Proletari 'din toate țările, uniți-vi I
■ Orientări către acțiuni sindicale diferen-
țiate și eficiente	pag. a 2-a
■ Nevoia unei educații moderne pag. a 3-a
■ Va deveni profesorul o persoană ana-
cronică ?	pag. a 3-a
■ Repere pentru orientarea elevilor: invă-
țămintul de subingineri pag. a 4-a
Anul XXI-Nr. 997
EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ
tineri 30 mai 1969
4 pag. 25 bani
Cursurile propriu-zise ale
clasei a Xll-a s-au încheiat,
de fapt, la sfîrșitul lunii a-
prilie. Anul școlar al acestei
clase s-a terminat. însă cu a-
devărat abia vinerea trecută,
după ce a luat sfîrșit perioada
dedicată de școală pregătirii
examenului de bacalaureat, ul-
tima și cea mai mare încercare
pe care o vor trece cei ce as-
tăzi poartă cu mîndrie titlul
de membri ai primei promoții
a liceului de 12 ani.
Am asistat, în acea zi de fi-
nal școlar, la o solemnitate
discretă și modestă, dar im-
presionantă prin semnificația
și densitatea	ei emoțională
care a avut	loc la Liceul
„Mihai Viteazul" din Bucu-
rești. După	tradițiile îm-
pămintenite în	fiecare școală,
astfel de momente sînt sărbă-
torite în chipuri diferite. Aici,
sărbătoarea purta numele de
„Festivitatea ultimei sonerii".
t
Sfîrșitul anului școlar, cu în-
cheierile de situații pentru promo-
vare și cu examenul și concursu-
rile de sezon, ridică iar pe primul
plan o serie de probleme vechi de
cînd e școala și de deosebit răsu-
net social: problemele examinării,
ale notării, ale mediilor, cărora le
este consacrată chiar o știință spe-
cială — docimologia. Oricît de cu-
noscute le sînt cadrelor didactice
aceste probleme și cu toate că dis-
cuția asupra lor este acum mai
argumentată, fiindcă au apărut re-
cent la noi lucrări în măsură să in-
formez-» și să îndrume, este totuși
util să mai reflectăm la ele din nou
și în circumstanțele concrete ale a-
cestu; an,.
Să punem însă în discuție iar
teme ca „subiectivitatea notării"
sau ca „hazardul examenelor" ?
Ele sînt destul de lămurite în do-
cimologie ! Sînt aproape 40 de ani
de cînd, într-un prim volum româ-
nesc de specialitate („Tîlcul note-
lor fn licee", 1933), directorul de li-
ceu Teodor Neș făcea docimologie
fără să vrea anume, punînd pe
grafice notările profesorilor școlii,
scoțîndu-i în evidență pe cei prea
severi sau prea indulgenți. De mulți
FINAL ȘCOLAR
4
Absolvenții s-au adunat in-
tr-un careu. Pentru ultima
oară, secretarii de U.T.C. ai cla-
selor au ieșit în fața colegilor
lor și a profesorilor și au pre-
zentat raportul.
Am văzut umezindu-se ochii
unora dintre acești copii,
care acum încetează de a mai
fi copii. Aici, pe băncile a-
cestui liceu, au trecut de la 15
la 16, la 17, la 18 ani. Aici, au
crescut, au învățat, s-au legat
de profesorii lor și au trăit
momente care nu se vor mai
întoarce niciodată. Dar nu
numai nostalgia după anii de
copilărie și adolescență petre-
cuți în școală era sursa acestei*
emoții. Ea era dublată, în a-
celași timp, de marea și cople-
șitoarea bucurie de a fi în-
cheiat cu succes o etapă im-
portantă din pregătirea lor.
Respectînd una dintre tradi-
țiile locului, absolvenții au în-
mînat succesorilor lor ime-
PROMOVĂRI Șl EXAMENE
ani se scrie despre această variație
în modurile de notare ale profesori-
lor, care face să nu se potrivească
între ele aprecierile examinatori-
lor. Și sînt încă mai mulți ani de
cînd, spre a supune pe elevi la
probe omogene și în condiții de
egalitate, în unele țări s-au adop-
tat „teste docimologice" — probe
obiective pentru măsurarea pro-
gresului școlar, uniformizîndu-se,
pe baza numelui științei respecti-
ve, denumiri felurite (teste de cu-
noștințe, teste școlare, teste didac-
tice, pedagogice, educaționale
ș.a.).
Să punem iar în discuție nece-
sitatea unor reforme în materie de
examinare și notare ? In țara noas-
tră a fost desființat paralelismul
„examen de absolvire a școlii ge-
nerale — concurs de admitere în
licee și școli profesionale" și sînt
în curs de experimentare sau în
studiu alte îmbunătățiri, dintre
care menționăm introducerea unei
„fișe pedagogice" care ar putea
avea, potrivit avizului unor doci-
mologi, mari influențe asupra
viitoarei organizări a examenelor
și a scării de notare.
Am mai putea discuta o propu-
:	ei-: -i	a Xi-a.
drapelul iteev’ui. ca pe un
s:n:boî ci năzuințelor ger.e-
rcase pe care le perpetuează
sc-Mia cir. ces^r;;;; ;n gem-
rație. Au rostit cuvinte calde
de mulțumire profesorilor și
au ascultat ultimele povețe are
acestora. Apoi ..ultima sone-
rie" a răsunat prelung pe co-
ridoarele liceului. intr-o liniște
înfiorată de emoție.
In aceeași zi, 6G.610 de ab-
solvenți c: îiceu’ui ș.-cs luat
rămas bun de Ic profesorii tor,
de la colegii lor din clasele
mai mici. sărbătoriră totodată
un optimist debut in viată-
Pentru gîr.durile cere însoțesc
acest debut este semnificativ
textul telegramei adresate C.C.
al P.C.R., tovarășului Nicolae
Ceaușescu. de absolvenții Liceu-
lui „I. L. Caragiale" din Bucu-
rești. ..Pornim în viață plini de
încredere că mintea și inimile
noastre vor descifra în conti-
nere, de mai mică importanță ști-
ințifică, dar cu mare ecou în școală,
în rîndurile elevilor și ale părinților,
în legătură cu clasificările și pre-
miile școlare de sfîrșit de an. în-
tr-o comunicare la recenta sesiu-
ne științifică de la Craiova (aprilie
1969), pornindu-se de la notele
subiective, ș-a demonstrat nepre-
ciziunea mediilor trimestriale, a
celor anuale și, deci, a mediilor
generale. Dacă mediile generale
sînt adevărate doar între anume
limite de aproximație, nu e drept
să se stabilească diferențieri în
clasificare numai pentru cîteva
sutimi de punct (la unele clase
foarte bune premiul I se obține
pentru media 10, premiul al II-lea
pentru media 9,97 și premiul al
IlI-lea pentru media 9,95, în timp
ce la clase mai slabe premierile
cobpară sub media-9). S-a propus
clasificarea și premierea pe colec-
tive de elevi: premiul I pentru
toți elevii cu cele mai mari medii
apropiate între ele (eventual între
9,50 și 10), premiul al II-lea pen-
tru gruparea de medii următoare
(eventual 9—9,50), iar premiul al
IlI-lea pentru mediile între 8 și 9.
Ar fi poate mai bine să supunem
COPIII
Ochii lor cercetează
■umea cu nepotc-'ifi en-
ricritate fi dorință de a
fti. întrebările Ir. robire
fi nmite. se adresează
In primul rind dascălu-
lui. omul de mina căruia
pătrund pe pczr*a uriașe-
'ui fi mintinafutu: cutei
ai cunoașteri: ««--.e
'că de ce. ir. p-^a-e r
copiii așteaptă darurile
cele moi de re*. ddmie
minții ți ale tr.im-, de ia
noi, oamenii fcoin.
nuare tainele științei, frumu-
sețile artei, că vom fi demni
urmași a: acelora care cu mi-
gală. abnegație și jertfe au
creat cele mzii bune condiții
pentru dezvoltarea omului —
se spune in această telegramă. '
Absolvim școala în lunile pre-
mergătoare a două mari eve-
nimente de importanță istorică
excepțională în viata poporu-
lui rorr.cn — Congresul al
X-lec al Partidului Comunist
Român și a 25-a aniversare a (
eliberării patriei noastre de
sub jugul fascist, in cinstea
cărora ne angajăm să facem
totul pentru ca România so-
cialistă să-și continue ascen-
siunea multilaterală spre cele
mai înalte culmi ale civiliza-
ției și progresului".
Sint cuvinte ieșite din inimă,
cuvinte care exprimă năzuin-
țele tinerei generații.
O. B.
atenției profesorilor, la acest sfîrșit
de an școlar, un alt aspect, mai
puțin discutat în literatura noastră
docimologică — și anume cel refe-
ritor la psihologia examinaților.
Reținem aici în special două laturi
ale problemei.
S-a constatat, prin anchete și
analize, că mulți elevi prezintă, în
ajunul și în timpul examenelor
(chiar la simple examinări curen-
te), fenomene de adevărată boală,
nu numai o simplă și banală emo-
ție. Comportarea lor în timpul exa-
minării nu poate fi normală, ei nu
pot arăta ceea ce știu și ceea ce pot
să aplice din cîte au învățat. Pen-
tru profesorul examinator rezultă
de aici o sarcină de mare impor-
tanță : el trebuie să creeze și să
păstreze, la examinările de orice
fel și în special la acelea de care
depinde viitorul candidatului, o
atmosferă de seninătate și încre-
dere, de încurajare, pentru ca, da-
torită înțelegerii și răbdării dove-
dite de el, elevul să poată reintra
în normal. Profesorul nu trebuie
să se grăbească și să asimileze fe-
nomenele morbide și consecințele
lor în expunere cu lipsa de pregă-
tire (sînt elevi care chiar la lucră-
SIMPOZIONUL NATIONAL
„BAZELE PSIHOLOGICE
ALE ACTIVITĂȚII PIONIEREȘTI"
Tn ziieie de 23 < 24 mai a.c.
s-au desfășurat la Palatul Pionie-
rii:? din București lucrările Sim-
Național ^Bazele psiho-
pefagor se ale a : itit i pîonie-
organiza» ue Consiliul Na-
țtanal îl	Pionierilor -1
Ir.stii-iul de r.i.r.ie pedagogice.
T-s.’- --i :-se în scrA de manifes-
tări dedicate celei de ?. 25-a ani-
ersâri a eliberării României de
sub jugul fascia; și celei de a 20-a
aniversări a înființării Organiza-
re: Fier.iernor cin Republica So-
cialistă România, aceasta presti-
gioasă manifestare științifică a
reunit numeroase cadre universi-
tare și cercetători din domeniul
filozofiei, psihologiei, pedagogiei,
sociologiei, comandanți de pionieri,
activiști, precum ș! numeroși pro-
fesori din Capitală și din țară.
In cuvîntul de deschidere, acad.
Ștefan Bălan, ministrul învăță-
mîntului. a subliniat aportul deo-
sebit pe care îl aduce Organizația
Pionierilor în educarea comunistă
a școlarilor.
..Bilanțul realizărilor de pînă
acum — a snus ministrul învățămîn-
tuluj — este încurajator, dar el ne
obligă la mai mult, la mai bine Mi-
nisterul învățămîntului și Consiliu]
Național al Organizației Pionierilor,
inspectoratele școlare și consiliile
județene, conducerile de școli și co-
mandanții de unități au datoria
să-și sporească eforturile în vederea
îmbunătățirii continue a formelor
de activitate pionierească, pentru a
asigura formarea multilaterală a
tineretului în raport cu cerințele de
dezvoltare ale societății noastre".
