin intitulat „Școli și pro-
fesii". Din 1956 a fost creat gra-
dul de doctor în orientarea și se-
lecția profesională.
IN DANEMARCA serviciile de o-
rientare profesională sînt cuprinse
in serviciile publice de plasare. O
preorientare generală este dată
elevilor în ultimile clase ale școlii
generale sau ale liceului, sub
forma unor informații asupra pro-
fesiilor. Prin Legea asupra in-
vățămîntului primar și secundar
din 1958 informația asupra pro-
fesiilor face parte obligatorie din
programa de învățămînt a ultimei
clase a tuturor tipurilor de școli.
Serviciile de orientare profesională
dispun de o documentație amplă
asupra diferitelor profesii. Exis’-ă
.chiar un dicționar al meseriilor.
ÎN SPANIA orientarea profesio-
lona) și 1923 (Madrid). Din aceste
prime încercări s-au născut insti-
tutele de psihologie aplicată și de
psihotehnică care se găsesc în pro-
vincie, principalele fiind la Barce-
lona și Madrid (Institutul național),
în prezent, orientarea școlară este
tul unei
e.

mintului muncii) îi (Ln punct de
vedere tehnic Institutul nat: cal
de psihologie aplicată si de pst-
ho tehnică.
IN FRANȚA serviciile de orienta-
re profesională sint repartizate pe
întreg teritoriul metropolitan și
sînt reglementate de numeroase
dispoziții oficiale. Potrivit unui
decret din 1938 nici un abso^ en"
sub 17 ani nu poate fi folosit in-
tr-o întreprindere industrială, de
artizanat, comercială sau publică
dacă nu posedă un certificat eli-
berat de un centru de orientare
profesională. Acest certificat,
se eliberează gratuit, cup*
și indicații as.pra i
riilor recunoscute ca periere
pentru sănătatea copilului.
Franța există centre publice
particulare de orientare «coL
profesională. Autorității
pund de organizarea »
serviciilor o&c de de
ie care
profesională și
scară națională
cației Naționale
n-i’. depariame;
o:
csre
în
»>
școlară
ație. Comisia de orientare
lor educației naționale, finanțelot
muncii, industriei »: oomerțuM
reconstrucției și urbanismului, să
nătâții publice, ai sindicatelor.
în Franța, fiecare dosar de ti:
obișnuit ai elevului conține : re
rultatul diverselor exam-ene nv
hotehnice , teste privi-; d n:-.eU
cunoștințe și de indeminare m
părinți
ma a or.en
r.oble-
tată de medicul specialist în
orientarea școlară și profesională,
fișă școlară completată de profesor
și fișă de anchetă socială. Consiliul
SĂRBĂTOAREA CRAVATELOR
(Urmare din pag. 1)
Organizației Pionierilor. spori-
rea rolului cadrelor didactice ia
munca de îndrumare și educare
a pionierilor și școlarilor. Cei
peste 80.000 de comandanți de
pionieri sint recrutați numai din
rindurile corpului profesoral
Prin aceasta s-a asigurat compe-
tența necesară în munca cu pio-
nierii, s-au adîncit și intensifi-
cat efectele educative ale acti-
vității, s-au creat condiții pentru
o respectare mai corespunzătoa-
re a particularităților de vîrstă
și a cerințelor psihopedagogice
ale muncii educative cu copiii.
După cum arăta tovarășul
Nicolae Ceaușescu. secretar ge-
neral al C.C. al P.C.R.. la consti-
tuirea Consiliului Național al
Organizației Pionierilor, „mem-
brii organizațiilor pionierești
află la virsta primilor pași
viață, la virsta in care abia
cristalizează personalitatea,
cep să se înfiripeze idealuri
se
în
se
în-
de
viață, să se formeze caracterul, să
se însușească normele compor-
tării în societate. Este virsta care
cere cea mai atentă îndrumare
— or, aceasta o pot asigura in
condiții bune cei care prin în-
săși natura profesiunii lor cu-
nosc știința educației copilului,
pedagogi experimentați, cu un
de orientare profesională dă fami-
liei un aviz asupra tipului de
școală cel mai convenabil de urmat
în funcție de aptitudinile elevului.
Familia, însă, este liberă în deci-
zia pe care o adoptă. Elevii care
preferă o altă formă de învățămînt
sînt supuși unui examen public
destinat să stabilească aptitudinea
lor pentru învățămîntul pe care
doresc să-1 urmeze.
IN ITALIA orientarea profesio-
nală are o vechime de peste 50 de
ani, dar primele instituții au fost
create către anul 1920. Din 1950 a-
ceastă problemă a fost tratată pe
scară națională. Centrele de orienta-
re școlară și profesională sînt admi-
nistrate de autoritățile provinciale
pentru învățămîntul tehnic și de-
pind indirect de ministerul Instruc-
țiunii Publice. Centrele de psiho-
iogie a
sin'
de Asociația națională
direct de Ministerul
pentru pre-
depind ;n-
Muncii și
de subliniat că Radioteleviziunea
italiană consacră o emisiune săp-
tămînală, aproape in tot timpul
anului școlar, problemelor de
orientare profesionali.
