Proletari din toate țările, uniți-vă I D Conținut, forme și metode in lecțiile recapitulative de filozofie—pag. 2 ■ Consolidarea și sinteza cunoștințelor de matematica in clasa a Vlll-a—pag. 2 ■ Contribuții la jalonarea unor strategii didactice-pag. 3 ■ Repere pentru orientarea elevilor - pag. 4 Anul XXI-Nr. 995 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUI UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎMVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ Vineri 16 aa 1969 Concursul de admitere în liceu UN POTENȚIAL care cere AMPLĂ VALORIFICARE Etapa republicană a concursurilor școlare - ediția 1969 1 Din ansamblul măsurilor luate de Ministerul învățămîntului pentru aplicarea Directivelor C. C. al P. C. R. privind dezvoltarea învățămîn- tului în țara noastră și a Legii învățămîntului fac parte și acelea care privesc îmbunătățirea activității de orientare școlară a elevilor, precum ic selecție a lor, o dată cu trecerea dintr-un Jtai nvățămînt în altul. în W&st sens, concursul de admitere în liceele de otntură generală, de artă, cu program de edu- cație fizică și pedagogice a fost reconsiderat, adueîndu-i-se unele perfecționări în vederea re- alizării unei mai bune selecții a elevilor și unei aprecieri obiective a gradului lor de pregătire și dezvoltare intelectuală. în cele ce urmează publicăm interviul pe această temă acordat ga- zetei noastre de tov. ION RADU, director general în Ministerul Învățămîntului. — Care sînt principalele elemente noi in- tervenite în modul de ocupare a locuri- lor puse în concurs ? — Concursul de admitere în anul I al liceelor de cultură generală, de artă, cu program de edu- cație fizică și al liceelor pedagogice are loc între 19—28 iunie cînd se vor pune în concurs toate locurile planificate. Vor fi declarați admiși, în ordinea descrescîndă a mediilor și în limita locurilor planificate, candidații care obțin media generală cel puțin șase. Liceele la care nu se vor ocupa toate locurile la concursul din iunie voi'-Arganiza un nou concurs între 1—9 septem- «w , cînd media generală de admitere pentru o- «nparea locurilor rămase libere poate coborî pînă la cinci. — Ce ne puteți spune despre condițiile de concurs ? — Se știe că, potrivit Legii învățămîntului, deși școlaritatea obligatorie va avea o durată de 10 ani, totuși, trecerea la liceu se face după promovarea clasei a VIII-a a școlii generale. De aceea, la concurs se pot înscrie absolvenții clasei a Vin-a a școlii generale care împlinesc vîrsta de cel mult 17 ani în anul calendaristic în care se prezintă la concurs. în acest scop, elevilor promovați ai clasei a VIII-a în acest an școlar care doresc să urmeze liceul li se vor elibera adeverințe de absolvire a primelor opt clase ale școlii generale. Pentru a se realiza o orientare rațională a candidatilor către diferite licee chiar înainte de începerea concursului, conducerile liceelor vor afișa numărul locurilor planificate și — zilnic — în perioada înscrierilor, numărul candidaților, înscriși. De asemenea, pentru ca fiecare elev să poată studia în continuare, în clasele de liceu, limba străină pe care a început-o în școala generală, candidații vor fi anunțați, prin afișare și oral, ce limbi se vor studia în clasele anului I din li- ceul respectiv. înscrierile la concurs se pot face pînă în pre- ziua începerii concursului, inclusiv a probelor practice de specialitate. — In ce constă concursul de admitere ? — Concursul de admitere în liceele de cultură generală și liceele pedagogice constă din probe la limba română (scris și oral), matematică (scris și oral), istoria României (oral), iar pentru școlile cu predarea în limbi ale naționalităților conlocuitoare și limba maternă (scris și oral). Absolvenții școlilor generale cu predarea în lim- bile naționalităților conlocuitoare se pot pre- zenta la concursul de admitere și la liceele, de cultură generală cu limba de predare română. In asemenea cazuri, candidații nu vor mai sus- ține probe de limba maternă. La liceele de artă sau la liceele cu program de educație fizică se susțin și probe scrise și orale la limba română, limba maternă (pentru școlile cu predarea în limbile naționalităților conlocui- toare) și matematică, precum și probe practice de specialitate, iar la liceele pedagogice o probă de aptitudini muzicale, care sînt eliminatorii. Aceste probe sînt programate cu 3—5 zile înain- tea probelor de cultură generală, astfel îneît candidații respinși să se poată înscrie la alte școli. Probele scrise și orale se susțin potrivit pro- gramei pentru concursul de admitere, publicată în „Gazeta învățămîntului" încă din luna martie a.c. — Cine stabilește subiectele la probele scrise și cînd vor avea loc acestea ? — Subiectele probelor scrise se stabilesc de Ministerul învățămîntului, așa îneît să existe un criteriu unic, pe întreaga țară, de apreciere a pregătirii și de selecție a elevilor. Pentru acest motiv, fiecare probă scrisă se desfășoară în ace- eași zi la ora 9 în toate liceele. La concursul din iunie proba scrisă la limba română va avea loc la 19 iunie, la matematică la 20 iunie, iar la limba maternă la 21 iunie. La concursul din luna septembrie proba scrisă la limba română va avea loc la 1 septembrie, la matematică la 2 septembrie, iar la limba mater- nă la 3 septembrie. Probele scrise vor consta, la limba română și la limba maternă, dintr-o compunere pe o te- mă din materia de lectură literară studiată în clasele V—VIII și o analiză gramaticală (sintac- tici Și morfologică), iar la matematică dintr-o Constituite cu menirea să sti- muleze cercetarea șumtfică a cor- pului profesorat să afatribuie la perfecționarea pregătiră șt ce și pedagogice a acestuia. pre- cum și !a stimularea interesul fa tineretului față de studiul șt-in;.- fic, societățile științifice ale ca- drelor didactice desfășoară o acti- vitate prodigioasă. Sub egida lor se organizează ședințe de comuni- cări și informări ștințince și me- todice, au loc congrese r.at?cr-L-e sau intilniri ștunt.fire de arve-- gură ia terna țtociâ. se nesfisoi- ră cursuri de vară, săra»--. e experiență, consultați- excurs- de studii Și de informare. Soneuiie editează reviste de special ta te publicații neperiodice cu caracter științific și metodologic, stimulea- ză munca de cercetare prin publi- carea celor mai valoroase lucrări expuse la sesiuni, prin concursuri de lucrări științifice, prin acor- darea de premii și mențiuni, ini- țiază concursuri pentru elevii li- ceelor de cultură generală. Simpla enumerare a acestor 'n> dalități este suficientă pentru a ne crea o imagine asupra largdor resurse de care dispun societățile științifice ale cadrelor didactice, asupra rolului pe care f! pot juca în promovarea preocupărilor de informare și cercetare științifică ale profesorilor, asupra sprijinului pe care îl pot da în această direc- ție. Profesorii pot găsi, prin in- termediul societăților, un mediu propice pentru a-și cultiva inte- resele proprii de cercetare