^-JLV Proletari clin toate țările, uniți-vS 1 GAZETA INVATAMINTLLLI » Anul XXI-Nr. 998 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVÂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN InVĂȚAmINT Șl CULTURĂ Bacalaureatul, care a început la I iunie, se desfășoară zilele acestea în întreaga țară IN 1NTIMPINAREA CELUI DE AL X-LEA CONGRES AL PARTIDULUI r ÎNFĂPTUIM ÎNVĂȚĂMÎNTUL DOCUMENTE PROGRAMATICE GENERAL DE 10 ANi DE ÎNALTA VALOARE PENTRU PROGRESUL PATRIEI Angajat in munca plină de avint pentru realizarea mari- lor obiective ale dezvoltării construcției socialismului, în- tregul nostru popor a primit cu deosebit interes, cu vie sa- tisfacție și cu profundă însuflețire Tezele C.C. al P.C.R. pentru Congresul al X-lea al partidului, proiectul Directive- lor privind planul cincinal pe anii 1971—1975 și liniile di- rectoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976—1980. Documente programatice de înaltă valoare principială și practică, rezultat al unui intens efort de generalizare a pro- priei experiențe istorice in conducerea procesului revoluțio- nar, Tezele C.C. și proiectul Directivelor sintetizează poli- tica științifică, marxist-leninistă a partidului nostru, pă- trunsă de spiritul viu, de suflul creator, de dinamismul care izvorăsc din cunoașterea aprofundată a realităților, din înalta responsabilitate pentru destinele patriei, constituie ex- presia cerințelor obiective ale dezvoltării orînduirii noastre, cristalizarea conștiinței de sine a națiunii socialiste române, reprezentînd gîndirea, năzuințele și voința de nezdrun- cinat a clasei muncitoare, a țărănimii și a intelectualității, a tuturor cetățenilor patriei. Prin bogatul lor conținut de idei, documentele pentru Congresul al X-lea definesc un am- plu și multilateral program de activitate, ale cărui obiective, structuri și priorități îmbrățișează existența materială și sp_.Ăuală a poporului nostru îu întreaga ei complexitate, prcSurind pregnant înfățișarea viitoare a societății ro- ^Tești — de la forțele de producție la școlarizare, de la . sociale la sănătate, de la investiții la știință, artă și liWratură, de la nivelul de trai la instituționalizarea formelor democratice privind participarea maselor la conducerea tre- burilor obștești. Dînd expresie profundului democratism al orînduirii noas- tre sociale, partidul și guvernul pun în discuția maselor problemele dezvoltării economice, politice și sociale ale țării. Corespunzător acestei practici încetățenite în activitatea par- tidului și statului, cele două documente vor fi dezbătute în adunări și conferințe de partid, în presă, în cadrul organiza- țiilor de masă și obștești, cu masele largi ale populației. Co- muniștii, întregul popor — muncitorii, țăranii, intelectualii, fără deosebire de naționalitate — au astfel posibilitatea să-și spună părerea asupra problemelor aflate în dezbatere, să contribuie nemijlocit la stabilirea liniilor directoare ale dez- voltării țării în anii următori. Programul, hotărîrile pe care le va adopta Congresul vor fi astfel emanația voinței și gîndirii colective a partidului, a poporului, a întregii so- cietăți. Acest fapt are largi semnificații și o valoare inesti- mabilă, întrucît constituie garanția sigură a îndeplinirii la un înalt nivel de conștiință cetățenească a sarcinilor ce se vor stabili in forumul suprem al comuniștilor din România. Congresul al X-lea al P.C.R. are loc în anul jubiliar al eelei de a 25-a aniversări a eliberării României de sub ju- rul fascist, moment crucial în istoria patriei. Făcind bilanțul marilor înfăptuiri obținute, sub conducerea încercată a par- tidului. in edificarea noii societăți, poporul nostru privește cu justificată mîndrie drumul pe care l-a parcurs în acest sfert de veac, perioadă în care România s-a înscris hotărît in orbita civilizației și progresului și care a marcat cele mai profunde transformări economice și social-politice din istoria societății românești, împlinindu-se idealurile de li- beriate națională și socială, de bunăstare materială și spiri- tuală a maselor. In ultimii ani, energia creatoare, spiritul de inițiativă și eforturile clasei muncitoare, țărănimii, oame- nilor de știință și cultură, cadrelor didactice, ale întregului popor s-au canalizat în direcția îndeplinirii amplului pro- gram stabilit de Congresul al IX-lea al P.C.R., hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului, pentru dezvoltarea for- țelor de producție, perfecționarea relațiilor socialiste, a în- tregii vieți economice și sociale ale țării, pentru dezvoltarea învățămîntului de toate gradele, a educației comuniste a ti- nerei generații, pentru progresul științei și culturii românești. Viața demonstrează, eu elocvența fără egal a faptelor. clarviziunea politicii partidului, excepționala viabilitate a complexului de măsuri luate, potrivit programului stabilit de Congresul al IX-lea și de Conferința Națională a parti- dului, pentru îmbunătățirea continuă a organizării societății noastre, pentru adincirea democrației socialiste, pentru per- fecționarea conducerii și planificării economiei naționale. Puternicul dinamism al economiei, al întregii vieți social- politice, mersul continuu ascendent caracteristic țării noas- tre in această perioadă reflectă justețea liniei politice mar- xist-leniniste a partidului nostru — forța politică conducă- toare a societății soeialiste românești — sînt rodul activi- tății eroice, pline de abnegație a întregului popor, care a urmat cu neabătută încredere și fierbinte devotament par- tidul său comunist. Prin obiectivele și liniile de evoluție pe care le stabilesc, prin înalta principialitate comunistă ce Ie caracterizează și prin valorile etice pe care le afirmă, documentele pentru Congresul al X-lea al P.C.R. relevă plenar adevărul atestat de practica dezvoltării sociale a României potrivit căruia, în condițiile complexității procesului de făurire a noii orîn- duiri, a amploarei crescînde a participării maselor la viața economică, politică și socială, conducerea întregii societăți de către partid constituie factorul politic esențial care asi- gură progresul necontenit al țării. Astăzi, la un sfert de veac de la începuturile revoluției populare, în perspectiva dru- mului parcurs de poporul nostru în acest răstimp, apare mai limpede ca oricînd că rolul conducător al partidului, pres- tigiul și dragostea de care se bucură în rindurile celor ce muncesc sînt rezultatul firesc al unui îndelungat proces istoric, în care detașamentul de avangardă al clasei noas- tre muncitoare s-a afirmăt cu puterea necesității ca fiind cea mai înaintată, mai consecventă și mai hotărîtă forță politică a națiunii. In etapa actuală a dezvoltării societății noastre sporesc imens răspunderile ce revin partidului; se impune astfel, ca o legitate obiectivă în procesul de dezvoltare a noii orin- duiri, întărirea continuă a rolului conducător al partidului. Tezele C.C. al partidului și proiectul de directive, sarcinile și orientarea pe care le preconizează răspund pe deplin aces- tei necesități imperioase, conturînd cuprinzător modalitățile prin care partidul își poate îndeplini optim înalta sa menire socială ca factor politic fundamental al progresului multi- lateral al societății noastre. Specific procesului de întărire a rolului conducător al par- tidului în perioada actuală este faptul că politica sa, hotă- rîrile și măsurile sale vizează toate sferele vieții sociale. întemeiate pe studierea aprofundată a legilor obiective ale dezvoltării sociale, pe cunoașterea temeinică a întregului me- canism economic și social, impuse de stadiul actual al dez- voltării țării, ele țin seama totodată de cuceririle înregis- trate pe plan mondial în toate domeniile. Corespunzător