IN NORVEGIA există «civicii de
orientare pvotaional* destinate să
sprijine tinerii In alegerea scolii si
mult dorințelor, mterewăor și nc-
intrau cu le«ne dta 1«8C d 1960
de orientare seoîtsiootii tint
obligatorii. Ele cuprind 1* lecții
VHI-» și 30 de tenii ta a
ta
U «U lacredinUU nam
lai ora* Ui i«
I V! - ■	- M
SUlUVi fi
, ■	' pr țmu-zIM
un	rminantit eiaborat ie
Icstnu:
de pahoâoOe
a f&dSia terii: una nriri, nivelul
^*al ai	iri.v
C - ”. X central de or.er.Ure s
ee
■or :n etape actuala
Frot int MARIN RĂDOL
itur a. Comiiet-L. mun:*;
larg orizont științific, cunoscă-
tori profunzi ai universului spi-
ritual al copiilor".
Viața, rezultatele activității
din unități și detașamente au
confirmat pe deplin justețea și
viabilitatea acestor aprecieri,
eficiența practică a măsurilor
stabilite. Multe din succesele ob-
ținute în creșterea valorii educa-
tive și formative a acțiunilor
inițiate în unități și detașamente,
în sporirea înrîuririi lor asupra
conștiinței școlarilor, asupra dez-
voltării aptitudinilor și talente-
lor acestora în. cadrul și prin
intermediul activității pionierești
își găsesc explicația și izvorul în
participarea activă și creatoare
a cadrelor didactice la munca
organizației, în întemeierea unor
raporturi educaționale complexe
și stimulatoare între comandanți
și pionieri. S-au creat premize
pentru c largă afirmare a iniția-
tivei pionierești, pentru o călăuzi-
re atentă, plină de tact și sen-
sibilitate a spiritului de inde-
pendență, a dinamismului și in-
ventivității copiilor către scopuri
educative. Aceasta a cerut și
cere, după cum este și firesc, un
efort de adaptare din partea
cadrelor didactice pentru do-
bîndirea unor abilități noi, de
animatori ai activității pionie-
rești. Comandanții au făcut și
și al metodicii
predării istoriei
Recent a avut loc, la
Tîrgu-Mureș, o consfătui-
re interjudețeană organi-
zată de Societatea de știin-
țe istorice
muncii de
membrilor
in sprijinul
cercetare a
săi. Au fost
prezentate, cu acest prilej,
referatele : „Munca de cer-
cetare
vechi”,
docent
bovița
Marin
in domeniul istoriei
de prof. univ. dr.
M. Petrescu-Dîm-
și lect univ. Dinu
(Iași).
actualitate
„Probleme de
ale cercetării
istoriei medievale" de
Neamțu, șef de sector
Institutul de istorie al
AI.
Ia
fi-
lialei din Cluj a Academi-
ei. „Problematica istoriei
moderne a României” de
Dan Berindei, secretar
științific al Institutului de
lorga”, „Parti-
istorie
cularități ale cercetării is-
toriei contemporane” de
dr. Viorica Moisuc, cerce-
tător științific principal
Bibliografia,
(București),
instrument
cumentarea
Veronica
Mureș) și
cetare și
crin lor
predării
necesar in
istorică”
Filimon,
.Tehnica de
elaborare a
do-
de
(Tg.
cer-
lu-
de metodică a
istoriei” de prof.
emerit Aurelian lordănes-
ca ă Coase Di ou. șef de
sector
Institutul de
științe pedagogice.
Lucrările
consfătuirii
s-a« inebeiat prin conciu-
tu>e trase de prof. emerit
A are Ii *a lordăne-scn. vice-
preșe^ate al Societății.
Sesiune științifică
a Societăți de științe
filologice
care
pre-
Cerințele dezvoltării și pregătirea
cadrelor pentru economie
le rttrțci.
țe. manifestind entuziasm, pr.-
cepere și dăruire sufletească in
munca cu pionierii. Evidențierea
realizărilor organizației este
prilej de exprimare a stimei și
prețuirii față de comandanți,
față de cadrele didactice care
s-au angajat cu devotament și
generozitate în acțiunile de îm-
bunătățire a muncii educative
pionierești.
