f Proletari ‘din inerte ISrTle, unl^-nă 1 GAZETA ■■■■■ Ih I INVATAMINTULUI B Conținut actual acțiunilor sindicale—pag.2 ■ In dezbatere: Proiectul olanului de învățămînt pentru liceul de cultură generală - pag. 3 g Repere pentru orientarea elevilor-pag. 4 . Anul XXI-Nr. 991 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂTĂMilfT Șl CULTURĂ CLASA A XII-A IN ULTIMUL TRIMESTRU Dtrp» emu se știe, tn acest an.—anul m ea re liceul dă prima sa promoție eu 12 dase — se aplică pentru prima dată și pre- vederea cuprinsă in .Directivele partidului cu privire la dezvol- tarea invățămîDmlui'* ca ultimul trimestru școlar să fie consa- crat, pentru elevii clasei a Xll-a, recapitulării ți sintezei mate- riei studiate in liceu. Cum se desfășoară, tn aceste condiții, activitatea cu viitorii absolvenți u Bceului' Cam n sprijină pe profesorii lor măsurile luate de Ministerul Invățămiutuhti in legătură cu organizarea etapei pregătitoare a bacalaureatului? Pe aceste teme redacția noastră a inițiat o discuție in jurul mesei rotunde la Liceul „N. Ba ic eseu" din Craiova. Au participat: prof. Xicoiae Andrei, di- tettorul liceului, prof. Cor-SL prof. Iulian Toader, prof. emerit Victor Aiixio. prof. Ștefan Popesrj. prof. Ecaterina Marian. De asemenea, a hiat parte la această discuție prof. D O Vcîcu, mspectar general al inspectoratului școlar județean. Din partea redacției discuția a fost condusă de prof. Const. Rădoi. nulul de bacalaureat, va oferi în viitor posibilități mai largi pentru folosirea cu un randament mai ri- dicat a etapei finale a clasei a XII-a. Inspectoratul școlar jude- țean apreciază totuși că acum sînt condiții mai bune decît in trecut pentru a parcurge cu eficiență spo- rită această etapă. In ce ne priveș- te. am stabilit o serie de măsuri me r.ite să ajute liceele în valorificarea la maximum a condițiilor la care ne-am referit Red. : De exemplu f Prof. D. D. Voicu: Mai întii, ins- pectoratul dă asistență cu precă- dere profesorilor angajați în pre- gătirea elevilor pentru bacalau- reat Elevii clasei a XII-a au în această perioadă prioritate în folo- sirea laboratoarelor șl a bibliote- cilor școlare Am orientat liceele sa amenajeze vitrine unde să fie mtrni școala de 10 ani iivaetualitâtca imediată IN AMPLI EFORT DE ORGANIZARE Prelungirea duratei școlarității obligatorii de la 8 la 10 ani — măsură fundamentală stabilită de Directivele C.C. al P.C.R. și de Legea învățămîntului — consti- ■ .ie o treaptă nouă, superioară in dezvoltarea învățămîntului nostru. „Această măsură — spu- rca tovarășul Nicolae Ceaușescu ir. cuvintarea rostită la Conferin- ța națională a cadrelor didactice — reprezintă un adevărat salt în d rrvoharea instrucției și educați- < tineretului, avînd efecte deose- bti ce favorabile asupra lărgirii orizontulni de cultură al întregu- ioi popor, corespunzător exigen- telor actuale și de viitor ale so- cietății noastre". Trecerea la școala de 10 ani Inceni.-.ă din anul școlar viitor — ciad vor funcționa pentru prima dată clasele a IX-a ale acestei școli — și înfăptuirea sa treptată pînă în 1973 ridică o seamă de probleme.a căror soluționare an- gajează un amplu efort de or- ganizare din partea mai multor factori. După cum se știe, a fost elaborat și supus discuției pro- iectul planului de învățămînt al școlii generale de 10 ani. Pe baza cadrului general stabilit prin pla- nul de învățămînt, conținutul în- vățămîntului se va contura în programele școlare în curs de elaborare. De asemenea, împre- ună cu inspectoratele școlare s-a stabilit rețeaua școlilor generale care se vor transforma în școli de 10 ani. în marea majoritate a cazurilor rețeaua școlilor și planul de șco- larizare au fost stabilite pornin- du-se de la analiza situației con- crete a fiecărei localități. Consi- derăm că, pentru a se pregăti condiții cît mai bune de funcțio- nare a claselor a IX-a, este ne- cesar să se acorde în toate cazu- rile cea mai mare atenție rezol- vării Judicioase a problemelor privitoare la stabilirea efective- lor de elevi, la crearea spațiului de învățămînt necesar și la asi- gurarea cu personal didactic cali- ficat. Pentru anii școlari 1969—70 și 1970—71, cînd o parte din tinerii care promovează clasa a VUI-a pot continua studiile și în învățăm in- tui profesional, pe lîngă cel li- ceal. se impune o examinare a- tentă a efectivelor de elevi ce vor rămîne pentru clasa a IX-a, sta- bilindu-se pentru fiecare școală de 10 ani circumscripția din care școlarizează elevii. Este bine ca, începind chiar din anul școlar 1969—70, în orașe, ca și în locali- tățile rurale unde școala generală de 10 ani nu este prea depărtată de domiciliul elevilor, să se asi- gure frecventarea clasei a IX-a a școlii generale de către toți ti- nerii care nu învață într-un liceu sau într-o școală profesională. Evident, în anii școlari urmă- tori rețeaua școlilor generale de 10 ani se va dezvolta treptat. Aceasta nu numai pe măsura creării condițiilor corespunzătoa- re în fiecare școală, dar și ca urmare a faptului că, în cele din urmă, în învățămîntul profesio- nal vor fi admiși numai tinerii care au absolvit școala generală de 10 ani și deci numărul celor care vor frecventa clasele a IX-a și a X-a ale școlii generale va fi mult mai mare. Un început rodnic de activitate în clasele a IX-a din anul școlar viitor este condiționat de pregă- tirea minuțioasă a tuturor condi- țiilor necesare. în primul rînd este nevoie ca la fiecare școală să fie create condițiile tehnico- didactice necesare realizării pro- gramelor școlare și îndeplinirii cerințelor pregătirii tehnico-prac- tice a elevilor. Trebuie reținut faptul că în clasa a IX-a și apoi în clasa a X-a se introduce stu- diul unor noi discipline, cu carac- ter tehnico-practic (electrotehni- ca, desenul tehnic), precum și faptul că se continuă studiul a- profundat al fizicii, chimiei, bio- logiei, । matematicii, programele acestor discipline avînd un pro- nunțat caracter aplicativ. Preda- rea lor și realizarea exigențelor pregătirii tehnico-practice ridică cerințe sporite pentru crearea și dotarea laboratoarelor. Condu- cerile școlilor generale, cu spri- jinul inspectoratelor școlare, tre- buie să întreprindă din vreme masuri corespunzătoare. Obține- rea unor rezultate bune în aceas- tă direcție exclude orice impro- vizație, orice amînare. Rezolva- rea acestor probleme nu se poate limita la cadrul pregătirilor ce se fac de obicei în preajma deschi- derii anului școlar. Un studiu a- tent al gradului de dotare a fie- cărei școli și al posibi'ităților de îmbunătățire cu aparatură și alte materiale didactice poate înlătu- ra deficiențe cu urmări neplăcute în această privință. Folosirea re- surselor bugetare din acest an, dotarea cu prioritate a școlilor generale cu materiale didactice, ION T. RADU director general în Ministerul învățămîntului Intrat tn viața Organiza-~ ției pionierilor ea una din cele mai îndrăgite acțiun:. concursul cultural-artistic a cuprins in ultimii ani sute și mii de pionieri din toa- te satele și orașele. Pe sce- nele școlilor, ale căminelor culturale sau teatrelor s-au desfășurat, incepind de a- nul trecut, fazele pe școa- lă, pe orașe și pe județe. Au intrat intr-o pasionantă și tinerească competiție cintecul. dansul, versul de pe toate meleapume pa- triei Mesagerii ;o~ — pio- nieri și școlari — le-au re- prezentat de fiecare dati cu cinste- Săptămîna trecută, timp de trei zile (vineri, simbă- tă și duminică), dună ce au reușit să treacă prime- le ,.hopuri“, cele mai bune formații din municipiul București, din județele Il- fov, Brăila. Teleorman, Prahova, Buzău, Ialomița, Brașov, Covasna. Tulcea și Constanța s-au intilnit la faza republicană a con- cursului — zona București. A fost o revărsare de tine- rețe, de energie și voie bună, o manifestare fa oct pionierii au închinat, din toată inima, imnuri de re- cunoșttnță partidului pen- tru copISS^a lor fericSt. Fiecare f.y—mație s-a tnzre- cut pe stne. Corurile, din- t-e care unele '■ -mat» d riieta sute de pionieri au inunda: nuia tastrofta U.G.S R cu freamătul me- lodii'or pionierești ; dan- surile. meșteșugită tmpie- rire de ritmuri ți culoa- re. au adus pe scenă bo- găția ți frumusețea fo'- cionțui acm: terșur-Ce sa einiat patria, școala, pcmieria. S-au perindat pe scenă cr-hest-e. b—găzi a-- tccdi ș. instrumentiști, echire ie teatru, numere de gimnas- tică și bale' Dar. tn afară de vameta- tatea și numărul mart ac formații prezentate de bu- na pregătire c fieci-eia di» e.e. ccmcurș-si a-tist-r a rindul pionierilor și. în ace lași -imp. bogatele rtrurt» educative de care dtsptcț». Bed. : Csandcrarî ci wm •»**- nt in acenx an trimit»la mi mai bane riMOH a rieaOar «eatra exuMs «1 de baeataweai T Praf K Aadnt: Firi fsdeiaU. Ini primat ited Btsm d anONflB actuală a Codat —atena liceului nu in trei ani. ea pisă acum, ci In patra ar.: Apei, pentru că altxniKl trimestru este ecesacrat în intre- (xma rec*a»T-lărit ți sintecizăru mtlerte!. Profesori: ș: elevii dispun astfel de “r-rn;' necesar «dincirti problemelor pruxupale la frecare obăect st recapjmarea nu se mai deaSeoară !u -a !n anii trecsțL Fe de altă parte, dnt btna venite o «erie de -rirart obiltte dr mt-ater a privire ia rwape- tularra etateriet. la tecbeWre* me- dulnr errti> *eare vor reflecta mal bene pevțlttrea era''» a eăevCori, pretiom d la varie aapecte ale de»- fă=. - r - s l - . re - tul ut Ca lenta toata* ea râ—-j tncâ • -- ‘ ‘ «au taloCtaMte da t «MfiMV* care •tariand bodd maoța aoaM med ta rare a fcat mecepotă etapa B- nală a Idealul Am ei bU spretc atapra ciuma pa care as el > expm !ntr-« ordui» apeassxtK* Plasarea ensenulm de baeelau- reat la timpul desfapmlrir c-mv?