in- tereselor întregului popor, cerințelor dezvoltării României socialiste, documentele pentru Congresul al X-lea subliniază că partidul pune în centrul politicii sale economice conti- nuarea în ritm susținut a edificării unei economii moderne, bazate pe o industrie și o agricultură înaintate, pe folosirea cuceririlor revoluției tehnico-științifice contemporane, pe va- lorificarea superioară a resurselor țării, pe utilizarea inten- sivă a potențialului de producție, pe o sporită productivitate a muncii sociale, toate acestea constituind chezășia trainică pentru satisfacerea în tot mai mare măsură a nevoilor ma- teriale și spirituale ale poporului. Continuîndu-se cu neabătu- tă fermitate politica de industrializare socialistă, se vor făuri condițiile pentru înscrierea României în rîndul statelor cu o economie avansată, pentru desăvîrșirea construirii socialis- mului, pentru crearea premiselor necesare trecerii treptate spre comunism, pentru sporirea contribuției țării noastre la întărirea sistemului mondial socialist. (Continuare în pag. a 4-a) Directorul de liceu in fața exigențelor actuale Conducerea partidului și sta- tului nostru a acordat și acordă în continuare o atenție deosebită acțiunii complexe de dezvoltare și perfecționare a învățămîntului de toate gradele în Republica So- cialistă România, acțiune ce se cere dinamizată la toate nivelele și compartimentele în strînsă le- gătură cu progresul științei și culturii mondiale, cu cerințele crescîndo puse în fața școlii ro- mânești de întreaga dezvoltare economică și social-politică a ță- rii noastre pe drumul desăvîr- șirii construcției socialiste La baza activității organelor de partid și de stat în înfăptui- rea politicii școlare contempora- ne stau Directivele Plenarei C.C. al P.C.R. din 22—25 aprilie 1968, Legea învățămîntului, Statutul personalului didactic din R. S. România, precum și sarcinile foarte explicite, indicațiile de- osebit de prețioase pe care tova- rășul Nicolae Ceaușescu le-a for- mulat în diferite cuvîntări. Tezele C.C. al P.C.R. și proiec- tul Directivelor Congresului al X- lea privind planul cincinal pe anii 1971—1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976—1980 — documen- te programatice de însemnătate istorică — deschid în fața învă- țămîntului noi perspective de im- portanță capitală, care vizează dezvoltarea și modernizarea lui continuă, astfel îneît să poată răs- punde la un nivel mereu mai ri- dicat cerințelor crescînde de ca- dre pentru toate ramurile econo- miei naționale. Considerînd că realizarea sar- cinilor majore ce stau în fața învățămîntului în etapa actuală și în anii următori depinde în- tr-o măsură considerabilă de fe- lul în care se îmbunătățește și se perfecționează activitatea fie- cărei instituții școlare în parte, ne propunem să analizăm în ma- terialul de față cîteva din pro- blemele mai importante referi- toare la încadrarea conducerilor de școli, referindu-ne la situația din liceele de cultură generală. Oportunitatea abordării unei a- semenea probleme este susținută și de calendarul școlar — în pe- rioada pînă la 1 septembrie ins- pectoratele școlare județene sta- bilesc directorii care vor funcțio- na în anul școlar ce se des- chide în toamnă. Activitatea directorului de li- ceu, și în general cea de con- ducere a unei instituții școlare nu s-a bucurat încă, după pă- rerea noastră, de atenția cuve- nită din partea specialiștilor. De- sigur, nimeni nu poate emite pretenția că va elabora un cod exhaustiv și imuabil al muncii de conducere a unei instituții școlare, dar tradiția învățămîn- tului nostru, bogata experiență pe care au acumulat-o numeroși ALEXANDRU GHITERA (Continuare in pag. a 4-a) „In învățămîntul de cultură ge- nerală — se arată în proiectul Di- rectivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român pri- vind planul cincinal pe anii 1971— 1975 —• obiectivul principal il va constitui generalizarea invățămin- tului obligatoriu de 10 ani“. Impor- tanța pe care documentele pentru Congres o acordă generalizării în- vățămintului de 10 ani reliefează pregnant rolul acestuia ca princi- pal factor de cultură și civilizație, menit să asigure dezvoltarea multi- laterală a tinerelor generații Trece- rea încă din toamna acestui an, așa cum s-a stabilit în Directivele C.C. al P.C.R. la înfăptuirea invățămin- tului general de 10 ani constituie un moment care se va înscrie la loc de frunte în istoria școlii românești, si- tuînd-o pe cea mai înaltă treaptă a- tinsă în prezent în lume în ce pri- vește dezvoltarea învățămîntului de masă. Prin modul în care a fost conce- put și se va realiza, învățămîntul de 10 ani este menit, în primul rînd, să răspundă solicitărilor mul- tiple ale dezvoltării economice a patriei noastre în condițiile uria- 'șului avint al științei și tehnicii contemporane. Prin extinderea la 10 ani a duratei învățămîntului o- bligatoriu, capacitatea de propulsie a forțelor de producție, a întregii vieți economice și sociale pe care o îndeplinește școala va crește în- tr-o măsură substanțială. în același timp, extinderea cu doi ani a du- ratei școlarizării, de care vor be- neficia toți tinerii țării, va deter- mina o creștere corespunzătoare a gradului de cultură a acestora, o întărire a posibilităților școlii de influențare educativă a tineretului, încă din toamna acestui an își vor SALUTUL’ CONSILIULUI NAȚIONAL AL ORGANIZAȚIEI PIONIERILOR CU PRILEJUL ZILEI PIONIERILOR Dragi pionieri și școlari, Împreună cu voi, împreună cu comandanții voștri, întregul nostru popor sărbătorește astăzi cea mai frumoasă zi închinată copilăriei fericite din țara noastră, visurilor ei cu- tezătoare — Ziua pionierilor. La sfîrșitul unui an școlar rodnic, vă adresăm cele mai călduroase felicitări și urări de sănătate vouă, precum și învă- țătorilor și profesorilor care, cu devotament, cu dragoste și pri- cepere, v-au ajutat și vă ajută mereu să obțineți succese cit mai mari în activitatea voastră. Ziua pionierilor capătă în acest an, cînd întregul popor se pregătește să sărbătorească împlinirea unui sfert de veac de la eliberarea patriei de sub jugul fascist și să întîmpine cu noi realizări cel de al X-lea Congres al P.C.R., o sem- nificație deosebită. Ea reprezintă simbolul viu al dragostei partidului, a conducerii sale înțelepte față de copii care se bucură de cele mai bune condiții pentru învățătură, pentru cultivarea aleasă a minții și a inimii. In acest an, cu prilejul Zilei pionierilor, sărbătorim și îm- plinirea a douăzeci de ani de la înființarea Organizației pio- nierilor din țara noastră. Au fost ani în care Organizația pio- nierilor și-a adus o valoroasă contribuție la pregătirea și formarea multor generații in spiritul nobilelor idei ale umanismului socialist, slujind cu devotament cauza P.C.R. și a poporului nostru. Cei peste 1 500 000 de pionieri pe care îi cuprinde astăzi mișcarea pionierească din R. S. România adaugă acestor tradifti, zi de zi, noi și frumoase înfăptuiri, efit în munca școlară, cit și în activitatea desfășurată în afara procesului de învățămînt. Activitățile din unități și detașamente au devenit mai interesante, mai atractive, pe măsura dorințelor ți preocupărilor voastre. In ultimii ani, ca urmare a măsurilor inițiate de conducerea partidului pen- tru îmbunătățirea activității pionierești, s-au creat noi po- sibilități pentru a vă îmbogăți orizontul cultural-științific pentru a înțelege și prețui trecutul de luptă glorios al po- porului, și morile sale realizări din anii socialismului, pen- tru a face cunoștință cu lupta popoarelor pentru pace și progres social, cu viata copiilor din întreaga lume, cărora, cu ocazia acestei zile sărbătoreșt.. le trimitem un cald și prietenesc salut. Festivalul