Proletari din toate țările, uniți-vă I Manifestări consacrate Hei de 9 Mai Anul XXI-Nr. 994 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ Consiliul invâțămîntului de cultură generală a discutat proiectele planurilor de invățămint ^n ziua de 29 aprilie a.c. s avut loc .la C^a universitarilor din Buifcrești ședința Consiliului în- vățămîntului de cultură generală la care au fost dezbătute proiec- tele planului de învâțămînt al școlii generale de 10 ani și planu- lui de învâțămînt al liceului de cultură generală. In cuvîntul de deschidere a lucrărilor ședinței, acad. Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, a cerut membrilor Consiliului să prezinte observațiile și propune- rile lor în vederea perfecționări: proiectelor celor două planuri puse în d—1 -ea personalului j acum cîteva discuții au dat ivă planurilor, faptul că, prin cepute. acestea voltarea învă- a noastră pe ■e cerute de P.C.R. din a- st subliniate rare a planu- actualitatea i culturii, e- i pe secții, obținerea u- a instrucției y. vuucației, precum și preocupa- rea pentru a se înlătura fenome- nul supraîncărcării elevilor. Tot- odată au fost făcute unele propu- neri menite să contribuie la o mai bună repartizare a orelor în ca- drul fiecărei discipline, ia o mai judicioasă corelare a planurilor de învâțămînt cu programele șco- lare. Luînd cuvîntul pe marginea proiectului planului de învăță- mînt al școlii generale de 10 ani, prof. Ion Grigore (Ploiești) a apreciat faptul că acesta prevede un număr sporit de ore de ma- tematică. în ce privește planul de învâțămînt al liceului, și-a ex- primat părerea că studiul logicii este necesar elevilor din toate secțiile. El a propus totodată să se reexamineze modalitățile de organizare a claselor speciale, fi- ind de părere că acestea trebuie să aibă un mai pronunțat carac- ter selectiv. în intervenția sa, prof. Ion Mustea (Brăila), declarîndu-se de acord cu introducerea în proiec- tul planului școlii generale de 10 ani a obiectelor de cultură teh- nică și a pregătirii practice, a considerat totodată că este ne- cesară o mai mare preocupare din partea ministerului pentru Noblețe, cutezanță, entuziasm la șirul lung de omagii cu care pionierii cinstesc împlinirea a 20 de ani de la înființarea organizației lor s-a adăugat zilele trecute încă unul, deosebit de vi- brant, de emoționant. In pa ■ latul îmbrăcat cu podoabe- le multicolore ale primăverii s-au înfîlnif reprezentanți ai celor care, cu 20 de ani în urmă, au purtat primele cra- vate roșii, cu reprezentanții celor ce le poartă astăzi. Două generații și-au întins mina, dind glas acelorași sentimente de recunoștință tată de partid care le-a creat, prin pionierat, o copi- lărie plină de bucurii, de frumusețe. Au răspuns ,,prezent" ța întîlnire, așa cum au făcut-o cu ani în urmă la fiecare chemare a detașamentului sau unității lor, mulți „pio- nieri mari" din .toate colțu- rile țării. De pe șantierul de la Rovinari a venit ingine- rul Silviu Negulescu, purtînd la el, ca pe o scumpă a- mintire, cravata primită acum 20 de ani. O păstrea- ză într-o carte cu versurile cele mai îndrăgite. Au fost pregătirea cadrelor didactice res- pective și a condițiilor materiale necesare. De asemenea a propus ca orele obligatorii prevăzute pentru cercurile științifice la cla- sele VII și VIII să fie trecute la clasele IX și X, unde pot fi mai eficiente. Prof. Gheorghe Toma (Pitești) a apreciat ca binevenită spori- rea numărului de ore de limba română la clasa I de la 9 la 10. în ceea ce privește predarea ma- tematicii la această clasă, el a socotit că ar trebui să i se re- zerve 4 ore încă din trimestrul I. El a propus, de asemenea, sâ se mai acorde o oră de geogra- fie la clasa a IH-a. Referindu-se. in continuare, la predarea noțiu- nilor de instrucție civică, vorbi- torul a opinat că, pînă în 1973, cind se va încheia procesul de generalizare a învățămîntului de 10 ani, este necesar ca studiul acestora să aibă loc în clasa a VIII-a. Apreciind atenția pe care proiectul o acordă educației fe- telor, prin introducerea orelor de gospodărie, menaj, croitorie, el a sugerat înființarea unor secții pe acest profil și în cadrul școlilor profesionale. Profesorul Ion Enășeseu (Ti- miș) s-a referit în cuvîntul său Ia orele de agricultură și de practică agricolă prevăzute în proiectul planului de învâțămînt pentru școlile din mediul rural, considerînd că, dacă la clasele IX-X acestea sînt suficiente, la clasele V—VIII o singură oră este prea puțin. Vorbitorul a propus totodată să se organizeze cursuri de inițiere a cadrelor didactice în problema autodotării labora- toarelor școlare. Oprindu-se asupra locului pe care-1 ocupă limba română în proiectul planului de învâțămînt al școlii de 10 ani, prof. Sever Ursa (Năsăud) și-a exprimat opi- nia că acesta răspunde cerințe- lor actuale. Pentru o mai bună desfășurare a orelor de grama- tică prevăzute la clasele IX și X, 81 a propus ca, în lipsa unui ma- nual, să se elaboreze un îndrumă- tor orientativ pentru munca pro- fesorilor. In ce privește orele de agri- cultură din proiectul programei a fost de părere ca profilarea acestora să fie lăsată la latitudi- nea județelor, care să ia în con- siderare dominanta zonală (po- micolă, viticolă etc.). De aseme- (Continuare în pag. a 3-a) de față și profesoara Ste- liana Cazacu — odinioară pionieră, azi educatoare a pionierilor și deputată în Marea Adunare Națională, — Petru Sandu, fost pionier, apoi instructor de pionieri, în prezent cercetător in do- meniul fizicii atomice, doc- torul în științe Ion Pascadi, pilotul Petre Tenie, Florin Piersic, neobositul animator al serbărilor școlărești de acum 20 de ani din du/. Fie- care a venit^.cu sacul de amintiri. „Cele mai frumoa- se", „cele mai dragi", „cele mai de neuitat" ou fost toa- te zilele, toți anii pionieriei. Așa sînt și astăzi, dar îmbo- gățite și înfrumusețate de alte noi și noi bucurii și re- alizări. La sărbătoarea celor 20 de ani de existență, Organi- zația Pionierilor se poate mîndri — prin bogatul bi- lanț al activității sale, prin trăsăturile ce le-a insuflat membrilor săi de-o lungul anilor — cu înaltele atribu- te care-i caracterizează pe cei ce i-a format : noblefe^ cutezanță, entuziasm. Elevi din clasa a Xll-a de la Liceul ar. Uit o leeție de astronomie ȘCOALA DE 10 ANI ÎN ACTUALITATEA IMEDIATA PROBLEME DE REȚEA, CONSTRUCȚII, ORGAN ZARE — Convorbire cu inspectorul general al județului Suceava — Continuînd dialogul eu inspeetuntde scalare jadetene ia legături cu pregătirile pentru trecerea Ia iavăcămialal ceaeral de II ani. publicăm în acest număr răspunsurile dale de praf EUGEN PLEȘA, inspector general al județului Suceava, la iatrebărUe ce i-au fost pase de un redactor al gazetei noastre. — Care sînt factorii luați in considerație în eșalonarea pe eare ați făcut-o în vederea generaliză- rii treptate a învățămîntului de 10 ani și cum se prezintă această eșalonare ? — Am luat în considerare trei factori — și anume : populația școlară, spațiul de școlarizare și personalul didactic. Dintr-o primă examinare a situației existente in localitățile rurale și circumscrip- țiile școlare orășenești, făcută acum cîteva luni, rezulta, pe baza datelor oferite de aceste elemen- te, că existau condiții pentru în- ființarea a 18 clase a IX-a. Por- nind de la această situație, ar fi urmat ca pînă în 1973. cînd pro- cesul de generalizare trebuie în- cheiat, cuprinderea absolvenților clasei a VIII-a să se desfășoare în modul următor : în anul școlar 1969-1970, 10—15 la sută. în 1970-1971, 35—10 la sută. in 1971-1972, 60—70 la sută, jar în 1972-1973, sută la sută. — Aceasta eșalonare are avan- tajul că nu vă pune probleme prea dificile pentru primul an al trecerii Ia școala de II ani „CLASA A XII-A, PROMOȚIA 1969“ Zilele trecute cm intilnit pe stradă cîțiva liceeni — fete și bă- ieți — îa care ne-a atras ceva deosebit, un accesoriu pe ccre nu-l mai văzusem, pînă atunci: pe piept, în stingă, fiecare avea prinse de uniformă o panglică albă pe care scria cu litere mar ca să se vadă „Clasa a Xll-a. promoția '969“. Era un semn — în care se mai ghiceau poate încă urmele copilă- riei — dar prin care cei ce-l pur- tau (cu cîtă fală i țineau • ’ -.nă tuturor că au ajuns la capătul ultimului an de liceu Gestul a- cesta inedit, unul din numeroasele cu care liceenii au ținu: să mar- cheze finalul acestei neuitate etape a vieții lor pe care o reprezintă anii de școală, nu a însemnat nu- .mai un bun rămas, ei și un semn de prețuire pentru tot ceea ie anii aceștia le-au dăruit eu nemăsurată generozitate. $r, cu toate că semnul acesta era prins numai pe cîteva zeci de uniforme, văzîndu-l, gîn- dul m-a dus la toți cei 66.000 de ado- poc fi leb-Usa» firi prea sigurului an icoiar. In aceste con- ta sită abdolveatu clasei a mul: curaj. A *oîuVânăm la mu ani al generalizam cele mai pri- mai pun, socotind că procesul de cuprindere lescenți care sântămîna trecută, au terminat cursurile clasei a XD-a Am stat de vorbă, în ziua în care trăiau clipe febrile. încărcate de emoții, de bucurii, de amintiri, cu cițiva din absolvenții Liceului nr. 3 din Ploiești. Cum drumul prin școală se încheiase, discuția noas- tră a privit drumul spre care ab- solvenții se îndreaptă icum, dru- mul viitoarei profesiuni, pe care vor porni după examenul de bacalaureat. N-a fost nevoie de introduceri, n-am înregistrat ezitări. Aveam în față tineri care-și hotărîseră pro- fesiunea „încă de mici" (aceasta înseamnă, pentru unii, primii ani de școală) sau care, chiar dacă nu s-au hotărît încă definitiv asupra specialității, își aleseseră un do- meniu sau altul de activitate. Unii își propun să devină arhitecți, alții agronomi, medici, profesori de matematică, de istorie sau de ro- mână, specialiști în industria pe- troliferă sau constructori de Vineri 9 Mai 1969 4 pag. 25 bani in școala de 10 ani a absolvenților clasei a VIII-a trebuie privit nu ca o simplă ches^uae administra- tivă. ci ca o chestiune socială • ceste prvbleme ew părinții elevi - Joc țL evident, ea elevii pe nur «rnirni sâ-i școlarizați in clasa a EX-a a șcelii generale? — După Conferința Națională a cadrelor didactice au fost organi- zate dezbateri pe centre de comune cu toți învățătorii