Proletari 'din toate țările, unițî-vă 1 GAZETA INVĂȚĂMÎNTULUI Anul XXI-Nr. 993 EDITATĂ DE MINISTERUL INVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ Joi 1 Mai 1969 4 pag. 25 bani ■ F Sinteze literare — direcții, structură, modalități pag. 2 0 Premise psihopedagogie privind școlarizarea la virsta de 6 ani pag. 3 H In școala modernă, învățători cu pregătire modernă pag. 3 H Repere pentru orientarea elevilor pag. 4 1 MAI Tradiționala sărbătoare a solidari- tății Internationale a celor ce mun- cesc, ziua frăției muncitorilor de pretutindeni, găsește poporul român în plin avînt al luptei pentru înflo- rirea patriei socialiste. Carele alego- rice, panourile, graficele purtate cu mîndrie Ia manifestația de 1 Mai i6r șisee eu ele noi mărturii emo- ționante ale muncii entuziaste a cons- tructorilor socialismului din țara noastră. însuflețiți de un fierbinte patriotism, de o Înaltă conștiință socialistă, pătrunși de un profund și robust optimism, oamenii muncii români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități, în strînsă uni- tate de năzuinți și teluri pun inepui- zabila lor energie și capacitate crea- toare fn slujba progresului constant al patriei comune, a bunăstării și fericirii Întregului popor. Muncito- rii, Inginerii, tehnicienii, fndeplinesc cu răspundere, cu un înalt spirit ce- tățenesc sarcinile economice. Țără- nimea muncește cu hărnicie pe o- goare pentru a asigura recolte bo- gate. Corpul profesoral, chemat să instruiască șl să educe tînăra gene- rație, depune eforturi mereu sporite p< 4^ propășirea școlii românești, muncește cu tot devotamentul pentru realizarea în practică a măsurilor stabilite de partid în vederea mo- dernizării învățămîntuiui. pentru realizarea înaltei misiuni cultura- le ?l sociale cu care societatea noastră socialistă a investit școala șl pe slujitorii ei. Ampla acțiune de perfecționare a muncii in școală, ale cărei baze au fost puse de Directive- le partidului și de Legea învăță- mîntuiui, include toate treptele ac- tivității de pregătire a tineretului, de la predarea fiecărei lecții la îm- bunătățirea calificării corpului pro- fesoral, de Ia elaborarea planurilor, programelor și manualelor la acti- vitatea de cercetare științifică în domeniul pedagogiei. Angajați cu toată fermitatea, competența și dă- ruirea în munca nobilă de pregă- tire a tineretului patriei. învăță- torii și profesorii, mobilizați de che- mările Conferinței Naționale a ca- drelor didactice, sînt hotărîți să ri- dice la un nivel superior conținutul complexului proces instructiv-edu- cativ, corespunzător exigențelor dez- voltării actuale și de perspectivă ale societății noastre. Indiferent de domeniul în care lucrează, oamenii muncii își înso- țesc toate eforturile, toate ma- rile lor realizări cu sentimentul adine al bucuriei și satisfacției ce- lor ee se știu stăpîni deplini pe munca și destinele lor, cu entuzi- Cită forfotă de flori și vră- bii, cită viața, cîtă forfotă de crengi și pămînfuri ’ncolfite sau năvălite de iarbă șt păduri! Orașele se lărgesc în umeri, albesc, se fac mai finere șt mai frumoase, piatra se face tîn- tînâ și temelie, oamenii lucrea- ză puternic și rid sănătos, co- piii se întrec de mulți șt veseli, cerul e înalt și tună de ploi sau se inundează de lumină și no- blețe. Vine luna Mai în țară și pe planetă și toate lucrurile si toate ființele se bucură ca Ea asmul acelora ce-și văd de la an la an țara tot mai bogată, mai prosperă și fericită. România so- cialistă cunoaște astăzi o intensă viață economică, culturală și so- cială, județele, orașele și satele ei cunosc o continuă înnoire, proces inițiat de istoricele hotăriri ale Congresului al IX-lea amplificat, dezvoltat și concretizat de Con- ferința Națională și plenarele ul- terioare ale C.C. al P.C.R. în toate acestea oamenii muncii iși iden- tifică roadele propriei lor activi- tăți, devotate și pline de abnega- ție, pentru transpunerea in viață a planurilor construcției socialis- te elaborate de partid și guvern. Prevederile și spiritul ace*tor planuri înălțătoare au ereat • atmosferă de puternie avînt în muncă, de largă emulație socialis- tă, ce-și pune puternic amprenta pe marea manifestare sărbătorească la care vom participa cu toții fn ziua de 1 Mai. Desfășurind larg fn adierile dimineții steagurile victo- riilor sale — steagurile glorioase ale partidului și patriei — întregul popor român își va reafirma în a- ceastă zi hotărîrea sa neobosită de a înfăptui politica creatoare, realis- tă, științifică, marxist-leninistă a partidului, de a păși strîns unit fn jurul încercatei sale călăuze — Par- tidul Comunist Român — spre noi șl mărețe victorii, de a urca an de an noi trepte ale progresului și civi- lizației socialiste. O dată cu manifestarea bucuriei pentru viața liberă, la marea de- monstrație sărbătorească a întiinlui de mai oamenii muncii din toată țara — muncitori, țărani, ingineri, profesori și învățători, bărbați și femei, tineri și vîrstnici — vor da expresie sentimentelor internaționa- liste ce-î însuflețesc, manifestînd pentru prietenia trainică și frățească cu toate popoarele țărilor socialiste, pentru solidaritate internațională cu toți cei ce muncesc din lumea în- treagă. cu uriașele forțe, în continuă creștere, care militează in epoca contemporană pentru țelurile nobile ale democrației, socialismului, păcii și progresului. Poporul nostru privește cu opti- mism șl adincă încredere viitorul. La marile demonstrații de 1 Mal din acest an oamenii muncii din țara noastră pășesc mîndri de suc- cesele lor. de perspectiva luminoasă pe care șl-o făuresc sub conduce- rea clarvăzătoare a Partidului Co- munist Român, care călăuzește ferm poporul spre progres, spre civilizație, spre comunism. '/ DE MAI începutul lor, Oricît de mari suferinfi sau apăsări ai avea, acum te poți vindeca ; oricît de singur ai fi, acum te desparți de singurătate, ieși în lume și te îndrăgostești de păsări și fulger, de prunc și luceafăr, de lumina divină a lunii Mai. Se aud traversînd, în toate părțile pămîntului, corurile enorme, corurile de forță ale muncitorimii universale, se aud pașii ei înainfînd spre viitor. La noi, pîinea se bucură să aparțină mîimlor și conștiințe- lor libere. La noi, pîinea e li- la prunc la omul liniștit și în- țelept ajuns la senectute. Cred că am văzut cîteva mi- lioane de elevi, cu profesorii lor, aplaudînd lumina sau construind-o în aceste etaje. In această primăvară sînt cei moi mulți elevi și studenți, mai multi decîf au fost întotdea- una ; tot acum sînt cei moi mulți profesori și cele mai multe cărți si cele mai multe cintece și cei mai multi poeți ! Pămînful se aude oesfe tot crescîndu-și averile spre rod, iar această lume a muncii și PRfGĂTIND DRUMUL DE HEZVDLTARI A VIITORILOR SPECIALIȘTI Construcția socialismului In con- dițiile ntzaur-.lar ram de de dezvol- tare a rh iniei și tehnicii, specifice ceiei de a doua revoluții industria- le. ridică problema orientării $co- .are ss profesionale pe primul pian de preocupări- Nevoia de cadre ca- iifcaie. capabile să facă fată cu succes mutațiilor profesionale pe care înnoirile :ehno logice !e vor ■mpune de-a tângui unei vieți pro- fesacnale. impune responsabilități deosebite încă din faza școlarizării. Omul pttr.vri trebuie profilat de pe băncile școiui pentru locul po- trivit- Ccm.pore-- a sistemului muncii educative din scoală, orien- tarea școlară și profesională pre- strțxune intervenții si acțiuni con- tinue. a- căror rezultat trebuie să se concretizeze ia șfîrșitul etapelor de școlarizare — intermediare sau fir-a e — intr-un sistem ferm și COCVngămr de recomandări știin- țific consolidate. Confirmarea sau infirmarea rec:—. an dărilor școlii de către faml-ie sau de către tineri ere va'oarea . ? j: test in ceea ce privește eficienta muncii instruc- tiv-educative. Ea validează sau a- mer.isază întregul șir de strădanii depus de către toate cadrele di- dăctzce. pe toată durata școlariză- rii "n pregătirea integrării sociale > “leviiir Școala românească beneficiază de o buna tradiție în orientarea școlară și profesională a cadrelor. Reanimarea acestei tradiții și îm- bogățirea ei cu noile cuceriri ale științei și tehnicii moderne, adec- varea ei noilor realități și perspec- tive de dezvoltare ale societății noastre socialiste stă în atenția organelor de invățămint, a cadre- Icr didactice, a tuturor factorilor interesați in pregătirea și promo- varea tineretului. Fiind - acțiune in cadrul unui sistem educațional, reprezentând ea însăși un sistem complex de ac- țiuni. orientarea școlară și profe- rională nu poate fi realizată în c-rice condiții și de către oricine. Pregătind drumul optim de dez- vr.țtare a viitorului specialist ea trebuie să fie condusă de un spe- cialist — consilierul de orientare școlară și profesională. Apariție de dată recentă in nomenclatorul pro- fesiunilar didactice, consilierul de orientare școlară și profesională este chemat să rezolve competent și prompt aspectele organizatorice și tehnice ale orientării. El nu preia această sarcină eliberînd din acțiune celelalte cadre, ci se în- scrie în realitatea școlară ca un coordonator al tuturor acțiunilor și măsurilor ce se iau în acest do- meniu. inspiră, propune și impune unele forme de activitate cu elevii si familiile acestora, gîndește. ex- perimentează și generalizează me- tode modeme de lucru, indică și pune la dispoziția celor interesați surse de informare, materiale do- cumentare prelucrate și, ca spe- cialist In probleme de psihopeda- beră ea o ființă îndreptățită de libertatea ei ; noi îi aparținem și ne aparține ca aerul și timpul, ca pacea si sănătatea conștiinfei noastre. Tîmplele noastre, la fel ca pîinea, ne sînt libere și gîndim curat și omenește cu ele; gîndurile noastre trăiesc în tot ce facem și se bucură și ele de lumina aceasta de Mai. Dacă am iu- bit vreodată ceva mai mult la om, au fost mîinile lui, mîini care m-au făcut să meditez la toate mîinile lumii; mîinile noastre sînt libere, sînt curate și calde, ele aparțin libertății și luminii. Trăim și trecem prin marele timp al socialismului, timp de libertate și demnitate, și fie- care etapă, cu viața și dina- mismul ei, constituie încă un etaj clădit la edificiul civiliza- ției moderne. Prin etajele aces- tei civilizații se răsfață lumina tuturor anotimpurilor; de la aceste etaje se răsfrînge prin spațiu și timp puterea noastră spirituală, care se transmite de spiritului este ființa cea fericită a istoriei și timpului