și de informare științifică. Există In- tr-adevăr în prezent, ca urmare a reorganizărilor ce au avut ioc în acest cadru. societăți distincte pentru matematicieni, pentru filo- logi. pentru profesorii de zeogra- fie, de istorie, de fizică, de chi- mie, de biologie Ele au țfii» si subfiliale In întreaga tari astfel că. indiferent de localitatea în care muncește, orice profesor poate să beneficieze de posibilitățile pe oa- re Ie oferă aceste institut” științi- fice. Din cîte se vede, destinate să fie centre active ale vieți: șt fice, societățile au ș- forța nece- sară pentru a-Și realiza această misiune. Dar este oare poter/iui lor pe deplin valorificat ’ Un rol important îi un spatii larg în viața societăților știmtiti- ce ale cadrelor didactice îl cer r. În- trunirile destinate comun ;căr-’~ științifice, teren larg de ma-. femu- re a laturii științifice pe care o im- plică profesiunea didactica și tet- (Continuare in pag. a 4-a) PRESTIGIOASĂ MANIFESTARE ȘTIINȚIFICĂ Centrul de cercetări pentru problemele tineretului a organizat în zilele de 9 și 15 mai a.c„ în colaborare cu Ministerul Sănătății, Ministerul învățămîntului și Con- siliul Național pentru educație fi- zică și sport, o consfătuire știin- țifică cu tema -Sănătatea, crește- rea și dezvoltarea somato-func- țională și psihică a adolescenților și tinerilor'. La consfătuire au luat parte Ion Iliescu. prim-secre- tar al C. C. al U. T . C„ ministru pentru problemele tineretului. Eu- gen Mareș, adjunct al ministrului sănătății, Traian Pop. adjunct al ministrului învățămîntului. Emil Ghibu, vicepreședinte al C N E FU . medici, profesori din învățămîntul de toate gradele, cercetători știin- țifici în problemele tineretului, sănătății și sportului. Ne-am adresat conf. univ. OVI- D1U RADINA, doctor în filozofie, directorul Centrului de cercetări pentru problemele tineretului, so- licitîndu-i să ne împărtășească unele impresii și date cu privire la desfășurarea consfătuirii. Consfătuirea desfășurată săptă- mîna trecută — ne-a spus interlo- cutorul nostru — se înscrie în preocupările de prim ordin ale Centrului de cercetări pentru problemele tineretului. După cum se știe, în noiembrie 1968 a fost organizat un simpozion cu tema Așadar. tocul oepm-de ie ținuta științifică a actâimxr. de temele dezbătute, de r c—" cx.tarea și res- ponsabehtatea cu cw sfat pre- gătite. De am necesitatea de a ocena o selecte sat nxuroasă a Lucrfcîicx care •—-geacă să fie preaenîase în fatraer-ue stratifice, lăsinc să f-trece t -mi- ceea ce este cu adevărat actual. va.crcs. numai ceea ce risperode ca ade- vărat certs^or sx cu: rafiei ale ueeae.ntsrai. s Tse. ceea -e este deterscut de • aerestare reală, răsocruznd anei urobte=e stringente. de Un interes fa ts- mea arefesor-jor. „Tineretul — ooiect ce “rcefare științifică-, Rexultateie iui ne-au permis să stabilim direcțiile prin- cipale în care trebuie să intensifi- căm acțiunile de cooperare cu alte instituții. Consfătuirea la care ne referim reprezintă prima noastră manitestare organizată pe o temă mai restrinsă decit cea din toam- nă, dar de importanță majoră, un- de specialiști din institute de cer- cetare și din rețeaua invățămîntu- lui, medici, activiști in domeniul sportului, pedagogi, sociologi, psi- hologi etc. au prezentat rezultate- le diferitelor investigații. Socotim un fapt pozitiv schimbul de pă- reri realizat de cei care se ocupă — din diferite unghiuri și în in- stituții diferite — de starea de să- nătate și de dezvoltarea tineretu- lui. Pozitiv este, de asemenea, faptul că s-au împletit preocupări ale teoreticienilor cu cele ale practicienilor. In acest context au făcut expuneri academicianul Ște- fan Milcu, profesorii universitari doctori docenți Adrian ionescu și FI. Ulmeanu, conferențiarii univer- sitari doctori Octavian Berlogea, Gh. Tănăsescu. C. I. Bucur și al- ții. Toate comunicările au cuprins un bogat material faptic referitor la diferitele aspecte ale stării de sănătate, la creșterea și dezvolta- rea somato-functională și psihică a tineretului, la modul în care a- cma tte’_aoeocsrme fa pre- tre: jscof.-fa sc>: cl poțics - P te 5Cs£t>nî ctitemat zi fa s-coii- •e de -rz.1 re-ereta «efecte te fa pcooaotituor S irxu—știa te=tî ură b școala ne:r matematxru U riasee a Ari i sas for marea rev- iescruvr de milemsljci pentru L- cru — ci: x pcop'ecie de -. teren. st—pe te-m» pr. ■.-mc ie- ■Jma mxrcmuiar.. fa tara ‘lâs'ra. zece.»— fimnamc. macaatca =e- IfaBr e rara ai erxafa * nala etc Urese acțiuni orzarza”- de pccretaiea de materna: .că re asrtra ți de parboparea onor u- ps presc_g:u oe peste hotare. ?.eaș<-s< ir.să aceste acț;um să r.m-.na un număr îndeajuns de ian ue crciesoci dm ir.vâtămînni oe ruramă generală? Desig-cr. nu cot nart ~pa la ele toți ocofesorii iârf Pot fi invitat: însă de fieca- re hani, pe Ungă ce: care prin rreocupărele lor păstrează o legă- r.-s pemarentă cu astfel de ac- 'c-zr .. i-nrari mai largi de profesori -iz inril tăț: diferite, mereu alte- ’e miei incit să fie asisurat treplnt n tuturor profesorilor la întrunirile științifice de mare an- vergură organizate de societăți. Una dintre importantele forme ta care recurs societățile științifi- ce pentru realizarea obiectivelor ioc □ constituie taberele-curs or- ganizate in timpul vacanței d® ■ ară. tabere in care se țin prele- ger și se desfășoară seminarii axate pe diferite probleme de in- teres științific îi pedagogic. Slnt un fel âe cursuri post-universita- re care au Ln spec ai roiul de a-i pu- ne la curect pe Frotesori cu ceea ce- este soc ia dooer.rjl discipl»- ne-, tor. AstieL la '^berete curs pe care So. .etatea de store le va or r^- -- fa curs-ui aoroo atei vacan- ne vară se vor dezbate, pr ntre altele, prebieme or. v soare la for- pcecrjl _ romă- ?i a limbii rcmlr.e ium r.î ritimelor cer- nnârv Tabrntle e-ry al» Șomeră ne re-Acraf e — aflate !n acest an ta a recea ediție — ordejuiese .-caferea romeiexă ce teren. î iifer.te.cr rene geografice a> tir îrresnmc ștu-d eres lor cin punct ce vedere ::r co-zeograffa economifo-șecgraf::. storc, bio ic-rc eu. si fi .r.formează totoda tâ pe profesori asuora orobleme- itr no- din domer.:u: ștfințe’o- geograiice. Incepind dm anul tre- rut. xx-etatea de geografie cr- ga-îceazâ pentru toți participant) ia tabere, dună încheierea aces- tora. o consfătuire în cadrul căreia cestea -fa.:, e- eaza cr.er.tarea pro- fesională a :.sereicr. adaptarea și Integrarea lor in muncă și viață, sporirea rar.damentuitu școlar etc. Aș vrea să remarc, bunăoară, că in comunicarea intitulară ^Starea de sănătate a populație: tinere din R-S-FL*. s-a eviden: nt faptul că dinamica stării de sănă- tate a întreg:: populații — și in spec.al a copiilor, adolescenților și tinerilor — prezintă o continuă îmbunătățire, în sensul unei ar- monioase dezvoltări fizice și inte- lectuale. Aceasta se datorește — după cum s-a demonstrat și intr-o altă comunicare — îm- bunătățirii continue a condiți- ilor de igienă, progreselor pro- filaxiei în tratamentul bolilor, alimentației tot mai bogate, mai îngrijite, organizării mai raționale a activități: ș: repausului. delor moderne de instruire și edu- care a școlarilor. Suscitîr.d discuții ample, prile- juind numeroase oropuneri. cons- fătuirea a dus la țoncluzii de na- tură să favorizeze extinderea unor cercetări .nterdisciplinare menite să dea posibilitatea unei mai bune și multilaterale cunoașteri a pro- blemelor tineretului, organizarea unor acțiuni coordonate, care să contribuie Ia găsirea celor mai potrivite soluții ce privesc sănă- tatea și dezvoltarea tineretului. sfat zcereMâie ro=u-.:căr ș". r.