Proletari (lin toate târfle, uniți~vtL) Vineri 20 iunie 1969 4 pag. 25 bani H Planul de învățămînt pentru școala generală de 10 ani cu predarea in limbile naționalităților conlocuitoare - pag. 2 - B Bogata constelație a școlilor patriei -pag. 3 a Avam datoria să culegem comoara toponi- miei noastre - pag. 3 Anul XXI-Nr. 1000 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT SI CULTURĂ ÎN INTÎMPINAREA CELUI E: AL X LEA CONGRES AL PARTIDULUI Solemnitatea decernării Ordinului ..Steaua Republicii Socialiste România clasa I Organizației pionierilor din România Valorificarea superioară umane Preț DlWTIl VACAKH de Directive ale Congresului ai X-lea al P.C.R. privind planul cincinal pe anii 1971—1975 și li- niile directoare ale dezvoltării e- conomiei naționale pe perioada 1976—1980 ridică cerințe tot mal înalte și mai complexe față de munca oamenilor, avînd în vedere că metodele științifice ce muncă și de organizare a producției con- stituie elemente funA»-antale are dezvoltă’"1 i sociale. , reclamă de pre- onală a imperios dezvol- ă avem ne pre- -lotâriți rzitate. pen- le-an ilisie - de □ro- — scurtă du- _ ve a condus la crește- rea însemnată a ponderii munci- torilor calificați în totalul munci- torilor. Școlile profesionale au format aproape 800 mii de adoles- cenți, iar școlile care au pregă.lt cadre medii de specialitate peste 500 mii. Cu toate acestea, în do- meniul pregătirii cadrelor au exis- tat o serie de neajunsuri. De pil- dă, la calificarea muncitorilor nu s-a ținut seama în suficientă mă- sură de cerințele reale ale pro- ducției în ce privește proponis- narea numărului de elevi pe me- serii, multe meserii cu pondere mare în industrie, inclusiv mese- riile nou apărute, găsindu-se ast- fel deficitare în forță de muncă calificată. Ce este de făcut pen- tru a se preîntîmpina în viitor asemenea neajunsuri ? După cum se știe, proiectul Directivelor pre- vede că pregătirea cadrelor nece- sare tuturor sectoarelor vieții eco- nomice și sociale se va desfășura potrivit unui program special pen- tru perioada 1971—1980. Credem alcătuirea, pe oaza acestui am. a unui pian șnmțsfsc de •izare, o mare uspertantă poate avea redarea useî balanțe a cadrelor calificate care să evi- dențieze meseriile deficitare si excedentare In cadre, pe ramuri și localități șt care s» oeremzâ o mai judicioasă planificare a pre- gătirii cadrelor rcreiată — cerin- țele economie: kt Secere Pentru a «e oocne o ericer.tâ maximă a munci: în toate docse- ni2e de acrii: tate este de mare importanță pregătirea și utiliza- rea cadrelor In meseriile și pro- fesiunile pentru care au aptitudini și pot obține o pregătire temeini- că, la locurile de muncă în care pot da randamentul- maxim. A- ceasta presupune existenta unei concordanțe între mesena sau profesiunea aleasă și aptitudinii? și interesele eeiui care o exercită. Necesitatea realizării aceste: con- cordanțe aduce țî mai pre*na&: în actualitate probiema crtentir și selecției protescocaie pe oaze științifice. După arm se ■ c- rientarea profesională pornind ae la cerințele unei juste repartezăr a resurselor de muncă între ra- murile economice si pe locuri de muncă, care să țină seama air. de nevoile economie in specia- liști și muncitori calificați. cit s de dorințele și capacitățile rin-e rilor, reprezintă