- rJoe crcrazâ mutâți aproape ta- an'ubiit Iz oncț-:-zarea pmcesu u1. de s-»vA;ărr.tre ovvr dr tmaclMi t* in- wamni pentru conducerea școlii organizarea atîtar supliniri ri, evi- dent. ee valoare pot avea acestea. O probiemă care creează greutăți în însăși protfltirea elevilor pentru bacalaureat asta desfășurarea fa- zeîor județene Si finale ale con- curszmtloe «Ițurol-artietie* Prima a avut toe între 13— U aprilie, eea- îaltă «sie fixată In luna mac ■ed.: Dar. dup* cile vum. elev ti el&arier a XII-a na participă la acest raorsrv Prof. N. Andrei: Nu participă In teorie, car în practică.. Tn gene- ral. elevi; riasei a XII-a sînt ceî stal r»:-- dintre membrii formatii- tor eristice, -amci: cu el s-a lu- crat trai mult ri au dec: un spor de pregătire. Or. cum fiecare h- ceu o :res*.e să se prezinte cu o for- —ai* cit mai r-rnă nu renunță la acest: elevi. S: daca la eon- rzrvu’." ? cu)rural-artistice adău- gim faza finală a olimpiadelor, ca r alte acțiuni la care sint solici- tat esevii clase: a XH-a, este lim- pede Că etapa fina-ă a pregătirii lor In liceu ridică și greutăți de altă natură decît cele privind mun- ca ia c*asă. Prot- D- D. Voicu : O soluționare —ii .--.-.v a acestor probleme o» rătre minister. îndeosebi în ce da^a desfășurării exame- expuse programa, extrase din ins- trucțiunile privind organizarea examenului de bacalaureat, orarul perioadei de recapitulare, progra- mul consultațiilor. Am dat de ase- menea indicații ca elevilor Interni să li ge asigura condiții speciale. Ei vor fl cazați în dormitoare se- parate. iar mesele ce li se vor servi vnr însuma un număr sporit de ca- lorii. La rîndul ei, inspecția noas- tră de specialitate se concentreazâ mai ales spre îndrumarea recapitu- ’ărîi finale la clasa a XII-a. Red. : Intr-adevăr, recapitulare» este problema centrală a acestei ultim» etape. Să ne oprim deci asupra aspectelor concrete pe care Ie ridică soluționarea ei optimă. Prof. Const Plscati : Ca urmare a interesului deosebit manifestat de conducerea școlii, în liceul nos- tru există condiții pentru ca des- fășurarea recapitulării la clasele a XII-a să ducă la buna pregătire a tuturor elevilor. Problemele de conținut ale lecțiilor recapitulative au constituit obiectul unor dezba- teri fructuoase în comisiile meto- dice încă din trimestrul II. S-a ajuns la concluzia ca, de pildă, recapitularea materiei Ia matema- tică, în secția reală, să se facă în forme diferite, în funcție de cele două etape ale acestei ultime pe- rioade a anului școlar. în prima etapă, care a început la 7 aprilie și se va termina la sfîrșitul lunii, recapitularea are loc pe discipline (analiza matematică, algebra supe- (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare in pag. a 2 a) Nou si vechi 7 în epoca modernă, matematica repre- zintă un instrument științific pentru toate domeniile de activitate. De aceea cultura științifică matematică devine un element de bază al pregătirii omu- lui modern. în acest context și în învățămîntul nostru s-au întreprins o serie de expe- rimente cu privire la modernizarea stu- diului matematicii. Ne vom referi. aici la unul din ele, care vizează predarea matematicii în școala generală. Pornindu-se de la ideea că încă din clasele mici trebuie create posibilități de a forma unele noțiuni care să ușu- reze studiul ulterior al matematici- lor, s-a elaborat și se experimentează o programă după care cunoștințele de matematică pentru clasele mici sînt or- ganizate nu pe discipline, ci într-un „sistem de cunoștințe matematice pe ansamblu... corespunzător unei logici științifice rezultate din corelarea celor trei discipline (aritmetica, geometria, algebra) în concordanță cu principiul unității structurale a cunoștințelor". (V. Bunescu și M. Vișan, „Studii și cer- cetări de didactică modernă". E.D.P., 1967, pag. 60) Autorii programei și ai experimentu- lui susțin că „formarea noțiunilor ma- tematice, cît și corelarea lor într-un sistem constituie un proces unitar, care corespunde logicii specifice științei ma- tematice". (Op. cit., pag. 68). Argumen- tul nu este suficient de convingător, deoarece sistemul clasic de predare a matematicii a dovedit că se pot forma noțiuni matematice prin eșalonarea cu- noștințelor pe discipline matematice și aceasta nu contravine întru nimic logicii științelor matematice. in predarea Este meritoriu faptul că cercetătorii și-au propus ca obiective ale cercetări: privind modernizare» învățămîntului matematic „orientarea conținutului cu- prins in programele școlare experimen- tale spre cunoștințele matematic* co țea mal largă aplicabilitatt in practică, in științele contemporane* ți au de- monstrat ..necesitatea adinctrii caracte- rului formativ al învățămîntului r.a’e- matic. văzut prin prisma dezvoltării ca- pacităților matematice, pe baza sporirii rolului activ și creator al elevilor, cit și prin prisma formării unor deprinderi de autoinstruire după absolvirea șco- lii' (Op. cit. pag. 60). Este meritorie de asemenea, preocuparea de a urmări cum se realizează raportul dintre cunoștințe, raționament și deprinderi Lste discuta- bilă însă valabilitatea acestei experiențe care s-a făcut pe un număr -de :3 ?u- biecți de clasa I, ceea ce repmien'-a doar 0,016 la sută din numărul total »1 copiilor din clasa I și a continuat cu citeva clase de elevi. Pornindu-se de la ipoteza optimistă că posibilitățile de abstractizare ale e- levilor — chiar și ale celor din clasa I — sînt mai mari decît solicitarea gin- dirii lor, că deci ei pot mai mult decît li se cere, precum și de la necesitatea modernizării învățămîntului matematic care se impune în mod categoric, pro- grama amintită a fost generalizată la clasa I în acest an școlar. Cu toate pregătirile care s-au făcut, aplicarea ei a fost grăbită, surprinzîndu-l pe învă- țători nepregătiți. Orice teorie nouă care se aplică, orice experiență, se realizează cu oameni ce trebuie mai întii cîștigați pentru apli- matematicii la școlarii mici oi 7 ca rea noului, convinși asupra necesi- iățH și utilității lui și apoi pregătiti în vederea acestui scop. Or, învățătorii au aflat despre „mulțimi- din programă Instructajele destui de generale la care au fost chemați — uneori după ce par- curseseră capitolul respectiv — departe de a-i lămuri asupra metodicii pre- dării acestor cunoștințe, nu au fost de natură să-i convingă asupra necesități’ și utilității noii metode. Manualul de aritmetică existent alcătuit pe baza sistemului tradițional de predare, n-a mai putut fi folosit. Așadar, s-a trecut Ia generalizarea aplicării unei programe noi în condițiile în care nu existau în- drumări metodice publicate, nu sxista manual, în care- învățătorii n-au fost pregătiți în nici un fel pentru aceasta. Pentru a constata rezultatele obti- aute in acest prim an de generalizare a noului sistem de predare a aritme- ticii la clasa I în condițiile menționate am dat o lucrare de control, după în- cheierea predării numerelor 1—10, Ia 85 ae clase I din 9 județe (2506 elevi), atit în mediul urban (53 clase), cît și in mediul rural (32 clase), atit la clase cu copii de 7 ani (24 clase), cît și de 5 ani (24 clase) și la clase cu copii de 7 și 6 ani (37 clase). Am solicitat tot- odată învățătorilor respectivi o serie de date personale (vechimea în învățămînt, de cîte ori au mai predat la clasa 1), date asuora componenței clasei, planifi- carea calendaristică și un scurt refe- rat cu răspuns la întrebarea „Ce greu- tăți ați întâmpinat în predarea nume- relor 0—10 față de anii precedenți, cînd ați predat după procedee clasice în ceea ce privește concepția modernă a modului de predare, precum și meto- dica predării ; care sînt posibilitățile copiilor de a asimila cunoștințele ?“ Au răspuns 70 de învățători. Marea majoritate a învățătorilor a- preciază pozitiv noul sistem de predare a primelor zece numere și afirmă că elevii au capacitatea de a asimila cu- noștințele predate pe baza acestui sis- tem. „Găsesc că predarea aritmeticii în lumina noii concepții cu privire la teo- ria mulțimilor e mai interesantă, soli- citînd mai mult gîndirea elevilor, făcînd apel la judecata lor. dîndu-le un con- ținut mai bogat de cunoștințe pentru a putea înțelege mai bine în anii urmă- tori cunoștințele matematice prevăzute în programă. Elevii au manifestat un viu interes și au lucrat cu multă plă- cere reprezentarea grafica a mulțimi- lor. punerea în corespondență, și oricît de mult li s-ar fi cerut să lucreze nu se plictiseau" — spune de exemplu. în- vățătoarea C M. de la Școala generală ni 3 din Bi?'urești. Unii, foarte puțini la număr, au în- țeles că nu este vorba despre o concep- ție cu totul nouă și că nu este cazul să renunțe totalmente Ia sistemul tra- dițional de predare, ci să-î adapteze noilor condiții, să-1 modernizeze. A- ceasta este bunăoară, părerea învăță- torului S. M. de la Liceul nr. 3 din Satu-Mare :• „Concepția nouă, modernă a predării pe baza teoriei mulțimilor la clasa I nu aduce mari noutăți, a- ceasta datorită faptului că si proce- Uîctor univ. N. OPRESCU 'Universitatea București (Continuare in pag. a 2-a) NOU Șl VECHI IN PREDAREA MATEMATICII LA ȘCOLARII MICI (Urmare din pag. l-a) deele clasice au condus la studierea numerelor ca elemente ale mulțimii. Ceea ce este de această dată în plus și mai bun este prevederea programei de a clarifica cu elevii primele noțiuni de raporturi, dependență, formă, relații între elementele aceleiași mulțimi sau care aparțin diferitelor mulțimi". Intîlnim ți învățători care manifestă mari rezerve față de noul sistem de predare a matematicii la clasa I și care nu sînt conștienți de faptul că așa cum au procedat după sistemul tradițional nu erau departe de ceea ce se cere după sistemul modern. „Impre- sia mea — spune învățătoarea C. A. din Baia Mare — a fost că, dacă copiii n-ar fi știut să numere din grădiniță de la 1—10, am fi produs un haos in mintea lor cu teoria mulțimilor. Aveam impresia că neglijăm numerația și pu- nem abstractizarea înaintea concretu- lui. Faptul că mereu trebuie să apelăm In exprimare la cuvîntul «mulțime» în- curcă pe mulți dintre copii. Bineînțeles că rezerve au manifestat în multe cazuri și părinții, care acum nu mai pot să-i ajute la învățătură pe copii nici cel puțin în clasa I. „La început m-am izbit de o greutate cu părinții, care, fiind puși în fața «nou- lui», neînțelegînd ce caută în caietele copiilor atîtea desene și semne, îmi so- licitau mereu lămuriri. Le-am explicat în linii mari despre ce este vorba, ce- rîndu-le, pe cît posibil să lase copiii să deseneze singuri, fără prea mult aju- tor" (învățătorul P. T. de la Liceul din Gura Barza, jud. Hunedoara). Masa învățătorilor, neinstruită