O preocupare importantă a or-
ganizației a constituit-o funda-
mentarea științifică largă a acti-
vităților pionierești. Au fost în-
treprinse în acest domeniu nu-
meroase acțiuni la care ne-am
bucurat
meroși
de participarea a nu-
oameni de știință de
prestigiu.. Simpozionul „Bazele
psiho-pedagogice ale activității
pionierești", desfășurat la Bucu-
rești între 23—24 mai 1969. con-
stituie un bilanț și totodată o
promisiune pentru viitor. Faptul
că la acest simpozion s-au în-
tîlnit academicieni, oameni de
știință, teoreticieni de înalt
rang cu practicieni talentați, co-
mandanți, cadre didactice, con-
ducători de cercuri ș.a. a consti-
tuit un cadru favorabil pentru
un rodnic schimb de experiență,
pentru confruntarea opiniilor,
simpozionul reprezentînd un
prilej pentru conturarea mai
Perspective ample deschise
dezvoltării învățămîntului
(Urmare din pag. 1)
cu tehnicieni, ingineri, economiști,
profesori, medici, cercetători, cu
oameni de cultură și artă, pre-
văzînd dezvoltarea învățămîntului
de toate gradele în raport cu exi-
gențele tot mai mari pe care le
implică atît societatea noastră so-
cialistă, cit și revoluția științifică
și tehnică mondială. în acest scop,
cadrul creat prin extinderea la 10
ani a duratei școlii generale, prin
dezvoltarea învățămîntului liceal,
postliceal, profesional, tehnic și
superior, ca și prin perfecționarea
pregătirii profesionale a persona-
lului didactic și a metodelor de
predare va primi dimensiuni noi
prin lărgirea bazei didactico-mate-
riale (săli de clasă și spații de șco-
larizare, laboratoare amplu utila-
te), cît și prin modernizarea con-
tinuă a conținutului programelor,
manualelor și cursurilor universi-
tare, astfel incit întregul sistem
al invățămintului să dobindească
un caracter unitar și eficient, în
vederea unei contribuții cit mai
valoroase la înfăptuirea cu succes
a țelurilor mărețe pe care și le
propune societatea
listă în plin avînt.
Este de asemenea
iectul de Directive
noastră socia-
vădită in pro-
grija pe care
partidul nostru o acordă perfec-
ționării cadrelor, necesității impe-
rioase ca acestea să nu piardă con-
tactul cu știința și cu ritmul ei
rapid de dezvoltare, să-și însu-
șească în permanență cele mai
noi cuceriri ale efortului uman
spre perfecțiune, precum și mo-
dalitățile cele mai eficiente de a-
plicare a acestor cuceriri în prac-
tica muncii cotidiene. Pe această
linie vor fi folosite forme noi de
Pe o treaptă mai înaltă de cultură
(Urmare din pag. 1)
ță faptul că ta anul 1968 au fost
cheltuite pentru învățămînt 7.800
Cc dițitle în care se desfășoară
c-ejitirile pentru trecerea, chiar
fir. această toamnă, la înființarea
'ase: a IX-a a școlii de 10 ani
rcrJirmâ. odată In plus, realismul
ce perspectivă alcătuite de partid,
în uaunlcpinl București, ca și în
țară. s-au luat toate mă-
sten ie pentru cuprinderea în clasa
a IX-a a școlii generale a absol-
ilar crasei
a VIII-a care nu
ca rcrsur.le liceelor sau ale
orofesiona'.e. în măsura
fier statem pregătiți să în-
c.asa a IX-a ș: in alte
serale cerii cele stabilite
Totodată, primele contacte
derii. ca si alte Iccrlri in prafi-
de
de pe *rnzi V linele de strunguri
In pra^ebocalî a Cnnsiliului popu-
«ar j*deieAa And ele. antă eă
ese iadStar » se extiadă această
este eaxaL Aptiearea ei inpune
ea materialele
Experiența grupuri-
kw creiere joșii Ranebet' ș
-Inire-a" din București. -Hidro-
seoate ia evidență faptul eă
bfl aiuri riad există interes din
partea eatettitekc didactice și spri-
jină! in trrpri aderi! «■ laielare. Se
}
reaiî-
problemelor riaeretriui. îm-
preună cu care intenționăm să
realizăm cercetări largi, cu In-
sritursî d“ științe pedagogice și
cu Institutul de psihologie al
Academiei- încorporarea rezul-
tatelor cercetării științifice în
practica curentă se împletește
cu preocuparea pentru perfecțio-
narea continuă a cadrelor care
muncesc cu pionierii. înființarea
Centrului național de pregătire
și perfecționare a cadrelor care
muncesc cu pionieri: indică tre-
cerea intr-un stadiu superior al
înfăptuirii acestui deziderat
Pînă in prezent peste 2.000 de
comandanți de unitate au fost
instruiți și perfecționați în ca-
drul acestui centru, iar roadele
s-au făcut simțite
activitatea practică.
