x ProTetarTclîn faore WîTe, vnlțl-vtll A Al Anul XXI-Nr. 996 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂTĂMlNT SI CULTURĂ Vineri 23 iui 1969 4 pag. 25 bani MINITEHNICUS COMUNICATUL ședinței plenare a Comitetului Central al Partidului Comunist Român i ziua de 21 mai a.c. a avut loc plenara Litetului Central al Partidului Comunist nân. La lucrările plenarei au participat, invitați, membri ai Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri, președinți ai co- iiilor permanente ale Marii Adunări Na- nele, șefi ai secțiilor C.C. al P.C.R., mem- i Colegiului Central de partid, primi- ; re tari ai Comitetelor județene de partid, iducători ai unor instituții centrale de it, ai organizațiilor de masă și obștești, ai ontului Unității Socialiste, ai consiliilor menilor muncii de naționalitate maghiară germană, redactori șefi ai presei centrale. Plenara a avut următoarea ordine de zi: Activitatea delegației de partid și guver- amentale române la sesiunea a XXIII-a, jecială, a Consiliului de Ajutor Economic eciproc; Cu privire la Consfătuirea internațională partidelor comuniste și muncitorești; Convocarea, normele de reprezentare și irdinea de zi a celui de-al X-lea Congres al Parcului Comunist Român. La primul punct al ordinei de zi, plenara a ascultat informarea prezentată de tovară- șul Gheorghe Rădulescu cu privire la lucră- rile și hotărîrile recentei sesiuni a Consiliu- lui de Ajutor Economic Reciproc și la acti- vitatea desfășurată la această sesiune de către delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România. Plenara a dat o înaltă apreciere și a apro- bat în unanimitate activitatea delegației române conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu la sesiunea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Plenara a aprobat în unanimitate docu- mentele adoptate la această sesiune și a dat sarcină Consiliului de Miniștri să ia măsu- rile corespunzătoare. Plenara a subliniat că lucrările sesiunii, documentele adoptate cu acest prilej constituie o contribuție impor- tantă la adîncirea colaborării și cooperării economice și tehnico-științifice dintre state- le membre ale C.A.E.R., la perfecționarea activității Consiliului de Ajutor Economic Reciproc pe baza principiilor internaționa- lismului socialist, egalității depline în drep- turi, respectării suveranității și intereselor naționale, avantajului reciproc și întrajuto- rării tovărășești. Plenara a apreciat că re- zultatele sesiunii Consiliului de Ajutor Eco- nomic Reciproc evidențiază încă o dată im- portanța pe care o are discutarea probleme- lor de interes comun între conducerile de partid și de stat ale țârilor socialiste in spi- ritul încrederii, stimei și respectului re- ciproc, al preocupării pentru întărirea prie- teniei și unității. Plenara a reafirmat hotărârea Partida tai Comunist Român și a guvernului BrpuMa ii Socialiste România de a milita și in vntar pentru dezvoltarea colaborării economice și a cooperării în producție, știință și tehnică cu țările membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, cu toate țările socialiste, în interesul progresului economie și social al fiecărei țări, al dezvoltării sistemului so- cialist mondial. In același timp, România va dezvolta in continuare legăturile sale economice cu ce- lelalte State, indiferent de orinduirea lor socială, pe temelia normelor de relații inter- naționale promovate de partidul comunist și guvernul român. La al doilea punct al ordinei de zi. plenara a ascultat informarea tovarășului Paul Niculescu-Mizil cu privire la partici- parea Partidului Comunist Român la pregă- tirea și la lucrările Consfătuirii internațio- nale a partidelor comuniste și muncitorești. Plenara a aprobat în unanimitate activi- tatea depusă și măsurile întreprinse de Co- mitetul Executiv al C.C al P.C.R. în le- gătură CU participarea Partidului Comunist Român la pregătirea acestei Consfătuiri, precum și activitatea delegației P.C.R. la lu- crările Comisiei pregătitoare care s-au des- fășurat Ia Budapesta și Moscova. Comitetul Central a hotărit ca Partidul Comunist Român să participe la Consfă- tuirea internațională a partidelor comuniste și muncitorești care va începe la 5 iunie anul curent și a stabilit delegația sa la >- ceasta consfătuire, alcătuită din tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Co- mitetului Central al Partidului Comunist Român, conducătorul delegației. Pani Nk»- lescn-MxxiL membre al Comitetatai Execu- tiv, al Prezidiatai Permanent, secretar al Cocnitetatai Central al Partidutai Comunist Român. Gheorghe Stoica, membre ai C—i tetuim Executiv al Cnaiifr ratai Central al Partidului C■■Mirt Român. Mihai Dalea. secretar al Coeaiietntai Central al Partidu- lui C~muuiTt Rounân. Ștefan Voire, membra al Comiîrtnlm Central al Partidntai Cim aâst Român. Vasale Vlad. memteu snptamt al Comitetatai Central al Partidutai Comu- ■ist Român. rpmrHMSt ^mâa să exprime- psactai de ve- dere al C^C. al P.CJL asupra acestui decn- raent și să aețieaese pentru îmbunătățirea hii. pentru ca documentul ee va fi adoptat la Consfătuirea internațională a partidelor comuniste și muncitorești să oglindească po- zițiile comune ale partidelor frățești și să contribuie la cauza unității mișcării cotnu- niste și muncitorești, a tuturor forțelor antiimperialiste. Plenara a analizat propunerile Comite- tului Executiv al C.C. ai P.CJL. prezentate de tovarășul Virgil Trofin cu privire la cm vocarea, normele de reprezentare și ordi- nea de zi a cehii de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român Plenare a adoptat in unanimitate botârirea re privire la convocarea Congresului al X-lea al Parti- dului Comunist Român b data de 4 iu- gvst 1JO. In rarsul dezbaterilor au taat revista] rarășii: Gheorghe Pană. Airrsmra Boabă. Mihai Teiescu. Vaher Roman. Râchard Wm- ter. Bujor Atatășan. Kiraiv Carul. Alexan- dra Birlădeanu. Gheorghe Petrescu. Con- stantin PîrvaJescu. Aurei Duca. Gheorghe Gaston Marin. Fazekas Ludovic. Mihai Ro- șianu. Alexandra Subaru, Im Cm*. Barba Zaharescu. lestf Ugtar. In încheierea lacrărilar plenarei a luat cu vin toi tovarășul Nicolae Cmușeneu. HOTÂRlRE cu privire la convocarea celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român Comitetul Central al Partidului Co- munist Român, întrunit în ședință ple- nară în ziua de 21 mai a.c., hotărăște : Convocarea la data de 4 august 1969 a celui de-al X-lea Congres al Partidu- lui Comunist Român, cu următoarea ordine de zi: 1 — Raportul Comitetului Central cu privire la activitatea P.C.R. în perioada dintre Congresul al IX-Iea și Congresul al X-lea al P.C.R. și sarcinile de viitor ale partidului. — Raportor tovarășul Nicolae Ceaușescu. 2 — Directivele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971—1975 și liniile directoare ale dezvoltă rii econo- miei naționale pe perioada 1976—1980. — Raportor tovarășul Ion Gheorghe Maurer. 3 — Raportul Comisiei Centrale de Revizie. — Raportor tovarășul Constantin Pîrvulescu. 4 — Modificările ce se propun a fi aduse Statutului Partidului Comunist Român. — Raportor tovarășul Virgil Trofin. 