ți- fice ui reveriiij zo-.elcr s'.u- f: orob«ems an^e ale șt: n- țetcc geogranre s. prce.eme meto- d.~o-d:nart:re Corsfărurea din anii trec-: a fost organ:zată ’.a bf-poara, z-r rea 3:" -- -I «CtSU va avea loc »a Cfcnouiurj! Mus- rei. Scc.eiatea ce piOi&gie. la rin- fai eu orcan zează tabere-curs la .Agigea. uaoe profesori: studiază ficra ș: fauna Mării Negre, a Li- toraiulu: Ș; a Deite-. la Sinaia pes.snu studiul florei ș: faunei ai- tâne. la Stațiunea exoerimer.talâ de ia Piagărafi-B caz pentru studii mrjd hidrob:oloe.a lacului Bi- caz. vegetația și fauna împrejuri- milor și la Cluj, pentru studii ș: aplicații In Munți' Apuseni și la Cheile Turzii. Ca formă de informare științi- fică în problemele de specialitate, ca modalitate și climat propriu pentru observații, experiențe și cercetări cu caracter științific, ta- berele-curs reprezintă una din cele mai eficiente acțiuni organi- zate de societăți. Cu atit mai mult trebuie să se acorde atenție dife- ritelor probleme organizatorice și de conținut pe care le ridică per- fecționarea acestora. Ar fi de do- rit astfel ca societățile să primeas- că un mai mare sprijin din partea inspectoratelor școlare județene în recrutarea profesorilor care participă la aceste tabere. în sti- mularea interesului și dorinței de a merge în tabere. Ar fi, poate, necesar să se acorde în același timp o mai mare atenție condiți- ilor materiale în care se organi- zează taberele, cercetării căilor prin care s-ar putea crea unele facilități de ordin material, cum ar fi reducerea contribuției profe- sorilor la cheltuielile reclamate de prezența lor în tabere, reduceri la tarifele transporturilor locale din zona taberei, degrevarea profesorilor care participă la tabere de alte sar- cini școlare etc. Totodată se impune căutarea u- nor forme noi. moderne, de activi- tate in tabere. Ne gîndim. bunăoară, că n-ar fi lipsit de interes dacă diferitele societăți ar conjuga pro- gramele taberelor-curs. organizîn- du-se in colaborare adevărate ex- pediții științifice, cu obiective complexe. O astfel de cercetare ar avea drept rezultat ample și inte- resante lucrări monografice. Activitatea editorială reprezintă o altă cale, cu foarte largi posibi- lități. prin care societățile științi- fice ale cadrelor didactice își rea- lizează obiectivele. Revistele, cu- legerile. volumele de studii și cer- cetări pe care le editează societă- țile au funcții multiple, fiind des- tinate să-i informeze pe profesori asupra celor mai noi probleme din domeniul științei respective O. BUZESCU dă ci măsurile lua- te pentru prelungi- rea duratei învăță- mintului in școala de cultură generală au început să-și arate roadele, ’ntr-adevăr, lucrările elevilor din această clasă au do- vedit o mai aprofun- dată cunoaștere a problemelor, o creș- tere a capacității de sinteză a elevilor, o mai exactă și mai îngrijită formă de expunere a ideilor. La festivitățile de premiere, desfășurate marți, 13 mai, in pre- zența reprezentanți- lor societăților știin- țifice ale cadrelor di- dactice, ai Ministeru- lui învățămîntului și ai C.C. al U.T.C. — sub auspiciile cărora au loc în fiecare an concursurile — elevii, concurenți și premi- ați, au avut prilejul să asculte povețele fi îndrumările unor sa- vanți de seamă din domeniul disciplinei pe care au îndrăgit-o. Astfel, matematicie- nii s-au intîlnit cu acad. Grigore Moisil, fizicienii și chimiștii cu acad. T, Ionescu, literații cu prof. univ. Al. Dima, membru corespondent al Aca- demiei. Felicitările pe care aceștia le-au a- dresat premiantilor sînt in egală măsură felicitări adresate școlilor ce i-au pre- gătit. Pentru că pre- miile pe care le-au primit elevi ca Ro- bert Păiușanul de la Liceul .Nicolae Băl- cescu" din București, Ion Apostol de la Li- ceul „Vasile Alecsan- dri" din Galați, Con- stantin Sorici de la Liceul nr. 7 din T. Severin, Florin Un- gureanu de la Liceul „T. Laurian" din Bo- toșani, Meguța-Lia Costin de la Liceul ..N. Bălcescu" din Cluj, Ioana Stanciu de la Școala profesi- onală textilă din Pi- tești sau Felix Oraf de la Școala profesi- onală auto din T. Se- verin. ca și mulți, mulți alții, sînt în a- celași timp premii a- cordate profesorilor lor, V. O. (Continnare in pag. a 4-a) Duminica trecută au acut loc in Capi- tală fazele finale ale ^ncu 'surilor școlare de liZeratură română, matematică, fizică fi chimie. Decurgind dintr-o susținută preocupare pentru selecționarea, ineuraiarea ți promo- varea valorilor spiri- tuale ale țării încă de la frageda vârstă a șco^rității, aceste concursuri se carac- terizează printr-o lar- gă popularitate in rmdurile elevilor și profesorilor. Tot mai mulți sânt elevii care vor să-și verifice ca- pacitatea. inteligența și talentul prin inter- mediul acestor con- cursuri și care reu- șesc să-și legitimeze astfel valoarea inte- lectuală. Tot mai mulți sînt profesorii care manifestă dorin- ța de a-și vedea ele- vii cîștigători pe po- diumul concursurilor considerind succesele lor drept o încununa- re a propriilor lor strădanii pedagogice. La fpza pe localitate a actualei ediții a concursurilor au par- ticipat peste 50 000 de elevi din licee te- oretice, licee de spe- cialitate și școli pro fesionale, iar la faza republicană au pro- movat aproape 1 300 de concurenti, cîști- gători ai întrecerilor care au avut loc la nivelul iudefelor — cu circa 500 mai mulți decit in anul școlar trecut Dintre aceștia, 386 s-au do- vedit a fi cei mai buni dintre cei mai buni, virtuali literali, matematicieni, fizi- cieni sau chimiști de primă mină. Aceasta este o ur- mare directă a con- dițiilor din ce in ce mai bune de care se bucură școlile din țara noastră, a pro- cesului complex de perfecționare reali- zat pe baza impor- tantelor documente adoptate de partidul si statul iiost.ru în domeniul invățămîn- tului. îndeobște, lu- crările cele mai bune au avarținut elevilor clasei a Xll-a, dova- Aspect din timpul etapei republicane a concursului școlar de matematică desfășurat ta Liceul „Gheorghe Lazăr" din Capitală ACTIVITATEA CURENTĂ ACTIVITATEA CURENTĂ ACTIVITATEA CURENTA CONȚINUT, FORME ȘI ME TODE IN LECȚIILE RECAPI TULATIVE DE FILOZOFIE ceptuie mai bw: iau mai puțin ști' fică și diferite-e concepții politice, etice, și roi unele nngura dasă tevolațto- nul Uma? asupra CUDQf pentru de cal- generaiizării cunoștințelor desjre ma tenalitatea