Proletari (lin toate țările, uniți^ ■ Consfătuire de lucru la Ministerul Invă- tămlntului privind educația fizică (pag. 2) • îndrumări privind organizarea sărbătoririi centenarelor sau altor date din .sioria școlii (pag. 2) ■ In dezbatere—proiectul planului de învă- țăm int pentru I;ceul de cultură generală (pag. 3) Anul XXI-Nr. 990 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVÂTĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂTĂMÎMT SI CULTURĂ Vineri 11 aprilie 1969 4 pag. 25 bătu ■ O soluție care ciștigă teren (pag. 4) Orientarea școlară și profesională in atenția cercetării pedagogice 'tiunea de orientare șco- WL. și profesională se în- scriAca una dintre cele mai importante și actuale în în- vățămîntul contemporan. Ea a căpătat in ultimii ani, in (ara noastră, largi dimen- siuni, angrenînd din ce in ce mai multi profesori și diri- ginfi, ajungîndu-se pînă Ia specializarea unor cadre pentru această acțiune — consilierii de orientare șco- lară și profesională. La ni- velul școlilor sau la cel al județelor au avut loc nu- meroase acțiuni menite să contribuie la pregătirea teo- retică și practică a cadrelor didactice în vederea unei judicioase desfășurări a muncii de orientare a elevi- lor conform înclinațiilor și capacităților lor și a nevoi- lor societății, O activitate meritorie în domeniul fundamentării ști- ințifice a principiilor orien- tării școlare și profesionale, ca și a conturării unei meto- dologii adecvate, desfășoa- • , cercetarea pedagogică. . ly aminti în această pri- faptul că. în ultimii sm, au fost organizate mai multe simpozioane, sesiuni de comunicări și cursuri, în care au fost amplu dezbă- tute problemele actuale ale orientării școlare și profe- sionale. In cadrul acestor preocn- pări mai largi, recent In- stitutul de științe peda- gogice a organizat la Bucu- rești un curs pentru con- silierii de orientare șco- lară și profesională care funcționează în acest an școlar și cu inspectorii școlari județeni care răs- pund de munca de ori- entare școlară și profe- sională. Au participat peste 90 de cadre didactice. Cursul a tratat și a pus în discuție, așa cum a pre- cizat în cuvintul de des- chidere conf. dr. George Văideanu, directorul Ins- titutului de științe peda- gogice, principalele pro- bleme teoretice și prac- tice ale acțiunii de orien- tare școlară și profesio- nală șl a supus dezbaterii, în scopul definitivării și aplicării lor în viitorul an școlar, un număr de lu- crări elaborate de Institut: două fișe pedagogice, re- gulamentul consilierului de orientare școlară și profe- sională $.a. Au fost prezentate ex- puneri despre concepția științifică asupra orientă- rii școlare și profesionale (prof. dr. D. Salade), fișa de cunoaștere și caracte- rizare psihopedagogică a elevilor — fiind discutate două variante de fișă, una colectivă (prof. dr. docent N. Mărgineanul și alta in- dividuală (prof. I, Holban) — valoarea și limitele tes- telor (prof. dr. docent Gh. Zapan), sarcinile consilie- rului de orientare școlară și profesională, cuprinse într-un „Proiect de regu- lament" (prof. M. Ghivi- rigă), colaborarea consilie- rului cu medicul școlii (dr. M. Peteanu). Discuții interesante și utile s-au purtat în spe- cial în legătură cu , cele două variante ale fișei de cunoaștere și caracterizare a elevului, cu proiectul de regulament și cu planifi- carea muncii de orientare școlară și profesională în trimestrul III al anului școlar curent. Avînd caracterul unei consfătuiri de lucru — după cum a arătat în în- cheiere prof. Romeo Dăscă- lescu, director adjunct al Institutului — cursul a fost util atît pentru infor- marea consilierilor și in- spectorilor, cît și pentru definitivarea materialelor prezentate de către cerce- tătorii institutului. Viitorul curs de orien- tare școlară și profesională — care va fi organizat Ia începutul lunii septem- brie a.c. și va avea o du- rată de două săptămâni — va relua și completa pro- blematica discutată cu o- cazia actualului vurs ȘCOALA DE 10 ANI Ț .7' 7’r H CKIUIIIUI UȚHL Al ORGANIZAȚIEI PIONIERILOR ofilc: cuiburi pentru păsări. .Serbarea de pionieri, cum sînt amintirile minut din viața ,Pe un picior de plai' octreude a forte.’ EUGEN BLIDEANU !r. Ministerul învăță' astturkrea tuturor cona. tru ea. potrivi tot au Aceste numai cu na- „Ne nieriei' patriei satul", pio- raie. O altă perspec concepția care stă lui nostru sistem de cheamă “ „Un i satele natale alei ți straturi ■t monumen- ruit sau au cu- bunicilor", „Ne cheamă ^măte^- nu- dăți patriotice. Intr-un cuetint. peste făcut treabă bună, cile au constituit nu un trrilei de intilnire fost su cadre- sltit In in actualitatea imediată După cum se știe, potrivit Directivelor partidului, incepind din toamna anului școlar 1969—1970 se va trece la înfăptuirea școlii generale de 10 ani, care se însene ea ud ui dintre cele mai importante momente ale istoriei învăț»™ intuim din patria noas- tră. Fiind o măsură nouă, ea va trebui temeinic pregătită. De o mare importanță in aplicarea ei este lămurirea părinților care, pe de o parte, trebuie convinși de necesitatea unei mai ample pre- gătiri a tinerilor în etapa actuală de dezvoltare a patriei noastre, iar pe de altă parte trebuie să cunoască în linii mari conținutul pregătirii în clasele a IX-a și a X-a. avantajele pe care le creează tinerilor și perspectivele ce le deschide in fața lor. Pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice cbenote să ducă la îndeplinire această importantă acțiune, gazeta noastră începe publicarea unei suite de materiale. în condițiile societății contem- porane, știința, tehnica, cultura în general sînt factori esențiali ai pro- gresului popoarelor, ai bunăstării colectivităților umane și ai indi- vizilor care le compun. Achizițiile neîntrerupte și în ritmuri tot mai rapide ale cunoașterii umane, lar- ga lor aplicare în sferele producți- ei materiale și în viața cotidiană impun omului de azi — și cu atît mai mult vor impune omului de mîine — să știe tot mai mult, pen- tru a se adapta dinamicii acti- vității profesionale și ambianței sociale mereu îmbogățite și prime- nite prin noile realizări ale civiliza- ției și culturii. Toți acești factori; toate aceste cerințe, care acționează cu o intensitate sporită, solicită o- mului să învețe, să studieze perma- nent, să se cultive toată viața. Dar este tot atît de adevărat că el tre- buie să dobîndească încă din școa- lă suportul solid de cunoștințe, de interese, priceperi și deprinderi pe care se va structura viitoarea sa specialitate și care vor imprima direcțiile principale ale cultivării sale permanente. Cu cît învăță- mîntul are o durată mai mare^cu cît tînăra generație este supusă u- nei influențe educative organizate desfășurată pe parcursul unui nu- măr mai mare de ani de școală, cu atît mai armonios se va forma personalitatea viitorilor cetățeni, pregătirea lor pentru viață, cu atît mai complet se va realiza idealul educativ al societății noastre. Tocmai acestor cerințe pe care îe ridică societatea noastră față de instruirea și educarea tineretului, aspirațiilor sale spre cultură, spre știință, spre continua sa realizare și depășire este menită să le răs- pundă școala generală cu durata de 10 ani. Procesul de pregătire a co lor necesare funcționării șc 10 ani, începînd cu clasa a rX din toamna anului școlar 1569 15 este în plină desfășurare. Irsspeci ratele școlare județene au analr in cursul acestui an situația fie cărei școli generale ș; în funcție de condițiile esențiale pe care le impune funcționarea școlii genera- le cu clasele l-X — numărul de eleva, spațiul de i-vâțămînt, cadre- le didactice calificate — au stabi- lit ritmurile de generalizare a șco- lii de 10 ani. astfel ca pisa in anul 1972-1973 această directivă a politi- cii școlare a partidului și statului adică sâ £< IX-a aproape movează el a continuă studiile în alte forme de invățămiaL Potrivit propunerilo!