5 — Alegerea Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Comi- siei Centrale de Revizie. în vederea alegerii de deleaati pen- tru Congresul partidului se stabilește următoarea normă de reprezentare : un delegat la 1 000 rnemhri de parUd. Inîn- du-se ca bază efectivul partidului la 31 mai 1969. Delegații pentru Congres vor fi aleși la conferințele extraordinare ale orga- nizațiilor de partid județene și a muni- cipiului București. Plenara a dat mandat Comitetului Executiv să elaboreze tezele Comitetu- lui Central pentru Congresul al X-lea al P.C.R., precum și proiectul de direc- tive privind planul cincinal pe anii 1971—1975 și liniile directoare ale dez- voltării economiei naționale ne peri- oada 1976—1980, care vor fi supuse dezbaterii tuturor organizațiilor de partid, opiniei publice. Pe baza concluziilor ce se vor des- prinde din dezbaterea tezelor și a proiectului de directive, Comitetul Central al partidului va definitiva documentele ce vor fi supuse Congre- sului al X-lea al P.C.R, un popas în Parcul Ec~ :'rau si că veți convinge o dată de inepuizabila jc a școiarUor. de talen- rsi n priceperea cu care știu « y.rștersc’câ, de „minunile" pe cere Ic pot înfăptui ei CsKi risd dragostea de rrr.^, pregătirea fi expe- pedagogului știu cum să le valorifice însușirile. în irrsnd ixranar.: al parcului, rcdul mnal fi mipalei meș- terilor cu cracate roții, tot ce c. -eaiizat ei mai valoros in cadrul concursului de lucrări tr-nusce organizat de revista JCutezătovA" in colaborare cu .Verioual al Organi- za; c ~ ere c-ere-.- zz: ia cadrul expoziției „Afi- uzietxieus Jues de «nul trecut, de cînd r Lanjaz concursul a an- :*e^as sute ți mii de pionieri » fie că au lucrat fie câ s-cu asociat în gr-spxm. îc-0 pcrticipanții au tAZ-ziz ic a ntucsaslâ ir.i~e- zr-e. A‘z fzre că Ia sta^ j-tu z'-mat Zz'e) de pionieri tx-d țsrz, cere eu reafi- zer, Ic niȚirsi ccmcursu- hn. pvtte 1222 lucrări colec- ■zrce »= rud.mduale. Dintre a- zess.ee jxrni! a selecționat 800 -I. >■ expoziția JJiuitehni- rxs X5". tatCuiBi cici Lucrări ce radio n eiectricitate. cero- scxo-Eusdeie, lucrări de in- cesriritcte. La expoziție sint p mem?>rii diverselor rrxxri reJiaiee de la Palatul care au executat « teieschemă fi o radio- Cele mai valoroase ți inte- resante lucrări au fost dis- tinse cu premii. Printre aces- tea se numără o orgă elec- tronică, ai cărei autori sînt șase pionieri din Buhuți, o stație de pompare a petrolului realizată de cițiva pionieri din județul Prahova, o termocen- trală electrică executată de pionieri de la Școala gene- rală nr. 19 din Brașov, un ve- hicul pe pernă de aer cons- truit de pionierul lonuț Bo- bocel de la Școala generală nr. 114 din București, o navă radioghidată, executată de elevi ai Școlii generale din Buftea. Expoziția a acordat și „cel mai mare premiu", pe care l-a obtinut un grup de 5 pionieri din Baia Mare, dintre care unul este abia elev în clasa a EV-a. Ei au construit, sub îndrumarea profesorului Aurel Doroț, un orășel minier cosmic spațial. Pe lingă nu- meroase premii în obiecte cîș- tigătorii acestui instructiv concurs vor beneficia în va- canța de vară de excursii și locuri gratuite în tabere. Expoziția din Parcul He- răstrău — încă un omagiu pe care pionierii îl dedică acum, in pragul unor mari sărbători, partidului șî patriei — con- stituie nu' numai un meri- toriu bilanț al activității mi- cilor tehnicieni, ci și o dovadă a minunatelor posibilități pe care le oferă pionieria dezvol- tării tuturor aptitudinilor și talentelor. Vacanjj 1919 Z—vacanțele școlare ie .ară. cu festivitățile ie îocne-.ere a muncii unui an, au tesz istsp-jte cz nerăbdare și plă- cere ăe ejevi. Integrate organic Jn zssatabM sistemului de instruire k educare a ^neretului, Ele ocupă KPixz un .o; nortant în viața scs’.îri. fi.r e menite să creeze ce- le isa, pct--? lte condiții pentru nrstzrxierea și reconfortarea fizică șz a eievilcr, pentru țtjz, în forme și modali- tăr ici r_f.ee. in vederea muncii încordate ia care îi va solicita re- deseiăoerea cursurilor. Valorifica- rea r.e-^ră. cu maximă eficiență ■ peter.u du: educativ pe care îl oferă vacant le depinde insă, în mă- scri notăritoare, de modul cum sint concepute, organizate și desfă- șurate tr.ultîpiele acțiuni ce pot fi in: puie în cadrul lor. Acum. în preajma încheierii anu- lui școlar. în apropierea începerii ediției 1969 a vacanței de vară este firesc să ne oprim asupra perspectivelor ei, asupra pregătiri- ior făcute pînă în prezent, precum ș: a celor aflate în plină desfășu- rare. De la început vom preciza că în stabilirea cadrului general al acțiunilor de vacanță s-a pornit de la experiența pozitivă acumu- lată anterior, de la analiza prin- cipalelor deficiențe și greutăți în- registrate și a cauzelor care le-au generat, în vederea înlăturării lor în viitor. Din acest punct de ve- dere, experiența anului 1968 este foarte concludentă. Spre deosebire de anii trecuți, în anul 1968, ca urmare a unei raționale descentra- lizări a acțiunilor de vacanță, or- ganizarea excursiilor locale, jude- țene șj interjudețene, ca și a co- loniilor de copii preșcolari, a fost încredințată inspectoratelor școla- re județene. Aceasta a determinat folosirea mai intensă și mai efi- cientă a condițiilor și posibilități- lor locale, o mai marcată diversi- ficare a acțiunilor Educative, ca și inițierea unor acțiuni noi, deosebit de atractive Pornindu-se' de la a- ceste rezultate pozitive, au fost fixate obiectivele instructiv-educa- tive și s-au stabilit jaloanele gene- rala ale planului de1 organizare a vacanței din vara acestui an, tn cadrul căreia un loc important îl ocupă organizarea taberelor de odihnă, excursiile Interjudețene si coloniile de preșcolari. Rixînd ca obiective majore- ale acțiunilor de vară consolidarea, completarea și dezvoltarea cunoș- tințelor. priceperilor și deprinde- rilor dobîndite de elevi în c»b; mal diverse ramuri ale științei și culturii și domenii de activitate socială, vacanța de vară din acest an a fost concepută pe două coor- donate fundamentale — pentru copiii cuprinși în tabere, țxcursii interjudețene și colonii și pentru cei rămași în localitățile unde lo- cuiesc. Pentru primii, al căror nu- măr se ridică In acest an la peste 200.000 de elevi, s-a elaborat, la nivel central, un amplu plan de trimitere în tabere, excursii și co- lonii, care a fost defalcat pe jude- țe și comunicat deja tuturor unită- ților școlare și educative interesa- te. în vederea realizării planului amintit au fost alocate din buge- tul de stat 40 de milioane de1 lei, la care se adaugă o sumă aproape egală din contribuția părinților. 10.000 de copii se vor odihni In co- lonii de preșcolari special organi- zate pentru ei, aproape 100.000 de elevi își vor petrece o parte din va- canță în taberele de odihnă, la mun- te și la mare. în tabere de pregătire sportivă sau în tabere de instruire organizate de C.C. al U.T.C. sau Consiliul Național al. Organizației Pionierilor. La aceștia se adaugă peste 91.000 de elevi din învăță- mîntul de cultură generală, profe- sional și tehnic care vor fj angre- nați în excursii interjudețene. pe trasee variate de pe întreg cuprin- sul țării. în toate aceste acțiuni vor fi cuprinși elevii cei mai meri- tuoși, care s-au distins în activita- tea școlară și cei care au nevoie de reconfortâre fizică sau de tra- tamente și îngrijirea sănătății în localități balneoclimaterice situ- ate în zona de munte sau la mare. Fie că e vorba de tabere, de excursii sau de colonii, întreagă activitate cu copiii va fi organiza- tă și se va desfășura în așa fel încît plăcutul să se îmbine armo- nios cu necesarul și utilul, ca ac- țiunile la care vor participa să fie în același timp interesante, atrac- tive . și bogate în posibilități de sporire a cunoștințelor de infor- mare și documentare directă în cele mai diverse domenii. Sub acest raport credem că se disting prin interesul pe eare îl pot trezi profilurile taberelor pe care Mi- nisterul învâtămîntului le va orga- niza, în colaborare cu Consiliul Național al Organizației Pionieri- lor, la Năvodari Burșoaia. Bran, Sinaia. Timișul de Sus. Moneasa- Arad Pătileasca și Snagov. în a- ȘTEFAN COSTEA director general adjunct în Ministerul învățâmîntului (Continuare in pag. a 3-a) ACTIVITATEA CURENTĂ ACTIVITATEA