în continuare au fost prezentate
referatele : „Direcții și perspective
în activitatea organizației pionie-
rilor din Republica Socialistă Ro-
mânia", de Virgil Radulian, preșe-
dintele Consiliului Național al Or-
ganizației Pionierilor, adjunct al
ministrului învățămintuiui, ..Ac-
tivitatea pionierească in cei 20 de
ani de la înființarea Organizației
Pionierilor" de Silvestru Patița,
vicepreședinte al Consiliului Na-
țional al Organizației Pionierilor
și „Activitatea pionierească în con-
textul pedagogiei contemnorane"
de conf. univ. dr. George Văideanu,
directorul Institutului de științe
pedagogice. Lucrările simpozionu-
lui s-au desfășurat apoi în cadrul
secțiilor „Bazele teoretice ale ac-
tivității pionierești", ..Psihologia
vîrstei pionierești" si ..Metodica ac-
tivității pionierești". 1d cadrul fie-
rile scrise pierd multă vreme pînă
li se estompează emoția). Mai ales
cînd nu cunoaște candidatii, apelul
la fișele de caracterizare, la per-
formanțele lor anterioare îl ajută
pe examinator să-1 înțeleagă pe
elevul examinat și să stabilească o
atmosferă propice dezvăluirii ade-
văratei și completei sale pregătiri.
Mai supunem' atenției profesori-
lor care examinează, deci „cîntă-
resc" performantele elevilor (fiind-
că „examen" se leagă etimologic
de „balanță"), obligația morală și
legală de a fi, cum se spune în
legende, „drepți judecători". Gre-
șelile în apreciere pot' tiefermina
mari tulburări în sufletul elevilor,
mai grave chiar decît perturbările
de integrare socială, care se mai
pot retușa cu vremea. Elevii în-
vață de la profesori, poate chiar
mai mult decît de la părinții lor,
normele etice de purtare în socie-
tate. Examinarea și notarea nu se
referă numai la elev ; și clasa ju-
decă pe profesor pentru felul cum
își îndeplinește această datorie de
mare răspundere încredințată de
societate, de „drept judecător". O
lecție se mai poate repeta, dacă
n-a fost înțeleasă, unele exami-
eărei secții *n fest prezentate nu-
meroase comunicări care au abor-
dat aspecte variate ale muncii cu
pionierii. Discuțiile purtate pe mar-
ginea comunicărilor, sugestiile și
propunerile făcute de către parti-
cjpanțî au doi edil interesul deo-
sebit de care s-a bucurat acest
simpozion in rîndurile tuturor ce-
lor care muncesc cu pionierii.
«
„In fiecare dintre comunicările
prezentate în cadrul simpozionului
— r.e-a spus prof. dr. Constantin
Puf an — au existat elemente de
tratare psihologică, deosebit de im-
portante. Au fost surprinse rela-
ții și interrelații între cercurile pio-
nierești și activitatea școlară, sub-
iiniindu-se factorii care contribuie
la îmbunătățirea activității școla-
re prin intermediul stimulenților
specifici ai cercurilor pionierești și
invers, activitatea pionierească prin
intermediul activității școlare- Co-
municările prezentate au avut ast-
fel nu numai o utilitate teoretică,
dar și o evidentă utilitate practică
aplicativă. în sensul că au sugerat
modalități de îmbunătățire a acti-
vității din unitățile și detașamente-
le de pionieri".
„Prin întreaga lor desfășurare,
lucrările simpozionului au relevat
importanța deosebită pe care o re-
prezintă din punct de vedere al
structurii personalității elevilor
perioada pionieriei — a fost de pă-
rere prof. univ. dr. docent B.,
Zorgd. Atît materialele prezen-
tate, cît și discuțiile, au cuprins
propuneri valoroase privind unele
aspecte teoretice și metodologice
ale activității cu pionierii, care a*u
fost fundamentate teoretic și care
pot fi puse în aplicare și practic.
Socotesc că pentru noi toți cei care
formăm tînăra generație conclu-
ziile simpozionului sînt demne de
luat în seamă. întrucît ele sînt de
natură să întărească atît activi-
tatea școlii, menită să dezvolte
gîndirea copiilor, cît și pionieria,
îndreptată spre legarea acestei
gîndiri cu activitatea concretă, cu
viața, cu ceea ce îl atrage pe copil
și îl poate afirma ca personalitate".
„In etapa superioară în care se
găsește mișcarea pionierească din
țara noastră, caracterizată prin-
tr-o fundamentare științifică și
printr-o căutare creatoare a celor
mai adecvate și eficiente forme de
muncă, simpozionul a reprezentat
nări și notări sînt însă acte unice,
definitive. Examinatorul își poate
permite să îndrepte o situație șco-
lară grea a unui elev, la reluarea
unei examinări, dar cînd nu a-
junge cu aprecierea la nivelul a-
devărat al elevului examinat, cînd
se grăbește cu cîntărirea, neluînd
în considerare tot fondul de mă-
surat el dă o grea lovitură încre-
derii pe care tineretul trebuie să
o aibă în echitate, în autoritate
Iar cînd se mai discerne și o in-
tenție de a pedepsi prin notă, de
a manifesta anume antipatii care
nu au ce căuta în raporturile pro-
fesor-clasă, elevii mai sensibili pot
ajunge la reale crize sufletești.
Examenele și promovarea au
fost și vor fi, pînă ce reformele
introduse de modernizarea în curs
a învățămîntului le vor reconside-
ra, prilejuri de frămîntări, dar și
de reflectare la modul cum li se
poate asigura caracterul de drep-
tate și obiectivitate care face să se
asocieze „balanta-examen" la sim-
bolul justiției.
Dr. DUMITRU MUSTEK
secretar științific
Institutul de științe pedagogice
o sinteză a experienței dobîndite
pînă în prezent pe plan național
— a afirmat prof. Toma Mareș,
președintele Consiliului Organiza-
ției Pionierilor din județul Con-
stanța. Prin întreaga sa desfășurare
această importantă manifestare
științifică a deschis noi - orizon-
turi muncii de cercetare în do-
meniul problemelor pionierești și
a dovedit, în același timp, irite-
resul pe care îl acordă oamenii
de știință — cercetători, pedagogi,
psihologi, sociologi — muncii la-
borioase desfășurate de zecile de
mii de învățători și profesori co-
mandanți de detașamente și uni-
tăți".
Referindu-se la unele din con-
cluziile pe care le-au pus în lu-
mină lucrările simpozionului, lec-
tor univ. dr. Pantelimon Golu
ne-a spus: „Printre problemele
care au stîrnit interesul în ca-
drul secției «Phisologia vîrstei
pionierești» a fost și aceea cu
privire la corelația dintre activi-
tatea pionierească și învățarea de
tip școlar. în legătură cu aceasta
a fost subliniată necesitatea de a
se găsi metodele adecvate pentru
a asigura îmbinarea învățării și
educației școlare cu învățarea și
educația pionierească, în sensul de
a asigura în permanentă rolul
conducător dominant al activită-
ților școlare în raport cu cele pio-
nierești. S-a scos de asemenea în
evidență faptul că în cercetarea
și cunoașterea copilului trebuie
luate mai amplu în considerație
variabilele psiho-sociale de com-
portament : afectivitatea, preferin-
țele, gustul, opiniile".
„Deși elaborate de cercetători
diferiți, din diferite puncte geo-
grafice de pe harta țării, comu-
nicările susținute la simpozion
s-au prezentat ca structurînd un
întreg, ceea ce a conferit aces-
tei manifestări științifice un plus
de valoare atît pentru cercetarea
fundamentală, cît și pentru cea
aplicativă — a opinat prof. Dumi-
tru Fînaru, de la Liceul pedago-
gic din Bacău. Simpozionul mar-
chează un punct de salt calitativ
în mișcarea pionierească, deoare-
ce a oferit numeroase soluții cu
finalitate aplicativă, ceea ce va
contribui la eliminarea empiris-
mului în activitatea cu purtăto-
rii cravatelor roșii. Minuțioasa
pregătire a lucrărilor, excelenta
lor organizare. înalta ținută știin-
țifică a comunicărilor prezentate,
competența în participările la
discuții, năzuința unanimă de a
aprofunda în continuare proble-
mele de cercetare, luînd totodată
în studiu altele noi — iată cîteva
dintre coordonatele esențiale care •
definesc această importantă ma-
nifestare".
Rezumînd părerea unanimă a
participantilor la simpozion, prof.
Ion Orghidan, cercetător științific la
Institutul de științe pedagogice, ne-a
spus : „Simpozionul Național pri-
vind bazele psiho-pedagogice ale
activității pionierești organizat de
Consiliul Național al Organizației
Pionierilor și Institutul de științe
pedagogice constituie, prin pro-
blemele fundamentale dezbătute și
prin nivelul științific deosebit al
comunicărilor ținute, o contribu-
ție substanțială Ia valorificarea
noii concepții așezate de Parti-
dul Comunist Român la baza or-
ganizării activității cu pionierii.
Simpozionul a constituit o mani-
festare de prestigiu a celor ce
muncesc cu pionierii, un îndemn
și un angajament spre rezultate
tot mai bune în asigurarea efi-
cienței educației pionierești".
ACTIVITATEA CURENTĂ
ACTIVITATEA CURENTĂ • ACTIVITATEA
Orientări către acțiuni sindicale
diferențiate si eficiente
9	9
0 consfătuire
a profesorilor
de istorie din
județul Arad
O trecere mai atentă în revistă
a acțiunilor întreprinse de sindica-
tele din învățămînt în ultimele de-
cade relevă faptul că acestea se
orientează tot mai mult spre acele
laturi ale activității profesionale
care sînt cele mai actuale în etapa
dată, care preocupă cel mai mult
cadrele didactice.
Firește, o primă problemă de
actualitate a constituit-o în aceas-
tă etapă sprijinirea membrilor de
sindicat în vederea încheierii cu
succes a anului școlar. în acest scop
sindicatele din învățămînt ale ora-
șelor Brăila și Giurgiu, de pildă,
au organizat mese rotunde, simpo-
zioane și schimburi de experiență
pentru popularizarea celor mai efi-
ciente metode de organizare și des-
fășurare a lecțiilor de recapitulare
și sinteză, de sprijinire a elevilor
din clasele a VIII-a și a XH-a
pentru pregătirea în vederea exa-
menelor de absolvire, a bacalau-
reatului și a admiterii în licee, în
școlile profesionale și respectiv în
învățămîntul superior și în școli-
le postliceale.
Numeroase grupe sindicale din
școli, precum și o serie de sindi-
cate din localitățile mari au in-
tensificat în ultimul timp și spri-
jinul acordat orientării școlare și
profesionale a elevilor. In Bucu-
rești, comitetul sindicatului învăță-
mînt din sectorul 3 a studiat în a-
cest scop experiența unor diriginți
în ceea ce privește caracterizarea
psiho-pedagogică a elevilor din cla-
sele a VIII-a și a'XII-a, legătura
cu profesorii și cu părinții acestor
elevi în vederea stabilirii cît mai
juste a viitoarei profesiuni a ab-
solvenților. Această experiență a
fort Împărtășită apoi în cadrul ma-
Mai multă
pentru educarea
preocupare
rutieră a elevilor
Din cercetarea cauzelor produ-
cerii a numeroase accidente de
circulație rezultă că nu intensi-
ficarea traficului de vehicule luat
ca atare generează accidentele, ci
o anumită atitudine, mai bine zis
o anumită ignorare a rigorilor lui.
Stadiul în care a ajuns circulația
In țara noastră, ca și perspectivele
de dezvoltare ce i se întrevăd, cer
fiecăruia să înțeleagă că în zilele
noastre deplasarea pe un drum
sau pe o stradă trebuie să se su-
pună unor reguli unanim accep-
tate, că fără o disciplină rutieră
liber consimțită nu se poate con-
cepe contracararea eficientă a ac-
cidentelor. Sub raport teoretic, de
ideea mai sus amintită oricine este
convins fără prea multe argumente.
Nu în același fel stau lucrurile
în ce privește aplicarea ei în prac-
tică.