un moment im- portant în procesul de educație . acestora. Justa îndrumare îs ale- gerea profesiunii constituie prem. za succeselor și satisfacțiilor ic exercitarea acesteia, ceea ce de- termină , în foarte mare măsură însăși atitudinea față de muncă = fiecărui muncitor, iar un Înalt randament cantitativ și calitati-. in muncă este totdeauna rezulta- tul unei munci făcute cu plăcere. In acest domeniu s-au realizat u- nele rezultate pozitive Ia nivelul învățămintului de cultură genera- lă. Este însă timpul să se facă un pas mai departe, printre altele și prin introducerea unor probe psi- hotehniee care să verifice concor- danța efectivă dintre aptitudinile și capacitățile fiecărui tînăr pe de o parte și cerințele meseriei pe Puternic impuls și energiilor tnspectoratu! «cotar Sindicalul fsoălăsiat. inițiativelor creatoare nwm EHMMOMȚ V la o»- La cea de-a XX-a aniversare. ■Maa desfășarată ce Os*- - - - ~ ~ ic - ‘ ador * «ții a fost îm uwmall ca uaul crin cese mai înalte oc- U-—ale țării .Strana RmehteU S PAGINĂ 2 I * PE ITINERARELE ANULUI XXV BOGATA CONSTELAȚIE SĂRBĂTOAREA SPORTULUI ȘCOLAR Avem datoria să culegem comoara toponimiei noastre Străbătînd meleagurile României socialiste, călătorul Anului XXV n-ar putea, oricît s-ar strădui, să cuprindă cu pasul și privirea tot ce s-a înfăptuit în acest memora- bil pătrar de veac. De faci odată ocolul țării și vrei apoi s-o iei de la început rămîi surprins de trans- formările petrecute între timp. Ceea ce caracterizează, cred, epoca in care trăim este această perma- nentă metamorfoză a peisajului. Trebuie să ai niște brațe infinit de largi, ochi deosebit de pătrunză- tori, o memorie electronică pentru ca să poți deodată cuprinde, vedea și reține tot ceea ce cu generozi- tate îți oferă Patria. în douăzeci și cinci de ani s-a zămislit o - nouă lume, s-a edificat o nouă orîndui- re. A fost o muncă de adevărați titani, intr-un ritm de inimă ti- nără și viguroasă, cu o cutezanță demnă de cuceritorii unor mari înălțimi. In tot ce s-a făurit, școala e parte integrantă. Legată indisolu- bil de mersul înainte al societății românești, de întreaga viață econo- mică și socială, ea a atins astăzi, datorită atenției și grijii cu care a înconjurat-o partidul, o treaptă înaltă, corespunzătoare culturii și civilizației contemporane; Fondurile acordate școlii în a- cest sfert de veac din bugetul de stat bat toate recordurile de pînă acum. în ultimii 10 ani au fost alo- cate pentru nevoile învățămîntului peste 56 miliarde de lei. Numai in anul trecut, s-au cheltuit pentru învățămînt peste 7,7 miliarde lei, iar planul pentru acest an prevede fonduri de 8,4 miliarde lei. O mare parte din fondurile cheltuite de stat este destinată îmbogățirii zes- trei școlilor, bazei lor materiale, căci pentru asigurarea tuturor con- dițiilor. de desfășurare a instruirii și educăiu tinerei generații se fac toate eforturile necesare. S-au con- struit sute și sute de școli. S-au realizat dotări care au ridicat pro- cesul instructiv-educativ la nivelul unui învățămînt modern, corespun- zător dezvoltării societății contem- porane. La propriu vorbind, peisașu românesc, așa cum poate fi ei văzut in cel de al XXV-lea an după eliberare, nu poate fi con- ceput fără școală. Ne putem închi- pui oare noul oraș al Hunedoarei. Țiglina