- făcute de uispectc-ratere școlare județene, iz anui școlar 19(59-1970 in fiecare județ. A fost luat totodată un cumentele necesare instrun ale școlii de 10 ani. S-au elabc astfel plănui de îm.-ătâ— - clasele l-X tare care — lor didactice de definitivare pe bara obecr vațtilor și propunerilor pnmite. Pi baza planului de învătâmin: și ț programelor școlare se va urmări ca elevii claselor IX-X ale șeoț” generale să ascâ orizon de cultură generală, să-și in oferă 'Continuare tn rec a 2-ai Xz « rsn ce fcolan de la ase si sate au dedicai Uremie fi, voinicește. au să- pa: crop; pentru pute;:, au ru-irat pornit, pregătindu-le n-mi de primă t ară. au luat in stăpinire curțile și grădi- nile școlilor. spațiile verzi tura, care le-a oferit atîtea bucurii, dar șt un examen al priceperii lor de gospo- dari. pe care l-au trecut cu succes. Lecția-mobilizatoral resurselor morale A vorbi despre efectul educati'- al lecției însemnează, în fond, a vorbi despre complexitatea ei structurală. Orice lecție, oricît i-am simplifica scopul și oricît i-am reduce linia arhi- tecturală, rămîne un fapt didactic com- plex prin implicațiile sale multiple, între aceste implicații elementul forma- tiv este dominant și el se alege, în pro- cesul instructiv-educativ, ca o constan- tă cu caractere specifice pe fiecare treaptă de creștere a personalității elevului. Firește că nu în orice lecție elementul etic este întotdeauna evident, explicit. Sînt lecții și lecții. Dar părerea acelora care socotesc, de pildă, că lec- țiile de pură știință, de abstracțiuni ra-, ționale, nu au contingență cu viața con- cretă, cu conduita și comportamentul etico-social, este nefundată, derivînd dintr-o înțelegere greșită (sau intențio- nat greșită) a esenței fenomenului e- ducativ. în realitate nu există lecție în care elementul etic să nu fie prezent și să nu opereze — cu efecte pozitive cînd lecția a fost izbutită, cu efecte ne- gative cînd e vorba de o lecție ratată. în predarea obiectelor umaniste, lec- țiile au o coloratură mai pronunțat e ducativă prin natura însăși a materiei ce se predă. Literatura, istoria, geo- grafia. economia politică, filozofia, psihologia sînt obiecte fundamentale în acțiunea de formare a convingeri- lor ideologice, a sentimentelor su- perioare, a faptelor de voință delibe- rată. în ele accentul se pune pe vibra- ția afectivă. Nu vom da aici o exem- plificare amplă, pentru că lucrurile sînt, în general, cunoscute. Să ne gin- dim, totuși, ia efectele educative pe care le poate avea lecția de analiză li- terară a poeziei eminesciene „Sara pe deal", de pildă, dacă subliniem că pu ritatea iubirii . e condiția supremei fe- riciri pe care o trăiește poetul și pe care el o exprimă, ca într-o apoteoză a frumuseții morale, in interogația fi- nală : „Astfel de noapte bogată, / Cine pe ea n-ar da viața lui toată ?