Proletari din toate țările, uniți-vA I t Anul XXI-Nr. 992 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂM!»" SI CULTURĂ Vineri 25 aprilie 1969 4 pag. 25 bani ■ Rețeaua bazelor turistice din învățămîntul de cultură generală pentru excursiile inter- județene din vara anului 1969 (pag. 2) ■ Eficiența și finalitatea inspecției de specialitate (pag. 3) ■ Nou și vechi in predarea matematicii la școlarii mici (II) (pag. 3) ■ Repere pentru orientarea elevilor (pag. 4) Prezență unanimă la munca patriotică De riten saptămini de cind in sunanferă plutesc miresme de iarbă proaspă- tă ți ram ari înflorite, în preocnpările cotidiene ale elevilor noștri a reintrat ■na din activitățile cu bogată și frumoasă tradi- ție — manea voluntară patriotică. Păstrind ineă vii in memorie zilele fier- binți si tnmultuoaae trăite vara trecută pe șantierele naționale ale tineretului, iile încărcate de poezia vieții de brigadier, e- levîi u răspuns ți in a- eeastă primăvară in ina- ■imitate la chemarea a- dresată de C.C. al U.T.C. La orașe ți sate, in pă- duri sau livezi, pe locu- rile virane. peste tot unde s-au deschis șan- tiere. alături de ceilalți tineri muncese ți elevii. In județul Mehedinți li- ceenii s-au luat la între- cere pentru împădurirea eitorva sute de hectare La Jiana au împădurit pînă acum peste 5 hec- tare, iar la Gogoși și Balta Verde au sădit du- minica trecută cîteva sute de salcimi. Elevii li- ceului din Vînju Mare, împreună eu cei ai școlii de mecanici agricoli din Vînjulet, ți-au propus să planteze o adevărată pă- dure de 2t IM de plopi. La celălalt capăt al țării, pe malul mării, sute de elevi lucrează la amena- jarea parcului Tomis și a plajei de la Mamaia, ca și la plantarea unei gră- dini menite să înfrumuse- țeze peisajul eonstănțean. Vești despre treaba bună făcută de elevi a- vem și din alte județe Bilanțul încheiat pînă a- cum de elevii din Băbeni, județul Vîlcea. este de-a dreptul impresionant. A- lături de tinerii din comu- nă. ei au plantat 3 hec- tare cu plopi, au amenajat 2 000 metri pătrati de spa(ii verzi, precum și șoseaua principală a comunei. Și. pentru că toți îndrăgesc sportul, de curînd au în- ceput lucrările pentru construcția unei baze sportive cu teren de baschet, volei, handbal, groapă de sărituri. Nici elevii din celelalte o- rașe și comune ale județului nu au rămas in urmă. La începu- tul săptămînii tinerii din Drăgășani. Mateești, Man- ga, Brezoi, Horezu au îm- pădurit cîteva hectare. La Bălcești, într-o singură zi, 200 de elevi au plantat 5 hectare cu plopi pe locul denumit Zăvoi, iar la lo- nești și în stațiunile de pe valea Oltului nu peste mult timp vor înflori mii și mii de trandafiri plan- tați de elevi. Peste tot munca este în toi. Pentru ca orașele și satele unde locuiesc să arate cît mai îngrijite și mai frumoase, pentru ca in jurul lor să fie cit mai multe păduri și livezi, e- levii închină cu bucurie muncii patriotice cîteva ceasuri din timpul lor li- ber. Este, aceasta, o do- vadă a înaltei ținute eti- co-cetățenești pe care le-au format-o școala, or- ganizația de tineret. M. V. ' Trepte și dimensiuni in AFIRMAREA LICEULUI SĂTESC ȘCOALA DE 10 AM 1N ACTUALITATEA MEDIATA ACȚIUNI Dîntotdeauna satul a urmărit cu priviri pline de afecțiune» ad- mirație și mîndrie pe aceia dintre fiii săi care, cucerind înălțimile culturii, artei și științei, au extins și pe aceste tărimuri titlurile de străveche glorie ale meleagurilor natale. In ciuda multiplelor opre- liști de ordin material, moral și social, un Lazăr și un Creangă, un Grigorescu, un Brâncuși sau un Aurel Vlaicu, luceferi de primă mă- rime ai științei și artei românești, și-au pornit drumul din mijlocul celor care trudeau pe ogoare. Dar mulți, foarte mulți dintre fiii sate- lor care, aidoma acestora, ar fi putut cinsti istoria culturală a țării au fost siliți în trecut să se oprească la clasele primare, pentru mo- tivul evident că învățămîntul secundar rural era, în acea perioadă, inexistent. Dimensiune caracteristică a mutațiilor fundamentale petrecute în viața spirituală a țării, în afirmarea culturii noastre socialiste, liceul sătesc a devenit astăzi, cind cele mai vechi dintre aceste instituții școlare abia au depășit zece promoții de absolvenți, o prezență dina- mică în viața satelor, o forță a propulsării lor nu numai pe plan intelectual, ci și în sfera generală a civilizației, în economie și pe plan social. S-a vorbit în repetate rînduri despre sporul de cultură pe care liceul rural îl aduce in viața satului, de gama largă de acțiuni pe care o realizează el în sfera educației permanente. Este evident însă că indicele esențial al viabilității acestor instituții școlare, sensul fundamental al existenței lor îl constituie „producția" pe care o asi- aură. valoarea pregătirii generale pe care o dan tinerei generații, ve- rificată la „bancul de probă" al accesului în formele superioare de învățămînt. Competitivitatea prin prisma accesului la invățămintul superior Am căutat să analizăm tocmai din acest unghi ansamblul acti- vităților care se desfășoară în două licee sătești din județul Brăila — Liceul din lanca și Li- ceul din însurăței. Modul cum s-a reacționat în ambele licee la întrebarea noas- tră : Cîți dintre absolvenții dv. și-au continuat studiile in învă- țămîntul superior ? a fost aproa- pe identic. Nimic din ceea ce ni s-a spus nu a căpătat, vreun mo- ment, un caracter pur statistic. CE RELIEFEAZĂ O ANCHETĂ PRINTRE ELEVI în procesul amplu și mul- tilateral de perfecționare a învățămîntului, prezintă inte- res și punctul de vedere al elevilor, îndeosebi al celor mari. Ne-am adresat așadar în acest scop elevilor din cîteva > clase a Xl-a și a Xll-a cu o întrebare cuprinzătoare, pentru a lăsa cît mai largă posibilitatea lor -ie referire . ce aveți de spus educatorilor voștri, despre școală și activi- tatea școlară acum. după, ce ați parcurs în cea mai mare parte drumul școlarității ? Ce- 4 le 271 de răspunsuri primite reliefează cîteva concluzii edi- ficatoare și interesante. In primul rînd, s-a putut vedea că elevii au ceva de — Dumneata, tovarășe Dumi- trescu — s-a adresat prof. Eu- geniu Marin, directorul Liceului din lanca, profesorului de fizică — ai fost pînă acum diriginte la două, sau chiar trei promoții de absolvenți. Știi ce au devenit foștii elevi de care ai răspuns ? Dar dumneata, tovarășe Bunes- cu ? Dar tovarășa Dimitriu ? Cei interpelați, unii ajutîn- du-se de un sumar catalog, alții nici cu atît, au trasat jaloanele evoluției fiecăruia dintre absol- venții de acum 9, 5 sau 2 ani, cu o asemenea precizie și cu astfel de detalii chiar, îneît era vădit că drumul acestora fusese urmă- rit cu atent și cald interes. Am aflat astfel despre ascensiunea înregistrată de fostul elev al șco- spus în privința perfecționării învățămîntului și că doresc și sînt bucuroși să spună. „M-a surprins plăcut că v-ați gîndit să ne întrebați și pe noi", sau „Mă bucură că ni se acordă și nouă încrederea să ne spu- nem părerea", sau „Este bine să puneți mai des astfel de întrebări, cel puțin elevilor din ultima clasă" — iată cîteva din formulele prin care elevii au exprimat acest lucru. Din cei 271 de elevi participanți la anchetă numai 3 au deda rat că n-au nici o propunere și nici o observație de făcut. Toți ceilalți au arătat că nu le ajunge timpul afectat pen- tru a spune cîte ar dori O altă constatare, de natură lii, Ovidiu lancu, ajuns astăzi, la nici 10 ani după absolvire, lector la Facultatea de electronică a Institutului politehnic dm Bucu- rești și a altor trei foș*i elevi menținuți în facultăți ca asis- tenți. Se pare că în general li- ceul a fost o veritabilă pepinie- ră de cadre didactice. multe funcționînd acum la școlile ge- nerale din împrejurimi, iar doi — profesorul de științe naturale Tudor Oprișan și profesoara de limbă română Elisabeta Amza — revenind chiar aici, la școala unde au fost formați; această predilecție a multor elevi pentru profesiunea didactică nu înseam- nă că zeci de alți foști elevi nu s-au înscris pe orbita altor pro- fesiuni intelectuale, devenind me- dici, ingineri, agronomi, econo- miști etc. Este aceasta o dovadă că la lanca „se face carte", că pregă- tirea pe care o asigură elevilor colectivul didactic al acestui li- ceu este competitivă cu pregăti- rea dată de oricare din liceele cu tradiție ale țării. Despre aceasta vorbesc, de altfel, și succesele ob- ținute la concursurile pe disci- pline ale elevilor. Tînărul Mihai Stratan, astăzi student la Politeh- nică, este deținătorul unui pre- miu III pe țară la concursul de matematică, iar actualului elev în clasa a XH-a, Petre Danciu, i s-a decernat o mențiune la fi- nala pe țară a concursului de li- teratură. Aceeași precizie care, dincolo de procente și date statistice, vă- dește un cald interes pentru fie- care elev al școlii am întîlnit și la Liceul din însurăței, unde ni s-a vorbit cu părintească mîndrie despre perspectivele Măriei Mâ- nu, șefă de promoție a Institutu- lui pedagogic din Galați, astăzi să ne bucure, este seriozitatea elevilor. Deși știau că răs- pund fără semnătură, nici unul din ei n-a fost tentat să dea răspunsuri ușuratice sau pe o tonalitate ironică Mai mult, cei 3-4 elevi care au exprimat păreri „mai cu- rajoase", sau „fără menaja- mente". cum s-au exprimai ei, au ținut să semneze, ex- plicînd că, deși nu li se cere semnătura, nu vor să >e creado că s-ar teme să-și spună des- chis părerile Este important apoi faptw că. lăsați de generalitatea în- trebării să se refere la ceea ce doresc, 262 de elevi s-au oprit la problema fundamen- tală — conținutul pregătirii profesoară ia Școala generală din Bărăganu. despre Georgeta Alexandresc u. absciventă a Fa- cultății de filologie, despre tină- rul matematician Gheorgbe Ale- xe. despre politehnicienii Con- stantin Mantia și Gh. Emil sau despre absolvenții ultimei promo- ții : Elena Hi oară — laureată a premiului IU pe țară ia con- cursul de literatură — Marian Epure sau Virgtl Băcan u. Caracteristic pentru liceele din lanca și însurăței, ca și pentru alte licee din mediul ruraL vizi- tate de nc-i anterior, este făptui că aici lucrurile sini privite ca intr-o mare familie unită prin mii de fire afective. Faptul aces- ta constituie un argument impor- tant în lupta angajată de colec- tivele liceelor rurale pentru ob- ținerea unor indici calitativi su- periori în pregătirea absolventi- lor. Rezultatele pozitive obținute îs