Galațiului,, Qrșova, a cărei vatră a fost strămutată alături, pentru a face loc apelor stăvilite de barajul de la Porțile de Fier, fără binecunoscutele clădiri ale școlilor moderne, care au răsărit peste tot, în mijlocul marilor aglo- merări citadine sau alături de gi- ganticele obiective industriale ale socia’ismului, cu aspectul lor lumi- nos, optimist ? Străbați Bărăganul și la Lehliu, lingă gară, constați că în decorul altădată prăfuit, plat și dezolant s-a ridicat un proaspăt li- ceu, una dintre cele mai moderne clădiri de acest gen din pară. El face astăzi parte inseparabilă din fertilele bogății ale acestui colț de țară. Și dacă de pe întinsele cim- pii mănoase urci munții cei falnici, și acolo ai să găsești școli noi. Ni- meni nu rămine astăzi surprins cind pe drumul care unduiește în- tre Piatra Craiului și Bucegi, sus, la altitudinea de 1 300 m., întil- nește școala nou construită din Fundata. Cu opt-zece ani în urmă, m inima Țării Oașului, meșteri au A ȘCOLILOR PATRIEI Am fost in această săptă- tnini mânerii uei ample desfățarări de talent și e- nertie tănereaseă — finala eelei de-a XX-a ediții a eampionatelar șeelare. inehi- □ată Congresnlni partidnlei și aniversării unm sfert de secol de la eliberarea pa- triei durat un minunat liceu, unul din- tre primele însemne ale prefaceri- lor ce aveau să schimbe acest colț de țară. El a și dat primele gene- rații de absolvenți, dintre care mulți, după încheierea studiilor în învățămîntul superior, s-au întors profesori, agronomi sau ingineri pe meleagurile de unde au plecat, odi- nioară vestite doar prin numărul mare de neștiutori de carte, prin viața grea și plină de privațiuni. Astăzi, după 25 de ani, toate col- țurile de țară altădată năpăstuite au școlile lor și liceele lor proprii. Ca și în Oaș, întîlnești mari clădiri școlare în Vrancea, în Munții Apu- seni, în Delta Dunării și in Cim- pia Car a Su, în Maramureș sau în toată Țara de Sus. Toate au școli cu care se mîndresc. De fapt, exis- tă locșor pe harta patriei în care să nu se fi consemnat asemenea înnoiri ? Să ne închipuim a hartă a României socialiste din Anul XXV pe care am marca, printr-un becu- leț, fiecare școală nou ' construită (La proporțiile sale, mica luminiță ar simboliza cum nu se poate mai bine fiecare lăcaș adevărat dătător de lumină. Imaginea întreagă ar fi edificatoare : o țară întreagă co- pleșită de lumină. Este o constela- ție superbă, apărută în cea mai bună zodie, in cea a socialismului victorios, făurit de miinile harnice ale întregului popor sub condu- cerea partidului. Intr-o dimineață de iu- ia am poposit la Adjud. înflorise-ă t-o.- dafirii și soarele abia răsări: ficca să iradieze, pe albul macula: z clădirii liceului de atei. um.'. ireale. Ni s-a părut, ;ocul acele c. culorilor, unic. Da' ne-am înșele: căci l-am reiutilnh ș: in OfUft- Gheorghe tlheo-Mu-De-. un orsj literalmente inundai de fiori, sus pe dealul , Morilor unde sr înalță impunăzo-id compiezr fcolr btrlădean. ?! ia Sert Mare intrarea în Școala oeoe-c 1 ■ - : O nouă construcție școlară la jutefat Mweea este o grădină pe care ar invidia-o orice maistru horticultor. Dar din- colo de imaginea scăldată in cu- lori și lumină, strălucind de cu- rățenie ca un pahar de cristal, im- presionează și înaltul grad de func- ționalitate