Este știut că arareori încalcă
cineva regulile de circulație din
rea-voință ; în schimb, adeseori se
trece peste ele din grabă, din ușu-
rință și chiar din comoditate, în-
fruntînd la nevoie și riscurile. Con-
cludent este în acest sens exem-
plul cetățeanului care traversează
strada printre mașini Ia numai
cîțiva metri de locul marcat pen-
tru trecerea pietonilor. în fața
acestei imagini te întrebi fără să
vrei: oare infima economie de
timp sau de spațiu merită un ase-
menea risc? Răspunsul este cate-
goric negativ. Si totuși, asemenea
cazuri sînt, din păcate, cotidiene,
după cum aproape tot atît de co-
tidiene sînt și accidentele produse
din această cauză.
nifestării organizate de comitetul
sindicatului pe sector, în cadrul
Școlii generale nr. 51, unde au fost
discutate de asemenea mijloacele
de asigurare — printr-o strînsă
legătură cu sindicatele din între-
prinderi, școli profesionale, insti-
tuții de învățămînt superior etc. —
a unei cît mai ample și mai bogate
informări a elevilor asupra diferi-
telor. sectoare de activitate către
care se pot îndrepta.
O problemă de mare actualitate,
căreia organele și organizațiile sin-
dicale îi acordă toată atenția, este
■ cea a pregătirilor în vederea tre-
cerii, din toamna acestui an, la rea-
lizarea învățămîntului general de
10 ani. Sindicate cum sînt cele din
orașele județelor Sibiu, Timiș. Bi-
hor sprijină inspectoratele județene
în stabilirea rațională a rețelei șco-
lilor la care urmează să se înfiin-
țeze, din septembrie 1969, clasa a
IX-a, le ajută în asigurarea spa-
țiului și a cadrelor didactice nece-
sare, în profilarea claselor respec-
tive, în crearea condițiilor pentru
practica elevilor. O mare atenție
acordă în același timp aceste sin-
dicate acțiunii de lămurire a
părinților asupra avantajelor pe
care le asigură frecventarea clase-
lor IX—X de către tinerii care nu
urmează școli postgenerale.
Paralel cu aceste activități sin-
dicatele desfășoară in continuare
acțiuni menite să contribuie la per-
fecționarea cadrelor didactice și la
modernizarea predării. A devenit,
o practică obișnuită în activitatea
multor organizații sindicale invi-
tarea unor cadre didactice universi-
tare, a unor cercetători în dome-
niul pedagogiei și psihologiei pen-
tru a face în fața învățătorilor și
Dacă în privința vîrsrtnicilor ne-
respectarea regulilor de circulație
rămîne deocamdată, în anumite li-
mite, explicabilă prin lipsa unei
educații adecvate la timpul cu-
venit, problema devine cu mult
mai acută dacă o raportăm la si-
tuația copiilor în general și a
elevilor în special. Este un do-
meniu în care școala, ca unul din
principalii factori de educație, tre-
buie să-și facă din plin simțită
influența. Un început bun s-a
făcut, iar efectele sale nu pot fi
contestate. Dar atunci cînd anual
citeva sute de copii își pierd viața
ori sînt răniți în accidente dc cir-
culație, unii rămînînd cu infirmi-
tăți de neînlăturat, se vede clar
că lucrurile nu mai pot fi tratate
ca pînă acum. Se impune o revi-
zuire radicală a opticii și, implicit,
a răspunderilor.
Ar fi nejust să căutăm cauzele
accidentelor soldate cu victime din
rîndul elevilor exclusiv în școală.
Vina este, fără îndoială, în primul
rînd a celui din pricina căruia s-a
produs accidentul. Dar tot atît de
greșit ni se pare să absolvim școala
de orice răspundere față de modul
cum se comportă o parte din elevi
în calitate de pietoni sau pasageri
în mijloacele comune de transport.
După părerea noastră, a sosit tim-
pul ca școala să considere disci-
plina rutieră ca parte integrantă
a disciplinei generale de care tre-
buie să dea dovadă orice elev.
Poate că nu ar fi rău ca printre
criteriile care stau la baza acor-
dării notei la purtare să figureze
și cel al respectării regulilor de
circulație.
profesorilor expuneri despre ceea ce
este nou în științele educației. Ase-
menea expuneri au avut loc. de
pildă, la Brașov, Constanța, Tirgu
Jiu, Giurgiu, Timișoara. După cum
se vede, pe lingă sindicate cu tra-
diție mai veche în acest domeniu,
au fost antrenate într-o activitate
susținută de informare și documen-
tare pedagogică și sindicate la care
manifestarea acestei preocupări
este de dată recentă.
• Evidentă in viața multor orga-
nizații sindicale este și orientarea
spre desfășurarea unei munci ba-
zate pe criterii științifice. La Liceul
nr. 2 din Pitești, de exemplu, bi-
roul grupei sindicale a inițiat o
acțiune amplă de cercetare a mo-
dului cum este valorificat timpul
cadrelor didactice pentru ridicarea
eficienței procesului inscrectiv-edu-
cativ. Concluziile parțiale deduse
din a ceas*? cercetare au permis sâ
fie descoperite și valcn: ;ate. \dar
pe parcursul desfășurării ei, impor-
tante disponibilități de timp atit pe
ansamblul colectivului, cit si pentru
f fiecare învățător și profesor.
Sindicatul învățămînt din ora-
șul Pitești ■ realizat, de asemenea,
în colaborare cu inspectoratul șco-
lar, o analiză comparativă a eficien-
ței activității comisiilor metodice,
a comisiilor profesorale și a cercu-
rilor pedagogice, ca participarea di-
rectorilor și organizatorilor grupe-
lor sindicale din școli, a responsa-
bililor de comisii metodice și a
metodiștilor din cercuri- Această
acțiune a contribuit la eliminarea
acțiunilor de rutină, la concentrarea
atenției asupra activităților cu ca-
racter creator. în sfîrșit. se mai
cuvine menționată, fără a epuiza
prin aceasta lista acțiunilor desfă-
Pentru imprimarea unei educatii
rutiere conștiente, în stare să eli-
mine cu timpul încălcarea reguli-
lor de circulație de către viitorul
absolvent, nu sînt suficiente nu-
mai expunerile ori discuțiile pe-
riodice care au loc în prezent, pe
această temă la orele de dirigenție.
Se cere ca aceste activități să Ce
1 împletite cu urmărirea efectelor
în practică. Puțini sînt. de pilda,
dirîginții și, în general, cadrele
didactice care supraveghează veni-
rea și plecarea elevilor și îi aver-
tizează pe cei indisciplinați, cu
toate că această practică simplă
ar contribui mult la întărirea or-
dinei în circulație, la prevenirea
producerii accidentelor.
Mulți copii, mai ales în mediul
rural, dar și în orașe sînt po-
sesori de biciclete. împrejurarea
ar trebui folosită de cadrele di-
dactice în scopul lărgirii ariei te-
maticii rutiere, pentru ca elevii
să-și însușească încă în școală nu
numai regulile de circulație ce re-
vin pietonilor, dar și pe cele ce
îi privesc pe conducătorii de ve-
hicule. în felul acesta li s-ar cla-
rifica de pe acum ce însemnătate
are în traficul rutier relația pieton
— conducător de vehicul, cît de
necesar este ca și unul și celă-
lalt să respecte deopotrivă înda-
toririle ce le revin ca participanți
la circulație, indiferent în ce cali-
tate s-ar găsi din acest punct de
vedere.
Evident că indicații metodolo-
gice și sfaturi practice despre mo-
dul cum trebuie prezentate în
școală problemele circulației pot
fi date multe, dar aceasta ar de-
șurate, atenția acordată de sindi-
catul învățămînt din Pitești edu-
cării multilaterale a personalului
administrativ din școli. Pentru a-
ceasta, în numeroase școli au Ioc
cu regularitate, bilunar, momente
de informare politică iar pe oraș,
au fost create citeva cercuri de
lectură cu personalul administrativ,
care sînt frecventate.
Exemplificatoare, acțiunile orga-
nizațiilor sindicale din județul Ar-
geș sînt departe de a constitui un
caz singular. Activități asemănă-
toare au inițiat in ultima perioadă
și alte sindicate din învățămînt,
ca de pildă cele din Sibiu. Galați,
Giurgiu. Cluj etc. La Cluj, de pildă,
se organizează cu regularitate ac-
țiuni de informare și documentare
de specialitate a cadrelor didactice,
se acordă, cu sprijinul cadrelor
universitare, consultații pentru di-
riginți etc.
Asemenea fapte evidențiază capa-
citățile sporite ale organizațij:or
sindicale din iavâțămJnt in spriji-
nul activității de perfecționare a
corpului didactic, ridică prestigiul
acestora, constituind o bază de
lansare pentru acțiuni desfășurate
pe un front mai larg. Ne gindim
in mod special, pentru perioada
care urmează, la acti '.iiț. menite
să determine o cît tu: depună și
mai interesantă valorificare a va-
canței cadrelor didacuoe, a pregăti-
rii In cele mai bune coodi; i • des-
chiderii noului an școlar, ia asigu-
rarea unor condiții bure de viață
și de activitate re;e. ma: - t ero-
moții de învățător: și profesori care
vor întări, din tow.na aeest-ui an.
rindurile corpului
AL CTVCA
păși intențiile arăcolmui de fată.
Semnăian.e noastre vor numai sS
sublinieze faptul de r. evoc testa :a
actual: tate că ii educația rit eră a
școlarilor acv-nea l=v*țări«Jar și
profesorilor este boMolMR. Ae
rolul pe care ei Înțeleg sâ-1 joace
in acect proces -omp'ex depimiud
în mare măsură transpunerea fa
viață a dezăderaSuhâ unanim ca
nici un elev să na devină victimă a
accidente.or de circulaiSe.
Lococ colonel de miliție.
EST GHEORGHE
-k Micit ,.milițieni" in exercițiul funcțiunii
Recent a avut Ioc Ia
Moneasa o consfătuire a
profesorilor de istorie din
județul Arad. Organizată
de către Inspectoratul
școlar al județului Arad,
cu sprijinul Consiliului
popular județean și sub
îndrumarea Comitetului
județean al P.C.R. în cins-
tea aniversării a 25 de ani
de la eliberarea patriei,
consfătuirea a reunit
peste 150 de profesori de
specialitate din școlile ju-
dețului, precum și inspec-
tori. Au fost de față re-
prezentanți ai organelor
locale de partid și de stat.
în cadrul consfătuirii
au fost dezbătute unele
probleme ale istoriei mo-
derne și contemporane a
României și ale istoriei
mișcării muncitorești din
țara noastră, precum și
aspecte științifico-metodi-
ee referitoare la activita-
tea profesorilor de istorie.
Participanții au ascultat
expuneri făcute de tova-
rășii Gheorghe Zaharia,
director adjunct al Insti-
tutului de studii istorice
și social-politice al C.C.
al P.C.R., și Eugen Olcea-
nu, șef de secție Ia Comi-
tetul județean P.C.R.
Arad, pe temele „Desăvir-
șirea procesului de for-
mare a statului național
român și situația Româ-
niei intre cele două răz-
boaie mondiale", „Pregă-
tirea, desfășurarea ți im-
portanta insurecției națio-
nale antifasciste din au-
gust 1944. organizată și
condusă de P.C.R." și
..Patriotismul socialist.
Rolul cadrelor didactice
in educarea tinerei gene-
rații in spiritul patriotis-
mului și internaționalis-
mului socialist". Au fost
prezentate totodată re-
zultatele cercetărilor ar-
heologice din județul
Arad ți s-au expus refe-
rate privind desfășurarea
activității in cercul de is-
torie și ergasizarea ex-
eursulac eu temi isturieă.