CURENTĂ ACTIVITATEA CURENTĂ 0 ACTIVITATEA Pe ce trebuie să cadă accentul în recapitula rea istoriei înlesnind înțelegerea profundă a legăturilor cauzale dintre fenomenele istorice și a legității in istorie, lec- țiile de recapitulare finală deschid in fața elevilor noi perspective asupra întregului proces istoric și, totodată, au asupra lor o puternică influență educativă, dezvoltîndu-le sentimente morale și timentul de dragoste popor. Indiferent de clasa in de convingeri și special sen- patrie și de la care are loc recapitularea, accentul trebuie să cadă pe problemele referitoare la viața so- cial-economică a orinduirii studiate si să trateze, în legătură cu aceasta, as- pectele esențiale cu privire la viața politică și culturală. Considerăm că. în general, temele de recapitulare fi- nală la lecțiile de istorie universală tratate diferențiat de la clasă ia clasă. se pot referi la trăsăturile le ale orinduirii oriadj»- :n anu". respectiv, la clasele sociale, la lupta de clasă și formele pe care ie îmbracă aceasta în orânduirea socială respec- tivă, la stat și la formele sale in orân- duirea social-economică studiată și la dezvoltarea culturii in cadrul ei. Firește că. pe lingă aceste teme, care dau o privire de ansamblu asupra orin- duirii social-economice, in Iernile de recapitulare a istoriei universale tre- buie analizate și aute probleme im- portante. ca rolul științei și tehrucu în dezvoltarea societății, începuturile politicii coloniale și a coloaialomului și lupta popoarelor din colooL pentru independență (secoiî’ XV—XX. luptă care cunoaște în zilele nos-tre îmer menite să ducă la iaiâîur-rea r~- ș a imperialismului în colon:., pr?- un s: alte probleme pe care croiesc- hi funcție de situația concretă a >vse- * găsește necesare. O deosebită atenție treede să se acorde recapitulării istorie-. P.eenfc»e Problemele de mare importantă. ca o deosebită semnificație nrrurt: -educa- tivă — ca de pildă cr^iizșr.i r - geto-dacilor. formarea popor _ romă- și a limbii române, unnawa st co-tirv.- tatea poporului romăr. pe certp-.ul pe- triei noastre, lupta popor^’i Der.tr: in- dependență națio--!â s • -i. pentru desăvîrșirea formări: stârniri narior^’ român și importanta istorică a aces- tui proces, dezvoltare?, mișcări: mun- citorești și socialiste in secoiui al XlX-leași începutul eu, XX-iet. locul României socialiste in viata î-ter- națională actuală etc. — într-o formă sintetică. - dea elevilor o imar^e q- asupra istoriei uatr-e: =â streze că poporu’ român contribuție subst.nitiîiâ î> cultura mondială T- m- teme se va apel ; De—r mentele de partid ureze! -ea și clarificate prcz err? e e^e-tiaie istoriei patrii no-’stre Pentru o mai profundă ■ locului istoriei Români-: m irisra - versală. a aportu”- ponor-.’ir rpmâr '• cultura universală de-a •'«” -*vr:- rilor și In vederea edurără oatricvre a elevilor, considerăm că este -rti! ta T1 pitularea finală la rstcr-.a antică ti ’a -s- toria evului mediu să se ’nr -**e m temi „Urme ale orinduirii respective p» teri- toriul patriei noastre*, iar la Mata modernă și contemporan? cu teme privind participarea României la rele mal semnificative evenimente isterice cu valoare universali (anul 1648. Co- Knuna din Paris, lupta împotriva fas- cismului), aportul României la întă- rirea luptei pentru pace și socialism, pentru progresul civilizației mondiale. în tratarea fiecărei teme este necesar să se pună accentul in mod deosebit pe reflectarea vieții economice în viața socială, politică și culturală, pe înțele- gerea raportului dintre economic, so- cial politic și cultural. Aceasta cere să se insiste asupra dezvoltării for- țelor de producție, cu atit mai țauJt cu cit actualele manuale de istorie le prezintă in general foarte sumar și inegal De exemplu, manualul pen- tru clasa a V-a analizează amănunțit uneltele și evoluția lor In comuna pri- mitivă. dar nu spune aproape nimic des- pre uneltele din orânduirea sclavagistă. Și mai evidentă apare această lipsă in manualele de istorie a evului mediu (clasa a Vl-a și clasa a IX-a). unde șir.: date numai cîteva exemple ia temele -Apariția și dezvoltarea orașelor feuda- le" și -Invențiile si descoperirile geogra- fice*. Accentuind in mod deoseb;’- la toate lecțiile de recapitulare finală, raportul dintre viata eccaorrcă. aooalâ să înțeleagă mai bae apariția -labelor, evoluția fi stratificarea sociali a tulul, a culturii etc Metodele F procedeele fuJoatte asigure o ci; ma; rar CONSTANTIN Sinteza-etapă in procesul însușirii cunoștințelor nu un punct terminus, ci doar o etapă în procesul de durată al însușirii unei limbi străine, etapă care are însă un caracter extrem de important Recapi- tularea trebuie să-i facă pe elevi con- ștlenți de faptul că ceea ce au cucerit pînă în momentul în care se efectu- ează ea constituie o platformă pentru perfecționarea și adîncirea ulterioară a cunoștințelor. Lecțiile recapitulative au menirea să ofere elevilor posibilitatea de a da o interpretare nouă fenomenelor și fap- telor de limbă pe oare le-au cunoscut anterior în domeniul lexicului, al fo- neticii și al gramaticii. Mai mult decît oricare alte lecții, ele creează posibi- litatea unei îmbinări armonioase a tu- turor elementelor constitutive ale acestor compartimente, realizînd me- diul lingvistic în care se poate tinde spre scopul principal căruia îi sînt subordonate toate formele și mijloa- cele predării — exprimarea liberă în limba studiată, intr-o formă corectă, într-un tempo adecvat, cu o pronun- țare cit mai apropiată de cea ideală. Ftiosirea modelelor de limbă cons- tituie în această etapă unul din pro- cedeele principale ale fixării cunoștin- ței or. Dacă la orele obișnuite modelul conctituia uneori un scop în sine, în ser. sul însușiri! unui anumit fel de re- lații intre cuvintele care îl compuneau, de data aceasta el devine un stimulent pentru folosirea liberă a grupurilor de cuvinte care îl compun tocmai pentru că ia timpul anului au fost fixate legă- turile posibile dintre cuvinte în cadrul modelului. Esențial este acum ca ceea ce elevii știu în legătură cu posibiii- creator and este unor cuvinte ce a cuvintelor într-un folosească în mod vorba* de îmbinarea provin din modele de situație p poate eres punerea in discuție a unei teme noi ca formulare, dar legată foarte strins de materialul parcurs conform programei. Merită amintit faptul că «expresiile tip- însușite de-a lungul anilor prin automatism sint, în îm- prețurarea Ia c^re ne referim, puncte de sprijin importante, dar nu singu- rele elemente ajutătoare. Fără îndoială insă că o dată cu apelul la folosirea .expre^Ltr trebuie să stimulăm ’r. timpul comunicării și elementul creator, spontan ' La orele fie recapitulare. gramatica treovje să joace același rol funcțional pe care l-a jucat pe iot parcurul stu- dieri: limbii respective. însușirea struc- r_rEor gramaticale fiind subordonată limba scopul învățării l-ar nu e«te acumularea de reguli, ci for- marea unor deprinderi gramaticale care să ajute la înțelegerea limbii învățate fi Ia folosirea ei productivă. Această trăsătură a predării gramaticii capătă pregnanță în pe: ’oada re- riad totul trebuie să fie subordonat punerii tn valoare a capa- -tâui elevilor de a se exprima intr-o umbă străină fără a face apel la limba maternă- A:c: îți spune cuvântul tocmai funcțtanaî tatea gramaticii, capacitatea de a folosi regulile ei în mod crea- tor. De aceea, din noianul de teme parcurse trebuie selectate neutru re- eapîtnlxre acele capitole din grama- ♦xS Tn legătură cu care pot apărea car^c- Axarea MFCFMDD VOIT ROMIO i Hiizscr Concursul de admitere în liceele de specialitate In vederea cit mai bunei selec- ționări a elevilor care vor urma