prezent. Sopătorule de stînci, îndră- gosfitule de brazde, adoles- centa îneîntăfoare, profeso- rale, ofelarule și tu, poetule, venifi în marea lumină de Mai ; nu înfîrziați să vă inun- dati de bucurie- Flacăra luminii de Mai se deschide frumos și integru spre cei douăzeci si cinci de munți ai lui August — semnul libertății umane Bucu- ră-te și cîntă, lume a demnită- ții. ION CRÎNGULEANU gogie școlară, intervine cu rol de diagnostic, preventiv și curativ in cazurile dificile, sugerînd modali- tăți educative sau de alt ordin pentru rezolvarea problemelor ri- dicate. Acest evantai larg de preo- cupări investește pe consilierul de orientare școlară și profesională cu o indiscutabilă autoritate științi- fică și morală, cu o mare respon- sabilitate în raport cu viitorul ti- nerilor elevi. în activitatea de pînă acum con- siiierii de orientare școlară și pro- fesională au trebuit să facă față multiplelor situații impuse de noua lor prezență in școli, ca și de ce- rințele complexe ale orientării ele- vilor. in condiții destul de precare. Acestea se referă la propria lor pregătire și la lipsa unor instru- mente de lucru care să-i ajute să obiectiveze autocunoașterea și cu- noașterea elevilor, să depisteze și să educe elementele vocaționale de natură să pună de acord aspirația profesională, cu posibilitatea de a o realiza. Sesizati de aceste carențe, specialiștii din Institutul de științe pedagogice au reorganizat planul de cercetare în acest domeniu, re- vizuindu-1 din punct de vedere te- matic și calendaristic pentru a-1 pune de acord cu cerințele prac- ticii școlare, au trecut la elabora- rea pe baze experimentale a unei fișe de cunoaștere a elevului, a unor instrucțiuni de aplicare a ei și a unei baterii de teste validate, în vederea introducerii lor în anul școlar 1969—1970. au organizat in- structaje și cursuri de inițiere pen- tru consilieri și inspectorii județeni care răspund de orientarea școlară și profesională, se îngrijesc de ela- borarea unor monografii profesio- nale. de publicarea unor lucrări originale, a unor materiale docu- mentare din literatura mondială și a altor materiale cu caracter normativ etc. Acestor măsuri con- silierul trebuie să le vină în in- tîmpinare prin propriile 'lui ini- țiative, fără a se suprapune însă colegilor săi din colectivul didactic, fără a-i dubla cu acțiuni paralele. La eforturile care se depun pen- tru consolidarea unui sistem al o- rientării școlare și profesionale la nivelul școlii generale și al șco- lilor de grad mediu este absolut necesar să-si dea contribuția și în- vățămîntul superior. Criza de spe- cialiști impune unele măsuri ur- gente în acest domeniu : reconside- rarea profilului actualelor secții de psihologie și de pedagogie din cadrul universităților, a planului lor de școlarizare și, implicit, a programelor obiectelor din planul de invățămint, reconsiderarea pre- gătirii pedagogice și psihologice a tuturor studentilor din facultățile care pregătesc cadre didactice, cu introducerea de cursuri (capitole) speciale privind orientarea școlară și profesională a tineretului. Pen- tru cadrele didactice în activitate preconizăm introducerea probleme- lor orientării școlare și profesio- nale în cadrul cursurilor de per- fecționare. De asemenea, conside- răm necesar să se manifeste preo- cupări și inițiative pentru califi- carea în problemă a activiștilor din organizațiile de tineret, al căror aport în orientarea școlară și pro- fesională este substanțial. Am dori să facem unele consi- derații în legătură cu aspectul edu- cativ al orientării școlare și pro- fesionale. Considerăm necesare e- forturî de transfer a intențiilor și „reveriilor", cu care unii tineri își prefațează opțiunile profesionale, în atitudini ferme, concrete. Atitu- dinile se referă la subordonarea raporturilor elev-profesiune vii- toare. atitudinilor elev-obligații școlare prezente. întrucît insatis- facerea celor din urmă pune sub semnul îndoielii însăși posibilită- țile de împlinire profesională. Mulți tineri condiționează opțiunile pro- fesionale de traversare în buna condiții a unor etape de școlarizare previzibile și acceptate ca atare, cum ar fi bacalaureatul sau con- cursurile de admitere, pe care le ridică la valoarea unor evenimente școlare absolute. în realitate, aces- te confruntări, normale vieții de ROMEO DASCALESCU director adiunct al Institutului de științe pedagogice (Continuare în pag. a 2-a) MUU» TOM - TOIM - MM - MIIW TOM -«■TOM SINTEZELE LITERARE — DIRECȚII, STRUCTURĂ, MODALITĂȚI Programa examenului de bacalaureat la literatura română cere absolvenților de liceu să recapituleze problemele și operele funda- mentale studiate în clasele IX-XII, vizind în esență înțelegerea și interpretarea de an- samblu a fenomenului literar. Recapitularea finală trebuie să devină astfel o operație de generalizare și de sistematizare a mate- rialului literar și, totodată, o modalitate di- dactică de educație umanistă. Ținînd seama de aceste considerente, ur- măresc stăruitor ca analiza să conducă în mod firesc la sinteză. De exemplu, după con- stituirea prin analiză a imaginii globale asu- pra unui scriitor îi orientez pe elevi spre considerarea creației sale în unitatea ei in- trinsecă, organică, multilaterală și, concomi- tent, spre încadrarea lui în cultura națio- nală și universală, demonstrează valențe- le universale ale geniului nostru național. Totodată, pornind de la ideea că recompu- nerea elementelor într-o ordine simultană are sarcina să restructureze într-un plan sintetic principalele opere studiate corespun- zător unui principiu central (tematică, spe- cie, curente literare, direcții de orientare ale dezvoltării literaturii, măiestrie artistică etc.) și, evident, particularităților clasei, caut să realizez, prin mijloace specifice, lecții de sin- teză în care să îmbin ideologicul și esteti- cul pentru ca recapitularea să nu Însemne o simplă consolidare a informațiilor dobin- dlte de elev, ci să aibă și importante va- lențe formative. Ca atare, mi-am propus teme recapitulative cum sînt: „Folclorul, iz- vor de inspirație pentru marii noștri scrii- tori", „Coordonate ale liricii patriotice și ce- tățenești", „Oglindirea realistă a vieții satu- lui în operele scriitorilor studiați", „Lupta dintre vechi și nou în conștiința unor eroi ai literaturii contemporane", „Formarea și dezvoltarea limbii noastre literare (cu pri- vire specială asupra limbii literaturii artis- tice)", „Contribuția criticilor noștri de pres- tigiu la promovarea unei literaturi înaintate" ș.a. Consider că o asemenea ordonare nu va duce la-m stereotipă reluare în discuție a ca- pitolelor înșiruite în programa de examen, la o aproximativă și obositoare repetare de date și cunoștințe, ci îi va ajuta pe elevi să găsească și să interpreteze firele condu- cătoare ale operelor deja analizate, potrivit temei date, să argumenteze și să exemplifice afirmațiile cu citate din operele reprezenta- tive, cu pasaje din critica și istoriografia li- terară, cu material bibliografic de orientare estetică și de teorie literară. Rolul pe care mi-1 rezerv este acela de a conduce procesul gîndirii elevilor, de a face mereu limpede ideea călăuzitoare, de a corecta eventualele erori, de a sugera le- gături posibile între diferite opere, de a sublinia gradul de generalitate a chestiunilor dezbătute și, în sfîrșit, de a menține raportul între faptul literar discutat și concluziile de natură teoretică. De pildă,'la subiectul „Co- ordonate ale liricii patriotice șl cetățenești" voi cere elevilor să releve felul în care, pornind de la vibrația directă, spontană în fața anumitor evenimente, poeți diferți ca temperament și mod de exprimare, premrn Gr. Alexandrescu, D. Bolitntineanu, Alec- •andri, Eminescu, Coșbuc, E. Jebeleanu, M. Beniuc își afirmă spiritul militant în stil pro- priu, în forme care-i situează pe orbita pro- priei personalități, marcîndu-le originalitatea. Structurarea orei de sinteză după un fir DESPRE RECAPITULAREA NOȚIUNILOR DE INEL ȘI CORP ■+ o a b o o a i c a a o C b b C o a C c a 0 Recapitularea materiei la matematică în elasa a XH-a ne dă prilejul să revenim, adîn- cindu-le, asupra unor probleme pe care, în timpul anului, am fost nevoiți în unele cazuri să le tratăm izolat, incomplet sau unilateral. Asemenea probleme sînt, de exemplu, cele privitoare Ia inel și corp. Inelul și corpul sînt structuri cu două ope- nodal îmi dă posibilitatea să stăvilesc ten- dința unor elevi de a încărca repetarea ma- teriei cu fel de fel de amănunte nesemnifi- cative, de a îneca ideile și sentimentele fun- damentale intr-o serie de aspecte adiacente, derivate. Baza discuției o formează, desigur, textul, raportat la realitate, la conținutul de viață înfățișat: proza istorică cu referire la trecutul de luptă al poporului, frumuseți ale peisajului românesc oesmse oe maeștrii artei cuvintulul, moravuri și năravuri ale unei lumi apuse, expresie ■ unei anumite existențe sociale Ca FCimon. Caragiale, Căiinescu), ș.aun_d. Aceasta oferă un bun prilej de aso- ciații și disociații intre specificul artei lite- rare și condiționările sale sociale. De fiecare dată în<ă caut să evit raportarea operei la dogme literare, la standarde, la analogii, și afinități aruScale. indemnindu-l în schimb pe elevi să rurprindă coeficientul de per- sonalitate al operei la punctul da Intîlnira al elementelor tradițiociale — temă, perso- naje, situații tip etc. — cu individualitatea creatoare a autorului. Sinteza li obligă pe elevi să devină — la scară redusă — critici și istoria literari, comparatiști, tematologi. istoria ai ideilor literare, psihologi, socio’.ogi. estetireni. De unde necesitatea unei pregătiri indiv.dusle care să exerseze șt pcstt-dttatea lor de a-ș: expune ideile, de a le arștzmeata. Iată de ce. pe lingă activitatea dm clasă, ie dau să alcătuiască și acasă lucrări de «tntenâ. Pr-ntre temele acestor lucrări se r ■~-~t Jriera naturii și a tub tril la Alecsandr- Eminescu și Coșbuc", Evoluția romaiuiui social de-a lungul unor etape ale isteriei Lieraturh ro- mâne", „Trăsăturile caracteristice ale unor curente literare*. -Drauta intelectualului re- flectată în romanele iu; Cezar petrescu si Cărnii Petrescu" etc. Lucrările redactate ce grupe de elevi stet un exercițiu foarte fruc- tuos in ajunul examenului, iar discutarea tor în clasă, sub co-cucei va profesorului, con- stituie pentru ei o verificare a ftrțeiir proprii, dindu-le curajul înfruntării probei care ane. Una din preocupările