“ De o eficiență educativă indiscutabilă sint, de asemenea, lecțiile de caracterizare a personajelor dacă trăsăturile eroilor sînt văzute în perspectiva idealurilor etice ale omului, dacă întruchipează modele de viață și de comportare, dacă existenta lor este o imagine vie a reali- zabilului omenesc; sau, dimpotrivă, dacă. întru chipînd figuri negative, ca- ricaturale, dezumanizate, nocive, devin ținta disprețului și urii, mobilizînd re- sursele morale de împotrivire și com- batere a ceea ce este antiuman. Dar oare lecțiile de chimie, de fizică, de matematică, de biologie nu pot avea și ele un tot atît de pronunțat caracter educativ ? Fundamentul etic al acestor tecți; îl constituie spiritul cugetării în- erznețe, spiritul creator în care imagi- ni ;a cea mai aprinsă este urmată de o gindire lucidă și bogată, spiritul care dă aripi rațiunii și voinței. Am asistat, în -acela unde lucrez, la numeroase lecții □e „științe exacte", cum se spune. în care procesul predării era astfel orga- mzat incit însușirea cunoștințelor să nu se Limiteze la o simplă înregistrare a de’eîor. cs să insufle convingeri care să constituie elemente esențiale ale con- cepției despre lume a elevilor, ale atitu- dinii lor față de realitatea obiectivă, să le dezvolte gindirea științifică, voința, perseverența, spiritul de previziune, pasiunea, imaginația creatoare și, în a- celași timp, să Ie formeze un sentiment de justificată mîndrie națională pentru realizările științei și tehnicii românești. Mobilizarea resurselor morale ale elevilor valorificarea lor practică este o sarcină de bază a oricărei lecții A- ceste resurse sînt deosebit de bogate, iar forța lor mobilizatoare este de mare eficiență atunci cînd mînuitorul acestor resurse este un pedagog pasionat și Priceput florian CREȚEANU profesor emerit directorul Liceului „Unirea" din Turnu Măgurele în ziua de 5 aprilie a.c. a avut loc plenara Consiliului Național al Organizației Pionierilor, care a dezbătut pe larg o seamă de probleme ale stilului de muncă al consiliilor pionierești. La lucră- rile plenarei, deschise de tov. Vir- giliu Kadulian. președintele Con- siliului Național ai Organizației Pionierilor, au participat, în afară de membrii Consiliului Național, activiști de partid și UT.C. din județe, președinți ai consiliilor județene ale Organizației Pionie- rilor. reprezentanți ai unor insti- tuții șî organizații centrale, co- mandanți de pionieri. A luat parte tovarășul Mihaj Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al p.C.R. Materialul prezentat în plenară de Biroul Consiliului Național al Organizației Pionierilor a subli- niat că în cei trei ani care au trecut de la adoptarea Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. cu pri- vire la îmbunătățirea activității Organizației Pionierilor s-a pe- trecut o cotitură hotărîtoare în viața și activitatea organizației de pionieri. Trecerea acesteia sub conducerea nemijlocită a P.C.R. a contribuit la dezvoltarea pe baze noi și la ridicarea pe o treaptă mai înaltă a muncii de, educație în rîndurile pionierilor, în acest an, care marchează îm- plinirea unui sfert de veac de la eliberarea patriei de sub jugul fascist și a două decenii de la crearea Organizației Pionierilor, aceasta se prezintă cu un frumos bilanț. Considerînd că perfecționarea stilului de muncă al consiliilor pionierești, generalizarea expe- rienței înaintate, precum și pte- cizarea direcțiilor principale ale viitoarei activități reprezintă ele- mente esențiale pentru sporirea în continuare a eficienței întregii munci pionierești, plenara Con- siliului National a acordat aces- tor probleme o deosebită atenție. S-a subliniat că a fost acumu- lată o experiență pozitivă în or- ganizarea și programarea activi- tății pionierești, care contribuie prin orientarea sa, prin caracte- rul său atractiv, dinamic și mobi- lizator. la educarea patriotică -a pionierilor, la dezvoltarea dra- gostei și respectului lor față de partid, față de înfăptuirile socia- lismului, la integrarea lor activă în viața