Partietpanților li s-aa pas
de asemenea la dispariție
u repertori» al descope-
ririlor arheologice din ju-
dețul Arad, o bibliografie
privind istoria locală a
județului și indicații eu
privire la stabilirea itine-
rarelor turistice cu temă
istorică.
în concluziile de la sfir-
Mtul consfătuirii s-au pre-
zentat principalele sarcini
care revin profesorilor de
istorie in instruirea și edu-
carea ele'Hor.
Prof. ALEXANDRE ROZ
CURENTĂ • ACTIVITATEA
La cercul de aeromodelism de la Palatul pionierilor din Capitală se expli-
că tehnica funcționării rachetelor
Consfătuire cu directorii școlilor sportive
și ai liceelor cu program de educație fizică
în cursul, zilei de miercuri, 23
mai a.c.. a avut loc la Ministerul
învățămîntului o consfătuire de ’
lucru cu directorii școlilor sporti-
ve și ai liceelor cu program de
educație fizică. Lucrările consfă-
:. r: = ; fost conduse de către
toci	Traian Pop. adjunct
a. miuuu*-?.. :n. ă^mintuiu:. Au
fanxicai w. Angne. Aiexe. pre-
padinteie CNEFi ș; E— . Gntou,
Vicepreședinte al C5EFS. A iest
discutat cu acest prilej planul de
acțiuni menite să sporească apor- -
:u. 'nvățămintului de cultură ge-
neraiă Ia pregătirea și partici-
parea țârii noastre la jocurile o-
limpice .are vor avea loc în 1972
DE EA MINISTERUL IMiTUlIII
Se aduce la cunoștința cadrelor
didactice că, de la data intrării in
vigoare a Statutului personalului
didactic, nu se mai acordă defini-
tivarea în învățămînt, fără examen,
potrivit Hotărîrii nr. 1059 din 1959.
In legătură cu sărbătorirea Zilei
de 1 Iunie
în legătură cu sărbătorirea zilei
de 1 Iunie, „Ziua Internațională a
copilului", se aduc la cunoștință
următoarele :
în perioada 26 mai—1 Iunie, în
unitățile preșcolare, în școlile de
la orașe și sate, educatoarele, învă-
țătorii, profesorii, dirîginții vor
vorbi copiilor, în mod corespunză-
tor vîrstei acestora, despre însem-
nătatea zilei de 1 Iunie, despre
grija partidului și statului nostru
pentru copii și tineret.
în școlile de cultură generală,
precum și în casele de copii se vor
la Miinchen. De asemenea. parti-f
cipanții au luat cunoștință de mă-
surile stabilite de Ministerul învă-
mîntului cu privire la organizarea
și desfășurarea activităților in
taberele centrale de instruire
sportivă pe perioada vacanței de
tară.
în Încheierea lucrărilor consfă-
tuirii, tov. Traian Pop a subliniat
raiul crescind al școlilor sportive
in dezvoltarea sportului de perfor-
manță din țara noastră, precum și
necesitatea ca toate inspectoralele
școlare și conducerile de școli,
toate colectivele de cadre didac-
tice să acorde un interes sporit
pregătirii sportive a tineretului.
Inspectoratele școlare județene vor
putea da curs favorabil numai ace-
lor cereri de acordare a definiti-
vării pe bază de vechime, fără exa-
men, care au fost înregistrate pînă
Ia 15 martie 1969.
organiza în ziua de 1 Iunie mani-
festări cultural-artistice. în orașe
și comune se vor organiza expo- 9
ziții de lucrări cu caracter artis-
tic executate de preșcolari, jocuri
sportive, concursuri de biciclete,
trotinete și triciclete, excursii, vi-
zite la muzee etc. Elevii vor fi în-
drumați să participe, în perioada
26 mai — 1 Iunie, la spectacolele
pentru copii programate de teatre,
cinematografe, casele de cultură ale
sindicatelor, cluburi, precum și la
serile de basme, Ia concursurile de
cititori și recitatori organizate de
biblioteci.
Școala de la Căianu
a împlinit 100 de ani
Acum o sută de ani, in
satul Căianu de pe melea-
gurile clujene lua ființă o
nouă școală. Timp de un
veac ea avea sâ instruias-
că și să educe generații
după generații, fiind in a-
celași timp un factor de
răspîndire a culturii în rin-
durile sătenilor.
Duminica trecută, Ia săr-
bătorirea centenarului scolii
au participat un mare nu-
măr de elevi șl foști elevi,
dascăli de acum și de altă-
dată, săteni din localitate
și din comunele învecina-
te. Cuvtntările rostite cu a-
PAGINA 2
cest prilej au evocat mo-
mente din istoria școlii și
au relevat condițiile deose-
bit de bune în care învață
azi., — aidoma elevilor din
întreaga țară — elevii din
Căianu. Tovarășul ing. loan
Murășan, membru al birou-
lui comitetului județean de
partid, vicepreședinte al
consiliului popular jude-
țean, a transmis cadrelor
didactice, elevilor, cetățe-
nilor din Căianu, din par-
* tea comitetului Județean de
partid și a consiliului
popular județean, călduroa-
se felicitări cu prilejul cen-
tenarului școlii, urindu-le
noi succese în activitatea
viitoare.
Cu prilejul sărbătoririi
centenarului ministrul în-
vățămintului a adresat ca-
drelor didactice și elevilor
școlii centenare o scrisoa-
re care a fost citită în ca-
drul festivităților,
Participanții la adunarea
festivă au adresat C. C. al
P.C.R.; tovarășului Nicolae
Ceaușescu, o telegramă în
care se spune între alte-
le : „Colectivul de cadre
didactice, părinți, elevi și
foști elevi ai școlii genera-
le Căianu, județul Cluj,
întruniți cu ocazia sărbăto-
ririi a 100 de ani de la în-
ființarea școlii românești în
localitatea noastră, vă
transmit dr. și prin dum-
neavoastră conducerii de
partid și de stat eele mai
sincere mulțumiri pentru
grija și prețuirea deosebi-
tă pe care o acordați șco-
lii și slujitorilor ei. Expri-
mîndu-ne întreaga adeziu-
ne față de politica partidu-
lui și statului, facem legâ-
mint de a munci cu toată
puterea și capacitatea noa-
stră pentru educarea tine-
rei generații".
în cadrul sărbătoririi, ea -
re s-a încheiat cu un pro-
gram artistic, a fost dezve-
lită o placă comemorativă
dedicati centenarului școlii.
In sprijinul
pregătirii
perfecționării
profesionale
In ultimul timp Comi-
tetul sindicatului învăță-
mînt din sectorul 5 al Ca-
pitalei a organizat mai
multe acțiuni ea eanezer
profesional eare s-aa ba-
cuat de o deosebită apre-
ciere din partea profesa-
rilor de diferite speciali-
tăți. După cum ne infor-
mează prof. Mariana Ga-
vrilesca, președinta .in-
dicatului, nu demult pro-
fesorii de fizică au ascul-
tat o expunere a cercetă-
torului Mircea Oncescu de
la Institutul de fizică ato-
mică despre aplicațiile e-
nergiei nucleare. In cadru]
aceleiași manifestări au
fost proiectate și două fil-
me.
Manifestări asemănătoa-
re au fost organizate și pen-
tru profesori de alte spe-
cialități. Astfel profesorii
de geografie s-aa intilnit
cu prof. univ. Mihai lancu
de la Universitatea din
București, care a efectuat
recent o vizită în Franța.
Cunoscutul geograf român
a comunicat o serie de
interesante date privind
îndeosebi litoralul fran-
cez șl Munții Alpi.
La rîndul lor, profesorii
de istorie s-au intilnit cu
cercetătorul Vasile Netea,
de la Institutul de istorie
„N. Iorga“. care a confe-
rențiat despre aetul istoric
de la 23 August 1944.
Pesw puțin timp, pro-
fesorii de limba română
vor pleca Intr-o excursie
documentară al cărei tra-
seu va trece prin Valea
Teleajenului, a Prahovei
și a Dîmboviței. Cu acest
prilej vor fi vizitate casele
memoriale și muzeele de
pe aceste meleaguri.
In scopul stimulării ac-
tivității de cercetare pe-
. dagogică in școlile sec-
torului, comitetul sindica-
tului a organizat și u»
schimb de experiență la
care au participat mem-
brii birourilor grupelor
sindicale. Cu acest prilej
prof. P. Ivanciu, director
adjunct Ia Liceul „Gh.
Șincai", a vorbit, pe baza
rezultatelor obținute de ca-
drele didactice din acest
liceu, despre organizarea și
desfășurarea muncii de cer-
cetare pedagogică in școa-
lă .
Concerte
pentru elevi
Devenite tradiționale,
concertele și celelalte ma-
nifestări muzicale organi-
zate de Filarmonica de stat
din Galați în scopul edu-
cației estetice a elevilor
suscită un mare interes în
rindurile micilor auditori.
Organizate cu regularitate
aceste „întilnlri muzicale",
oferă copiilor numeroase
prilejuri de desfătare ar-
tistică și totodată le lărgesc
cunoștințele și le deschid
drumul spre înțelegerea
muzicii simfonice. în deo-
sebi au fost prețuite con-
certele prezentate la Ga-
lați, Brăila, Tecuci, Tg. Bu-
jor, Berești, Tudor Vladi-
mirescu, Pechea și Inde-
pendența. Acestea au fost
precedate de succinte pre-
fețe muzicologice, cuprin-
zind date privitoare la via-
ța și opera compozitorilor
și, implicit, la stilul și va-
loarea lucrărilor audiate.
Uneori, la solicitarea pro-
fesorilor, concertele au fost
prezentate chiar în sălile
de clasă, ca lecții de un
tip deosebit, care s-au ca-
racterizat printr-o mare e-
ficiență.
Manifestările muzicale
organizate pentru elevi de
Filarmonica de stat din
Galați aduc o contribuție
importantă la îmbogățirea
culturii generale a acesto-
ra, le trezesc interesul
pentru acest domeniu al
artei, îi fac să trăiască
momente de reale emoții
artistice.
„Cineclubul
Cutezătorii"
La Casa pionierilor din
Cimpulung-Moldova func-
ționează cineclubul „Cute-
zătorii", a cărui activitate
bogată și variată a atras
un mare număr de pionieri
și școlari.
In cele șase grupe de
creație ale cineclubului au
loc expuneri privind isto-
ria cinematografiei univer-
sale și românești, precum
și acțiuni teoretice și prac-
tice în care sînt parcurse
toate etapele necesare reali-
zării unui film: scenariu, fil-
mare, laborator, montaj și
sonorizare. Pînă în prezent
au fost terminate un nu-
măr de 10 filme, ale căror
subiecte abordează cele
mai variate aspecte ale vie-
ții pionierești de pe me-
leagurile	cîtnpulungene.
Menționăm, printre ele,
„Festivalul primăverii",
care prezintă cele mai reu-
șite programe ale formații-
lor școlare din oraș, „Ră-
dăcinile" — incursiune în
creația talentaților ciopli-
tori in rădăcini nscate de
molid și brad din Holoboș-
ca, „Spre înălțimi", dedi-
cat rachetiștilor de la școa-
la generală din Pojorita,
„Lăcomia pierde omenia",
film de animație după cu-
noscuta fabulă a Ini Crean-
gă, „Atențiune, filmăm!“
și „Povestea unei altițe".
Au fost realizate, de ase-
menea, reportaje despre
activitatea cercului de ar-
tă populară și a cineclu-
bului.
Pe șantier se află prime-
le filme in culori — „Plu-
gușor cimpulungean" și
„S-a născut un om" — ale
căror subiecte se inspiră
din tradiția folclorică a
Cimpulungnlni.