pen- tru a ști cum să aplice noul sistem de predare a matematicii la clasa I, l-a primit cu nedumerire și și-a manifestat dorința de a-1 aplica, dar pe baza unei pregătiri prealabile. „Consider o gre- șeală că s-a trecut la generalizarea con- cepției moderne a modului de predare pe baza teoriei mulțimilor fără nici o pregătire a cadrelor didactice, fără o metodică a predării în acest sens sau cel puțin a unui îndrumător — afirmă învățătoarea P. V. de la Școala generală nr. 11 din Baia Mare. Fiecare lucrează cum crede și nu sîntem siguri dacă (lucrăm bine sau nu. Cunoștințele predate pînă In prezent au fost asimilate de către elevi, dar nu știm cum să lucrăm mai departe, cum vom preda pe baza teoriei mulțimilor operațiile aritmetice, problemele. Cerem să se elaboreze de urgență un îndrumător în acest sens", Foarte sincer își declară învățătoarea I. C., de la aceeași școală, lipsa de cunoștințe în legătură cu mulțimile și nesiguranța asupra calității muncii ei : „întrucît nu am învățat niciodată des- pre mulțimi, nu cunoaștem nimic des- pre acestea, deci nu știm nici cum să le predăm. Ar fi bine dacă cel puțin acum »-ar edita manuale din care noi să ne documentăm și să știm pe mai departe cum să procedăm". în fața acestei incertitudini și a lip- wi de pregătire pentru a preda după sistemul modem, unii învățători au consultat cursul „Matematica modernă* *1 lui Papy, iar alții manualul de ar t- metică de clasa a V-a. în unanimitate, masa învățătorilor solicită editarea de urgență a unei me- todici a predării matematicii la clasa I pe baza concepției moderne, îndrumă- toare, articole, lecții deschise, precum Si elaborarea unui manual de matema- tică In concordanță cu programa ac- tuală. De asemenea, învățătorii solicită o îndrumare mai susținută, instructaje mai eficiente. „Propun să se facă instruc» taje pe sectoare sau pe grupe de sec- toare și nu cum au fost organizate cu toate cadrele din București — este ce părere învățătoarea C. M. din Bucureș:;. Făcîndu-se cu un număr mai mic de cadre, cel care explică poate fi auzit, iar cei ce asistă pot vedea și explicațiile scrise pe tablă. Instructajele să se facă din timp și nu după oe se parcurge un capitol sau o temă, așa cum s-a intimplat în trimestrul I, cînd majoritatea ca- drelor didactice au predat după metoda clasică și la instructaj li s-a cerut -să impare cum vor putea»*. Opinia masei învățătorilor este pe deplin justificată. Oameni care au pre- dat o viață după sistemul tradițional și au dat țării atîtea generații de copii bine pregătiți sînt puși acum să renunțe la ceea ce știu foarte bine și, pe ne- pregătite, să adopte un sistem nou, despre care nu cunosc nimic și de a cărui eficiență nu i-a convins nimeni. Alături de ei, oameni care au dobîndit o experiență mai mare sau mai mică, în munca de predare la clasa I sînt obligați să renunțe la aceasta și să pornească' pe o cale necunoscută, bîj- bîind. Condițiile elementare pentru asigura- rea unui învățămînt matematic de ca- litate, începînd cu clasa I, unde se pun bazele pregătirii matematice, sînt le- gate de stabilirea rațională și științi- fică a unui conținut al materiei care să întrunească și exigențele științei și ce- rințele pedagogice — adică să țină seama și de știință și de factorul care o asimilează, de copil — precum și de un corp didactic pregătit, care să aplice programa în mod creator. Un sistem nou poate fi excelent prin valoarea lui intrinsecă, și noul sistem de predare a matematicii la clasa I, precum și programa respectivă, au ca- lități demne de aprecieri pozitive ; dacă însă nu sînt pregătiți oamenii care să-l aplice, să-i dea viață, el poate fi com- promis. ♦ Programa de aritmetică pentru clasa I prevede modernizarea acestui obiect, în primul rînd în ceea ce privește con- ținutul. In partea introductivă se cere „orientarea elevilor în sesizarea intui- tivă a formelor șl a unor raporturi cantitative între diferite obiecte și me- diul înconjurător". Sarcina pe care o impune programa de a iniția pe copii în perceperea rela- țiilor cantitative și a relațiilor spațiale implică esența științei matematice. Ea a fost îndeplinită parțial în bune con- diții. Și învățătorii și copiii au realizat cu plăcere perceperea intuitivă a mul- țimilor de obiecte și perceperea intui- tivă a relațiilor cantitative dintre obiecte și mulțimi de obiecte. Dar, ne- înțelegînd cele patru aspecte prevăzute în programă ca un tot unitar, care duce la o orientare generală a copiilor în domeniul matematicii, mulți învățători au realizat în mai mică măsură per- ceperea relațiilor spațiale dintre obiecte și mai puțin perceperea formelor unor obiecte din spațiul înconjurător (cub, paralelipiped, sferă, cilindru). Tratin- du-le ca pe adevărate noțiuni de geo- metrie, unii învățători consideră că pre- darea lor în primele lecții de aritme- tică la clasa I este prematură și de aceea cer ca aceste noțiuni să fie pre- date mai tirziu. $i noi considerăm pre- matură introducerea la clasa I, chiar și in această formă elementară, a no- țiunilor de geometrie, cu care elevii se vor reîntîlni abia în clasa a V-a. Cunoașterea numerelor de la 0—10 este cuprinsă sumar în programă și în acest capitol nu se intilnește nici cel puțin odată cuvîntul „mulțime', pen- tru a sugera Ideea că predarea nume- relor trebuie făcută pe baza mulțimilor. Din cauza formei laconice a acestui capitol al programei in practică s-a ajuns la o „armonică" foarte largă a numărului de lecții acordat predării fiecărui număr în limita celor 45 de ore prevăzute de programă. La sarțitui trimestrului I unii abia terminaseră de predat numerele 0—10. alții ajunseseră la adunarea numărului 1 sau 2. iar alții terminaseră adunarea și scăderea numerelor 0—1#. In această situație s-a dat, începînd cu trimestrul H, o plani- ficare unitară, pe tară, iar cei care o depășiseră au fost obligați să se Înca- dreze în ea. Noua programă aduce anele înnoiri printr-o mai logică și mai rațională sis- tematizare a materiei, prin aprofunda- rea ei. In eeea ee privește insă organi- zarea muncii didactice la clasă I, o serie de probleme n-au fost suficient studiate. Măsurile organizatorice prevăzute de noua programă de aritmetică pentru clasa I vizează clasele de copii în vîrstă de 6 ani; pentru clasele de copii în vîrstă de 7 ani și pentru cele care cuprind atît copii de 7 cît și de 6 ani, programa nu prevede nimic. Pe de o parte, în aplicarea noii programe s-a pornit de la ipoteza optimistă că posi- bilitățile de abstractizare ale elevilor sînt mai mari decît solicitarea gîndirii lor, iar pe de altă parte copiii de 7 ani au fost tratați pe măsura posibilităților celor de 6 ani. Pentru a respecta măsura posibilită- ților copilului de 6 ani s-a făcut o redu- cere din programă (aproximativ 1/5), reducere nejustificată pentru clasele cu copii de 7 ani. Se pretinde că s-a redus corespunzător și numărul săptămînal de ore : Astfel, dacă anterior în fie- care trimestru învățătorii dispuneau da 5 ore pe săptămînă, acum pentru tri- mestrul I s-au prevăzut 3 ore, iar pen- tru trimestrele II și III cîte 4 ore, ceea ce reprezintă o reducere de 40 la sută și respectiv 20 la sută. Dar reducerea este mult mai mare, fiindcă, tot pe măsura posibilităților copilului de 6 ani, durata orei de curs, a lecției a fost și ea redusă la 25’—30' în trimes- trul I, ajungînd pînă la 35’—40’ în tri- mestrul III, iar restul timpului a fost afectat jocurilor didactice. Așadar, re- ducerea timpului afectat predării arit- meticii nu este realmente de 20 la sută — 40 la sută, ci săptămînal de 64 la șută în trimestrul I și 36 la șută în trimestrele II și III. Practica a demonstrat că nu se poate Încadra în 30 de minute o lecție de aritmetică la clasa I, unde, oricît s-ar moderniza predarea, trebuie folosit material didactic. Din această cauză, mulți învățători au simțit nevoia să completeze cele 90 de minute (respectiv 160 de minute) de aritmetică pe săptă- mînă cu minute luate de la alte dis- cipline. Cum n-au mai putut să ia, ca altădată, de la muzică, desen, edu- cație fizică, au luat de la activități la alegere. Majoritatea învățătorilor arată că nu pot încadra in cele 25—30 de minute, rit este prevăzut în trimestrul I, preda- rea unui număr, a adunării sau scă- derii unui număr, cu toate sarcinile ei verificare, predare, fixare, exerciții de muncă independentă etc.). „Cele pre- văzute in programa de invățămint sînt realizabile cu elevii de 6 ani. dar cele 25—30 de minute (durata unei ore de curs) prevăzute pentru prima parte a i-.d’j; școlar nu permit de^âsurerea .-ei lecții complete* — spune I-viză:o- - • L. M de lo Școala genera ă nr !• d -. Presu. De aceea, în unanimitate, învățătorii cer mărirea numărului de ore la arit- metică (cu cel puțin o oră pe trimestrul I, care să fie luată de la activitățile la alegere), precum și mărirea duratei orei de curs. Ce repercusiuni are în practică mă- sura prevăzută de programă privind reducerea duratei lecției propriu-zise ? în primul rînd, duce la apariția unui nou tip de lecție, cu o nouă structură — lecția cu durata de 25—30 de minute, care trebuia experimentată pentru a se vedea în ce măsură este posibilă re- alizarea ei. Aceasta implică o meto- dică mult mai operativă pentru a putea încadra o unitate didactică (predarea unui număr sau a unui grup de exer- ciții) în acest interval de timp, fiindcă nu se poate preda un număr în mod fragmentar, în mai multe lecții. Fără un asemenea studiu, s-a ajuns la situa- ția că învățătorii care au încercat să se încadreze în indicațiile programei au condensat lecțiile și au accelerat rit- mul de lucru, adică au supraîncărcat pe elevi. Apoi, afectîndu-se pentru jocuri di- dactice 10—25 de minute din fiecar» lecție (40—100 de minute pe zi), școla- rul de 6 ani este tratat ca preșcolar. Nu mai vorbim de faptul că același tratament îl au și copiii de 7 ani. Re- comandările bibliografice pe care le face programa, cu trimiteri, în majo- ritate, la materiale scrise pentru pre- școlari constituie o confirmare în plus Nu opinăm pentru trecerea bruscă » copilului de 6 ani de la regimul d» grădiniță la regimul de școală, ci pen- tru o trecere treptată și judicios gra- dată, în cadrul căreia elevul să fie pus în situația de a face și exerciții de adaptare la un efort sporit In mod gradat Nu s-a studiat suficient o problemă majoră și anume raportul dintre gră- diniță și școală In condițiile In car» copiii sint școlarizați la 6 tnl, pentru a se stabili precis ce și dt învață copiii la grădiniță (majoritatea fiind școlarizați și la grădiniță), ee și cit trebuie să învețe la școală. învățătorii subliniază eă Intimpină mari dificultăți in organizarea celei de a doua părți a lecției (n-au material didactic, jocuri, nu sînt inițiați in me- todica acestor activități), fiind puși de multe ori în situația de a repeta cu copiii ceea ce aceștia au făcut la gră- diniță. Copiii care au fost la grădiniță au parcurs programa care cuprindea ■ ceste Jocuri. Pentru învățător însă totul este nou. El trebuie să te infor- meze dm cărți sau de la educatoare și ca ..