cultural-artistic ș» concursurile pionierești, tu- *) Salutul va fi citit de către comandanții de unități în cadrul festivităților ce vor avea loc cu prilejul aniversării Organizației pionierilor și al Zilei pionierilor. (Continuare în pag. a 4-a) deschide porțile peste 1 200 de cla- se a IX-a, în care vor învăța circa 40 000 de elevi, adică o treime din numărul total al absolvenților cla- sei a VIII-a care nu-și continuă studiile în licee sau în școli profe- sionale. Examinarea planului de învăță- mînt al școlii de 10 ani, aprobat recent, plan la a cărui elaborare au contribuit cu propuneri preți- oase mii de cadre didactice, spe- ciahști din diferite domenii de ac- tivitate, părinți, evidențiază că a- ceasta va fi o școală modernă, pe deplin adaptată la cerințele econo- miei noastre în plin progres, ca și la cerințele vieții sociale. Funda- mentată pe o concepție profund democratică, școala de 10 ani este astfel concepută incit să permită absolvenților ei să-și continue stu- diile conform cu interesul și apti- tudinile lor. Ca atare, stăpîni pe fondul comun de cunoștințe de cultură generală dobîndit în cla- sele I—Vin, absolvenții acestui ci- clu de clase vor putea să învețe mai departe fie în clasele IX—X ale școlii generale, fie în liceu. Programele claselor a IX-a și a X-a ale școlii de 10 ani fiind apro- piate de cele ale prirriilor ani de li- ceu, absolvenții învățămîntului o- bligatoriu vor putea, dacă doresc, să-și continue studiile în liceu, dînd examene de diferență. Predarea în clasele a IX-a și a X-a a disciplinelor umaniste va permite aprofundarea cunoștințelor pe care și le însușesc elevii în do- meniul limbii și literaturii române, al limbilor străine etc. De aseme- nea, studiul mai amplu al acestor discipline cu mare pondere educa- tivă și afectivă va contribui la în- tărirea educației comuniste a tine- rei generații. Introducerea în pla- nul de învățămînt al școlii de 10 ani a disciplinei „cunoștințe social- politice11 este menită să asigure o orientare mai deplină a tinerilor în problemele complexe —• economi- ce, sociale, ideologice și politice — ale vieții contemporane, în lumina principiilor marxism-leninismului. Studiul matematicii și al științelor naturii — fizică, naturale, chimie — urmărește lărgirea orizontului cultural al elevilor în lumina pro- gresului științific contemporan, for- marea gîndirii științifice creatoare a tinerilor. Prin destinația ei principală, școala de 10 ani este menită să lăr- gească orizontul de cultură gene- rală al tinerilor care vor forma schimbul de mîine al industriei și agriculturii noastre socialiste. Plă- nui de învățămînt și programele reflectă esența acestei preocupări atît prin cunoștințele cu mare va- loare aplicativă prevăzute în pre- darea disciplinelor de cultură ge- nerală — matematică, fizică, chi- mie, științe biologice — și prin cuprinderea unor discipline cu ca- racter tehnic aplicativ — desenul tehnic și electrotehnica — cît și prin ponderea deosebită acordată pregătirii practice a elevilor. Este de remarcat în această privință diversitatea orientării stabilită în funcție de posibilitățile și cerințele dezvoltării economice a fiecărei u- nități teritoriale, de părerile expri- mate de elevi și de părinții aces- tora în consultările inițiate special în acest scop. Astfel, elevii vor face practică în domenii foarte va- riate — de la metalurgie la Silvi- cultură, de la industria materiale- lor de construcții la zootehnie, în funcție de mediu — urban sau rural — și de specificul economic local, în timp ce elevele își vor desfășu- ra cu precădere practica, în acti- vități gospodărești, croitorie, arti- zanat, stenodactilografie, în secto- rul comercial, dp telecomunicații, de difuzare a cărții și în sectorul sanitar. Trecerea la școala de 10 ani pre- zintă avantajele cu mare pondera specifică pentru orientare profe- sională a tinerilor și cuprinderea lor în diferitele sectoare de pro- ducție. în primul rînd, realizarea unei pregătiri tehnico-practice mai aprofundate, paralel ct> adincirea și extinderea studiului discipline- lor din domeniul științelor naturii vor permite scurtarea duratei de pregătire a viitorilor muncitori prin învățămîntul profesional și ri- dicarea nivelului științific al pre- gătirii lor, prin familiarizarea mai deplină cu principiile funcționale și constructive și cu mînuîrea per- fectă a celor mai moderne mașini și utilaje. Orizontul mai larg de cunoștințe și pregătirea tehnico-practică pe care le va asigura școala de 10 ani vor permite tinerilor care după absolvire se vor încadra direct în producție, calificîndu-se la locul de muncă, să dobîndească o pre- gătire profesională de un nivel mai ridicat. Totodată, prin extinderea la 10 ani a duratei învățămîntului, vîrsta absolvenților școlii obligato- rii va depăși 16 ani, realizîndu-se o concordanță deplină cu prevede, rile Codului muncii privind limita minimă de vîrstă pentru angajarea tinerilor în producție. Evident, școala de 10 ani va be- neficia de experiența dobîndită de întregul nostru învățămînt și de rezultatele cercetării pedagogice, constituindu-se de la început, prin structura organizatorică, prin me- todele de predare, prin modalită- țile de pregătire și perfecționare a cadrelor drept un sistem de mare randament instructiv-educa- tiv și social. Corpul didactic din țara noastră, elevii și părinții acestora, întreaga opinie publică au primit cu adînc interes și satisfacție măsura pri- vind trecerea la școala de 10 ani, considerind-o ca o contribuție fun- damentală la ridicarea României pe înălțimi superioare de cultură și civilizație, la întărirea educației comuniste a tinerei generații, la pregătirea ei la nivelul cerințelor vieții contemporane. Toți oamenii școlii, organele de învățămînt, cu sprijinul multilateral al organelor de partid și de stat, participă in- tens ia acțiunile menite să asigure trecerea la școala de 10 ani, care se desfășoară sub semnul puter- nicului elan creator cu care între- gul popor întîmpină Congresul al X-lea al partidului și aniversarea a 25 de ani de la eliberarea .patriei. pungi be murai pentru gmu mmi de ii mi PRIN ORDINUL MAISTRULUI INVATAMINTULUI NR. 370 DIN 3 IUNIE 1969 A FOST APROBAT PLANUL DE INVAȚAMINT AL ȘCOLII GENERALE DE 10 ANI La stabilirea conținutului în- vățămîntului școlii generale de 10 ani, s-a avut în vedere necesi- tatea asigurării unei culturi gene- rale mai dezvoltate, în comparație cu școala de- 8 ani, pentru toți ti- nerii și, în același timp, să se dea elevilor din clasele IX—X ele- mente de pregătire tehnlcă-prac- tică în vederea orientării lor pro- fesionale, care să ușureze obține- rea ulterioară a unei calificări prin școala profesională sau la locul de muncă. A. PREGĂTIREA DE CULTURĂ GENERALĂ. întrucît, după absol- virea clasei a VlII-a, tinerii iși vor continua studiile fie în învățămîn- tul liceal, fie în clasele IX—X ale școlii generale, s-a urmărit ca în clasele I—VIII sâ se asigure elevi- - lor un fond comun de cunoștințe de cultură generală. în clasele IX—X, cultura gene- rală se va lărgi și aprofunda prin studiul disciplinelor fundamentale (limba și literatura română, mate- matica, fizica, chimia, biologia etc), formîndu-li-se elevilor un sistem închegat de cunoștințe pe ansam- blul celor 10 ani de studii. Majoritatea obiectelor de cultură generală sînt prevăzute în planul de învățămînt cu același număr de ore ca în actualul plan de învăță- mînt al liceului pentru clasele IX—X. Tinînd seama de faptul că majo- ritatea absolvenților școlii gene- rale vor continua studiile în școli profesionale sau se vor califica în producție, în predarea matematicii, fizicii, chimiei și biologiei se v* accentua caracterul aplicativ al cu- noștințelor. Astfel, la