social-politică a țării. Au fost evidențiate o serie de ac- țiuni interesante organizate pe această linie în municipiul Bucu- rești. în județele Cluj, Hunedoara, Vîlcea, iași, Teleorman, Brașov, Prahova, Harghita, Tulcea și al- tele : vizite și drumeții la locuri istorice, expediții pionierești pe urmele insurecției naționale din august 1944 simpozioane și con- cursuri pe diverse teme, întîlniri cu activiști de partid și de stat etc. Acțiuni originale, îndrăgite și altele au fost organizate în județul Suceava. Au stîrnit de asemenea mult interes în rîndu- rile pionierilor acțiunile „Trico- lorul românesc pe mările și ocea- nele lumii", „Memoria caselor", „Pe urmele unor personalități", etc., organizate în județul Cons- tanța. Referatul și discuțiile au scos în evidență și o serie de lipsuri care s-au manifestat în'organiza- rea activităților pionierești. Une- ori au fost neglijate aspecte im- portante privind educația poli- tico-ideologică a pionierilor, înar- marea lor cu concepția ateist- științifică despi*e lume și viață, educația moral-cetățenească, pri- mirea în organizația pionierilor. Nu s-a acordat pretutindeni su- ficientă atenție diversificării ac- tivității pionierești, stabilirii unor raporturi judicioase între pio- nieri și comandanți. Vorbitorii au subliniat că este necesar să se dea un cîmp mai larg de mani- festare inițiativei pionierilor, spi- ritului lor inventiv, că ei tre- buie antrenati în număr mai mare la organizarea și desfășu- rarea activităților. Aceasta cere ca cei ce lucrează cu pionierii să cunoască mai îndeaproape inte- resele, dorințele și preocupările lor să aibă în vedere, pe primul plan, nu numărul acțiunilor, ci eficiența lor educativă. O problemă deosebit de im- portantă care s-a dezbătut în ple- nară a fost aceea a selecționării, promovării pregătirii și perfec- ționării cadrelor care muncesc cu pionierii. S-a arătat că multe con- silii județene au manifestat pre- ocupări susținute pentru selec- ționarea și promovarea cadrelor, antrenînd în activitatea cu pio- nierii pedagogi cu experiență, apropiați de copii și au folosit modalități eficiente de perfecțio- nare a acestora : instruiri, cons- fătuiri și schimburi de expe- riență, activitățile metodice din cadrul caselor pionierilor etc. în județul Cluj există o deosebită preocupare pentru informarea o- (Continuare în pag. a 3-a) MMMĂ - RMHĂ MĂ - MIHW MM - IW W '| CONSFĂTUIRE DE LUCRU LA MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI PE TEMA PERFECȚIONĂRII EDUCAȚIEI FIZICE ÎNDRUMĂRI privind organizarea și desfășurarea sărbătoririi centenarelor sau a altor date memorabile din ta Ministerul învățămîntului a avut loc în ziua de 4 aprilie a.c. o consfătuire cu privire la perfec- ționarea educației fizice în învăță- mîntul de cultură generală, la orien- tarea și conținutul noilor programe de specialitate. Au participat profe- sori de educație fizică, inspectori ju- dețeni de specialitate, cercetători științifici, cadre didactice de la in- stitutele de perfecționare din Bucu- rești, Cluj și Iași, de la I.E.F.S, și reprezentanți ai Consiliului Națio- nal pentru Educație Fizică și Sport. După cuvîntul de deschidere, rostit de conf. univ. Eugen Bli- deanu, director general în Ministe- rul învățămîntului, participanții la dezbateri au luat în discuție dife- rite aspecte actuale ale educației fizice în învățămîntul de cultură generală și modalitățile perfecțio- nării acesteia. O mare atenție a fost acordată în dezbateri conținu- tului programelor școlare. Astfel, lector univ. Francisc Lorincz (Cluj) arăta că ar fi necesar să se ela- boreze programe unice, profilate pe specificul școlilor generale, al lice- elor șl al școlilor