cursurile liceelor de specialitate. Ministerul învățămîntului, a luat măsuri menite să ducă la perfec- ționarea organizării ți desfășură- rii concursului de admitere în aceste licee. Pentru a informa pe cititori4 noștri asupra condițiilor în care se va desfășura acest concurs, am solicitat un interviu tovarășu- lui PAUL PRECUPEȚII, director general adjunct In Ministerul Tn- vățămîntului, — Cînd se va desfășura con- cursul de admitere în liceele de specialitate ? — Concursul de admitere în învățămîntul de zi al liceelor de specialitate se organizează între 19—28 iunie. Vor fi declarați ad- miși. în ordinea descrescîndă a mediilor și în limita locurilor planificate, candidați» care obțin media generală cel puțin 6. In liceele la care nu se vor ocupa toate locurile se va organiza un nou concurs, între 1—9 septem- brie, pentru ocuparea locurilor rămase libere. Liceele vor afișa numărul locurilor planificate, pe specialități, cu 10 zile înainte de începerea înscrierilor la concurs . și zilnic, în perioada înscrierilor, numărul candidatilor înscriși. — Ce Condiții trebuie să înde- plinească candidați! ? — La concursul de admitere în învățămîntul de zi al liceelor de specialitate (industriale, agri- cole. economice, sanitare) se pri- mesc absolvenți ai clasei a VIII-a a școlii generale, dacă nu au de- pășit vîrsta de 17 ani împliniți în cursul anului calendaristic în care se înscriu la concurs, indi- ferent de localitatea unde își au domiciliul. Înscrierea la concursul de admitere se face la sediul fie- cărui liceu, in perioada 1—17 iu- nie inclusiv. Concursul este precedat de exa- minarea medicală a candidaților. rare va avea loc cu 1—3 ziie n-e de începerea probelor -Tise »i tare urmează să decidă pra capacității fizice a candi- r--nor de a exercita specialita- tea aleasă. Examinarea medicală este eliminatorie. Pentru învățămîntul seral șt ’âră -frecvență se pot prezenta la concursul de admitere, indi- :erent de vîrsta. persoanele oare au absolvit clasa a VIII-a a școlii generate sau posedă studii echi- valente și lucrează în domeniul specialității în care urmează să se pregătească. Concursul de ad- mitere pentru învățămîntul sera! și fără frecvență se va desfășura între- 1—9 septembrie. — Cum se vor desfășura lucră- rile concursului de admitere și în ce vor consta probele de con- eurs ? — Concursul constă din probe scrise și orale ia limba română și matematică, din materia claselor V—VIII. Subiectele pro- belor scrise se stabilesc de Mi- nisterul învățămîntului. Ele .-or consta, la limba română, dintr-o compunere pe o temă din mate- ria de lectură literară studiată în clasele V—VIII și o analiză gramaticală (sintactică și morfo- logică). iar la matematică dintr-o problemă de geometrie combina- tă cu algebră și un exercițiu din programa claselor V—VIII. Probele orale se vor desfășura pe baza biletelor întocmite de profesori! examinatori si aproba- te de președintele comisiei. Ac->. Io unde vor fnn"io-a mai multa com'Sii jie examinare, toate co- misiile vor folosi bilete cu ace- leași subiecte. La limba română, biletele pentru probele orale vor cuprinde două întrebări — o în- trebare din materia de lectură literară studiată in clasele V— VIII și analiza gramaticală (sin- tactică și morfologică) a unei pro- poziții sau a unei fraze. La mate- matică, vor fi de asemenea două întrebări : una din aritmetică și algebră, iar cealaltă de geome- trie privind materia studiată în clasele V—VIII. Examinarea orală se va desfă- șura pe grupe de 5—6 elevi. în- tr-o zi elevii vor fi examinați la un singur obiect. La fiecare probă orală candidați! au drep- tul la un singur bilet. — Cum vor fi constituite co- misiile de examinare ? — Numirea comisiilor se face de ministerele, organele centra- le și locale care au în grijă li- ceele de specialitate respective. Ca președinte al comisiei se nu- mește directorul liceului. O co- misie poate examina ce! mult* 120 de Candidați. Lâ liceele cu peste 120 de candidați vor fi numite două sau mai multe co- misii, repartizîndu-se pentru fie- care comisie cel puțin 60 de can- didați, In cazul cînd Sînt mai multe comisii, se numesc ca pre- ședinți și directorii adjuncți sau profesori cu experiență în învă- :âmînî- Membri: comisie; se re- cru-ieazâ dîr.îre profesorii cu sru- ă:i superioare de specialitate. La liceele la care inspectoratul șco- lar județean poate asigura cadre- le didactice necesare, în comisie vor fi cîte doi profesori de spe- cialitate pentru fiecare obiect de :oncurs — unul dintre profesorii ie liceu și unul de la școlile ge- nerale. La liceele la care se pre- zintă candidați care au studiat în limbile naționalităților conlo- cuitoare. din comisie vor face par- te și profesori care cunosc limba maternă a acestor candidați. — Cum vor lucra comisiile și cum vor fi notati caudidații ? — în cazul cînd comisia 'are cîte un singur profesor de spe cialitate pentru fiecare obiect de concurs, lucrările scrise și răs- punsurile orale ale candidaților vor fi notate de către profesorul examinator. In cazul cînd din co- misie fac parte cîte doi profesori de specialitate pentru fiecare o- biect de concurs, atît lucrările scrise cît. și răspunsurile orale ale candidaților vor fi notate se- parat de fiecare din cei doi profe- sori examinatori. Din cele două note se i'a face o medie aritmeti- că. rotunjită în favoarea candida- tuiuL care va constitui nota la lu- crarea scrisă sau la examinarea orală pentru obiectul respecți;-. Pe baza notei de la proba s^isă și a notei de Ia proba oral a aceluiași obiect se calc# iză media aritmetică a fiecărui obi- ect. Media generală (care se cal- OUlează fără nici o rotunjire), re prezintă media aritmetică a me- diilor pa obiecte. Candidați) care obțin media sub 6 sînt declarați respinși. La concursul de admite- re nu există reușiți fără loc și nu se aprobă reexaminarea. Afișarea rezultatelor obținute 'de candidați! reușiți, in ordinea descrescîndă a mediilor, se face în cel mult 24 de ore de la ter- minarea examinării orale. Dacă pe ultimul loc sînt mai mulți can- didați cu aceeași medie, selecțio- narea se face în ordinea mediilor generale obținute la absolvirea ultimei clase a școlii generale. Lucran practice de apicultura executate de elenii Liceului agricol din Curtea de Argeș sasn Aniversări școlare Duminica trecută. în sa- tul Livada din județul Cluj a fost mare sărbătoare. îm- brăcat! in strălucitoarele costume specifice regiunii, locuitorii satului s-au în- tîlnit Ia școală pentru a-i aduce omagiul lor cu pri- lejul împlinirii frumoasei vîrste de 100 de ani. Au ve- nit de asemenea la sărbă- toare foști și actnali elevi a ai școlii, cadre didactice, reprezentanti ai organelor locale și al școlilor din sa- tele vecine. In cuvintnl rostit la fes- tivitate, luliu Gherghel. di- rectorul școlii, a vorbit des- pre istoria acestei școli, despre drumul pe oare l-a străbătut ea timp de un secol. In anii noștri școala din Livada, ca de altfel toa- te școlile din orașele și sa- tele patriei, a fost mereu înzestrată cu cele necesare pentru desfășurarea în bune condiții a procesului instructiv educativ. Aici laerează n e«rp prefem- ral bine pregătit, entuzi- ast. La adunarea festivă a luat cuvintul Reman M»- rsru. secretar al eemitetu- lui județean Cluj al P.CJL. care a felicitat din partea comitetului județean de partid cadrele didaetiee si elevii pentru activitatea desfășurată. Dună dezvelirea unei plăci comemorative, parti- cipantll la adunarea festi- vă au adresat • telegramă C.C. al P.C.EL. tevarășului Nicolae Ceaușeseu. fn ea re se spune, printre altele : „Ne angajăm. în aeeste cli- pe solemne, ca fiecare din noi, educatori, părinți, elevi și foști elevi, să nu