F. MICHITOVICI
și G. TOXIN
aasn
□□@01


OPINII
OPINII • OPINII • OPINII • OPINII • OPINII • OPINII • OPINII • OPINII
NEVOIA UNEI
EDUCAȚII MODERNE
Succesul unui sistem de învătă-
mint constă în inteligenta echili-
brare dintre instrucție și educație,
factor decisiv în armonizarea per-
sonalității viitorului cetățean. Ori-
ce rupere a echilibrului este nocivă
și se resimte în viata socială, du-
cînd fie la indici scăzuți ai valorii
profesionale, fie la fenomene ne-
gative de comportament.
Cu toate eforturile de a se da o
mai mare eficientă educației prin
lecții, prin regim și climat școlar
ori prin activități extrașcolare, a-
■sistam totuși în momentul de fată
Ia un decalaj între instrucție și
educație. în domeniul instrucției
s-au făcut pași mari îndeosebi
în sensul modernizării conținutului
și mijloacelor predării. In schimb,
în domeniul educației progresele
sînt cu mult mai modeste. Expli-
cația acestui dezechilibru, a aces-
tui asincronism, trebuie căutată în
doi factori, după părerea mea e-
sențiali : asaltul fluxului informa-
țional și slaba preocupare pentru
determinarea componentelor psi-
hologice, particulare tineretului de
azi.
j^Bnularea extrem de rapidă de
^^moștințe, care antrenează în-
cărcatfea programelor de învăță-
mînt, obligă pe profesor să se con-
centreze cu precădere asupra la-
turii informative a lecției pentru
realizarea parcurgerii integrale a
materiei prevăzute. în această si-
tuație, cel puțin la obiectele știin-
țifice, realizarea laturii formative
a lecției se mărginește adesea la
înarmarea elevilor cu deprinderi
de muncă intelectuală, la formarea
unor aptitudini pentru studiul or-
donat, logic, sistematic, la exerci-
tarea laturii volitipnale a perso-
nalității în procesul de consolidare
și stabilizare a înclinațiilor. La dis-
ciplinele umaniste, unde conținutul
lecției solicită sensibilitatea, ma-
nualele prea rigide și sufocante
prin excesul de explicitare „pro-
gramează" pînă și latura afectivă
a predării, fie prin alegerea unor
texte demonstrative pentru o temă,
dar lipsite de forța emoțională a
artistice, fie, mai adesea,
prin eșalonarea • unor întrebări
^standard, unde nu se pot da decît
'răspunsuri previzibile, in care in-
tervin automatismele verbale fără
nici o rezonantă interioară.
E foarte adevărat că în mare
măsură „salvarea™ manualului stă
în mîna profesorului, atîrnă de
arta sa de a da viață și putere
de convingere normativului etic.
Cînd însă manualul extrem de dens
nu oferă nici o pauză de „respi-
rație", cînd unele discipline cu
mari acumulări de date (isto-
ria. geografia etc.) beneficiază în
planul de învățămînt, prin forța
lucrurilor, de ore puține și orice
„literaturizare" cu funcție educa-
tivă produce o dereglare a ritmului
de parcurgere a materiei, putini
profesori se preocupă în mod se-
rios de cultivarea laturii afective
a unei lecții.
Realizarea în spirit modern a la-
turii educative a lecției cere, după
părerea mea, să se îmbunătățească
structura manualelor și să se acor-
de profesorului o mai largă liber-
tate de acțiune pedagogică.
Manualele de azi, un fel de peli-
Un moment emoționant al ultimei zile de școală : absolvenții de liceu solicitând auiogr ațe de la profesorii dragi
cani care dau puilor hrana gata
mestecată, invită nu rareori la pa-
sivitate intelectuală, manifestată
prin supralicitarea memoriei în de-
favoarea gîndirii creatoare și a a-
fectivității. Ele ar trebui să ofere
doar reperele, problemele esenția-
le, fondul teoretic orientativ ab-
solut necesar și perfect acordat cu
stadiul modern al cercetării, într-o
formă cît mai sintetică și mai clară
și să propună sau să sugereze pro-
bleme sau aspecte legate de lecție,
care să solicite gîndirea personală
a elevului. Avînd datele esențiale
și orientarea generală, elevul ar fi
pus astfel în situația de a-și mobi-
liza rațiunea, afectivitatea, fante-
zia în vederea unei participări
creatoare la realizarea procesului
de instrucție. în acest caz cunoș-
tințele nu vor fi doar elemente de
construcție a culturii, ci și vectori
ai unei atitudini etice în procesul
formării personalității și a con-
științei cetățenești.
Cred de asemenea că profesorul
trebuie să scape de obsesia „re-
țetei pedagogice" impuse de tra-
tate sau de diverse cursuri de spe-
cializare. Nimeni nu poate face
abstracție de principiile de bază
ale didacticii și nici de prescrip-
țiile orientative ale metodicii. Dar
ieșirea din rigorile tipologiei, din
corsetul structurii stereotipe a orei
de curs, adecvarea instrumentului
metodic la particularitățile conți-
nutului lecției și la fluxul dispo-
zițional al clasei aduc după ^ine
un spor de eficacitate nu numai in
direcția receptării intelectuale, dar
și pe latura sensibilizării elevilor.
Trebuie înlăturat mitul că o lecție
bună este aceea care se confor-
mează conștiincios unui anumit
normativ metodic. Lecția este un
act de creație și aprecierea ei tre-
buie să cuprindă pe de o parte
inteligența, cultura și talentul pe-
dagogic al profesorului, iar pe de
altă parte intensitatea și profun-
zimea reacției intelectuale și afec-
tive a clasei, indicii ale eficienței
reale.
Sporirea eficienței multiplelor
noastre mijloace de influențare e-
ducativă stă în strînăă legătură cu
ceea ce numim orientarea gene-
rală a spiritului contemporan. Unui
om modern trebuie să i se dea o
educație modernă, corespunzătoare
unei anumite stări de spirit, unor
anumite particularități psihologice,
unei anumite viziuni asupra exis-
tenței.
Fără îndoială că în educația co-
munistă a tinerei generații marile
obiective rămîn aceleași, însă me-
todele și procedeele de realizare
trebuie în permanență racordate
la modulațiile sensibile ale acelui
„spirit de epocă", legat organic atît
de ascendența istorică a societății
noastre, cît și de marile probleme
ale omului contemporan, comune
întregii umanități la un moment
dat. Cred că dificultățile întimpi-
nate de educatori, unele fenomene
negative ce se manifestă în școli
și oare, uneori, se răsfrîng în cir-
cuitul vieții sociale se datoresc mai
ales cunoașterii lacunare a parti-
cularităților psihologice ale tinerei
generații, receptivă la unele forme
de educație, total indiferentă la
altele.
Este greu să subliniem într-un
modest articol ceea ce ar fi treburi
să facă obiectul unor cercetări sis-
tematice și profunde, de care du-
cem atita lipsă. însă, pentru cine
lucrează în invâțămînt și trăiește
intens în mijlocul elevilor, nu «
imposibil să creioneze măcar ci-
teva trăsături ale generației de azi.
care cer, fără îndoială, o reconsi-
derare sensibilă a formelor și pro-
cedeelor de educație.
Mediul de dezvoltare a tinerilor
*de azi, favorabil unei informări
rapide și multila'erale, spiritul po-
zitiv, alimentat de primarul teh-
nicii. competiția din ce in ce mal
accentuată a valorilor, aspirația
către o viață materială și spirituală
superioară, ca urmare a progre-
sului tehnic și a largului demo-
cratism al sistemului de promo-
vare socială prefigurează noi tră-
sături afectiv-morale. Tineretul de
azi e mai precoce-intetigent și mai
agitat din cauza ritmului alert al
existenței. Dezvoltarea spirituln:
critic, dublat de un ascuțit simț
al realității, il face mai circum-
spect, mai sincer, mai puțin încli-
nat spre efuziuni sentimentale. Ti-
nărul de azi disprețuiește demon-
strația facilă a sentimentelor, pa-
tosul, vorbirea lozincară, operai n-
du-le sinceritatea nudă, vorbirea
simplă, argumentul logic, fapta. Ei
admite autoritatea vârstei sau a
ierarhiei numai dacă are acope-
rire valorică. Iar forma mai ve-
hementă prin care iși afirmă per-
sonalitatea trebuie apreciată nu ca
o poză „teribilistă", tipic adoles-
centină. ci ca o necesitate structu-
rală a omului modern de a se eli-
bera ce portițele ce-! împiedica
să se apropie mai repede de esența
noului.
Aceste citeva trăsături, scl.ițate
fugar, ne pot sugera direcțiile in
care trebuie orientată influența e-
ducativă, precum și ceie mai adec-
vate mijloace. Nu-i greu de închi-
puit că „moralizarea", temuta cică-
leală didactică, aplicarea prea ener-
gică a educației „frînelor", abuzul
de autoritate, invocarea unor mo-
dele abstracte, tonul sentențios,
Jugularea personalității prin refu-
zul dialogului în contradictoriu, vi-,
narea amănuntului neregulamen-
tar de ținută și gest, transforma-
rea orelor de dirigenție într-o plic-
ticoasă demonstrație etică, ilustra-
tă sau nu, și a activităților extra-
școlare într-o obligație formală ne
înstrăinează de elevi, care se închid
în carapace sau ne tratează hu
respectuoasă indiferență sau chiar
cu ostilitate fățișă.
Un copleșitor rol educativ il joa-
că prestigiul profesorului, ciȘtigat
atît prin autoritate culturală cît și
prin permanenta lui prezență in
focarul viu al preocupării elevilor,
cu nota de prospețime și omenie,
de exigență, dar și de generozitate
care îl face atît de stimat ș: iubit.
Elevii moderni au nevoie de pro-
fesori moderai și sînt convins că
astfel de cadre didactice sînt pen-
tru ei modele mult mai concrete
și convingătoare decit exemplele
celebre odinioară, dar depărtate azi
de reprezentarea lor.
Prof. TEDOR OPRIjȘ
te — t 1 L tf- -i " -Ws-~h:fa
Practici condamnabile
torct să Caere aprobare: pmc-» •-
examen ele grad. A i-Pi-r-z:.
nu are dreptui, sau cin site sta-
tive examenul nu ■ se poete «pro-
ba. Nimic r--i Arest derit rf ? •“
arate omului acest iurro. Dor ce.
de Ia inspectorat orocezeaȚă ra-
ței ■
— Soi vi intens • « — ăicră -â
fă ajutam — 1 -pat. e. — aa-
direefia gener-'c. c- t-tc-, r-.tî
aprobă—
Omul rme Ic directă:	.
din mir,U;er, spcc ja-s	u—ti-
torui răspens •
— Nu putem c'-oba -cm ev,;-.!
I.P.C.D.
Lc IJ3 CJD jocu; continue •
— Nu ri putem dă ariml. ■ - i~
meniu! aprobă, rintem de acord—
Nu nia cit a durat ..pendulcrec
bue*".''C 1	. •.. ’r
tosc	...	-
cit se poete ce
c -ârcs cu o tm «rțrif
Alt Cit. De acta ««sm s-c
'ic tet o aprobare ,w*:re »•::
rea unui experime w. Cererea c
CCG opTC CACliZG Cd't	’
concepției de Ic c« e	<t-
LerimestaforH!. Der gz.-. au e
■d se ■:huroerți rf-e-ea orc->
• ier. ba ciAar este miMundrhil
cves cucru. Numai cd '-.c~urue »»
-e pot opri aici. în catul nostru
:	<-a făcut cunosm.: cern ■>
.arului că nu te aprobă exp^~-
r-.enzarea, iar ca argument i-a ti ■
o:erit chiar rețeraiui carerscni.x-
concepției sale. E clar : pe aceîstă
ci e — iega’ă. nimic de m — -
A torpilate toate experiment ce.
5: mt numai ele...