lumu. despre cooexiuce direct de programa de examen, ra esce implicată totuși in conținutul mai mul- multe și mai diferite exerciții, ca ei să-și formeze deprinderi cui în acest sens. Voi stărui în mod deosebit rapc-rml dmtre concepția despre lume și Mituri mea fată de viață. Ca aplicație, vom cere elevilor Să ante, pe baza ca și dis- neștiințifice (între con- actuală ’ ; se « empirismul ?. rațio- nalismul ■■ fost poiițfi turburai» La □ceată pe baze științifice, trrrția Intre concepțiile si concepțiile «tiințifice In «tare a interpreta tn mod indepen- dent faptele și fenomenele, apucind în situații nea cunoștințele pe care și le-au tncoșit. «a fie capabili de a gene- care este con- Sarcinile lecțiilor de recapitulare sînt, desigur, de a împrospăta, sistema- tiza și adînci noțiunile, de a fixa și consolida cunoștințele anterioare. Con- siderînd însă că ele trebuie să aibă in vedere nu atît noțiunile ca atare, care au fost deja predate, cît mai ales siste- mul unitar al noțiunilor și categoriilor, căutăm să stabilim legături noi între cunoștințe, să le prezentăm diatr-un unghi de vedere nou, altul decît cel pe care l-am folosit la predare, să stabi- lim corelații noi, să apropiem cunoș- tințele de problematica vieții contem- porane și de preocupările tineretului. De aceea, din punct de vedere meto- dic lecția de sinteză nu poate fi alcă- tuită din repetarea și sumarea unor părți, fie ele și cele mai esențiale ale lecțiilor anterioare, ci reia doar unele idei din lecțiile predate, restructurate, reintegrate în conexiuni noi. Fără o asemenea restructurare nu vom aduce Informații noi, iar fără informații noi nu putem capta interesul de cunoaș- tere al elevilor. Avînd în vedere acest din urmă aspect, avem grijă să adu- cem unele completări și să dezvoltăm cunoștințele anterioare, să ridicăm gîn- direa elevilor de la esențe de un anu- mit grad la esențe de un grad mai înalt, să le dăm prilejul de a trage concluzii mai ample, mai profunde. Pornind de la aceste cerințe am sta- bilit, pentru lecțiile de sinteză, o aene de teme dintre care cităm : Ce este fi- lozofia ? ; Modalitățile cunoașterii ; Ma- terialismul dialectic despre determi- nism și libertate ; Ce este societatea ?; Raportul dintre natură, societate și om ț Socialismul și democrația; Generalul și particularul în construirea socialis- mului la noi în țară. Lecțiile de sinteză pot începe cu prima din temele propuse de noi sau pot sfîrși cu aceasta. In orice caz. ca- drul restrîns, limitat al răspunsul ui primit de elevi la întrebarea : ..Ce este filozofia ?“ în prima lor lecție este lărgit acum prin răspunsul ce le-a foit dat la această întrebare de intreg-J curs. Lecția de sinteză se îmbogățește cu conținutul lecțiilor de istoria fil e so- fiei, materialism dialectic, matenaiam istoric șl socialism științific, intrucit avem posibilitatea să prezentăm elevi- lor date suplimentare, să facem preci- zări referitoare la obiectul filozofiei în general și la obiectul filozofiei științi- fice, marxist-leniniste în special. De dată aceasta se poate insista mai asupra funcției sociale, ideologice si umaniste a filozofiei, asupra iuncțtei sale metodologice etc în general lec- ția trebuie să scoată în evidență va- loarea și semnificația filozofiei pentru viață, implicațiile ei politice și etice. Din punct de vedere metodic dacă in timpul anului am predat filozofia coc:- partimentată In trei părți — istoria fi- lozofiei, materialismul dialectic și ma- terialismul istoric — de data aceasta vom trata noțiunile ei în mod umtar. Tema „Modalitățile cunoașterii" sus- cită o comparație care să releve ase- mănările și deosebirile intre cunoaș- terea științifică, artistică și filozofică, între reflectarea speculativă și reflec- tarea realistă. Aici putem da o mai mare dezvoltare teoriei cunoașterii ta filozofia marxist-leninistă, punînd ac- cent pe corelația cunoștințelor de filo- zofie cu cele de psihologie și logică. Sub raport metodic, partea a doua a lecției poate fi organizată ca răspuns la cele trei întrebări i ce cunoaștem, cum cunoaștem, cit cunoaștem. Cea de a treia temă — „Materialis- mul dialectic despre determinism și libertate- — așa după cum este for- mulată pare a nu fi prevăzută în mod și o generalizare a cunoștințelor preda- te la lecțiile despre revoluția socialistă, despre revoluția populară în țara noas- tră, despre statul socialist și despre statul socialist român, precum și o aprofundare a raportului dialectic din- tre patriotism și internaționalism, din- tre național și internațional, dintre su- veranitate, socialism și comunism, pre- ocupări actuale ale politicii interne și externe a partidului și statului nostru. Ca o completare la aceste lecții reca- pitulative ne-am propus să organizăm consultații pentru unii elevi la pro- bleme cum ar fi: concepția despre lume, principalele forme ale materia- lismului, teoria și metoda în filozofie, categoriile materialismului dialectic, categoriile materialismului istoric, for- țele revoluționare contemporane, ro- lul factorului politic în dezvoltarea so- cietă::: etc. La prima temă de con- nltație vom sublinia diferența în- tre concepția comună, spontană des- pre lume și concepția conștientă, ela- nomiei polifiee" a hxi K. Marx. clește și ca* ram dubla relație * omu certate* «ccxxrțKaaraa «osaz-usonca CONSOLIDAREA ȘI SINTEZA CUNOȘTINȚELOR DE MATE MATICA ÎN CLASA A VIII-A’ Ori tatea personală . lărgirea drepozr^cr ri Libertă^lar denax. lance pentru oame- ce ui probleme șt sa tratez. paraie_ mic, social, ideologic. moral. din revista „Lupta de dasâ V19®. construirea socialismul x noi O a^npe deoaeoita acord recanrta- țară" cere, după qreze” tarea cadrului particular și singular, o noua analiză Vom folosi, ia tratarea bleme, analiza ș; smte uiMiRina cb jMețti digebriee constituie una dintre cele nun frecvente forme de reeațHtuiare la matematică in clasa a VIII-a elevii folosim, printre aste materiale bibliografice, articolul pe aerată temă ția dintre categoriile materie, mișcare, spațiu și timp, materie și conștiință, apoi lege, cauză-efect, esență-fenomen, contradicție, cantitate-calitate, negație dialectică, cunoaștere, obiect-subiect, adevăr, practică, existență socială- conștiință socială, mod de producție, clase sociale și luptă de clase, revo- luție, bază și suprastructură, stat etc. La consultația despre forțele revolu- ționare contemporane, după ce vom preciza sensul istoriei contemporane, vom releva rolul sistemului mondial socialist, al mișcării comuniste inter- naționale, al mișcării muncitorești și democratice din lumea capitalistă con- temporană și al mișcări: de eliberare națională. în sfîrșit, la tema „Roiul factorului politic in dezvoltarea socie- tății" vom scoate în evidență rolul partidului, al natului ți al conștiinței politice în mobilizarea maselor în lupta pentru pace, democrație și so- cialism și vom sublinia creșterea rolu- lui partidului și statului nostru ia eta- pa desăvârșirii