acest domeniu se datoresc în bună parte și grijii pe care o manifestă profesorii pentru ridi- carea propriei lor calificări. Acum un deceniu, aproximativ 60 la sută din componență ambe- lor colective nu aveau pregătire universitară completă. Astăzi. în ambele colective întilnim doar doi profesori care nu au studii universitare. Factori obiectivi și subiectivi in balanță Dar mai sînt și alți factori care trag greu în cumpănă și, din păcate, nu pe talerul succesu- lui. Un prim element negativ îl pe care le-o dă școala. Cri- teriile elevilor, care se deose- besc întrucîtva de cele ale profesorilor, sînt demne de analizat. Ei au tinut să subli- nieze cu tărie că ceea ce fi interesează în ultimul an de școală, aproape în exclusivi- tate. sînt materiile care se cer la bacalaureat și la exa.nien.ele de admitere în învățămîntul superior. Nu înțeleg de ce trebuie să împartă puținul timp de care dispun — mat ales în clasa a Xll-a — în vederea pregătirii lecțiilor pentru obiecte de învățămînt la care nu vor avea de dat examene. Ancheta noastră a scos in evidență admirabila grijă a constituie baza materială Insufi- cient de satisfăcătoare. Astăzi, cînd majoritatea liceelor din ora- șe sînt angajate într-o amplă ac- țiune de modernizare a tehnolo- giei și tehnicii de predare, un li- ceu fără nici un laborator care să poată purta pe drept cuvînt acest nume, așa cum se prezintă liceul din Însurăței, de exemplu, nu poate ține pasul, oricîte efor- turi ar face colectivul didactic. Rezultatul cel mai concludent al acestei situații îl constituie fap- tul că prea puțini dintre absol- venți se îndreaptă spre facultăți- le în care prioritatea o deține fi- zica sau chimia. De aceea, pro- misiunile organelor locale de a dota liceul din însurăței cu labo- ratoare la nivelul cerințelor tre- buie realizate de urgență, cu atît mai mult cu cît, conform cerin- țelor populației locale și a propu- nerilor avansate, acest liceu ur- mează să funcționeze in viitor cu secție de matematică-fizică. Măsuri similare se impun și la li- ceul din lanca. unde lucrurile nu stau cu mult mai bine. O a doua situație nefavorizan- tă o constituie faptul că mai multe licee sătești își recrutează elevii din aceeași zonă, ceea ce duce la coborîrea. într-o măsură, a nivelului de exigență la con- cursul de admitere. Este necesa- ră. deci, restudierea amănunțită a amplasării liceelor sătești din județ, în funcție de cerințele reale și de condiții. în sfîrșit, acționează negativ fluctuația cadrelor didactice. In- tr-adevăr, nu puține au fost ca- zurile cînd profesori cu studii (Continuare fn pag. a 3-a) elevilor din ultimele două clase de liceu pentru pregă- tirea temeinică în vederea ce- lor două examene cărora ei le acordă, pe bună dreptate o extrem de mare importanță. Este semnificativ faptul că nici unul dintre elevi n-a cerut să se ușureze aceste examene să se simplifice conținutul lor sdu să se reducă exigența Ceea ce au cerut a fost un sprijin stăruitor în pregătire pentru ridicarea nivelului cu- noștințelor la înălțimea cerin- 'elor actuale ale învățămin- ^ului superior în această pri- F M. (Continuare in pagina a 3-a) PE PLAN JUDEȚEAN Paralel cu lucrările legate de încheierea acestui an de învăță- mînt, în școli și la inspectoratele județene se desfășoară pregătiri intense pentru trecerea la învăță- mîntul general de 10 ani. Una din problemele de cea mai mare im- portanță legate de această trecere privește fixarea rețelei școlare și asigurarea condițiilor pentru ca fiecare unitate la care urmează să funcționeze, începînd din toamnă, clasa a IX-a să dispună de toate condițiile material-didactice ne- cesare. în legătură cu modul cum se rezolvă aceste probleme în cadrul inspectoratului școlar județean Prahova am cerut unele informa- tii tovarășului TRAIAN COMA- NICIU, inspector general al jude- țului. — Cîte școli cu clasa a IX-a vor funcționa în județul dv. în anul școlar 1969—1970 ? — Așa cum am comunicat Mini- sterului învățămîntului încă de a- cum cîteva luni, am socotit că avem condiții de a înființa clasa a IX-a la 31 de școli generale putînd cuprin- de astfel 1 260 de absolvenți ai cla- sei a VIIT-a. Am prevăzut ca 20 de clase, cu 868 elevi, să func- ționeze în mediul urban și 11 clase, cu 395 elevi. în mediul ru- ral. în momentul de fată reexa- minăm problema rețelei școlilor care vor trece începînd cu viito- rul an școlar la învățămîntul de 10 ani, întrucît socotim posibil ca numărul de școli pe care ni l-am propus inițial să crească. în funcție de rezultatele pe care le va da această reexami- nare. care se va încheia la 15 mai a.c., vom face eșalonarea și pentru viitorii ani. — în ce stadiu se află pregăti- rea condițiilor materiale pentru clasele a IX-a care vor funcționa incepînd cu viitorul an școlar ? — La stabilirea nominală a rețe- lei s-au avut în vedere existența condițiilor materiale și a persona- lului didactic necesar, ca și posibi- litățile de Creare a unor asemenea condiții pînă la deschiderea nou- lui an școlar. Fiecare din școlile care vor func- ționa cu clasa a IX-a va dispune de unul sau două laboratoare bine dotate, de biblioteci, iar unele și de săli de gimnastică. Toți elevii claselor a IX-a din mediul urban vor avea la dispoziție condiții de efectuare a lucrărilor practice. în majoritatea cazurilor în cadrul școlii unde vor învăța, iar în cîte- va cazuri pe lîngă alte școli, apro- piate. Astfel de posibilități vor fi create și elevilor clasei a IX-a din mediul rural. Fondurile alocate în prezent pen- tru material didactic sînt cu peste 600 000 lei mai mari decît anul tre- cut. tocmai în vederea înzestrării școlilor care vor funcționa cu clasa a IX-a. Inspectoratul se preocupă ca toate fondurile destinate apro- vizionării acestor școli cu material didactic să fie cheltuite pînă la ul- timul leu, astfel îneît laboratoarele lor să dispună de aparatura ne- cesară experiențelor și demonstra- țiilor cerute de programe. în sfîrșit, cîteva amănunte în ceea ce privește personalul didac- tic. Din cei peste 340 de profesori care vor preda la clasa a IX-a, 320 au studii corespunzătoare. Res- tul catedrelor neacoperite vor fi declarate vacante. Pentru ocupa- rea lor, inspectoratul școlar jude- țean își propune să trimită dele- gați la centrele de repartizare a absolvenților din învățămîntul su- perior. — Cum se desfășoară munca de propagandă în rîndurile elevilor și părinților ? — Inspectoratul școlar a dat tu- turor școlilor generale indicația de a-și intensifica activitatea de ori- entare a absolvenților clasei a VIII-a care nu vor merge la licee sau școli profesionale spre clasa a IX-a a învățămîntului general. Acestui scop îi sînt dedicate ore speciale de dirigenție. De aseme- nea, se inițiază întîlniri cu părin- ții elevilor Munca de propagandă pentru școlarizarea în clasa a IX-a a și început și se desfășoară cu intensitate la școlile din orașul Ploiești, ta școlile din Valea Călu- gărească, Telega, Șoimari etc. Con- siderăm că ea va trebui continuată și după încheierea anului școlar, cînd va avea un mai pronunțat ca- racter individualizat, întrucît vom dispune și de situația admiterilor în licee și școli profesionale. Probleme similare pe linia pre- gătirilor pentru trecerea la învăță- mîntul general de 10 ani se ridică in toate județele. O analiză, chiar și sumară, a rețelei școlilor care vor funcționa începînd din toamnă cu clasa a IX-a reliefează faptul că, în timp ce unele inspectorate șco- lare județene, ca cele din Vrancea, Iași, Sibiu Ilfov, Dolj, Botoșani și-au propus sâ înființeze clase a IX-a la mai puțin de 15 unități șco- lare, inspectoratele școlare din Mu- reș, Cluj, Bacău, Brașov și-au pro- pus un număr de 4 pînâ la 10 ori mai mare. Diferențe sînt, desigur, firești. Atunci cînd sînt însă prea mari ne obligă să ne întreb-m dacă într-adevăr au fost luate în consi- derare toate posibilitățile, astfel îneît eșalonarea generalizării să nu înregistreze disproporții prea mari de la an la an Cum in momentul de față la in- spectoratele școlare este reexami- nată problema rețelei acestor școli, credem că este necesar să se mani- feste cu acest prilej un înalt spirit de răspundere pentru a nu transfe- ra anilor viitori ceea ce se poate face chiar din acest an. Rețeaua bazelor turistice din invățămintul de cultură generală pentru organizarea excursiilor inter județene în vara anului 1069 JUDEȚUL ALBA Abrud : Liceul „Horia, Cloșca și Crișan“ — 150 de locuri. Funcțio- nează între 1 iulie — 31 august. Se asigură și masa. Aiud: Liceul „Bethlen Gabor" — 100 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august. Alba lulia : Școala profesională de construcții — 100 de locuri. Funcțio- nează între 1—31 iulie. Se asigură și masa. Alba lulia: Liceul „Horia, Cloșca și Crișan“ — 150 de locuri. Funcțio- nează între 1—31 iulie. Se asigură și masa. Albac: Școala generală — 40 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august. Baia de Arieș : Liceu — 60 de. locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august. Se asigură și masa. Gîrda : Școala generală — 40 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august. Șebeș : Liceul de cultură genera- lă — 100 de locuri. Funcționează în- tre 1 iulie — 31 august. Se asigură și masa. Sebeș : Liceul economic — 100 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august. Se asigură și masa (la li- ceul de cultură generală). Teiuș : Liceu — 50 de locuri. Func- ționează între 1 iulie — 31 august. Zlatna: Liceu — 100 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 au- gust. Se asigură și masa. JUDEȚUL ARAD Arad : Liceul pedagogic — 100 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august. Hăimagiu: Școala generală — 50 de locuri. Funcționează între 1 iu- lie — 31 august. Lipova: Liceu — 30 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 au- gust. Sebeș: Liceu — 50 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 au- gust. JUDEȚUL ARGEȘ Corbeni: Liceu — 100 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 au- gust. Se asigură și masa. Curtea de Argeș : Liceu — 150 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august. Se asigură și masa. Cîmpulung : Liceul „D. Golescu" — 100 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august. Se asigură si masa. Pitești: Liceul nr. 1 — 150 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august. Se asigură și masa. Pitești : Liceul nr. 2 — 150 