Pemstă. in toate caau-.ie E:
acest gen. ceva aw vechec
taritate a Funcționarului ind ■?-
"■ent, indolent și uneori irespe--
sabil. Ea ii determină pe oas-.en:
nu o dată, să-și facă o ;mc.- :e
Scrierea oblică simplificată
In5tîtutul de sTeințe pe-±3go^iee
a experimentat predarea scrieri
oblice simplificate, fciosind msm:-
menteie moderne de scris — pixul
sau stiiocl.
Literele modelurui
scriu cu fir unriPt~. fără șrsss-
subțire. Literele mari se seri’.: rări
bucle, fără linii botti’e și spirase.
Linia mecia-ă se scrie oblic, dar
fără serpuiri. înclinarea literelor
este de 20-. Unele Htere miri au
fost simplificate țx. zi La literei?
mici s-a păstrat elementul ae spri-
jin de ia început, pentru a ajuta
pe școlari să facă legături corecte.
Ca proporție, literele cu prelungiri
in sus sau în jos sînt egale cu li-
ve.et int-eri
tupx. ejxprK tucuror lucroto-lor
ea. Ecro să rrec*. cm du m de-
m	o ncucrie cere -n-c eoit-
nu iac* o dct« de ecesî lacra.
Merpecsu rpre • fcoelă astecscă
Ic acre fsrese «s-sis ir» tSrector
Dnand era laarp itr Ma-l-
ace» -.rcimplÂccT ;o»rțe ro-bă-
reț. Mr-e rmts demrle. fără să-l
rog sĂsxr. iscre cuceie și p-prșu. că
la ei ăi’-ctio— âe școală sînt pro-
scoreri ca «raforsl dcmigeicețc/
— «casa di mm maft, im e «mn
tare'. Ara remfxa: ca ms*-
cc-cc. Na ert xdecărat, omul «-
clasase pe merit. Am isfrebat
oCrccd '»a .xșpectc-ct. _Cum te
?«c* cc rumenii ea estfei ce pă-
reri *■ Risaaacmf « fast pnpmjx:
td -<» cicat p ce csses,
tererâșe Ș; osmeas făaîi» mult
tvap ea părerea lor*.
5: îotap. za este asa. O părere
gresiui poate ji corectată. Desigur,
na prin cnște afirmații, ei pria
coiapcrt*re« tmrertă a fiecdnda,
pria ser^axate fi fotiâtaăiae Mț
de cri «tiv, pm» reprowc-es per—«-
antă s eoacalat.
E ăe aazc~ că opiaie nepctică
ăespre o :’jtxîațxe aa ere le bază
ati.-»ai cczariZs brațele de sbaz,
ei Ș> lacrun cpcmt miraaie t a»
rașpeetor care ș»-a ficat corect
dctonc ia școala dor ie plecare
cwcaeșxe, ia M;e:»l păr: • sa ro-
bmc ca drrectomtl și acceptă ca
atesta dra armă să achite cei ă
sca 7 lei cit race piutucc. «* sluj-
baș eare ăi rm* pe eciepal iar
ete. etc.
Acestee sini comportări cere ua
stat precărste ia mod obișnuit ta
regralamente ți iaatrucțsani, dat
ea • mere u^aeafă ofOfea
gs-tii pe cere Fi-o fac oamenii des-
pre o instimție. ea fi osur-c efici-
enței muacii sale. Datoria noasfă
este, desigar. să le eorabatem.
N. R.WL
lerr’e	Se consideră eâ rim-
pltișcarda literelor și proporțiile
i\e ^or procesul de în-
=zsire 2 șerieru de îătre școlarii
i ani și vor jaranta o scriere
. tstetirâ și -npîdă, calități
-are -e rer -unui teris corespunză-
ter txic°r!te! r școlii de azi.
Supunem, mod-itel unei analize
critice argumentate a cadrelor di-
dactice de 1a clasele I—D’ și a
profesărilor de desen și caligrafie.
Observațiile vor fi trimise Institu-
ttix de științe pedagogice (str.
Sfinții Apostoli, nr. 14, sectorul 6,
București) piuă ’a data de 1 iu-
lie a.c.
Va deveni
o persoană
întrebarea este, desigur, cel pu-
țun ciudată, in crucit niciodată
profesoral nu va deveni o per-
soană anacronicâ. Am formulat-o,
tisă, din necesitatea de a răs-
punde unei afirmații cuprinse in
explicația care însoțește fotogra-
fia sociologului american Daniel
Bell, de la Universitatea Colum-
bia, președintele „Comisiei pen-
tru anul 2 000", fotografie publi-
cată in primul număr din anul
1959 al revistei „Știință și tehni-
că", în cadrul unui interesant ar-
ticol intitulat „Prospectiviștii ne
transpun la începutul mileniului
3" pe care îl semnează ing. Radu
Coman și prof. A. Pufan. Folo-
sind un bogat și captivant mate-
rial publicistic autorii informează
pe cititori asupra preocupării
prospectiviștilor de a sonda vi-
itorul civilizației umane, de a
aprecia dezvoltarea științei, teh-
nicii, culturii și, în ultimă ins-
tanță, evoluția omenirii. Sur-
prinde însă explicația la fotogra-
fia menționată potrivit căreia
„prospectiviștii pot să ne trans-
pună cu ușurință în anul 2000 și
să ne «argumenteze^ la fel de
ușor de ce, de exemplu, profeso-
rul va deveni o persoană anacro-
nică sau că îți vei putea cumpăra
o inimă de rezervă la fel de ușor
ca un costum de haine".
Anul 2 000 va purta, fără în-
doială, amprenta spectaculoasei
dezvoltări a științei și tehnicii
care va determina, în mod inevi-
tabiL transformări fundamentale
si in domeniul învățămîntului.
Instruirea programată, mijloacele
audio-vizoale, televiziunea șco-
lară, automatizare^ cibernetica,
noile tehnici electronice, calcula-
•oarele -time-sharing" care vor
P-tea e aoora mii de cursuri in-
divldualizate și alte cuceriri ale
gettiuiuj uman vor fi utilizate in
mod curent in procesul instruc-
•_. -educativ.
Se poate prevedea, deci, că dru-
mul pe care va evolua invățămîn-
tui este acela al instruirii bazată
pe interacțiunea om-mașină. A-
ceasta presupune, desigur, o re-
ăeimire a roiului profesorilor și
o pregătire corespunzătoare a lor,
o înnoire a profesiei de dascăl in
sensul adaptării ei la necesitățile
și in primul rind la pro-
gresul rapid al științei și tehnicii,
în condițiile societății de miine,
=-u complexă ș: mai avansată,
va determina utilizarea oij^
rentă a cuceririlor științei și teh-
m-mj ia procesul instructiv-edu«
se va crea o situație edu-
ratmnală nouă în contextul că-
reia se va schimba și rolul profe-
«oraruL Studiile de prospectivare
i vti-oruiui inițiate în diferite
ari i.e de anumite instituții ne-
guveraamentaie specializate în
=-:c. durea viitorului, fie de per-
->«ne oficiale sau particulare
r*re mănifeșțA preocupări in a-
cest domeniu încearcă, in mod
cu ‘oral firesc, să întrezărească
. să prefigureze și perspectivele
rCoifL sector de activitate care în
condițiile cînd jtiința și învăță-
—intui au devenit forțe princi-
pale de propuls’une socială că-
nită o însemnătate cu totul deo*
timtî. în aceiași timp, insă, își
sc ioc ia mod inevitabil și fe-
iosite exagerări, preziceri ero-
• ate. afirmații nerealiste etc.
Evoluția invățămintului, expe-
rwața socialmente elaborată de-a
iungvl întregii istorii a școlii de-
r. distrează in chip logic, convin-
uăior că ti niduncaz nu va pu-
tea ti vorba de suprimarea sau
ffiJcșwarea rolului profesorului.
Ro.„; profesorului se va schimb-
. „ dar nu in sensul unei dimi-
ni ari impuse de noile tehnici care
v ii introduse in procesul in-
' -educativ, ci într-unul o-
□es. a. cre$terii misiunii sale, al
.partției unor note definitorii noi
e profesiunii de dascăl, izvorîte
rin poriția nouă a învățămîntului
am noile sale valențe informațio-
-al-fonnative.
Profesorul a fost și va rămîne
figura centrală a învățămîntului.
Școala fără profesor este o fic-
țiune. Ideea a mai fost vînturată
și s-a dovedit falimentară. Tehni-
cile moderne de transmitere a
informației, oricît de perfecțio-
nate vor fi, nu îndreptățesc re-
luarea ei. Stitem convinși că pe
măsură ce cresc dotarea tehnică
a învațamîntuîui și finețea me-
todicii, determinată de ea, va fi
nevoie de profesori cu o pregătire
superioară, care vor domina a-
ceste mijloace, le vor crea, le
vor utiliza și, ceea ce este cel mai
important, le vor umaniza, pu-
nîndu-le în slujba formării și a-
tirmănî personalității elevilor.
Concepția după care știința și
tehnica duc la înlocuirea profeso-
rului are un caracter dezumani-
zant, contrar însăși rațiunii de a
fi a învățămîntului.
Școala a fost întotdeauna și
va fi și în viitor un element fun-
damental al culturii umane. Ca
atare, ea va avea mereu o contri-
buție hotărâtoare la crearea celei
mai prețioase valori — omul, fău-
ritorul tuturor celorlalte valori
materiale și spirituale. Este ^ab-
surd ca cineva să creadă că o-
mul ca personalitate ar putea să
devină vreodată produsul direct
al mașinii, al tehnicii. Omul a fost
și va fi în toate timpurile măsura
tuturor lucrurilor, născocitorul,
stăpînul și beneficiarul ei. în
consecință, personalitatea umană
nu poate fi decît creație a omu-
lui. Omul și în special dascălul
este cel care trebuie să realizeze
sinteza între cuceririle de an-
samblu ale societății ei viitorul
profesorul
anacronică 1
lor purtător, să selecționeze cu
discernământ din totalitatea pro-
duselor sociale și a valorilor cul-
turale pe cele care, prin mijloa-
ce adecvate, să le transmită din
generație în generație. Tehnica
pe care o folosim în învățămînt,
indiferent de ponderea pe care
o va avea în viitor, nu va face
parte decît. din aceste mijloace,
auxiliare ale dascălului.
Cei care se hazardează în afir-
mații necontrolate cu privire la
așa-zisul anacronism al profesiei
de dascăl, pornind de la creșterea
greutății specifice a instruirii ba-
cate pe interacțiunea om-mașină
sînt victimele unei viziuni defor-
mate asupra acesteia. Ei consi-
deră raportul om-mașină în pro-
cesul de învățămînt în mod uni-
lateral, în sensul relației mașină-
îlev. In realitate, actul instruirii,,
care presupune un ansamblu de
relații între profesor și elevi, im-
primă și acestui raport o mare
complexitate. Avem astfel de a
face cu un raport profesor-ma-
șmă-elev, sau chiar profesor-ma-
șină-elev-profesor.
încercările de prefigurare e
profilului profesorului de mîine
nu pot să nu tină seama și de
faptul că procesul de formare
a personalității umane este rezul-
tatul, interacțiunii dintre individ
și societate, că principalul factor-
:are va asigura și in viitor aceas-
stă interacțiune între ansamblul
relațiilor sociale și individualita-
tea umană în formare îl va cons-
titui profesorul.