începător' In organizarea jocurilor, realizează această activitate sub nivelul la care a reali® t-o educatoarea. O mașină de învățat Aparsția tehnologiei instruiri. progr?- mate a dus la elaborarea a diferite iu- teme de programare și. o dată rs a sta, la dezvoltarea „vehiculelor tehnice' a;e programelor, a mașinilor de .ăi ce la cele mat simple pisă la mașm ie cibernetice actuale. O mașină de intițat simpla a foc. proiectată și confecționată in aieher-. r iiiâiei dm Cluj a Academiei. pe baza --ges-ilor date de sectorul de psnp- logie al acestei unități. Mașina mecamcâ de învățat, pr.n construcția ei simplă, cm stiplex. la un preț redus și prii fap- tul că este ușor de manevra» poate fi utilizată cu succes atit rs ocazia lecți- ilor din clasă, cît și in munca individu- ală de acasă. In construcție s-a awt îs vedere respectarea metodologie, ciber- netice, procesul de învățare f ine aosăi- derat un sistem cu autoreglare perma- nentă. Mașina de învățat prezintă infor- mația ț: sarcina de construire a răspun- sului. oferind posibilitatea comparării acestuia cu cel corect. în urma confrun- tării se cere corectarea în sens si auto- notarea într-un spațiu special rezemat, apoi se trece la informația următoare, în cursul parcurgerii căreia se poate con- sulta și secvența precedentă, fapt care facilitează însușirea optimă ■ cunoș- tințelor. Mașina de Învățat funcționează cu programe liniare (tip Skinner) și este destinată muncii individuale sau In pe- rechi. Se asigură participarea activă a elevului, excluzîndu-se posibilitatea co- pierii răspunsurilor corecte (deficiență a manualelor programate) și determinin- du-se un autocontrol riguros. Un avan- taj este și acela că un program o dată parcurs poate fi utiliza: în continuare prin simpla înlocuire a benzii de htrtie pe care se construiesc răspunsurile. Verificarea performanțelor mașinii de învățat s-a efectuat pe un eșantion de 30 de elevi ai clasei a IV-a. utilizîndu-se un program liniar de gramatică a limbii române — Părți de vorbire neflexibile (autor conf. Georgeta Munteanu). Cele trei teme aveau ca scop introducerea de -■t;run. ț. vino* -te xp .ajci r p?:- “r.r-aie a.e testelor de co-n'-rc. itr. - "rate la sflrsitu. f erire? le;-., - -re *«u>e. de 15*». a»’ •cos:onitâiu uti.-Zăm eficiente l —^-.r activitatea ce in.'. atare în aceia-: experimer.-. —» fnlaain eft mj; ercootn.re a s*- s-a urmărit ocsmiLtate.a r.strj- :r.i programate în perechi (crierta-- a - luaiâ în domeniu; iurirJc: zare?.»- tev Datele obținute au relevat taci- perechJe omogene ca ritm de • >—. -. cunoștințe obțin rezultate tet așa de nune ca și elevii cei na: buni. diferen- tele observîndu-se numai îr. ce privește timpul consumat. Instruirea programata in perechi favorizează cu deosebire ele mediocri. Mașina de învățat este utilă si progra- matorilor in munca de validare a pro- gramelor. deoarece asigură o eidență pot ic’icu xro?escriului Ir. zzpu orei ruormatr. sibjsf-u^ .«ribîemețe -elr.ieieșe. -c; l-t i- •< *t'ese ie se cer re cate «i laroir.- că ar.ee asve de caur- de in ixiîcticâ reprezintă in mijloc prețios de mosrrjtere rapidă eu eficiență oțn Lni a jr.e: csr.ută;: sporite de infer- mri;:e Cercetător științific HORIA PITARIt Sectorul de psihoiogie» c.~. CI a Academiei sece • v e n Pentru cunoașterea trecutului patriei La Giurglța, în județul Dolj, învățătorul emerit. Ion T Vișan a realizat, îm- preună cu elevii săi, un muzeu sătesc menit să con- tribuie la mai buna cunoaș- tere a trecutului patriei. Fină in prezent muzeul cu- prinde peste 200 de piese de arheologie, etnografie, nu- mismatică, precum și dife- rit* documente. Pe baza unora dintre piesele muze- istice învățătorul a întocmit o monografie a comunei Giurgița. In vacanța de primăvară, cl a organizat cu școlarii o acțiune în vederea colecțio- nării de noi piese, inițiin- du-i asupra felului de lucru, asupra modului cum trebuie duse discuțiile cu locuitorii care posedă anumite obiecte ce pot fi colecționate. Și la Școala generală din Bughea de Jos, județul Ar- geș, s-a înființat recent, după cum ne scrie prof. Ion Marinescu, un muzeu școlar, la care și-au adus contribu- ția îndeosebi membrii cer- cului de istorie-geografie. Muzeul posedă sute de ex- ponate : unelte vechi, mo- nede, bancnote, documente, fotografii etc. Se găsesc de pildă aici un toporaș de piatră din neolitic, un mi- ner de sabie din sec. XVI, monede din sec. XVII re- prezentind figura lui loan Sigismund, regele Poloniei și a împăratului Leopold L un document scris în patru limbi — turcă, greacă, ar- meană și franceză — referi- tor la mișcarea .Junilor turci", o colecție de roci, albume geografice, precum și un frumos album istoric confecționat de elevi cu prilejul sărbătoririi semi- centenarului Unirii Transil- vaniei eu România. Primul număr din „Buletinul Muzeului pedagogic1* A apărut, multiplicat la șapirograf, pentru uzul intern al instituțiilor de învățămînt nr. 1 din „Buletinul Muzeului peda- gogic", care prezintă func- țiile acestei instituții, citeva dintre cele mai valoroase colecții ale muzeului, stu- diile întreprinse de muzeo- grafii acestuia și își pro- pune să creeze o legătură mai strinsă cu donatorii și colaboratorii. Un documentat studiu in- troductiv, intitulat „Func- țiile muzeului pedagogic", înfățișează strădaniile în- treprinse pe plan național și mondial pentru crearea unor muzee pedagogice și de educație, cu specială privire Ia Muzeul pedago- gic al Casei școalelor. Se publică de asemenea stu- dii privind activitatea pro- fesorului luliu Moisil la ’ Muzeul pedagogic al Casei școalelor și prezentări am- ple asupra unora dintre principalele materiale ale actualului muzeu — colec- ția „învățătorul satului", documentele privind acti- vitatea pedagogică a mili- tantului pașoptist Constan- tin Tănase, corespondența dintre Al. Odobescu și pe- dagogul Gr. Borgovan pri- vind elaborarea unor ma- nuale școlare. „Buletinul Muzeului pe- dagogic" se definește încă de Ia primul număr, prin profilul preocupărilor sale, drept un factor pozitiv in promovarea studiilor de istoria pedagogiei româ- nești. Un spectacol original realizat de elevi Elevii ultime: clase a li- ceului din Salonta au pre- zentat recent, pe seena casei de cultură din localitate, dramatizarea romanului „Ciuleandra" de Liviu Re- breanu. Este de subliniat faptul că transpunerea sce- nică a romanului aparține unui elev talentat, fruntaș la învățătură, loan Her- dean, care a fost și regizo- rul spectacolului și tot- odată, interpretul unuia dintre roluri. Spectacolul, care s-a bucurat de succes, va fi prezentat șl in satele din împrejurimi. A.D. Conținut actual acțiunilor sindicale Sarcinile specifice ultimului trimestru al anului șco- lar solicită multiplu prezența și inițiativele organelor sindicale din invățămint. Despre modul cum răspunde acestor solicitări Comitetul sindicatului invățămint din municipiul Brăila ne-a informat recent președintele «cestui comitet, prof. CORNELII) VIRGOL1CI, în ca- drul unei convorbiri purtate cu unul din redactorii ga- zetei noastre. — In această perioadă — ne-a spus interlocutorul nostru — centrul de greu- tate al întregii activități sindicalo este situat, cum e și firesc, la nivelul gru- pelor sindicale din școlile generale și din licee. P« baza indicațiilor primite din partea comitetului, a- eestea și-au înscris In plan acțiuni privind In- tensificarea acliimbului da txperiență Intre profesori tu privire la realizarea re- eapitulării finale ți, mai ales, a pregătirii elevilor din clasa a XII-a pentru examenul de bacalaureat, ca si acțiuni menite să spri- jine conducerile din școli In munca lor cu elevii și părinții privind orientarea școlară și profesională. Gru- pele sindicale din școli or- ganizează vitrine intitula- te „Noutăți pedagogice și metodice14, menite să con- tribui» ia informarea ca- drelor didactice asupra problemelor legate de mo- dernizarea conținutului In- vățâmîntului si de întări- rea caracterului forma- tiv al procesului de tnvă- țămînt —- Presupunem eă. au- turi de aceste acțiuni eu ■cadență imediată, desfă- șurate la nivelul grupe- lor, aveți in plan și ac- țiuni de mei mare anver- gură. — Evident. Este vorba, în deosebi, de acțiuni care \Szeazi perfecționarea ca- drelor, didactice. Astfel, tu sprijinul inspectorilor de apecialitate vom organi- za o discuție la „masa ro- tundă" defere: „Teme- le pentru acasă ia matern i- tică", in cadrul căreia vrem să discutăm cînd se dau aceste teme. în e volum se dau. cum se re- alizează pregătirea elevi- lor pentru munca inde- pendenta. cum se 'urec- wazâ pentru a. =- să etc. Tot cu sprijinul inspectoratului școlar ju- dețean vom organiza schimburi de experiență cu profesorii de fizică ți chi- mie, cu tema : „Aplicarea în practică a cunoștințe- lor. Cu sprijinul IJ’.C.D. sf al Institutului de științe pedagogice vom organiza un simpozion cu tema: „Dezvol- tarea gîndirii logice, origi- nale șl inventive la elevi". La toate aceste acțiuni îi vom antrena și pe profe- șorii liceelor din mediul rural situate în raza jude- țului nostru, ca Și pe pro- fesorii liceelor de speciali- tate. Pe măsura creșterii capacității noastre organi- zatorice, în colaborare cu Inspectoratul județean și cu societățile științifice ale