Cele arătate
pozitiv în
demonstrează
rodnicia căilor și perspectivelor
deschise mișcării pionierești de
Hotărîrea Plenarei C.C. al
P.C.R. din aprilie 1966. Faptele
dovedesc că viața în cadrul or-
ganizației de pionieri a devenit
mai bogată, mai atractivă și
mai interesantă, că a sporit gra-
dul de activizare a copiilor.a-
deziunea lor la acțiunile ce le
activitate menite să stimuleze, prin
crearea condițiilor unei mai am-
ple documentări științifice, intere-
sul pentru studiul individual pen-
tru informarea științifică de spe-
cialitate, acțiunile Ia nivel central
sau local in vederea perfecționării
conducerii, îndrumării și controlu-
lui procesului instructiv-educativ,
a obținerii gradelor didactice, ri-
dicarea calificării prin sistemul
doctoranturii, participarea la
cursuri etc. Cu deosebire se subli-
niază în proiect importanța pe care
o are, pentru toate sectoarele de
activitate,
cercetare
precădere
melor pe
intensificarea muncii de
științifică orientată cu
spre rezolvarea proble-
care le ridică moderni*
zarea producției, valorificarea su-
perioară a resurselor materiale, îm-
bunătățirea calității produselor, ca
și spre aprofundarea diferitelor
teme teoretice de specialitate. Re-
zultă de aici pentru noi, oameni
ai școlii, necesitatea de a ampli-
fica și aprofunda cercetarea fun-
damentală și aplicativă a proble-
melor pedagogico-metodice, psiho-
pedagogice, a problemelor de o-
rientare școlară și profesională,
strîns legate de dezvoltarea eco-
nomiei și culturii.
Pentru traducerea în viață a tu-
turor obiectivelor prin care se a-
sigură dezvoltarea și perfecționa-
rea învățămîntului, un rol impor-
tant revine organelor și organi-
zațiilor sindicale din instituțiile de
învățămînt care, acționind prin
mijloace și forme specifice, își
vor aduce o contribuție sporită,
prin activități din ce în ce mai va-
riate și mai eficiente, Ia aplicarea
cu succes în munca instructiv-e-
ducativă a liniei politice a parti-
dului nostru.
cu directorii de întreprinderi și
instituții ne-au demonstrat exis-
tența unor largi posibilități de a
alege cele mai potrivite meserii și
locuri de practică pentru viitorii
elevi ai școlii generale de 10 ani.
In prezent ne străduim să valori-
ficăm amplu aceste posibilități,
punîndu-le de acord cu înclinațiile
și dorințele elevilor, cu interesele
economiei.
întregul corp profesoral al Capi-
talei. alături de toți învățătorii și
profesorii patriei, este hotărît să
îndeplinească neprecupețit măsuri-
le menite să asigure condiții cît
mai bune școlii de 10 ani, contri-
buind prin aceasta la realizarea
uneia din importantele sarcini ale
învățămîntului cuprinse în docu-
mentele pentru cel de al X-lea
Congres al partidului.
impune, totodată o mai strînsă co-
laborare între școlile di învăță-
mintal profesional și tehnic și șco-
Iile din învățămîntul de cultură
generală în folosirea mai eficientă
a bazei didactico-materiale a uni-
tăților din aceeași localitate. O
contribuție substanțială la rezol-
varea acestor probleme o pot adu-
ce inspectoratele școlare, chemate
să-și exercite în mai mare măsură
drepturile acordate prin Legea în-
răiămîntului de a îndruma între-
gul învățămînt de pe teritoriul ju-
dețului, indiferent de apartenența
școlii.
Apropierea istoricei date a Con-
gresului al X-lea al Partidului Co-
munist Român, ca și a celei de a
25-a aniversări a eliberării pa-
triei. mobilizează toate capacitățile
cadrelor didactice din învățămîntul
profesional, tehnic și liceal de spe-
cialitate, alături de ale întregului
popor. în îndeplinirea sarcinilor ce
le revin pentru pregătirea cadrelor
la nivelul cerut de dezvoltarea im-
petuoasă și modernizarea economi-
ei noastre naționale.
sînt destinate. Festivalul cultu-
ral-artistic, care a reușit să adu-
că pe scene 2.500.000 pionieri și
școlari, concursurile de litera-
tură, artă plastică și fotografii
care au dat la iveală asemenea
promisiuni artistice cum sînt
cele întrunite în volumele „Co-
pu-poeți'
vopsele'
toare. i
sau „Dăruiți copiilor
și altele sînt edifica-
Iar acest „și altele" cu-
prinde acțiuni de asemenea am-
ploare
rările
comori'
nicus'.
cum sînt „Pionieri pe că-
patriei, „Căutătorii de
', concursurile „Miniteh-
festivalurile cinecluburi-
lor pionierești și multe încă.
Toate acestea constituie un
buchet de frumoase înfăptuiri
cu care organizația se prezintă
la cea de a XX-a aniversare.