Roiul important, dar principial
nou, pe care dascălul îl va juca-
în școala viitorului rezultă și din
determinarea calitativă a educa
ției ca fenomen social distinct,
specializat, ca o relație complexa
intre generația adultă și tînăra
generație. Este ușor de înțeles
că generațiile viitoare se vor ca-
racieriza printr-o pregătire țe-
neinică ae specialitate, dar și
printr-o dezvoltare multilaterală,
urintr-o concepție științifică des-
ore lume, prin cunoașterea legi-
lor dezvoltării sociale și capaci-
tatea de a le utiliza în interesul
societății, prin , convingeri pro-
funde oare să facă din fiecare in-
divid un militant revoluționar
pentru progresul umanității. For-
marea unor astfel de oameni nu
numai că nu exclude, dar presu-
pune în mod obligatoriu, exis-
tența profesorului. Comuniunea
spirituală dintre el și elev, in-
fluența personalității educatoru-
lui asupra discipolilor săi consti-
tuie acea forță educațională pe
:are n-o pot -și n-o vor putea
înlocui niciodată nici un fel de
mijloace tehnice, oricît de per-
fecționate vot fi ele și oricît de
mare va fi aportul lor la forma-
rea omului. Așadar, profeso-
rul nu va deveni niciodată o per-
soknă anacronică. Sintem întru
iotul îndreptățiți însă, să vorbim
de un profesor al viitorului, ale
cărui principale trăsături carac-
teristice vor fi o pregătire intelec-
tuală superioară, multilaterală
care, pe fondul unei largi cul-
turi generale, va însuma nu nu-
mai o solidă specializare, dar și
o temeinică pregătire ideologică,
pedagogică, psihologică, sociolo-
gică, și, bineînțeles, tehnică. Ei
va fi în același timp un om de
o înaltă cultură, un bun cunoscă-
tor al specialității sale și un abil
tehnician în mînuirea unei apa-
raturi ‘ complicate cu care va fi
înzestrat învățământul
Un asemenea profesor va tre-
bui să fie creația unui sistem
complex și eficient de pregătire
a cadrelor didactice și de perfec-
ționare postuniversitară a aces-
tora. Inițierea și conceperea unui
astfel de sistem constituie o pro-
blemă căreia specialiștii trebuie
să-i asigure de pe acum loc pe
agenda lor de luoru. Ca o acțiune
premergătoare, ar fi util ca, încă
ăe pe acum, în cadrul măsurilor
de perfecționare a corpului pro-
fesoral prevăzute în Statutul per-
sonalului didactic, prin cursurile
periodice și cursurile speciale de
informare științifică să se urmă-
rească nu numai perfecționarea
profesională în specialitate, cum
s-a procedat în trecut, ci și o
amplă informare științifică în do-
meniul sociologiei, pedagogiei și
psihologiei pentru cadrele didac-
tice care n-au beneficiat în fa-
cultăți de o asemenea pregătire,
în același timp, este necesar să
se întreprindă acțiuni eficiente
de inițiere a întregului corp pro-
fesoral în vederea mânuirii mij-
loacelor tehnice moderne, eare
sînt și vor fi utilizate pe scară din
ce în ce mai largă în școli, nu
numai în predare sau în instru-
irea programată, ci și în verifica-
rea cunoștințelor. Inițiativele lo-
cale oare au apărut în școli în
această direcție sînt nu numai
binevenite, dar constituie și o
dovadă convingătoare 0 necesi-
tății asigurării unei pregătiri la
scară națională a personalului
didactic. Această acțiune se cere
însoțită, în mod necesar, de o
grabnică ameliorare a sistemului
actual de pregătire a cadrelor di-
dactice în învățămîntul peda-
gogic, astfel încît viitorii absol-
venți să-și însușească chiar în
anii de studii atît cunoștințele
de specialitate cît și pe cele so-
:io-psiho-pedagogice și cele ne-
cesare utilizării curente a mij-
loacelor tehnice moderne.
Prof. ION DRAGII
directorul Liceului „Ion Neculce"
București
PAGINA
REPERE PENTRU ORIENTAREA ELEVILOR
c
ÎNVĂȚĂMÎNTUL DE SUBINGINERi
Numeroși profesori, diriginți, precum și absolvenți de liceu s-au
adresat redacției noastre cu întrebări privind cursurile de subingineri.
Pentru a le răspunde am solicitat unele amănunte în legătură cu
aceste cursuri tovarășului PETRE IONESCC, director general adjunct
în Ministerul învățămîntului, care ne-a relatat următoarele.
țiile centrale, lista noilor speciali-
tăți de subingineri fiind în curs
de definitivare pjnă în prima ju-
mătate a lunii iunie. Cei interesați
vor fi informați asupra lor, la
timpul cuvenit, prin presă.
Admiterea în secțiile de subin-
gineri se va face prin concurs în
., Analiza activității economice a
întreprinderilor și studiile privind
îmbunătățirea organizării științifi-
ce a producției efectuate în ultimii
ani au scos în evidență necesitatea
pregătirii unor specialiști cu cali-
ficare pentru diferite posturi de
organizare și conducere a unor
procese de producție mai simple,
«au a unor lucrări tehnice de com-
plexitate medie. Acești specialiști
pot conduce unele sectoare mai
restrînse de producție, ateliere,
secții sau procese tehnologice, șan-
tiere 'mici sau mijlocii în indus-
trie, construcții, transporturi etc.,
Sau vor funcționa ca ajutori ai
(inginerilor în sectoare mai impor-
tante.
Avînd în vedere aceste conside-
rente, cît și faptul că sarcinile de
Competența unor astfel de funcții
«depășesc posibilitățile cadrelor teh-
nice medii pregătite în școlile de
maiștri sau în liceele de speciali-
tate, Directivele C.C. al P.C.R. pri-
vind dezvoltarea învățămîntului în
Republica Socialistă România, a-
probate de Plenara C.C. al P.CR.
din 22—25 aprilie 1968 au trasat
sarcina organizării învățămîntului
de subingineri.
Legea privind învățămîntul 'în
^Republica Socialistă România pre-
cizează că pentru formarea ca-
drelor intermediare între ingi-
neri și tehnicieni sau maiștri se
organizează, în cadrul institutelor
Itehnice sau politehnice, secții de
! Xibingineri sau de conductori arhi-
•tecți. Pregătirea inginerilor și a
conductorilor arhitecți. precizeaz 1
.legea, se va putea realiza și în ca-
drul unor institute de subingineri
«au de conductori arhitecti sub-
ordonate institutelor tehnice șa •
politehnice.
în anul universitar 1968'1969 au
Fost înființate, în vederea pregă-
tirii subinginerilor, secții de ex-
ploatări miniere, topografie minie-
ră, electromecanică minieră, forajul
sondelor și exploatarea zăcăminte-
lor de petrol și gaze, electromeca-
nică petrolieră, furnale-oțelării,
chimia și tehnologia materialelor
de construcții, electroenergetică,
termoenergetică, tehnologia prelu-
crării la rece, întreținere și repa-
rații auto, morărit-panificație, in-
dustrii alimentare extractive, in-
dustrii alimentare de origină ani-
mală, industrii alimentare de ori-
gină vegetală, construcții civile și
industriale, instalatii pentru cons-
trucții, drumuri și poduri, cons-
trucții și întreținere feroviară, ma-
șini și utilaje pentru construcții.
Aceste secții au luat ființă
pe lingă facultățile inginerești de
același profil din cadrul institute-
lor politehnice din București, Cluj,
Iași, Galați, Timișoara și Brașov,
al Institutului de construcții și al
Institutului de petrol, gaze șl geo-
logie din București, al Institutului
de mine din Petroșani și al Insti-
tuim de petrol din Ploiești. Toate
aceste secții au cursuri de zi cu o
durată de școlarizare de 2'/x ani
cu excepția specialităților din sec-
torul industriei alimentare, la care
durata de școlarizare este de 2 ard.
La un număr de 7 specialități (e-
lectroenergerică, tehnologia prelu-
crării la rece, întreținere și repa-
rații auto, construcții civile și in-
dustriale. instalații pentru cons-
trucții. exploatări miniere, electro-
mecanică minieră) au fost organi-
zate și cursuri serale, cu o durată
de școlarizare de U ; ani
Lista spee-aLSuic-r în care vor
fi pregătiți submgîneril va fi lâr»
gu.ă micind chiar cu iau: uni-
versitar 1MB 1970.
secții noi. Concomitent va fi lăr-
gită rețeaua de secții in unele cen-
tre economice R-nș’.î Baia
Mare etc. în acest sccp «a fo#t
coneulMte nm--erei-e s»
aceleași condiții și la aceleași date
ca și la facultățile și secțiile de
ingineri.
Toate aceste precizări, precum
și programele obiectelor de concurs
au fost publicate în broșura „Ad-
miterea în învățămîntul superior*1,
ediția 1969, încă din luna aprilie a.c.
Schimb
de experiența
intre sindicate
de invățămint
Recent, o delegație a U-
niunii Sindicatelor din în-
vățămînt și cultură, condu-
să de tov. Onița Gligor,
vicepreședinte al Comitetu-
lui Uniunii, a plecat în
R.S.F. Iugoslavia pentru un
schimb de experiență cu
Federația activităților so-
ciale din țara socialistă
prietenă. In cadrul vizitei,
delegația noastră va purta
convorbiri cu reprezentanți
ai conducerii sindicatelor
de învățămînt din R.S.F.
Iugoslavia și cu cadre de
conducere din instituțiile
centrale de învățămînt și se
va documenta asupra con-
tribuției sindicatelor la per-
fecționarea corpului didac-
tic, la informarea și docu-
mentarea științifică a aces-
tuia, la activitatea cultura-
lă a sindicatelor din învă-
tămint. Ia acțiunile menite
să asigure cadrelor didacti-
ce condiții cît mai bune
de viață și de muncă, Ia co-
laborarea cu forurile cen-
trale și locale de învăță-
mint.
Studii ale unor
cercetători români
intr-o publicați»
pedagogică
francei»
MIMUL ImiÂMlNTULUI
ANUNȚA
scoaterea la concurs a unor posturi la Centrul de cercetare pe-
dagogică și de perfecționare a personalului didactic din învă-
țămîntul profesional și tehnic, cu sediul în București și anume)
Sector de cercetare psiho-pedagogică, pedagogia profesiunilor
și activității educative
— cercetător științific principal, poz. 6 (pedagogie);
— cercetător științific principal, poz. 7 (psihologie);
— cercetător științific principal, poz. 8 (medic psihofizioleg).
Sector cercetare a metodicii instruirii practice și ergonomiei
școlare	*
— cercetător științific principal, poz. 18 (inginer T.C.M.).
Cererile de înscriere la concurs se primesc la Centrul d»
cercetare pedagogică și de perfecționare a personalului didac-
tic din învățămîntul profesional și tehnic, Calea Victoriei nr.
149 București telefon 13.02.73, pînă la 15 iunie 1969, însoțite d<»
actele prevăzute de Regulamentul privind recrutarea, promo-
varea și atestarea cadrelor de cercetători științifici din unită-
țile de cercetări din Republica Socialistă România, publicat î»
extras în Buletinul Oficial, partea a III-a nr. 4 din 8 iapuaria
1968.
Concursul se va ține la sediul Centrului de cercetare peda-
gogică și de perfecționare a personalului didactic din Invățâ-
mîntul profesional și tehnic în ziua de 23 iunie 1969.
Se primesc candidați cu domiciliul stabil în București
INSTITUTUL DE CONSTRUCJII BUCUREȘTI
ANUNȚA
scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice i
„NATURA"
A apărut recent nr. 2 (aprl-
Be 1969) al revistei NATURA,
publicație • Societății de știin-
țe_ biologice.
Consemnăm în «umăr stu-
diile „Fotosinteza — aspecte
actuale" de G. Fabian-Galan,
„Fenomenul de bacteriofagie
și implicațiile lui teoretice și
practice" de Em. Nestorescu-
..Viața în «dineurile marine" de
C.S. Antonescu, „Homeostazia
și evoluția lumii vegetale" de
V. Soran, „Rolul olfacțiunii în
comportarea animalelor" de E.
Chenzbraun și „Marea Neagră
«— unicum hidrobiologicum*
de M. Tufescu.
La rubrica „Biologia în
școală" sînt înserate articolele
„Unele aspecte ale predării
științelor biologice în liceu" de
A. Stoicescu șl „Un experiment
privind predarea capitolului
«Materia vie» la clasa a XII-a“,
de G. Mărășescu.