profesionale. Mai sistematic alcătuite decit actualele programe, acestea ar trebui să cu- prindă un număr mai redus de sarcini și de probe de control, dife- rențiate în mod judicios pe clase. De exemplu, în loc de 9 probe de control ar fi suficiente 2—3 probe pe an, iar la clasa a Xll-a un po- liatlon atletic. Totodată, ar fi bine ca lecțiile teoretice să se refere la comportarea organismului în timpul efortului fizic. Prof. Au- relia Stoicescu (București) a pro- pus ea programele claselor I—IV să pună accentul pe formarea ți- nutei corecte a elevilor și să cu- prindă, alături de exerciți de pre- gătire fizică generală, elemente de dansuri populare. Programele ar trebui să cuprindă totodată exem- ple de planuri calendaristice și unele indicații metodice privitoare la organizarea lecțiilor și la nota- rea elevilor. Declarîndu-se de acord cu menținerea probelor de control reduse ca volum, inspecto- rul Constantin Rădulescu (Ialo- mița) a cerut ca programele să fie alcătuite diferențiat, ținînd seama de specializarea profesorilor și de condițiile materiale ale diferitelor școli. Prof. Romeo lonescu (Bucu- rești) a fost de părere că, așa cum celelalte discipline predate în școală urmăresc însușirea de către toți elevii a aceluiași volum de cu- noștințe, este obligatoriu ca și la educație fizică să fie întocmite programe unice. El a propus ca programa să cuprindă toate temele care revin unei clase într-un an școlar, înglobîndu-le în complexul de teme al celorlalte clase, ceea oe ar asigura pregătirea unitară și sis- tematică a tuturor elevilor, fără să îngrădească în vreun fel căută- rile creatoare ale profesorului, ci. dimpotrivă, dîndu-î posibilitatea să rezolve fiecare temă în funcție de condițiile specifice în care lu- Școala de 10 ani în actualitatea imediată (urmare dm pag. 1) pe care o vor primi elevii în clase- le IX-X ale școlii generale este foarte apropiată de cea din primii doi ani ai liceului, absolvenții șco- lii de 10 ani vor avea posibilitatea să-și continue studiile în învăță- mîntul liceal — la cursurile de zi, serale sau fără frecvență — pe ba- za unor examene de diferență la un număr restrîns de obiecte. Ei se pot considera de drept și de fapt elevi ai unor școli de grad secun- dar, cu aceleași drepturi și posi- bilități de realizare ca și colegii lor din clasele corespunzătoare ale li- ceului. O caracteristică a școlii gene- rale, și în mod deosebit a claselor IX-X, este aceea că ea asigură și o pregătire tehnică-practică, ur- mărlnd să realizeze o preprofesio- crează. De aceeași părere a fost lector uhiv. Gheorghe Mitra (București) care a propus ca nu- mai fixarea probelor și a nor- melor de control să fie lăsată la latitudinea profesorului. Totodată el a sugerat ca programele pentru clasele I—IV să cuprindă unele in- dicații metodice și să se elaborez» metodici de educație fizică pentru uzul învățătorilor și profesorilcr în scopul simplificării programe. » prof. Sever Bivolar* (Deva) * pro- pus ca acestea să cuprindă numai temele, fără indicarea mij toacei:: de executare. Referindu-se. printre altele, la problema notării eievilc-r tov. Bivolaru a considerat potrivi: ca Ia educația fizici, că ce folo- sească, in locul notelor, califica- tive. Conf. dr. Mc» AJexe, director Centrului de cercetări jnincfir» al C.N.F5, a subliniat că arrijaWe programe nu echilibreană în mod judicios calității* fizice și deprin- derile motrice care trebuie dezvxx- tate la elevi, că cerințele lor cn ț= seama suficient de parucuiarttătu» de virstă ale acestora fi de ncrptE necesar pentru realizarea conținu- tului temelor. Pentru iniătararea acestor lipsuri, a arătat mrb’xri. este necesară revizuirea «ctoaleJor programe sau. mal curind. elabora- rea unor programe noi. care să prevadă un fond rezumai st altui facultativ, pe ciclări de clase ba funcție de coodifiiie acestora- Tor. Alexe a propus de asemenea că aa opereze unele simții Girări la lec- țiile afectate gimnasticii de bază, să se elimine exerațzue de fruct din programele esase^or V—VHL să se mențină gimnastica •«—»■»?».