Ele reprezintă totodată garanția
succeselor de mîine, pe care le
dedicăm din toată inima Parti-
dului Comunist Român, celui de
al X-lea Congres al partidu-
lui și a celei de a 25-a aniver-
sări a eliberării patriei.
Pionieri și comandanți, cadre
didactice și activiști ai organiza-
ției, vom face totul pentru a
îndeplini cu simț de răspundere
sarcinile ce ne-au fost încredin-
țate de partid pentru a asigura
educarea comunistă a tinerei ge-
nerații.
PAGINA 3
INFORMARE • DOCUMENTARE
„REVISTA
DE PEDAGOGIE"
Vizita acad. Ștefan Bălan,
ministrul învățămîntului,
in Olanda, Belgia și Franța
Acad. Ștefan Bălan, ministrul
învățămîntului, a efectuat, începînd
de la data de 3 iunie, o vizită în
Olanda, la invitația ministrului
învățămîntului din această țară,
prof. dr. G. H. Varinga. în cursul
vizitei cei doi miniștri au făcut un
schimb de păreri cu privire la or-
ganizarea învățămîntului de toate
gradele în țările lor. Apoi oaspe-
tele român, însoțit de ambasado-
rul Republicii Socialiste România
Ia Haga, dr. George Elian, a vizi-
tat complexe școlare și alte insti-
tuții cultural-educative din locali-
tățile Volburg și Amsterdam, pre-
cum și Universitatea tehnică din
Delft. El a fost, de asemenea, oas-
pete al Organizației centrale pen-
tru științele aplicate din Delft.
Ministrul învățămîntului din O-
landa, prof, G. H. Varinga, a o-
CONFERINȚA SINDICALĂ MONDIALĂ
ASUPRA ALFABETIZĂRII FUNCȚIONALE
Una dintre problemele majore
care se pun în prezent în țările
aflate în curs de dezvoltare o con-
stituie asigurarea unui nivel de
cultură corespunzător pornind,
bineînțeles, de la alfabetizare. De-
terminarea formelor optime de al-
fabetizare preocupă nu numai or-
ganizațiile internaționale speciali-
zate — cum este de pildă
UNESCO — cl și organizațiile sin-
dicale naționale și internaționale
ale oamenilor muncii în frunte cu
Federația Sindicală Mondială
(F.S.M.). Recent, din inițiativa a-
cesteia s-a desfășurat la Nicosia,
în Cipru, Conferința sindicală mon-
dială asupra alfabetizării funcțio-
nale. la care a participat și o dele-
gație a sindicatelor din țara noas-
tră. Am solicitat tovarășului
VASILE VLAD, secretarul Comi-
tetului Uniunii Sindicatelor din
învățămînt; conducătorul delega-
ției române la conferință, unele
păreri și impresii în legătură cu
această importantă manifestare
internațională.
*
„Conferința sindicală mondială
asupra alfabetizării funcționale —
ne-a spus tov. Vasile Vlad — a re-
unit reprezentanți ai organizațiilor
sindicale naționale din 47 de țări,
ca și reprezentanți a 15 organi-
zații internaționale. Menționez
printre ele, afară de Federația Sin-
„Pe teme de educație
politică și patriotică
a tineretului"
Apărut recent în Editura
politică, volumul „Pe teme
de educație politică și pa-
triotică a tineretului11 are
menirea să sprijine, prin
tematica și conținutul său,
activitatea educativă pe
care o desfășoară organiza-
țiile U.T-C., să contribuie la
cunoașterea de către tine-
ret a politicii științifice a
partidului, a ideilor mar-
xism-leninismului, să cul-
tive sentimentele nobile ale
patriotismului și .interna-
ționalismului socialist, dra-
gostea înflăcărată pentru
patria noastră, pentru par-
tidul comunist — forța
conducătoare a destinelor
României.
Elaborat de un colectiv
format din Dumitru Almaș,
Cornel Almășan, Alexan-
dru Bădulescu, Gheorghe
Buzatu, Fred Mahler, Pe-
tre Pânzaru și Aurelian
Tache, volumul tratează
temele „Patriotism și in-
ternaționalism", „Din tra-
dițiile eroice de luptă ale
poporului român," „Tine-
retul despre frumusețile
și bogățiile patriei", „Pa-
tria noastră în plină înflo-
rire economică," „Despre
ferit un dineu în onoarea acad.
Ștefan Bălan.
în perioada 7—10 iunie, mini-
strul învățămîntului din Republi-
ca Socialistă România a efectuat
o vizită în Belgia. în cadrul aces-
teia, acad. Ștefan Bălan a avut
întîlniri cu miniștrii educației na-
ționale P. Vermeyien — de expre-
sie neerlandeză — și A. Dubois —
de expresie franceză. Ministrul ro-
mân a vizitat universitățile din
Louvain și Liege, Centrul univer-
sitar din orașul Mons, domeniul
Sart-Tilman. unde se construiește
noua cetate universitară a orașu-
lui Liege.