și profesorii. in legătură cu perspectivele ce se des- chid in fața școlii in lumina sarci- nilor privind generalizarea pină in 1973 a învățămîntului de 10 ani. La indicația inspectoratului școlar, in toate localitățile din județ este in curs de desfășurare o largă ac- țiune de propagandă pedagogică în favoarea școlii generale de 10 ani. atit în rindul elevilor, cit și al pă- rinților. In această acțiune au fost antrenate cadrele didactice, con- ducerile de școli, comitetele de părinți, factori cu sarcini de răs- pundere în comune. Munca de lă- murire se desfășoară în cadrul o- avioane, chimiști sau cibernetici- eni. Fiecare și-a făcu' din pro fesiunea aleasă un ideal, un țel către care rîvnește cu toată ardoa- rea celor 18 ani și despre care vorbește cu patos și pasiune l-am întrebat dacă sînt pregă- tiți să treacă examenul care le va deschide porțile studiului pro- fesional. Am constatat cu satisfac- ție maturitatea cu care privesc a- ceastă problemă vitală, le-am ad- mirat obiectivitatea cu care înalt- zează dacă au făcut sau nu totul pentru pregătirea lor, dacă școala le-a oferit sau nu tot ce era nece- sar în această pregătire. Au avut multe cuvinte frumoase pentru profesorii lor, pentru tot ce le-au dat în acești ani. Inmănunchiate, ele exprimă un omagiu emoționant, vădesc un cald profund senti- ment de recunoștință- Dar tinerețea este, pe bună drep- tate, exigentă. „Am învățat în școală mii de lucruri care ne vor ajuta în viață, în profesiunile pe In numeroase scoli din întreaga țară au loc in aceste zile manifestări cul- tural-artistice consacrate aniversărilor de la 9 Mai — Ziua independenței de stat a României, a victoriei asupra fascismului si Ziua eroilor. La Timișoara, un mare număr de pionieri s-au in- tilnit, la Casa armatei din localitate, cu generalul ma- ior Constantin Didulescu, participant la luptele de eliberare a patriei de sub jugul fascist. In cadrul unor interesante excursii, elevii din numeroase școli au făcut popasuri omagiale la monumentele soldaților români fi la cimitirele eroilor din Timișoara, Arad. Caransebeș, Lugoj, Păuliș, Curtici și alte loca- lități. La Monumentul eroilor din Ploiești, școlarii și pionierii din localitate au participat la o evocare a momentelor istorice din 1877 ți de la 9 Mai 1945. Cu același prilej, numeroși elevi din județele Prahova, Buzău și Dîmbovița au luat part» la simpozioane, seri literare și de poezie orga- nizate la școli și cămine culturale. De asemenea. ei au contribuit la amenaja- relor de dirigenție, al lectoratelor cu părinții, al ședințelor care au loc cu aceștia, precum și cu pri- lejul adunărilor populare. In general, au fost explicate pă- rinților problemele privind obliga- tivitatea școlii de 10 ani și avan- tajele dobîndite de absolvenții săi. S-a insistat asupra volumului de cunoștințe ce pot ti asimilate de aceștia, asupra posibilității lor de a se califica in școlile profesionale intr-un timp mult mai scurt decît absolvenții școlii de 8 ani, pre- cum și asupra faptului că ei își vor putea continua studiile în li- ceele de cultură generală. Sînt prezentate de asemenea. în fața părinților, conferințe cu tema ..Sa- tul sucevean pe drumul construi- rii socialnanului" în cadrul cărora școlii și perspectivelor ei de dez- voltare li s-au rezervat un spațiu corespunzător. — Ce probleme se ridică în ju- dețul dv. in legătură eu spațiul de școlarizare ? — Pentru anul școlar viitor, problema spațiului de școlarizare pentru unitățile care vor avea și clasa a IX-a nu este prea dificilă. Considerăm că spațiul existent, la care se va adăuga un număr de peste 40 de săli de clasă aflate în construcție, va fi suficient pentru îndeplinirea obligațiilor ce ne re- vin în perioada imediată. Proble- care le vom exersa — ne-a spus un absolvent — dar poate că ar fi trebuit să aflăm mai multe despre înseși aceste profesiuni Căci să știți, pentru cei mat mulți dintre noi alegerea n-a fost de loc ușoară. Multă vreme am ezitat Ne-am în- dreptat într-o direcție, apoi în- tr-alta, pentru a reveni din nou la prima alegere, sau pentru a porni pe piste noi. Mă gîndesc acum că, poate, munca în clasa a XU-a ar trebui să se desfășoare, de la prima și pînă la ultima oră, sub deviza «Orientare pentru viitoarea profesiune» E adevărat, diriginții noștri ne-au ajutat în privința a- legerii, dar dirigintele are o sin- gură specialitate, pe cînd speciali- tățile care ne solicită pe noi sînt extrem de variate". Discuția pe care am purtat-o ul- terior cu cîțiva diriginți ne-a con- firmat faptul că la liceul respec- tiv (și, după cîte am constatat, și la multe alte licee), orientarea este lăsată exclusiv pe seama dirigin- rea și înfrumusețarea parcurilor din jurul monu- mentelor eroilor. Sute de elevi din Tg. Jiu au lucrat zilele acestea la amenajarea drumurilor de acces către Cimitirul eroi- lor din localitate. Pionierii și uteciștii au plantat flori la Casa memorială și la Monumentul Ecaterinei Teodoroiu, în parcul și la statuia lui Tudor Vladimi- rescu, la mormîntul lui Gheorghe Magheru și la istoricul pod de pe Jiu, pe care descendența panduri- lor lui Tudor Vladimirescu l-au apărat cu îndârjiră in timpul celui de-al doilea război mondial. în Capitală, elevii școli- lor generale nr. 36, nr. 40, nr. 42 și nr. 43 se vor in- tilni la 9 Mai cu militari participanti la războiul an- tihitlerist. iar elevii Școlii generale nr. 39 vor depune coroane și jerbe de flori la mormîntul eroilor de la ci- mitirul Plumbuita. La Li- ceul nr. 10 va fi organizată o adunare festivă, după care va urma un recital de poezie. Un recital de poezie va avea loc și la Școala generală nr. 45. Nume- roase manifestări cultural- artistice se vor desfășura și in alte școli ale Capita- lei. ma se pune însă pentru anii șco- lari următori. De aceea încă de pe acum inspectoratul școlar se preo- cupă, cu sprijinul organelor locale, de construirea unui număr sporit de săli de clasă, în special în me- diul rural. Evident, o mare atenție acordăm modului cum se desfă- șoară lucrările de construcție la școlile prevăzute a fi date în folo- sință la 1 septembrie. Considerăm că vor fi terminate la timp. ★ Reținînd preocupările inspecto- ratului școlar din județul Suceava pentru cuprinderea unui număr cît mai mare de absolvenți ai clasei a VIII-a în școala generala de 10 ani ținem totodată să relevăm că în unele județe pregătirile pentru vii- torul an școlar sînt afectate de o serioasă rămînere în urmă a lu- crărilor privind construcțiile șco- lare. Astfel, la data de 1 aprilie a.c. în județele Hunedoara, Buzău, Caraș-Severin, Dîmbovița, Vran- cea, Gorj, precum și în municipiul București, unde urmează să se ri- dice cîte 16 pînă la 20 de săli de clasă, lucrările de construcție nici măcar nu erau începute. Socotim deci că este imperios necesar ca inspectoratele școlare respective să ia urgente măsuri pentru ca în- treprinderile care răspund de aces- te construcții să treacă la îndepli- nirea obligațiilor ce Ie revin. telui, ca fiind încă una din șirul — mult prea lung spre a fi rezol- vat cu bine — al sarcinilor sale educative „Campania" pentru a- legerec profesiunii se declanșează de fapt spre sfîrșitul clasei a Xll-a, cînd „parcă se deschide supapa o- rientării" — cum spunea glumind o elevă Copleșiți de atîtea sarcini, diriginții recurg adesea la modali- tăți bătătorite an de an, depășite de nivelul și cerințele elevilor: expuneri cu teme general valabile — ca „Ce înseamnă să fii folositor societății" sau „Munca, izvor de bucurii" — vizite în bloc la aceleași întreprinderi și instituții etc. Desigur — spun elevii — ar pu- tea fi utile și vizitele, și simpozi- oanele și celelalte mijloare pe care le folosește școala. Dar pentru ca ele să-și atingă cu adevărat scopul, să fie eficiente, ar trebui, după părerea unanimă a tuturor celor MONICA VERDEȘ (Continuare în pag. a 3-aș HM - ■■ MM ■ [ffllIM W POSTURI (CATIDRI) VACANTE CARE POT FI IUIWI RELIEFAREA NATURII LEGILOR FIZICII ÎN LECȚIILE RECAPITULATIVE Ponderea crescută a fizicii în pro- ducție și în viața de toate zilele, îm- pletirea acesteia cu alte științe — geo- fizica, biofizica, chimia fizică, fizica moleculară — și implicit pătrunderea amplă a fizicii în foarte multe ramuri ale învățămîntului superior solicită o grijă deosebită pentru pregătirea la această disciplină a candidaților la exa- menul de bacalaureat și la concureurile de admitere în facultăți. Una din problemele esențiale ale a- Cestel pregătiri o constituie, fără în- doială, asigurarea unei înțelegeri ști- ințifice a naturii legilor fizicii. Este foarte necesar să-i facem pe elevi să deosebească legea fizică de convenție. De aceea caut să le fixez cît mai trainic ideea că intr-o for- mulare matematică inițială legile fi- zicii nu sînt egalități, ci pot deveni astfel doar prin alegerea convenabilă a unităților pentru mărimile fizice. Utilizez acest procedeu numai cu refe- rire la cele mai generale legL în așa fel ca legile în cauză să fie cel ma; simplu șl mai ușor de mlnuit din punct de vedere matematic. Celelalte legi te transcriu din proporții în egalități (fără schimbarea unităților existente) alegm- du-se un factor de proporționalitate cu unitatea de măsură corespunzătoare. Acord o deosebită importantă în a- ceastă perioadă deplinei înțelegeri de către elevi a modului cum, trecind prin această filieră, factorul de proporționa- litate capătă viață independentă- puțind să apară sub forma unei noi măsuri fizice, ale cărei valori se supun aceleiași legi dar caracterizează lucruri diferite sau, în unele ocazii, sub forma unei constante universale. Folosesc, printre alte exemple, formularea legii a Il-a â dinamicii în forma F • ma. în care factorul de proporționali ta te m primește sensul fizic de mari, ca- racterizînd corpurile din punctul c»1 vedere al inerției. îmi propun a* revin de asemenea asupra faptului că fac- torul de proporționalitate se poate alee» în două feluri. De exemplu, la legea Iul Ohm, el poate fi atit U “IR cît și GU = I, RG fiind egal cu 1. După cum se vede, in primul caz factorul de proporționalitate este rezistența e- lectrică, iar in al do_ea caz coaduc- tanța electrică. în legătură cu primul principiu al termodinamicii, care iți găsește