mele principale in această perioadă este aceea de a da efevt’.or posibilitatea să se documenteze asupra celor mai noi date ale cercetării din domeniul istoriei literaturii. Bibliografia recomand stă cuprinde lucrări științifice de valoare si studii noi, care reflectă ultimele investiga^ ți in- terpretări, completind — uneori rectificind — cunoștințele dobindite în cadrul celor patru ani de liceu. De pildă, „Viața lui L E Cara- giale* de Șerban Cioculescu. „Mîhaj Eminescu" de I. Crețu etc. Precizez de fiecare dată pa- ginile la care se găsește .1 a esei st ne- cesar. pentru a evita o nedoritâ supraîncăr- care a elevilor. De asemenea Ii îndrum să urmărească emisiunea literară pe care radioul o consacră candidaților Ia nacalaureat. ca și pagina din revista „Familia* dedicată ior. In general țin seama de faptul că pregătirea pentru bacalaureat la literatura română tre- buie neapărat să vizeze perspectiva forma- tivă, că absolvenții liceului trebuie nu coar să posede un cuantum de cunoștințe literare necesare Ia examen, ci să poată reacționa In fața unei opere beletristice cu spontanei- tate și în chip justificabil prmtr-o argumen- tație întemeiată pe criterii judicioase, care să le formeze posibilitatea de a emite :udecăd de valoare și să le dezvolte d-scemlmfntul critic. Prof. VALEBH Q NEȘTLAN rații, numite adunare și rimfiure. pe tare ie unește legea distributivă — adică regula ge- nerală de desfacere a parantezei. Datorită a- cestei legi, cele două operații pot fi studiate împreună, ceea ce oferă mai mult deci: am putea obține prin examinarea lor separată. Elevii au mai întilnit în clasele anterioare Inelul și corpul (mai bine zis inelul nu:: «ere- lor și corpul numerelor), fără să le cunoască însă denumirile. Chiar și elevii mici, cînd au efectuat obișnuitele operații In cercul nu- merelor întregi sau raționale, au lucrat de fapt într-un corp sau într-un inel. Numai că ei nu știau lucrul acesta. Pe parcursul anilor, însă, au descoperit anumite parale- lisme, au observat că unele teoreme pe care le-au stabilit pentru numere complexe rămîn valabile și dacă ne referim doar la numere reale, sau dacă am supune examinării nume- rele raționale. Este deci indicat ca elevii din clasa a XH-a să cunoască cauza reală a acestor paralelisme. Tocmai la aceasta servesc definițiile precise ale noțiunilor de inel și corp, ca și studiul unor proprietăți ale acestora. Este bine să atragem atenția elevilor că o proprietate demonstrată intr-un inel este va- labilă atit la numere întregi și Ia polinoame cu o singură variabilă, studiate în clasele mal mici, cit și la matrice pătrate. Ei vor fi interesați să afle că regula bine cunoscută și totuși intrucitva misterioasă a mulțimii nu- merelor negative (minus înmulțit cu minus dă plus) este o consecință a definiției inelu- lui, adică a faptului că in fiecare inel este valabilă egalitatea {—a) (—b) = ab. Manualul cuprinde multe probleme In le- gătură cu noțiunile de inel și corp. Credem insă că nu va fi inutil dacă în cele ce ur- mează vom prezenta și probleme de altă na- tură devii cele Intilnite în manual, din do- rința de a face mai variată culegerea noastră de probleme. L Mulțimea numerelor de forma e “ x — y i; 3 unde x și y G Z (x ri y fiind numere întregi), formează un inel (domeniu de integritatea 2. Moițiasea numerelor de forma e — x + yl 11. unde x H y € Q (x și y fiind numere rațiocale). formează un corp. latre ferma re!» două numere complexe ■B exiști suci o diferență. Condiția esențiali ta cazul 1 asta ca x și y să fie numere In- tntfi iar ta când 2 numere raționale. In- wtkI ■■Bărahxl complex £ e - x + yi |5 «« «*’ - Țrrjp — d** x * y x y Ctai tceei întregi, ----------- si------------ 3y* »*+ 3y» eu sta: numere întregi, adică In carul 1. nu- s-Jnl esnplex e nu are tr. versul său : dacă taxă x * y stei numere rațiocale. atunci șl ia—jereta------—--- și------------ «tal rațlo- f - »y» «• 4- ta* sale dea dacă x și y nu stat siaaultaa nu- mer» raaooaji mjt cu zero. aumc_ln căzut 2 ncr-ămi mr-ptar y ~ x 4- yiFT Își are tavereal șira. X Să cmsâderăm moupmea puterilor cu ex- pccecțu întregi ala numărului î. mî-‘. r, 2* ...} Să interpretăm ta trezită mulțime operația de adunat r. înm—ure In felul următor: g î* — 1***, 0 î* — onor au n S Z te și q fB&d oarecarO. a b c o o o o o o a b ! c b 0 o o b o c c Mulțimea S b - a - b — L ■ a a — b Sâ arătăm că aa c-bținut un inervai da Integritate. Este corp acest domeniu de inte- gritate ? Examinînd teoremele valabile în inel, elevii ajung la concluzia că într-un inel oarecare operațiile algebrice au anumite proprietăți. Aceste proprietăți le sînt familiare încă de la operațiile cu numere. Le vom arăta însă că nu toate proprietățile adunării și înmul- țirii numerelor rămîn valabile în orice inel. Este interesantă următoarea proprietate : în unele inele putem da elemente diferite de zero, al căror produs este egal cu zero, adică a =£= 0, b 0, dar ab = 0, Vom men- ționa că asemenea elemente ca a și b se nu- mesc divizori ai lui zero (din stînga, respec- tiv din dreapta). Este bine să arătăm elevilor că zadarnic am căuta astfel de exemple între inele de numere. Nici inelele polinoamelor cu coefi- cienți cifrici nu conțin divizori ai lui zero. Găsim însă divizori ai lui zero în inelul mul- țimii matricelor pătrate, ca și în mulțimea claselor de resturi modulo p (unde p este un număr compus). „ 7. Să alcătuiri următoarele două funcții, care să fie definite pentru toate valorile lui x : f (x) “ 0, dacă X 0 ; f (x) - x, dacă x > 0 ; g (x) - x. dacă x < 0; g(x) = 0, dacă x > 0. Ambele funcții di- feră de elementul zero, deoarece ele nu au valorile zero pentru orice valoare a lui x. Produsul lor, însă, este egal cu zero. 8. Să considerăm mulțimea perechilor de numere avind forma (a. b), unde a.b G Z. Această mulțime este inel pentru operațiile: (at, lh) + (a„ b,) - (a, — a„ bt - hj (aj, bj • (a„ b.) - (a, a„ b,) în care există divizori al lui zero. De exem- plu : (1.0).(0,l) = (0,0). Vom remarca faptul că. în general, nu se cere ca într-un inel sâ existe elementul uni- tate (in manual se afirmă, în mod greșit, acest lucru). Le vom face totodată cunoscut elevilor că în ultimul timp se observă un interes tot mai mare al specialiștilor față de acele inele în care înmulțirea nu este asociativă, iar teoria generalâ a inelelor este construită astăzi ca teorie a inelelor neaso- Ciative (adică nu neapărat asociative).- în legătură cu înmulțirea vom cere numai ca și produsul a două elemente oarecare să aparțină aceluiași IneL De exemplu : 9. Mulțimea numerelor pare — sau, în ge- neral, mulțimea numerelor întregi divizibile prin m — formează in raport cu adunarea și înmulțirea obișnuită, un inel în care nu există elementul unitate. fa bl _ 10. Matricele de forma | I, unde a, b G R I a b1 (a, b fiind numere reale) formează, în ra- port cu adunarea și înmulțirea matricelor, un inel cu o infinitate de elemente unitate din stînga și fără nici un element unitate din dreapta. 11. Situația este asemănătoare și în inelul matricelor de forma Ix °|» unde x, y G R. ly o' IX Si considerăm mulțimea M — f 0, K b, c > .in care definim adunarea și tamum felul următor : Din tabele se poate ocserva că M este un inel asociativ, necee-utativ. fără element uni- tate. Es*^ interesantă comportarea elemen- tului b în cazul bx = 0. unde x G M (x fiind un element oarecare’. Vom arăta elevilor că un astfel de element ie numește anulatorul diz: atingă al inelului. 13. Ca exemplu de tae! ta care înmulțirea adunare a vectorilor și ea tamultirea vecto- rială — operații cunterut» dm «MiBetria ana- litică — putem aminti muiUmea rectarEcr din spațial tridimesaicnal euclidian. Vexa vala&Oe egaliUțu* (abic - 5c (>) — (calb — • *1 că bielele care Lector ELEMER K1SS Tîrja-Mure» Pregătind drumul viitorilor specialiști (Urmare din pag. l-a) elev și celei de student, nu tre- buie transformate în criterii de orientare școlară și profesională. Bacalaureatul, mai ales, are va- loarea unui examen de sfîrșit de ciclu, valențele lui sînt în altă sfe- ră, nu în cea a orientării școlare și profesionale. însuși faptul că aceste evenimente școlare pot să constituie un handicap în drumul spre viitoarea profesiune confirmă că împlinirea profesională trebuie susținută puternic de o bună pre- gătire. Drumul spre realitatea no- menclatorului de profesiuni și a statutului de funcțiuni trece prin rubricile catalogului, el este jalo- nat de mediile școlare, de conți- nutul intelectual pe care acestea îl cantifică. Nu este suficient să fii apt din punct de vedere al In- tereselor manifestate și al cerințe- lor medicale pentru o profesiune oarecare. Ca să intri în ea trebuie să te pregătești serios. Momentul intîlnirii cu viitoarea profesiune este un moment de bilanț al unei etape îndelungate de studiu, de asimilare de bunuri de cultură. Iată de ce este necesar să-i lămu- rim pe tineri că acest drum este singurul care-i va duce fără riscuri (chiar dacă emoțiile rămîn ineren- te), acolo unde și-au propus să ajungă. A considera că orientarea școla- ră și profesională aparține în ex- clusivitate școlii înseamnă a ne situa pe un țmnet de vedere știin- țific eronat, in acțiunile de orien- tare organizate de școală se cere să fie prezenți toți ceilalți factori sociali interesati în satisfacerea cu cadre bine calificate (și just dis- tribuite din punct de vedere pro- fesional) a tuturor compartimen- telor de activitate din ecohomie și cultură. Un rol important .revine și factorilor cunoscuti sub denumirea de mass media. Un sprijin sporit trebuie să-1 aducă, de pildă, cine- matografia, prin care informația profesională poate fi ridicată pe o treaptă superioară de cuprindere și de convingere. în prezent fil- mele tematice din acest domeniu sînt încă puține, sărace în con- ținut, insuficient de sugestive. Poa- te că ar trebui lucrat în seriale, pe ramuri profesionale, dîndu-se prioritate sectoarelor în care ne- voia de cadre este mai*acută. Avînd în vedere caracterul In- terdisciplinar al cercetărilor și ac- U țiunilor de orientare școlară șl profesională și interesul cu care diverse instituții și organizatii în- tîmpină problema, credem în opor- tunitatea unor măsuri de coordo- nare b d la nivel republican. Prin aceasta s-ar realiza unitatea de concepție și de acțiune, delimită- rile de competență, evitarea para- lelismului, reciprocitatea ■Spri- jin, schimbul de experiență. Studenti ai Institutului pedagogic din București la antrenament