Din Belgia acad. Ștefan Bălan
a plecat la Paris, unde va discuta
împreună cu reprezentanții
UNESCO diferite probleme pri-
vind învățămîntub
dicală Mondială — organizatoarea
conferinței — UNESCO, Organiza-
ția Internațională a Muncii, Fede-
rația Internațională a Sindicatelor
din învătămînt, Federația Mondi-
ală a Tineretului Democrat, Fede-
rația Internațională Democratică a
Femeilor, Uniunea Internațională
a Studenților, F.A.O., Congresul
permanent al unității sindicale din
America Latină, Confederația in-
ternațională a sindicatelor arabe.
Uniunea Sindicală pan-africană etc.
La conferință, în cadrul căreia
a fost prezent Renato Bitossi, pre-
ședintele F.S.M., s-a dezbătut un
amplu și documentat raport inti-
tulat „Analfabetismul, cauzele și
consecințele lui economice, sociale
și culturale asupra muncitorilor și
rolul organizațiilor sindicale în do-
meniul alfabetizării funcționale",
prezentat de Stana Drăgoi, secre-
tar al F.S.M. Raportul a înfățișat
situația îngrijorătoare existentă
astăzi în lume, unde se mențin in
prezent mai mult de 940 de mili-
oane de analfabeți în rândurile
populației active, a arătat că lupta
împotriva analfabetismului, pentru
educație și cultură trebuie desfă-
șurată împotriva cauzelor care stau
la baza exploatării capitaliste, co-
lonialismului și neocolonialismului,
a opresiunii sociale și subdezvol-
tării. că ea trebuie să mobilizeze
B Ij I O T E O A
I
statul și națiunea socia-
listă română", „Constituția
R.S.R. — lege fundamenta-
lă a statului", „Importanța
respectării legalității socia-
liste", „Trăsăturile princi-
pale ale moralei comunis-
te", „Știința și religia —
două concepții opuse des-
pre lume".
Materialele cuprinse în
volum vor putea constitui
teme pentru expuneri, con-
vorbiri, simpozioane etc.
care să contribuie la sădi-
rea în conștiința tineretu-
lui a înaltelor principii eti-
ce ale umanismului socia-
list, a dorinței de a-și în-
china toate puterile, toate
capacitățile, talentul și cu-
noștințele poporului și pa-
triei sale — Republica
socialistă România.
G. D.
„Limba română —
sintaxă și stilistică"
Volumul „Limba română
— sintaxă și stilistică" de
Gh. Bulgăr, apărut în E-
ditura didactică și pedago-
gică, deși nu conține de-
cît 250 de pagini, este un
veritabil tratat destinat a
umple, mai ales prin a
doua parte (stilistica), o
Centrul de calcul electronic al Direcției centrale de statistică — sala de
calculatoare electronice
forțele sociale progresiste și in pri-
mul rînd clasa muncitoare. Defi-
nind alfabetizarea funcțională ca o
acțiune complexă, care trebuie să
asigure celor ce muncesc însușirea
unor meserii cu un grad mai înalt
de calificare și să permită sporirea
participării lor la realizarea pro-
ducției sociale, raportul a subliniat
că ea este menită totodată să faci-
liteze participarea oamenilor
muncii la toate activitățile sociale,
sindicale, economice, culturale, po-
litice, civice, să favorizeze realiza-
rea aspirațiilor acestora. în cadrul
raportului a fost prezentată expe-
riența țărilor socialiste, unde da-
torită nofi structuri economico-
sociale și politice s-a asigurat li-
chidarea totală a analfabetismului,
dezvoltarea continuă a învățăm: ri-
tului și culturii atingerea unui
înalt nivel de civilizație. Totodată
a fost reliefat sprijinul internațio-
nalist acordat de țările socialiste
alfabetizării funcționale și dezvol-
tării generale a țărilor recent eli-
berate de sub jugul colonialist.
Cu deosebit interes și cu simpa-
tie au intimpinat delegații inter-
venția delegației române, care a
prezentat efortul intens și multi-
lateral întreprins in țara noastră,
sub conducerea partidului, pentru
dezvoltarea continuă a culturii, ob-
ținerea unui nivel de civilizație
lacună în lingvistica ro-
mânească. Cu rigoare, pre-
cizie și originalitate, auto-
rul nu se cantonează în
discuții abstracte, ci în
cele sftuaționale, concrete,
generate sau sugerate de
texte, contexte sau sub-
texte. Nu avem în față un
expozeu gramatical ci un
colocviu cu ilustrații pe
texte judicios alese.
Expunerea este făcută
conform tradiției gramati-
cale (sau, mai bine-zis.
gramaticii tradiționale).