matematică se prevede rezolvarea unor pro- bleme cu conținut practic, cum ar fi măsurarea volumelor corpurilor, a capacității vaselor, parcelarea te- renurilor etc.; la fizică se va ur- mări aplicarea cunoștințelor de e- lectromagnetism și inducție elec- tromagnetică în construcția și funcționarea mașirfilor și dispozi- tivelor electrice ; programa de chi- mie prevede aplicarea cunoștințe- lor teoretice în diferite ramuri ale industriei chimice din țara noastră (industria de acid sulfuric, produ- cerea îngrășămintelor chimice, ob- ținerea industrială a aluminiului, industria de mase plastice etc.). Cultura generală a elevilor va fi completată prin introducerea unui nou obiect de învățămînt — cu- noștințe social-politice — care va cuprinde noțiuni de economie po- litică, socialism științific, princi- palele momente din istoria Parti- dului Comunist Român și a miș- căril muncitorești din țara noas- meseriilor în care se pregătesc e- levii în școlile profesionale presu- pun cunoștințe de desen tehnic și de electrotehnică, în planul de tn- vățămînt al claselor IX—X s-a pre- văzut studiul desenului tehnic și al electrotehnicii. Pentru fete se va organiza șî un curs facultativ de noțiuni de menaj. întrucît majoritatea școlilor de 10 ani vor funcționa in mediul ru- ral, iar o bună parte din absolvenții acestor școli vor rămine să lucreze în agricultură, pianul de invăță- mînt prevede pentru acești elevi, pe lingă studiul desenului tehnic și al electrotehnicii, continuarea studiului agriculturii început in clasa a V-a La acest obiect elevii claselor IX—X vor studia, in cite două ore pe săptămînă. barele ge- nerale ale agriculturii ți culturile specifice zonei agricole în care se află școala. C. PREGĂTIREA PRACTICĂ. Pentru pregătirea practică a ele- vilor din clasele IX—X se va a- fecta o zi pe săptămînă (4 orei, atît în școlile din mediul urban cît și în școlile de la sate în șco- lile din mediul urban unde in pre- zent nu există condiții corespunză- toare se vor afecta in mod provi- zoriu, pentru lucrările practice. 2 ore pe săptămînă. In mediul urban lucrările prac- tice se vor efectua diferențiat pen- tru băieți și fete. Băieții vor efec- tua lucrări de lăcătosărie. sZrunri- rie, electrotehnică, avuid >■» timplărie, practică ia ■■ititi co- merciale, librării etc iar fe.=.: în- ecări de menaj, croitorie, artiza- nat. stenodactilografie, practică ia unități comerciale, librării, unităti sanitare, ofieii poștale ete. în acer, scop, în școli se vor organiza >1 înzestra ateliere și cabinete teh- nice. Potrivit condițiilor in care ale unor întreprinderi din locan- ta te. In mediu! rural agrirJ- practică In perioada de iarnă se în lunile de primăvară și toamnă elevii (băieți și fete), vor participa efectiv o 71 pe săntămîrvl la mun- cile agricole. De asemene», se pre- vede efectuarea unei practici agri- cole de 2 săptămini. în fiecare an în funcție de calendarul muncilor agricole. In afara acestor activități comune, pentru fete se vor orga- CLASELE OBIECTELE n ni iv ' v VI VII VIII IX X 1. DISCIPLINE UMANISTE Limba *i literatura români a) b) C) d) e) f) g) Citit-scris ..................................... Dezvoltarea vorbirii............................. Gramatica ....................................... Citire, lectură literară cu elem. de teorie literară Compunere-expunere............................... Cunoașterea mediului înconjurător................ Elemente de istoria literaturii române . . . . L L 8. &. ia Limba modernă (la alegere : engleza, franceza, germana, rusa) . Istoria a) b) c) d) Istoria Istoria Istoria Istoria antică............... medie................ modernă și contemporană României .... Cunoștințe soctal-politice DISCIPLINE REALISTE Matematica a) b) c) d) e) Aritmetică Geometrie Geometria Algebra plană . In spațiu Trigonometria Fizica a) Noțiuni de «tructura substanței. optică, b) Mecanică, clldurâ .... - ptică. lecanică, căldură, electricitate . c) Electricitate, optică, noțiuni de structura atomului Chimia Cunoștințe despre saturi ți ea Științe biologice ................................ ti Br ume»........................................ o) Zoologia....................................... e) Anatomia, fiziologia și igiena Genului . d) Biologie (ecologie evohrțiaiism. genetică; . Igienă ți pserieultsri ÎL Geapifli EL DISCIPLINE ii Caligrafia Județulm IV. DISCIPLINE TEHNICE PRACTICE $1 PREGĂTIRE PRACTICĂ Medic! urtes - U bl ic seral •'băieti) cl Lucra ie mină și gospodărie (fete) i' practice organizate potrivit opțiunii elevilor si bazei didactice- — Lâeătusarie. electrotehnică, timplărie, mecanică-auto etc. — băieți..................................................... — croitorie, cusături, țesuti gospodărie, menaj, stenodactilografie etc. — fete ...................................................... Mediul rural : (băiet: Si fete) — agricultură și lucrări practice agricole ACTIVITĂȚI LIBERE DE TIP PREȘCOLAR . tră. Acest obiect urmează predat în clasele IX—X în oră pe săptămînă. De asemenea, elevii vor să fie cîte o studia, în continuare. limba străină par- cursă în clasele V—VIII, igiena cu elemente de puericultura, educa- ție fizică, muzica. Planul de învătămînt al școlii de 10 ani nu prevede pentru cla- sele IX—X studiul istoriei și geo- grafiei, deoarece în clasele respec- tive ale liceului de cultură gene- rală la ăceste obiecte se reiau, la un nivel mai ridicat, cunoștințele de istorie antică și medie, iar Ia geografie cunoștințele de geografie fizică și economică pe care elevii le-au studiat în clasele V—VI. De asemenea, planul de învățămînt nu a permis introducerea studierii celei de-a doua limbi modeme, precum și a limbii latine, obiecte care sînt prevăzute în clasele li- ceale. Pregătirea de cultură ge- nerală pe care urmează să o pri- mească elevii din clasele IX—X ale școlii generale fiind apropiată de cea din primii doi ani ai liceului, va crea posibilitatea continuării studiilor în învățămîntul liceal (cursuri de zi, serale și fără frec- vență), după absolvirea clasei a X-a, pe baza susținerii unor exa- mene de diferență la cel mult două-trei obiecte. B. CULTURA TEHNICA. Avînd în vedere faptul că majoritatea Elevii vor fi inițiați în probleme de pomicultură, viticultură, legu- micultura. în creșterea păsărilor, animalelor, apicultura, sericicul- tură. piscicultura etc. In localită- țile în care există întreprinderi de mecanizarea agriculturii elevii vor putea efectua lucrările practice in atelierele acestora și vor fi inițiați în exploatarea mașinilor agricole. In funcție de condițiile în care funcționează școlile, pregătirea practică va putea îmbrățișa și alte ramuri de activitate, manifestîn- du-se din partea conducerilor de școli și inspectoratelor cît mai mul- tă inițiativă și flexibilitate. în acest scop, pînâ la data de 30.VI. a.c., conducerile de școli vor stabili locurile de practică pentru elevii clasei a IX-a și vor pregăti condi- țiile pentru buna desfășurare a acesteia. Timpul afectat pentru cultura tehnică și lucrările practice repre- zintă în planul de învățămînt 32 la sută din numărul total de ore, ceea ce va permite însușirea unor elemente necesare pregătirii pro- fesionale a elevilor. Inspectoratele școlare vor îndru- ma directorii de școli să stabileas- că circumscripțiile școlilor de 10 ani, care vor funcționa începînd cu anul școlar 1969—1970, unde în- vățămîntul de 10 ani va deveni obligatoriu. Ținînd seama de faptul că școala de 10 ani este o școală nouă, care se organizează pentru prima dată în țara noastră, planul de învăță- mînt, programele și manualele șco- lare pentru clasele IX—X vor avea în primii ani un caracter experi- mental, urmînd ca, pe măsură ce se va acumula experiența necesară, să li se aducă