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august. Se asigură și masa. Pitești: Liceul nr. 3 — 100 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august. Se asigură și masa. Topoloveni: Liceu — 50 de locuri Funcționează între 1 iulie — 31 au- gust. Se asigură și masa. $ JUDEȚUL BACAU Bacău; Liceul nr. 1 — 100 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 20 august. Bacău : Liceul pedagogic — 300 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 25 august. Se asigură și masa. Bacău : Gr. școlar profesional — 100 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 25 august. Se asigură și masa. Tg. Ocna: Liceu — 75 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 20 au- gust. JUDEȚUL BIHOR Aleșd: Liceu — 50 de locuri. Funcționează între 1—31 iulie. Beiuș : Liceul nr. 1 — 100 de locuri. Funcționează între 1—31 iulie. Se a- sigură și masa. Beiuș : Liceul nr. 2 — 200 de locuri. Funcționează între 1—31 august. Se asigură și masa. Oradea: Liceul nr. 1 — 180 de locuri. Funcționează între 1—31 iu- lie. Se asigură și masa. Oradea: Gr. școlar profesional — 200 de locuri, Funcționează între 1—31 august. Se asigură și masa. Salonta: Liceu — 60 de locuri. Funcționează între 1—31 iulie. JUDEȚUL BISTRITA-NĂSAUD Beclean : Liceu — 100 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 au- gust. Se asigură și masa. Bistrița: Liceul nr. 1—80 de lo- curi. Funcționează între 15 iunie — 31 august. Se asigură și masa. Bistrița : $c. spec. nr. 10 — 80 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august. - Bistrița : Școala sanitară — 100 de locuri. Funcționează între 25 iulie 31 august. Se asigură și masa. Năsăud: Liceul „G. Coșbuc" — 80 de locuri. Funcționează intre 1 iulie — 31 august. Prundul Birgăolui : Liceu — 50 de locuri. Funcționează intre 15 iunie — 31 august. Teaca : Liceu — 80 de locuri. Func- ționează între 1 iulie — 31 august. Telciu : Școala generală — 50 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august. JUDEȚUL BOTOȘANI Bucecea : Liceu — 50 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 au- gust. Botoșani : Lic. „A. T. Laurian* — 100 de locuri. Funcționează intre 1 iulie — 31 august. Se asigură și masa. Dorohoi : Liceul nr. 1 — 86 de locuri. Funcționează intre 1 iulie — 31 august. Se asigură și masa. Săveni : Liceu — 150 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 au- gust. JUDEȚUL BRAȘOV Brașov : Sc. gen. nr. 7 — 100 de locuri. Funcționează între 15 iunie — 15 august. Brașov : Sc. gen. nr. 8 — 80 de locuri. Funcționează între 15 rame — 15 august. Brașov : Liceul de muzică — 50 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august. Brașov : Liceul nr. 2 — 100 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august. Brașov : Sc, gen. nr. 15 — 100 de locuri. Funcționează între 15 iunie — 15 august. Codlea: Liceu — 100 de locun. Funcționează între 1 iulie — 31 au- gust. Se asigură și masa. Feldioara : Liceu — 50 de locun. Funcționează între 15 iunie — 13 august. Făgăraș : Liceu — 150 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 15 au- gust.’ Predeal : Liceu — 100 de locuri. Funcționează intre 1 iulie — 15 au- gust. Rupea: Liceu — 100 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 au- gust. Săcele : Liceu — 100 de locuri. Funcționează între 1—31 iulie li 6—31 august. Șercaia: Liceu — 50 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 au- gust. Victoria : Liceu — 50 de locuri. Funcționează intre 1 iulie — 15 au- gust. JUDEȚUL BRAILA Brăila : Liceul „Nicolae Bălcescu- — 100 de locuri. Funcționează intre 1 — 31 iulie. Brăila : Liceul nr. 4 — 100 de locuri. Funcționează între 1—31 iulie. Brăila : Grupul școlar de construc- ții — 200 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august. JUDEȚUL BUZĂU Rîmnicu Sărat : Liceu — 50 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august. Se asigură si masa. JUDEȚUL CARAS SEVniX Bozovici : Liceu — 90 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 15 au- gust. Mchadia; Liceu — 80 de locuri Funcționează între 1 iulie — 15 au- gust. Moldova Veehe : Liceu — 75 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 15 august. Oravița : Liceu — IN de locun Funcționează între 1 ralia — 15 august. Se asigură și masa. JUDEȚUL CLUJ Cluj : Grupul școlar M.T AA'.A. — 500 de locuri. Funcționează intre 1 iulie — 20 august. Se asigură și masa Dej : Liceul nr. 1 — 100 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 26 au- gust. Se asigură și masa. Gherla : Liceul „Ana Ipătescu- — 100 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 20 august Se asigură și masa. Huedin; Liceu — 50 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 20 au- gust, Se asigură și masa. Turda : Liceul „M. Viteazul* — 108 de locuri. Funcționează între 1 iu- lie — 20 august. Se asigură si masa. JUDEȚUL CONSTANTA Cernavodă : Liceu — 70 de locuri. Funcționează între 15 Iulie — 20 august. Hlrșeva : Liceu — 100 de locun. Funcționează intre 3 iulie — 15 au- gust Kogălniceaaa : Lacra — 75 de locuri Funcționează între 5 iulie — 15 au- gust Medgidia : Liceul nr. 1 — 100 de locuri. Funcționează intre 15 iulie — 15 august Tapraizar: Lacra — N de locuri. Funcțjooează Intre 5 iulie — 15 au- gust JUDEȚUL COVASNA Canaa : Liceu — 110 locuri. Funcțiooează între 1 talie — M au- gust Se asigură si casă Sf. Ghearghe : liceul nr. 1 — 100 de locuri. Funcționează intre 1 iulie — 38 august Se asigură și maia SL Gbeergbe : Liceul nr 2 — 158 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 38 august Ti Secaiese : lucea — IM ce locuri. Funcțioceazâ intre 1 iulie — 38 august JUDEȚUL DÎMBOVIȚA Gâeșu : lacra — 15 de locun. Funcționează Intre 1 iulie — 1 sep- tembrie. Fie ai : Școala profesăocală — IM de tocuri. Functiăoeaxâ intre 1 iuiie Tisa: r acra — IM de locun. Furrocnesiă intre 1 i=Le — I «ep- tembrie. Tlr(*rișM : Liceul nr 1 — LM de tocuri. Funcționează Latre I :aăe — 1 septembrie. JUDEȚUL DOLJ Calatas : Lacra — M oe xx-ora Funrțsonează intre 1 talie — 31 au- gust Urător» : Liceal „Frâul Burer;" — 58 de toran. Functianeuzâ intre 1—31 iul*. Cratova : Școala de «urzi — ÎS de locuri. Funcționează intre 1 r—e — 31 august Se asigură & =csa. JUDEȚUL GALAȚI Galați : Lăeeui pedagogic — 3 b ce locuri. Fusscpoc-e zxă intre 1 talie — 15 august Se asigur ă si casa. Galați: Lacral V. Alecsamtr.- — 186 de tocuri. Ftmcțiooează intre 1 iulie — 31 august Se asigură » —.aii. Galați : Liceal nr. 4 — N oe tocuri Funcționează intre 15 iulie — 15 au- gust Se asigură s masă. Tresei : Liceul nr 1 — 184 3» tocuri. Functiocează intre 1 mite — 15 august. Se astr^râ «1 masă JUDEȚUL GORJ Tg. Jra: Liceul nr. 1 — » oe tocuri. Funcționează intre 1—31 au- gust Se asigură și masa. Tg. Jra : Liceal nr. î — IN o, locuri. Funcționează intre 1—31 iu- lie. Se asigură si casa JUDEȚUL HARGHITA JUDEȚ UL HUNEDOARA Brad : Liceul —Avram Tarei— — 181 ie lacuri. Fancuc—MM tea 1 iulie—25 august Se a sigura a tua Dev» : Liceul pedagogic - H at locuri. Funcuaneazâ intre 1 rs~ e — 25 august Deva : Grupul școlar cxeatraetil — 250 de locuri. FuDehceead intre 1 iulie — 1 august Deva : Liceul -Deeebai* — 238 oe tocuri. Funcționează intre 1 irju — 1 septembrie. Haiea : Liceu — 56 de locuri. Funcționează Intre I talie — 25 au- gust Dia : Liceu — 58 de locuc Fxct- ționează intre 1 mHe — 25 Soneria: Liceu — K âe LoccrL Funcționează între 1 tune — S au- gust. Se asigură si masa. JUDETUL IALOMIȚA Amara : Școala generală — IM da locuri. Funcționează intre 1 folia — 31 august Călărași : Liceul nr. 1 — 138 da locuri. Funcționează intre 1 iulie — 31 august Se asigură și masa. FeleșU: Liceu — 136 da locuri. Funcționează intra 1 iulie — M au- gust Se as igură p masa. JUDEȚUL IAȘI lași : Școala profesională da eon»- trucții — IM de tocuri. Funcționează intre 1 iulie — XI august Se asiguri și masa Iași : Liceul pedagogic — 158 de locuri. Funcționează intre 1 iulie — 31 august lași : Liceul de muzică — 138 de tocuri. Funcțjooează intra 1 iulie 31 august. Pasca ai : Liceu — IN de locuri. Funcțjooează între 1 iulie — 31 au- gust JUDEȚUL ilfov Giargia: Lsceul nr. 1 — IM de locuri. Fancnoneari intre 1 iulie — 31 august Olteaița : Liceul nr. 1 — IN de tocuri. FuBețșaoează intre 1 iulie — XI august JUDEȚUL MARAMURI8 Baka-Mare : Liceul nr. 1 — IN de tocuri, ytmctruoeezl intre II iulie — 15 august Sighetai-MarmBaN : Lăeeul peda- gogsc — N de tocuri. Fsacțtooează intre 13 talie — 1! august JUDEȚUL MEHEDINȚI Taw Bevesto: Luceai nr. 2 — M de tocuri. Fnaracnesză între 13 mw» — 15 arrgrs» Se asigură d Taiaa Wiirtto : luceai nr. 3 — 138 de tocuri. Pr-rTwneaxi intre 13 roase — 15 asgsau Se asigură ai masa Taraa-Scmto : Lsceul pedafogje — LM de tociri. Pzccțiooexză Intre 15 teme — B BRaac Se ar-gură d maea. JUDEȚUL MURE* JUDEȚUL NEAMȚ JTTBCm. OCT JUDEȚUL PRAHOVA Sinaia : Școala generală Izvoru — 70 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 30 august JUDEȚUL 8ALAJ Cehal-Silvaruei: Liceu — 50 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 1 septembrie. Ștadeal-Silvaniei : Liceu — 80 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 1 septembrie. Zalăa : Liceu — 80 de locuri. Func- ționează intre 1 iulie — 1 septem- brie. JUDEȚUL 8ATU-MARE Ardsă: Liceu — 50 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 30 au- gust. Cărei : Liceu — 150 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 30 au- gust. Se asigură și masa. Sata-Mare : Școala specială de surzi — 100 de locuri. Funcționează intre 1 iulie — 30 august Se asigură și masa. Tășnad : Liceu — 50 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 30 au- gust JUDEȚUL SIBIU Avric : Liceul „Gh. Lazăr“ — 60 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august Media*: Liceul nr. 2 — 200 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august Se asigură și masa. Miercarea : Liceu — 50 de locuri. Funcționează Intre 1 iulie — 31 au- gust Se asigură și masa. Slbia : Grupul școlar profesional — 208 de locuri. Funcționează între 1 iulie — >1 august Se asigură și masa. TUmada : Liceu — 50 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 au- gust JUDEȚUL SUCEAVA Cirapalang MeHaveaeae : Școala generală nr. 3 — 80 de locuri. Func- țiooeax* Intre 1 iulie — 31 august. Fălttoeai : Liceul nr. 2 — 80 de tocuri. Funcțiooează între 1 iulie — 31 august Se asigură d masa. RMăați : Liceul nr. 2 — 80 de tocuri. Funcțiooează intre 1 iulie — XI august Se asigură și