Se publică, de asemenea, ma-
teriale semnate de dr. Gh. A-
catrinel („Influența unor sub-
stanțe asupra procesului de ci-
tochineză la plante"), V, Gom-
boșoiu („Unele curiozități din
viața peștilor"), Ion lordache
(„Vrabia de casă").
Cronici și recenzii comple-
tează cuprinsul acestui număr
al' revistei.
„ÎNVĂȚĂMÎNTUL
PROFESIONAL
SI TEHNIC*
>
Au apărut îndrumătoarele pentru admiterea
in liceele de specialitate și școlile profesionale
A ieșit de coriad de snb ti-
par nr. 2/195" ai reviste: in-
vățămintuJ profasivna1 si ten-
nic".
După editorialul „Condiție!
învățămîntului profesional si
tehnic" sînt publicate o serie de
articole dintre caro cităm: „Fer-
ma didactică, factor important și
de primă necesitate", de Teodo»
Marian, „Experimentarea onor
probe practice pentru verifica-
rea aptitudinilor tehnice la
examenul de admitere", de D.
Muster, Al. Gheorghiu și I. Du-
mitru, .Aplicarea normei doei-
mologice" de loan Curteana și
Traian Bîscă. „Asigurarea uni-
tății de cerin|e în munca de în-
drumare și control", de Sofia
Pușcașu și I. Gh. Borea, ..Ctt
privire la fundamentarea cunoș-
tințelor despre tehnologia mese-
riei", de C. Drăguț, .Aplicații
ale funcției exponențiale", de
C. C. Florea, „Utilaje ți tehno-
logia prelucrării mecanice", de
Ilio Dabu etc.
Au intrat în librării în-
drumătoarele pentru admi-
terea in liceele de specia-
litate și iu școlile, profesio-
nale, elaborate de Ministe-
rnl învățămintuiui pentru
absolvenții școlilor genera-
le de 8 ani care se vor
prezenta la concurs. Ele
fac cunoscute condițiile de
admitere Ia cursurile de zi,
sera.? si vâră frecvență ale
liceelor d- specialitate ți
al* școlilor profesionale,
rețeaua si profilul acesto-
ra, speciehâțile in care vor
fi școlarizați elevii în anul
de invățămint 1SS9—19*0,
precsm și modul de pregă-
tire a muncitorilor califi-
cați priî^ ucenicie la locul
de munca.
Volumul I/1D62 a! colec-
ției „Ari et techniques pe-
dagoglques", editată de cu-
noscuta societate „Alfred
Binet et Theodore Simon",
este consacrat aproape in-
tegral publicării unor stu-
dii ale cercetătorilor ro-
mâni. Astfel, volumul cu-
prinde studiul Iui Marin
Biciulescu „Desenul la cla-
sele I—IV" șl articolul „O
eorespondență inedită a lai
Alfred Binet" de Marian
Bejit.
Stadial .Desenai la eta-
•eU I—IV" baxat pe n ia-
detaacal exșerintsl oe •-
capă îndeosebi de desenai
liber ia «eeaiâ. «a eare H
xbordeniB de pe peatțiîte
InTătămănMial «iedera de
slimaUm prin desen *
isarhuxiei si observării
realității, de osetodeie d for-
mele de perferțienare a »e»-
• larflar în pnetiea desena-
ta! liber. Ardeota! privind
rarespondțiata inedită a lui
Alfred Binet dezvăluie
■xrinsele Ier ilari intre p«-
hoiognl francei ți Tire Ma-
ioreseu. stabilite ta apeeia!
ta perioada șederii tul Bi-
net în România uprilie—
mai 1895).
PuMiearea acestor studii
reprezintă, după aprecierea
tai Gu» AvanzinL secreta-
rul genera! al societății
Alfred Binet et Theodore
Simon", „un factor de strân-
gere a legăturilor ea veche
tradiție intre psihologii ru-
mâni șl francezi". ,
— Lector la Catedra de Socialism, disciplina „Sociologie in-
dustrială și psihologie socială", poziția 5 din statul de func-
țiuni.
— Lector la Catedra de Socialism, disciplina „Filozofie",
poziția 12 din statul de funcțiuni.
— Lector la Catedra de Limbi străine, disciplina „Limb»
rusă", poziția 7 din statul de funcțiuni.
— Șef de lucrări la Catedra de Termotehnică, disciplina
instalații de răcire", poziția 7 din statul de funcțiuni.
Candidați! la concurs vor depune la Secretariatul rector;
lui din București Bd. Republicii nr. 176, în termen de o lu .
de la data publicării acestui anunț în Buletinul Oficial, o ce-
rere la care vor anexa următoarele acte (în două exemplare) i
— Copie legalizată de pe diploma de stat sau de pe actul
«chivalent de studii superioare ;
— Copie legalizată de pe diploma de doctor sau de doctof
locent în științe ;
— Lucrările științifice ale candidatului (într-un exemplar)}
— Certificatul de caracterizare a activității profesionale și
1 «oclale a candidatului, eliberat de instituția (întreprinderea)
• In care acesta își are funcția de bază ;
____ Memoriu de activitate didactico-științifică, semnat do
candidat ;
— Autobiografia.
Cei ce funcționează într-o instituție de învățămînt supeno»
sînt obligați să comunice în scris, rectorului sau directorului
acesteia, înscrierea la concurs.	,
Concursul se va ține la sediul institutului. în termen de 30
de zile de la publicarea acestui anunț in Buletinul Oficial
BIRSm JL I. cuzr—IAȘI	>
ANUNȚA
scoaterea la concurs a următorului poet t
în materialul „Programe-
le disciplinelor de speciali-
tate pentru concursul de
admitere în licee de artă și
în cele cu program de edu-
cație fizică", apărut în nr.
996 din 23 mai a.c. al „Ga-
zetei învățământului", rîn-
durile 1 și 2 din coloana 3 se
vor citi : ..probleme de teo-
rie. solfegiu și dictat me-
lodic și armonic".

Psihologia
și viața"
pșilmtogia
«ața -

Recent apărut în Editura
științifică, volumul „Psiho-
logia și vîața“ — redactat
de un colectiv din oara fac
parte Al. Roșea, C. Botez,
E. Fischbein, R. Floru,. T.
Hersenl, El. Popescu Ne-
veanu și U. Schiopu — con-
stituie o realizare inedită
în literatura noastră de spe-
cialitate. Cuprinzînd studii
care aparțin unor specialiști
de autentică și certă va-
loare, el și-a propus să în-
fățișeze modul cum contri-
buie psihologia la rezolva-
rea unor probleme ridicate
de viață, de practică.
într-un prim capitol, in-
troductiv, Al. Roșea se ocu-
pă de fundamentele psiho-
logiei aplicate. O serie de
studii — „Condițiile psiho-
logice ale eficientei în pro-
cesul de învățămînt11, de E.
Fischbein, „Premisele psi-
hologice ale educației11 de
U. Șchiopu și „Formarea și
dezvoltarea aptitudinilor
și talentelor" de M. Bejat,
S. Mărcuș, Gh. Neacșu —
se ocupă de problematica
procesului instructiv-edu-
cativ. Celelalte capitole ale
lucrării dezbat interesante
aspecte ale muncii în in-
dustrie și ale vieții sociale
și economice. Cităm, dintre
acestea, „Orientarea profe-
sională11 de C. Botez, „A-
daptarea mașinii la om“ de
El. Popescu Neveanu, „O-
peratorul uman în indus-
tria automatizată11 de Gh.
losif, „Decizia în muncă"
de C. Cristian, „Munca și
oboseala" de R. Floru, „O-
pinia publică" de A. Ta-
bachiu, „Psihologia culturii
de masă" de T- Herseni'
etc.
Cu toată diversitatea
problemelor tratate, lucra-
rea este unitară, iar suc-
cesiunea logică a capito-
lelor prilejuiește un studiu
sistematic și atrăgător.
T. ISPAS
în Editura politică a apă-
rut recent un volum în-
chinat lui I. C. Frimu, una
dintre cele mai luminoase
figuri din istoria mișcării
muncitorești din România.
Volumul, care se deschide
cu o prefață semnată de.
Gh. Stoica, cuprinde un
studiu amplu asupra gîn-
dirii și activității lui I. C.
Frimu și o culegere repre-
zentativă din articolele pu-
blicate de acesta în presa
socialistă si muncitorească.
Studiul alcătuit de N.
Petreanu și D. Baran tra-
tează drumul vieții lui I. C.
Frimu, strîns împletit cu
activitatea sa consecvent
revoluționară, cu lupta lui
pentru triumful ideilor so-
cialismului, pentru dreptu-
rile clasei muncitoare.
Culegerea de texte cu-
prinde, alături de articole
prin care I. C. Frimu ia
poziție față de unele legi
și măsuri antimuncitorești
și reacționare, analize și
anchete aprofundate ale
stării economice și sociale
ale diferitelor categorii de
muncitori, articole despre .
diferite momente ale miș-
cării socialiste și muncito-
rești, portrete ale unor în-
cercați conducători ai a-
cesteia
Ștefan Gheor-
ghiu, C. Dobrogeanu-Ghe-
rea — articole de poziție și
polemice etc. Culegerea se
încheie cu impresionanta
scrisoare adresată de I. C.
Frimu tovarășilor săi de
luptă în zilele de suferință
care au precedat timpuria
lui încetare din viață.
Facultatea de istorie-filozofie
— Conferențiar la Catedra de pedagogie, poziția XXX Aj2,
disciplinele : pedagogie generală, pedagogie experimentală și
tehnica experimentală în pedagogie.
Candidati la concurs vor depune la rectoratul Universității
Al. I. Cuza“ Iași, odată cu o cerere de înscriere următoarele
acte în dublu exemplar :
— copie legalizată de pe diploma de stat sau de pe actul
echivalent de studii superioare ;
— copie legalizată de pe diploma de doctor sau candidat în
științe;
— Lucrările științifice ale candidatului. Intr-un singa*
exemplar ;
— calificatul de caracterizare a activității profesionale ți
sociale a candidatului, eliberat de instituția (întreprinderea!
în care acesta își are funcția de bază ;
— memoriu de activitate didactico-științifică, semnat d*
candidat;
— autobiografia.
Termenul de â’ punere a actelor este do o lună de la flata
publicării acestui anunț.
Concursul va avea loc la Universitatea Al. I. Cuza“ din
Iași, Calea 23 August nr. 11, în termen de 3 luni de Ia expira-
rea termenului de înscriere.
Informații suplimentare privind condițiile de înscriere la
concurs se pot obține Ia secretariatul rectoratului Universității
din Iași, telefon 1 27 18.
ANUNȚ
a
Absolvenții Institutului pedagogic de învățători Iași, pro-
moția 1959, sînt convocati pentre ziua de 20 Iulie 1969,. orele
9 la Iași, pentru a sărbători 19 ani de la absolvire. Detalii —
Stellia Florin — comuna Dumbrăveni, jud. Suceava.
Nou si interesant
pentru dv.!
— Vi se întîmplă uneori să nu mai găsiți in librării
unele volume din colecțiile „Biblioteca pentru toți"
sau „Meridiane** ?
— Sînteți afectat de această lipsă ?
— Doriți ca în viitor să primiți lunar acasă toata
volumele care apar ?
NIMIC MAI SIMPLU I Adresați-vă în scris libră-
riei „Cartea prin poștă" a cooperației de consum din
București str. Sergent Nuțu Ion 8—12, sector 6 — so-
licitînd să vă aboneze la aceste colecții.
REȚINEȚI: NU SE PLĂTEȘTE ANTICIPAT, ci 1«
primirea fiecărui colet.
REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA i București, Piața Scînteii *tir. i. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac prin oficiile poștale, factorii poștali și difuzorii de presă, Tiparuli Combinatul Poligrafic Casa Sclnleii 40.133