cadrelor didactice vom antrena la acțiunii» mai importante și cadrele di- dactice de la școlile gene- rale din euprinsul jude- țului. — Vor putea beneficia radrele didactice de la șco- lile sătești din cuprinsul județului dv. de acesta Inițiative aie sindicatului invățămint și in acțiunii» consacrate vacanței' — înainte de vacanță chiar, o manifestare comu- nă a inspectoratului școlar >i a comitetului sindicatu- lui va înmănunchia sărbă- torește capacitățile crea- toare ale învățătorilor șl profesorilor din întregul județ. Mă refer la mani- festările consacrate „Zi- lei învățătorului". Cu acest prilej vom realiza, prîn- tr-o acțiune unitară cu in- spectoratul școlar județean și cabinetul metodic, o ex- poziție cu tema : „Materi- al didactic confecționat de elevii și cadrele didac- tice din municipiul și ju- dețul Brăila11. — Ce proiecte «veți pen- tru vacanță 7 — In primul rînd ne stră- duim să asigurăm ca ma- joritatea locurilor de odih- nă și tratament acordafe cadrelor didactice, con- form baremului, să fie distribuite în perioada lu- nilor iulie și august. De asemenea, sîntem în plină activitate de perfectare a unui plan de manifestări caracteristice vacanței. In colaborare cu filiala locală a Societății de științe fi- lologice vom iniția o expe- diție colectivă de culege- re a folclorului din comu- nele județului și o ex- cursie de documentare științifică cu tema : „Pe urmele scriitorilor noștri11. Vom mai organiza și alte acțiuni asemănătoare in co- laborare cu filialele celor- lalte societăți științifice ghidîndu-ne în acest sens în primul rînd după propu- nerile cadrelor didactice. — Ce acțiuni stau de pe acum în atenția dv., in pre- gătirea viitorului an școlar" — Pe primul plan se si- tuează acțiunile menite să sprijine traducerea în via- ță a măsurilor prevăzute in Directivele C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea învă- țămîntului și în Legea în- vățămîntului. De pildă, în legătură cu școlarizarea co - piilor de 6 ani, vom orga- niza, în colaborare cu Co- mitetul județean al femei- lor, o discuție cu părinții la care se vor dezbate pro- bleme privitoare la modul cum trebuie pregătiți Infa- miile acești copii pentru școală, cum pot fi ei ajutați de către părinți pentru a face față cerințelor proce- sului instructiv-.educatjv etc. De asemenea, cțrau Vul sindicatului nostru va spri- jini inspectoratul școlar ju- dețean în pregătirea mate- rialelor necesare susținerii, la începutul anului școlar 1969—1970, a unui colocviu cu învățătorii care predau la clasa I. Vom organiza co- locvii și cu profesorii, pe specialități, în cadrul cărora vor fi dezbătute concluziile desprinse de membrii comi- siilor examenelor de baca- laureat și de admitere în Is- reu. AL. C. UN AMPLU EFORT E ORGANIZA î •—a.-, pa.. T-e> rrer-— p reciKnornrea unor materia'.* a:un în mu m. u’e exemp;are in ~.r.e re®»’-- ~ special in licee, slut rumai ■e. a din Enjloecele :e poi fi folosii. Eferîaarea patrârilcr practice prevâztu» ta 1. .ni ne 'nvâ’.ămînt arind un caracter «ri£L Ir. funcție de '.xxidip.ie localități: — iroană sau rurai-s. — ; ne condiții^ oi- urete ale LeSre; - cli. implică de aseme .-.ea luarea nor masuri «ti: pentru crearea de ateliere prep:. . dt si pentru stabilirea locurilor de pract; ă îr. un.tăp de producție industrială sau ac-ux-A De mire iușemnăp^te pentru un mvei co- respunzător !a cUseie a • X-a genera e o : >r.sptue încadrarea ecr resFeuzătiMa-e ■ acestor clase, precum ji caaaașlerea teneiaică • coaținaialm invă- ■ âaintalui ri cerințe tor instructive ale ci- - Iu lui sarerier. terminal al K*b> de !• «ni. Pentru aceasta înainte de încheierea ■tesm an școlar inspectoratele școlare tre- buie sâ stabilească pentru fiecfcre școală în parte profesori re vor preda la clasele a IX-a. întrucit crarlnurui învățămîntului în ’asele IX—X este feurte apropiat de cel al primelor cla.se liceale, ia orașe, ca și in cazurile Ir. ture clasele a IX-a funcțio- nează în bree. ver fi încadrați In primul rind profesori cu studii universitare. Pen- iru discipiir.ele -o: prr- ăTite In planul de Invățămint felertnxehnică. desenul tehnic), in condițiile ir. care In unele școli nu sînt profesori de specialitate (la specialitățile respective caftind r.ici catedre complete) aceștia trebuie recrutați dintre profesorii cu calificare de profil apropiat care funcți- onează în școală si care not realiza preda- rea acestor discipV.ne în bune condiții. Pentru pregătirea tuturor profesorilor in vederea îmbogățirii lecțiilor cu date știin- țifice noi. ca și pentru cunoașterea progra- melor claselor a IX-a și a X-a va fi nece- sar sâ se organizeze cursuri de inițiere în fiecare județ. Inspectoratele școlare au da- toria de a stabili data cea mai potrivită pentru organizarea acestor cursuri și de a asigura frecventarea lor de către toți pro- fesorii încadrați. în complexul măsurilor privind genera- lizarea treptată a școlii de 10 ani trebuie desfășurate cu mai multă insistentă acți- uni largi de popularizare a acestei școli în rîndurile elevilor și ale părinților. Ca- racterul obligatoriu al ciclului superior, terminal, al școlii de 10 ani trebuie să se întemeieze, tatii de toate, pe înțelegerea necesități: unei instruiri de cultură gene- rală mai amolă a fiecărui tînăr. Este nece- sară o activitate coordonată a tuturor fac- torilor, si în primul rînd a scolii, în cadrul căreia întregul corp didactic și mai ales profesorii diriginti să organizeze discuții lămuritoare cu elevii și cu părinții cu privire la rolul școlii generale de 10 ani, la perspectivele ce se deschid tinerilor după frecventarea claselor IX—X. Aceas- tă acțiune trebuie să ducă la înțelegerea de către elevi, ca si de către părinții aces- tora. a faptului că în prezent, ca urmare a creșterii vertiginoase a volumului de cunoștințe, determinat de cuceririle știin- ței și tehnicii modeme, cultura generală contemporană se îmbogățește necontenit, Rt dobindește note calitativ noi în funcție da restructurarea sistemelor de idei în dife- ritele domenii ale științei, de diversificarea și specializarea accentuată a științelor și, mai ales, de pătrunderea științei în toate sferele vieții sociale, că în aceste condiții integrarea socială și profesională a tineri- lor implică o cultură generală mai dez- voltată. de natură să ușureze însușirea ul- terioară a profesiunii atît prin scoli pro- fesionale, cît și prin calificarea la locul de muncă. Toată această activitate de lă- murire trebuie să se desfășoare pe fondul anei temeinice preocupări de orientare școlară și profesională a elevilor in clasele precedente. Concomitent cu înființarea primelor cla- se a IX-a, în anul școlar viitor se continuă trecerea la instruirea generală in clasa I * a tuturor copiilor in vîrstă de 6 ani. Anul școlar curent a constituit o primă etapă In îndeplinirea acestei acțiuni. Faptul că a- proximativ o treime din efectivul contin- gentului de copii in virstă de 6 ani frec- < ventează clasa I a creat premise ca în următorii doi ani acțiunea să fie încheiată, conform prevederilor Legii învățămîntu- lui. Trebuie menționat însă că în acest an școlar aproape jumătate din efectivul co- piilor ta vîrstă de 6 ani sînt școlarizați în clase distincte de c£le constituite cu copiii de 7 ani. Cuprinderea în clasa I a copiilor in virstă de 6 ani a fost mai mare în orașe și in localitățile rurale cu populație școlară numeroasă. Pentru anul școlar vii- tor, creșterea ponderii pe care urmează s-o reprezinte copiii de 6 ani în clasa I implică extinderea acțiunii în toate cir- cumscripțiile școlare. Colectivele didactice au datoria ca, printr-o intensă și susținută acțiune de popularizare și lămurire, să convingă părinții asupra justeței măsurii cu privire la începerea școlarității la vîrstă de 6 ani și a obligați- unii legale a acestora de a asigura irecventarea școlii de către copii. Con- lucrarea organelor de învățămînt cu per- sonalul medical în scopul stabilirii gradu- lui de dezvoltare a tuturor copiilor, încă înaintea vacanței de vară, constituie o mă- sură necesară îndeplinirii în bune condiții a acestei acțiuni în anul școlar următor. înmulțirea claselor care cuprind laolabă copii de vîrste diferite (de 7 și 6 ani) implică. ■* de asemenea, necesitatea ca inspectoratele școlare să realizeze în timpul vacanței ins- truirea învățătorilor atit în ceea ce priveș- te particularitățile activității instructiv- educative cu copiii de vîrstă sub 7 ani. cît și în privința problemelor metodice pe care Ie ridică tratarea diferențiată a cod’- lor în raport cu capacitatea lor de adap- tare la viața școlară și cu posibilitățile lor de dezvoltare. Chezășia succesului în îndeplinirea a- cestor sarcini, care ocupă un Ioc de seamă în ansamblul măsurilor privind dezvolta- rea învățămîntului în perioada următoare, o constituie activitatea întregului corp di- dactic, sprijinit de conducerile de scoli și de organele de îndrumare și control, precum și îmbinarea acțiunilor cu carac- ter general întreprinse la nivelul fiecărui județ cu pregătirea și rezolvarea concretă, în condițiile fiecărei școli în parte, a tutu- ror problemelor ce se ridică în legătură cu funcționarea școlilor generale de 10 ani. PAGINA 2 In dezbatere: PROIECTUL PLANULUI DE ÎNVĂȚĂMÎNT PENTRU LICEUL DE CULTURĂ GENERALĂ Socotim necesară o restructurare a predării științelor sociale Se poate realiza un mai bun echilibru interior în cadrul fiecărei discipline de învățămînt Proiectul planului de învăță- mînt pentru liceul de cultură generală a fost studiat cu aten- ție și dezbătut de către profe- sorii din județul Ilfov atît în consiliile profesorale, cît și în unele comisii metodice sau cercuri pedagogice. Majoritatea cadrelor didactice au fost de părere că prevederile cuprinse în proiect sînt în general de na- tură Să asigure pregătirea ele- vilor la nivelul cerințelor ac- tuale ale societății noastre. în mod deosebit s-a apreciat crea- rea celor trei secții — de mate- matică-fizică, de chimie-biolo- gie și umanistă — care, dind e- levilor un fond comun de cu- noștințe de cultură generală, vor permite în același timp adînci- rea studiului unor obiecte, ceea ce va duce Ia