sportiv. Seminalii privind aplicațiile matematicii in științele sociale și umaniste In ampla acțiune de cer- cetare și informare științi- fică care se desfășoară in prezent la noi în țară, se cuvine consemnată iniția- tiva Consiliului Național al Cercetării științifice care a organizat, cu sprijinul So- cietății de științe matema- tice. seminarii consacrate aplicațiilor matematicii în științele sociale și umanis- te. Aceste seminarii, care se desfășoară sub conduce- rea directă a acad. Nicolae Teodorescu, decanul Facul- tății de matematică, și cu sprijinul acad. Grigore Mcisil, președintele Socie- tății de științe matematice, au în centrul preocupări- lor problemele de teoria codurilor și statistică ma- tematică, instrumente ma- tematice esențiale în stu- dierea unor probleme de genetică, lingvistică, istorie, arheologie, științe juridice etc. Seminarlile, care au Ioc In fiecare joi în amfitea- trul „Spiru Haret“ al Uni- versității, reunesc nume- roase cadre didactice din învătămîntul superior și li- ceal alături de ingineri, ge- neticieni, neurologi, juriști, istorici. Fină în prezent au fost discutate probleme de criptografie algebrică, de statistică lingvistică in le- gătură cu dicționarele de frecvență, de teoria coduri- lor, de aplicații ale statis- ticii matematice în statis- tica lingvistică și de codi- ficare în genetică. Expu- nerile au fost prezentate de cadre didactice universi- tare și de cercetători ști- ințifici ca prof. univ. S. Marcus, conf. Emanoil Va- siliu, C. Mânecă, șef de sector la Institutul de ling- vistică, conf. Virgil Craiu, dr. Mircea Manolescu etc. Pentru viitor se prevede organizarea unor cercetări în colective comune, for- mate din cadre universi- tare, cercetători și profe- sori din învățămîntul liceal. Sesiune științifică J 1 La Brașov a avut loc duminică, 27 aprilie, o se- siune metodico-științifică cu tema „Tehnica elabo- rării unei lucrări de grad", organizată de Societatea de științe filologice. La sesi- une au participat membri ai societății din toată țara, precum și numeroase ea- dre didactice din orașul Brașov. După cuvintul de deschi- dere, rostit de conf. univ. Emil Boldan, secretar gene- ral al Societății au adus sa- luturi, din partea Ministe- rului Invățămintului conf. univ. Vasile Bunescu, direc- tor general adjunet, iar din partea Comitetului ju- dețean de partid Brașov, prof. Alexandru Crișan, șe- ful Comisiei de invățămint. Apoi au fost prezentate comunicările „Cercetarea științifică a literaturii, pre- ocupare firească a profeso- rilor de limba română" (conf. univ. Emilia Miliees- CU, Brașov), „Lucrarea cu temă de limba literară și stil", (prof. Ion Du- mitrescu. București), „Lu- crarea cu temă de ling- vistică-dialectologie, ono- mastică, cultivarea limbii, gramatică" (lector univ. Ștefan lacob, Brașov), „Teh- nica elaborării lucrărilor de metodica predării limbii și literaturii române ca lu- crări de grad" (conf- univ. Aristide Hazgan. Iași) și „Lucrarea cu temă de me- todică a predării- limbilor străine" (conf. univ. Vio- rica Demetrescu, Bucu- rești). Comunicările au fost urmate de dezbateri care au subliniat oportunitatea acestei sesiuni științifice și au contribuit la clarificarea problemelor luate în dis- cuție. „Stelufe carpatine" De curind a apărat U Brașov, din inițiativa Con- siliului municipal al Orga- nizației Pionierilor, • pu- blicație intitulată sugestiv „Steluțe carpatine". Cuprintînd in paginile Intitulate „Condeie tinere* versuri și lucrări în proză ale copiilor, revista promo- vează aptitudinile lor, in- curajîndu-le primii pași iu ereație. Alături de mieii poeți șl prozatori, „Stelu- țele carpatine* aa făcut loe și creatorilor de probleme, ca și informațiilor referi- toare la rezultatele activi- tății din cercurile pionie- rești. Foarte interesante sînt, de pilda, informațiile despre roadele dobindite in cercurile tehnice : eon- struetii de eartinguri, de aeromodele clasice și cap- tive, de navemodele acțio- nate electric. Na lipsește niei colțul ehimiei. Se daa, de asemenea, vesti spor- tive. Foarte căutate de ci- titori sînt știrile despre faptele de cinste și curaj ale unor pionieri brașoveni, despre hărnicia și perseve- rența in muncă a unor de- tașamente de pionieri. Parcurgînd eu atenție, de Ia un capăt la celălalt, „Steluțele carpatine" con- stați că Inițiatorii și re- alizatorii lor s-an orientat după asemenea criterii de selectare a conținutului, in- cit să contribuie la educa- rea BUltilaterală a copii- lor si să răspundă multi- tudinii de preocupări ale acestora. Prof. A. MOLDOVAN Expoziția de artă plastică a elev.lor Liceul .Nicolae Balce- șcu" din Capitali găzdu- iește in aceste sile • fru- moasă expoziție a elevilor din Ueee, școli profesio- nale și de pregătire post- liceală organizată cn pri- lejul fazei pe municipii a conenrsulni de arte plas- tice. Inițiali de către Ins- pectoratnl școlar al munj- crpiolni Bmeureșii iu cola- borare re Cotxitetal U.T.C. al municipiului. expoziția reunește peste 1H dintre cele mai iibutîte lucrări selecționate dintr-nn nu- măr de SW re care s-an prezentat elevii. Tematica lucrărilor este deosebit de bogată și variată oglindind aspecte din viața și activi- tatea elevilor, din peisajul social și cultural sl patriei, din frumusețile naturii etc. Printre lucrările premia- te se numără „Natură moartă", de Elena Jianu de la Liceul de arte plasti- ce (premiul I), „Bach" de Tudor Oniga de la același bere fp re mini H) si .Jlori" de Mirrca Ciobanu de la Lierel „N, Bâleesre- (pre- mial IU). M K. Tinerii plasticieni din Giurgiu De curind s-a deschis și la Giurgiu intr-u eadm festiv. ■ bogată expoziție eu lueiări de artă, realizate de elevii Școlii de snuzică și arte plastice de aici. Demonstrație a resurse Iar imaginației și a roadelor sensibilității elevilor, expo- ziția oflindește receptivi- tatea lor pentru bogăția de forme ti ealori oferite de lumea ineen; urătoare. E- lerii folosesc eu euraj șl pricepe re t a-late modali- tăți de expresie plastică : pictura in niei. acuarelă, eroebiuri in tuș și eărbune, colaje, pictură pe stielă și metal bătut. O tematică bogată înfățișează aspecte pitorești și variate seene ale muneii re se desfășoară in orașul dunărean. Aces- tora li se adaogă expresive portrete, precum și avîn- tate incursiuni in lumea plină de farmec a basmului și copilăriei. Prof. nniv. dr. ALEXANDRU TOHANEANU Expoziția profesorului Traian Bilțiu Dăncuș Clubul sindicatelor din invătămint prezintă retro- spectiva reputatului pictor maramureșean prof. T. Bil- țiu Dăncuș. Expoziția cu- prinde 66 de picturi în ulei, rod al unei munci asidue din nltimil 1* ani, închinată oglindirii vieții țăranului, muncitorului, peisajului patriei, teme cărora picto- rul li s-a dăruit en toată pasiunea talentului său. Lucrările lui Traian Bil- țiu Dăncua, format la școa- la academielștilor Mirea, Costin Petrescu și Gabriel Popesre. se caracterizează printr-o viziune liniară, prin tușe energice, ea re marchează desenul rigu- ros. Ele vădesc înclinații deosebite pentru pictura monumentală, pentru ma- rile compoziții în frescă, unde pictorul se simte in largul lui și in care, de altfel, are realizări re- marcabile. Amănuntul nu este jertfit și unele compo- ziții apar chiar excesiv de încărcate, fără a cădea însă in naturalism și ne- semnificativ. Impresionează portretul Iul Nicolae Băl- cescu, executat tu maniera „» fresce", precum șl vigu- rosul „Flăcău maramure- șean", „Muncitorul”, „Pic- torul Rafail". ..Sort medi- cală ș.a. Mult lirism și nostalgie se degajă din peisajele maramureșene „Sara pe lae“, „Pe Mara“ și cu deosebire din lucrarea „Mestecenii", una din cele mai bune din expoziție, în care tonurile calde de gal- ben ruginiu alternează cu griurile difuze din fund. Remarcabile sînt și com- pozițiile in care se face elogiu! muncii agricole. „Cramă" „Interior de moară" „Spălatul linei" ș.a„ eare imbină poezia muneii cu optimismul și seva plină de prospețime a spațiului agrest. A spune despre Traian Bilțiu Dăncuș că e un pic- tor coborît din cîntec și baladă ni se pare a nu spu- ne totul. El e ceva mai mult. E un neliniștit înse- tat permanent de adevăr și frumos. Prof. GH. COSTIN. Bogată activitate turistică Turismul, important mij- loc al educației fizice și factor deosebit in educa- rea patriotică a coptilor, ocupă un loc de frunte in programele de uctivități ale detașamentelor și unități- lor de pionieri din județul Prahova. Un exemplu con- cludent : acțiunile între- prinse de pionierii din co- munele Sîngeru și Aposto- lache, încadrate în ciclxl „Oameni, fapte, vestigii pe meleagurile noastre". Orga- nizate în mod gradat și di- ferențiat, în funcție de virsta copiilor, de dorin- țele lor, acestea includ plimbări șl vizite de scurtă durată cu elevii din clasele I—II, ca și drumeții și ex- pediții pe distanțe mai mari, cu elevii din clasele III— VIII. Pentru viitor, proiectele unităților de nionieri de la școlile amintite prevăd o acțiune intitulată „Pionierii pe cărările patriei", in ca- drul căreia vor fi vizitate schela Boldești si serele Plavia, un „tur de orizont al comunei" cu durata de două zile, expediții cu ca- racter aplicativ, de între- cere, cu elemente de aler- gare, sărituri, aruncări d concursuri de orientare tu- ristică. Prof. ANDREI PETRE Ploiești PAGINA 2 PREMISE PSIHOPEDAGOGICE §1 REALITĂȚI PRIVIND ȘCOLARIZAREA IA VlRSTA DE 6 ANI Una dintre principalele tendințe manifestate în Invățămîntul mondial este ca, paralel cu prelungirea școlarității obligatorii, să fie coborită limita inferioară a vîrstei de cuprindere in școală. Datele înscrise în ediția 1968 a „"Anuarului educației" editat de UNESCO arată că în 55 de țări din întreaga lume, printre care se află țările cu inalt nivel de dezvoltare eco- nomică și culturală, virsta de începere a școlarizării este de 6 ani. Mai mult chiar, în Anglia și în alte citeva țări copiii intră in școală de la virsta de 5 ani. Prevederile cuprinse în Directivele partidului șl în Legea învățămîntulul în legătură cu realizarea treptată a școlarității începînd de la virsta de 6 ani se bazează pe această experiență de plan mondial, ca și pe expe- rimentul realizat Ia noi în anul școlar 1967-1968, țin seama de datele psihologiei experimentale și ale cercetărilor de medicină infantilă, și totodată de noile condiții sociale, economice și culturale din țara noastră. După cum se știe, anul acesta a constituit perioada unei ample experimentări a aplicării acestei impor- tante măsuri