masa. Saemva : Grupul școlar profesio- nal — 2N de locuri. Funcționează in- tre 1 iulie — 31 august Se asigură d masa. Vatra-Derneî : Școala generală nr. 1 — 88 de tocuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august. Se asigură și masa 'Ia liceul. JUBETVL TUMORMAN JUDEȚUL TIMIȘ : Taregi or t» — MB o» Intre 1 sa» — Huși: Liceul nr. 2 — 100 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 25 au- gust. Vaslui : Liceul nr. 1 — 100 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 25 august. JUDEȚUL VILCEA Bresoi: Liceu — 50 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 au- gust Drăgășani : Liceu — 50 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 au- gust Horesu: Liceu — 50 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 au- gust Bm. Vîlcea : Liceul „N. Bălcescu" — 60 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august Se asigură și masa. Bm. Vilcea : Liceul „V. Boaită" — 60 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august JUDEȚUL VRANCEA Of u MINISTERUL iNVĂTAMINTULUI In legătură cu recunoașterea gradelor didactice obținute înainte de 1948 Focșani: Liceul „Unirea* — 60 de locun. Funcționează intre 1 iulie — 31 august. Focșani ; Liceul ,,A1. I. Cuza* — 60 de locuri. Funcționează intre 1 iulie — 31 august. Mârășești: Liceu — 40 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 au- gust. Odobești : Liceu — 40 de locuri. Funcționează intre 1 iulie — 31 au- gust. Fancia : Liceul „I. Slavici" — 50 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august. Soveja ; Școala generală — 40 de locuri. Funcționează între 1 iulie — 31 august MUNICIPIUL BUCUREȘTI Liceal de muică nr. 2 str. Filioa- rei nr. 3 — 70 de locuri. Funcțio- nează între 1 — 31 iulie. Liceul nr. 10, str. Icoanei nr. 3 — 260 de locuri. Funcționează între 1—31 iulie. Se asigură și masa. Școala pentru hipoacuziei, str. Viitor nr. 54 — 75 de locuri. Funcțio- nează intre 1 — 31 iulie. Școala generală nr. 51, str. Traian nr. 165 — 190 de locuri. Funcționează intre 1—31 august Se asigură și masa. Liceul „M. Viteazul", b-dul. Repu- blicii nr. 172 — 150 de locuri. Func- ționează intre 15 iulie — 15 august Se asigură și masa. Liceul nr. 15, b-dul. Dimitrov nr. 91—150 de locuri. Funcționează între 15 iulie — 15 august. Se asigură și masa. Școala generală nr. 64, b-dul. Gării de Est nr. 8 — 50 de locuri. Func- uooează intre 1 iulie — 31 august. sr—ls peatra ambliopi, b-dul. M jkt. nr. IM — K de locuri. Func- . .Trară Lmre 1—D august M«aJa pentru amtolrapi. str. Aus- ___ ss 33 — W oe toruri Fuac- 3-J: i^u ii- Lăceal _M- Buirto', str. Matei B--—rao nr. 21—150 de locuri- Func- ameaaă i-tre 15 iulie — 15 august âc aNfază fi masa șr—geaeralâ ar. <8, str. C. Bo- nr. 42 — 58 de locuri. Func- , între 1 —31 iulie. Se asigura C SM». 8reali geaeraU ar. 7X Calea Că- -toaș; nr. io—® de locuri. Funcțio- nează intre 1—31 august. Se asigură M maaa. i : _L Creanga*, str. Radu V wu —. -4 A — J7 oe locuri. Func- or^ara inse 1—31 august Se asi- gora ma -a. Liceal de muzică nr. i, fir. Princi- patele Unite nr. 63 — 150 ce locuri. FuDCVaOoeaxă intre 1—31 iulie. Se asigură și masa. ș rai l> geaeralâ ar. IZ», str. t. Creanga nr. 2 — 15 oe xxert Func- omat' inzre 1—31 iulie. Șr—li geamia ar. 158, b-dul. dr. Petru Grcaa nr. 29 — 72 oe locuri. raacaxxiu intre 1—ăl lu-te. Ureul BăJeeccu- str. Nuferilor aii — 75 oe rocuri Funcționează _rtre 1—31 mite. Ne asigură și masa. LăeeM de arte șbcw, str. Nufe- răre uz. 12 — 5a ce tocuri. Func- ..ooeaza intre 15 .u—c — 15 august. *eaiH peatra surei ar. 2, str. Nu- lenicT ur. 28 — IW de locuri. Func- - « zzi intre 1—11 ie. Se asigură as mma. Șcaaăa peatra surzi nr. 1, Calea Grtvitei nr. 199 — 100 de locuri, j unctiotieaza intre 1—31 iulie. 5ren Ir geaerals nr. 182, str. Bai- rurai nr. 79 — 80 de locuri. Func- peaează intre 1—31 august Se asi- gură și masa. tn vederea aplicării prevederilor Legii privind Statutul personalului di- dactic, referitoare la re- cunoașterea gradelor di- dactice obținute de edu- catoare și învățători înainte de Reforma învă- țămintului din 1948, pre- cum și atribuirea gradu- lui didactic II profesori- lor și maiștrilor-instruc- tori, cu examen de capa- citate dinainte de Refor- ma învățămîntului, se comunică următoarele: Personalul didactic ca- re solicită recunoașterea gradelor obținute sau a- tribuirea gradului didac- tic II pe baza examenului de capacitate, va înainta la inspectoratele școlare județene (al municipiu- lui București) pină la 15 mai a.c. cereri însoțite de acte doveditoare : pentru educatoare și învățători dovadă (copie legalizată) din care să rezulte înain- tarea la gradul I sau gra- dul II, iar pentru profe- sori și maiștri-instructori, dovadă (copie legalizată) că au obținut examenul de capacitate. Profesorii și maiștrii1 instructori care funcțio- nează in unitățile școlare din învățămîntul profe- sional și invățămintul tehnic vor înainta — pînă la aceeași dată — cererile însoțite de acte dovedi- toare la ministerele și or- ganizațiile centrale care au în subordine școli; profesorii și maiștrii-in- structori care funcționea- ză în școlile profesionale și tehnice aparținînd con- siliilor populare județe- ne, vor depune cereri în- soțite de acte doveditoare la inspectoratele școlare județene. In ziua de 3 mai școlile nu vor fine cursuri In ziua de 3 mai a.c.. in învățămîntul preșcolar, in școlile de toate gradele și categoriile, in învăță- mintul superior nu se țin cursuri. Conducătorii instituții- lor școlare și universitare vor lua măsuri ca să nu fie afectată parcurgerea, pînă la finele anului, a materiilor de studiu și nici a altor activități pre- văzute în planurile de învățămînt. Faza republicană a concursurilor elevilor Faza republicană a con- cursurilor de literatură ro- mână, matematici, fizică ți ehimie pentru elevii din lieee. școli profesionale și tehnice, care urma să se desfășoare la București in zilele de 4—6 mai 1969, se amină pentru zilele de 11—13 mai a.e. sece • v e n Reuniuni internațio- nale organizate de Federația internațio- nală a Sindicatelor din Învățămînt In perioada 25—29 apri- lie a.c. vor avea loc la So- fia două reuniuni organi- zate de Federația Interna- țională a Sindicatelor din învățămînt (F.I.S.E.), la care va participa și o de- legație din (ara noastră formată din prof. Constan- tin Drăgulescu, președinte- le Comitetului Uniunii Sindicatelor din învățămînt și Cultură, conducătorul delegației și Gheorghe FIo- rea, activist al U.G.S.R. Prima dintre acțiunile la care va participa delegația noastră este sesiunea Co- mitetului administrativ al F.I.S.E. programată pentru zilele de 25 și 26 aprilie. Pe ordinea de zi a acestei se- siuni figurează : 1. Elabo- rarea raportului privind activitatea și perspectivele de acțiune ale Federației Internaționale a Sindicate- lor din învățămînt — ra- port pe care Comitetul ad- ministrativ v» trebui să-l prezinte la Conferința sta- tutară F.I.S.E. ce va avea loc în iunie 1969 ; 2. Elabo- rarea proiectului de statut al F.I.S.E., care urmează a fi discutat și adoptat de că- tre conferința statutară. De asemenea, în zilele de 28 și 29 aprilie delegați» noastră va lua parte la un schimb de experiență cu tema „Participarea educa- torilor la elaborarea poli- ticii școlare". Consfătuire cu conducătorii cer- curilor de radiofonie De curind s-a desfășurat la Palatul pionierilor o consfătuire cu conducătorii cercurilor pionierești de radiofonie di» casele pio- nierilor și din școli. Iniți- ată de Consiliul Național al Organizației Pionierilor. consfătuirea, la eare an luat parte și șefii comisii- lor județene de radio a- matori, precum și specia- liști in radiofonie, a prilejuit discutarea unor probleme referitoare 1» rezolutele activității cercurilor de ra- dio și la preocupările lor de viitor, 1» introducerea in cadrul lor a elementelor de tehnică modernă etc. Parti- cipantii au avut poaibOiu- tea să facă un larg schimb de experiență și de opinii, să prezinte numeroase pro- puneri, eare »u privit în special îmbunătățirea acti- vității metodice a cercuri- lor, ca și sprijinirea lor de către întreprinderi. Intensă activitate de producție la „Animafilm" In cursul primului tri- mestru al acestui an Stu- dioul cinematografic „Ani- maflim", in colaborare cu Ministerul învățămîntului. a reeditat pene 58 de dia- filme și « set de diape ritiTe destinate invăță- niintulwi de cultură gene- re li ți lieeeier. Un tare roleetÎT de roia bora lori — aradeinirieni radre didac- tice din invaiămintul supe- rior și de cultură generală, critici de artă etc. an re- văzut dizfilmele și diapo- zitivele realizate in anii trecați și le-au îmbogățit eu imagini și texte nai. O atenție deosebită s-a acordat dizfîlmelor consa- crate vieții și operei mari- lor clasici ai literaturii ți artei noastre (V. Alecsan- dri. MihaH Eminescu, Ion Sa Iraafefe l» vA p&sai . , HMal trap H M)» fia friu dMFgW, dar WH Ist fnmtâ ett «i iM ««Ftf 5 Iramit si-®! wsol Imagine din diafilmul „Nunta Zamfirei" Creangă. L L. Caragiale. MAaR Sadaveans. Um Rebrean. N. Grigweacn. Tto Aasan. C. Brănenșă Cipriaa Parumbesea. Geor- ge Enescn eie4. Peatra șreientarea personalității oanoenilor de știință ro- mâni și a contribuției lor la ieranral științei mondiale au fast reeditate diafilnsele ..Figuri de fizicieni ro- mâni", „Figuri de matema- ticieni români", 3aa nescu de Ia Brad" ete. A fost de asemene» tm- banătățită grafica unse ecranizări după basme, po- vestiri, fabule etc. din li- teratura noastri ți ce» uui- verzală uCapra tn Mei Kfl*. -Ddaill Prepeleac*, _Punguța «■ dai bani*, JU fmmaa din kaerteă". ■Negbtolti Manta Zam- firei*. -Iama pe «bți-. _S«unț» Raaae*. _A1M ea dpada și ed șapte pitiri* aae.). îmbunătățiri anbouațiale ■ a im eglstrat ti dăafitmele e« teme științifice. In eare an fam introduse dalele re- le asal noi ra privire la temele tratate („Centrale electrice*. „Creșterea și derraltarea plantelor*, „Ri- dăeinz ți funcțiile ei*. „MtocărOo Pâmlntnlm“. „Falastrea eaergiei ata- miee tn scopuri pașnire" ete.). S-s pn aeeent pe îmbunătățirea unor desene ti grafice și pe introduce- re» unor fotografii privind rele mai recente realizări ale științelor. Din domeniul isteriei o-an reeditat diafilmele : „Aria Comune! primitive". „Arta Orientului antie (India și China)", „Revolu- ția burgheză din Franța*. tn ajutorul organizațiilor de pionieri s-a reeditat diafilmul „Pregătirea și primirea