dezvoltarea apti- tudinilor, a capacității elevilor și la o mai bună orientare în vederea continuării studiilor în învățămîntul post liceeal, su- perior, sau a muncii în produc- ție. Totodată profesorii consi- deră că instruirea diferențiată, introducerea obiectelor ia ale- gere, ca și faptul că se evită reluarea studiului unor disci- blmc predate în școala generală ■'asigură înlăturarea supraîncăr_ căTi elevilor, iar crearea secți- ilor încă din anul I în- lesnește formarea unor clase o- mogene și continuitatea în munca educativă, în închegarea colectivelor de elevi. Avem de făcut și o serie de propuneri menite să contribuie la o mai bună repartizare a nu- mărului de ore pe obiecte. Con- siderăm, de pildă, că la secția matematică-fizică se poate re- nunța la disciplina ..mecanica rațională", prevăzută pentru a- nul IV cu o oră pe săptămînă. ora respectivă fiind acordată calculului diferențial și inte- gral, care s-ar realiza astfel în două ore săptămînal. Această propunere este justificată de faptul că noțiunile de calcul in- tegral și diferențial trebuie msn bine îundamentațe, ele fiind strict necesare înțelegerii unor discipline ca statistica matema- suca sau calculul probabilități- lor, Pe de altă parte. într-o sin- gură oră pe săptămînă proble- mele de mecanică rațională nu pot fi predate în mod satisfă- cător. Ele vor putea fl studiate cu mai multă ușurință și în condiții mai bune în învăță- mîntul superior. Din același motiv propunem ca la secția de chimie-biologie mecanica rațională să fie înlo- cuită cu logica matematică, pre- dată paralel cu calculul proba- Un contur precis fiecărei secții a liceului Proiectul planului de învăță- mînt pentru liceul de cultură generală elucidează în mod competent și corespunzător ne- cesităților învățămîntului con- temporan problema diversifică- rii cursurilor liceale. Colectivul didactic al liceului nostru apre- ciază acest lucru ca un pas înainte pe drumul progresului școlii românești. Totodată, con- siderind că proiectul este suscep- tibil de îmbunătățiri, profesorii liceului nostru au formulat și o serie de propuneri cu privire la repartizarea mai judicioasă a numărului de ore la unele disci* pline. Pornind de la ideea unanim acceptată că însușirea unei limbi moderne se realizează îndeo- sebi prin conversație, consi- derăm necesar să se sporească numărul de ore afectai studiului limbilor străine la secția uma- nistă. în acest scop propunem ca pentru anul III să se revină la trei ore pe săptămînă la limba modernă studiată în continuare, iar la anul IV să se prevadă patru ore în loc de două. Ora necesară pentru anul III poate fi luată de la limba modernă la alegere, care nu se susține la bacalaureat, iar cele două ore pentru anul IV, după cum ur- mează : o oră de la limba mo- dernă la alegere , și o oră de la calculul diferențial și integral, de asemenea, la limba latină — obiect de examen pentru ad- miterea la facultate — socotim insuficientă o oră pe săptămînă la secția umanistă în anul IV. Credem că sînt necesare cel puțin două ore, cea de a doua oră putînd fi luată de la statis- tica descriptivă. După cum se vede, considerăm că la secția umanistă este indicată elimina- rea totală a cunoștințelor de matematică, spre a se da acestei secții un profil corespunzător. Am vrea să ne oprim, în con- bilităților. S-ar realiza astfel o corelație, întrucît și mulțimea propozițiilor biunivoce și cîm- pul de evenimente au aceeași structură algebrică. Conside- răm de asemenea că este bine să se introducă, la secția de chi- mie-biologie, cîte o oră de chi- mie în plus la anii I și IV, unde se studiază chimia generală și chimia biologică, iar la biologie cîte o oră la anii III și IV, unde se studiază anatomia, fiziologia și igiena omului și elemente de ecologie și genetică. Credem că ar mai fi potrivit ca în anul IV să se studieze biologia gene- rală, care să cuprindă elemente de ecologie, genetică, biologie cosmică, anatomie comparată, embriologie, istoria biologiei, întrucît elementele de ecologie și genetică prevăzute !n planai propus nu sînt suficiente pen- tru a le forma elevilor o ima- gine asupra noilor cuceriri din domeniul științelor biologice. Socotim indicat, de asemenea, ca una din cele 3 ore acordate i filozofiei în anul IV să fie des- tinată studiului sociologiei, care poate constitui un obiect dis- tinct în planul de invâțămlnt. Ni se pare judicios modul cum sînt repartizate orele de limba și literatura română in proiectul planului de învăță- mînt și ne bucura faptul că. prin Introducerea unei ore de gramatică săptămînal, a fost sa- tisfăcut un deziderat mai vechi al profesorilor de specialitate. Deoarece predarea gramaticii presupune, la nivelul studiilor liceale, fundamentarea teore- tică a scrierii și vorbirii corec- te, considerăm necesară intro- ducerea gramaticii si la celelal- te secții, nu numai U cea uma- nistă. Ni se pare necorespunzatoare repartiția orelor de română la anul I al secției umaniste, unde se prevăd o oră de istorie a li- teraturii, o oră de gramatică și două ore de teoria literaturii. Credem că ar fi,, indicat-, să se, acorde două ore pentru istoria , • literaturii. In sprifirful acestei I afirmații vine și faptul că teoria literaturii se predă și în clasele V—VIII, ceea ce nu este cazul cu istoria literaturii vechi. Ar îi deci necesara, după pă- rerea noastră, o mai bună echi- librare a diferitelor discipline de studiu conform cu cerințele reale ale pregătirii de cultură generală a tineretului. Prof. RADA MOCANU Inspector general școlar al județului Ilfov tinuare, asupra disciplinei „Ele- mente de ecologie și genetică", prevăzută pentru anul IV. Ținînd seama de volumul actual de in- formații, credem că această dis- ciplină nu se poate preda cu bune rezultate într-o oră pe săptămînă. Experiența din anul școlar curent demonstrează cu prisosință acest lucru. Pro- punem deci ca la secțiile de matematică-fizică și umanistă biologia să se predea în două ore pe săptămînă, ora în plus luîndu-se de la istorie, pentru secția matematică-fizică și de la matematică pentru secția uma- nistă, sau de la educația fizică pentru ambele secții. La secția chimie-biologie, în programa de ecologie și genetică ar trebui să se introducă noțiuni de bio- chimie, biofizică, bionică, cega ce ar necesita trei ore pe săptă- mînă, cu atît mai mult cu cît va trebui să se pună un mai mare aceent pe lucrările de laborator. In sfîrșit, cîteva propuneri privind studiul matematicii. Pentru secția matematică-fizi- că, la matematică în anul I sînt prevăzute patru ore. Consi- derăm că ar fi necesare cinci ore, dintre care trei pentru al- gebră și două pentru geometrie. Ora în plus s-ar putea lua de Ia limba latină. La secția umanistă în anul IV sînt prevăzute pentru matema- tică două ore. întrucît noțiuni de algebră superioară se fac și în anii I, II și III credem că se poate renunța la o oră, care să se atribuie biologiei sau lim- bii moderne studiate în con- tinuare. Credem că în felul acesta pro- filul viitoarelor secții ale liceu- lui vor fi mai bine conturate. Prof. LAUREAN RAICA directorul Liceului ..Tacob Mureșianu" Blaj Discuțiile care se poartă în jurul proiectului planului de învățămînt pentru liceul de cul- tură generală au in vedere toate obiectele, dar nu sînt lipsite de o anumită r.oiâ de p.edoarie „pro domo". în situația de față e firesc să fie aș«. Tocmai de aceea simțim nevoia să inter- venim în discuție cu o preci- zare, făcind totodată unele pro- puneri care privesc îmbunată - țerea predării științelor sociale în liceu. In primul rind am vrea sâ arătăm că prin trecerea Ia li- ceul de 12 ani numărul de ore afectat studiului ș-a mărit la toate obiectele. Acest număr ce ore nu p?jte fi red s la ști- ințe sociale prin faptul că ele au trecut eu— e si firesc, de Ia clasele a X-a fi a Xl-a la anii II! *1 IV. «rerAe .nsă că se poate p-e prțKjieci» ’ce. ma. juste o v.g- a*—.b Eficiența predării filozofie: în liceu este în mare măsură in funcție de felul in care se co- relează ea cu celelalte discipline studiate de elevi. Din acest punct de vedere credem ei stu- diul fikaofi,. trebuie ** fie pre- cedat de injcuarea științelor naturii, țtjir.ielar »cu> parti- Adincirea cunoștințelor presupune timp P-rew. -,;£u -us» te oo- ravi t«nds>ța de a oe Bodcr- mu rv. ie ș! manuale.e X->Iare. d—aerece r.um. »«:e. este posibil să se tină progresul știintelcr. Mr-derr.ina- rea se poate introduce insa numai in măsura in care nu determină supraîncărcarea ele- vilor. De aceea am primit deosebit interes diversificarea claselor liceale ineepind chiar din anul L secc-rând că astfei se va înlătură îîp-S 2e eu care ne iuptă~». c® ‘vi. avea prilejul să adineese eu ek-vb mei studiul unor probleme mai complexe pe care le presupune modernizare" precarii. Totuși, analizind proiectul planului de învățămînt pentru liceul de cultură generala am putut con- stata că numărul de ore pre- văzut pentru predarea ur.or dis- cipline este încă prea mic. Mâ tem că se va perpetua lipsi de timp și că fi ohHaat; să înghesuim un » gat într-un tirr.p prea scurt. Și la secția de matematică- fizică și Ia cea de chimie-bio- logie. de pildă, -fnt necesare : anul I 3 ore pentru predarea algebrei, nu două ore, cum pre- vede planul, deoarece calculul cu expresii raționale și iraționa- le formează baza conștiințe’ar Absolvenților secției umaniste-o cultură corespunzătoare Analizînd paralei prevederile proiectului planului de învăță- mînt pentru liceul de cultură generală și prevederile actualului plan și comparind repartiția o- relor la cele trei secții ale vii- torului liceu, am constatat că există sensibile diferențe in ce privește numărul de ore afectat matematicii, fizicii, chimiei și biologiei față de celelalte disci- pline. Această repartiție este pe deplin justificată de profilul secțiilor de matematică-fizică și chimie-biologie. Nu mi se pare însă că un același principiu că- lăuzitor a stat și la baza con- ceperii profilului secției uma- niste. S-a încetățenit părerea că ele- vii care urmează secția uma- nistică trebuie să fie multilate- ral pregătiți. De asemenea, se spune că în prezent — și mai mult în viitor — studiul