de dezvoltare a învățămîntulul, realizată In două variante — clase cu elevi de 6 ani și clase cu elevi de 6 și 7 ani. Rezultatele obținute au dat un răspuns practic pe deplin pozitiv problemelor pe care era chemat să le rezolve experimentul, demon- itrind că se poate realiza integrarea optimă a copii- lor de 6 ani în complexul specific al activității școlare. Aceste rezultate se cer amplu valorificate atit pe planul teoriei și practicii- pedagogice, cit și in acțiu- nile cu caracter propagandistic desfășurate în rindul părinților copiilor de 6 ani. Activitatea de clarificare a părinților asupra importanței pe care o are cobo- rîrea limitei inferioare de școlarizare, ca și asupra de- plinei sale fundamentări psihologice, medicale și pe- dagogice, cîștigarea totalei lor adeziuni la această acțiune presupune, Înainte de toate, argumentare convingătoare și exemple concludente. Lucrările de psihologie experimentală și de psihologia copilului, re- cent apărute, demonstrează pe larg deplina aptitudi- ne intelectuală a copilului normal de 6 ani pentru studiul școlar. Pentru a veni, la rindul nostru, în, sprijinul acestei munci de clarificare duse de învățători In rîndurile părinților publicăm materialele de față, care preci- zează unele postulate psiho-pedagogice și relevă une- le realități ilustrative din munca desfășurată în acest an la clasa I. unele fapte de viață școlară culese -— din multe altele — de un redactor al gazetei noastre din „laboratoarele" unor clase experimentale. Mai întîl citeva considerații ale prof. univ. dr. docent ION BERCA despre i Etapele dezvoltării psihice a copilului și condițiile pedagogice ale adaptării lui la viața școlară Cercetările de psihologia copi- lului desfășurate în S.U.A., Franța, U.R.S.S., Elveția etc., ca și cerce- tările efectuate în acest domeniu în tara noastră au dus la con- ■Vcjvyia că dezvoltarea psihică a co- pilu\ui de 3-6 ani străbate mai mulțe etape. De la 3 la 5 ani în activitatea motorie și intelectuală a copilului se observă o mare labilitate a ana- lizei și sintezei și dificultăți de coordonare a acestor activități fun- damentale. De aici vederile uni- laterale în construcțiile gîndirii copilului. Copilul de 3-5 ani este incapabil de reversibilitate în ope- rațiile sale intelectuale, în sensul că nu poate reface drumul invers al unui act mental. De exemplu, dacă întrebi un astfel de copil ce distanță este de la punctul A la punctul B și ce distanță de la punctul B la punctul A, el va con- sidera că sînt două dimensiuni di- ferite, întrucît nu poate să gene- ralizeze. O dată cu depășirea vîrstei ds 5 ani se conturează o nouă etapă, aceea a preeminenței sintezei con- crete și rigide. Copilul de cinci ani nu este nici el In stare să realizeze A^krșibilitatea actului intelectual, cî^oar bă opereze, treptat, reversi- bilități parțiale. De aceea, așa cum arăta H. Wallon, gîndirea acestui copil este fragmentară și inerțioasă. Cei mai mulți dintre psihogene- ticieni sînt de acord că în jurul vîrstei de 6 ani se realizează o armonizare a funcțiilor de analiză și sinteză, copilul reușind să ope- reze reversibil, să detașeze din ambianță constantele și să gene- ralizeze valabil. Aceasta face ca, pe seară de masă, copiii de 6 ani să deviriă apți pentru învățătură, ei putînd să-și coordoneze acțiu- nile mintale, să numere, să sesizeze regulile gramaticale etc. Oricine a crescut copii știe că, fără o dotație excepțională, ori- care din ei este capabil, la virsta de 6 ani, să opereze cu concepte concrete și să anticipeze studiul șco- lar. învățătorii claselor I au avut de multe ori dificultăți datorate fap- tului că numeroși școlari de 7 ani știau deja să scrie și să citească. Si aceasta nu din cauza faptului că ar fi fost supradotați, ci din motive ținînd de mediul cultural din familie și de împrejurări legate de activitatea în grădiniță. Este deci firesc să se asigure condiții culturale corespunzătoare tutnror copiilor deîndată ce aceștia pot să beneficieze de ele. Aceasta a devenit un principiu călăuzitor al școlii noastre socialiste. Practic se produce o recuperare, în sensul că vîrsta de 0 ani, în loc să fie - --------- ----------------- --------------------------------------- - - "= 0 cercetare despre Factorii psihologici de succes în munca instructiv-educativă Stabilirea factorilor psihologici de succes ai activității instructiv- educative reprezintă o problemă de o însemnătate deosebită în con- dițiile școlii contemporane, cînd dezvoltarea spiritului de investi- gație, formarea gîndirii indepen- dente și creatoare au devenit de- ziderate centrale ale educației. Și în practica școlară, ca și în li- teratura de specialitate se remarcă necesitatea precizării caracteristi- cilor care definesc un învățător sau profesor foarte bun. Se sem- nalează de asemenea lipsa unor cri- terii practice care să stea la baza verificării aptitudinilor necesare în munca instructiv-educativă. Por- nind de la această cerință, secto- rul nostru a întreprins cercetări care vizează determinarea carac- teristicilor unui învățător sau pro- fesor cu eficiență maximă în munca profesionălă, dezvăluirea locului pe care-1 ocupă creativita- tea în scara de valori a factorilor psihologici de succes. Pe baza unui sondaj de opinii în rîndurile celor mai bune cadre didactice și folosind relatările o- rale și scrise ale elevilor despra în cea mal mare parte pierdută, devine un bun cîștigat. Pedagogia justifică această măsură întrucît ea nu admite stagnări și dezorga- nizare. Este complet greșită păre- rea că dacă stai pe loc acumulezi forțe pentru a merge înainte. For- țele nu se acumulează decît prin- tr-o activitate instructiv-educati- vă organizată realist, exigentă și deplin responsabilă. Firește, se poate ca unii copii de 6 ani să nu fi atins încă, la împlinirea acestei vîrste, stadiul de dezvoltare care îi face apți pen- tru școală. In general aceștia re- prezintă o infimă minoritate. Și, după cum se știe, ei vor putea, în baza expertizelor psihologice și medicale, să mai zăbovească un an în grădiniță. începerea școlarizării de la 6 ani reprezintă un act deplin fun- damentat științific, de o înaltă semnificație culturală și umană. Structurată pe baza unor documen- te concepute în lumina studiilor moderne de psihologie și știința e- ducației, ea va înregistrai cu certi- tudine, succesul scontat. Secvențe din citeva clase experimentale Pentru a surprinde cîteva mo- mente caracteristice ale activității unor cadre didactice fruntașe care predau în clasele I cu școlari de 6 ani, obiectivul nostru s-a deplasat atît în spațiu, pe o rază cuprin- zînd orașul București, precum și județele Prahova, Ilfov și Buzău, cît și în timp, pe parcursul în- tregii perioade a anului școlar. Vom poposi pentru început 1» clasa în care predă învățătoarea Eugenia Manolescu, ia Liceul nr. 37 din București. Sîntem în ora de matematică. învățătoarea mînu- iește cu pricepere, într-un ritm convenabil colectivului de copil, numeroase obiecte și imagini și apoi variate figuri geometrice me- nite să lămurească, prin mijloace intuitive, cunoștințele despre adu- nare și scădere drept forme rever- sibile ale aceleiași operații. . Șco- larii lucrează simultan, cu obiec- tele corespunzătoare din seturile lor personale (confecționate în școală). Trecerea spre abstractizare se realizează, în continuare, prin aplicarea diferitelor figuri pe caiete cu ajutorul unor mici ștampile speciale, apoi prin punerea în co- respondență a mulțimilor prin de- sene convenționale. Micii școlari în- foștii lor învățători, au fost puși în evidență 27 de factori psihologici care condiționează succesul activi- tății instructiv-educative. Printre caracteristicile care s-au situat pe primele locuri în clasificările după rang se numără : autoritatea, pres- tigiul ; capacitatea de a stimula gîndirea independentă și creatoare a elevilor ; priceperea de a folosi procedee interesante și eficiente de transmitere și fixare a cuno- ștințelor ; fermitatea, consecvența ; atașamentul față de elevi; corecti- tudinea, cinstea ș.a.m.d. Unele ca- racteristici au fost evaluate foarte diferit de către subiecți. Astfel, stabilitatea emoțională, inteligența, cultura generală, aptitudinile ar- tistice au fost factori mult contro- versați, evaluați la ranguri ex- treme. Rezultatele unei asemenea cerce- tări sînt de natură să furnizeze in- dicații însemnate pentru stabilirea criteriilor de selecție, pregătirea și promovarea cadrelor didactice. De aceea o continuăm, urmărind in- vestigarea creativității în procesul de transmitere a cunoștințelor, dez- văluirea elementelor de conținut țeleg explicațiile, lucrează atent și cu plăcere. Iată însă că, după 30-35 de mi- nute, desenele și cifrele de pe ca- iete nu mai au conturul la fel de net ca la început Unele priviri au început să ocolească tabla. In- tervine, pentru mulți copii, un mo- ment de saturație, dincolo de care începe domeniul suprasolicitării. Cum prevăzuse din timp acest mo- ment dificil, învățătoarea include în programul orei un joc în care se exersează, într-un cadru distrac- tiv, destins, diferite forme de nu- mărare directă și inversă. în ordine și pe sărite etc. Astfel au fost evitate, cu veritabilă intuiție pe- dagogică, atît secționarea bruscă a unei lecții prevăzute pentru o oră obișnuită de curs, cît și prelun- girea ei peste capacitățile de aten- ție și concentrare a școlarilor. Ca- tegoric, pentru a ajunge la o ase- menea structură a lecției învăță- toarea s-a pregătit minuțios. Me- rită subliniate îndeosebi eforturile ei de a stabili în mod cît mai ju- dicios caracterul și conținutul ac- Atenți, minuind cu indeminare alfabetarele. elevii de 6 ani de la Școala generală nr. 150 din Bucu- rești „Construiesc" cuvinte și propoziții. metodă și stil în care se concre- tizează capacitatea învățătorului de a dezvolta gîndirea creatoare a elevilor. Se impune surprinderea originalității învățătorului în acti- vitatea la lecții, care se manifestă foarte diferit în practica instructiv- educativă, primind un colorit cu totul deosebit de la o persoană la alta în funcție de celelalte trăsă- turi intelectuale sau de personali- tatea specifice persoanei date. Studierea problemei ridică o se- rie de întrebări care cer răspuns precis. De exemplu : există disci- pline în cadrul cărora posibilită- țile educării creativității sînt mai bogate sau ele sînt doar mai evi- dente decît în cadrul altor obiecte de învățămînt, unde aceste moda- lități sînt încă