precu- pețim nici un efort pen- tru a contribui și în vii- tor, prin munca noastră, la continua ridicare economi- ci și culturală a satului nostru, cultivând cu perse- verentă pasiunea pentru Stiintă și cultură, dragos- tea fată de muneă, față de tradițiile poporului și ata- șamentul nemărginit față de eauza partidului". Liceul din Orăștie, care poartă pe frontispiciul său numele pionierului aviației românești, Aurel Vlaicu, și-a sărbătorit duminică trecută 50 de ani de exis- tentă. La aniversare au luat parte, pe lingă foști și actuali profesori și elevi ai liceului, numeroși invitați de la alte șeoii dM țară. De asemeaea, eu prilejul te* tivHatilar a lest organizai u siBpozioo eu teoza CoBtrfbutia foștilor elevi ai lieeslwi -Aurel Vizi eu U dearoltare» literaturii, săiiaței. artei și culturii ua- tiaBale*. la eare aa parti- cipat delegati din centrele anivenitare București. Cluj. Peireguui. Timișea- ra. Iași. Craiova Directului șeolil. prot. U- via Tît Mizgsu. a făcut o amplă prezeatare a activi- tății desfășarate de seuală subliniind impertautele re- aliiări pe eare le-> dcMa- dit oeleetival didsetir și elevii. Aa mat luai curta- tul la festivitate. »*B:n a felicita penala, penița a-i ura noi și frumna.se lar 25 de clase a IX-a. iar ia Arac «4 de clase. I / ier.: Arad s-a pornit de la s.eeav -dee a ■ • > lăți, organiânc :-se ta mec ban 4-1 de ' -c '- . r . 1 se desfășoară ■ arnou ac-p-tar & vederea cotar r v.--ev .- e ta- ia invățămirfA oe iA aci cs ao- teris"ti! didAtata ceces - CONST. KAMI: F? demnă de subliniat grija pentru a se realiza de la început o trecere masivă la învățămîntul de lj ar.i. Cu toate acestea, nu trebuie pie-- dută din vedere nici eten.t tea Încercării de a cuprinde eie- peste pcș.oiluățile rei.e VASILE ROȘCA : Este o pro- blemă care a stat și va lOnunua să stea în atenția noastră, pentru că trecerea la școssa generată de 13 am nu trebuie să fie grevata de nici un fel de eșec. De aici e- xigența cu care căutăm sa exami- năm toate aceste probleme Din deplasarea recentă pe care m ti- cut-o in județele Meneu i ți și Vaslui am dedus necesitatea uror măsuri urgente cin partea itșet- toratelor școlare nr.:-; o cit mai atentă examinare a re- țelei. a circumst rtotiilor «..- re vor fi recrutați elevi: pentr : ti - sele a IX-a și mai ales p? v.: • - - rarea condițiilor b ne: a ’ "-V a școlilor care vor m: x>: . această clasă. Tn cele două jude >? de are vorbeam au ’est r ie în rețea clase a IX-î a secii u căror directori nici nu știau acer, lucru. De pildă, directori; școi - tor din comunele Vutca.nl și Făi- ciu. jud. Vaslui, cunos acest iu- .711 doar la modul general Aici — și cred că și în alte județe — se ;mpune o deplasare a pondere: activităților pregătitoare pentru trecerea la învățămintul ce 1- ar.: de la inspectoratul școlar la co- mune. la școli. AL. MOGOȘ : în timp ce in u- nele județe raportul ir.tre absol- venții clase: a VIII-a care vor r- tra în școli postgenerale - :et care vor intra in clasa a IX-a e-'l sub 50 la sută, in județul Argeș, de care mă ocup, situația e altu. Ai . din cei peste 9000 de absolvenți ai clasei a VIII-a din promova ares- tui an școlar. &j la sută — ad: ă aproape 7000 de elevi — vor cuprinși în licee ș: școli profesio- nale. Ăvînd în vedere condițiile deosebit de bune de care dispune județul Argeș in privința persona- lului didactic și a spațiului de școlarizare, organele locale consi- deră că este posibil să se cuprin- dă în clasa a IX-a majoritatea celor rămași în afara școlilor ge- nerale, adică peste 1900 de elei Este însă adevărat că în unele județe se constată o anumită sta- re de autoliniștire, mentalitatea ..să-i dăm drumul deocamdată și apoi vom vedea". Și această auto- liniștire nu se referă numai la as- pectele legate de rețeaua școlară, ci și la alte probleme, cum ar fi construcțiile și, mai ales, proble- mele referitoare la profilarea vi- itoarelor școli generale de 40 ani. Stadiul construcțiilor școlare, de pildă, este nesatisfăcător la ora actuală în destul de multe județe. C. PĂUNESCU : Avînd în ve- dere situația diferită pe care o pre- zintă de la un județ la altul tre- cerea la școala de 10 ani, firește că și problema pregătirilor nece- sare ridică aspecte deosebite. Ju- dețul Botoșani, de pildă, are o si- tuație cu totul diferită de cea din Argeș. In acest județ procentul de cuprindere a absolvenților clasei a VITI-a .în școli postgenerale de- pășește cu puțin 27 la sută. Ini- țial aici s-a considerat că există condiții pentru ca trecerea la școa- la generală de 10 ani să înceapă cu 5 clase a IX-a. Ulterior au mai fost create condiții pentru încă Iu clase, pentru ca, în urma reexa- minării rețelei cu ajutorul orga- nelor locale de partid și de stat să se hotărască organizarea a 4« de clase a IX-a, în care să fie cu- prinși aproape 1400 de absolvenți. Aceasta presupune în etapa pre- gătitoare un mare volum de mun- că pentru directorii de școli și. bineînțeles, pentru inspectoratul școlar. Socotesc însă că aceste ; c- dețe au dreptul să beneficieze de un sprijin mai substanțial din partea ministerului, atit în ce pri- vește îndrumarea, d* în privin- ța creditelor pentru -onstruct:: r> cele mai :m portar te ;ă;, de n-: nul cum Va f; ră?y. .ată dep. în mare mOsură aut ier -a pe car- o vo- av»a ; ț'jle ge-^raie > 11 :~ ri- im.» pi- ' ~ * clev.lcr. A- propupe, de a:et t ta M. POTR 1: î- ; iie: _ vi eie ;1 ; t-e a IX-1 - r — iacațx îavAțăs'M- • 10 asK vor l; «testai» rasu- rile ronejar te esn • - î Tijii a ie loolJle rropertțve. Vor ț-iepe- u astfel alei d»« t-a profil oee- cfll. 7111001 «oe. ProbâHM cor» sr- d !;e wilt'T SQ șj. K>N SA A l LES£ d pnMCMM pa» te fi ? ieta a oe jcrețîaeaat După părere mee eî* ÎB etapa □resoutcare descruberi. cursurilor să se stafrlească M p->- mai întreprtr.deres tspde se va realiza pregătirea oracîică a ehvi- ior, ci șt mnd-i de desfășurare a acesteia, cmținurtl et ca »rte imoliuatiue te le cresutrute șrs- vind orarul. p-ttjtms-J de Mte- rale eta Ia ae privește laaora- toarele. «: eM să "cetr- la pocâ-zâ- 3 județ:' Hu-edoara a-au ș as^ts- -at cu sortK=cl orțaaeiw feca- le. ocndRute oeeesaje dotăru șce- t3or respe-mte. îu altă ordine de ide: aș vrea «4 m C'ibmb oa tape ă«Meh.t de ■>«in.tficaCw, f MV* Mda d pArseță «ărvîiar dm diferite !»■ eall-ăț. ale județului Hs nedoara eu venit la istpartonc □eriod ca «1 școlile din ooajunelc lor să troacă le «roeralizarea Șco- IM de 10 aei Tre-epfnd din toamn» aresta CONST. RADOI: Iaseâmr.ă :ă ta t t-ta ■ ■ « tăt; «-S desfășura: o -3-rt*ă ry- ‘ă ie pc oul iriza.- - :•_________- :___________ .re a ‘L- ■ »ă .-reașcă tateresu elfilor sf a> ■ • ' .r- ___________ y tru r.irrtri tbr « ateista n-e ~ _______________________________- a__________________ .' PETRUS MANOLACHE : Pro- paganda ir. rinduriie părinților ■.are au copii in clasa a VIII-a a tneeput și in alte județe. Ea a și obținut, de aitiei. primele roade. Din păcate, în unele locuri se con- sideră că trebuie să se aștepte îtn— ti’ să se iea concursurile de Rd- mitere reze w trebui încadrați in clase de taecupeisre" la o școală d;n localitate, dacă nu există școa- lă in incinta tnifâțn. Crearea r.