construirii «orialismului ia noi in țară. Vom grupa toate aceste consultații ta 2—3 ore și ie vom desfășura sub forma unor convorbiri, a unor răspunsuri la întrebări sau, eventual. a unor expu- neri selective. Vom căuta sa punem în- trebări susceptibile să trezească cu- riozitatea și interesul, de exemplu : de ce proletariatul are rotai ceai urător ta exprima cu cuvintele lor proprii Prof. VALDEMAR POPA Pn>t ION CODRU Primele probleme de sinteză pe care le voi rezolva cu elevii mei se vor referi la geometria plană. în cadrul lor vor interveni mediatoarea mediană, bisec- toarea, înălțimea, unghiurile de 15°, 30°, 45° și 60°, astfel încît elevii să poată dovedi că un triunghi este isoscel sau echilateral, că există două drepte perpendiculare, că două triunghiuri sînt echivalente, că există o relație dată etc. Poligoanele regulate, cît și trapezul isoscel, triunghiul dreptunghic, triun- ghiul isoscel, rombul, dreptunghiul vor fi prezentate ca înscrise sau cir- cumscrise unui cerc, jar elevii vor tre- bui să demonstreze relațiile ce inter- vin în asemenea cazuri între rază și laturi sau intre laturi și unghiuri. Temele de recapitulare la geometria In spațiu vor fi tratate grupat: pris- ma cu cilindrul, piramida cu conul, trunchiul de piramidă cu trunchiul de con, punindu-se accentul pe probleme de sinteză referitoare la trunchiul de pi- ramidă și trunchiul de con. Am constatat, la examenele din anii trecuți, că mulți elevi au făcut greșeala de a considera drept piramidă regulată orice piramidă care are bază un poli- gon regulat. De asemenea, ei au aplicat și la piramida regulată și la cea nere- gulată formula semiprodusului perime- trului bazei prin apotema piramidei pentru aria laterală, procedind la fel și in cazul trunchiului de piramidă. Lecți- ile de recapitulare privitoare la aceste poliedre, prilejuind o tratare de an- samblu, îmi vor da posibilitatea să în- lătur astfel de erori și confuzii. Tot- odată, legind strins temele de geometrie in spațiu cu cele de geometrie plană, voi căuta să-i obișnuiesc pe elevi să scoată dintr-o figură în spațiu figura plană care le oferă posibilitatea rezol- vării problemei. De exemplu, cînd vom trata trunchiul de piramidă patrulatere regulată și triunghiulară regulată, pe ambele figuri, prezentate concomitent, voi da cunoscute mai întâi laturile baze- lor și înălțimea, apoi laturile și muchia, laturile și apotema, numai una din laturi, înălțimea și apotema sau apote- ma, muchia ți una din laturi etc., de- prinzindu-i pe elevi să scoată în plan figura necesară — in cazul nostru un trapez isoscel sau dreptunghic care pot calcula cu ușurință tele cerute. La fel voi proceda secțiunilor in poliedre, avind dere că, in cazul secțiunii — în elemen- în cazul în ve- paralele cu baza, mulți elevi aplică greșit pro- porționaiitatea laturilor in triunghiurile asemenea Greșelile cele mai frecvente făcute de elevi la examenele de admitere se referă la simplificare fracțiilor alge- brice. Unii nu știu ce condiții trebuie să îndeplinească o fracție algebrică pentru a se putea efectua o simplifi- care, alții nu stăpinesc procedeele ACTIVITATEA dus. de factori la întîmplare, fără nici o orientare în acest sens etc. Aceasta se datorește, după părerea mea, faptului că în clasa a VII-a și pe parcursul clasei a VIII-a procedeele de descom- punere în factori se predau izolat și, în unele cazuri, după o metodă greșită, fără referiri la simplificarea fracțiilor aritmetice. Mi se pare absolut necesar ca în lecțiile de recapitulare să se prezinte o sistematizare a acestor pro- cedee, care să fie aplicate la exerciții di- verse. Pentru a da elevilor o busolă de orientare în acest sens le voi arăta că trebuie să cerceteze mai întîi dacă în- treaga expresie care poate fi numără- torul sau numitorul unei fracții alge- brice are sau nu un factor comun. Dacă există acest factor, produsul de factori este obținut imediat. Dacă nu există factor comun pentru întreaga expresie, se cercetează dacă o parte din termenii expresiei date nu pot duce la alcătuirea unei formule învățate, după care ob- ținerea factorului comun nu mai pre- zintă nici o dificultate. Dacă nici alcă- tuirea unei formule nu este posibilă, se încearcă gruparea termenilor în așa fel încît să se obțină factorul comun. Dacă termenii expresiei nu sînt perechi, exis- tă posibilitatea de a scrie unul din ter- meni în două moduri, astfel încît să se poată realiza gruparea de termeni sau să se obțină o formulă învățată, ce deschide apoi calea găsirii factorului comun. In sfîrșit, se poate adăuga și scădea același termen, pentru a se ob- ține o diferență de pătrate. Voi aplica cu elevii aceste procedee la cît mai noțiunilor care reprezintă primul pas în modernizarea studiului matematicii în clasele V—VIII. Astfel, voi insista asupra cunoștințelor referitoare la mulțimea punctelor pe o dreaptă, la intervale, la reuniunea a două mulțimi etc. și voi face cu elevii exerciții în care se cere să se găsească valorile u- nei necunoscute pentru care o fracție sau un produs de factori este pozitiv, negativ mai mare ori mai mic 1 ■ un număr dat, să se exprime în s aceasta și să reprezinte grafic interv'â,- lul în care mulțimea punctelor pe o dreaptă satisface inegalitatea dată. Mi-am propus să tratez acest volum de cunoștințe, care constituie esența studiului matematicii în clasele V-VIII, într-o legătură strînsă, solicitîndu-i pe elevi să rezolve probleme complexe, în care intervin în același timp cunoș- tințe de geometrie plană, geometrie în spațiu și algebră șl să aplice în același timp cunoștințele teoretice la rezolva- rea unor probleme din viața practică, aducînd în fiecare temă și elementul nou care nu trebuie să lipsească din nici o lecție de recapitulare. Prof. GRIGORE GHEBA 1 Sărbătorirea liceului „Mihai Viteazul" din Turda Liceul „Mihai Viteazul din Turda, despre care am avui deseori prilejul să scriem în coloanele gazetei noastre, îndeosebi în le- gătură cu preocupările co- lectivului său didactic pen- tru Introducerea unor mij- loace moderne de predare, și-a sărbătorit recent 60 de ani de existență. Continuind tradiția valo- roasă a începuturilor sale, liceul turdean și-a cîștigat un binemeritat renume prin rezultatele pe care le Obține în instruirea și e- ducarea elevilor. Dovedind un interes deosebit pentru aplicarea metodelor peda- gogice înaintate, colectivul liceului a realizat, cu mij- loace proprii, un cabinet audio-vizua) pentru preda- rea limbilor străine, un la- borator de mecanică, un laborator de electrotehnică și o bază sportivă. Nu-i de mirare, deci, că absolven- ții acestui liceu se disting in școlile postliceale și în învățămîntul superior. Cu prilejul festivității de aniversare, în cadrul căre- ia directorul liceului, prof. A. Clamba, a trecut în re- vistă cele mai importante momente din istoria școlii, au adus călduroase urări de noi succese în muncă profesorilor și elevilor acad. Constantin Daicovi- ciu, consilier al ministru- lui