școlarilor în or- ganixatiz de pionieri". N-au fost neglijate nici diafilmele care tratează despre măsurile ee trebuie luate pentru prevenirea unor aeddeaie in timpul diferitelor aeuviiăti prac- tice ia școală și in afara șeotiL eareetarea unor de- ficiențe fizier ale elevilor, prevenirea accidentelor in desfășurarea activității de educație fizică și sport. In prezent sînt in lucru alte teme noi de diafilme ti diapozitive, precum și reeditarea a încă 70 de ti- tiluri. întreaga producție de diapozitive destinată invățămintului va fi ter- minată pînă la sfîrșitul lâ- nii septembrie, astfel ea școlile să aibă Ia dispozi- ție, I» îneeputul noului an școlar, aceste mijloace vi- zuale atît de necesare pen- tru bona desfășurare a procesului instructiv-eda- eativ. Prof. V. BORDEIANU Studiu asupra mij- loacelor de stimu- lare a creativității Sectorul de psihologie ai filialei din Cluj a Acade- miei a luat în studiu o se- rie de probleme pe care le ridică introducerea mij- loacelor de stimulare a creativității tn procesul de învătămint. Antrenînd în acest studiu cadre didactice care predau la clasele I—IV, precum ți un inspec- tor jadefean, sectorul cer- cetează modalitățile depis- tării posibilităților crea- toare, specificai manifestă- rilor creativității la elevii clasei I și anele căi ale dezvoltării ei. începutul cercetărilor a fost plasat in clasa I, la e- levi de 6 ani, cu perspec- tiva armării lor de-a lun- gul a citiva ani, întrucît dezvoltarea potențialului creator este un proces de darată, care începe timpu- riu și străbate întreaga ac- tivitate a individului. în a- celași timp cercetătorii s-au îndreptat spre prima clasă și in dorința de a „prinde" ceva din spontaneitatea na- turală, din sinceritatea și libertatea de expresie a co- piilor, neîngrădite de re- guli convenționale și de ju- decăți date de-a gata. Pornindu-se de la ideea că dezvoltarea, creativitatea este un proces complex de selecție a cunoștințelor noi și vechi, de investigație, de preluare într-o formă nouă, de elaborare a unor idei, soluții, metode originale, s-a introdus în cadrul lec- țiilor de dezvoltare a vor- birii, citire, activități li- bere ți, într-o măsură mai redusă, de aritmetică, de- sen și lucru manual un sis- tem complex de exerciții, care să pună pe fiecare co- pil în situafia de a observa, a căuta, a Judeca indepen- dent, de a formula cît mai variat și mai original, de a acționa cit mai mult intr-o formă inedită. Elevii sînt solicitați să modifice și să restructureze in permanen- tă materialul perceptual simbolic și verbal, să transforme, îmbunătățin- du-le mereu, ideile și pro- dusele personale și ale co- legilor lor, să cizeleze for- ma și bogăția expresiei. în afară de aceasta se urmă- resc efectele unei atmos- fere favorabile creației, ale unei atmosfere in care domnește stimularea și a- precierea produselor indi- viduale, activismul și inde- pendenta. într-un juvînt. deci, elevii sînt pași într-e situație de acțiune perma- nentă, de gîndire cît mai liberă și originală. R. MIHALEVICI cercetător principal Sectorul de psihologi* al filialei din Cluj > Academiei slelcl» • v|e n H@aa PAGINA 2 EFICIENTA Șl FINALITATEA INSPECȚIEI DE SPECIALITATE • OPINII • OPINII • OPINII Afirmarea liceului sătesc Este deosebit de pozitiv faptul că pentru fiecare obiect de învăță- mînt există la inspectoratele șco- lare specialiști care se ocupă ex- clusiv de sarcinile predării aces— tuia. Această situație nouă nu poa- te însă rezolva problema sporirii contribuției controlului și îndru- mării de specialitate decît în mă- sura în care la inspectoratele șco- lare se va contura precis un sis- tem de muncă făurit pe baza unei concordanțe depline între cerințele de îndrumare și control ale proce- sului de învățămînt și acțiunile i- nițiate în acest sens Nu doar o punte de legătură, ci un complex de legături După părerea mea. proble- ma aceasta își va găsi pe de- plin rezolvarea atunci cînd în- tre inspectoratele școlare și Mi- nisterul învățămîntului se va crea nu doar o punte de legătură, ci un complex de legături. Practic inspectorul de speciali- tate trebuie să fie, în școli, purtă- torul de cuvînt al Ministerului în- vățanșîntului, să se integreze în programul de perfecționare inițiat de acesta, să aibă responsabilita- tea predării în bune condiții a obiectului respectiv în școlile din județul său. Cum s-ar desfășura atunci inspecția de specialitate ? Ministerul învățămîntului, prin direcția generală pedagogică. în co- laborare cu institutele cu profil pe- dagogic și cu societățile științifice ale cadrelor didactice, ar putea ela- bora îndrumări tematice privind problemele imediate și de perspec- tivă ale inspecției școlare pentru fiecare specialitate. Acestea. îm- preună cu o bibliografie minimală prezentată inspectorilor de specia- litate din întreaga țară, le-ar asi- gura acestora o pregătire cores- punzătoare pentru efectuarea unor inspecții eficiente. Cuvîntul ins- pectorului va avea astfel la bază nu numai autoritatea sa personală (care implică uneori o. notă de su- biectivism), ci și autoritatea orga- nului central de specialitate. / trebui să urmărească aces- te inspecții ? In primul rînd. apli- carea obligatorie în activitatea ca- drelor inspectate a metodelor și mijloacelor a căror valoare a fost cu certitudine demonstrată ; apoi, depistarea și promovarea metode- lor și mijloacelor noi acumulate în experiența personală a acestora și. în sfîrșit, înregistrarea observați- ilor și propunerilor lor. Realizarea planului anual de ins- pecție ar putea să fie analizată la sfîrșitul anului școlar de Minis- terul învățămîntului cu participa- rea tuturor inspectorilor de specia- litate. Materialele prezentate de a- ceștia ar urma să fie prelucrate de colective instituite de minister, iar concluziile stabilite să fie trans- mise școlilor, urmărirea aplicării acestora fiind o obligație princi- pală a inspectoratelor. în felul a- cesta inspectoratele școlare, prin sectorul inspecției de specialitate, ar umple un gol de mult resimțit în procesul de aplicare a concluzi- ilor experimentelor și cercetărilor întreprinse, eliminîndu-se astfel nota de voluntariat ce caracteri- zează actualmente pătrunderea noului în activitatea didactică. Prin inspectoratele școlare „ar curge", astfel, dinspre minister spre școli, elementele de certă valoare teoretică și practică, iar dinspre scoli spre minister, necesitățile cu adevărat stringente ale muncii di- dactice. Căci, trebuie s-o recunoaș- tem, actualmente o serie de obser- vații de valoare ale cadrelor di- dactice rămîn nevalorificate, după cum și de aplicarea pe scara între- gii țări a unor elemente noi nu se interesează nimeni în mod special. Amintesc doar observațiile făcute cu prilejul consfătuirilor, al cercu- rilor pedagogice, al consiliilor pro- fesorale, al inspecțiilor școlare, ob- servațiile curente pe care le fac cadrele didactice referitoare la ca- litatea programelor și a manuale- lor școlare etc. Personal consider că inspectorul școlar de specialitate, pentru a fi cu adevărat un specialist compe- tent, trebuie să participe Ia „viața“ științifică a obiectului său ince- pînd cu comisiile metodice din școli și terminînd cu toate consfătuirile și sesiunile științifice organizate de minister și societăți. Ministe- rul învățămîntului, institutele cu profil pedagogic și societățile știin- țifice ale cadrelor didactice trebuie să vadă în inspectoratele școlare organe care să asigure finalizarea Cercetărilor întreprinse : activita- tea inspectoratelor ar trebui să fie continuare firească, eu in puternic caracter aplicativ, a activității «r- ganelor sus-menționate ; ®r, aceas- ta se poate realiza doar atunci cînd inspectorul de specialitate este in- tegrat într-un plan de acțiuni uni- tare. între sistemele „județene" și sistemul unitar de inspecție Consecințele unui asemenea mod de lucru ar fi multiple și deo- sebit de valoroase. In primul rînd s-ar asigura unitatea inspecției șco- lare, fenomen important în înde- plinirea unitară a cerințelor pro- gramelor. Unii ar putea argumenta necesitatea efectuării inspecției nu- mai pe baza elementelor „specifice" din fiecare județ. In ce mă privește, consider că aceasta ar duce cu si- guranță la neglijarea esențialului, la formarea «nor sisteme „jude- țene" de îndrumare și control, la o izolare dăunătoare ; în întreaga țară fiind o singură programă, cu cerințe unitare, cred că trebuie să fie și o singură concepție de în- drumare și control. Unitatea con- cepției de muncă nu numai că nu anulează stilul de muncă al fiecă- rui inspector sau profesor, dar ii asigură o bază sigură de manifestare deplină și competentă. De asemenea, pe această cale s-ar culege un bogat și divers ma- terial faptic, care ar asigura o »- bundență de soluții și, respectiv, de posibilități reale de aplicare a acestora în diferite condiții de muncă, pe cînd In prezent bogatul material faptic cules de inspectori din cea mal veridică sursă nu este cunoscut de nimeni In afara jude- țului respectiv și nu este valorifi- cat decît empiric și necondudent. pe o scară resirinsâ. Cred că. în- lăturând acest neajuns, calea pro- pusă mai sus ar face ca inspecția să se finalizeze cu adevărat și ar constitui un sprijin pentru școală. Și, ceea ce consider cel mai impor- tant, s-ar crea un circuit intre școală ți cercetarea științifică ea rezultate pozitive pentru ambele părți. Sagesiii pentni cHen elemente pe plani organiziri Cum ar trebui să-și organizeze pectoral de specialitate munca in- tr-un an ? Primul element al pia- nului său de muncă ar urma să constea în îndeplinirea îndra—ări- lor tematice indicate de Ministecai învățămîntului (studierea biblic— grafiei. stabilirea școlilor și a ca- drelor la ale căror tec-îi va aricii, sintetizarea m .'ara n-: c-uies. tor- muiarea unor cooc razii ce vor fi supuse dezbaterii etej Ai doilea etement l-ar reprezenta efectua- rea inspecțiitor spectaie. ’n siicșTi. al treilea element ar consta i- re- zolvarea unor probleme specifice predării obiectului în județul său (organizarea unor cursuri de in- formare, a unor schimburi de ex- periență etc.) sau a unor probleme care apar la un moment dat. Sistemul de lucru pe care.