ex- primarea matematică in formula Q + W = U, voi sublinia că legea este atit de generală, incit nu a mai fost ales un factor de proporționalitate. uni- tățile Q. W și U fund astfel consti- tuite încît egalitatea să se poată scrie în mod direct. Dacă însă măsurăm pe Q în calorii, W în mkeî ti U l- .r. atunci este necesar să putem in fața a două din cele trei mir-mi un factor de proporționalitate. Se relevă lim- pede concluzia câ acești factori de pro- portionalitate sini I a ciori de lare $i că valoarea lor se stabilește prin experiență. Revăd cu elevii mei și problemele referitoare la compararea consta r.t^or. făcîndu-i atenți. bunăoară, asupra fap- tului că în timp ce constutefe m, G, R. amintite mai su*. exprimă cîte o proprietate a substanțelor cu valori diferite la diferite corpuri, cons- tantele legii I a termodinamicii, pre- cum și constanta h în legea lui Planck depind numai de sistemul de mă rari în care se transcrie legea fizică. De la relațiile de proporționalitate — cele mai simple dintre mărimile fizicii — trec la relațiile mai complicate. în care apar mai mulți parametri în lo- cul unui singur factor de proporționali- tate. îmi propun să pornesc de la ecua- ția vitezei în cazul mișcării rectilinii uniform accelerate cu viteză inițială : v =• at + b, care nu mai are caracter de proporționalitate. Experiența mi-a dovedit că. daca elevii reușesc să verifice proporționali- tatea în cazul tuturor relațiilor liniare, ei întîmpină greutăți atunci cind a- ceasta este exprimată printr-o relație a cărei reprezentare grafică nu trece prin originea sistemului de referință. De aceea insist in mod special la orele de recapitulare asupra unor cazuri mai Conferință sindicală mondială privind alfabetizarea funcțională In aceste zile se desfă- șoară Ia Nicosia (Cipru), sub egida F.S.M., o importantă conferință sindicală mon- dială privind alfabetizarea lancțională. Conferința dis- cută caracterul educațional specific ai alfabetiiărli funcționale, importanța a- cesteia, factorii care con- cură la realizarea ei și con- secințele pe care le deter- mină alfabetizarea funcțio- nală. Intervențiile delegatului român Vasile Vlad, secretar al Comitetului Uniunii Sin- dicatelor din Invățămint și Cultură, care a prezentat experiența țării noastre In lichidarea totală a analfa- betismului și in școlariza- rea adultilor, au fost pri- mite cu deosebit interes. 0 revistă a tinerilor matematicieni Urmind tradițiile orașu- lui lor, veche cetate de cul- tură și știință, unde au Vă- zut lumina tiparului pri- mele cărți românești de matematică — „Aritmetică" dificile, cum este, de pildă, acela in care o mărime fizică este direct pro- porțională cu pătrarul altei mărimi, sau asupra cazului exprimart în ecuația Q = I Matematizarea foarte avansată a fi- zicii moderne, exprimarea legilor aces- teia In forme matematice și înțelege- rea caracterului acestor legi ii ajută foarte mult pe elevi in cimentarea cu- noștințelor. în rezolvarea problemelor. Practica activității mele didactice mi-a arătat că elevii învață mai greu optica fizică si fizica atomică, unde se intri- ȘCOALA ȘI ADAPTAREA PROFESIONALĂ In toată lumea problemei adaptării profesionale ; se acordă o atenție deo- sebită în scopul de a se înlătura fluc- tuația oamenilor de la o meserie La aita, de ia un loc de muncă la altul, care costă societatea sume enorme ce bani. Iar pe indivizi ii lipsește de sa- tisfacția muncii. Cercetări recente efec- tuate to citeva țări dezvoltate au ară- tat că oca. JO» a din populația adultă nu mai exercită meseria învățată Inițial. In țara noastră socialistă practicarea meseriei dorite este mult ușurată de abaența unei constringeri economice. Cu toate acestea, mai sînt tineri care părăsesc locul de muncă, nu-si îndepli- nesc sarcinile de pian, nu se integrea- ză in viața uzinei sau a instituției. CSuttnd cauzeie aceste- situații colecti- vul nostru a efectuau in anul 1985. o cercetare asupra factorlor care influ- ențează deâfca vocatorală a tinerilor. S-au dat chesucaare speciale la 1945 de candidați la examenul de adrnriere ir. școala profesocaiA As urmări: In continuare reusta ceicr ferirăți, stabi- Lad legaturile cu datele rccgraâce sie elevCcr. rnc din cegă au deriîrv -â r: fost inSeențîți ie părinți în ajegere-. profesiei. lăA’h tâ =-_u ctârit singuri. UJ», că au to« ir.t'.jențaîi de rude ți î.P » de evnoscuț; «j prieteni, wt- ma: 5.1*’» au recunoscut influența -co- lii in îndrumarea aiezerii făcute. Deri- gur. s-ar putea ca influența reală a școlii să fie mai mare, dar să nu te oglindeașcâ In conștiința elevilor. Dar chiar dacă lucrurile stau asa situația nu este prea Îmbucurătoare. Ea vă- dește o conlucrare deficitară Intre școală șl familie într-o chestiune de in- teres vital pentru tineretul nostru. Indiferent a cui este aici vina, acțiu- nea pedagogică trebuie să pornească din partea «colii. Dară în populația noastră influența părinților este așa fie mare, trebuie folosit tocmai acest ca- nal pentru a asigura succesul acțiu- nii. 0 orientare profesională dusă de școală în izolare de părinți nu are sa-- se de succes. Totuși In multe școli orientarea școlară și profesională (vi- zite. acordarea de informații profesio- nale. discuții in legătură cu întereseie și aptitudinile copiilor) se desfășoară numai cu elevii. Cu părinții, proble- lui Dimltrie Evstatievlcl sau „Aritmetica lui G. Pop — elevii sibieni manifestă un mare interes pentru stu- diul matematicii. In do- rință de a crea un cadru cit mai propice de dezvol- tare a tinerelor talente, de afirmare a posibilităților lor creatoare, colectivul di- dactic al Liceului nr. 3 din Sibiu o inițiat apariția unei reviste de matematică editată cu posibilități pro- prii. Profesorii de specialitate și membrii cercurilor de matematici din școală — animatorii revistei -• au inclus in primul număr al acesteia articole referitoare la istoria matematicii In țara noastră, la unele ches- tiuni teoretice, precum și probleme elaborate în in școală. Cităm astfel ar- ticolele „Gheorghe Tlțeica — glorie a matematicii ro- mâneștl" de prof. Lăura Constantinesou, .Elemente de logică matematică", de prof. Ilie Stănescu, „în le- gătură cu inegalitatea tri- unghiului". de elevul Ci- prian Borcea din clasa a IX-a. nesc rar cu cîte o relație matematică, decît mecanica și electricitatea, unde fiecare constatare este exprimată prin- tr-o relație cantitativă. Aceleași obser- vații mi-au demonstrat însă că există pericolul ca unii elevi să ajungă la bacalaureat dînd o interpretare abso- lutizată a matematizării fizicii, nereu- șind să interpreteze pe tărîmul propriu al fizicii expresia legilor acesteia De aceea le explic elevilor că dacă legile fizicii au putut fi exprimate de cerce- tători în ecuații matematice, reprodu- cerea acestor ecuații nu înseamnă im- plicit cunoașterea fizicii. Cu alte cu- vinte, le explic că trebuie să știe să citească din formule. De exemplu, nu- mai cei ce reușesc să expună pe baza formulelor electrostaticii tot capitolul respectiv pot să considere că și-au în- sușit profund metoda utilizării mate- maticii în fizică. Asigurarea unei înțelegeri trainice a naturii legilor fizicii înlesnește mult, după părerea mea, structurarea an- samblului de cunoștințe însușite de elevi la această disciplină. Prof. IOSEF ALEX. MATHE Simleul Silvaniei mele legate de intrarea în viață a co- piilor slnt abordate doar ocazional, la diferite ședințe. Punctul de vedere trebuie schimbat, în sensul că e ne- voie să se muncească in această pri- vință in egală măsură și cu părinții pentru ca ei să întărească influența școlii și să nu o contracareze. Confe- rințele și lectoratele, deși aduc un real folos, slnt insuficiente. Convingerea este mult mai eficace în convorbiri indivi- duale. Asemenea convorbiri nu trebuie lăsate pe seama unor Intllniri Intlm- plătoare și nici nu este bine să se con- teze numai pe inițiativa părinților. Reușita muncii de orientare presupu- ne în cele mai multe cazuri inițiativa școlii în Inițierea unor convorbiri d:- nainte planificate, a căror desfășurare să fie și ea dinainte oine chibzuită, spre a se tacr.e.a cu maximum de succes. Problema s-ir mal putea pune însă și altfel. Oare t apt ui că sfatul școlii nu este lua: ir totdeauna in seamă nu te â&torește Împrejurării că ur.eori el uu este mod calificat, r.u e bazat pe informația necesară ? Cervetârfle noastre au scoa la iveală mare - insear.ătate pe care o are bâza Se t- ormsre’pewesRmală pentru rrj- .134 -e.șuti Irefu Le InvăeăzsJntui pr?- fes.c Eievu CU o informare proic-. ricnal* bună ’ș intrare In școală au cu așec^pe ru .«r : mai multe șanse să oo- Uaă sere mari ia disciplinele de spe- ral:t=:e «z 3 mstruma pr«cd*â dect: :v. r. o bază slabă ne taformare. De ,e 5 : *sa ne mari neoaebtrt e ir ceez - ’ este r-no^tinte e nespv» neser. a . are eirvaj core-te te ntre * Gm- i. ev: de -seres exp - arească - - -v. j i- perie . reb..e aȘ .d- ~ < - - . re e,e'.“. mme-c I;-lcrwtu respre p Crt e oe tare sr să > uetzf este feerie --«11 că .s ani.rire ,.rr el este nrir^u-.. In «J dosea rfnd epare. firește, tt- TrebsnM dicâ tednoarM prefescr’.or a 1'-.: lo bate ucdetuna o cunoaștere •crofunestă s eâevtJ’a. a ‘ntereseto? *t a capacriăular sale. în cazul Ș?. care sdstul școc: a îuș: ’.uat in seamă, a- ceastă cunoaștere nu poște f. pusă Ia îrdcsalA Dar In rarurie în care da- tul școîfl nu a foțț respectat ’ Se știe că recotEindarea unei profe- si: are sacre să He acceptată numii dzc* e in concordanță co ceea ce \vea individul. De aceea nici nu trebuie re- comi.-.