- că și să se extindă Anuastaca ar- tistică, lecțiile ce atcetzsn să cu- prindă cu preponderentă eiejnente de viteză, rezistență p forță, tar jocurile sportive să, se a; prin însușirea tebry-i & pcm de- prinderea de tăinuire a Referindu-se la crie dovă ocinii care se conturează in lectură cu problemele educației R^ee tmi punind pe prim plan mijloacnie pentru pregătirea fmcă generați, iar alta elementele ce sport coc: dr. Emil Ghiba. vireprry“lmî* al CJN.EFB., a fost de părere că cro- gramele școlare trebuie să clarifice în primul rind problemele de con- cepție privind educația fizică. So- cotind atletismul, gimnastic» de bază și unele elemente din jocurile sportive ca mijloace principale in realizarea sarciLiior educației fjt reștu a eeru; la riadul său ca pre- gătirea din cadrai iectuJar de edu- cape fincă să fie complexată orii prartirarea ct mai largi a spetn- Im m afara scutn. Praf. Virta» CaassaMtecaea Bucureștii ■ pre- zentat reruitatni antă rr_di» fc.- trep:ia« de eoenfsta metodică de la laceul Joc Neculce* din ca privire la modalxtățus perfec- txeărfi ed-rafiei ferire a elevilor Prot. r—rtrfT TMm* (Bcct>- reșfij a pre-țxa să se rea cursuiiie de perfecfiocsare ea invătâtorii s proăeacrti de educa pe asxieL mar aerga să fie mfiniaț asupra modasa* ala «penai.-- ața. să se oega-rme sesxah de co- -- - • t țcet -. sa: ar, aparat dexzrtmte tare temnali- jrt-n.. e ~r. etecrim-ea exercițulor de gimnastică .r ăr.iUJl rahil *> tosetmuu- ța sameailor, 1* ** dezwlta tnîerw- pescra L&jws.irfei cuceririlor ei fi pentru ițaăus»s-e-a lo? in practici. Su*di dese- fiu: tKric, ai e- leeroteiimmi, al agriculturii, ca și al obiectelor de cultură generală. xtectarea lor aplicativă, ii va conc-jce pe elevi Ia fermarea price- perilor și deprmderilor practice. Acestea vor £ consolidate și dez- voltate prin efectuarea unor lu- crăn practice speciale ide lâcătu- șărie. Meriroîe6&Kă. agricultură, timplărie. croiiorie. gospodărie etc.). care vor întări gradul pre- gătirii pentru munca profesională și in general pentru viață a absol- vențUor acestei școli . Interesele mhjore ale societății noastre socialiste impun un nivel tot mai înalt de instruire și educa- re a tineretului în cadrul școlii. municări și sa se faciliteze accesul profesorilor Ia literatura de spe- cialitate. Prof univ. Constantul loanițesco (Iași) s-a oprii asupra proclemei pregătirii învățătorilor in cadrul liceetoi pedagogic* pen- tr- predarea educație: fizice, iar inspectorii; Olimpiu Bon jug (Tul- cea ș; prof Stels Bust (Bucu- rești s-au referit la necesitatea tiaoorări.’ unor material* metodic* pnvind predarea educației fizice. Pro! univ Leot Teo doresc» București; a insistat asupra nece- sității de « defini clar conceptul d« ecucațM fizică în școală, cit și asu- pra aceleia da a asigura profesori c" calificare superioară pentru predarea acestei discipline în acest sems tov. Teodorescu s-a referit la sarcinii* care revin Institutului a* murați* fizică ți sport în pregăti- re* pedagogică și de specialitate a r-_:c invers : dară la aceste secții este atît de nnpcrsntă formarea gindi- rti logice, de ce na se pune un acrenc deosebit pe studiul ei. cui psihologiei este s anul L iar al logicii in anul IL Psihologia oferă instrumente de cunoaș- tere și. mai ales, de airtocunoas- tere foarte necesare adolescen- ților