eventuale corective și să fie definitivate DIRIGENȚIA TOTAL ORE SĂPTĂMÎNAL I 10 9 9 9 8 6 6 8 9 10 9 8 6 5 4 4 4 3 3 — (8) — (1) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (6) (4) (2) (2) (2) (2) (2) —• __ (1) (2) (2) (1) —• — —— — — •• •• — — — — — — — <3) *) (3)*) i — — — — 3 3 3 3 2 2 — —- — 2 2 2 2 2 — — - — (?) — — * - — — (2) — — — — —• (2) —। — —• (2) — — —’ (2) — — — — — — — — —* 1 1 4 6 7 8 7 10 12 12 11 10 4 5 5 5 4 4 4 4 4 4 (4) (5) (5) (5) (4) (2) — — (2) (2) (2) — — •• — (2) (1) — — (2) (2) (2) (2) — — — — — — — — (1) — — — — 2 2 2 3 3 - (2) (2) (2) — — (3) — — — — ““ — (3) — — — — — — 2 2 2 2 — 1 1 1 1 —- — — — — 2 2 2 2 — —— — (2) — —• •— — — (2) — —- — — — — (2) — — — — — — — — (2) — — — — — — «•* -* 1 1 2 2 2 2 2 — A (1) — —- •• (2) — — — (2) — ■ — — — — (2) (2) (2) — — 6 7 7 7 □ 5 4 4 3 3 • 2 •> 2 I 1 — — 1 — • 9 R 1 X u 1. • • * 9 * 1 I - •» 2 2 7 8 — — — — — — — 2 2 — — — — — — — 1 5 X î 1 1 — — — — — — — — — — 2 2 2 4 • CD o — — — (2) (2) — — — — o CD (2) (2) • — — — — — — — (4) (D — — — — o (2) (2) (2) (O (4) 2 — — — — — — — — — — — — — 1 1 1 1 1 1 23 - 23 23 24 25 27 28 3 28 28 •) La limba și literatura română, la clasele a IX-a și a X-a, ta programe stal prevăzute g on pentru compaseri și exerciții (eu aplleetil gramaticale). Notă: — Lucrările practice la clasele V—X se vor efectua săptămînal, pe grupe de 10— JJ ș>. - — Elevii claselor IX—X de la școlile din mediu! rural por efectua o practici agricoli de 2 săptamini, în funcție de calendarul muncilor agricole — Activitățile sportive pe ramuri de sport f> ansamblul coral ți orchestral la cL X sini arnivităț- la alegere, obligato—• .- «-tră tn norma cadrelor didactice: activitățile sportive pe ramuri de sport la cl. V—X se vor desfășura, pe elase. - cile o-ă săptămînal; ansamh:- ca--.: ri orchestrat se va organiza ne grupe de 2—3 clase, în cîte 2 ore, la interval de 2 săptămîni. — Pentru elevii din clasele V—X se pot organiza eereuri cu caracter științific, teh-.sc a-tirr c. practic și care se cor dertc-ure în cile 2 ore la interval de 2 săptămîni, pe grupe de minimum 15 elevi, orele respective tatHnd ta norma p-ofe«o-i a : aceste eereuri sint taenltac.ee pentru elevi — Pentru fetele din cl. V—X (în mediul rural) se organizează ctrca'i de octiritări pcipodi-.;- eu durata de 2 o-« la 2 tâp'dmîni. Cercurile sînt facultative pentru eleve. Precizări în legătură cu aplicarea planului de învătămînt al școlii generale de 10 ani începînd din anul școlar 1969-1970 Noul plan de învătămînt al școlii generale de 10 ani se va aplica în- cepînd din anul școlar 1969—1970 la toate clasele (I—IX). în ce pri- vește numărul total de ore pe săptămînă. întrucît elevii din clasele I—VIII au studiat după actualul plan de învătămînt, aplicarea integrală a noului plan impune unele măsuri de tranziție Ia cîteva clase și o- biecte, după cum urmează : într-o oră pe săptămînă, așa cum prevede noul plan. în anul școlar 1969—1970, cunoștințele despre na- tură și om se vor preda în cadrul lecțiilor de limba română sub formă de lecturi. săptămînă, așa cum prevede noul plan de învătămînt în anul șco- lar 1969 1970 la această clasă se școlari 1969—1970 si 1970—1971 se va studia zoologia. LA CLASA A V-A va preda în continuare în 2 ore săptămînal. Geografia fizică se va obiect distinct începînd botanice preda ca din anul LA CLASA A III-A Cunoștințele despre natură și om se vor preda ea obiect distinct în- cepînd din anul școlar 1970—1971, Ora de compunere prevăzută în noul plan de învătămînt la limba română se va introduce din anul școlar 1970—1971. în anul școlar 1969- 1970 limba română se va preda în 4 ore săptămînal. Cunoștințele despre natură și om se vor preda, începînd din anul școlar 1970—1971, într-o oră pe școlar 1970- 1971. în anul școlar 1969 1970 se vor preda noțiuni de geografie fizică șl geografia Euro- pei și Asiei. LA CLASA A VI-a Studiul botanicii va începe din anul școlar 1971 1972, conform noului plan de învătămînt. în anii LA CLASA A VII-a Geografia economică și politică a lumii se va preda începînd din anu! școlar 1972 1973 în anii șco- lari 1971 1969 - 1970, 1970 - 1971, 1972 se vor preda noțiuni de geografie fizică și geologie în 2 ore săptămînal ' Zoologia se va preda cu anul școlar 1972 1973. LA CLASA A VlII-a Anatomia, fiziologia și mului se va preda din începînd igiena o- anul șco- Iar 1973-1974. conform noului plan de învățămînt. în anii șco- lari 1969 1970, 1970 1971. 1971— 1972. 1972- 1973 se va preda logia generală într-o oră ne tămînă. Educația cetățenească se va bio- pre- da, în continuare, în anii școlari 1969 1970, 1970- 1971. 1971-1972, 1972—1973 într-o oră săptămînal. LA CLASELE A IX-a ȘI A X-a Noul plan de învătămînt se va aplica integra! (ca număr de ore și conținuți la clasa a IX-a din anul școlar 1969 1970 șt la clasa a X-a din anul 1970 1971. pentru toate obiectele de învătămînt PAGINA 2 I ȘCOLII DE 10 ANI CONDIȚII BUNE DE ACTIVITATE L ------------------------------------------—--— ■ --- ACȚIUNI ALE INSPECTORATELOR BACĂU: ATENTĂ PREGĂTIRE A CADRELOR DIDACTICE UN ÎNVĂȚĂMÎNT MODERN. EFICIENT Analizînd amănunțit situația din județul Bacău, inspectora- tul nostru școlar a ajuns la concluzia că este bine să eșalo- năm realizarea învățămîntului general de 10 ani în patru etape, corespunzătoare fiecare unuia din următorii patru ani școlari. Pentru anul școlar viitor am planificat cuprinderea în clasa a IX-a a unui număr de 1550 y de elevi, repartizați în 47 de clase din 41 de unități școlare, în stabilirea rețelei șî a pla- nului de școlarizare pentru a- cest an școlar am pornit de la studiul minuțios al condițiilor fiecărei școli, avînd în vedere trei repere esențiale — numărul estimativ al absolvenților clasei a VIII-a. modalitățile de asi- gurare a spațiului de școlarizare și situația cadrelor calificate pentru disciplinele prevăzute în HARGHITA: AMPLĂ ACTIVITATE DE ÎNDRUMARE Valorîficînd din plin condițiile existente în județul nostru, vom deschide la 15 septembrie 74 de clase a IX-a. care vor func- ționa în 61 de unități școlare și vor cuprinde un total de 1830 de elevi români și maghiari. Vreau să subliniez în mod spe- cial^prijinul larg pe care îl priminț' din partea organelor de partid șî de stat în scopul asigurării celor mai bune con- dit»’ de funcționare a acestor rlWe Este un sprijin cu carac- ter stimulator, care mobilizează și colectivele didactice din șco- lile respective să se pregătească intens pentru activitatea cu e- levii claselor a IX-a. Aș dori să menționez, de alt- fel, că o bună parte din activi- tatea pe care o desfășoară în prezent inspectoratul nostru are ca obiectiv ajutorarea concretă a școlilor în vederea deschiderii în cele mai bune condiții a cursurilor la clasa a IX-a. După un instructaj amă- nunțit al directorilor celor 61 de unități școlare care vor func- ționa începînd din această toamnă cu clasa a IX-a, inspec- torii noștri se deplasează acum în -ste școli orientînd nemij- - ---------------------------------------- DOLJ J LOCURI DE PRACTICĂ ASIGURATE In județul nostru vor lua ființă, pînă în 1973, 144 de școli generale de 10 ani. Ele se vor re- aliza treptat, în funcție de con- dițiile materiale existente și de cele care se vor crea, de dina- mica populației școlare, de cu- prinderea absolvenților claselor a VIII-a în licee de cultură ge- nerală și licee de specialitate etc. Pentru prima etapă — anul șco- lar 1969/1970 — s-a prevăzut în- ființarea a 40 de clase a IX-a. Acolo unde vor lua ființă aces- te clase există toate posibilitățile de realizare în bune condiții a procesului de învățămînt i spa- țiu de școlarizare corespunzător, laboratoare, locuri de instruire practică etc. Aceasta nu înseam- nă că ne mulțumim cu condițiile planul de