ăacâ c orofesie. ct pregătite și ajutată cu răbdare maturizarea mei dectri: corecte Ase reva cere, desigur, mult mai mul-J trudă și răbdare, cere o muncă ce am de ziie O vor com- pensa însă cu prisosință satisfacția si reruitâiele bune pe care foștii absol- venți le vor obține in viață. Dr. EDGAR KKAL șeful sectorului psihologie Filiala din Cluj a Academiei Cursuri de vară pentru profesorii de istorie Societatea de științe isto- rice vă organiza, in peri- oada 3-12 iulie a.e„ două cursuri de vară — la Pia- tra-Neamț și Ia Vălenii de Munte — pentru profesorii de istorie din invitămintul de cultură generală, mem- bri ai S.8.I. Scopul organi- zării acestor cursuri este de a sprijini munca la ca- tedră a profesorilor parti- cipanți prin îmbogățirea cunoștințelor de speciali- tate și prin informarea lor asupra ultimelor rezultate ale cercetărilor în domeniul istoriei. Totodată, cursurile urmăresc să înlesnească cu- noașterea reciprocă a pro- fesorilor din diferite județe ale țării și să Ie prlleju- iască o odihnă activă. Programul de desfășurare a activității cursurilor de vară va cuprinde conferințe pe teme importante din is- toria patriei, istoria univer- sală și metodica predării istoriei, susținute de aca- demicieni. profesori univer- sitari și profesori de liceu, cercetători științifici. Vor avea loc de asemenea dis- cuții pe teme de metodică, precum și excursii docu- mentare la monumente is- torice. case memoriale, obiective economice și in- dustriale etc, înscrierile la cursurile de vară se fac prin interme- diul filialelor si subfiliale- lor Societății de științe is- torice din toate centrele județene, cate au fost in- formate despre condițiile de participare. h perioada de iransferări Șl NUMIRI In urma concursului organizat pen- tru ocuparea unor posturi didactice din unele municipii, au devenit va- cante următoarele posturi (catedre) care pot fi solicitate în perioada de transferări și numiri (pînă la 15 mai a.c.), în conformitate cu instrucțiu- nile în vigoare. Se precizează că lista acestor pos- turi constituie o completare la pos- turile (catedrele) publicate în Bule- tinul Ministerului Învățămîntului, seria A, nr. 1/9®. FOSTURI DE EDUCATOARE JUDEȚUL ARGEȘ Grăd. or. norm. nr. 3 — Cîmpu- lung. Grad. or. norm. „6 Martle- Curtea de Argeș. Grăd. sez. Meri- șani — Dobrogostea. JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD Grăd. sez. Salva. JUDEȚUL CLUJ Grăd. or. norm. nr. 1 — Dej. Grăd. sez. Horești — Luna de Sus (cu limba de predare maghiară). JTDEȚTL CONSTANȚA Grăd. sez. Cumpăna. JUDEȚUL DOLJ Grăd. or. norm. I.A.S. — Segarcea Grăd. sez. Calopăr — Pansghl». JUDEȚUL HUNEDOARA Grăd. or. red. nr. S — Hunedoara JUDEȚUL ILFOV Grăd. sez. Buturugeni JUDEȚUL OLT Grăd. or. red. nr. 5 — Corabia. JUDEȚUL PRAHOVA Grăd. sez. Ariceștll — Rahtivani. JUDEȚUL SIBIU Grăd. or. norm „Firul Roșu" — Tălmaclu. Grăd. or. norm. I.A.S. — Sure Mică (cu limba de predare ger- mană). FOSTURI DE ÎNVĂȚĂTORI JUDEȚUL ALBA Sc. gen. Unirea — Clugudu de Jos. JUDEȚUL ARAD Lic. Chișlnău-Criș. Sc. gen. ci. î— IV’ Sintana — Cărămidărie. Sc. spe- cial* Macea (Învățător — educatori. JUDEȚUL ARGEȘ Sc. gem ARxxa. Sc. gen Căldâ- r*ru — Barde*. Sc. gem Cos-es^ — Podu Brosteni Se. gem Neerari — Bîrîom Sc. gem Ră:ești_ Se gem Rocim Sc. Suseti — Tatnlejîi Oiinl ______ JUDEȚUL BRAȘOV Se. gem Rămân Sc. gem Prejmei — T-omca CadzienluL Iar Predeal Se. eem ".5 — Sicele. Se. ;bi -r 5 — S acele- Sc. gen. Vama B^zănlui - Vam; M Sg*. H Drm BRĂILA gem Groper' LAc. Măr -T.i S:. rea. Mixmesî — Lște=_ Sc. gem V»- zim — LamarSe JUDEȚUL CLUJ Sc rem Crarila Se ger. nr 4 — Turca St. gem iurem — Cea*c Mic Sc z-rt V-..rareai — Smmeru. rt-DETUL CONSTANTA Sc. gen. Corbc. Sc gem Crucea — GA.T*oet Sc S<= v r.'i Vodă - Făelia. Sc. gem Mima Vodă — Sa- îirtiȚ 8c rem Pan^limo: — Runcu. Sc. gem Săcele. Sc. gem Siliștea IA1 — Tepaș Vodă. Sc. gen. nr. 1 Vaiu Ed Trăiam Sc. gem nr. 2 Valu lui Traian. JUDEȚUL DÎMBOVIȚA Sc. gem Mâtâsn Tu dor Vladimi- rtscm JUDEȚUL DOLJ Sc. gem Sreuta — Făget. Sc. gen. cL I—IV Goleați — Țandăra — Po- peau. Se. gem Malu Mare — Ghin- denL Sc. gem Sopot — Belot. Sc. gen. Sopot — Belot. Sc. gen. Terpezita. Sc. gen. Tuglui. JUDEȚUL GALAȚI Sc gem Foltești. Sc. gem Piscu — Vameș Se. gen. Tulucești — Tătarca. Se. gem Tulucești — Sivita. JUDEȚUL IALOMIȚA Sc. gen. Făcăeni — Progreau. Sc. «en. Vlad Tepei — Mihai Vitează!. JUDEȚUL IAȘI Sc. gen. Belcești — Ruși, SC. gen. Miroslava Sc. gen. Pașcani — Gară. Sc. gen. Popricani — Vinători. JUDEȚUL ILFOV Sc. gen. Belciugatele. Sc. gen. nr. 3 — Colibași. Sc. gen. Coșgjeni. Sc, gen. Vărăști. JUDEȚUL MUREȘ Sc. gen. Crâciunești — Nicolești (cu Ib. de predare maghiară). Sc. gen. Ernei — Călușeri (cu limba de predare maghiară). Sc. gen. Mica — Ceuaș. JUDEȚUL PRAHOVA Sc. gen. Albești — Paieologu — Vadu Părului. Sc. gen. Dumbrava. Sc, gen. Rifov Buda — Palanca. Sc. gen. cl. I—IV Urlati — Valea Pie- trei. Sc. gen. Vîlcănești. JUDEȚUL SĂLAJ Sc. gen. Dragu. JUDEȚUL TELEORMAN Sc. gen. TătărăștH de Jos — Slă- vești, JUDEȚUL TIMIȘ Sc. gen, Orțișoara — Seceani. CATEDRE DE LIMBA ROMANĂ JUDEȚUL ARAD Lio. Chișineu — Cri?, Lic. Curtici. Sc, gen. Covăsinți. JUDEȚUL ARGEȘ Lic. Curtea de Argeș. Lic. Cos- tești. Sc. gen. Călinești — Gorganu. Sc. gen. Dîrmănești — Plscani. Sc. gen. Hîrsești. JUDEȚUL BRAȘOV Sc. gen. Apața. Lic. Zărnești (se- ral). JUDEȚUL BRAILA Lic. Movila Miresii. Sc, gen. Tichir Iești. Sc. gen. nr. 1 Tufeștl. JUDEȚUL CLUJ Lic. „Minai Viteazul" —- Turda. Sc. gen. Ciucea — Bucea. Sc. gen. Jucu. Sc. gen. Jucu — Juc Herghelie. Sc. gen. Mărgău — Buteni. Sc. gen. Plos- coș. Sc. gen. Poieni — Bologa. JUDEȚUL CONSTANTA Sc. gen. Murfatlar. JUDEȚUL DOLJ Sc. gen. Calopăr — Sălcuta. JUDEȚUL GALAȚI Sc. gen. nr. 2 Nămoloasa. Sc. gen. Tulucești — Sivita. JUDEȚUL GOBJ Sc. gen. nr. 2 — Tîrgu Jiu. JUDEȚUL IALOMIȚA Lic. Lehllu — Gară. JUDEȚUL IAȘI Sc. gen. Ciurea — Picioru Lupu- lui. Sc. gen. Costulenl. Sc. gen. Podu Doaiei. Sc. gem Popricani. Sc. gen. Ruginoasa — Vașcani Sc. gen Ti- gănaș — Cinucezd. Lic. Tg. Frumos, JUDEȚUL ILFOV Sc. gen. Coșereni Sc. gen. Crevc- dia — Samurcași. Sc. gen. Găiseni. Sc. gen. Grădinari. JUDEȚUL MUREȘ Șc. gen. Cucerdea (Săulia de Mu- reș). Sc. gen. Săulia (da Cîmpie). JUDEȚUL OLT Lic. Drăgănești — Olt. JUDEȚUL PRAHOVA Sc. gen. Bălcol. Sc. gem Măgurele. Sc. gen. Rîfov — Bud* Palanca. JUDEȚUL SALAJ Sc. gen. Zimbor — Sîncraiu Abra- șului. JUDEȚUL SIBIU Sc. gen. Săliște — Aciliu. Se. gen. Slimnic. Se. gen. Sura Mită. JUDEȚUL TELEORMAN Lac. nr. 1 Roșiorii de Vede. Sc. gen. S-irdioeu JUDEȚUL TDCȘ Sc. gea. Mtniitliir. Sc. gen. Soe- zija Note — iâraeci. JUDITUL TULCEA Lic. Bebedag. CATEDRE DR LIMBA ROMANA — LIMBA FRANCEZA JTDEȚTL BRAILA Sc gem Gemenele. CATEDRE DE LIMBA FRANCEZA JUDEȚUL SIBIU Sc. gen. Porumbacu de Jos. JUDEȚUL TIMIȘ Sc. gen. Jimbolia. CATEDHE DE LIMBA LATINĂ JUDEȚUL ILFOV Lic. nr. 2 — Oltenița. JUDEȚUL SIBIU Lic. Cisnădie. JUDEȚUL TELEORMAN Lic. Olteni. CATEDRE DE ISTORIE JUDEȚUL ALBA Sc. gen. nr. 2 — Aiud. JUDEȚUL ARAD Lic. Ineu. JUDEȚUL BIHOR Sc. gen. Dobrești — Hidisel. JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN Lic. Oravita. Sc. gen. nr. 2 — Bocșa. JUDEȚUL CLUJ Lic. Gilău. JUDEȚUL CONSTANȚA Șc. gen. Murfatlar. JUDEȚUL DOLJ Lic. Ssgarcea (compl. socialism științific). JUDEȚUL GALAȚI șc. gen. Braniștea, șc. gen. Tulu- cești Sivita, JUDEȚULIAȘL Lic. Hîrlău. șc. gen. Ciurea — Lunca Cetătuii. JUDEȚUL ILFOV Șc. gen. Niculești. Șc. gen. Vasllați — Gălbinași. JUDEȚUL PRAHOVA Șc. gen. Izvoarele — Homorîciu. Lic. Plopeni (zi și seral). JUDEȚUL TIMIȘ Lic. Jimbolia. Lic. Recaș. CATEDRE DE ISTORIE-GEOGRA- JUDEȚUL ARGEȘ Șc. gen. Bălileștl — Băjești. Șc, gen. nr. 5 — Cîmpulung. Șc. gen, Merișani — Dobrogostea. JUDEȚUL BRĂILA Șc. gen. Tudor Vladimlrescu. Șc, gen. Vădeni ~- Baldovineștî. Șc. gen. Viziru — Lanurile. JUDEȚUL CLUJ Șc. gen. nr. 7 — Turda. JUDEȚUL DOLJ Șc. gen. Caraula. Șc. gen. Pre- dești JUDEȚUL GALAȚI Șc. gen. Smîrdan. JUDEȚUL MUREȘ Șc. gen. Gheorghe Doja — Tirimia. Șc. gen. Pănet — Berghia. JUDEȚCL PRAHOVA Șc. gen. Vărbilău — Poiana Văr- bilău. JUDEȚUL SIBIU $c. gen. Rîu-Sadului. CATEDRE DE ECONOMIE POLI- TICĂ ȘI SOCIALISM ȘTIINȚIFIC JUDEȚUL ILFOV Lic. Bolintin Vale. JUDEȚUL TELEORMAN Lic. Alexandria. CATEDRE DE MATEMATICA JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSAUD Lic. nr. 2 — Bistrița (cu limba de predare maghiară). Lic. Sîngeorz Băi. JUDEȚUL BRAȘOV Lic. Codlea (cu limba de germană). JUDEȚUL CLUJ LK- Mociu. Sc. gen. nr. 8 — Turda, JUDEȚUL GALAȚI Sc. gen. Poltești — StoicanL Șc. gen. Frumușlța — Ijdlleni. Lic. Tu- dor Vladimirescu. JUDEȚUL GORJ Șa. gen. Tlntfireni. JUDEȚUL IALOMIȚA Lic. Fetești. JUDEȚUL IAȘI Sc. gen. Scîntela, Lic. Tg. Frumos. Șc. gen. Voinesti. JUDEȚUL ILFOV Lic. Brănești. Lic. Bolintin Vale. Sc. gen. Cernlce — TInganu. $C. gen 30 Decembrie — Copăcenl. Șc. gen, Greaca. Sc. gen. nr. 2 — Urzic^-f, Sc. gem Vărăâti — Dobreni. JUDEȚUL SIBIU Ide. CianAdie. CATEDRE DE MATEMATlCÂ- FIZICA JUDEȚUL ARGEȘ $c. gen. Budeasa — Calotești. Șc. gen. Miceați JUDEȚUL MUREȘ Lic. nr. 3 Reghin (cu limba de pre- dare maghiară). CATEDRE DE FIZICA JUDEȚUL GALAȚI Lic. nr. 5 — Galați. CATEDRE DE CHIMIE JUDEȚUL SIBIU Gr. șc. textil Cisnădie. CATEDRE DE BIOLOGIE JUDEȚUL ARAD Lic. Chișineu — Cri». JUDEȚUL BRĂILA Șc. gen. Gropeni. JUDEȚUL CLUJ Lic. Huedin. JUDEȚUL CONSTANTA Lic. Cobădin. JUDEȚUL DÎMBOVIȚA Lic. ,.N. Grigorescu" — Titu. JUDEȚUL PRAHOVA Lic. Mizil. JUDEȚUL TIMIȘ Lic. Deta. Șc. gen. Sînicolau Mare. CATEDRE DE BIOLOGIE-AGRI- CULTURĂ JUDEȚUL BRAȘOV Lic. Feldioara. JUDEȚUL DÎMBOVIȚA Șc. gen. Finta. JUDEȚUL OLT Șc. gen. nr. 1 — Bîrza. JUDEȚUL PRAHOVA Șc. gen. Dumbrava. Sc. gen. Pu- chenii Mari — Puchenii Moșneni. CATEDRE DE BIOLOOIE-GEO- GRAFIE JUDEȚUL BRAȘOV Șc. gen. Hălchiu (cu limba de pre- dare germană). CATEDRE DE GEOGRAFIE JUDEȚUL ARAD Lie. Sebiș. JUDEȚUL BRĂILA Șc. gen. nr. 1 Mircea Vodă (compl. biologie). Șc. gen. Vădeni. JUDEȚUL DÎMBOVIȚA Sc. gen. Lunguletu. JUDEȚUL TIMIȘ Sc. gen. Jimbolia. PAGINA 2 PINII OPINII. OPINII . OPINII. OPINII. OPINII. OPINII Consiliul invățămintului de cultură generală ȘCOLARIZAREA LA 6 ANI OBIECTIVE Șl DIRECȚII DE ACȚIUNE a discutat proiectele planurilor de invățămint O dată cu deschiderea noului an școlar, clasele I ale școlilor gene- rale din întreaga tară vor primi un flux masiv de elevi în vîrstă de 6 ani. Asigurarea tuturor con- dițiilor pentru ca acești copii să obțină rezultate corespunzătoare premiselor psihopedagogie» exis- tente solicită, la toate nivelele în- vățămîntului, o activitate intensă, concepută operativ și în perspec- tivă. în aria de cuprindere a acestei activități se includ acțiuni vlzînd fundamentarea științifică a conți- nutului și didacticii procesului de instruire și educare școlară a copi- ilor de 6 ani, realizarea din vreme a manualelor, a materialului di- dactic și a îndrumărilor necesare, ca și pregătirea