Chestiunile discutate nu
sînt esențial diferite de
ceea ce cunoaștem din
Gramatica Academiei, dar
toate au în vedere ulti-
mele cercetări în dome-
niul românei și al roma-
nisticii. Planul, în aceste
condiții, nu putea fi decît
cel tradițional, din toate
gramaticile : raportul mor-
fologiei cu sintaxa, al sin-
taxei cu logica, natura re-
lațiilor sintactice, unitățile
fundamentale ale sintaxei,
distribuția elementelor de
relație pe stiluri, tendințe
actuale în sintaxa limbii
române, perioada, contex-
tul etc. Supunînd unui
examen critic textele ilus-
trative, limba, gramatica în
speță, ne apare ca un dia-
log, autorul remarcîndu-se
prin felul de a pune pro-
blemele și de a le discuta,
dînd astfel cărții înalta ca-
mai înalt și întărirea formelor de
educație modernă, atît în rîndul
tineretului cît și in rîndul adulți-
lor. Delegația română a prezentat
pe larg principalele forme și me-
tode utilizate pe acest plan de or-
ganizațiile sindicale din România.
Considerând lupta pentru drep-
tul la alfabetizare funcțională a
adulțik>r drept o bază largă de
acțiuni unitare ale sindicatelor,
participanții La Conferința sindi-
cală mondială cu privire la alfa-
betizarea funcțională au adaptat
o chartă a alfabetizării funcționale
care se referă la modul de desfă-
șurare a acesteia, la drepturile și
robii sindicatelor în elaborarea și
desfășurarea programelor de alfa-
betizare funcțională și de formare
profesvrtaA. la acțiunea sindicală
ce trebuie desfășurată pentru a
asigura accesul tuturor na-ner-Lir
muncii la cultură, U o pregătire
prufesxxzaJă curespunzătnare. în
aceiași ti-np an ioc adopție o
serie de apeluri și acrișori adresate
organizațiilor de cadre didactice si
corpului didactic dm întreaga iutne.
Organizației Na&imiîec Unite Or-
ganizației Lotemațiocale a Mimai
UNESCO etc. in care se expun
modalitățile de colaborare pentru
întpr.rificarea pe scară mondială a
arpim i de alfabetizare funcțio-
nală.
litate a probității științifi-
ce. Dacă problemele teore-
tice nu par a-1 preocupa
mult, pentru că nu era di-
rect in obiect, in schimb
trebuie felicitat pentru
preciria. pentru minuția —
filologică și critică — la
care supune textele. Ni-
mic nu scapă informației.
In analiza textului se
vede prudența filologului
care interzice lingvistului
de a forța faptele. Fine-
țea analizei exemplelor îl
pune pe autor în situația
fericită de a aduce, une-
ori, corective Gramaticii
Academiei. ȘL fiindcă nu
adoptă întotdeauna soluții-
le din gramatica oficială,
ne-am fi așteptat la co-
mentarii mai substanțiale,
critice îndrăznețe, în legă-
tură. mai des, cu verbele
(auxiliare ?) de modalita-
te și de aspect cu „îmbi-
nările de cuvinte* sau
„părțile de propoziție dez-
voltate", care, prin dilata-
rea raportului dintre gra-
matică și logică, pot duce
deseori la interpretări e-
ronate sau la ineficiența a-
nalizei distribuționale.
Partea a Il-a, „Proble-
me de stilistică" este, cum
afirmă și autorul în pre-
față, „o lucrare de pionie-
rat*. Cercetarea limbaju-
lui figurat, analiza multi-
plelor și variatelor aspec-
te ale expresivității lim-
Recentul număr (5/1969)
al „Revistei de pedagogie"
cuprinde, la rubrica Studii
și cercetări, materialele
„Structura educației în
familie" do Leon Țopa,
„Comandamente ale educa-
ției patriotice în liceu" de
Valeriu C. Neștian, „Rapor-
tul dintre percepție și re-
prezentări in cadrul proce-
sului de învățământ* de
Constantin Nicolae Matei și
„Stimularea muncii inde-
pendente a elevilor la li-
teratura română" de Euge-
nia Găitan. Articole de
dezbateri în legătură cu
planurile și programele
pentru șeoala generală de
II ani și pentru liceu sem-
nează Alexandru Gărenea
G Modernizarea programe-
lor de învățămînt"), Con-
stanta Teodoreseu („Proiec-
tul de programă de biolo-
gie pentru clasa a IX-a*),
Maria Petrescu-Prahova
(„Cerințele modernizării
programelor de fizică pen-
tru școala de H ani") șl Da-
vid Popescu (..învățămîntul
limbii latine în liceu"). La
rubrica Probleme ale prac-
ticii școlare se publica ar-
ticolele .Jmportanța mono-
grafiilor profesionale in o-
rientarea școlara* de Mihai
Peteanu, .„Atribuțiile me-
dieo-sanitare privind e-
rientarea școlară și profe-
sională a elevilor* de A.