învățămînt. Ne-am ocupat în mod special de pro- blemele referitoare la cadre, întrucît socotim că pregătirea acestora, calitatea muncii lor constituie un factor hotărîtor pentru asigurarea unei ținute înalte a întregului proces de învățămînt. Chestiunea aceasta a stat în atenția noastră încă din pe- rioada transferărilor și a de- finitivării încadrărilor pentru viitorul an școlar. Astfel, pen- tru posturile vacante *din uni- tățile școlare în care vor fun- cționa, începînd din toamna aceasta clase a IX-a, am acordat prioritate la transferări pro- fesorilor cu pregătire univer- sitară. Pentru a asigura un ni- vel de predare corespunzător la disciplinele realist-practice. care formează coloana verte- locit colectivele didactice spre realizarea complexului de fac- tori favorizanți — materiali, di- dactici și psihologici — pentru desfășurarea de la început in cele mai bune condiții a proce- sului de învățămînt. Această ac- țiune de îndrumare pe teren a cuprins pînă în prezent 3" de unități școlare și va con- tinua pînă la cuprinderea in- tegrală a tuturor celor 61 de școli. Am putut constata că ajuto- rul acordat de noi a și început să se reflecte ta activitatea șco- lilor. Iată în această privință ci- teva exemple concrete. Colectivul Scolii generale nr. 1 din Miercu- rea Ciuc. bunăoară, a organizat o ședință specială cu părinții absolventilor clasei a VIII-a. în cadrul căreia le-au fost prezen- tate acestora importanta și a- vantajele învățămîntului gene- ral de 10 ani. Propaganda în rîndul elevilor șl al părinților acestora va continua pe tot par- cursul vacanței. Pentru ca vii- toarele clase a TX-a să dispună de condiții de efectuare a practicii în producție în funcție de spe- cificul economiei locale, colec- tivul Școlii generale nr. 1 din existente. în planul nostru de acțiune sînt prevăzute și o serie de măsuri care vizează îmbogă- țirea bazei didactico-materiale a școlilor respective. De pildă, zi- lele acestea inspectoratul a în- cheiat acțiunea de redistribuire a materialului didactic, acțiune al cărei scop a fost in primul rînd acela de a completa labo- ratoarele din cadrul școlilor unde vor funcționa. începînd din toamnă, clase a IX-a. Pe de altă parte, ne-am preocupat în- deaproape de asigurarea condi- țiilor pentru desfășurarea in- struirii practice a elevilor. Au fost stabilite locurile unde ur- mează, să se efectueze aceasta. Aproximativ 60 la sută din elevii viitoarelor clase a IX-a își vor brală a preprofesionalizării ele- vilor — unul din obiectivele principale ale școlii de 10 ani — am luat măsun ca în școlile unde nu există profesori de spe- cialitate pentru desen, de co- mun acord cu întreprinderile din localitate, să fie încadrati — prin retribuire cu ora — in- gineri care să predea desenul tehnic. In mod asemănător fi rezolvată și problema mai- ștrilor-instructori pentru activi- tățile practice. Pentru pregătirea temeinică a tuturor cadrelor didactice care vor preda in clasa a IX-a. vom organiza. in perioa- da 1—10 septembrie, un in- structaj care va urmări să le dea o orientare generală ta noile probleme privind planul de învățămînt ti programele Miercurea Cuc a stabitit an protocol de colaborare ca fa- brica de confecții din localitate, pe baza căruia practica elevi- lor se va desfășura ta aecțdjc acestei fabrici. O grijă la fel de atentă pen- tru asigurarea condițiilor de trecere la tavățămtattil obliga- toriu de 10 ani dovedește și colectiva! Școlii generale din Stadominic. Pentru a asigura condiții cit “ai largi de tafta- ențare pozitivă a cțxruef părm- ților ri elevuor. pe Tfegă actiu- nue de prc-pegarrîâ directă ta rindui acestora, drector-ri se— ta a solicitat și sprijinul debi- tărilor din constitui popular co- munal. în ceea ce privește asi- gurarea condițiilor de practică, au fost stabilite măsuri cores- punzătoare de comun acord cu conducerea întreprinderii fo- restiere din localitate și cu în- treprinderea de transporturi auto. De altfel, această grijă pentru asigurarea condițiilor în vederea efectuării practicii este specifică tuturor școlilor din județ la care vor funcționa clasa a IX-a. Profilul activităților practice pe care le vor desfășura elevii face practica ta agricultură, În- deosebi in cooperativele agrico- le de producție ■ 20 la sută în producția de cereale. 15 la șuti, in viticultură, 15 la sută in sectorul pomicol, iar 10 la sută în sectorul marilor sisteme de irigație din județ. Restul, de cir- ca 40 la sută, îl reprezintă ele- vii din orașe, care își vor efec- tua instruirea practică în uni- tăți industriale ca „Eiectropute- re“ sau ,7 Noiemixie1. la combi- natul chimic din Craiova. în uni- tățile productive ale centrelor de cercetare științifică, precum și în industria locală. în comerț și cooperație. De asemenea, o parte din elevi își vor face prac- tica pe lingă Școala de steno- dactilografie din Craiova. Această acțiune de debut a școlare și unele indicații mai amănunțite privind temele ce urmează a ti predate în tri- mettrul L Pentru trimestrele următoare astfel de indicații se vor da In vacanțele de iarnă și de primăvară. Poate că ar C util ca inspectorii de specialitate să fie instruiti anticipat asupra problemelor respective de către Ministerul învățământului, prin Institutul de perfecționare a ca- drelor didactice Vreau să subliniez. în înche- iere. că întreaga acțiune de tre- cere la invățămintul general de 10 ani ie desfășoară ca o parte integrantă a măsurilor privind dezvoltarea și modernizarea în- tregului nostru mvățămint MARJA VICOL taspector generai școlar Sperăm că wete aceste pre- gătiri. cit si îndrumarea per- manentă pe care o vom asigura școlilor ta viitorul an școlar. ne vor permite să ari—arăm suc- cesul deplin ai trecerii la tavă- țămtatnl obligaterm de 10 ani ILLYES L.ATHSI.AU inspector generai scosar «colii de 10 ani a fes: foarte bine primită de părinți și elevi. As vrea să dau un singur exemplu — cred. edi:. :ator. Sapcămina trecută an participat la sesiunea rret-Li iiui nopular a! comune. Afumați, unde ur- — să ta o cla=ă a TX-a. Noseros: ceputati. fâcm- cu-se ocrul -lorimei sătenilor pe care :: reprezintă, an solicitat C J insistență înființarea unei clase a IX-a s: in satul Boureni, angajindu-se să participe efec- tiv la creare» tuturor condițiilor necesare pentru înfăptuirea a- cestui deziderat D. D. VOICU inspector genere1 școlar Alături de măsurile pentru asigurarea condițiilor materiale nece- sare deschiderii in bune eondițiuni a conurilor elasel a IX-a a școlii generale de II ani, a-au desfășurat intense pregătiri menite a da activității in aceste clase un conținut cit mai ridicat, o cit mai mare eficacitate. In rindurile de față ne propunem să vorbim cititorilor noștri despre unele dintre aceste nregătiri. PROGRAME Să începem prin a ne referi la programele școlare. In legătură cu aceasta, prof. ROMEO DASCA- LESCU, director adjunct la Insti- tutul de științe pedagogice, ne-a spus : JDouă trăsături principale caracterizează programele școlii de zece ani. In primul rind putem a- firma că ele sint expresia unei munci colective, la care a partici- pa:. intr-un feL întregul corp pro- fesc-ral Intr-adevăr. elaborate cu sprijinul unar colective largi de învățători »» profesori, ele au fost supuse, ta stadiul de proiect, dez- baterii tntnroe cadrelor didactice Rod al gândirii colective, progra- me4e școlii de 10 ani se caracter— zează. ta același timp, pnntr-o vi- ziune înnoitoare. Spre deosebire de trecut, etnd ta elaborarea progra- melcr se pornea de Ia o situație existentă, căutindu-se doar moda- irtâtue de a se ir.troduce si unele mformatu științifice nou de data aceasta este vorba de o restructu- rare mtegrală a sistemului fiecărei ele de cultură generală ? — Candidatii admiși