multilaterală a în- vățătorilor. Am solicitat unor cadre didac- tice fruntașe care au lucrat în acest an la clase omogene cu șco- lari de 6 ani, unor cercetători, metodiști și inspectori să ne răs- pundă la întrebarea „Ce credeți că trebuie întreprins în etapa imediat următoare pentru ca trecerea la generalizarea școlarizării copiilor ch^Kyîrsta de 6 ani să se reali- zezMPsucces ?" Publicăm în con- tinuare conținutul esențial al răs- punsurilor primite. înv. Ileana Traci, din corpul metodiștilor de specialitate al In- spectoratului școlar al Capitalei: ..De la bun început aș vrea să afirm pe baza observațiilor de la lecții concentrate la inspectoratul nostru, că multe clase cu școlari de 6 ani au atins un nivel ridicat de pre- gătire, în special datorită remar- cabilelor strădanii ale învățători- lor care le-au condus. Mulți dintre Învățătorii claselor experimentale și-au elaborat lecțiile pe baza unor cercetări multiple și au executat, cu sprijinul părinților, mari can- tități de material didactic, grupa- te in truse individuale. Este de remarcat că ei au creat singuri și numeroase probleme corespunză- toare temelor cuprinse in noua gramă de matematică, precum ~iri cu caracter complemen- ru activitățile de destindere "ere, Firește că au trebuit intenteze serios pentru a oimul corespunzător de u clasele experimentale și vu fieoati. școlar în parte. Nume- roși învățători au ajuns astfel, pe baza unor multiple strădanii per- sonale, a vocației și priceperii pe- dagogice, să găsească soluții valo- roase. Desigur însă că nu ne putem opri la acest stadiu. Este nevoie ca toți cei ce predau la clasele I cu copil de 6 ani să fie cît mal bine edificați asupra cerințelor pe care Ie pune munca în aceste condiții, cit mai perfect înarmați pentru a răspunde cerințelor respective. So- cotesc că direcția de specialitate din Ministerul învățămîntului, In- stitutul de științe pedagogice și organele de perfecționare a cadre- lor didactice, Editura didactică și pedagogică sînt chemate să sa (Urmare din pag. 1) cu care am discutat, ca ele să se O' g^-.izeze gradat și în mod dife- rențiat. Gradat, în sensul de a nu fi repetate de la an la an sub aceeași formă și cu același conți- nut. Dacă la început — în anul I al liceului, de pildă — se pot ține conferințe cu teme generale șl se pot face vizite în bloc, pe măsură ce se apropie punctul terminus al școlii acțiunile de orientare profe- sională ar trebui să fie cît mai apropiate de profilul profesiunilor care îi interesează pe elevi, să abordeze aspecte concrete ale a- cestora. ,X>e ce să discutăm și în clasa a Xll-a despre rMunca, izvor de bucurii» — subiect interesant, frumos, dar despre care am vorbit Aproape simultan, de, profesori din două localități diferite — orașul Craiova și sa»l Alioș din județul Timiș — ne-au scris despre rolul și efectele jurnalului de clasă, punînd sub semnul îndoielii utilitatea iul. Publicăm aceste două scrisori, care ar putea determina, eventual, trimiterea la redacție și a altor păreri. Jurnalul de clasă, în ala cărui file se inserează zilnic o serie de date cu privire la titlurile lecțiilor, la temele pentru acasă, la elevii absenți, precum și observații cu pri- vire la desfășurarea activității în timpul orelor ar trebui să fie. se presupune, un fel de oglindă în care ..chipul" unui colectiv școlar să poată fi vă- zut orieînd. Dar, după cum am putut constata de multe r ori, departe de a fi o aseme- nea oglindă, jurnalul este a- desea un document pur for- mal. Aici se scrie încă o dată ceea ce s-a mai scris, deja, în condica de prezentă din cancelaria profesorilor, se în- serează unele „caracterizări" făcute de profesori, pe care însă nu le ia nimeni în con- < sideratle. sau se notează u- nele lucruri numai asa ca să fie notate. Dar să lăsăm fantele Să Vor- bească. La un liceu de spe- ocupe îndeaproape de fundamen- tarea profund științifică a întregii acțiuni, de pregătirea temeinică a tuturor învățătorilor, de elabora- rea materialelor ce le sînt nece- sare“. Asist, univ. Sodica Nițu, de la Universitatea București: „După părerea mea, condiția fundamen- tală a reușitei în acțiunea de gene- ralizare a școlarizării copiilor înce- pînd de la vîrsta de 6 ani o con- stituie pregătirea psihopedagogică a învățătorilor, cunoașterea apro- fundată de către aceștia a particu- larităților întregii dinamici a dez- voltării copilului începînd de la 6 pînă la 10-11 ani. Nu trebuie uitat, în această privință, faptul că majo- ritatea învățătorilor mai vîrstnici nu au studiat în mod amplu și organizat problemele de psihologie a copilului. De aceea, socotesc esențială organizarea unor activi- tăți coordonate, compensatorii pe planul asigurării unor cunoștințe moderne de psihologia copilului, completate cu studiul psihologiei pedagogice, al metodicii și tehnolo- giei școlare actuale, cu o largă in- formare științifică privitoare la concepțiile matematice și lingvis- tice moderne care au implicații în activitatea de fundamentare a edi- ficiului învățării. Aspectele psihologice ar trebui luate mai mult în seamă și în sta- bilirea programului de activitate al copiilor. în lumina a nenumă- rate exemple concrete, consider că începerea zilei de studiu la cla- sele cu școlari de 6 ani ar trebui să fie decalată către ora 9. întrucit mulți dintre acești copii nu pot ob- ține un randament maxim în lec- țiile plasate de la 8 la 9“. Prof. Petre Sorin, inspector me- todist de specialitate: „Se impune revederea programelor și elabora- rea unor manuale în deplină con- cordanță cu prevederile acestor programe. Revizuirea programelor trebuie Să ducă ia o mai bună coordonare a predării cunoștințe- lor de scris-citit cu cele de mate- matică. Pentru reducerea substanțială a volumului mare de muncă pe care îl solicită învățătorilor confecțio- narea Ou mijloace artizanale a Ima- terialului didactic necesar predă- rii lâ clasa I cu școlari fle 6 ; ani, întreprinderea de material didac- tic și respectiv Editura didac- tică și pedagogică ar trebui să treacă la producerea unor se- turi de figuri necesare ilustrării lecții lori'. înv. Ștefania Burghelea, Școala generală nr. 196 București! „Ar fi bine să se confecționeze în serie și unele jocuri didactice, de pildă, jocul cu ștampile colorate repre- zentînd animale șl mozaicul cu fi- guri libere, care acum se găsesc foarte rar. De asemenea, sînt ne- cesare planșe cu scene de basm pentru dezvoltarea vorbirii libere și diafilme prezentînd, într-o for- mă animată, o serie de noțiuni noi din programa de matematică a clasei I". Prof Florica Petrescu, specia- „CLASA A XII-A — PROMOȚIA 1969" și în clasa a VIII-a și intr-a IX-a, și nu despre ceva ce ne preocupă acum mai mult, de exemplu, des- pre calitățile pe care le cere munca de inginer, cea de profesor, cea de arhitect etc" — spunea un elev. „Și încă ceva — adăugă altul. Am vi- zitat cu toții de cîteva ori și în anul acesta Uzinele «1 Mai», unde mai fusesem și în anii trecuți. Ni- mic de zis, o uzină mare, unde poți vedea multe. Dar pe cei care vor să fie agronomi i-ar fi intere- sat o vizită pe ogoare, pe cei care visează la construcții — o vizită la un șantier, pe cei care vor să devină profesori de istorie — o vizită la un șantier arheologic ș.a.m.d." Cu perfectă îndreptățire cer elevii ca acțiunile de orientare să se desfășoare gradat și diferențiat, Este oare util „jurnalul de clasă cialitate din Craiova, o pro- fesoară de chimie a notat în jurnal : „Douăzeci de elevi nu și-au făcut tema la chimie. Sînt pedepsiti s-o scrie pen- tru milne de două ori". Numai că „mfine" elevii luau va- cantă. Intr-un alt jurnal, de la clasa a IX-a a unui alt liceu din același oraș, dirigin- tele a notat într-o zl : „Pen- tru că întreaga clasă se soli- darizează în acoperirea unor manifestări negative, se sanc- ționează întreg colectivul cu scăderea notei la purtare la 1 pe trimestrul I". Pe parcursul timpului, dirigintele a mai avut ocazia de citeva ori. să noteze alte situatii asemănă- toare ale colectivului respec- tiv. dar la efîrșitul trimestru- lui T doar trei elevi au pri- mit... 9 la purtare iar cel- lalti nota 10. O elevă din Clasa ă Xl-a este caracteri- zată frecvent în jurnalul cla- se! respective ca avlnd „ati- listă în metodica predării ma- tematicii : „Cred că ar fi in- dicat ca, imediat după încheierea acestui an școlar, să se organizeze o consfătuire amplă cu cadrele di- dactice care au predat la clasele I cu școlari de 8 ani. Sinteza expe- rienței acumulate cu acest prilej, opiniile exprimate ar putea con- stitui alături de concluziile cerce- tărilor efectuate de specialiști și de observațiile nemijlocite ale metș- diștilor, baza definitivării progra- melor și manualelor și a elaborării unor îndrumări metodice pentnj fiecare grupă de teme prevăzută în programe : matematică, limbă română, observarea mediului, acti- vități la alegere și activități de destindere, desen, muzică. Aceste îndrumări ar trebui să fie rezul- tatul muncii unui colectiv din care să facă parte învățători cu expe- riență, metodiști, specialiști în pe- dagogie șl în psihologia copilului, în psihologia pedagogică șl în me- dicina școlară". Prof, Elen* Bolog, specialistă în metodica predării limbii române : „Consider necesară instruirea în această vară, pe parcursul a cel puțin două săptămînl. a celor care vor preda începînd din toamnă la clasa I. Cred că un asemenea ins- tructaj trebuie să includă indicații date de specialiști, schimburi de păreri, lecții demonstrative grupa- te pe tipuri — de exemplu, la lim- ba română, lecții pentru dezvolta- rea vorbirii, pentru predarea su- netelor, de scriere, de consolidare etc“. Prof. Elena durea, directoarea Școlii generale nr. 88 din Bucu- rești : „Amploarea răspunderii și ineditul sarcinii încredințate în- vățătorilor care predau în clasele cu școlari de 6 ani presupun cu ne- cesitate o îndrumare continuă și competentă la toate nivelele. în învățămîntul nostru s-a format, mai ales în ultimii ani, tradiția deo- sebit de pozitivă a participării ne- mijlocite a conducătorilor de școli la perfecționarea activității in- structiv-educative, la ridicarea ni- velului muncii didactice. Această participare cere, evident, o pregă- tire prealabilă corespunzătoare, o