litera- turii, al lingvisticii, al limbilor străine, al unor științe sociale etc. se va baza pe metode ma- tematice. Este adevărat că ma- tematica va juca un rol impor- tant în formarea viitorului u- manist. Dar, cred, trebuie avut în vedere și faptul că, în gene- ral, literatura și arta, ca forme ale conștiinței sociale, mijlocesc cunoașterea realității printr-un culare și științelor gindirii — psihologia și logica. Tinind sea- ma de importanța pe care o au psihologia și logica pentru for- marea gindirii elevilor, propu- nem ca studiul lor să fie intro- dus și la cursurile serale, așa aupă ‘im se studiază și ia r arsu- rile fără frecvență. în ceea ce privește folosirea orelor pentru științele sociale ara face următoarele propuneri de reorganizare a predării. în anul III să se studieze obiectul „Economie politică ți «ocialisrr. științific*. in cele două ore afectate săptămir.a; Aceasta ar presupune o corelare mai strîa- să a cunc-ștmțelor de economie politică și socialism științific ți o anumită reducere in progra- ma de economie politică Redu- cerea ar pc’ea interveni !n spe- cial la lecțiile eu caracter Iște- rie. predarea urmărind n pn- mui rind cunoașterea probte- meior ce rcr.or. e pc a a socialismului, care îi interesea- ză intr-o măsură nu-: mare pe elevi. Filozofia ar urma sâ »e pre- dea ir. anul IV in doci ore sap- tăminai. pe un teren pregătit de cunoașterea econom: e; poli- tice și a socia*ism«*»i nimtific ș, șeneralizin c cuasoffintele .u'^noare de a.feora cuno- șt-Ete deosebit de importan*.* pentru ambele secții. Ca alt lucru care nemu-țu- mește este acela că elevii U- ceului vin in contact cu tr>- goccccetria doar in anul IL ș. atunci numai Intr-o ori pe săp- tămină. Firește că in asesaenea condiții nu dispunem de sufi- cient Ump pentru adineiren m- meatelor de L-.-șoucimMrie care enî t î.'t” - Lz. ■-atenuare. Apai, ^i rerienta de pmi acum ne-a ur--it ri 1* cnsi- cursurile de adnu-ere in Acui- tate se cer de> oexei probleme complexe, a r rer^T are ne- cesită cunoștințe amp.e de trigo- nometrie; ca să nu mai vorbim de necesitatea aplicării trigono- metriei in stadiul analizei mate- matice. Dar mm să dezvoltăm deprinderile de rezolvare a pro- blemelor intr-o singură oră pe săptămînă I De fapt, consider că nici una din disciplinele ma- tematice nu poate fi predata intr-o singură oră. deoarece, de- calajul intre lecții fiind prea mare, nu se poate realiza o continuitate, o muncă susținută pentru însușirea cunoștmțelor respective. Aș fi de părere ea in anul TH, la secția de matematică- fizică. să se păstreze 6 ore de mod specific de refiecrare a acesteia. Oricit de evoluată va fi știința, tehnica, manie va- lori de artă nu vor fi date nici de calcule și nici de mașini ci- ■ bemetice. Omui va râmine sin- gurul creator de ană autentică. Și oricit apel ar face la reguli matematice, la mașini și cal- cule, viitorul umanist nu va realiza nimic trainic dacă nu va avea o cultură temeinică și bo- gată. Pornind de la aceste conside- rente, socotesc că numărul de l ore afectat la secția umanistă ; disciplinelor de profil este mult prea mic în comparație cu nu- mărul de ore afectat la cele- lalte secții matematicii, fizi- cii, chimiei și biologiei Studiul limbii și literaturii române, al limbilor străine, al istoriei ar trebui să depășească în viitor cadrul informativ care îi este rezervat în prezent De aseme- nea, trebuie mai temeinic stu- diată limba latină. In același timp, la secția umanistă studiul matematicii sau al fizicii, de pildă, ar trebui să se păstreze numai la cadrul orientativ. Prof. MIHAIL DINU directorul Liceului nr. I Pvoșiorii de Vede acumulate de elevi la celelalte obiecte de învățămînt. Aici s-ar putea da o mai mare extindere lecțiilor de istoria filozofiei, așa cum prevăd Directivele Plena- rei C.C. al P.C.R. privind dez- voltarea învățămîntului, pro- blemelor de teoria cunoașterii și de teoria acțiunii. Predarea filozofiei marxiste ar putea fi restructurată ca disciplină unică, care *â trateze proble- mele generale despre natură, societate și gtr-dire. Cea de a treia oră afectată științelor sociale pentru anul IV ar putea fi folosită pentru introducerea — așa cum se pro- pune — a unui obiect rou — „Noțiuni de aocio'ogie șl eucă". — ^dreptai" fiind studia: de e ev. 'a ociertus edo-ave cetăte- îir.str-u“;e 'V ij. Des- gur, ccrxvpem e»x» ireot i* ■u-s ae rs: -i fi.oso- -a » - . * e. a rare ar w.ei sâ iak» orele de dingenfie Toate aeesie cc-.- rxpute unitar, miindu-se re- petâr.te. ar pute* fi predate d* »celx£ prefeste Preț ION CODRI rret. VALDEMAR FOTA București matematica E drept ri geome- tria analitică se va studia de acum înainte in anul IV, dar locul ei in arai IU a lori ocupat oe algebra superioari. Nici penă acum ciad lecțiile de al- gebră s-au predat in trei ore. nu am dispus de timp suficient pentru ele. Cum o să patern nghrKi ansa, ia rele două ore ir.cele, r i-iwnciB de ec-ațu Ce gradai J» sdro-rî«riJe tânăra*- S ■are M «Bele,f'«s I -.■nes petea xă r Bă btea» I :i peraă St ■sbv muc. -itn "«n’ — ia ar u i ș: III v putea fi obpnm prin re*o- ere* orelor de hjeloipe. deoa- rece cnncșuzîeie insos te te ca- drul aceste: discipline «u ocar menmea sâ întregească orizocnl de culturi gerera-ă al e»e\tioe In fine, consider că îatrodn- cerea mecanieu raționale in u.tmm. an al Lice—hn ar duce la supraîncărcarea eievucr Pentru studiul aproTundat al acestei dîscpfine există pov- bilrtăti ța de spee-alitareasa inrfi ea ee eu se pare mricata pentru _re. Fret IKIN A LAZAR Fe mame* rraeretotoi *iaai>- Ici d« iB^âiaraat al ÎMiawi da cnttwri eeoeraU la redi-riq Tră au yosJt ninDtr®«s* verișori efin care, evident, nurruu o par e ■■ putut sâ vadă Itraioa trparu- hai. Alte ialrrr«wite «pinii au nui triflus prafeaorii 1OX SEK* DEANU. de la Lieeul „G. bue- din Cluj. MC. VOTSSCHI, de Ia Liceul nr. 41 — Bucuresli. IULIAN BUZU. inspector școlar jud. Teleorman. GH. INELESCU. de la Liceul nr. 4 din T*. Mureș. SOTIR PATONL «te ta Lireul _N. Grigorescu" din Titu, ILIE CARAMAN. de la Liceal din Făurei. RADU CALCAN, din Buzău. OREST TOFAN, de la Li- ceul nr. 1, Dorohoi. ION FAl- CIUC, de la Liceul ..Bogdan Vo- dă” din Vișeul de Sus. CRISTI- XA V.ASILIU, de ta Liceul .M. Basarab' din București, MARIN BADESCU, de la Liceul „x. Bălcesca” din Pitești, ALEXAN- DRU CONSTANTINESCU din București. EMIL HULUBA, de la Liceul nr 4 din Oradea, PAUL I. DICU, de Ia Liceul „N. Bălcescu“ din Pitești, co- lectivul de cadre didactice de la Liceul „T. Arghezi" din Craiova și mulți alții. Atît opiniile publicate cit și celelalte care ne-au parvenit pînă acum vor constitui desigur preți- oase sugestii în vederea definiti- vării planului de învățămînt pentru liceul de cultură gene- rală. c r :: ’.-a,:. jt ef c-t, sceaiză periooad prtmpune arit certficarex . dr csuT-j-c a: ți a celor de specialitate. Tn fotografie t swj ptao la G-țv’ de "mred nr 2 din București Clasa a Xll-a în ultimul trimestru r _ r - , -- ... ». • a oagtMlalor aădîsil Seriirri du- ■- pr.-»* Ca var va- taciflra «BOBderue de atat - rats. de ci.:--a. — j CractR trt^rarara»*» șa raate o- MftMra saisecSîcă. Ic s «tapă — îiu» 2 p tl a'u — noptata»» *t •» reâh» roso'- i.a «teri* 'sKresjee. »rat.~i uoțs»e»« uzae. ocrivr. xatrara teciira accsborx Breaptininrea prcoapoM ** ml jpirts le portărtpare * eirs-Jex pn maorii ariin- «BtflepT feT-sSe. J» re mdfemrl ; a »■ ^re acea mțrrr tiv I Bea. ~ în re — S-.—i vi ajată t» ătrrerie mxawUele I Prof r Pv-»t, Xi Hi prea. De esesțlc auatuCn! Ce al- tecri icperijcari =a euprmae in a dooa parte procxsae prea iate- resaate. problemele de la «£rș-t de cap-icl f_ză aplăcafii imediate ate matestalul-ol teoretic expa? De aceea este recesar ca pentru recapcmlare sâ fie selecție sate din culegeri probleme de ansamblu, eu ra grad sporit de d-fieultate. De asecrer.ea. î'trtfit acest manual eoețme un mare număr de teoreme cm tecra pclinaimelor. ar fi bine ca în buetele pentru examenul de bacalaureat sâ fie înscrise teoreme maî reprezentative șL în primul rind. eele eare au aplicații practice deosebite. Red. : Se ridică probleme asemă- nătoare și ta alte materii de invă- lâmint I Prof. Victor Apostol ■ tș av- , ceva de spus la fizică, dar nu in legătură cu manualul, ci cu pro- grama. Datorită modului cum s-au făcut reducerile in programă nu se poate realiza o recapitulare mat largă a materiei, care să lege or- ganic capitolele între ele și să ofe- re elevilor și o imagine de ansam- blu asupra disciplinei în întregime. Or. întrucît fizica este aleasă ca obiect de examen de acei elevi care au nevoie de ea și în viitor, este necesar să le dăm un sistem de cunoștințe cit mai complet. Aș pro- pune ca pe viitor programa de fizică pentru bacalaureat să fie astfel completată incit să coincidă, pe cît posibil, cu cea -cerută la admiterea în învățămîntul superi- or. Cred că o atare măsuiă ar fi în avantajul elevilor care, în situa- ția actuală, concentrîndu-șe asupra materiei de bacalaureat, rămîn în deficit cu materia pentru admite- rea în învățămîntul superior. Prof. Iulian Toader : Am aceeași obiecție în legătură cu reducerile din programa de bacalaureat la literatura română. Consider, de exemplu, că din această programă nu pot lipsi L. Blaga și I. Barbu. Prof. Ștefan Popescu: Ca pro- fesor de istorie am întîmpinat mari greutăți din cauză că bogatul material prevăzut în programă nu poate fi bine predat în cele două ■j * pe ș«pkâmiaă cîte s-au rezer- vai Istoriei României la clasa a XII-* Din această cauză. Ia care și faptul că manualul de Istoria Rorniniei este supraîn- cărcaț. muîȚ din elevii secției uma- v.e. deși inițial optaseră pentru Âr’.orie ca obiect Ia alegere, pe pozeur* au renunțat, alegind un * care materialul pentru examen este mai restrins. Aș v’t: ins» sâ mă refer aici si ta na al! «pect Munca desfă- șurau a clasă zi eu zi, ca și un pe care I-am efectuat în e*' c.e oe ăuigmte. ml-au relevat făptui ea rîvvn clasei a Xll-a sînt FreeeuT»:; nu atît de examenul de bRga’SVre*1, ci* șl-s de cel fie ♦îmltm i* 1 . ■ rinerîor, t!î.-jLirita, în pxi/aut rind. dciiebirLar din fie i>r«*?rama de borelaures". și ces penau învâțâ- -m: -«ptz- Aceajș* preocupare . fac? ți a»* 1. celehiie obiecte, » core . . — -ji. Praf. Ii/;an Toader: Poate că ar :■ -e ș; alte măsuri de r.