pe care ti au noile școli An de an noilor construcții șco- lare le-au fost aduse îmbunătățiri, au fost găsite amplasamente Cores- punzătoare, au fost perfecționate proiectele-tip. Am vizitat zilele trecute micro- raionul 3 din cartierul bucureștea-. Drumul Taberei. Constructorii se pregăteau să predea ultima clădire dintr-un complex amplasat in tm- ma ‘ microraionului. Complex--’ destinat fn intregima celo' mc micî locatari ai cartierului. este reprezentativ pentru noile ez:f: școlare care se vor ridica anțj c- cesta și in anii următori. El cu- prinde creșa și grădirr.ta de cc-yL școală genera i și un 'tceu a-iu.-. de care, de curind. s fas; zzuî - folosință o mocernd oui ze .asrici Noua ere . ciliRe de de 'xt-‘. f. e^zr sn- plată' ct. •~etz ze î ze .tex,-. Pnma cor.structte de acta: : țari, grădinița na apare evozer-uu. și spațioasă. adipfa-J pe t-p p-oceculu. .~.r-e£uc.±..- te- inrăt&md-r-- z-eu—.'*- St - -e - tre s-rci': os. : i L riet—. păz'—: L.. ea; ei A-ăt--. ca Ft e d. 4 ' < - ria-e. td'. ze na -n.-ici-- c cs - c Dapă dte m țes « vi1 n^- n &- tazaeia f'.- — e niur; uss zriurvtjsi ma-. otel uoee etut weesw teatei a- cxtsei tal rme foto** te- w.4 ce le bteajm eetor w. teci * M p ^e* ie BbteW «far 4c* tete ««« ALSxx.-: ea toarsă eu te «r. M4. rnejftcessJ h»»ae»r- Totel te ftoaii ea M 4e * ta a^aa^ă Menea*>*« p e»o»r tarele Ir beeod »■ cere ^e*«£ «eae*a>' 77 — eesr wee frr- .jiiee>"wea . andora »?■ w Seal •» f — «i* tar cial pentru liceul de cultură gene- rală. Sub înfățișarea sa zteltâ. in care trăsătura dominantă o const:- tuie imbina-ea betonului cu sup-u- fețe ample de sticlă, noul local ere caracteristici funcționale mult su- perioa'e tipurilor anterioare ce școli, pe^mițfnd desfășurarea unui inrdțămtit bazat ța cele mal na și mode-ne metode de predare. SJ :.ile de clasă a'.t mp: spațioase șt mai b:ne iit-rr.rizate. La fiecare eta.’. un numi- spc—t de lzbc-t- toare jir: ascjel arr.pțasate iad: za; prim: lamina tE-t două pirp. p rmt dotare ca fi ^oc.- iie- adeezx ce cei —>e r-r Alte eebuseee foslare catmeee ne- dtcale. e .^ moare -a~țz. cesna-e rz- zenxn moama esc. ecmpletaazi <_•- șeela. pe cri. ce f-wi. ce arit ce uss- Cac-e -- die^ence .e ’—ri. -tarrsa. te esrmnea. rc-.- dzt-: rzt "w ze ^erfAfs.—e-e « ee-r.- stadianni tinere iniei, ru- di manifestări Iar i na ocara le ale eampioaatalai. a reaait. iu dimineața de IC imue conecrenti p profesori, m- canînion fi inritafi eare an trăit de •potrivi tmația in- treverUor »Wl etern peăn «mi ite proaten se căeuaia ea caro an reaCtaM gotete te «teatea kz. aderă m ctea a O -a a xott peneraăe ar T» te Borte K-- te U S roata cemeraU or t fa L»- ca». Wara ria= ; ee ta Școa- la nr. 19 te Arad S earaTr: akB na demonstrat ew Brio note ten U coafata te pmsaaoeă *on*rl. fo D- măari din anal um: ea de exempra Aia» Sere», te ta Inerta or î te Latei K-ur Z— te ta Ltarta Taeuol te Bonrrmi «sa ELrza Tece ea te la Lami ar S dbn Ptemri. aa să-și reafirme M să-ci pta trear crodewd- Haiti ate «a temt pencra f'-su dati si-si ari.rw îalecteta- Ketel- tatrta nașelor vor rtaw- 4e ÎMV-V mlrrKintae O teodaoti o 'sslot. te=ae aatmealt Kotar* do aera no cart wr-:â ta fte înMin ata. esie disecplnu l-montata a entaror aaru- ttp i atflm a totaror «etape tar. Ceri: aa demonstrai pns :“-VAia loc