-.or asemenea clase de recupe- ntre. cu programe școlare specia- le. in to-nle localitățile unde există csse de topii ni se pare deosebit de urgentă acum, cînd se trece Ia generalizarea învățămîntului de 10 ani. Odată rezolvată problema omo- genizării colectivelor de elevi din rele de copii. întreaga proble- matică specifică acestor unități s-cr restructura radical. Cadrele didactice ar putea șterge astfel din agenda lor o serie de probleme cais în prezent cer un consum mare de energie și și-ar putea re- zerva maximum de timp pentru rezolvarea unor probleme de fond, care să contribuie la orientarea cu adevărat științifică a activității lor. Una din problemele de fond care trebuie să stea in centrul preocu- părilor educatorilor de la casele de copii o constituie, credem, studiul taino-pedagogic al minorilor cu care lucrează și tratarea lor dife- rențiată. Inițial, acest studiu ar trebui să aibă la bază cercetarea anchetelor sociale efectuate de or- ganele tutelare din localitățile de unde sint recrutați minorii respec- tivi. Cum însă de cele mai multe VACANTA 1969 sistematică și eficienta a resurselor și posibilităților multiple existențe In comunele, orașele și municipiile de pe întreg cuprinsul țării. In- spectoratele școlare și conducerile de școli sînt solicitate să pună la îndemîna elevilor care doresc sâ-și petreacă o parte din timp la școală toate spatiile, instalațiile și dotările de care dispun. în acest scop este nu numai de dorit, ci este necesar ca bibliote- cile școlare să funcționeze intens toată vara., facilitînd lectura elevi- lor. Bazele și materialul sportiv din dotarea școlilor trebuie să fie puse, la rîndul lor, la dispoziția celor pasionați pentru practicarea diferitelor ramuri sau jocuri spor- tive. Acolo unde există posibilități este indicat ca, împreună cu orga- nizațiile de copii și tineret, con- ducerile de școli și inspectoratele școlare județene să înființeze și să asigure funcționarea unor cluburi pentru elevi. înzestrate cu tot ce este necesar pentru desfășurarea unor acțiun: atractive, care să po- larizeze interesul unui număr cît mai mare de elevi Un Ioc impor- tant în ansamblul acțiundor loca- le de vacanță va trebui să-I ocupe organizarea, la sfîrșit de săptămi- nâ, a matineelor și galelor de fil- me, â reuniunilor de elevi, a dru- mețiilor și excursiilor locale, a serbărilor cîmpenești, întreceri- lor sportive etc. Un important număr de elevi, mobilizați de organizațiile U.T.C. își vor aduce contribuția, prin muncă voluntară, la campania a- ori anchetele lașa de dorit din punct de vedere al conținutului, se simte nevoia unei îndrumări com- petente a celor ce le elaborează, pentru ca ele să cuprindă aspecte esențiale din viața minorilor an- chetați. Pentru creșterea tonusului psi- hic al copiilor este necesar să se creeze în toate compartimentele de activitate ale caselor de copii un climat cît mai apropiat de cel familial, care să nu degenereze totuși în familiarism. în acest scop ar fi bine, credem, să se renunțe la acele ședințe cu elevii, bazate pe relații oficiale, rigide, impuse, în școala noastră aceste ședințe au fost înlocuite cu convorbiri apro- piate, organizate pe grupe de elevi omogene din punct de vedere al vîrstei și al sexului. în cadrul lor se poartă discuții ce pornesc de la nevoile și dorințele copiilor, de la eventualele lor nemulțumiri. Ast- fel de convorbiri se bucură de o totală adeziune din partea copiilor, sînt tot mai des solițitate de ei. în atmosfera pe care o creează ele. sugestiile noastre cu privire la respectarea normelor de conduită și la perfecționarea întregii activi- tăți reușesc să sensibilizeze chiar și cele mai refractare elemente. Prof. L TEODORESCU directorul Casei de copii „30 Decembrie" Sinaia gricolă de vară, vor continua tra- diția valoroasă a tineretului, lu- crînd pe șantierele naționale de muncă patriotică. Acolo unde elevii vor dor; să participe ca an- gajați la munci agricole de vară pe care ej le pot efectua (culesul fructelor, al legumelor etc.), este de datoria școlilor să-i sprijine pentru . a se angaja la aceste munci. Este neîndoios că, alături de: oamenii muncii, de întregul nostru popor, elevii vor fi prezenți și își vor aduce contribuția efecti- vă la toate manifestările închinate împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea patriei noastre. Sigur că desfășurarea unei ga- me atît de largi de activități în tot timpul verii reclamă cu necesi- tate conducerea permanentă și su- pravegherea acțiunilor de către învățători și profesori care, bene- ficiind de concediul legal prevăzut de Statutul personalului didactic, sînt chemați să-și planifice în așa fel concediul îneît să se poată asi- gura permanența la școală, pe tot parcursul verii, a personalului di- dactic necesar. Succesul acțiunilor de vară de- pinde de priceperea, pasiunea și responsabilitatea cu care vor mun- ci toți cei angajați în cadru] lor. de conlucrarea strînsă dintre toți factorii educativi — familie, școa- lă. organizațiile de copii și tine- ret — chemați să-șl aducă fiecare contribuția sa specifică la desfă- șurarea cu maximă eficiență edu- cativă a vacanței elevilor. PAGINA 3 I A ( INFORMARE • DOCUMENTARE OiraSITATK x L Ctizr—IAȘI I 4 ANUNȚA: ■coaterea la concurs a următoarelor posturi didactice: Sesiunea Comitetului Administrativ al F.I.S.E. Sindicatele din învățămînt și politica școlară Recent s-au desfășurat la Sofia sesiunea Comitetului administra- tiv al Federației Internaționale a Sindicatelor din învățămînt (F. I. S. E.) și reuniunea cu tema „Rolul și drepturile sindicatelor din învățămînt în elaborarea po- liticii școlare", la care au partici- pat reprezentanți ai unor fede- rații sindicale naționale din Eu- ropa, Africa, A^a, America La- tină, printre care și delegația Uniu- nii Sindicatelor din învățămînt și cultură din R. S. România. La sesiunea Comitetului admi- nistrativ a fost examinat proiec- tul raportului care urmează să fie prezentat de Secretariatul F.I.S.E. ia viitoarea conferință statutară. Proiectul prezintă, în lumina unei «analize temeinice a situației poli- tice generale, a poziției și rolu- lui sindicatelor din toate țările, situația școlii și principalele pro- bleme ale educației în etapa ac- tuală, subliniind că dezvoltarea torțelor de producție în epoca actualei revoluții științifice și tehnice și cerințele maselor pen- tru asigurarea dreptului la învă- țătură au impus tuturor statelor din lume elaborarea și aplicarea de reforme școlare. Este prezentat de asemenea un tablou realist al •situației cadrelor didactice, al ac- țiunilor întreprinse de sindicate pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale celor care au sarcina educării tinere- tului, precum și al realizărilor oq- ținute pe această linie Proiectul de raport expune, în continuare, activitatea bogată și variată a F.I.S.E. în perioada care a trecut de la cea de-a patra con- ferință statutară, desfășurată la Alger în anul 1965. subliniind a- tenția deosebită acordată proble- melor educației și celor legate de rolul și responsabilitățile cadrelor didactice în lumea modernă și punînd în evidență -acțiunile între- prinse în acest sens — colocviul european „Educația și dezvolta-, rea științifică, economică și so- cială“ (Paris, 27—30 decembrie 1968), Conferința internațională asupra alfabetizării (Torino. fe- bruarie 1968), Seminarul F.I.S.E. asupra rolului și sarcinilor orga- nizațiilor sindicale din învățămînt în alfabetizarea adulților (Bu- dapesta, mai 1966), Reuniunea F.I.S.E. asupra învățămîntului programat (Praga, 1967) etc. De asemenea, a fost pus în dis- cuție proiectul de Statut aî F.I.S.E.. elaborat în lumina articolului 13 din Statutul Federației Sindicale Mondiale. Raportul prezentat la reuniunea Internațională sindicală cu tema „Rolul și drepturile sindicatelor din învățămînt în elaborarea noli- ticii școlare" a scos în evidență răspunderea care revine cadrelor din învățămînt și organizațiilor sindicale în determinarea politicii școlare din toate țările. Făcînd o analiză temeinică a modului cum contribuie organele și organiza- țiile sindicale la elaborarea politi- cii școlare, raportul a arătat că în timp ce în statele socialiste sindi- catele cadrelor didactice participă direct