la vizita medicală și Ia proba de aptitudini muzicale vor da examene scrise și orale la limba română, limba maternă (în școlile cu predarea în limbile naționalităților conlocui- toare) și matematică și examen oral la istoria României. Cunoștin- țele pe care trebuie să le posede candidatii prezentati la concurs sînt prevăzute în programele pu- blicate în „Gazeta învățămîntului" nr. 986 din 14 martie 1969 și în re- vista „Colocvii" nr. 3 (33) din mar- tie 1969. — Cum se vor stabili rezultatele concursului ? — Candidații care obțin la obiec- tele de examen medii mai mici de cinci sînt declarați respinși. Sînt declarati admiși la concurs. în li- mita locurilor planificate și în or- dinea descrescîndă a mediei obți- nute. candidațîi care au obtinut la examen cel puțin media generală 6. La liceele pedagogice, toate locu- rile se pun în concurs în sesiunea iunie. — Ce avantaje oferă elevilor li- ceele pedagogice și ce perspective se deschid în fața absolvenților lor? — Pe timpul școlarității elevii din liceele pedagogice pot primi bursă, în condițiile prevăzute de dispozițiile în vigoare și beneficiază de cazarea la internate, ta limita locurilor existente. După terminarea liceului peda- gogic, absolvenții sînt repartizați ca învățători la clasele I-IV ale școlii generale sau ca educatoare în învățămîntul preșcolar, avînd în același timp libertatea de a-și continua studiile în învățămîntul superior, la orice facultate. în ace- leași condiții ca și absolvenții li- ceelor de cultură generală. — Ce sarcini revin cadrelor di- dactice și inspectoratelor în legă- tură cu orientarea elevilor spre liceele pedagogice șl cu asigurarea eelor mai bune condiții de funcțio- nare a acestor licee ? — Misiunea de învățător și edu- catoare reclamă dăruire și dragoste pentru copii, pregătire generală și profesională corespunzătoare cerin- țelor impuse de dezvoltarea socie- tății noastre, atașament față de politica partidului și statului nos- tru. De aceea considerăm că este datoria fiecărui învățător, profesor și director de școală, cu gîndul la cei care vor prelua și vor duce mai departe activitatea de instruire și educare a tinerelor generații, să îndrume către liceele pedagogice elevi bine pregătiți șî cu dorința de a deveni cadre didactice, îndeo- sebi din acele localități în care sînt posturi vacante de învățători și educatoare sau în care există o mare fluctuație de cadre didac- tice. Pentru a asigura pregătirea în- vățătorilor și educatoarelor la nive- lul cerințelor impuse de dezvoltarea socialistă a țării noastre sînt ne- cesare unele măsuri cape să asi- gure buna organizare și funcțio- nare a liceelor pedagogice. în acest scop, inspectoratele școlare au da- toria de a asigura spațiul de școla- rizare și de cazare a elevilor — cunoscînd faptul că, prin specificul său. liceul pedagogic reclamă o ac- tivitate zilnică permanentă — și de a înzestra aceste instituții cu mobilier și material didactic în cantitate suficientă și de bună ca- litate. De asemenea, sînt necesare măsuri pentru încadrarea liceelor pedagogice, a școlilor și1 a grădini- țelor de aplicație cu cadre didac- tice bine pregătite din toate punc- tele de vedere : profesional, ideolo- gic și pedagogic. Liceele pedagogice și școlile de aplicație trebuie să fie mai mult în atenția inspectoratelor școlare. • să fie îndrumate și controlate per- manent, pentru a-și putea înde- plini cu cinste rolul lor de insti- tuții de pregătire a viitorilor învă- țători și educatoare și de perfec- ționare continuă a activității aces- tora. PAGINA 3 Documente programatice de înaltă valoare pentru progresul patriei (Urmare din pag. 1) La temelia întregii politici a par- tidului se află ridicarea continuă a bunăstării omului /— valoarea su- premă a societății. Creșterea în continuare a salariului real și a veniturilor reale ale țărănimii, îm- bunătățirea condițiilor de locuit, perfecționarea bazei materiale și a conținutului învățămintului, a o- crotirii sănătății, promovarea nea- bătută a principiilor echității so- cialiste urmărind asigurarea unei proporții mai juste între veniturile diferitelor categorii de oameni ai muncii se înscriu în cadrul atotcu- prinzător al creșterii continue a nivelului de trai material și spiri- tual al maselor. Dezvoltarea școlii de toate gra- dele, continua ei modernizare în vederea satisfacerii cerințelor cres- cînde de ridicare a nivelului gene- ral de cultură al populației consti- tuie o parte integrantă a mărețului program de dezvoltare multilatera- lă a patriei înfățișat pregnant în documentele pentru Congresul al X-lea. Așa cum se prevede în a- ceste documente, în învățămîntul de cultură generală obiectivul prin- cipal școlii zarea avea, îl va constitui generalizarea obligatorii de 10 ani. Reali - unei asemenea prevederi va fără îndoială, profunde nr- mări pentru dezvoltarea spirituală a poporului nostru. O apreciere științifică funda- mentată își găsesc în Teze cele mai importante procese și fenome- ne actuale ale vieții internaționa- le, tendințele dezvoltării societății contemporane. Exprimind deplina responsabilitate față de interesele vitale ale poporului român, ale so- cialismului și păcii, Tezele subli- niază că activitatea pe plan inter- național a partidului nostru va avea și de acum înainte ca obiec- tiv esențial asigurarea condițiilor externe pentru desfășurarea plena- ră a operei pașnice de construcție socialistă în România, dezvoltarea și întărirea relațiilor politice și e- conomice cu toate țările socialiste, creșterea contribuției la întărirea unității mișcării comuniste și mun- citorești internaționale, solidarita- tatea cu toate forțele progresiste, antiimperialiste, cu toate țările iu- bitoare de pace în lupta pentru crearea unui climat internațional de securitate, cooperare și incre- dere între popoare. Exprimîndu-și, alături gul popor, nețărmurita pentru politica internă și partidului, toți slujitorii de între- adeziune externă a școlii co- mânecii intimpină cel de-al X-lea Congres Partidului Comunist Român și a 25-a aniversare a eli- berării patriei cu insuflețitor elan și entuziasm, cw hotărârea unani- mă de a contribui cu toate forțele la continua înflorire și prosperitate a României socialiste. SALUTUL CONSILIULUI NATIONAL AL ORGANIZAȚIEI PIONIERILOR CU (Urmare din pag. 1) rismul și drumețiile pe plaiurile patriei, activitatea în cercu- rile tehnice, întrecerile sportive, ceasurile petrecute în mij- locul naturii sînt minunate prilejuri de a face liber un adevărat izvor de sănătate, de bucurie țătură. A fi pionier este un titlu de cinste pe care din timpul și de învă- și-l dorește cu ardoare fiecare copil al patriei noastre, este o treaptă spre maturitate, spre omul de miine al patriei in care po- porul își pune toată nădejdea și încrederea. Cu ocazia sărbătorii de astăzi vă urăm, dragi pionieri și școlari, să fiți sănătoși, să învățați și să munciți în asa fel încit să deveniți fii demni și cutezători ai poporului român! Să aveți mintea ageră și inima generoasă, să fiți gata aricind să vă aduceți contribuția la înfăptuirile poporu- lui pentru înflorirea patriei noastre socialiste! Cu prilejul Zilei' pionierilor fi al celei de a XX-a aniversări a creării Organizației voastre, împreună cu voi mulțumim comandan- ților, profesorilor și învățătorilor pentru priceperea, entu- ziasmul și dăruirea cu care își îndeplinesc nobila misiune ce le-a fost încredințată de partid și le dorim noi succese în munca de educare a celor mai tinere vlăstare ale țării. Prin sîrguință la învățătură, prin îndeplinirea fără preget a tuturor îndatoririlor pionierești, prin faptele voastre fru- moase de zi cu zi, să răspundeți grijii deosebite pe care v-o Truse electronice cu semiconductor!, produse de pentru predarea noțiunilor de electromagnetism ANUNȚ PRILEJUL ZILEI PIONIERILOR poartă partidul, părinții și dascălii voștri, întreaga noastră societate. Să dedicăm realizările noastre de azi și cele pe care le vom înfăptui miine Partidului Comunist Român, con- ducătorul înțelept al poporului, părintele drag al copiilor din țara noastră. Munca, talentul, hărnicia și devotamentul vostru, vor duce miine, mai departe, opera luminoasă pe care o înfăptuiesc astăzi părinții și frații voștri — ridicarea pe noi culmi de civilizație și progres a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. Să pășim cutezător și entuziast, pionierește : „Tot înainte !