neexplorate ? Din analiza unor lecții ținute de un număr mare de învățători și pro- fesori rezultă că ipoteza a doua pare să fie cea valabilă. Există intr-adevăr învățători care găsesc procedee originale de stimulare a activității intelectuale a elevilor la majoritatea obiectelor de învă- țămînt. Mulți învățători, pasionați de literatură, reușesc să desfășoare tivităților de destindere, astfel în- cît jocurile propuse copiilor să sprijine predarea și să-i odihnească fără a duce, totuși, la deconec- tarea totală, care îngreunează re- încadrarea în atmosfera de studiu a lecției următoare. La fel de me- ritorie este munca tovarășei Ma- nolescu pentru confecționarea ma- terialului didactic demonstrativ și a seturilor de piese pentru mani- pulare obiectuală de către școlari. P altă secvență, înregistrată de astă-dată la clasa condusă de în- vățătoarea Emilia Staicu, de la Școala generală nr. 5, evidențiază priceperea de a valorifica oreie de „activități la alegere' introduse recent în planul de învățămînt. In- lăturînd tendința de minimă rezis- tență a considerării activităților la alegere „ad litteram", drept ore ~ln care elevilor li se lasă deplina libertate de activitate, învățătoa- rea a păstrat continuu controlul asupra clasei, selecționînd cu grijă activități cu caracter creator, care prezintă o gradare a dificultăților și contribuie la formarea unor de- prinderi, în special kinestezice — deprinderi de mînuire corectă a instrumentelor de scris și desen, de utilizare a „uneltelor' și a unor aparate simple etc. Este vorba de activități de joc cu caracter cons- tructiv și de stimulare a imagina- ției, de lucrări plastice, de poves- tiri pornind de la imagini etc. care, alături de activitățile de cunoaș- tere a mediului, de asemenea nou introduse în planul de învățămînt, contribuie la formarea gîndirii lo- gice. a capacităților de exprimare corectă, a unor prime deprinderi de sistematizare Dar poate niciuna dintre activi- tățile școlare cu elevii de 6 ani nu relevă mai pregnant capacitățile lor de învățare sistematică decît lecțiile de orientare în mediul în- conjurător. Beneficiari ai unui ca- dru cultural în continuă evoluție și ai mijloacelor comunicării de masă mereu mai perfecționate, școlarii de 6 ani nu numai că par- ticipă intens și activ la aceste lec- ții, dar în multe cazuri devansează atît aria, cît și profunzimea cunoș- tințelor stabilite de programe. Ne amintim în acest sens o observa- ție a cunoscutului psiho-sociolog H. M. Mac Luhan, care arăta, pe o activitate creatoare la lecțiile de citire și compunere, fără să ma- nifeste însă aceeași notă de origi- nalitate și la celelalte discipline ; alții, preocupați de probleme de geografie (cititori de descrieri de călătorie, amatori de excursii etc.) conduc într-un mod original și a- tractiv lecțiile cu conținut geogra- fic. Aceste exemple pledează în fa- voarea considerației noastre că fie- care obiect de învățămînt conține multiple posibilități de educare a gîndirii creatoare a elevilor. Este mai greu de răspuns Ia în- trebarea dacă în practica școlară un profesor poate transmite cole- gilor săi, sub formă de experiență, trăsături ale creativității. După pă- rerea noastră (conturată în des- fășurarea cercetării) preluarea a- numitor procedee ingenioase ale unui profesor de către colegul său constituie o îmbogățire a expe- rienței didactice, dar adevărata va- loare a schimbului de experiență s-ar realiza dacă lecțiile unul pro- fesor cu mare capacitate de crea- ție ar trezi la colegii săi dorința de investigație, de căutare a unor noi modalități de stimulare a gin- baza calculelor, că într-o țară avansată copiii între 3 și 6 ani „învață" stînd la televizor și la radio cam tot atîta timp cît ar în- văța dacă ar sta la ore de curs. „în- vățătura" radioteleviziunii pare de- seori să depășească nivelul lor de înțelegere — spune Mac Luhan — și totuși, uimitor, copiii reușesc să reproducă foarte bine aceste lucruri grele. „Să nu mai credem deci, afirmă el, că sînt suprasolicitați de conținutul programelor școlare. Mai curînd să ne oprim mai atent asupra formelor și metodelor de transmitere a cunoștințelor’. Din acest punct de vedere, in- troducerea Ia clasa I a lecțiilor de orientare în mediu apare o solu- ție dintre cele mai fericite. Ne-am putut da seama și mai bine de acest lucru asistînd Ia o serie de lecții pe temele „Animale domes- tice și sălbatice', „Satul", „Ora- șul*, „La fabrică*, predate la Li- ceul nr. 1 din Buzău, la Școala generală nr. 7 din Giurgiu sau la Școlile generale nr. 11 și 196 din București. Pretutindeni în aceste școli elevii se întreceau să spună cîte știu Ei au citat un mare nu- măr de animale exotice — prin- tre care „canguri*, „pume*, „ali- gatori* — o gamă întreagă de ma- șini-unelte și agregate folosite în uzinele moderne, utilaje variate din construcții etc. — toate, sau aproape toate, cunoscute din emi- siunile de televiziune și radio. Fapte similare de viață șco- lară, care dovedesc interesul și participarea activă la studiu a co- piilor de 6 ani, pot fi prezentate încă în număr impresionant. Ele dovedesc, alături de argumentele furnizate de psihologia experi- mentală. deplinul temei științific al coborîrii limitei inferioare a vîrstei de școlarizare. Concluziile amplului experiment inițiat în acest an școlar, perfec- ționările care vor fi aduse, pe baza Iui, planului de învățămînt și pro- gramelor școlare pentru clasa I vor determina, desigur, o și mai deplină accesibilitate a procesului instructiv- educativ desfășurat cu cei mai mici școlari. Investigație întreprinsă d» AL. CIUCĂ dirii elevilor, dacă le-ar impulsiona în acest sens inițiativa proprie. Rezultatele finale ale cercetării vor trebui să furnizeze indicații bine argumentate și pentru solu- ționarea unei alte probleme prac- tice deosebit de importante — și anume aceea de a stabili trăsătu- rile pe care trebuie să se pună un accent deosebit în formarea viito- rilor învățători și profesori pentru a potența la maximum capacita- tea de creație în activitatea lor ul- terioară — dezvăluind aportul di- feritelor calități (capacități inte- lectuale, trăsături morale etc.) Ia succesul muncii instructiv-educa- tive, valoarea compensatoare a u- neia față de celelalte și căile princi- pale de educare a acestora. Am enunțat doar cîteva din pro- blemele de perspectivă ale temei studiate, a căror cercetare vizează optimizarea rezultatelor procesu- lui instructiv-educativ din școală. MARGARETA TURCAȘ cercetător principal la Sectorul de psihologie al filialei din Cluj a Academiei In școala medernă, J învățători cu pregătire modernă Am citit cu mult interes ma- terialul „Viitorul învățător în fața exigențelor școlii moderne" publicat în „Gazeta invățămîn- tului" nr. 988 din 28. III a.c. Mă asociez întru totul părerilor formulate de colegii de la Blaj, considerînd că programa după care sînt pregătiți în prezent elevii liceelor pedagogice nu mai este de natură să satisfacă cerințele ce decurg din com- plexitatea sarcinilor instructiv- educative ale școlii generale, învățătorul școlii de azi și de miine trebuie să fie un om de cultură, în primul rînd un bun specialist al disciplinelor pe care le predă și un educator competent — toate acestea îm- binate într-o personalitate spe- cifică, puternică. După părerea mea, în vederea optimizării programului de pre- gătire a viitorilor învățători ar exista două modalități : a) o mai judicioasă distribuire a ob- iectelor de învățămînt și inclu- derea neapărată a altor obiecte, cu menirea de a întregi cultura generală și cultura psihopeda- gogică și practică ; b) adoptarea unui sistem diferențiat de pre- gătire cuprinzind trei secții: realistă, umanistă și artistică. Referitor la prima modalitate se impune mai întîi operația de dozare a volumului de informa- ții, priceperi și deprinderi, cu scopul stabilirii unui echilibru între cultura generală și cea profesională, teoretică și prac- tică, întrucît chiar la o analiză sumară a repartiției orelor ne- cesare pregătirii globale pe du- rata celor 5 ani de studii se constată insuficienta atenție a- cordatâ culturii generale. Din totalul de 7327 de ore des- tinate pregătirii pe toată durata școlarității, numai 3182 de ore revin culturii generale. Dacă pentru pregăti- rea de profil — realizată prin cultura pslhopedagogică și prac- tica pedagogică — se rezervă un număr de ore satisfăcător, lucrurile stau, după cum se vede mult mai prost în ce privește cultura generală. Considerăm că un asemenea mod de repartiție a orelor prejudiciază întregul proces de pregătire a viitorilor învățători. Importanța pe care o pre- zintă practica pedagogică în for- marea învățătorului este indis- cutabilă. Contribuția nemijlocită pe care o aduce această acti- vitate la întregirea și lărgirea pregătirii profesionale, creînd premisele deprinderilor didacti- co-metodice, constituie elemen- tul de prim ordin al forma- ției învățătorului. Sînt de părere însă că practicii pedagogice din liceele de învățători trebuie să 1 se asigure un fundament științific mult mai pronunțat, printr-o informație multidisci- plinară bine organizată chiar prin planul de învățămînt, che- mat să acorde o pondere tnai mare obiectelor menite să for- meze, pe de o parte, cultura generală a elevilor, iar de altă parte să constituie fundamentul teoretic științific al deprinderi- lor practice. Altfel se va asi- gura numai înarmarea lor cu „tehnica* muncii didactice care, nefiind susținută de un antre- nament informațional perma- nent, va îngusta formația lor intelectuală, le va diminua ca- pacitatea de absorbție informa- țională și va da activității prac- tice, în scurtă vreme, un carac- ter meșteșugăresc. Cred, de aceea, că planul de învățămînt al liceelor pedagogice trebuie să prevadă un număr suficient de ore necesar studiului istoriei (inclusiv cea antică și medieva- lă, care lipsește din actualul plan !), geografiei, biologiei, chi- miei, matematicii și altor dis- cipline indispensabile culturii profesionale — sociologie, in- strucție civică, legislația școla- ră, logica și în mod deosebit psihologia experimentală și pe- dagogia experimentală. în aceste condiții, chiar dacă elevul ar ține un număr mai redus de lecții, calitatea aces- tora ar crește simțitor și s-ar preveni și fenomenul de supra- încărcare, atît de evident în liceele pedagogice. Este știut că, după actuala programă și mai ales după graficul de practică pedagogică, fiecare elev ține pînă la absolvirea