la rezolvarea multor pro- bleme de bază ale politicii șco- lare, în țările capitaliste dez- voltate cadrele didactice și or- ganizațiile lor sindicale își pot exercita acest drept numai în mod indirect, în sensul creării unei opinii politice sau participînd la activitatea organelor consultative create de guverne, iar în țările în curs de dezvoltare se constată unele din tendințele caracteristice statelor din prima sau a doua grupă, după particularitățile su- biective sau obiective ale politicii generale. In cele două intervenții ale sale, ca și în cadrul discuțiilor din cele două comisii din care a făcut parte, reprezentantul Uniunii sin- dicatelor din învățămînt și cultură din R.S. România, a reliefat rolul pozitiv pe care îl îndeplinește F.I.S-E. in promovarea pe o scară din ce în ce mai largă a ideilor de cooperare internațională pentru dezvoltarea unității de acțiune a cadrelor didactice și a organiza- țiilor lor sindicale in lupta comună pentru democratizarea învățămin- tului, pentru transformarea lui într-un factor din ce in ce mai activ al progresului și păcii in lume, subliniind de asemenea per- spectivele care se deschid in fața muncii de viitor, atît pentru «u- carea sindicală a educatorilor in general cît și pentru fiecare fede- rație națională. Cu privire la pro:e< ■ ce Stat-: al F.LS.E.. delegația noastră și-a dus contribuția la precizarea pa- sajelor referitoare ia apucarea principiilor democrație: sndice^e (respectul suveranității si depila» egalități în drepturi, al independen- ței și neamestecului în treburile ii»- teme), la definirea stikikd ce m j-.- că al F.I.S.E. cu org - ssrZ-- cale naționale (contacte permane- re și consultări târg:), in ceea te vește baza de reprezentare i :*r nizațiilor afiliate la Coafertîa sta- tutară etc. în continuare, - r . . reeu a scos în ev&uțl -c - ie sea mă pe care ; : .sete < organizațiile s.rri?: îre din ia«>- țămintu! romăr< st in ei și aplicarea pcaireci: ari::.. . și statui j'. reștra ta tarea si perfecționarea revâ;a-nk>- tuiui. Ei s-a refer:: astfel la Sa- portanța care s-a acordat re reti- pării tuturor cadrelor dîda.rere a a organizațiilor sindicale la dez- baterea legilor privind rea învâțămint’ilui. a Su-hu!* per- sonalului didactic, a fetii pentru experimentarea noului «stere c- salarizare si majorarea sihriîkT cadrelor didactice, a ire -r □«- mative referitoare la pregătire* R perfecționarea corpului prc*a-ânL a planurilor de învățămir: -* po gramelor școlare, a r-ureir școlare și cursurilor universitare etc. Pe de altă parte, au fost relie- fate măsurile prevăzute în Sta- tutul personalului didactic în le- gătură cu adîncirea procesului de democratizare a activității din in- stituțiile de învățămînt prin larga participare a lucrătorilor din în- vățămînt la rezolvarea tuturor problemelor privind aplicarea le- gislației școlare, la perfecționaree conținutului învățămîntului și la utilizarea metodelor modeme de predare, ca si ia îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă și viață ale cadrelor didactice. Cele spuse de delegatul român au stimit un viu interes in rindul participan- țiior la reuniune care au mani- festat dorința de a cunoaște ne- mijlocit. vu:t:ndu-ne tara, reali- zările obținute :t acțiunea de dez- voltare și modernizare s invăță- mintului românesc COViTAXTIX DRțGLLESUU. președintei» Cormxreu: VaiUtU. undreateior din tncăuăznln» șt Aprecieri pentru dinamica învățămîntului românesc Sd» tthd „VocX* de revarsă — neastzua ret -zje- țs. goțe — jaMKiatete tmri-i e- ceootaiee ponor* »-• tete»- m de certări, te Ccnnree saer» nauccai de de Ia Saraere- bont GL F. a GoneaeâteK » eao- gre» de pocnete ce porocipeso» a ■ de detețab edMs>c=a > relația școtee* de eariad ka- «as <* crt de r-taftasc» te cnete tte: eue setea». Ct sd: z*ma «a teac prtod te ce- Onfi acasaa «ancroa. nțfereîei d teOptedtera ntne> . -1 - - A--e te Expoziția cărții românești organizată recent la Biblioteca orașului Aarhus din Danemarca Facultatea de filologie — Conferențiar Ia catedra de literatură română, poziția XXII B/3, disciplinele Istoria literaturii române. Curs special de literatură română. Facultatea de istorie-filozofie — Lector ia catedra de materialism dialectic și istoria, poziția XXVII A/15, disciplina sociologie. — Asistent îa catedra de materialism dialectic și istoric, poziția XXVII A/16, disciplina sociologie. Candidații la concurs ver depune la secretariatul recto- ratului Universității „Al. 1. Cuza“ Iași cererea de înscriere împreună cu actele prevăzute de legea nr. 6/1969 privind Statutul personalului didactic din R.S.R Termenul de depunere a actelor este de 30 de zile de la data publicării acestui anunț pentru posturile de conferen- țiari «I lectori și de 15 zile pentru postul de asistent Concursul va avea Ioc la Universitatea „Al. LCuza* din (ași In termen de 3 luni de la expirarea termenului de înscriere la concurs pentru postul de conferențiar și lector, și de 2 luni pentru postui de asistent. Informații suplimentare privind condițiile de înscriere la concurs se pot obține 1» secretariatul rectoratului Unive: tații din Iași, telefon 12718 cum nivel — — cultural al mase- ț-s- {tarabe: eu promovarea unor —z ei: zi te pentru a deschi- oe rer trier.telor si pers- ie ntor eie invățămin- t -te pndeMOtiav precum și anaii- aete eaemar»>".ve =,e reformelor : ^-~e ufiotu ta In —ferite țări. teateaated româ- nesc la v ■ stei—itc~ a pus în âoBtad O-1* st ecnesatie intre dez- z u.x; svui-evonocucă. și cul- i - ir. e: ș: dezvoltarea tondițiile edifî- steu aaaaBkaasM. cînd școala de x«te fideje rxiziește calitatea S ratai de f -j c- proprii --e și modem ai evoluției învăță- mintului în România și au evi- dențiat anumite aspecte demne de a fi introduse in propriul sis- tem de învățămînt. cum ar fi com- pleta gratuitate și larga accesibili- tate, posibilitatea trecerii de la un grad sau tip de școală la al- tul etc. S-a desprins limpede fap- tul că realizările noastre în do- meniul vieții școlare ne situează Intre țările cele mai avansate din lume în acest domeniu. Interesul arătat față de proble- mele actuale și de perspectivă ale învățămîntului românesc se vă- dește îi în faptul că organizatori: Cor-gresui'— au selecționa: refe- tâvri zonsacrat «estuf prob'-erre prMKre luzrăr-Je care vor S cc- t-mse culegere de sinteză 3 v» fi eimultaa 'n toa- te țăr-'-e repeeaestațe •• —‘-4. la Htnbi de ciscutes» -radiată, satenate Axxrnmtere eîî ax: ample despre BenAste- Smsăsi Editurii dlâactace M p»- âafo<> didactico-«Hlnțifîcă. sem candidat : — autobiografia. Termenul de depunere a actelor este o lună iata publicării acestui anunț. Concursul va avea loc la Universitatea „Al. I. Cu- tași Calea 23 August nr. 11 Informații suplimentare privind condițiile de însci concurs se pot obține la secretariatul rectoratului 1 lității din Iași, telefon 12718 Programele disciplinelor de specialitate pentru concursul de admitere in licee de arta și in cele cu program de educație lirică LICEE DE ARTA SPECIALITATEA MUZICĂ I. Secția instrumentală 1. Pian > Un studiu (Czerny, Kraminer, Bertini, Clementi). O invențiune la 3 voci de Bach. So- nată clasică — partea I și * II-a (Mozart, Haydn, Beethpven). Piesă românească, la alegere. 2. Vioară : Un studiu din Kreut- ter sau Fiorillo. Partea I sau a II-a și a IlI-a dintr-un concert prevăzut în programa clasei a VIII-a (Rode, Beriot, Vivaldi). Două părți dintr-o sonată preclasi- că dia programa clasei a VIII-a Corelli, Haendel). Citire la prima vedere (din programa clasei a VH-a). 