remponare o imită panta etică. Este meritai lor. dar *i al profe- sorilor rare i-an pregătit. Ar fi dificil referi a oală, dracovte pentru «oeoeria lor atit de frumoa- să. devotament pentru sarci- na nobil» de a căli din punct te vedere spiritual w fi»c dnăru venerație a tării. T. L Alcătuirea unui atras toponimic al țării noastre este o operă aș- teptată cu deosebit interes. Culege- rea totalității numelor de așezări omenești, de ape, de forme de re- lief. de păduri etc. existente la noi • in țară presupune o uriașă parti- cipere de colaboratori din toate județele, colaboratori printre care profesorii de istorie, de geografie, de limba română și învățătorii ocupă un ioc important Firește, CU Studiul toponimelor se ocupă in primul rînd lingviștii — cet care prin specialitatea lor sjnt chemat: să dcsc-f-rze din ce grei țrcv.ne si cir. aproximativ ce vreme dateară un toponim. Nu- =ai că singuri aceștia nu-și pot iede^ini cu Rjcceu și pînă la capăt dater-a . âe aceea, lingviștii care rmdiază r.-priv-a an nevoie să-și vșocere specakști din incă alte iscepime jtt.uVfi.ce. adică să apeleze la ajutor— geografilor, al tstcrtc’.cr și. în sfirșet. al etnogra- f_c: 'geografi: sint primii care treorie ta puni la dtspczrita ting- vtșrijcr trată documentarea geo- grafică necesară asupra obiectului sau fexxnectri— gec^raftc dezig- =at pna stete in cauză, dccu- mentare Srâ ie care aflarea cri- țx-ri puste șt a vii stei unui nume sc poate fi dată decit in foarte rare caruri: iacneiL după aceea, «ist ce eare pt-t _serri* lingviș- tâce. la rtodn-Je, documentarea ts- tce-jc* respectrvț. adică îi pot pune pe urujeje dtcumirrtelor istorice in care m-1 Aje sa u denumiri ie geo- grafi»» de eare este vorba apar mrr rimate de-a timpului tfape eare iaeeassă un spnjiu deo- •eca de prețx» pentru lingviștii ; etncțrafii. fn sfirștî. irit criemap să sprijine și « pe Imgvtșt: in scud;ri toponim iei, o- fer-Bd~»-le o documentare specifică. uneori foarte peețtcasă. Dar să ne oprim aici ca aceste ccrtsanerațu ș: să trecem la alte citeva. in >gă—cu întrebarea dacă topocinria este o ștrintă care să merite arta atenție și prețuire cită se pare că am vrea să-i acor- dăm. Voci răspunde la această între- bare teri citeva citate. L.'^ ije se pcate ci plică, ir. țaz - - a do-:» a Introducerii la Toponimia românească- sțăretă acum cinci ani in Editura ș. Semnată de acad, larșu Icrdîn : — istoricii au ințe- •ta de Umpuriu ce folos mare pot xaxz: ium:-'.- - unor -o. obscure sau a unor detalii nelă- murite din veacurile îndepărtate, exploatînd inteligent, cum se cu- vine numele de locuri. Căci topo- nimia — continuă autorul — poate fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă, unde se păstrează amintirea atitor evenimente, întimplări și fapte mai mult sau mai puțin vechi sau importante, care s-au petrecut de-a lungul timpurilor și au pasionat intr-un chip oarecare sufletul popular". Si, mai departe „Tot felul de momente sau întimplări din viața unei colectivități umane — momente sau întimplări istorice (în sens strict), sociale, economice, politice, psihologice — găsesc ecou, adesea foarte prelungit, uneori permanent si definitiv, în toponi- mie" De o importanță cu adevărat ex- traordinară, însă, ne va apărea ce ne spune marele nostru istoric N. lorga în această