învățămintului și Aurel Duca, prim-secretar al co- mitetului județean P.C.R., președinte al consiliului popular județean. In telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, profeso- rii școlii și-au exprimat hotărîrea de a nu precupe- ți nici un efort pentru for- marea noii generații de cetățeni bine educați și multilateral instruiți, ca. pabili să-și aducă din plin contribuția la înflorirea continuă a patriei. , Anticipații editoriale—1970 Luni. 12 mai a.c.. a avut loc ședința colegiului Edi- turii didactice și pedago- gice la care s-au dezbătut probleme legate de apariția lucrărilor de literatură pe- dagogică pentru anul 1979. Din proiectul de plan pre- zentat de conducerea edi- turii se conturează publica- rea unei bogate și variate liste de lucrări pedagogice, metodice și de interes ge- neral. Dintre anticipațiile edi- toriale remarcăm o nouă grupă tematică — lucrări axate pe teme educative, in care se tratează proble- mele dirigentiei, ale ado- lescenței, ale orientării școlare și profesionale etc. Astfel, se va încheia seria de trei volume de culegeri de texte in ajutorul diri- ginților (primele două sînt sub tipar). Orientarea șco- lară și profesională a ele- vilor va fi abordată în- tr-un număr mai mare de lucrări decît pînă acum. De asemenea, vor apărea lucrări care vor trata as- pecte particulare ale edu- cației adolescentului și probleme de educație se- xuală. Ua alt grup de Iwrări privește ronțtaatal ți w- ganiurea invățămlntalui. Dintre ele menționăm de- butul seriei de „Caiete de pedagogie contemporani-, ale eărei prime două nu- mere se vor intitula „Cla- sa I — eopii de < ani" și „Actualitatea pedagogiei comparate". Tot in acest grup se încadrează • In- troducere in pedagogie, în- drumări metodice pentru a- plicarea programelor șco- lare la toate clasele școlii generale și liceului, lucrări experimentale privind în- deosebi predarea la clasele mici. Intre lucrările de Istoria pedagogiei românești sînt proiectate să apară pri- mele două volume din tra- tatul de istoria pedagogiei. Alte lucrări vor prezenta monografic personalități marcante din trecutul școlii românești. In seria lucră- rilor privitoare la istoria pedagogiei universale se preconizează editarea Inte- grală a unor lucrări cla- sice, prima fiind o nouă versiune românească a ce- lebrei „Didactica magna" a lui Comenius. Pentru 1970 se anticipea- ză editarea unor metodici și lucrări cu caracter me- todic pentru profesorii de biologie, de limbi ale na- ționalităților conlocuitoare, de muzică și desen, cule- geri de exerciții și proble- me, precum și lucrări de InMrva trnaraL m preve- de. tatedisL apariția oui ■ emdr sparti te lucrări pe tematică piaaiereamă. dea tinate atit piaaieriiar cil și eaaeaadaatDar. Ia cadrat șediateL mem- brii ealeriulai editării fă namerafi iavilați aa dea- bătut pe larg praiecxal de plaa și ie tieat prapaueri de îmbnătă^re a tm. 0 emisiune radiofo- nică adresată co- mandanților de 5 pionieri In dorința de • veni mai substanțial in sprijinul co- mandanților de detașamen- te și al celor de unități, Radiodifuziunea română, in colaborare cu Consiliul Na- tional al Organizației Pio- nierilor, inaugurează luni, 19 mat — la ora 29,15, pe programul II — o emisiune de propagare a experienței Înaintate în domeniul ac- tivităților pionierești. Cei care își vor confrun- ta părerile sau care vor puua merebâri VW fi. pn* tvwiru~i eosaudințl ta- șișă priuripalii caiataratari ai eaatanaii. Eă Tar parsi- ripa U iMri riari. la mese rafăt. anchete, dezbateri pe teme date, r—inhiții. repenaje esc. b felul acea- ta se va pregăti ierenaj pcairu unele acțiuni in perspeettră. tem ar fi săr- hătarBe traMgianaJe ale pieaierDnr — Săpdmtaa primăverii. Ziua pianieri- Iw. aniversările enltătU. primirea Miemaa • eapu- lar in arganixatie — fea- UviUlea ieșirii din pisuie- nt ele. La același timp, var fi marcate pregătirile eare se fac ia vederea In- timpiairii marflar sărbă- tori nalinaale : Z3 August, M Decembrie, 24 Ianuarie șa. In diferite etape ale axului se va ecmenta ca- lendarul acțiunilor pionie- rești : fazele diferitelor toncomri (literar, de artă plastică, de fotografii, spor- tive, raliul de carturi, fes- tivalul eultural-artistie, concursurile „Căutătorii de comori14, „Pionieri pe cără- rile patriei" etc.). Se va acorda o pondere însem- nată activităților din timpul vacanțelor școlare, organi- zării excursiilor, expediții- lor pionierești, a taberelor în corturi, a curselor ciclo- turistice ș.a. Pentru a impulsiona ex- tinderea cercurilor de pio- nieri și școlari, mai ales a celor cu caracter tehnic, ae vw purta dănatii refe- risnare la experiența unur cu mau dan fi si profesori care aa reușit să autodo- teze cercurile din unităti ți casele te pionieri, să facă mai atractivă manca in cadrul Iw. să o diversi- fice. biatem siguri eă se vor bueura de o largă au- diență discuțiile privind metadica srgaairirii unor acțiuni pionierești cum sint vizitele, iatilnirUe, eon- eursurile, jocurile, expedi- tiiie, șezătorile, carnavalu- rile. medalioanele etc. tn eadrul emisiunii vor fi popularizate unele fapte pionierești deooebite, eare comportă aplicarea nuan- țată a distincțiilor organi- sației, vor fi recenzata lu- crări și stadii inehtaaie pe- dagogiei activității pionie- rești, se vor face comen- tarii pc marginea uor te- sinni metodien-stilntifiee. simpozioane, consfătuiri ete. Se vor prese atu filme- le. diafilmele, diapozitivele sau discurile eu subiect pionieresc și se vor sem- nala volumele de literatură pentru pionieri și școlari, îndeosebi eele care apar în colecția „Preludii", iar în unele cazuri se vor or- ganiza Intilniri cu autorii acestor lucrări, cu redac- tori ai revistelor pentru copii și ai revistei „Edu- cația pionierească". Perio- dic, în cadrul emisiunii se vor înfățișa medalioane ale unor comandanți destoinici, se va discuta cu aceștia despre „secretele" muncii lor. despre modul tuni rea- lizează frumosul, romanti- cul în viața pionierească. Pe măsură ee emisiunea iși va adinei făgașul in cimpul preocupărilor pio- nierești și comandații vor găsi in ea un sprijin pen- tru activitatea lor, se va ivi necesitatea acordării de consultații, eare vor putea îmbrățișa o gamă foarte largă de probleme : pro- gramarea activității pionie- rești, stimularea inițiativei pionierilor, solemnul în ac- tivitatea organizației, ra- portul comandant-diriginte, raportul comandant-copil. conducerea și autoconduce- rea in munca pionierească, îmbinarea utilului cu dis- tractivul, stimularea crea- tivității copiilor, orientarea școlară și profesională, va- lorificarea condițiilor loca- le, cultivarea tradițiilor pionierești, combaterea for- malismului in munca edu- cativă ș.a.m.d. Sumara schițare a pro- filului emisiunii arată că ea are rolul de a contribui la perfecționarea activită- ții pionierești, dind coman- danților prilejul să-și în- tregească cunoștințele do- bindite la cursurile centra- le de perfecționare sau