îl.pro- pun cere însă instituirea Ia Mi- nisterul învățămîntulai. pentru fie- care obiect de învățămînt, a unor colective de specialiști care si sta- bilească direcțiile inspecției șco- lare, să urmărească desfășurarea ei concretă, să desprindă concluzii din materialul cules, evidențiind ceea ce trebuie inclus in sistemul de lucru al cadrelor didactice. Pe baza acestor concluzii Ministerul învățămîntului ar putea dispune aplicarea în activitatea didactică a elementelor noi. în felul acesta, recomandările ar ciștiga in autori- tate și ar fi valorificate pe o arie întinsă. Pe de altă pane, dacă inspec- torii de specialitate ar lucra sub directa îndrumare a organelor de specialitate din minister (ceea ce ar asigura și controlul competent al muncii lor), nu s-ar mai simp. la inspectoratele județene, nevoia unui inspector șef al sectorului respectiv. De altfel, oricît s-ar stră- dui, acesta nu poet* răspunde e- titor probleme ce »e pun pentru simplul motiv că și el are doar o specialitate. în general acum, pro- filul muncii inspectorilor școian șefi este încă vag definit și de aceea. în ultimă instanță, eficiența ei este îndoielnică (intocmrree c- nor informări, a unor rapoarte și situații ținerea unor evidente, completarea unor dosare). Ca ins- pector școlar șef, afirm sincer că nu văd necesitatea reală a func- ției respective in condriiL-e unei legături strânse între fiecare a- spe tor de specialitate ți organele de specialitate din minister. Inspec- torul general județean și ■■ magar adjunct al său ar putea coortfe&a activitatea intr-un inspectorat. Inspecția școlară este Îngreuiată In momentul de față și de rbugatî- vitatea întocmirii proceselor verbale. Cele mai multe dm a- cestea nu reușesc că prezmte ele- mente esențiale din activitatea ce- lor inspectați pentru mcciral ei in general inspecția cuprinde doar citeva lecții Mărirea tratei ins- pecției nu poate C decât tm pa- leativ, deoarece ar rracaora ana acesteia (dacă un fnspectcr ar rt- mine Intr-o școală 3 — asa r_-r. propun unii — ar ten.-teta de tspectat școlile -ude*, — bineînțeles in specialitatea sa — in 3—4 ani socotind că ar sta eoe- • .r.- i pe teren, ceea ce este rr p'- “tf .= fe n acesta nu s-ar mai p_'-a vorbi de pe—• ciciiatea rna- pecțier. de urmărirea prccesului e- v-hrav al formări; unu: «atern de muncă, de pregătirea mspe-n.rmhzl de organizarea altor forme de ac- 1-. .late metodkâ et: : IX a eea mă gir oe* iartă n-ar fi hine «ă se Wtheie pnxKse verbale doar cu prileșef inspecție, speciale. în rest ’r.spec»- rui acordind maximă atenție aed- —.tării didactice proprtu-zsse. discu- țiilor cn personalii djdamc »- pectat. Trimestrial ar urma «ă «e ic tocmeală. pe baza conica tărticr •acute, un matenai de siz-teră ro- tind modul cum se predă spe.-iajf- tatea respectivă in județ (bine- înțeles după tematica urmăntă !s ^adrul inspecțtikx-l Acest materii, trimis tuturor școlilor șă discutat cu diferite pr-2enrri Ca cereuriie pedagogice, in comisiile metodice etej. ar fi mult mai util decât toate procesele-verbale la un ioc ir rxap ce procesul-verbal se încheie ir. urma a 2—4 '.ecti. acest material de sinteză ar fi rezultatul a seci st zeci de asistente Contribuția ins- pectorului la irr.bcmătătirea smc’ didactice ar S astfel rimtită ri oe cadrele ne-mspec-tate Crec ă prezerr există po- sibilități să se deschidă drum ane: concepții noi in munca de indru- mare a coetroi. utfeî incit — *- pectori: școlar: oe specialitate să devină elemente actrire in ’-fre- naiul cumpiex ai procesului de per- fecționare a muncii dt-darit-ce. GR. DASC.ÂLU boe xor iez > IwfpectGra^i: 7*^2ce* (Urmart din fac. l-a) universitare cu experiență și cu rezultate valoroase au părăsit după cițiva ani liceele in cauză, pentru o altă funcție didacti că. Cind tnlocuiți de tineri — adevă- rat cu nivel de pregătire univer- sitară — dar lipsiți de cunoaște- rea problemelor specifice, neadi- matizați cu activitatea specifică liceelor sătești. Sint acestea pur și simplu eva- ziuni blamabile * -Pentru unele razuri, da — oe răspunde prof Comeliu retrea. direcpor-ul Liceiiiu: aia însurăței. Altele Insă nu poc C așjmîiate cu o sznsplă fugă după o activitate mat peoari sau după dtstractme orașului. Trebuie recunoarui că mai rr-c-s importanti factori — cazare, modalități de aprsvțs:- nare cn ahmente p le—ine — care pot îndepărta -mele cadre didactice Jf; se răspunde «enin : — Eu nu v~ pleca Am aie. cuexîlUl pentru efectuarea unei cercetări științifice care mă pa- stcrteîii sint stasat fe litru. Asta n înseamnă că dc cunosc pe propna se» p*ie dzfictiltă- Ce reliefeazO o anchetă printre elevi ■ im XC. I-«, ’ । «« îs! feoais taci p-ee - i-. * E» eo«- ■ăcrt ei cr piere for- •x dc prț^trtrr c* >>erc<_ cvevrac! pe s-xpe ct riev-- H cer» «c fie carmcți re» riv r-riepom. EXm r» pmr:: rire»i ș> p^p-xweie dr râre-xtiu ce pe pccspe șecwicr te. e=re r-ea tacxilret. mac r-naf do-tațe kf- dc t zr ic »ec- rii*- x» profJ •««•; fire ' — - tarar. Mea «raite vucmt c - teraram. ore ir rrerec cc ifto-ar i-rei ere n wc; pațiad ■ ett—nee r -meă ic șecrx: vaaeeiști : WC rawftd aice- «ix tace, hre-i. tĂreșie. cetea le^iaac p. -ac.: pxrriiă -șanec boiopre « >n--: -ex irld — ca re-a: e- Etevc ie ic rec’ r—e iMtraitacr șa ferec sa nerc-r n, wca «»ai£d crtir-.tire rs k- «te- saci wite ezmnir. «pbectaee U vreienancâ. Ei roe ea tazaștraic de»ea tehaic. Mxîri et" 's r - — *mc»e« ev- U bacoxn-ecr. iar pe ie c-iJ porte of -ei .-c-e i' -e:)- te-cs no Hat reaRscipiinațu. n xeaU-to-v n ele—. b»«i ie harancm-â cz- cart. mad rtirpi:!— preocopcri p'epdtsrea pe •:•■«. bceclaurect și admzere fes rarcțiri intv: •are*»* te pre-pite-r .--e- oeaaă la weters-țe de examen. Decpor. șeoclf na poete sc trează ea rederec perie faptul re revai iwvct: ig-ă :r.tereș. țile ammhte. dificultăți care se cer îndepărtate prin măsuri co- respimză loare Ne aflăm la capătul traseului efectuat in aria de activitate a liceelor sătești. E se prezintă ca un drum deschis vehiculării va- sorijor raltural-stimțifice. care prvrintă însă și o serie de acci- dente de teren. Pentru înlătura- rea ier ar fi z.ecessr ca. așa cum a reușit din ciscistiile noastre cu profesorii oe la îanca și însura- tex. să se resturi ere amplasarea bceelcr rurale, să se asigure mai bsma docare a acestora eu labo- raxsare ș mutaace tehnico- dsăacQce perfect i-ona te. Compe- tența ți atr.t-uțme sporite ale in- speesorateior școlare județene, capacitățile kr organizatorice, oe moourzare «t de dirijare a resur- «îtr -Jir- ■ e’erii au surprins chiar la profesori această lipsă de c-r,rinpere. Profesorii care p-edeu rr.cleriile din profilul specific tmei secții sînt mai i’gci-ji’Ori. mai puțin grijulii cu predarea acestor materii ’i secția cealaltă, constată ei. Desîaur. aceste constatări ale eie: dor trebuie să dea serios de șină:: profesorilor. Ir Jeflâtură cu pregătirea lor la unele materii, elevii S-au referit la greutățile pe care le creează lipsa de timp. Ei an arătat că au nevoie de ’’-ip mai mult pentru studiu individual. Despre supraîncăr- care au vorbit in diferite mo- duri — „sînt prea multe obiecte de invățămint" „pentru volumul materiei ce trebuie învățată sint prea puține ore pe săptămînă”, „temele date pentru acasă să nu ne ocupe tot timpul din afara progra- mului zilnic din școală". Participantii la ancheta -oastră au ținut să-și spună părerea și în probleme de didactică, sugerind forme noi de lecții și cerînd ca in pre- dare să se pună mai mult accent pe exerciții aplicative, pe folosirea materialului in- tuitiv, a filmelor didactice. Ei au cele mai mari cerințe nu față de programe și manuale, ci față de profesori. Conținu- științifice de specialitate șl peda* gogice). Pentru a sprijini strădania co- lectivelor didactice din liceele ru- rale de a fi competitive cu licee- le din centrele universitare în pregătirea viitorilor absolvenți pentru concursurile de admitere în fr.vățâniir.riil superior ar fi, cre- dem. de mare folos să se pună la dispoziția școlilor indicații de conținut și metodice privind prin- cipalele probleme, pe discipline, solicitate la concursurile respec- tive. în sfîrșit. este de dorit să se ia unele măsuri pentru îmbună- tățirea in continuare a condiții- lor materiale cerute de buna des- fășurare a activității cadrelor di- dactice din liceele sătești. Rolul și funcțiile culturale multiple ale liceelor rurale soli- cită mai larga mobilizare, în pe- rioada care urmează, a forțelor și inițiativelor locale, a tuturor capacităților de care dispun or- ganele județene de învățămînt pentru sporirea eficienței între- gului proces instructiv-educatiV din aceste licee, care pot și trebuie să devină unul dintre principalii indicativi ai nivelului atins de învățămîntul fiecărui județ în ansamblul său. MIRCEA HERIVAN tul manualelor, al programe- lor depind în ultimi instanță de profesor, de modul cum se desfășoară orele de curs, au spus elevii. Ei propun for- ma de lecție-discuție (de exemplu la filozofie) și chiar forma de seminar o dată pe lună la unele materii (de e- xemplu la psihologie, biologie). Predarea, au spus mulți elevi, nu trebuie întotdeauna să preceadă citirea lecției din manual de către ei, fiind de părere eă mai ales cei din clasele mari, ar putea citi tex- tul lecției înainte de predare. Lecția ar ajunge astfel să fie un răspuns la ceea ce îi in- teresează, să fie o discuție pentru clarificarea probleme- lor pe care și le-au pus. In oră, profesorul ar putea să accentueze ceea ce ei nu au înțeles suficient singuri. E mai logic ți mai atractiv așa, au spus cei mai mulți. Se insistă pe ceea ce trebuie și se trece mai ușor peste ceea ce nu comportă greutăți de înțele- gere. Pe elevii de la ambele secții îi interesează mult literatura universală, istoria artei, a mu- zicii, probleme de cultură contemporană, de artă con- temporană. Ei au propus să se țină în fiecare an cursuri pe școală, pe care să le poată audia benevol elevii din ori- care clasă, în afara orelor obligatorii. Chiar atunci cînd părerile elevilor nu merg pe linia unor soluții, ele sînt concludente și pun în lumină, pentru cei răs- punzători de educația tinerei generații, o realitate peste care nu se poate trece cu vederea. Credem că va fi în folosul perfecționării activității șco- lare luarea în considerare a părerilor pe care elevii le-au exprimat cu sentimentul mul- țumirii pentru considerația ce li se arată. Nou și vechi în predarea matematicii la școlarii mici (II) Noul manual de aritmetică pentru clasa I, care se află în proiect, este alcătuit pe baza noii concepții a predării aritmeticii. Sînt puși față în față cei doi factori, care se