privință : „De mult mă urmărește gindul unei esențiale întregiri a (cunoștin- ței) Istoriei Românilor în epoca vastă a evului mediu, prin cerce- tarea numelor de localități și a altor elemente geografice, în care am credința că se cuprinde o co- moară Ignorată*. Iată acum, și ce spunea regre- tatul academician Emil Petrovici, intr-o comunicare la Academie, în 1951 : „De mare însemnătate pen- tru studiul istoriei limbii române și al Istoriei țării noastre, pentru studiul istoriei formării poporului român sînt cercetările de toponi- mie (...) îndeosebi toponimia poate da indicații prețioase istoricilor în studiul epocilor pentru care lip- sesc documente scrise. Este deci nevoie — continua Emil Petrovici — să adunăm numele geografice din toate ținuturile țării, precum și cele cuprinse în documentele is- torice, Institutele de lingvistică ale Academiei au cuprins în planul lor de activitate și culegerea toponi- miei de pe tot cuprinsul țării". în pasajul pe care l-am reprodui din citata comunicare la Acade- mie a Ini Emil Petrovici ne-am luat voia să subliniem cuvintele: ___să adunăm numele geografice din toate ținuturile țării". Acesta cuvinte înseamnă un lucru extrem de important: că toponimia noas- tră trebuie culeasă de acum înainte, ca una ce încă n-a fost culeasă decit intr-o foarte, foarte mică mă- sură față de volumul ei numeric, de imensitatea ei cantitativă. Or, cum s-o studiezi — cu succes și pinâ la capăt — dacă încă n-ai cuies-o sau* n-ai cules-o decît, cum spuneam, într-o foarte mică măsură ? Așa că, înainte de a ne ocupa de specificul științific al dis- ciplinei toponimice, de greutățile pe care ea le ridică specialiștilor doșot, deocamdată trebuie sâ fim modești și să purcedem la treaba aceasta foarte, foarte serioasă, care se cheamă culegerea, de pe teren și din documente deopotrivă, a în- •regii noastre toponimii Unul din lingviștii noștri exprima odată pă- rerea că totalul numelor noas- tre geografice s-ar ridica, după aorecierea lui, la nu mai puțin de SMMȘ ' Am văzut ce spunea N. lorga și ce spunea, de Asemenea, Emil Pe- trovici cu privire la importanta stu- diului toponimiei, de unde — de- ducem noi — datoria imperioasă pe care o avem de a culege și de a studia (de a studia pînă în ulti- mele ei fibre și secrete, ca să spu- nem așa), întreaga noastră topo- nimie, cît mai repede ! De ce, aceșt cît mai repede 7 în primul rînd, pentru că marile transformări care se petrec în țara noastră se răsfrîng și asupra topo- nimiei de pe întinsul țării Ca să înțelegem cit de adevărat e acest lucru, n-avem decît să ne gîndim la transformările ce se petrec în lunca Dunării românești, unde fața pămîntului își schimbă înfățișarea Ia tot pasul și în tot momentul. Or, aceasta înseamnă secarea a sute de bălți mai mari sau mai mici, în- seamnă desființarea (de către om) a sute și mii de mici gîrle ce șer- • puiau „ca-n ziua cea dinții" în largul luncii fluviului, neaducînd nici un folos. înseamnă dispariția atitor mici zăvoaie (sau mici pă- I duri. în general), care își aveau j fiecare numele lor, nume <^re, însă, acum se duc, dispar și ele odată cu micile bălți sau lacuri, cu micile gîrle și păduri care le-au purtat. Or, toate acestea ce în- seamnă ? înseamnă că pierdem zilnic cîte o mică parte din topo- nimia noastră, din