documentare «la zi», disponibilități de material orientativ șl de referin- ță. De aceea socotesc foarte Impor- tant ca, o dată cu extinderea acțiunii de integrare a copiilor de 6 ani în viața școlară, șl directorii școlilor în care se creează clase cu școlari de 6 ani să fie instruiți aprofundat în problemele specifice de conținut și didactice". Observațiile și propunerile for- mulate de interlocutorii noștri ni se par de natură a contribui 1» conturarea direcțiilor de acțiune menite să asigure deplinul succes în înfăptuirea acțiunii de genera- lizare a școlarizării copiilor de la vîrsta de 6 ani — măsură de amplă anvergură șl profundă semnifica- ție socială și pedagogică. Puncte de vedere consemnate de AL. CIL'CA fiecare adresindu-se nu întregului colectiv, ci unor grupe de elevi preocupați de aceleași domenii. Iar aceste două cerințe esențiale — gradarea și diferențierea — nu pot fi îndeplinite decit prin colabora- rea permanentă * fiecărui profe- sor, prin conjugarea eforturilo- tor. Și nu numai ale celor de matema- tică, de fizică, de chimie, de ro- mdnă sau de istorie, ci ale tutu- ror (elevii care se îndreaptă șj?re arhitectură, bunăoară, ne-au măr- turisit ci n-au aflat mai nimic de la profesorul de desen despre ce-z ce ar trebui să țtit pentru rhtoc- rea lor profesiune). Ni s-a părut interesantă fugestic formulată de cifiro abscvr^^-p. cc întreapa activitate a cercurilor si se axeze in ultimul an de școcîâ : adine necuviincioasă". „Îm- brăcăminte necorespunzătoa- re", „carnetul de note pier- dut". „suflă în timpul ascul- tării*, „chiulește frecvent", „nu-și face temele* etc. Toți profesorii cer drept sancțiune, la sfîrșitul acestor caracteri- zări. scăderea notei la purtare. Cum k explică atunci că. la încheierea trimestrului eleva respectivă a primit, totuși. 10 Ia purtare ? Se înțelege ce e- fecte au asupra întregului co- lectiv a! clasei tn asemenea cazuri, observațiile scrise în jurnal de către profesori. Uneori, rolul educativ al în- semnărilor este bagatelizat prin faptul că stnt notate tot felul de lucruri de minimă im- portanță : „Georgescu I, n-are creion*. „Anghel O. vorbește cu vecinul din dreapta* „Radu n-a vrut să ia explicatii*. ..Am găsit tabla neștearsă* etc. Alteori. însemnările trădea- ză o optică greșită în legătură cu asigurarea disciplinei în timpul orelor de cursuri : „Majoritatea elevilor au dis- cutat si n-au fost atent' 1a explicațiile mele* notează într-un jurnal o profesoară de latină. Cu alte cuvinte : iUrmeze dus pag. 1) exercițiul La taold — un element indispensabil in lecțe» elevii din clasele mici Subiectele la examen Măsurile luate în ultimii ani cu privire la organizarea și desfășu- rarea bacalaureatului urmăresc ca acesta să fie într-adevăr un e- xamen al capacităților intelectuale dobîndite de tineri în liceu, o probă a inteligenței, a maturității in g:n- dire și nu o simplă inventariere a cunoștințelor. Dar, din păcate, mulți profesori examinatori nu in- țeleg încă bine acest deziderat O dovedește, între altele, modul cum sînt alcătuite, in unele locuri, su- biectele care li se dau spre tratare candidaților. Firește, a transcrie pe biletele de examen titlurile unor lecții din manual este, pentru profesori, o soluție ușoară. Numai că elevului nu 1 se cere, în acest caz, decît să uzeze de memorie. Capacitatea de selecție, de sintetizare nu capătă aici nici o Importanță, nu se verifică dacă elevul poate sau nu să facă legături între noțiuni, între feno- menele studiate. Iată de ce cred că în locul unor subiecte ca „Li- rica lui Alecsandri", „Nuvelele Iul Negruzzi". „Caracterizare generală a literaturii patruzecioptiste". de exemplu, transcrise pur și simplu din tablele de materie, s-ar im- pune să elaborăm subiecte care să dea elevilor prilejul să formu- leze concluzii personale pe mar- ginea celor învățate, să le solicite gindirea. capacitatea de a sintetiza. Ca să mă refer tot la domeniul literaturii, astfel de probleme ca pe probleme iegute de profesiunilor domeni-'.o- edtrr core se fidrecțMd elevii St o punere pentru Ministerul lueățe- t tnucuTMnia Hevflor ei se organizeze Ic v-.—:- shatvru 4 s- pacltătrior ier D:n păcate, est. . ită a redactarea :r re-tra exa- menul oral este t de zi - dul cum se prezintă ’n ie lu- crărilor scrise :’?: w de an. Ej";:. s-au cv;v ' zs — _ eu aceste subiecte, yar profesor.; li pregătesc pe'tre i.- ie la În- ceput. că să ai&ă âurprfe . Unii dictează cr =r ot- troducert-tip. indxt>d *- ceasta va fi tema, să in-repet: tj; Dacă se va d= cutare altă ter puteți folosi introducere® urm. - toare...”. Este -.z S: n-ar .cică ca a- crosel srw.tate se i.e mai bine dLn>ti Si pe această cale. Prof. L GAZDA Prof. N. PETRESCU □ ntre profesori și diriginte prin intermediul jurnalului clasei e chiar atit de necesară dacă ne gîndim că tot timpul cadrele didactice se întîlnesc In cancelarie 1 în realitate, corespondența aceasta duce Ia următorul fapt : profesorul no- tează o abatere în jurnal spre ..a lua aminte" dirigintele și se consideră că problema e „rezolvată*. Inutilă apare și notarea în jurnal a activități- lor în afară de clasă. întru- cît pentru aceasta există tot felul de scripte în cancelaria școlii. începînd cu planifica- rea și terminînd cu însemnări asupra datelor și modului des- fășurării. Mai utilă pare să fie nota- rea temelor pentru acasă, cu scopul de a se verifica dacă elevii au un regim echilibrat de muncă independentă. Dar cred că și dirigintelui și con- ducerii școlii le-ar fi mai ușor să urmărească acest fapt în- tr-o rubrică specială intitu- lată „teme pentru acasă" in- clusă în condica din sala pro- fesorilor. Prof. SOCRATE STANILA Școala generală din satul Aliaș. județul Timiș nea, a propus ca în cadrul aces- tor ore să se ;r. .reducă și îndelet- niciri de ariicar.it. atit pentru băieți cit H per.-.ra lele. Declar’r.du-se oe uieujfenea sa- tisfăcut de nu.-.irul de ore acor- dat **»»**■ ta literaturii române în proiectul planului de ir-văța- mint pentru liceul de culturi ge- nerală. prof. Stere Bădoi (laai) a propus ca repartizarea materiei la istoria literaturi: să Uni sea- ma de orele afectate fiecireî clase iar numărul ccrutorfioc ta operelor să nu Ce prea mare. în ce privește numărul orelor afec- tate naatscviticii la aecti* um*- mstă. a considerat d tl poate fi redus fără ca aceasta să aibă vreo infhaentă negativă asupra pngăttru elevuor. Prof. Petra Bejenaru va). considerlr«d rf Ui de 10 ani este 1?. l.z.: —.,n bine alcătuit, ta*a exprima? ră- rerea că este necesară o stai ju- dicioasa organ rza re a predări; ȘU- znțeior naturale ia clisele îî—V. El a propus, totodată, ca la clasa • IX-a sâ ue renunțe la capitole!» dnepe» biologa spaț.xlă i: ra- dUVd. care să fie înlocuite prin ■»eu cu caracter aplicativ. In continuare varbttnrvi »-» referit la predarea programei de agri- cuitură. Socotmd că aceasta dis- pzsae de un număr sufirient de or*, a propu* să mr-udă o serie de pezt.-ma privind plantațiile, perlucrarea tarurultu etc. apr* a-l pregăti pe ataoivwiț; pmtru seaca Jcr viitoare In prKa'i» lOgheoii. In ce privește proiectul puseiu: de fnvătâfslnt jamtru ureu. vortxsuc— a caoudera*. ci oaza neeeaică o sal pmnur.țștâ d-irmuer» Intre aeetu Ex^r-ind ca asulL Proâ Dumitre GbU IVC-rea» s-a ocupat de uaeâe problese penad ban Eonral-didactKi a 13văU=ÎBSi2ad pomi de 10 asi ta • ua^tt M»t ane-k- rena-re !s «cgăt—ră cu =odui v—a pre- ■ • -; - • - ; Are<4a'ă o mai mare r--rz~ ; «rudiui limbilor - De șs-smenea. a propus d aa Mandată, la casele IX—X - ;ri te mort? care să fie luată 4» ta daeMMk *«M>ee ; „ prof losif Col- rrx . te = considerat că - Tiarelor a IX-a și a X-a •ret zje «I studieze atit istoria, z - «. literatura universală. Vaieniina Bucur (Ialomița) de formarea deprin- dvâer de rtare la clasa a iV-a ; - ; ’-f să se atribuie limbii - 4-e la ateastă clasă o oră în piua. Fluid de părere că supraîncăr- - re; p----tne mai ales clin modul - f f uicâ’uite programele și .iieie școlare, prof. Andrei KWts «ea;aș) a propus să se in- ■.nc-du.- ia clasele IX și X stu- n istoriei și geografiei prin - nrei; numărului de ore sap-, dllbrîț de la 28 la 30. Vorbito- a considerat de asemenea că . fi indicat să se organizeze -ercuri de limbi moderne înce- p’r.d din clasa a IlI-a. Referindu-se Ia modalitățile de realizare a prevederilor cuprinse în proiectul de plan pentru școala de 10 ani. prof. D. Voicu (Dolj) s-a oprit asupra condițiilor teh- nico-didactice necesare bunei a- plicări a acestor prevederi. El și-a exprimat totodată părerea că este necesar să se asigure pla- nului și programelor un mai pro- nunțat caracter aplicativ. înv. Eleonora Buzilă (Constan- ța) s-a referit la condițiile care trebuie să fie create pentru afir- marea noului în munca persona- lului didactic. Ea a propus să se revizuiască durata orelor la clasa I și să se publice o culegere care să valorifice experiența organiză- rii activităților libere recreative dobîndită de învățătorii care lu- crează la clasa I cu copii de 6 ani. înv. Olimpia Zezeanu (Bucu- rești) a considerat că, prin modul cum este alcătuit, proiectul de plan pentru școala generală de 10 ani înlesnește adaptarea elevilor la cerințele didactice. Ea a făcut apoi o serie de propuneri : să se renunțe Ia o oră de muzică la clasa a IV în favoarea unei ore în plus de limba română, să se introducă, acolo unde este posibil învățarea limbilor moderne încă din învățămîntul preșcolar, să se asigure predarea de către specia- liști a orelor de lucru manual la clasele III și IV Prof. Nicolae Saftu (București) a apreciat proiectele puse în dis- cuție drept o contribuție pozitivă la realizarea echilibrului dintre cerințele învățămîntului umanist și cerințele tehnicii modeme. El a considerat că este necesară o mai mare atenție pentru studiul limbilor moderne și a propus să nu se mal revină asupra reduce- rilor din programe făcute în sco- pul de a înlătura supraîncărcarea elevilor. Declarîndu-se de acord cu pro- iectul de programă pentru școala generală de 10 anî, prof. Augustin Matei (Cluj) a fost de părere că s-ar putea introduce obiecte la alegere și la clasele IX și X ale școlii generale. Referindu-se in continuare la proiectul de plan pentru liceul de cultură ge- nerală. a considerat că la secția reală a acestuia trebuie să se pună un mai mare accent pe la- tura umanista și a cerut să se selecționeze cu mai multă grijă cadrele care predau la clasele speciale de matematică și fizică. Re’.uînd problema studiului 1 rr. ,;cr modeme, prof. Alexan- dru Roman (București) a propus ?a repartizarea acestora pe clase și școii să se facă de către inspec- toratele școlare județene, în func- ție de cadrele didactice calificate existente. Considerind bine ve- nită măsura ca grupurile de etevi pentru lucrări practice să fie de 15—M ce elevi, vorbito- re! a fost de părere ca atelierele de lucrări practice să se organi- zeze pe lingă marile întreprin- deri. De asemenea, a propus ca diversificarea studiului în li- ceu să se realizeze începînd cu primul an, iar selecția la con- cursul de admitere să fie diferen- ția tâ pentru fiecare secție. Opnndu-»e asupra proiectului de plan pentru liceu prof. As- pazia VaslUu (Ploiești) a argu- mer.ta; r.etesiutea afectării a două ore. in loc de una, pentru studiu; literaturii universale în anul IV al liceului. Vorbitoarea s-a ocupat in continuare de cla- sele speciale de matematică și iirică. arătind că acestea ar da mai bune rezultate dacă ar fi ors3-:zate în centrele universita- re care dispun de laboratoare nise mulate. Prof. Vasiliu s-a re- fer.