Ia instructajele județene, pu- nindu-le la îndemină in- formații bibliografice me- nite să lărgească documen- tația cabinetelor metodice etc. Urăm noii emisiuni au- diență cit mai largă în rin- dul comandanților. PATIȚA SILVESTRU Evocarea lui Gib Mihăescu Cu prilejul împlinirii ■ 75 de ani de la nașterea lui Gib Mihăescu, in ora- șul Drăgâșani-Vîlcea — o- rașul natal al scriitorului — s-a organizat recent un simpozion literar. Simpozionul a fost des- chis de prof. I. Diaconescu, directorul Casei de cultură din localitate. Profesorul Ion M. Negreanu (Craio- va), a prezentat expunerea „Gib Mihăescu — omul și opera", prof. Vladimir Do- garu (București), expune- rea „Gib Mihăescu, ro- mancier al dragostei", iar prof. Emil Istocesco (Drâ- gășani), a analizat piesele postume „Confrații" și „Criză în barou", păstrate in arhiva familiei scriito- rului. PAGINA 2 f OPINII1B~—« CONTRIBUȚII LA JALONAREA UNOR STRATEGII DIDACTICE Activitatea la lecții Înseamnă mai ales schimb de valori, comunicare organizată. Co- munică, discută elevii cu profesorul. Comu- nică elevii între ei, sub atenta îndrumare a profesorului. O lecție bună este o bună comu- m nicare. Iar această comunicare este reglemen- tată de anumite norme (logice, de cunoaștere, didactice, psiho-sooiologice, etice), vehiculează — prin intermediul metodelor și mijloacelor — anumite valori și folosește pentru aceasta T semne (cuvinte și imagini). Ea ajunge la un înalt nivel de eficiență in întreg grupul parti- cipant de elevi numai înțr-o structură de cooperare, cînd — prin conștientizarea fina- lității, prin folosirea metodelor și mijloacelor activizatoare — elevii își mobilizează inte- gral resursele psihice. Profesorul conduce activitatea formatoare la lecție, exercitînd o puternică influență prin toate componentele personalității sale. Dato- rită calităților lui și modalităților de acțiune, profesorul este principalul factor care suscită și dezvoltă motivația, agentul de care depinde buna comunicare, eficiența acesteia. Evitind conduita dictatorială și cea prea liberală el are datoria să stimuleze energia grupului de elevi, s-o folosească in vederea atingerii scopu- rilor și să păstreze coeziunea grupului, mai ales prin favorizarea interacțiunii care face să crească capacitatea de participare a fiecărui elev. Comunicarea optimă în procesul de invăță- mint este o temă centrală a didacticii. Dar aceasta se află, încă, sub imperiul unei dogme — dogma caracterului univoc determinat al comunicării, în care relația profesor-elev este concepută numai din punctul de ve- dere al profesorului (centrat pe sine și nu pe grupul de elevi), nu ca Interacțiune, ci eo- acțiune. Gîndirea logică este identificată cu —-nnRfc/» cognitivă în general și cu procesele intKetuale, elementele afective și motlvațio- nait ale comunicării sînt neglijate, procesul de elaborare a cunoștințelor și priceperilor este ignorat, se prescriu sarcini formative în- guste. Activizarea procesului de invățămint este înțeleasă mai mult ca o intensificare a activității elevilor și foarte puțin ea intensi- ficare a muncii profesorilor in vederea dez- voltării activităților elevilor. Unitatea învățare-predare nu a atras Încă studii edificatoare. Metodicile, în loc să fie elaborate creator, sînt de obicei deduse din didactică, iar eficacitatea metodelor este apreciată unilateral, după efectul cantitativ neținîndu-se seama de variatele efecte pslholo- gice, „Productivitatea" pedagogică este privită r* mai ales sumativ, nu calitativ. Înrădăcinarea unor asemenea puncte de ve- dere se explică și prin rezultatele nesatisfăcă- toare obținute în domeniul elaborării unei teorii cuprinzătoare a învățării, în care să fie prezentă și interpretarea educațională, nu numai cea psihologică. Nu s-a luat în consi- derare, cu toartă seriozitatea necesară, faptul că progresul științelor despre om, al știin- țelor acțiunii și, în special, al psihologiei, se- lyipticii, ciberneticii, cercetării operaționale, i*io-sociologiei micilor grupuri, ca și cuce- nrtru:t 1 rtde ti' de cel căruia fi We trans.v.-l P APOSTOL : _?.ede»eoperirea". însă, - j « poMe rea&aa oncun. ci petas adecvarea 1 .-.1, ,> <. metc-iolug-ti Str»»:- In referai ca s: a științelor parlictitare. la specific-u; activi- tății din invățămint. în acest sens este ne- cesar să înțelegem că nucleul metodelor ac- tive este constituit din -transformatul didac- tic" al metodelor formale a- infernale ce descoperire si invenție tau. cum li se mai spune, metodele euristice. Asemenea metode sînt aplicarea unei teorii, combinarea a două teorii, punerea din nou a problemei, traduce- rea sau recodificarea. transferul de concepte, transferul analogic, luarea de poziție, abolirea limitelor. micile variatii. brainrtormin- gul, T.W.I., teoremeie generale înstrăina- rea, matricea de descoperire etc. De exemplu, metoda micilor variatii constă, in mod esen- țial, în supunerea unui cimp de evenimente la variații minime pentru a-i pune în evi- dență invarianții (ea servește la desprinderea structurilor); ..înstrăinarea’ se referi la cer- cetarea unui fenomen care a fost transpus într-un context diferit decît cel originar ; în brainstorming. fiecare din membrii grupului participant la discuție expune. într-o primă fază, rapid și laconic, ideile sale asupra rezol- vării problemei : T.W.L rTramăcg with ir.- dustry) cuprinde — pe baza utilizării unu: mo- del general — încercări de formulare si re- zolvare care sint supuse discuției grupului. Nici vorbă că didactica va progresa mult pe calea eficienței daca pedazocu vor giedi. vor cerceta și. mai ales, vor decide in ce măsura și cum pot fi folosite meuxieie euristice în predarea diferitelor obiecte de învâUmînt Si ar fi bine să nu se uite că profesorii buni utilizează cu succes «semenea metode Fiindcă un bun profesor este acela care. Înțelegând bine obiectivele educației prospective și pro- pria sa menire, este la rurent cu cucenr:.