confruntă direct: matematica, ști- ință abstractă, exactă, rigidă și co- pilul de 6 ani. Proiectul se pare că a ținut seama mai mult de unu] dintre cei doi factori amintiți, de matematică, pe care o dorește pre- dată la clasa I după toate rigorile științei, dovedind de multe ori că a negllijat copilul, trăsăturile spe- cifice ale psihicului său la această vîrstă, limitele puterilor lui inte- lectuale. Manualul excelează prin simbo- luri, prin structuri, printr-o vă- dită tendință de algebrizare. In- troducerea simbolului literal îna- - intea celui numeric constituie o inversare a lucrurilor. Litera în matematică este un simbol con- vențional. Ea reprezintă un nivel de generalizare mai înalt decît nu- mărul, întrucît litera poate re- prezenta, poate înlocui orice nu- măr. Nu găsim necesară această „îî- teralîzare" a matematicii într-o pe- rioadă în care copilul abia învață să scrie și să citească, folosind lite- rele în cuvinte și în text. Este prematur să introducem în clasa I literele ca simboluri ale mul- țimilor, dar și ale numerelor — deci simboluri ale simbolurilor — în vederea reluării lor peste 4—5 ani, cînd copilul va studia alge- bra. După metodica clasică, predarea numerelor 0—10 are loc în cel puțin două lecții, numărul într-o lecție și cifra și scrierea ei în a doua lecție. Predarea numărului — de fapt a conceptului de număr •— se realizează prin formarea lui din numărul precedent plus 1. ob- servarea mulțimilor concrete de obiecte, numărarea în ordine crescătoare și descrescătoare și compunerea și descompunerea nu- mărului. Fără a fi considerate e- tape rigide ce trebuie urmate în mod dogmatic, acestea reprezen- tau calea prin care elevul era condus să pătrundă în esența con- ceptului de număr. Noul manual prezintă desenul mulțimii de o- biecte, reprezentarea mulțimii prin puncte, înscrierea ei prin literă, înscrierea prin cifră, compararea mulțimilor înscrise cu litere (m = a ; n = a ; r = a;a = 2 : a = m = n = r = 2) și in jo- sul paginii, formarea numărului respectiv din numărul precedent plus 1. Prin notarea cu litere se dă ideea de mulțimi echivalente, nu- mărul fiind expresia unor mulțimi echivalente. Lipsește însă preocu- parea pentru a-1 face pe copil con- știent de valoarea numărului, de mărimea lui. In răspunsurile date la întrebările pe care le-am pus copiilor de la mai multe școli cu privire la mărimea numerelor, ei n-au dovedit o cunoaștere a a- cestei chestiuni. De exemplu, la întrebarea „De ce spunem câ une- le numere sînt mai mari și altele mai mici ?“ am primit răspunsul : „Pentru că unele sînt mai în față, sînt mai înainte și altele mai în urmă". La întrebarea : „De ce numărul 9 e mai mare decît nu- mărul 5 ?“ ni s-a răspuns : „Pen- tru ca 5 e mai înainte de 9“. A- ceasta dovedește că elevii cunosc bine succesiunea numerelor, dar nu au o idee clară despre mări- mea, despre valoarea lor. Compu- nerea și descompunerea numărului contribuia tocmai ia clarificarea acestei idei și servea ca bază a adu- nării și scăderii. De aceea credem câ o asemenea preocupare nu trebu- ie să lipsească din predarea nu merelor. Manualul abundă In desene cu reprezentarea mulțimilor prin puncte și corespondența lor, ca singur mijloc de generalizare pentru a se ajunge la conceptul de număr șî la cel de operație a- ritm-iKă ce î-zic-urv e ce s-a renunțat ia folosirea asa-ziseior „figuri numerice* de tip loto, care erau tot un mod de prezentare a mulțimilor ? De ce se abandonează materialul didactic tradițional (be- țișoare. numărătoarea cu bile ș.a.\ cu care au învățat să socotească atîtea generații ? Noul manual de arilznetică cere copiilor să facă mai mult desen decît se face ia obiectul desen. Astfel, li se cere sâ deseneze sfe- ra, cilindrul, să lucreze cu compa- sul încă de la primele lecții (pag. 10. pag. 18). O problemă de ordin psiholo- gic și pedagogic care n-a fost re- zolvată în sistemul modern de predare a matematicii la clasa I și nici de noul manual este locul și timpul cind să se predea numă- rul și cifra zero. Copiii întimpină greutăți în însușirea mulțimii fără nici un element („mulțimea vidă") și a numărului corespunzător, ze- ro, în perioada In care nu au cu- noștințe despre numere, așa incit sâ poată înțelege numărul zero prin comparație. Aceste greutăți au fost sesizate de majoritatea în- vățătorilor. ..Mulțimea denumită prin numărul „zero" — afirmă de exemplu, învățătoarea M. F. de la Școala generală nr. 2 din Urzi- cerii — a fost greu de ințeles. Sinceră să fiu. nici eu nu prea văd cum s-o predau. Copiilor le-am ex- plicat-o prin scoaterea elementelor iintr-o mulțime. Celeia.^ mulțimi de la 3 obiecte In sus) le-au înțe- les mai bine. Am impresia că ei denumesc numai în mod mecanic murtiraile 0. 1. 2.- Același lucru îl afirmă și învățătoarea C. M. de La Școala generală nr. 3 din Bucu- rești : declar a fost și este pen- tru o mare parte din elevi de ce mulțimea denumită prin O (zero) elemente poartă numele de mulți- me Ei au ințeles prin mulțime o grupare de lucruri și ființe, mai mult decit 1. Mulțimea „zero" și-au ins’ișit-o aproape mecanic". La una din școlile unde am dat probe de control (Școala ge- nerală nr. 146>. am făcut urmă- toarea experiență : am prezentat copiilor „figuri numerice", cartoa- ne cu dreptunghiuri care reprezintă numărul de elemente al mulțimii respective. După ce am discutat despre mulțimi concrete, i-am în- trebat pe copii: — Ce este aceasta — O mulțime cu două elemente. — Dar aceasta — O mulțime cu 5 elemente. — Dar aceasta ce este 7 (copiii tac). Aceasta nu este o mulțime ? — Nu, că nu sînt mai multe. Este firesc să se manifeste, mai ales la copilul de clasa I, conflic- tul dintre logica empirică și lo- gica științifică conflict care apare și la adulți. tn vorbirea obișnuită spunem ,,o mulțime de copii", a- dică mai mulți decît 1, pe cînd după logica științifică se consideră mulțimi și cele cu un element și chiar cele fără nici un element. Greutăți întîmpină copiii și a- tunci cînd încep să studieze adu- narea și scăderea numărului zero. De aceea, se impune o grijă deo- sebită In predarea numărului și cifrei zero, precum și a adunării și scăderii acestui număr. Manualul organizează exercițiile de adunare și scădere a numerelor 0—10 pe structuri (5 + 1 ; 1 + 5 ; 6—1; 6—5). în felul acesta, cuprin- zînd sub titlul „Adunarea și scăde- rea numărului 3“ exerciții în care nu se adună sau se scade numărul 3, ci se obține rest 3 (7—4 ; 8—5 ; 9—6 ; 10—7), se încalcă un principiu elementar, și anume a- cela al trecerii de la ușor la greu, întrucît. prin comutativitate, ele- vii rezolvă la început exerciții mai grele, de genul celor mențio- nate mai sus, iar spre sfîrșit exer- ciții mai ușoare (de exemplu, la „Adunarea și scăderea numărului 5“ exercițiile 6 — 5 i 6 —1 i 7 — 5 : 7 — 2; 8 — 5 ; 8 — 3 etc.). De ce se părăsește sistemul tradițional de învățare a adunării și scăderii, pe baza tablelor respec- tive, unde dificultățile cresc trep- tat. și unde fiecare tablă nouă se bazează pe tabla precedentă ? Structurile la care se referă noul manual pot fi presărate ca exer- ciții de dezvoltare a gîndirii pe fondul creat prin învățarea tablei adunării și scăderii respective. La adunarea și scăderea nume- relor pînă la 100 se folosește un sistem corect din punct de vedere matematic, dar abstract pentru posibilitatea de înțelegere a co- pilului. De exemplu, 17 + 2 = (10 + 7) +- 2 = 10 + (7 + 2) = 10 4- 9 — 19. De ce se părăsește forma intuitivă de descompunere a numărului în zeci și unități, adu - narea unităților separat și apoi a sumei lor cu zecea ? După ce co- pilul înțelege astfel procedeul de calcul, se poate folosi și sistemul de predare cu paranteze. Trebuie spus, de asemenea, că nu- mărul problemelor din manual este mult prea mic în raport cu rolul pe care-1 are rezolvarea lor tn dez- voltarea gîndirii copiilor. In concluzie, propunem să nu se renunțe la sistemul tradițional de predare a matematicii la cla- sa I, care are o istorie ce i-a ve- rificat valabilitatea. Prin valorifi- carea acestui sistem, a tot ce are el pozitiv, pe fondul lui să se intro- ducă elementele noi. Adică siste- mul tradițional să nu fie înlă- turat, ci să fie înnoit, modernizat. Experimentele care s-au făcut pînă acum, cu bune rezultate, de către Institutul de științe pedago- gice, ar trebui să fie continuate și extinse pe un efectiv mare de subiecți, în condiții reale (în mediul urban, în mediul rural, la școli unde se predă simul- tan la două sau mai multe cla- se) și apoi să se generalizeze. Considerăm că trebuie să se pre- gătească temeinic și din timp con- dițiile pentru generalizarea noului sistem de predare a matematicii la clasa I — programă, manual, metodică, material didactic — care să fie puse în discuția masei învă- țătorilor. Foarte necesară este pre- gătirea serioasă a învățătorilor în vederea aplicării noului sistem de predare, pe baza unei temeinice cunoașteri a Iui, precum și a convingerii privind superioritatea noului sistem. Pînâ la realizarea tuturor acestor condiții credem că este cazul să se predea la clasa I ceea ce știu bine învățătorii. Pe măsura cunoașterii noului sistem de predare a matematicii la clasa I s-ar putea lăsa la latitudinea fiecărui învățător să încerce a-1 aplica parțial, pentru a se fami- liariza cu el. N. OPRESCU PAGINA 3 repere ramuj orientarea elevilor s VĂ PREZENTĂM: INSTITUTUL POUIEHMC-I^I Anunță scoaterea la concurs a următoarelor posturi: MOMENTUL DECIZIEI Se presupune că in această perioadă din preajma încheierii anului școlar sînt cunos- cute suficient posibilitățile și aspirațiile ele- vilor din clasele terminale ale școlii generale și liceului, ca și gradul deciziei lor asupra școlii și profesiunii viitoare. Căci, de regulă, după schimbări sueeesive de opțiuni — adesea numeroase și contradictorii — elevii ajung in ultima clasă, eu rare excepții, la o hotărire stabilă. Dar este «are alegerea declarată și cea mai bună 7 Exprimă ea un a- cord real între posibilitățile deșilor și ce- rințele școlilor sau profesiunilor spre care vor să se îndrepte ? Clasele terminale și, mai ales, trimestrul ultim constituie, după eum se știe, etape de verificare și definitivare a opțiunilor elevilor. Mai mult ca oricind este necesară acum o ati- tudine diferențiată : eu flecare categorie de elevi (hotăriți, oscilanțL nebotăriți) trebuie să lucrăm într-un mod aparte, in centrul a- tențieî situindo-i pe elevii