ț. de asemenea, la măsurile ne- cesare pentru înlăturarea supra- iz ircsri: elevilor, subliniind că aceasta previne mai ales din ne- ra^ectarea programelor de către .. Pro: Petre Ciobanu (Bacău) a fist de părere că nu este ne- mară sporirea numărului de ore la nici ur. cbiect. Aceeași idee a fost susținută ’ de proi Nicolae Novac (Baia Mare! care a propus totodată ea prepi-.rea m;iștr.lor pentru învă- emint e? se realizeze în secțiile de submgineri și să se renunțe >. iaboranți, ale căror sarcini să fie preluate de profesori și de personalul de serviciu al școli- lor. în cuvîntul său prof. Rădica Alexindni (Suceava) a cerut să se elaboreze mai mult material ajutător în legătură cu orienta- rea școlară ta profesională și a propus să se realizeze o mai ac- centuată diferențiere1 a secțiilor în ultimii doi ani ai liceului. Vorbind despre locul geografiei, geologiei și biologiei în planu- rile de învâțămînt, prof. Eugen Marton (Oradea) a cerut să se înlăture paralelismele existente în programele acestor discipline, astfel îneît orele ce le-au fost repartizate să fie suficiente pen- tru o aprofundată parcurgere a lor. Considerind că cele două pro- iecte supuse dezbaterii consiliu- lui vor favoriza modernizarea învățămîntului, prof. Ileana Radu (Giurgiu) a considerat că modificările solicitate de unii profesori ar prejudicia însușirea temeinică a cunoștințelor. Ea a cerut totodată să se accentueze caracterul practic al școlii gene- rale de 10 ani. Ponderea obiectelor din pro- iectul planului de învățămînt al liceului, a spus prof. Emil Persu (Drăgășani) este satisfăcătoare. Considerind că diversificarea stu- diului pe secții este bine venită, a combătut propunerea de a se organiza secții diferite încă din primii ani ai liceului, întrucît în acești ani orientarea elevilor nu este încă bine conturată. Considerind că ambele proiecte de planuri sînt bine gîndite și structurate, prof. Grigore Găz- dac (Năsăud) s-a referit în con- tinuare la unele probleme pri- vind studiul logicii — propunînd ca acesta să cuprindă, pe lîngă elemente de logică formală, și unele elemente de logică dialec- tică — ca și la studiul psiholo- giei, pe care îl socotește mai in- dicat în anul al II-lea al liceului decît în anul I. Declarînd că profesorii de limbă latină sînt mulțumiți de locul acordat specialității lor în proiectul planului pentru liceu prof. Eugenia Mutulescu (Craio- va) s-a referit la necesitatea de a se asigura o mai strînsă legătură între studiul acestei limbi și stu- diul gramaticii române. O serie de vorbitori, printre care prof. Corneliu Vîrgolici (Bră- ila). Vasile Frați (Sălaj), s-au refe- rit la unele probleme privind ma- nualele școlare și la problemele ac- tivității curente din școli. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul conf. univ. Traian Pop, adjunct al ministrului învă- țămîntului, care a adus mulțu- miri membrilor Consiliului în- vățămîntului de cultură generală pentru contribuția lor la defi- nitivarea planurilor de învăță- mînt pentru școala generală de 10 ani și pentru liceu. Fiind su- pus votului, planul de învățămînt pentru școala generală de 10 ani, cu îmbunătățirile aduse, a fost a- probat in unanimitate. S-a ho- tărit totodată ca Ministerul tn- vățămîntului să examineze pro- punerile și observațiile făcute în legătură cu planul de învățămînt al liceului și să aducă îmbunătă- țirile necesare. în continuare, tov. Traian Pop a trecut în revistă o serie de pro- bleme importante care stau, în fața învățămîntului. la rezolvarea cărora este așteptată contribuția Consiliului învățămîntului de cultură generală. PAGINA 3 REPERE PENTRU ORIENTAREA ELEVILOR VA PREZENTAM liceele agricole ANUNȚ A Absolvenții Școlii normale din Cîmpuhwg Muscel, seriile 1927 și 1928, sînt invitați la întîlnirea de 42 și respectiv 41 ani de la absolvire, care va avea loc în zilele de 22 și 23 iu- nie 1969, la Liceul pedagogic din Cîmpulung. înscrieri și relații la adresele: Tonașcu Petre, str. Eremia Grigorescu nr. 14 și Rădulescu Nicolae, str. Ilie Pintilie nr. 12 — Cîmpulung. Dezvoltarea, intensificarea și diversificarea agriculturii, organizarea producției după metode științifice impun pregătirea de tehnicieni pentru toate ramurile de producție agricolă, cu bună pregătire profesională, cu temeinice cunoștințe de cultură generală, științifice și tehnice, capabili să mînuiască cu pricepere instalațiile, mașinile și utilajele perfecționate de care dispun unitățile agricole socialiste, să aplice in producție cuceririle științei agricole și metodele moderne înaintate. Pregătirea acestor cadre se realizează prin licee agricole cu durata de 4—5 ani aparținînd Consiliu- lui Superior al Agriculturii, licee care pregătesc tehnicieni și cadre medii economice în următoarele specialități: agronomie, horticultura, protecția plantelor, cadastru și organizarea teritoriului, îmbunătățiri funciare, zoo- tehnie veterinară, mecanică agricolă și contabilitate, merceologie agri- colă. Pentru a prezenta cititorilor noștri date suplimentare în legătură cu liceele de acest profil, ne-am adresat tovarășului dr. ing. TEODOR MA- RIAN, director general în Consiliul Superior al Agriculturii, care ne-a re- latat cele ce urmează ; Elevii liceelor agricole primeso o pregătire teoretică și practică de specialitate, precum și cunoș- tințe de cultură generală și știin- țifică la nivelul liceelor de cul- tură generală. Cunoștințele profe- sionale predate în timpul anilor de studii sînt în strînsă legătură cu specialitatea în care se pregă- tesc elevii. De exemplu, tinerii care vor îmbrățișa specialitatea agronomie vor studia pedologia, agricultura generală, agrochimia, fitotehnia, irigarea culturilor, mecanizarea lu- crărilor etc., pentru ca la absolvire să cunoască temeinic biologia și agrotehnica tuturor plantelor agri- cole din cultura mare, solul și teh- nica lucrării lui, aplicarea în- grășămintelor, mecanizarea și or- ganizarea proceselor de producție. Absolvenții școlii generale care se îndreaptă către liceele agricole cu profil horticol vor studia în timpul școlarizării și obiecte de specialitate ca legumicultura, po- micultura, viticultura, vinificația, floricultura, mecanizarea lucrări- lor, valorificarea produselor etc. astfel încît să cunoască bine biolo- gia și agrotehnica pomilor, viței de vie, plantelor legumicole și floricole, producerea materialului săditor, procesul de vinificație, folosirea mașinilor și utilajelor existente în viticultură, pomicul- tură, legumicultura, floricultura, organizarea procesului de produc- ție în aceste sectoare de activitate și modul de valorificare a produse- lor horticole. Liceele agricole care școlarizează elevi în specialitatea îmbunătă- țiri funciare au sarcina de a pre- găti temeinic cadrele medii care vor activa în acest domeniu, ast- fel încît să poată lucra la elabora- rea documentațiilor privind lu- crările de îndiguiri, desecări, iri- gații, amenajări piscicole, reprofi- lări și rectificări de albii etc., la folosirea rațională a sistemelor hidroameliorative și la întreține- rea stațiilor de pompare, a canale- lor, conductelor cu accesoriile res- pective, a agregatelor de asper- siune etc., precum și să conducă efectiv pe șantiere lucrările de construcții pentru îmbunătățiri funciare. Folosirea deplină și rațională a tuturor terenurilor agricole din țara noastră, creșterea suprafețe- lor arabile prin redarea în circui- tul agricol a terenurilor neproduc- tive sau slab productive impune existența unor specialiști care să lucreze în sectorul „cadastru si organizarea teritoriului". A vor învăța în timpul școlarității să execute cu competență lucrările de ridicări topografice și fotogra- metrice pentru întocmirea și re- ambularea planurilor sau pentru întocmirea și aplicarea proiecte- lor, lucrări de organizare a teri- toriului, lucrări de exploatare foto- grametrică, lucrări de carto-edi- tare etc. Tehnicienii mecanizatori, absol- venți ai liceului agricol cu speciali- tatea mecanică agricolă, vor par- ticipa alături de ingineri la or- ganizarea. conducerea și îndruma- rea lucrărilor privind exploatarea tractoarelor, agregatelor și utilaje- lor din unitățile agricole, precum și la îndrumarea, controlul și executarea reparațiilor și întreți- nerea utilajelor din aceste uni- tăți. Pentru a putea îndeplini aceste sarcini, elevii care se pregă- tesc în această specialitate primesc în timpul școlarizării pe lingă cul- tura generală la nivelul liceelor teoretice, și temeinice cunoștințe teoretice și practice de studiul ma- terialelor, desen tehnic, mecanică tehnică, motoare, tracioare, auto- mobile și mașini agricole, repara- rea și întreținerea acestora, folo- sirea parcului de mașini și trac- toare, electrotehnică și elec- tronică etc. Creșterea animalelor con știr, ne una din ramurile principale ale agriculturii, de mare importanța pentru economia noastră, care re- clamă un număr sporit de tehni- cieni zootehniști și veterinari. Elevii liceelor agricole școlarizați în specialitatea zootehnie vor studia obiecte de specialitate ca zootehnia, cultura plantelor de nu- treț, alimentația animalelor, repro- ducția, însămințări artificiale ș; patologia obstetricală. :rl=ra ani- malelor domestice, tehni cnia pro- duselor animaliere, SMcanizMca zootehniei etc. tn acest fel la ab- solvirea liceului ei vor avea c-uncș- tințe temeinice cu privire ia X— nica obținerii, conservării și pre- parării nutrețurilor, la tehnira hră- nirii, selecției și reproducția ani- malelor domestice, la tehnira creș- terii și exploatării animalelor in sistem gospodăresc și in omonr.e de tip industrial la igiena anim— lelor și a adăposturilor. Ia tehnolo- gia produselor animaliere. U — nipularea mașinilor s: agregm-rar întrebuințate în zocten-ie. pre-i-n- și la organizarea proceselor o? producție în sectorși crederi: an ■ malelor. Absolvenții licee* :r agricc*je en specialitatea veterinară i _ «.m - cina de a contribui pll murxa x la asigurarea iz. In acest scoc ei treecae să cu- noască anatorr?:- fizioiogice ale animaseex dirmes- tice în vederea apucăm măsc^u.r de prevenire In —Lii?