aceste, docu- mente lingvistice, istorice, etnogra- fice și geografice fără de preț. $1 cu cît vom întîrzia mai mult a le culege, cu atît mai grele, mai ire- parabile vor fi pierderile pe care le vom suferi. A le culege înseamnă a crea ba- zele elaborării acelui Atlas to- ponimic al patriei noastre, operă de o valoare științifică și națională incalculabilă. Dar cum trebuie făcută această culegere ? Vom răspunde la această între- bare într-un apropiat număr vi- itor al gazetei. Doctor docent ION CONEA Solemnitatea decernării Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România1' clasa I Organizației pionierilor din România (Urmare din pag. I) succese la învățătură, viață feri- cită în România de miine — co- munistă. Cuvintele» tovarășului Nicolae Ceaușescu a fost ascultată cu a- tenție și îndelung aplaudată de toți cei prezenți. în semn de dragoste și recu- noștință un grup de pionieri în- minează conducătorilor partidu- lui și statului insigna jubiliară a Organizației pionierilor. Un grup de pionieri înmînează tovarășului Nicolae Ceaușescu un album cu imagini din expediția pionierească „Pe urmele' insurec- ției naționale antifasciste clin Ro- mânia — august 1944“. Pioniera Magda Dragomirescu, elevă în clasa a Vil-a a Școlii generale 86 din Capitală, adresîndu-se to- varășului Ceaușescu, a spus: „în- vățînd din eroismul, devotamen- tul și abnegația înaintașilor noș- tri, din sacrificiile comuniștilor V români, ne pregătim pentru a deveni fii de nădejde ai scumpei noastre patrii, România socialistă. Recunoscători partidului drag, pentru tot ceea ce ne-a dăruit, încercăm să ne stăpînim emoțiile în fața dumneavoastră, dorind fierbinte să vedeți în noi viitorul । națiunii române. Acum, cînd în- tregul popor se pregătește pentru întîmpinarea celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, pentru sărbătorirea unui sfert de veac de la eliberare, noi pionierii, fiii de nădejde ai pa triei, aducem salutul nostru fier- binte în semn de recunoștință și dăruire, deosebite mulțumiri Co- mitetului Central al Partidului Comunist Român, dumneavoastră personal, tovarășe secretar gene- ral, pentru îndrumarea permanen tă și grija ce ne-o purtați. Vă promitem că vom răspunde viitorului cu curaj și devotament așa cum ne-ați învfttat, că alătur1 de părinți vom contribui duțu puterile noastre la înflorir- scumpei noastre patrii". Tovarășul Nicolae Ceaușe.-i j ■ mulțumit pionierilor pentru Ini- mosul dar ce i-a fost oferit După încheierea solemnități. tovarășii Nicolae Ceaușescu. I : Gheorghe Nfaurer ji ăilalți . ' ducători de partid ji de rtat ore- renți s-au întreținut cu membrii conducerii Ministerului învăji- mîntului ji Consiliului Națio .' al Organizației pionierilor. _■) pionierii prezenți ji s-au fotogra- fiat in mijlocul purtătorilor rr vatelor roșii. Spectacol de gală Formațiile premiate la finala Festivalului cultural-artistic ai pionierilor și școlarilor din țara noastră au prezentat joi seara, în sala Operei Române, un spectacol de gală închinat ani- versării' a 25 de ani de la eli- berarea patriei și a 20 de ani de Ja crearea Organizației pio- nierilor din Republica Socialistă România. La spectacol au asistat tovarășii Nicolae Ceaușescu, cu soția, Ion Gheorghe Maurer, cu sofia. Emil Bodnaraș, Chivu Stoica. Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, cu soția. Florian Dănălache, cu soția. Constantin Drăgan, cu sofia. Leonte Răutu, cu sofia, Gheor- ghe Stoica, Vasile Vîlcu cu so- fia, losif Banc, cu sofia, Petre Blajovici, cu soția, Dumitru Co- liu, Mihai Gere, cu sofia, Du- mitru Popa, Vasile Patilinet- cu sofia. «ti Is iearerte Operei, conducă '."a de partid H de »tat au fost .-țeptati de ac mare număr de pionieri care le-au făcut o oăl- dkrtosă p envzaastâ primire. La ;ș-*rifia in loja ofiaaiă. iovară- :« Nicolae Leaușescu. Ion Gbecrci»e cteirer ji ăilalți -■onducâlcri de partid ;n fie stat au fost salutari cu .ii fi !nde- 'unșp aplauze de întreaga asis- lențâ. Desiășurat, ca fi întregul Festi- val cultural-artistic al pionierilor ?i școlarilor, sub semnul marilor rverumente lin viața poporului •jostru — cel le-ai K-lea Con- gres al Partidului Comunist Ro- mân ji aniversarea anui sfert de veac de la eliberarea patriei — spectacolul a constituit o am- olă ilustrare a copilăriei fericite a pionierilor ii școlarilor lin pa- ria noastră. în versuri și rintece. pionierii au exprimat. în chip emoționant, sentimente de dragoste și recu- noștință ale tinerei generații tată de partidul și statul nostru pen- tm șr.^ cu ..ari: z ricr- . mn. Coar.isța- fi—"ZZea. Lts fi Maramure-i- ijr comuna Bulzejtg ie m- lețul Hune-.ixar»- fbssereșâ. iu aocnuna Dofvptești- arA-tn- Tr- a-rman, fi taniara FsâitaXd tta- ujeninr din CapecuU O stratie ce zrahe >- -L- ofer.t, în cidrnl mzxr-jet'-r kt o-t -nv-ss-rx-a, pKxrâerti Lăoeubr; nr j dii Baia Mare fi cet ai So?S de S a*xi cir. eon, ~a Rossm rcdețul Mehedrnp. spettâcoin! a cojxtos- de aie- mejcoa. smoc de meîodu popsiăre fi muzică fimfoexi. Ș:-i3 ms- dat cOtaursuJ corci de ;:« al Radiodihaziunii. orebe-sna d-e rnc- zică populară a Arsamiids» .Ciocîrii»" fi actori de la Teatrul Național din București. Spectacolul s-a încheia! ;xi ■= sugestiv cablou — resirjare Za rintec, poezie și rnloare — simbolrtind ita*«mentul față le sartad fi patrie, al nelo: pe»ie «c mibon ji jumătate ie 3»ocieri. legămintul lor de s 1 purtători ai nsemnelnr Mgancză- țlet res-olu fionare a oopialcr ’u- regul program a fost rodul —»- difionalei întreceri i celor nai tmerî artiști, care t-a des.’âșo- ,-at ta cadrul Festiva''ahri rulro- ral-artistic. La sfîrșitul ipecțacOiUitu. cart .-a bucurat de un rmmo» succes, id scenă sste adui an imens coț ia garoafe roșii lanul Diciior artiști de conducerea oartid'jiui â statului. Sute $i sute de miini ie ridică deasupra rapeteloi i- plaudînd îndelung pentru Piru- dul Comunist Român și eondu- cerea sa. Spectacolul a fost lanarm- de posturile noastre de televiziune. Valorificarea superioară a resurselor umane ’' - no -e c: u pag. I -) preș-pune întrunirea .unui •:--.£lex de t’ttor: și. in primul — . ... :-m subliniază in pro- D.re - or realizarea în pr. . a pregătirii viitorilor •nune.tor: :n prod»j.":e. Valabilă in priaHii rind pentru învățămîntul rare dă nemijlocit o pregătire pro- ’es.o ,»,ă indicația creasta este orientativă și per.trj ultimele clase ale școlii de i0 i-,. în cadrul câ- ro-a elev:: șo- căpăta o pregătire -ș-ora- ri Credem de ace- ea. că -sc-ectorîLeie --olare au 2s:or.: i ir- -ețs mai bune Puternic impuls inițiativelor și energiilor creatoare . L rmart Xia. fire ți tnriodio»-