^ științei pe care o predă și cu spiritul ei ioric și metodologic. Este aici vorb* nu numai de informație, ci «i de utilizare* căilor, normelor, metodelor specifice științei respective — si ale științei în general — pentru *-i spori infor- mația, penfa-u a o dezvolta. Dialogul —principala formă a cooperării E. DIMITRIU : Beneficiile învățării prin des- coperire sînt considerabile : creșterea pu- terii intelectuale, trecerea de la motive ex- trinseci Ia cele intrinseci, păstrarea și opera- ționalizarea cunoștințelor, autocunoasterea ocazionată de efortul metodic ș.a. Firește că marcarea importanței metodelor euristice nu implică repudierea metodelor didactice tradi- ționale, ci necesitatea dezvoltării lor pe un o an superior și folosirea lor judicioasă fn sisteme, în funcție de finalitate; problematizarea și metodele euristice dețin, fată de metodele resului, ca în cazul gazelor, dar și a dezinteresului. Pe bună dreptate copiii se sal- vează de tot ce este medio- cru, tern, de mintuială. Refu- zul de a acționa al coman- dantului naște reflexul refu- zului la copii. Astfel se ins- taurează un soi de armisti- țiu, de zăcere, în care co- mandanții nu cer pentru că li se oferă cu greutate, iar copiii nu oferă pentru că li se cere cu moliciune ți for- mai. tn această stare nu mai ajută nici instrucțiunile, nici instruirile, Imaginați-vă un proces de invățămint in care recreațiile ar fi de 50 de minute și lecțiile de 10. Nu este greu de închipuit că nici în pionierie, ca moda- litate principală a vieții ex- trașcolare, nu se pot admite pauze nesfîrșite între o ac- țiune și alta. Se pune cîteodată întreba- rea cîte acțiuni s-au orga- nizat. Dar aceasta mi se pare o falsă problemă, pen- tru că ceea ce dă intensita- tea este nu cantitatea acțiu- nilor. ci excelența lor. Reco- mandarea este de a face — sau de a nu ocoli — tocmai ceea ce este memorabil, ceea ce se înscrie puternic în bi- ografia spirituală a copiilor noștri. Se știe ce memorie generoasă au copiii. Se știe că nici unul nu uită ziua in care a fost făcut pionier. N-ar fi o întrebare turbură- toare dacă și alte zile (și mal ales cîte) se ridică la înălți- mea memorabilitătii aces- teia ? Acțiunile pionierești sînt, desigur, nenumărate. Dar absolut toate se pot face ex- celent sau de mîntuială. Este posibil ca un om să facă tot timpul nenumărate acțiuni excelente pulsînd de viață ? In afara organizației, nu; in organizație, cu siguranță da. Comandantul nu lucrează cu niște copii izolați și nu este de loc suficient ca doar el să știe că are de a face cu un detașament sau cu o unitate de pionieri. Principalul este ca el să transmită clipă de clipă copiilor sentimentul vital că ei sînt organizați tocmai pentru ca toți împre- ună să facă ceea ce nu poate singur niciunul. Pornind de tracStională, rolul anei fn&ețtl tartegr«to*r* șl oprmWtoare. P* d* altă parte, metodele eu- ristice reclami realizarea U leețti a aaoi cli- mat de cooperare. Această cocririe devm* postbiiă mai ales prm dialog. Dar firi înțe- legerea de către profesor a partenerului. • elevului, fări ca ti să renunțe la ..clișeele* despre aceasta, dialogul nu este ca putință. M. IOR.DAMSSCU : Acces locru l-«m putui verifica de nenumărate or-_ aot e-i care lu- crăm nesznjlodt la catedră. Stacer, deschis, întemeiat pe rti^mrrbrhtate d respect reciprot. dialogul permite elevuiui să-n clarifice d Să-r expren* gîMnrile. să ae găsească pe ti insusi. să ae verifice. însăși g*nd re* — spu- nea G. H. Mend — est* un act polemic, o dis- pută. o oesfireitâ eouvariație pe care oamend o poartă între el mu ca ei Prilej de cunoaștere reciprocă, de înlăturare 1 ignoran- tei de stimulare a nobileicx competiUi care fortifică vaiorfle euiui. dialogul h Învață pe elevi să-n stipfpeasci proceoeie psihice. I* for-tfiri eoDpaoKtteie reglatoare tia struc- turi: psihice, dă grupului unitate amonală si de cenpectivL Profesorul bun vorbește purii : ti știe tind s. ce să vorbească si cînd să tacă, iar ceea ce ^une «re mal «las valoare de clarificare, de Impuls, de orientare, de trans- mriere ■ esenuar-rim pe eare se bredeeză dis- cuția cu elevtL Frici pericole care prejudi- ciază diajogul la lecție si tie roostau. te ot’.cei. în panificarea rigidă a participării elevilor, tn cunoștințele prea savante nu. dimpotrivă, prea banala eare Intri în ărenitzil ccmunicării. aau in ptmerea necorespunzătoere a întrebărilor de către profeaor. E. DIMII UT : într-adevăr. întrebarea pe care o adresează profesorul, dară. Inteiea-ă de toți elevii. invesUgtnd intr-o direcție pre- cisă. tnseamni invitație la dialog ; ea atrage ecevil in «cttrltațea intelectuală, le reactivează cunoștințele, experiența, ii provoacă la ob- servare și reflecție, ii exercită să re „plaseze* in gândirea profesorului pentru a-] înțelege, le so«>-tl inrtsp personalitate. Iar întrebarea pe rare o pune elevul, exprimind nedumerirea, curiuzitatee. dorința de a cunoaște, ne călăuzește în laboratorul tiu tainic de cu- ncinere ti simțire. Pe bună dreptate t-a spus zL ~n statul de funcțiuni. — Lector la Catedra de Matematici n, disciplina matema- tici speciale, ~ din statul de funcțiuni. Șef de lucrări la Catedra de Construcții metalice, disci- plina rezistenta materialelor, teoria elasticității și plastici- tății, mecanica construcțiilor, poz. 11 din statul de funcțiuni. FACC1.TATEA DE CHIMIE INDUSTRIALA — Șef de lucrări Ia Catedra de chimie anorganică și ana- litică, disHolina chimie generală, poz. 18 din statul de funcțiuni — Astsient la Catedra de Fizică, disciplina fizică, poz. 17 din statul de funcțiuni. Candidații la concurs vor depune la secretariatul rectora- tului Institutului politehnic din Timișoara — b-dul 30 De- cembrie nr 2 — cererea de înscriere împreună cu actele necesare prezentării la concurs prevăzute de Regulamentul privind ocuparea funcțiilor didactice in învățămintul supe- rior. publicat In Colecția din Hotărîri și Dispoziții ale Consi- liului de Miniștri nr. 31 din 5 august 1958. Termenele de înscriere sînt cele prevăzute în Statutul personalului didac- tic (15 zile de la publicare pentru postul de asistent si 30 de zile pentru nostul de șef lucrări, lectori). Concursul se va desfășura la institut, în conformitate cu Legea privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România, publicat în Buletinul Oficial Partea I nr. 33 din 15 martie 1969. INSTITUTUL AGRONOMIC J. BAlCESCIT BUCUREȘTI ANUNȚA scoaterea la concurs a următoarelor posturi: — Conferențiar — poziția IV/3 — disciplina îmbunătățiri funciare — de la Catedra de îmbunătățiri funciare, topo- grafie și desen tehnic, pendinte de Facultatea de Agronomie; — Conferențiar — poziția XIV/2 — disciplina Chimie bio- logică — de la Catedra de Chimie biologică, pendinte de Facultatea de Horticultura ; — Conferențiar—poziția XXVIII/3 — disciplina de Biochi- mie — de )a tatedra de Chimie generală și biochimie, pen- dinte de Facultatea de Zootehnie ; — Conferențiar — poziția XXVIII/4 — disciplina de Chi- mie generală — de la Catedra de Chimie generală și biochi- mie, pendinte de Facultatea de Zootehnie. Persoanele care doresc să participe ia concurs vor înregis- tra în termen de 30 de zile de la data publicării acestui anunț. Ia rectoratul institutului, cererea de înscriere înso- țită de actele personale și lucrările științifice ale concurentu- lui. Lista actelor necesare înscrierii la concurs poate fi con- sultată la rectorat — b-dul Mărăști nr. 59, București. Cei care funcționează într-o instituție de învățămînt supe- rior sînt obligați să comunice în scris rectorului acesteia înscrierea la concurs. Concursul se va ține la sediul Institutului agronomic „N. Bălcescu" București în termen de 3 luni de la data publicării prezentului anunț. REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA i București, Piața Scînteii nr. t. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac prin oficiile poștale, factorii poștali și difuzorii de presă. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii 40.133