—i hoți- lor, tehnica apucăm treia—jease- lor. controlul sanitar Tetermar sl produselor de origme an—a ii pre- cum și orgy r za rea s executarea Eiecti Liceului agricol din Drăgășani la practică Liceele agricole care școlari- zează elevi în specialitatea con- tabilitate și merceologie agricolă au scopul de a pregăti cadrele eco- nomice de nivel mediu (contabili și merceologi), necesare laturii economice a activității de produc- ție agricolă și ținerii evidenței contabile în unitățile agricole. Elevilor școlarizați in această spe- cialitate li se predau. în timpul ce- lor 4 ani de studii, obiecte de specialitate ca : economia, organi- zarea și planificarea întreprinderi- lor. contabilitatea, statistica, F-sn- tarea și creditarea întreprinderi- lor agricole, analiza activității eco- nomice, merceoiogia produselor a- gricole etc. In scopul însușirii temeinice a cunoștințelor de specialitate, elevii de la toate specialitățile care se școlarizează in liceele agricoe efectuează numeroase lucrări prac- tice în laboratoarele de speciali- tate ale acesic-r Lcee in :e.-=r e didactice ale acestora, precum si direct in procesul de procur»? dm ui tat, productive fmr.u.șe. — Lateral dezvoltate, care pot asigura o temeinică pregătire de speciali- tate. La terminarea liceului agricol, absolvenții sînt încadrau în pro- ducție pe posturi de tehnicieni in unitățile agricole socuaLste. in funcție de ramura de producție in care s-au specializat Absolvenții liceelor agricole care au susținut și examenul de bacalaureat pot să-și continue studiile in incâță- mintul superior, in aceleași con- diții ca și absolvenții liceelor de cultură generală cu examen de bacalaureat. Pe țrtaSă durata șco- larizării. in ftmcpe de situația la ic. âțâturâ s: portare, ei-?-.licee-c- agricole prtmesc bursă de stat, in REȚEAUA LICEELOR AGRICOLE ANUNȚ * Absolvenții Școlii normale „Costache Negri" din Galați, seria 1929, sînt convocați, pentru ziua de 26 iunie, orele 9, la sediul școlii la care au învățat. Detalii : G. D. lorgulescu, str. Dr. Carnabel nr. 7, telefon 13338-Galați. Liceele agricole aparțuund Consi- liului Superior al Agriculturii sînt • mp lașa te in mod corespunzător zo- nei de producție agricolă, in fiecare județ existînd unul sau mai multe licee agricole. Iată care este rețeaua acestor licee : Județul Alba : Ciumbrud, Blaj ; județul Arad : Arad, Miniș, Li- pova ; județul Argeș : Bradu, Curtea de Argeș ; judelui Bihor : Oradea, Salonta ; județul Bistrița- Năsăud : Bistrița ; județul Botoșani : Șendriceni ; județul Brăila : Brăila ; jsdetal Buzău : Buzău, Rm Sărat; județul Claj : Turda ; județul Con- stauta : Cernavoda. Agigea, Pa’as. Poarta Albă ; județul Covasna : Tg. Secuiesc ; județul Dîmbovița : Nucet, Voinest: ; județul Dolj : Calafat, Cra- iova. Beznei, Malu Mare; județul Galați : Tecuci ; județul Gorj : Bir- sest. : județul Harghita : Odorhei ; județul Hunedoara : Geoagiu ; jude- țul Ialomița : Călărași; județul Iași : Podul Eoaiei ; județul Ilfov : Bră- nesti, Dragotnirești-Vale, Fundulea. Vidra ; județul Mehedinți : Halinga ; județul Mureș :*Tg. Mureș; județul Neamț: Roman, Trifești; județul Olt : Slatina, Caracal : județul Praho- va : M:zil, Vaiea Călugărească ; ju- dețul Sare-Mare : Satu Mare, Livada: județul Sălaj: Simleul Silvaniei ; județul Sibiu : Sibiu, Dumbrăveni: județul Suceava : FĂirieeni Rădăuți ; județul Tekoimia : Tma Măgurele. Alexandria ; județal Timiș : Ciacova. Lugoj. Timișoara ; județul Tuleea : Tulcea ; județul Vaslui : Huși ; jude- țul Vîleea : Drăgășani ; județul Vran- eea : Odobești. Focșani. ANUNȚ Liceul. „Mihai Viteazul" din Turda sărbătorește 60 de ani de la înființarea sa în ziua de 11 mai 1969 orele 9. Foștii elevi și profesori ai liceului sînt invitați să parti- cipe la acest eveniment. Festivitățile se vor desfășura în lo- calul liceului din str. Dr. I. Rațiu nr. 111, Turda. Posesorii de documente și informații privind istoricul li- ceului sînt rugați să transmită aceste materiale, în scopul editării unei MONOGRAFII. VALORIFICAȚI STICLELE Șl BORCANELE GOALE LA MAGAZINELE ALIMENTARE, LA CENTRELE DE ACHIZIȚIE SAU LA ACHIZITORII CARE VĂ VIZITEAZĂ LA DOMICILIU Rețeaua bazelor turistice din inălăiiilil pri esjond și ietac pentru organizarea excursiilor interjudețene in vara anului 1969 Bazele turistice din învățămîntul profesional și tehnic publicate ma: jos completează rețeaua bazelor iu- ristice din învățămîntul de cultură generală, publicată în ..Gazera in- vățămîntului" nr. 992 din 25 aprilie a : Ministerul Industriei Metalurgice. Oțelul Roșu, județul Caraș-Seve- rin — Școala profesională metalur- gică, str. Republicii nr. 10. Funcțio- nează între 15 iulie—30 august, cu 100 de locuri. Cîmpia Turzii, județul Cluj — Grupul școlar metalurgic, str. La- minoriștilor nr. 15. Funcționează între 15 iulie—30 august, cu 100 de locuri. Se asigură și masa. Călan, județul Hunedoara — Școa- la profesională metalurgică, str. Cri- șana nr. 1. Funcționează între 15 iu- lie—30 august, cu 100 de locuri. Se asigură și masa. Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini Cugir. județul Alba — Grupul școlar U.M., str. 11 Iunie nr. 5 Func- ționează între 15 iulie — 15 august, cu 80 de locuri. Arad — Grupul școlar Uz. va- goane, str. Armata poporului nr. 31. Funcționează între 15 iulie — 15 au- gust, cu 50 de locuri. Ștefănești, județul Argeș — Gru- pul școlar U.P.A. Colibași. Funcțio- nează între 15 iulie — 15 august, cu 50 de locuri. Cîmpulung, județul Argeș — Grupui școlar U.M.M.. str. Negru Vodă nr. 131. Funcționează între 15 iulie — 15 august, cu 50 de locuri. Rîșnov, județul Brașov — Școala profesională F.S., str. Republicii nr. 25. Funcționează între 15 iulie — 15 august, cu 80 de locuri. Săcele, județul Brașov — Școala profesională Electroprecizia. Func- ționează între 15 iulie — 15 august, cu 89 de locuri. Brăila — Grupul școlar Progresul, str. Vidinului nr. 9. Funcționează între 15 iulie — 15 august, cu 80 de locuri. Bocșa, județul Caraș-Severin — Școala profesională U.C-.M.M.A. Funcționează între 15 iulie — 15 au- gust, cu 100 de locuri. Medgidia — Scoua T M î~ Medr.rij-, otlcdu 1 Far.:- tr a ■■■■*, cu 106 de locuri. Tirx»v-ișxe — Grapei școlar C UT*, str. Ll Staacu ar. K Fuscțsoeeaza Latre 15 iulie — 15 august, eu 1W oe locuri. Craiova — Școală profesac&aîă Noiembrie-, str. Fo^aghi nr. 7. Fasc- ționează intre 15 iulie — 15 august, cu 100 de locuri. Galați — Grupul școlar -Ai. L Cu- ra-, str. Traian nr. 125. Funcționează intre 15 iulie — 15 august, cu 80 de locuri. Romaa — Școala profesioaală I.M.. str. Ștefan cel Mare nr. 274. Funcțio- nează între 15 iulie — 15 august, cu 100 de locuri. Sinaia — Grupul școlar U.M. Ca- lea București nr. 13. Funcționează intre 15 iulie — 15 august, cu 50 de locuri. Satu-Mare — Grupul școlar „Unio". str. M. Eminescu nr. 1. Funcționează între 15 iulie — 15 august, cu 100 de locuri. - Sibiu — Grupul școlar „Indepen- dența-. str. Fr. Engels nr. 1. Funcțio- nează intre 15 iulie — 15 august, cu 50 de locuri. Timișoara — Școala profesională UIM.. b-dul 23 August nr. 15. Funcțio- nează între 15 iulie — 15 august, cu 100 de locuri. Bîrlad — Școala profesională F.R., str. Șos. Bîrladului-Iași. Funcționea- ză între 15 iulie — 15 august, cu 100 de locuri. București — Școala profesională „Timpuri Noi", Calea Dudești nr. 127. Funcționează între 15 iulie — 15 august, cu 50 de locuri. București — Grupul școlar „Vul- can". str. Vulcan nr. 8. Funcționează între 15 iulie — 15 august, cu 109 de locuri. București — Grupul școlar „Gri- vița Roșie", Calea Griviței nr. 363. Funcționează între 15 iulie — 15 au- gust, cu 50 de locuri. Ministerul Minelor Zlatna, județul Alba — Școala pro- CK5:: „.ieeKd S-lsiv: 2—1 fwSmti Mi&isxerBi tedn-riri Ommc Deva — Grupui soLîr ~ r Horia nr. 291 Fun<:-r . rt.e 15 iulie — 15 aurus*. ;u M' ce i>' : (Există posibilități de H- je a la cantina Cops. Pop Deva Barza. județul Hunedoara — Grupul școlar minier Funcționează intre 15 iulie — 15 august, cu de locuti. (Există posibilități de ser- vire a mesei la cantina L M. Barza;. Baia Mare — Grupul școlar mi- nier, str. Victoriei nr. 154. Funcțio- nează între 15 iulie — 1 septembrie, cu 209 de locuri. Filipești de Pădure, județul Pra- hova — Școala profesională, str. 1 Mai nr. 3. Funcționează între 15 iulie — 15 august, cu 100 de locuri. lacobeni, județul Suceava — Școa- la profesională, str. Minelor nr. 2. Funcționează între 1 august — 1 sep- tembrie, cu 100 de locuri. Ministerul Energiei Electrice Craiova — Grupul școlar energetic, str. A. I. Pavlov nr. 93. Funcționează între 1 iulie — SI iulie, cu 80 de locuri. Iași — Grupul școlar energetic, str. Socola nr. 188. Funcționează în- tre 1 iulie — 31 iulie, cu 50 de locuri. București — Grupul școlar ener- Ocaa Mureș. : Alba — Gri9^l »c - - - ■ - 3, axzbousi —. L jtmrpeneaza intre iulie — ’ septet-cne. p- ’.M ie locuri. Se —jxa. Bacău — ScK s pr::ss.;nala cat- mie. six. nr nează intre - retle — 1 septembrie, cu 100 de Ic-rurz Se asigură și masa C«