“ CONSILIUL NAȚIONAL AL ORGANIZAȚIEI PIONIERILOR Pentru anul școlar 1969—1970, la Liceul agricol Oradea, în anul I. se fac înscrieri pentru concursul de admitere la ur- mătoarele specialități: — Mecanică agricolă — 2 clase cu 72 elevi. — îmbunătățiri funciare — 1 clasă cu 36 elevi. Concursul de admitere se ține la sediul școlii în zilele de 19—28 iunie 1969 și constă din probe scrise și orale la limba română și matematică, din materia claselor V-VIII. Vizita medicală se face la școală In ziua de 18 iunie 1969 orele 9 dimineața. înscrierile pentru concursul de admitere se fac cu începere de la 1 iunie pînă la 17 iunie 1969 inclusiv, pe baza urmă- toarelor acte : — Certificat de naștere în original și copie. — Certificat de absolvire a școlii generale în original. jB — Fișa copilului de la 0—15 ani. pe care o eliberează Jioala generală absolvită, sau certificat medical eliberat de circum- scripția medico-sanitară unde se, află în evidentă candidai'.^ — Buletinul de analiza singelui efectuată cu maximum’? săptămîni înainte de concursul de admitere. Directorul de liceu în fața exigențelor actuale — Rezultatul examenului radiologie pulmonar executat cu cel mult 3 luni înainte de concurs. (Urmare din pag. 1) directori, prefacerile înnoitoare pe care le trăiește învățămîntul și necesitatea creșterii continue a eficienței procesului instructiv educativ reclamă o abordare mai amplă și mai documentată a științei conducerii școlilor. în acest context susținem pă- rerea exprimată în revistă „Con- temporanul" ’) că trebuie extin - să cercetarea sociologică a unor probleme esențiale ale învăță- mîntului și am adăuga, pe lin- gă domeniile menționate de N. Copoiu, problemele privitoare la profilul și mărimea optimă a unui liceu, modalitățile creșterii eficienței laturii educative a pro- cesului de învățămînt corelat cu activitatea desfășurată de orga- nizațiile U.T.C., stilul de muncă al inspectoratelor școlare ca institu- ții de specialitate cu dublă subordonare etc., ca și foarte importanta problemă a conduce- rii științifice a școlii. Cel mai recent document care stabilește condițiile pe care tre- buie să le îndeplinească un ca- dru didactic pentru a putea fi numit în funcția de director sau director adjunct al unui liceu, este Legea privind Statutul per- sonalului didactic din Republica Socialistă România-). • Articolul 43 precizează : „Direeiorjj .și di- rectorii adjuncți ai ȘSiedelor de cultură generală și ‘liceelor pedagogice sînt numiți de ins- pectoratele școlare județeae sau al municipiului București, cu a- cordul Ministerului învâțămîn- tului, clintre profesorii care în- deplinesc condițiile de a preda în învățămîntul. liceal și care au cel puțin gradul didactic II, pen- tru funcția de director, și cel puțin definitivarea și minimum cinci ani vechime în învățămînt, pentru funcția de director ad- junct. La liceele care funcționea- ză și cu clasele I—IV ale școlii generale, unul dintre directorii adjuncți poate fi numit dintra institutori sau învățători"... Un studiu elaborat recent a pus în evidență o serie de date sem- nificative cu privire la situația pe ansamblu a directorilor de școli și a adjuncților acestora din punctul de vedere al studiilor absolvite, al gradelor didactice ob- ținute, al vechimii în învățămînt, al specialității de bază și al co- relării specialităților între direc- torii unui liceu, al vechimii în funcție, vîrstei, gradului insti- Majoritatea covîrșitoare a direc- torilor și a directorilor adjuncți sînt recrutați din rîndul profe- sorilor I cu o bună pregătire de specialitate, organizatori price- puți ai procesului de învățămînt. Din totalul de 1.395 directori și directori adjuncți. un nu- măr de 1184, adică 84.87% sînt profesori I, 122 sau 8.74% pro- fesori II, iar 89 (dintre care 88 directori adjuncți) sau 6.37% sînt învățători. Este bună și compoziția pe specialități, care ține seama, cu unele excepții, de ponderea pe care o au dife- rite obiecte în planul de învăță- mînt al liceului de cultură gene- rală. Astfel 22»/» dintre direc- tori și directori adjuncți sint profesori de matematică-fizica. 17% de limba română. -3 . de biologie-geografie. 11% de istorie, 7% de filozofie, eco- nomie politică și pedagogie-psi- hologie, 5% de limbi moderne fără o prealabilă cunoaștere a calităților persoanelor vizate, a activității lor în specialitate și ca organizatori, fără a avea cer- titudinea că cei promovați vor f; corespunzători sarcinii încredin- țate. Nu poate fi admisă insă nici fetișizarea funcției de director, care determină unele inspecto- rate să tot amine promovarea unor proiesori capabili sac să prelungească mai mulți ar.; prac- tica de a numi directori dele- gați. Statuia; personalul ti didac- tic remarcă posibilitatea — exis- ter.tă. de altfel, și pînă ir.r — tatea limba franceză, engleză, rusă, germană sau limba latină, iar In multe altele numărul lor și cel al adjuncților neccrespunzâHer. l poate invoca per.unc tstrucîx axă chiar Dată total tenți și operativi în rezolvarea sarcinilor ce revin unei aseme- nea instituții școlare. lucrează in invătăniiEt. de expe- printre ei vreunul -ceete din județele etc. Un număr de mei, reprezentînd un 369 fe- procent de 26°/o îndeplinesc funcții de conducere în aceste licee. S-au obținut unele rezultate și în ceea ce privește încadrarea di- rectorilor și a adjuncților în funcție de vechimea în în- vățămînt, de gradele didactice obținute. în realizarea unei com- poziții pe vîrste care să țină seama atît de promovarea unor cadre cu îndelungată experiență metodică și didactică, cît și a unor cadre didactice tinere. Să ne oprim însă asupra prin- cipalelor neajunsuri constatate în numirea cadrelor de condu- cere din liceele de cultură gene- rală. Experiența învederează faptul că atunci cînd organele de în- drumare și control imediat su- perioare școlilor definitivează din timp — uneori chiar în cursul lunii iunie propune- tuției vite de cestora de învățămînt absol- nează și V—VIII, ne vom tentă la directorii și adjuncții a- din liceele care funcțio- i cu clasele I—VIII sau . în comentariile noastre i referi la situația exis- i 20 noiembrie 1968 în- rile privitoare la îmbunătățirea conducerilor unor școli, cei nou numiți au posibilitatea și timpul necesar să se introducă în proble- matica muncii și, ceea ce este foar- te important, să organizeze acti- vitatea generală a școlii, a ce- lorlalte cadre didactice care se prezintă la post începînd cu 1 septembrie. Ne întrebăm ce gîn- desc acele inspectorate școlare ca- re nu încadrează încă nici la sfîr- șitul primului trimestru direc- torii și directorii adjuncți ai u- nor licee. în această situație au fost cîte un liceu în județele Bacău, Brăila. Hunedoara și Neamț care nu au avut direc- tor la 20 noiembrie, ca și alte 41 licee (din geș, BuzJâu, Gorj, Ilfov, Vaslui etc.), județele Alba, Ar- Constanța, Galați, Neamț, Mehedinți, unde nu erau încă interesul Învățămîntului a unor -adre didactice- Este de datorie Expectoratelor să numească la ten tarea la posturi, la 1 septem- □rie. a tuturor eonducătonior ce