3. Viola : Un studiu (culegere de studii Mazas, Dont, Kreutzer, Bruni etc.). O parte dintr-un con- cert (Telleman, Vivaldi, Haydn — concert de oboi în transcripție pen- tru violă). Două părți dintr-o so- nată preclasică (Haendel, Vivaldi, Bach, Marcello etc.). Piesă la ale- gere. 4. Violoncel: Un studiu pentru mîna dreaptă și un studiu pentru mîna stingă ; un studiu cu acom- paniament de pian (Simandl: 30 studii nr. 3, 7, 16 etc.) 5. Contrabas: O gamă, un stu- diu, o piesă cu acompaniament de pian. . 6. Harpa : Game și arpegii exe- cutate la două mîini în tempo rar. Un studiu din Bochsa sau Pozzoli. O piesă de formă mai mică (Schu- mann — Album pentru tineret, Sbornik, Krdely. Rakov, Bredi- ceanu) sau o sonatină (Bochsa, Na- dermann). 7. Instrumente de suflat și percuție — O gamă executată în legato ți staccato pe toată întinderea ins- trumentului'. Un studiu. O piesă de formă mică, cu acompaniament de pian. 8. Teorie — Solfegiu A. Elemente introd-iclive in re-j- rie-Solfegiu — Dictai : v.s sunetului. Scara generală (sitiv registre), a) Notația înălțimii : por- tativ, linii suplimentare, cheile sol. fa și do pe linia a IH-1 do je linia a IV-a, 3-va alta. 8- . a ba^s. alteratii, b) Notația duratei : note și pauze, legato de prelungire ș: punctul de prelungire. Diviziunea binară și ternară a valorilor de note. Diviziuni excepționale : tric- letul și sextoletul, duoletul și cvar- toletul, cvintoletul și septoletuL Ton și semiton diatonic și croma- tic. Intervale simple (mari și mici, perfecte, mărite, micșorate) și com- puse. Nuanțe și accente. Legato de expresie, frazare și portamento. Abreviațiunî mai des întîlnite in notația instrumentală. Vocile de copii. B. Tonalitate : Gamă, mod, tona- litate. armură, arpegiu — acord (de 3 sunete). Moduri populare diatonice. Funcțiunile Treptelor. Tonalități pînă la 7 diezi și 7 be- moli la cheie. Cadran tonal. Game diatonice, cromatice și enarmonice. Tonalități relative, omonime, ve- cine și depărtate în cadranul tonal. Modulația la relativă, la omonimă și la tonalitățile vecine. Orna- mente : apogiatura, mordentul, grupetul și trilul. C. Ritm: Ritm și măsură. Uni- tatea de timp binară și ternară exprimată prin diverse valori de note (relativitatea intervalelor). Clasificarea măsurilor : a) după fe- lul timpilor (cu timpi binari și cu timpi ternari) b) după accent (toate măsurile simple de 2 și 3 timpi și toate măsurile compuse omogen de 4, 6. 9, 12 timpi și compuse ne- omogen de 5 și 7 timpi). Formule ritmice deosebite : orice fel de sin- cope și contratimpi pe timpi și părți de timp. Principalii termeni de tempo. II. Secția teoretică Candidatii pentru această secție susțin in cadrul concursului numai SPECIALITATEA ARTE PLAS- TICE 1. Un su^dîK r&jcocr'xn executat :n creion, cărbune, sep^a. la viu etc. după gr-p de rb:eete așezate sub fonsâ de narurt rocartâ. Se unsA- erg-mrarea cc-— pc-zipei '.n pagină, inirieșarea r redarea ex- presivi a ferrrerir preportrior și v:rimelor precum =: priceperea de a tehnice de îx- primare ariir.scâ 2. O lucrare din imaginație, exe- cutată în culoare, inspirată din ur- mătoarea tematică : trecutul glo- rios de luptă al poporului român (momente luate din descrierile în proză sau versuri, studiate in școală) : construirea socialismului în patria noastră (aspecte privind industrializarea, transformarea so- cialistă a agriculturii și revoluția culturală) ; viața și activitatea co- lectivă a elevilor în școală, în or- ganizația de pionieri în tabere și excursii, în familie etc.: ilustra- rea unor momente" semnificative oglindite în literatura studiată în școală (proză, versuri, teatru). Temele sînt stabilite de comisie. Lucrarea poate fi realizată în acua- relă, tempera, ceracolor, ulei etc. Candidatii care manifestă interes deosebit pentru sculptură pot rea- liza lucrarea din imaginație în teh- nica modelajului, folosind mate- rialul preferat. COREGRAFIE Candidatii sînt examinați la dis- ciplinele „Dans clasic" și „Dans de caracter". Probele de specialitate constau din executarea unor exer- ciții și combinații cu elementele de dans clasic și dans de caracter pre- văzute în programele școlare ale clasei a VIII-a (anul V), realizate la bară și la mijlocul sălii. Fetele susțin în mod obligatoriu și un exercițiu pe poante. • PROBE GENERALS OBU- GATORII Alergase de n:=ză m ; suri- In rimg-_-ne cu elan ; arunca- cu elan bOtețiShS, 3 sg. n. PROBE LA ALEGERE A. Giamospcă — bând : a) Un exercițiu liber ales Ia sol care să cuprindă următoarele elemente obligatorâ : roată laterală, stind pe cap. cumpănă, o) Săritura ia cal in lungime (înălțimea calului 115 cm), c) Stlr.d pe miiru marcat d) Cățărare la fringiue — numai in brațe (3 m). B. Gimnastică — fete: a) Un exercițiu liber ales la sol care să cuprindă următoarele elemente obligatorii : sfoara ; podul ; roata laterală, b) Săritura prin depărtat la cal traversai (110 cm), c) Răs- turnare înainte pe 1—2 picioare, d) Cățărare la frînghie cu brațele și picioarele (3 m). C. Gimnastică artistică — fete : a) Un exercițiu liber ales care să cuprindă următoarele elemente: săritură pas cu deschidere 189- ; piruetă arabesque 360° : carnbri înapoi; săritura fouette. b) Un exercițiu liber ales cu coarde care să cuprindă următoarele elemente : săritură simplă cu dublă rotare de coardă ; săritură pas peste coardă. D. Atletism Băieți — 60 m ; 300 m ; 1000 m ; lungime; înălțime; greutate(5 kg); Fete — 60 m ; 200 m ; 500 m ; lungime; înălțime ; greutafe (3 kg). E. Jocuri sportive — băieți și fete 1. Un complex de procedee teh- nice care să cuprindă în mod obli- gatoriu : Baschet : conducerea mingii, pase în doi, aruncarea la coș pînă la marcare. Handbal: schimb de pase în 2 pînă la jumătatea terenului, con- ducerea mingii spre poartă urmată I-ICEE CI HIOGLIM DE EDU- CAȚIE FIZICA 2. După inciieierea complexelor se vor acorda r ANUNȚ «te Absolvenții swIh normale «lin Buzău, promoția ’ mntaii la iatîlnirea de 10 snl de la absolvire, ce va in Buzău, pe data de 6 iulie 1969 Reiatii - învățător Taraș Vaslt» comuna Scutelnlci. Județirt Buzău. BmkWH : 12 aruncări libere la Voie* : dte 5 servicii cu precizie în zonele 1 și 5 ale terenului ad- vers — înălțimea plasei regula- mentare, la bâ:eț: serviciul de sus. iar fete serviriui de jos. Handbal: aruncarea mingii la distanță, cu elan (3 încercări) : aruncări la țintă dm săritură. Di- recție de atac, perpendicular pe mijlocul porții Cîte 5 încercări în colțul superior și Inferior al porții, marcat cu un patra; de 60-60 cm. Fotbal: lovirea mingii cu picio- rul, preluarea șl conducerea, lovi- rea mingii cu capul Probă com- plexă cuprinzind • alergare, con- ducere, lovire, preluare și .tras la poartă (se pornește in alergare fără minge, preia și conduce min- gea, pasează și preia, conduce și trage la poartă). Candidatul este obligat ca in ce- rerea de înscriere să specifice ra- mura sportivă (existentă în școală) la care vrea să dea examen (proba la alegere). Candidații care fac dovadă scrisă că in anul școlar respectiv au îndeplinit condițiile de mai jos nu mai susțin examen praciic și primesc nota 10 (zece) la educație fizică : Atletism — Băieți : performanțe echivalente cu norma de clasifi- care juniori L Fete : ‘performanțe echivalente cu norma de clasifi- care a Ill-a. Gimnastică — Băieți și fete : ca- tegoria a II-a de clasificare. Gimnastică artistică: categoria a II-a de clasificare. Jocuri sportive : categoria a IH-a de clasificare. EU CE VOI PRIMI OARE? PĂRINȚII AU CUVINTUL.. DAR DUPĂ CE AU VIZITAT MAGAZINELE COOPERATIVELOR DE CONSUM SPECIAL APROVIZIONATE CU OCAZIA DECADEI bucuria cooiilor^?^: REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA i București. Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele.se fac prin oficiile poștale, factorii poștali si difuzor» de presă. Tiparul)Combinatul Poligrafic Casa Sclnteii 40.132 ,