--.v-.-- că loare d- ma te riale de constroriti să se dezvolte si sa se suodec- mezt UaitâțLe producă- toare de materiale de rocs- trucți: sint cotate cu utilaje moderne si folosesc tehno- log:: perfertomate. ■ căror conducere ccresită cat:* bine pregătite. Tinerii care se pregătesc te această specialitate vw primi te liceu, pe lingă cultura gererală. '.eroe-ore (fiul materiaâeJor._ chiria analitică, chimia ruicatilxr. tehnologia lianților K a produselor din azboci-ueat. tehnologia trântite- • materialelor ceramice ti • materialelor izolatoare, e- lectrotetmică si electro- rdcă etc. Pentru femure» deprinderilor practice e vor tecra te eadrcl '-tre- orinderiîor oroc-c-cătoare de materiale de mrrixi. Dună absolvire ver exe- cuta. sub L-i: _rr*.re* ter.- nerîlor trfmotsci. ter-i- LICEELE rNDl 'VTRIALE DF CONSTRUCȚII TARE FOT FI RECOMANDATE ELEVILOR : ELECTROMECANICA MINIERA „Sociologie generală, Probleme, Ramuri, Orientări" Editura științifică a pu- blicat de curind, tn seria „Sociologie generală", o va- loroasă lucrare colectivă (coordonator prof. univ. Mi- ron Constantinescu), sub titlul „Probleme, Ramuri, Orientări". Primul studiu, semnat de prof. univ. Miron Constan- tinescu, analizează concep- tele de fapte, fenomene și relații sociale și sus- ține ideea necesității unei epistemologii sociologice marxiste. Pe aceeași li- nie, Haralambie Culea, ocu- pîndu-se de o nouă ramură a filozofiei științei, „Teoria cunoașterii sociologice", semnalează posibilitatea și utilitatea „forjării" unei lo- gici pentru științele sociale și în special pentru sociolo- gie. O știință de asemenea nouă, ergonomia, este obiec tul studiului „Sociologia", marini 1 aparate de măsură n control etc. Pentru am în două specia- lilăule. paralel cu prega- Urea deretică, elevilor li se asigură o instruire prac- tică corecpanzătoare te ate- bere-scoală. cabinete teh- nice. laboratoare bine do- tase. precum și te între- prinderile r-. -ier*. în pe- rioada de practică elevii n posibilitatea să cunoască cel ma: modern utilaj teh- ooăogic. să «e familiarteeze cs metodele noi de extra- tere La ierramarea scolii ab- scivent:! stet tecadraț; te producție te funcții tehnice de nivel mediu. în sectoa- rele iireet productive ori te sersnei: e tehnice de spe- c-aiita^. De asemenea, pot urma te continuare un tes- tetut de tevătămint supe- rior. LATA ADRESELE UNOR LICEE INDUSTRIALE MINIERE CARE POT FI RECOMANDATE ELEN ILOR DV.: PetroreaL str. Mlhal Eminescu. nr. 4. tel. 568, cu specialitățile : exploatări miniere ri electromecanică mfnieră- Bci« Ucre. Str. Victoriei nr. 154. tei. IB68. cu specta- Ltitiie expîzitări. miniere Lucrdri practice cu eleni anuiui : îs ere e-u.'-KoaJ al Liceului minier Bina .Va-e «coaterea la concurs a următoarelor posturi i t. Profesor la catedra de științe naturale și agricole, disciplina Geologie și paleontologie, poziția 1 din statul de funcțiuni. 3. Profesor Ia catedra de matematică, disciplina Analiză matematică, poziția I din statul de funcțiuni. 3. Conferențiar la catedra de fizică-chimie, disciplina «filmie biologică, poziția I din statul d* funcțiuni. A Conferențiar la catedra de limba română și limbi rtrăine, disciplina Istoria limbii române, poziția 3 din sta- tul de funcțiuni. Candidați! la concurs vor depun* la secretariatul In- stitutului pedagogic de 3 ani Baia-Mare, Str. Victoriei 76, tn termen de 30 zile de Ia data publicării acestui anunț, o cerere de înscriere la care vor anexa următoarele acte : — Copie legalizată de pe diploma de examen de stal sau de pe actul echivalent de studii superioare ; — Copie legalizată de pe diploma de doctor sau doctor docent; — Copie legalizată de pe atestatul de conferențiar; — Lucrările științifice ale candidatului, într-un exem- plar ; — Certificatul de caracterizare a activității profesionale ■ sociale a candidatului, eliberat de instituția (întreprin- derea) la care acesta își are funcția de bază ; — Memoriu de activitate didaetico-științifică, semnat de candidat ; — Autobiografia. Ce: care funcționează Intr-o instituție de învățămînt superior sînt obligați să comunice In scris, rectoratului aces- te:». Înscrierea la concurs. INSTITUTUL Dl MINE - PETROȘANI ANUNȚA scoaterea la concurs a poetului de Profesor de la catedra de Lucrări miniere și preparare poziția 1 din statul de funcțiuni disciplina : „Săparea și susținerea lucrărilor miniere" Candidatii la concurs vor depune la secretariatul rectoratu- lui Institutului de Mine din Petroșani, str. Institutului nr. 20, te termen de 30 de zile de Ia publicarea acestui anunț, cererea ie tescriere, la car* vor anexa. In 2 exemplare, actele pre- . Ime de Reg-^faroentul privind ocuparea funcțiilor didactice te’.ătăml.-.hd rmer-.or. publica: te Colecția de Hotărîri și Dsccntii «ie Cocsihuiui de nr. 31 din 5 august 1958. Ce care funcționează Intr-o Instituție de tnvătămint supe- rior sfii obligați să comunice fn scris, rectorului sau directoru- u: acestea. înscrierea Ia concurs. Coc.cursul se va ține la sediul Institutului In termen de ce) ■n i’: 4 bun: de la data expirării termenului de înscriere la lEfonnatii suplimentare se pot obține la rectoratul Institu- de Mine Petroșani, «tr. Institutului nr. 20, telefon ir 1 750—1 051. ANUNȚ ADSo.-.entU Școiu normale din Bacău promoția 1944 srgan zeaxă la 38 iunie 1969 Intîlnirea după 25 de ani de a apsoț.-.re. cînd sînt invitați toti colegii din timpul celor ! in: d« scoală. Pe-tru a ie comunica programul și a cunoaște numărul parihepanti.or. rugăm colegii să trimită urgent adresele or fa Ba-â_ profesorului Botez Constantin, strada Elibe- -ărti nr. telefon 130 31 și 1 52 98. B 1 B I I O T E CA ergonomia și învățămîntul". de Miron Constantinescu șl Octavian Berlogea. Autorii propun introducerea acestei științe de confluență a mai multor discipline in învăță- mîntul universitar și post- universitar, atît pentru vir- tuțile ei educative dt și Sn vederea creării de specia- liști pentru acest domeniu Studiile „Prospectarea personalității comuniste" de Nicolae S. Dumitru, „Indi- vid. colectivitate, societate" de Andrei Roth, „Statusuri, roluri, personaje ș: perso- nalități sociale* ce Henri H. Sta hl se preocupă de lo- cul și de devenirea indivi- dului fr. societate Din a- cest unghi este privită te- tr-o modalitate interesantă. printre altele problema o- rientărti profes.ocale Trei alte studii — sem- nate de Ovidiu Bădica, ce fon Tudosescu ș: A neta Bu- suioc și de Ștefan Costea — supun cercetări:, din per- spectiva concepției marxis- te citeva din teoriile socio- logice burgheze. * Materiaieie „Sociologia mediului educativ", de A- culin Cazacu, „Mass-me- dia și cultura de masă", de Haralambie Culea, „Noțiu- nile de comportament și i- novație, de Virgil Constan- tinescu, .Sociologia sănătă- ții", de O. Berlogea. O. Neamțu și V. Krasnaseschi, „Aspecte ale procesului de urbanizare a mediului ru- ral" de loan Matei și „Con- siderații sociologice despre știința politicii" de Andor Huszar întregesc acest vo- lum bogat In preocupări, care se încheie cu studiu] prof. Miron Constantinescu „Marx și societatea socia listă". Asist, tmiv. LINTU MITRANESCU „Predarea simultană la două sau mai multe clase" Recent, apărută tn Edi- tura didactică și pedago- gică, lucrarea Predarea simultană la două sau mai multe clase" de Constantin Popescu, Constantin Mincă și Ion Gh. Oncioiu supli- nește o lipsă care dăinuia de mulți ani tn literatura metodică pentru clasele I—IV. Referindu-se. In introdu- cere, la condițiile care de- termină predarea simultană la două sau mai multe clase și la particularitățile aces- teia, autorii se ocupă tn continuare de organizarea activității școlare în cazul predării simultane, oprin- du-se la gruparea cla- selor și repartizarea lor pe învățători, la alcătuirea o- rarului și la planificarea activității didactice. Sînt analizate, apoi, pro- blemele pe care le ridică pregătirea și desfășurarea lecțiilor și se discută prin- cipalele probleme în legă- tură cu organizarea și des- fășurarea ictivității inde- pendente a elevilor, prezen- tîndu-se ample tndicatii pri- vind formele de activitate independentă ce pot fi date elevilor fiecărei clase, tn cadrul fiecărui obiect de tevățămint. încercarea autorilor de a elabora o lucrare de sin- teză tn legătură cu toate problemele pe care le ridică predarea simultană este meritorie. Sugerăm auto- rilor ca la o eventuală ree- ditare să se trateze și pro- blemele legate de activita- tea cu elevii de clasa I în vîrstă de 6 ani, ca și unele aspecte privind folosirea mijloacelor moderne tn pro- cesul de învâțămint in con- dițiile specifice ale predă- rii simultane etc. M TIMOFTE Cărți pentru copii și tineret • Scriitorul Dumitru Al- maș, a cărui literatură de Inspirație Istorică, tmbinînd tetr-un chip fericit arta condeiului cu rigorile spe- cialistului în știința istoriei este mult gustată de copii și tineri, se recomandă cu două noi cărți inspirate din trecutul poporului nostru. Una, „EROI AU FOST, EROI SÎNT ÎNCA_“ apă- rută în Editura politică, este un volum de portrete isto- rice care evocă chipul lui Decebal — eroul strămoșilor și strămoșul eroilor — al lui Troian, „optlmus prui- ceps“, al lui Basarab, înte- meietorul Țării Românești, al lui Mihai Voevod, domn al Țării Românești, al Tran- silvaniei și al Moldovei și al multor alte personalități care fac mîndria istoriei noastr*. ». Cea de a doua, „ARCA- ȘUL MĂRIEI SALE", apă- rută în Editura tineretului, povestește o aventură pli„a de parfumul vremurilor trecute, în care este vorba de oameni și fapte eroice. • Apărptă tot în Editura tineretului, lucrarea „MA- CHETE GEOGRAFICE", de Traian Flonan, fumizînd indicații pentru executarea hărților în relief, este de un real folos celor care își propun să realizeze mate- riale didactice prin mijloace proprii. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA i București, Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac prin oficiile poștale, factorii poștali și difuzorii de presă. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Sclnteii 40.133