care au făcut o alegere greșită, sînt nebotăriti sau cscilantL Ajutindu-i să se decidă, trebuie să ținem seama că in această etapă finală a mun- cii de orientare școlară si profesională poate spori independența elesilor in ac- tivitatea de informare, ceea ce facilitea- ză un sprijin diferențial din partea d-ri- gintelui și a celorlalți profesori. In felul acesta, locul unor ore de dirigeutie in care se făcea altădată informare pentru tati elevii, urmărindu-se crearea unui orizont larg de informație ea premisă pentru viitoarea ale- gere, este luat de coasuitaULe dja'.e sau pe grupe mid de esevi interesați de aceeași școală sau profesiune. Cum este greu ca un diriginte să pai ti răspunde di- versității intereselor elevilor (infornutU fie- căruia fiind limitată, iar maxeriilele documen- tare neîndestulătoarei, el poate apela ta alti profesori din școală și la specialiști dea afara școlii. In ultimă instanță, este șofărărut să se Indice elevilor doar sursa de unde pot obtise informațiile necesare Io carte, n iodrumitor pentru admitere, un arucui de zzar o per- soană competentă dm afara scolii nci Deși rar întilnite in practica scula, pseape- nea ore speciale de eousaltițn său foarte utile în clasele de abuliile ou aauuaă pestro informare, ei și pentru adiatirea «iMMUro elevilor. Vizitele în șccii tocati proftSMOike trăuare. licee de specialitate, tacnităuț. tr —r deri productive sau tspicale. Mi>*- tect institute de cercetare eoeă ae oraaaa- zează și ele ama numai pe grupa de «ten interesați. Stadiul viei ne lor ea Oti elevii este depășit .- continuarea procedeului ar duce la o pierdere de tănp pentru eteri și la aglo- merarea inutilă a tecorDec de mod vUaiatc. Cînd au toc — in școală sas in afara preia — intîlmn ca specialist: — student! sau elevi din $««<• și tehnice ori din liceele 4? —este normal să se procedeze ta fel : tetilairite se organizează numai pentru elevii eare direse informații suplimentare in legătură ea aceste școli și profesiuni. După această completare a d».uruarini elevilor, furnizată direct iau doar ia Ir «uită de diriginte, unde decizii se na'iîiteari tar altele se clatină. Elevii care toi tocmiseră o părere falsă despre specificai unei teaU sau manei dintr-o procesiune an poiibil o 1 te» să se răxgindească ta timp și să se reoriea- teze. Avem obligația morali de a inc ere a să-i împiedicăm să ta o bolărire greșită. Dar mi- siunea noastră n este să decidem ia tocai lor. ci sâ-i ajutăm să se bovin wi otermdu-1e sfatul nostru și toate datde necesare alegerii. MIHAI GHTVTRIGĂ șef de sector la Institutul de științe pedagogice La ti pupitru 4* co—de ic Combinatul siderurgic din Httmdoara LICEELE INDUSTRIALE METALURGICE tice în laboratoarele liceelor, precum și direct în procesul de producție. Ca și în cazul celor- lalți absolvenți ai liceelor de specialitate, cei care promovea- ză examenul de bacalaureat vor putea nu numai să lucreze în unitățile industriale pentru care s-au pregătit, dar și să studieze mai departe, in învățămîntul superior. în prezent funcționează licee Industriale de chimie în urmă- toarele localități : PITEȘTI, str. Mircea Vodă nr. 42. tel. 2254. cu specialitățile : tehnologie chimică organică ; aparate de măsură și automa- tizări in industria chimică. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ. tel. 1140. cu specialitățile : tehnologie chimi- că organică ; aparate de mă- sură și satomatizări in indus- tria chimică ; atUaje in indus- tria chimică. FĂGĂRAȘ, tel 1&42. cu spe- cialitățile : tehnologie chimică anorganică ; atilaje in industria eh i miei. TURDA- str. dr. Ion Raliu, nr. 11. tel. 1737. cu specialitățile : tehnologie chimică anorganică ; tehnologie ehimică organică. CRAIOVA, str. Cornlțoîu, nr. 26—28 ; tel. 3537, cu specia- litățile : tehnologie chimică anorganică ; utilaje in Industria chimică. IAȘI, str. Sf. Sava nr. 16. tel. 2267. cu specialitățile : tehno- logie chimică organică ; utilaje in industria chimică ; aparate de măsură și automatizări în Industria chimică. PIATRA NEAMȚ, str. Victo- riei, nr. 156, tel. 1637, cu specia- atățile : tehnologie chimică or- ganică ; utilaje in industria chi- mică. TURNU MĂGURELE, str. Ta- berei, nr. 2, teL 144, cu speciali- tățile : tehnologie chimică anor- ganică ; utilaje în industria chi- mică. ’ BUCUREȘTI, b-dul Ion Șulea, nr. 216, tel. 21 79 54, sector A cu specialitățile : tehnologie ehi- mică organică ; utilaje în indus- tria chimică ; aparate de măsură și automatizări in industria ehi- mică. BRĂILA, in cadrul Liceului industrial de chimie si cons- trucții de mașini din cartierul Hipodrom, tel. 3091, se pregă- tesc cadre pentru specialitatea tehnologia celulozei, hirtiei și fibrelor artificiale. 1. Asistent la catedra I — Chimie anorganică, disciplinele Chimie analitică și Chimie anorganică, poz. 7 din statul de funcțiuni. 2. Asistent la catedra I — Chimie anorganică, disciplina Chimie analitică, poz. 9 din statul de funcțiuni. 3. Asistent la catedra I — Chimie anorganică, disciplinele Chimie analitică și Chimie anorganică, poz. 10 din statul de funcțiuni. 4. Asistent la catedra Chimie analitică, poz. 7 5. Asistent la catedra Chimie analitică, poz. 8 6. Asistent la catedra II — Chimie din statul de II — Chimie din statul de II — Chimie analitică, funcțiuni, analitică, funcțiuni, analitică, deruigice ■ st ■ Irțwuiri ă auto- matizări ia siderurgie*. rete de specUlitatc a!e liceelor pre—-n tl direct in producție. In inu aprinderile siderurgice. După terminarea Becului. pe alMotrenti U așteaptă o mancă interesantă ti plin* de «utistac* Ui profesionale. Et vor îl înca- drați în hsxW tehnice de ni- vel mediu. Astfel. Cti car» ter- eslU cursurile In specialitatea tercotelnira produselor side- r&rgfro wr executa lucrări re- feritoare la întocmirea docu- mesmhel tehnice. la planific»- rea cuuumBarCor dt mntostoto ai eoetbautibU, zer oartlrtna la rasatesrea unor protăome de cottetaro apltestl Tteeru care oe prrckteoc la spetoalrtatea ac- OoeAri ti •staeatisărl la odr- rurgM vor perdcăpu dlrere la exploatarea agresatelor aetmm- torate to meetarta taeSalatfSe* ani șt tncvtsnrre» »i revxna •cazania ree erJabun cu afie- borile ei tobanaooetoo da repa- ratii p oastaeăfi ate apara- tescr GALAȚI, etr. Goerpa Oop- bac nr. ZA. ca apecmiMear: eettoBtrl si aaeomnfcărl to ti- Oarmgrn r- «armeOaMue MMI oelsr Adarwgam LICEELE INDUSTRIALE DE CHIMIE co!ora*:i n rire diferite do—enii oe activitate De asemenea. prodoV^a F.t- stanțelor ar.orgamce. a aridul^: sulfuric, a ari zoi K azuăc, a derivatelor crir ri mo u -■ cunoaște o largă dezvoltare. Pentru arii—.lataa iz arene i:- menii, liceele be specialriate pentru tehnologie chimică orza- xecuta numeroase lucrări prac- disciplina disciplina disciplina Lacrărî H Ltcvuîin rtdustriaî pent-u in- c.:—.:p-d din Capitală LICEELE INDUSTRIALE PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ ChlHB '- 1 ■ - -m-z ~ x-w Indostrij alimentare fermenta li ve în această ramură a md is- triei alimentare s-au construit B I B L. I O T E „Ideologia generației române de la 1848 în Transilvania" Rezultat al colaborării unor cercetători de la Ins- titutul de istorie al Acade- miei, filiala Cluj (George Em. Manca — coordonator, losif Hajos. Călina Mare, Constantin Rusu), ..Ideolo- gia generației române de la 1848 din Transilvania”, a- părută recent în Editura politică, este primul efort de sinteză asupra genera- ției de intelectuali pașop- tiști din Transilvania. în cadrul unor conside- ratii generale, colectivul de autori stabilește mai întîi profilul generației de la 1848 și cadrul social isto- ric al formării și dezvoltă- rii reprezentantilor săi: S. Bărnuț. G. Barit, T. Ci- pariu, I. Codru-Drăgușan, A. T. Laurian, I. Maiorescu, E. Murgu, A. Pumnul ș.a. în perspectiva de ansam- blu filozofică-sociologică se trece apoi la prezentarea numeroaselor domenii în care s-au ilustrat fruntașii intelectualității de la mijlo- cul secolului al XlX-lea — literatura, teatrul, istorio- grafia, filozofia, lingvistica, pedagogia, științele naturii, muzica și pictura — din nevoia de a face față, cu numărul lor redus, comple- xelor probleme puse de ri- dizarea națională. Partea a ni-a se ocupă de presă, tărim cultural în care generația de la 1848 și-a ciștigat mari merite. Autorii urm’resc istoria presei ardelene, evidențiind totodată influența pozitivă a activității unor ardeleni pentru presa din principate, în sfîrșit. partea a IV-a este consacrată studierii procesului de unire a ideii cu acțiunea, de la preocu- pările cărturarilor pentru problemele economice și social-politice pînă la revo- luție, în care ideologia și acțiunea se contopesc. Aducînd contribuții sub- stanțiale la luminarea unui moment de importanță de- cisivă în istoria noastră, volumul se face interesant șl prin prezența în spațiul său a aspectelor legate de educație și învățămînt. Este relevată astfel activitatea meritorie a cărturarilor ar- deleni în domeniul peda- gogiei, activitate care a întărit conștiința unității naționale atît în Ardeal cît și în provinciile românești, în care unii din ei au pro- fesa t. Asist, univ. LIVID MITRĂNESCU „Umor și... gramatică" Pe marginea unor cu- noscute texte din opera lui I. L. Caragiale, G. Bră- iescu. Al. O. Teodoreanu, Tudor Mușatescu și alții, care ridiculizează vorbi- rea și scrierea greșită. Ion Roman subliniază în lucra- rea sa „Umor și... grama- tică” apărută în Editura științifică, o serie de aba- teri de Ia normele limbii literare. La sfîrșitul fiecă- rui text urmează un co- mentariu în care se discu- tă și corectează greșelile din textul respectiv. Fragmentele literare au InTOrr ul ii-ri logli tal A s ebroă : M «rării A gotofiextâe Petrirx iese. . mea zrila.'ei'Pr si tevu a: IX-, pr«t=s K pentru rtriifarerea gtoceseme tennoto- goce din grătar acestor ra- muri t L uree tare este aeeesară pregătirea unoe acre te—-re meiu cu tanesi- ce teoretice s; prac- tice. capabile să folosească și ri perfect.trieze tehnica prod-uc- Le. Eeviî care se califică fa ateste specialități vor primi pe Lri pregătirea de cultură gene- rală la nivelul liceului o pregă- rire curespcnzătoare sarcinilor pe care te vor avea în producție. Adresele liceelor industriale ș «uz rwtwiăris alimentară sint grixăreorete : G ALAȚI: b-dul Republicii nr :®. teL 12.76. cu specialitâ- n> cte=ua produselor alimen- tare : iadostrii alimentare fer- atentatrve : Industrializarea tap- terei ți eăraii.