școlii, în toate formele de practică, peste 40 de lecții, cărora li se adaugă tot atîtea ore de consultații — ca să nu mai vorbim de timpul necesar pregătirii pen- tru lecție, scrierii și transcrierii planurilor, confecționării mate- rialului didactic, deplasării la școala de aplicație etc., plus timpul pentru analiza lecțiilor. Se ajunge astfel la un consum ineficient al factorului timp, ceea ce determină o mare dis- proporție între pregătirea teo- retică științifică și cea practică și îngustează cultura generală. Nu minimalizez deloc impor- tanța pregătirii metodice și prac- tice, dar cred că se impune o riguroasă restructurare a cursu- rilor de metodică, o corelare logică a acestora cu psihologia, cu didactica și cu structura o- biectului pe care îl reprezintă și, în același timp, o corelare a acestora cu practica. Consider că includerea orelor de prac- tică în norma didactică ar re- glementa în mod substanțial pregătirea profesională a viito- rilor învățători. Dacă sistemul de pregătire a învățătorilor se menține îh a- celași spirit „enciclopedic", „mo- zaicat", trebuie găsite neapărat modalități de aprofundare a studiului obiectelor ce se predau în clasele I-IV, de lărgire a culturii generale și de asigu- rare a unei pregătiri psiholo» gice și pedagogice în spirit con- temporan. A apropia cultura generală a elevului din liceul pedagogic de aceea a elevului din liceul teoretic, măcar la ni- velul secției umaniste, nu în- semnează de loc a proceda chi- rurgical, așa cum se prezintă astăzi situația la matematică, chimie, geografie, și nici a ex- clude din planul de învățămînt obiecte cu valoare informativă și formativă evidentă. Pe baza unei analize atente a fac- torului timp utilizat pentru stu- diu, începînd cu numărul de o- biecte și modul în care se așează acestea în planul de învățămînt, revizuirea programelor și a ma- nualelor este o măsură care nu mai suportă întîrziere. Adoptarea unei instruiri di- ferențiate, pe secții, pe durata celor cinci ani de studiu ar fi o a doua soluție care ar op- timiza procesul de pregătire a elevilor din liceele pedagogice. Gruparea elevilor după carac- terul mal pronunțat al aptitu- dinilor și al forțelor reale de care dispun ar permite o însu- șire temeinică, aprofundată a disciplinelor cărora li s-ar a- corda prioritatea, în funcție de secție (realistă, umanistă sau artistică). Pornind de la considerentul că volumul de informații din cadrul fiecărui obiect de tn- vățămînt crește de la o zl la alta, în timp ce capacitatea fie- cărui elev rămîne totuși limi- tată, necesitatea de a restrînge aria pregătirii devine evidentă. O astfel de pregătire ar face posibilă și evitarea unui feno- men des întîlnit la foarte mulți învățători, acela de a organiza predarea conform unei „ierahi- zări“ a obiectelor de studiu, în care se acordă prioritate celor stăpînite în condiții mai bune. Evitarea orelor de desen, de muzică, de educație fizică, în- locuirea lor cu ore de matema- tică, citire ori gramatică — so- cotite „mal importante" — îșl găsește explicația (mărturisită, de altfel, de cei mai mulți dintre învățătorii care procedează așa) în faptul că „se pricep" mai puțin la unele și mai mult la altele. De fapt, aceasta demons- trează imposibilitatea pregătirii în mtod egal la toate obiectele de învățămînt. Cînd mă gîndesc la o pregăti- re pe secții a elevilor din liceele pedagogice nu văd în aceasta limitarea posibiitățiior de a dobîndi o cultură generală completă, ci dimpotrivă, toc- mai crearea unor asemenea po- sibilități, printr-o ordonare șl o regrupare a obiectelor de stu- diu într-un chip rațional. Desi- gur, ar urma ca pregătirea psi- hologică și pedagogică, meto- dică și practică să fie egală pentru toate secțiile Dispunînd de o astfel de pregătire, viitorii învățători vor putea face față tuturor sarcinilor ce izvorăsc din procesul instruirii și edu- cării elevilor din clasele I-IV, iar organizarea muncii lor în cadrul școlii se va putea realiza pe grupe de obiecte : cei care au absolvit secția reală vor pre- da matematica, științele naturii etc., absolvenții secției umaniste limba română, istoria ș.a. ,iar cei care au absolvit secția ar- tistică — desenul, muzica, edu- cația fizică. In acest fel, pînă cînd se va ajunge la sistemul de predare obiect-persoană se va putea aplica sistemul per- soană-grup de obiecte. Pregăti- rea psihologică și pedagogică fiind egală, aceasta ar permite desfășurarea activității instruc- tiv-educative cu elevii claselor I-IV în condiții mai bune. Fie că se adoptă acest sis- tem, fie că se rămîne la actuala concepție de pregătire „globală" a învățătorilor, planul de în- vătămînt, programele și manu- alele reclamă o imediată revi- zuire. In acest sens ar fi extrem de utilă o confruntare de păreri a tuturor profesorilor din liceele și institutele pedagogice din țară, în special a acelora cu experiență îndelungată. Prof. ELVIRA CREȚU directoarea Liceului pedagogi® din București PAGINA 3 „REVISTA DE PEDAGOGIE" REPERE PENTRU ORIENTAREA ELEVILOR "—! I- ... |_________________ Continuăm să prezentăm cititorilor noștri, profesori și diriginți, o serie de licee industriale, punîndu-le Ia dispoziție material informativ care să le slujească in munca de orientare școlară și profesională a elevilor ce vor absolvi în acest an clasa a VllI-a. După cum se știe, in cadrul a- cestor licee se asigură o cultură generală la ni- velul liceelor teoretice, precum și o pregătire tehnică de specialitate și temeinice deprinderi practice în domeniul specialităților respective. După absolvire elevii pot lucra în producție în calitate de cadre tehnice de nivel mediu sau pot urma, dacă doresc, studiile în invățămîntul su- perior. în numărul de față dăm o serie de informații despre liceele industriale energetice, liceele in- dustriale pentru construcții de mașini și liceele industriale pentru industria ușoară. Iată adresele liceelor In- dustriale energetice care funcționează in prezent : Cluj, str. N. Pascaly nr. 2, cu specialitatea electroener- getică. Constanța, b-dul Lenln nr. 284, tel. 2.33.84, cu specialită- țile electroenergetică ; me- canoenergetică. Craiova, str. Brazda Iul Novac nr. 115 bis, telefon 49.86, cu specialitățile elec- troenergetică ; mecanoener- getică ; hidroenergetică. Iași, str. Socola nr. 188-190. tel. 13.89, cu specialitățile e- lectroenergetică ; mecano- energetică. Sibiu, str. Victoriei nr. 5, cu specialitatea electromag- netică. București, str Dristor nr. 222, tel. 21.63.57. sectorul 4, cu specialitățile : electroenerge- tică ; mecanoenergetică. LICEELE INDUSTRIALE PENTRU CONSTRUCȚII DE MAȘINI Reșița, Piața Lenln nr. 1, tel. 12.61, cu specialitățile : tehnologia construcțiilor de mașini ; mașini si aparate e- lectrice. Craiova, str. Electroputere nr. 13, tel. 1.37 65, cu specia- litățile : tehnologia construc- țiilor de mașini ; mașini și aparate electrice. Galați, str. Traian nr. 203, 1, tel. 22.22, cu specilitățile tehnologia construcțiilor d« mașini ; construcții navale. Iași, str. Sărăriei nr. 189, tel. 1.32.05, cu specialitățile : tehnologia construcțiilor de mașini ; mașini și aparate e- lectrice. Tg. Mureș, str. lalomiței nr. 2, tel. 53.71, cu specialită- țile : tehnologia construcțiilor de mașini ; mașini și aparate electrice. Ploiești, str. Nucilor nr. 41, tel. 2.35.51, cu specialitățile : tehnologia construcțiilor de mașini ; mașini și aparate e- lectrice. Satu-Mare, str. Mihai Emi- nescu nr. 1, tel. 26.05, cu spe- cialitatea tehnologia con- strucțiilor de mașini. Timișoara, b-dul 23 August nr. 15, tel. 2.39.23 cu specia- litățile : tehnologia construc- țiilor de mașini ; mașini și a- parate electrice ; mașini și u- tilaje în industria textilă. București, str. Nerva Tra- ian nr. 35, tel. 21.33.22, sector 4, cu specialitățile tehnolo- gia construcțiilor de mașini; mașini și aparate electrice. Brăila, în cadrul Liceului Industrial de chimie și cons- trucții de mașini, cartierul Hipodrom, tel. 30.91, se pre- gătesc cadre în specialitatea tehnologia construcțiilor de mașini. leșît da curînd de sub tipar, nr. 4/1969 al „Revistei de pedagogie" cuprinde, la rubrica Cercetări-Ex- perimente, materiale semnate de loan Nicola („Elevul ca subiect în cadrul relației educaționale"), Du- mitru Fînaru („Corelația dintre ■accesibil» și «estetic» în procesul de învățămînt"), Pelaghia Popescu, Rodica Alexandru, loan Nemeș, Ma- rian Scheffel, Rodica Șesurchi („Contribuții la metoda muncii cu manualul în studierea noului mate- rial în timpul lecției"), Emilia Joi- ța, Constantin Zahirnic („Aplicarea unei baterii de teste în paralel cu examenul de admitere"), Vistian Goia („Procedee de studiere a tex- tului literar"), Paula Stoleru-Cons- tantinescu. Viorica Lupu („Proble- me psihopedagogice privind intro- ducerea instruirii programate în în- vățarea chimiei"), loan Gh. Borca, Ion Lupu („Practica pedagogică — element important în pregătirea studenților pentru activitatea di- dactică"). Rubrica Probleme ale practicii școlare cuprinde articolele „Cabi- netul de istorie" de Teodor Mucica. „Compunerea la clasele V—VIII" de Augustin Macarie, „Cerințe ac- tuale față de conținutul și de orga- nizarea activității educative din grădinița de copii" de Florlca An- ireescu, „Necesitatea programării activității pionierești în domeniul arientării școlara și preorientării profesionale a elevilor" de Gheor- ghe Fleancu și „Structura și conți- nutul cursului de istorie în liceu" de Rea-Silvia Bărbuleanu, Constantin Dinu, Florea Stănculeseu. Se publică de asemenea consulta- ția „Natura, omul și religia", de Vasile Oprescu, materialele pe teme de pedagogie comparată semnate de Vasile Iliescu („Școlile secunda- re complete") și Traian Herseni („Raportul dintre pedagogia com- parată și alte discipline"), precum și articolele despre istoria școlii și gîn- dirii pedagbgice — „Din istoricul pregătirii cadrelor didactice în România" de Ilie Popescu-Teiu- țan, Tiberiu Truțer și „Contribu- ții la istoricul dezvoltării învăță- tnîntului românesc în Comitatul Caraș (1774—1806)“ de Ion Geor- gescu. Revista cuprinde, de asemenea, a rubrică de critică si bibliografie. Instalarea și controlul rețelele- fi rtctnlor electrice ;- ttituie o muncă pas i^nantă ;■ de tr.altă tehnicitate LICEELE INDUSTRIALE ENERGETICE Industria noastră construc- toare de mașini are nevoie de cadre medii tehnice cu cali- ficare de specialitate. Dintre specialitățile care se pregă- tesc în liceele Industriale pentru construcția de