Anul și colaboratorii, „Me-
todologia cenaclului lite-
rar al elevilor” de Tudor
Opriș și „Educația ateist-
știintifică in școală" de
Ion Enache. Sint inserate
de asemenea, in acest nu-
măr, două articole in legă-
tură eu istoria școlii și
gindirii pedagogice : „190
de ani de la înființarea
Reuniunii Învățătorilor din
Banat" de Onita Gligor și
„Elemente noi privitoare la
Școala de la Schei-Brașov*
de Gheorghe Pîrnuță. Ru-
brica Opinii cuprinde ma-
teriale de Constantin Cn-
eiuc („Orientări în defini-
rea pedagogiei*), Vasile
Tutoveanu („Definirea pe-
dagogiei ea o știință teh-
nică și socială"), Tiberiu
Căliman („Pedagogia și o-
biectul ei de cercetare") și
Marin Călin („Obiectul și
profilul pedagogiei contem-
porane").
Numărul de fată al re-
vistei este completat de
rubricile Cronica vieții
științifice și Critică și bi-
bliografie.
„GAZETA
MATEMATICĂ"
Pentru anul școlar 1969—1970, Ia Liceul agricol Oradea, în
anul L se fac în^-riori pentru concursul de admitere la ur-
mătoarele specialități:
— Mecanică agricolă — 2 clase cu 72 elevi.
— îmbunătățiri funciare — I clasă cu 36 elevi.
Concursul de admitere se ține la sediul școlii !n zilele da
19—28 iunie 1969 și constă din probe scrise și orale la limba
română și matematică, din materia claselor V-VIII.
Vizita medicală se face la școală în ziua de 18 iunie 1969
orele 9 dimineața.
înscrierile pentru concursul de admitere se fac cu începere
de la 1 iunie pînă la 17 iunie 1969 inclusiv, pe baza urmă-
toarelor acte:
— Certificat de naștere în original și copie.	I
— Certificat de absolvire a școlii generale în original.
xrlmlilinnlp
— Fișa copilului de la 0—15 ani, pe care o eliberează școala ' ™
generală absolvită, sau certificat medical eliberat de circum- Ic
scripția medîco-sanitară unde se află în evidență candidatul.
— Buletinul de analiza sîngelui efectuată cu maximum 3 .
săptămîni înainte de concursul de admitere.
— Rezultatul examenului radiologie pulmonar executat
cu cel mult 3 luni înainte de concura.
La concursul de admitere se primesc absolvenți ai școlii
generale în vîrstă pînă la 17 ani împliniți în 1969.
Se primesc candidați din orice județ.
Durata de școlarizare este de 5 ani și la absolvirea liceu- i
lui agricol, elevii vor susține examenul de bacalaureat
Absolventi: liceului agricol au dreptul să-și continue stu-
diile in invățămintul supenor in aceleași condiții ca si ab-
solvenții liceelor de cultură generală, sau vor fi încadrati
12 producție, prin grija Consiliului Superior al Agriculturii,
te	r agricole, fiind salarizați corespunzător pregătirii „
lor de specialitate.
Pe toată durata școlarizării, în funcție de situația la în- a
ră.a. "a. purtare și veniturile părinților, elevii liceelor *
agricole pot primi burse de stat și alte forme de sprijin ma-
terial din partea statului. Primesc gratuit manuale șco-
lare și echipament de lucru în proprietate personală.
Informații suplimentare — zilnic la Liceul agricol Oradea,
nr. General Magheru nr. 26, telefon 1.53.62.
bajului, metodele noi dea-
naliză structurală, interfe-
rența cu datele statisticii
matematice și ale teoriei
informației (uneori și ale
calculului probabilităților
in stilistică) fac din sti-
listică unul din domeniile
cele mai interesante ale
lingvisticii actuale. Va-
riantele funcționale ale
limbii utilizate de vorbi-
tori constituie, după cum
se știe, obiectul de studiu
și al lingviștilor si al cri-
ticilor literari. Expresivita-
tea limbajului însă trebuie
raportată la diferența (u-
neori și raportul) între (și
dintre) mesajul emis și
mesajul receptat Se pare
că aici stă cheia analizelor
stilistice pe care noi. in
învățămîntul de toate gra-
dele, o căutăm și, adesea,
n-o găsim.
Iată de ce și aceasta de
a doua parte a lucrării lui
Gh. Bulgăr incită, su-
gerează și angajează pe
cercetător ca și pe profe-
sorul de limba română. Un
bun început de exegeză
poetică, exemplul unei
munci fără de prihană.
predîndu-le la
centrele de valorificare
GH. POALELUNGI
Facultatea de filologie,
București
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA i București, Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac prin oficiile poștale, factorii poștali și difuzorii de presă. Tiparuli Combinatul Poligrafic Casa Scînteii 40.133