mașini amintim cîteva : Tehnologia construcțiilor de mașini Cadrele medii care se pre- gătesc în această specialitaxe trebuie să aibă, pe lingă cul- tura generală necesară, cu- noștințe in domeniul tehnolo- giei de fabricare și executare a diferitelor piese și sisteme tehnice care stau la baza construcțiilor de mașini. Ele vor lucra in sectoarele pro- ductive ale întreprinderilor. In serviciile tehnice de pro- iectare Sau normare, unde vor contribui Ia realizarea sarcinilor de plan. In acest scop vor studia obiecte ca : tehnologia construcțiilor de mașini ; mașini-unelte și pre- pcm așchiere ; utila- jul și tehnoevgia prelucrării la cald ; rezistența materia- lelor s: organe de mașini ; tratamente termice; elec- trotehnică si electronică etc. Mașipi șl aparate electrica Pe parcursul școlarizării, tinerii care doresc sa se ca- lifice în această specialitate iși însușesc cunoștințe ce cultura generali la nivelul celorlalte licee, precum și onostințe de cultură tehnică generală si de specialitate. Ei studiază o serie de discipline te profil :a : tehnologia fa- brici fii ci SCSTB’e— ics^ in iirr.en’.ui mor.t»- ju! ai și centrale- lor termce.ec;. te ■' a altor "stilam cu caracter termo- energetic : instalat!! de cexa- ne pentru producerea aburu- lui necesare diferitelor pro- cese tehnologice industriale, inrialații de termoficare ur- bană st industrială, instalării pentru stații de pompare etc. Toate aceste cunoștințe le sînt asigurate prin studiul u- nor obiecte ca: îermotehnicr reristența materialelor și or- gane de mașini ; cazare ri turbine ; electrotehnică si electronică ; centrale, stații și rețele electrice ; crganitarea și planificarea producție: etc. De asemenea, liceele indus- triale energetice pregătesc cadre In specialitatea hidro- energetică. Acestea vor lucra la construcția și exploatare centralelor hidroelectrice si a altor instalații si amenajări hidrotehnice. Pentru formarea deprinde- rilor practice necesare în ve- derea exercitării cu bune re- zultate a tuturor acestor spe- cialități, elevii execută lu- crări practice atit In atelie- rele și laboratoarele liceelor, cît și direct In procesul de producție. Ord de iucrări in cabinetul de desen cl Liceului indus- trial pentru construcții de mașini din București FUslnra ocupă un loc ce:— trai ts pz-e-res-.:! tehn-Sog-e generai din industria textili, ea realizind firele pentru ali- mentarea sectcarelcr de țe- Tesâ torie Tinerii rare «e pregătesc per.tru specialitatea tesățone vor lucra după absolvirea 11- eeuluu in cadrul întreprin- derilor textile, la realizarea țesăturilor de fire ce bumbac si tip bcmhac, lină și tip lină, mătase ți tip mătase, in și ci- nepă. în acest scop ei dobin- desc in liceu o pregătire co- respunzi t oare. Confecții din textile Acest sector al IndusTiei textile s-a dezvoltat și s-a modernizat mult in ultimii ani. Absolventii care vor lucra in cadrul lui se vor familiariza cu diverse sis- teme de lucru : individual, de echipă, bandă rulantă, sistem prodsincron, procedeu con- text etc., vor cunoaște pro- cedeele noi de finisare a con- fecțiilor, precum și construc- ția și funcționarea celor mai Specialitatea tricotaje, da- torită bogatei sale diverst- un proces lîri-nțț:: țțr.nlex în care Mut toi—1te nuLStei specia * ne m.a.t »:•.=■ tehnic. Cadrele ehz.i:e mec.: preșldie in li- ceele cu acest profil vor stu- dia ccnstrsct:a si funcționa- rea acestor mașini moderne, procesele tehnologice folosite, vrscaizarea r. procurile:, maiemie prime f;iivlte ele in H-cee!» industriale pen- tn -..-fustria ușoară se mai pregătesc cadre tehnice ue nivel mediu în specialitățile prelucrarea racrineolai si a masetar plxstiee ș; confecții din piele și înlocuitori. Ca fi in celelalte licee de tpecialitate. și in cele care pregătesc cadre nentru indus- tria ușoară elevilor li se pre- dau cunoștințe de cultură ge- nerală la nivelul liceelor teo- * retice. Liceele industriale pentru Industria ușoară funcționează in următoarele localități : Iași, str. Socola nr. 84. tel. ♦5.22, cu specialitatea filatură. Cisnădie, iud. Sibiu, str. Proletarilor nr. 16, tel. 182, cu specialitatea '.esătorie. București, str Poet Cerna nr. 1, tel. 12.25.80. sectorul 4. cu specialitățile : țesătorie ; tricotaje ; confecții din tex- tile ; confecții din piele si în- locuitori; prelucrarea cauciu- cului și a maselor plastice. INSTITUTUL POLITEHNIC - IAȘI ANUNȚĂ scoaterea la coecurs a următoarelor posturi didactice i __ Profesor ia catedra XXIV — Mecanică teoretică, disciplina Mecanică, poz. 2 din statul de funcțiuni. — Coaf«rer.țiar la Catedra IV — Chimie organică, disciplina Chimie organică, poz. 2 din statul de funcțiuni. — Conferențiar Ia Catedra VII — Industrii organice, disci-^ plinele Tehnologia antidăunătorilor și Chimie organică, poz. 4 din statul de funcțiuni. Candidații la concurs vor depune — în termen de 30 de zile de la publicarea anunțului In Buletinul oficial nr. 61 din 3 aprilie 1969 — la secretariatul rectoratului Institutu- lui politehnic din Iași. Calea 23 August nr. 22, cererea de 'nscriere însoțită de actele prevăzute în Statutul personalu- lui didactic din R.S.R.. publicat în Buletinul Oficial nr. 33 din 15 martie 1969. Concursul va avea loc la rectoratul Institutului politehnic din Iași în termen de 2 luni de la expirarea termenului de înscriere. B I B L K O T E © A „Predarea limbilor străine. Probleme lingvistice și psihopedagogice" Lucrarea lui Eugen Noi- vicicov „Predarea limbilor străine. Probleme lingvisti- ce și psihopedagogice' (voi. I), apărută în Editura di- dactică și pedagogică, își propune să prezinte o se- rie de aspecte importante legate de așezarea studiu- lui acestor limbi pe baze riguros științifice. Primul capitol înfățișează principalele etape ale evo- luției ideilor metodice in do- meniul respectiv, de la Re- naștere pînă în zilele noas- tre- Următoarele două ca- pitole sînt dedicate lexicu- lui și gramaticii. Sînt dez- bătute aici locul pe care-1 ocupă acestea în procesul de învățare a unei limbi străine, precum și cele mai bune procedee de predare a lor. Desprindem ideea — care astăzi își găsește tot mai mult ecou în rîndul specialiștilor — că grama- tica trebuie să fie subordo- nată față de practica folo- sirii limbii ca mijloc de co- municare și, prin urmare, studiul ei trebuie să aibă un caracter funcțional. O deosebită atenție se acordă modelelor structurale, con- siderate ca auxiliare indis- ' pensabile în însușirea lim- bii. După ce se ocupă, în ca- pitolul IV, de aspectele psihopedagogice ale pre- dării limbilor străine, au- torul analizează mai pe larg problemele legate de ins- truirea programată, pre- zentînd o serie de expe- riențe efectuate in țara noastră și peste hotare. Ul- timul capitol este consacrat unei succinte treceri în re- vistă a mijloacelor audio- vizuale în predarea limbi- lor străine. Lucrarea se remarcă prin bogatul material informa- tiv pe care îl are la bază. Ilustrată cu zeci de exem- ple din limbile engleză, franceză, germană și rusă, ea se adresează tuturor profesorilor care predau limbile de circulație inter- națională. Un număr mare de tabele și scheme contri- buie la concretizarea pozi- țiilor teoretice expuse. S. WOLF, R. CHIVESCU „Simion Mehedinți" Editura științifică a pu- blicat recent, sub semnă- tura Iul Emil Bâldescu, lu- crarea „Simion Mehedinți. Glnditor social-politic și pedagog*. Intreprinzînd, în prima parte a lucrării, o minuți- oasă analiză a operelor cu conținut filozofic și social- politic ale marelui nostru geograf, autorul subliniază faptul că S. Mehedinți a fost atras spre materialism prin activitatea lui științi- fică, tn cadrul căreia uti- liza legea cauzalității și evi- denția rolul factorului eco- nomic în dezvoltarea socie- tății. In partea a doua a lu- crării este expusă concep- ția pedagogică originală a lui S. Mehedinți, eviden- țiindu-se adeziunea lui la o școală activă și atractivă, legată de viață, interesul manifestat pentru dezvolta- rea gîndirii elevilor, pen- tru o largă utilizare a for- melor de muncă indepen- dentă. Lucrarea se ocupă în mod deosebit de activita- tea valoroasă desfășurată de S. Mehedinți în elabora- rea manualelor școlare, pe care le concepea ca „un în- demn spre observare, un ferment pentru cugetare proprie și un ajutor pentru generalizare", ca și în do- meniul perfecționării ca- drelor didactice. Lucrarea aduce astfel o contribuție de seamă la cu- noașterea și sub aceste as- pecte a personalității mare- lui geograf S. Mehedinți. S. VEZA INSTITUTUL PEDAGOGIC DE 3 Ml BACĂU ANUNȚĂ scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice : — conferențiar la catedra de pedagogie disciplina Pedagogie generală, poz. 1 din statul de funcțiuni ; — asistent la catedra de educație fizică, disciplinele Cultură fizică medicală, Volei, Jocuri dinamice și Schi, poz. 7 din statul de funcțiuni ; — asistent la catedra de educație fizică, disciplinele Atle- tism și Schi, poz. 8 din statul de funcțiuni; — asistent la catedra de educație fizică, disciplinele Handbal, Educație fizică, înot, poz. 9 din statul de funcțiuni ; — asistent la catedra de educație fizică, disciplinele Gim- nastică, Educație fizică, înot, poz. 10 din statul de func- țiuni ; — asistent la catedra de educație fizică, disciplinele Educație fizică, Atletism, Schi, poz. 15 din statul de funcțiuni. Candidații la concurs vor depune la secretariatul rectora- tului Institutului pedagogic de 3 ani din Bacău, o dată cu ce- rerea de înscriere, următoarele acte, în dublu exemplar : — copie legalizată de pe diploma de stat sau de' pe actul echivalent de studii superioare ; — copie legalizată de pe diploma de doctor ; — copie legalizată de pe atestatul de profesor sau conferen- țiar. — lucrările științifice ale candidatului, într-un exemplar ; — certificatul de caracterizare a activității profesionale și sociale a candidatului, eliberat de instituția în care iși are funcția de bază ; — memoriul de activitate didactico-științifică, semnat de candidat; — autobiografia. Concursul va avea loc la Institutul pedagogic de 3 ani din Bacău, calea Mărășești nr. 157, tn termen de două luni de la data publicării acestui anunț. Informații suplimentare se pot obține Ia telefonul nr. 13673. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA i București, Piața Sclnteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac prin oficiile poștale, factorii poștali și difuzorii de presă. Tiparuli Combinatul Poligrafic Casa Sclnteii 40.132 I