cit mai de timpuriu. Nu mai puțin importantă mi se pare însușirea mai timpurie a logicii. La toate obiectele elevii operează cu noțiuni, cu idei, judecăți etc. De ce atunci sâ învețe abia in ultima clasă ce sînt noțiunea, conținutul și sfera noțiunilor, raporturile între ele etc.? Ce utilitate are in aceste condiții predarea logicii în ul- timul an ? Si o altă întrebare, tot atît de îndreptățită: de ce S—O învețe mimai ..iruvaniștii" ? Trecind psihologia în anul I. la secțiile matematică-fizică și chimie-biologie. ar putea fi tre- cută în anul III o oră de isto- rie a literaturii române sau. eventual, ora de desen și istoria artelor plastice. La secția uma- nistă, in locul psihologie: m anul m s-ar putea trece c oră de limbă modernă studiată in populare, ca și cererile de or- ganizare a unor asemenea cursuri în întreprinderi și insti- tuții. Toate acestea arată clar cît de necesară este, pentru lu- crătorii din toate domeniile, cu- noașterea limbilor străine. Dar se știe că această cunoaștere se realizează cu mult mai multă eficiență în perioada virstei șco- lare. Cerințele vieții arată de ase- menea că este neindicată dife- rențierea numărului de ore pe de o parte între clasele reale și cele umaniste, iar pe de altă parte între limba studiată în continuare și cea de a doua lim- bă modernă (la alegere). întru- cît și elevii de la secțiile reale vor avea nevoie de acest instru- ment important de informare pe care-I constituie limbile moderne. La cele menționate mai sus se adaugă și greutățile provo- cate de faptul că nu se lucrează pe grupe de 15—20 elevi, cum ar fi normal, ci în clase cu un număr de circa 40 de elevi. In concluzie, profesorii de limbi străine din orașul Bucu- rești susțin necesitatea men- ținerii a cel puțin 3 ore săptă- mmal la toate clasele, pentru toate limbile moderne, indife- rent de secție, așa cum preve- dea planul de învățămînt pen- tru anul școlar 1967—1968. A- ceasta este și părerea inspec- torilor de specialitate din ca- drul Inspectoratului școlar al municipiului București. Pro- punem ca cea de a treia oră să fie reluată de acolo de unde ea a fost repartizată pentru a se spori numărul de ore la alte discipline, întrucît aceasta s-a realizat pe seama limbilor străine. în cazul cînd acest lu- cru nu este posibil, propunem să se majoreze cu o oră totalul săptămînal de ore, această ma- jorare fiind numai în interesul învățămîntului. Prof. N. MUSCA Prof. D. B.ADULESCU Prof. CONSTANTA FLORESCU inspectori de specialitate așa supraîncărcat. Există însă, după cum cred, posibilitatea de a se reduce volumul cunoștințe- lor la unele discipline. Mi se pare nemotivată. de exemplu, mărirea numărului de ore la geografie și istorie cu cîte una și, respectiv, două ore. Nu sînt încredințat că această majorare a numărului de ore va contribui la ridicarea eficienței educației. Mă tem, din contra, că ea va cuce ia incarnarea memoriei e- levilor cu noi date, cifre, nume, cu cunoștințe de amănunt. De asemenea, consider că ar putea fi redus numărul orelor afectate chimiei organice deoarece ros- tul predării acestei discipline in liceu este, după părerea mea, aceia de a face cunoscute elevi- lor legile generale ale mișcării chimice și. în cadrul arestora. caracteristicile spaufice ale compușilor carixandu.. cele mai importante grupe functi reale și importanța practică a unor gru- pe de diferiți compus_ Dacă s-ar evidenția tn med rațic-nal esen- țialul cin aceste cv-tiștiațe ar fi suficiente două ore pe săp- tămină la secția de matp=3atică- f rică și trei ore la secția de chimie-biologie. în gsieral, cred, în elaborarea pre-grame- jer de bnrdtiniBt vs trebm il se aibă mai mult iu vedere ro- lul formativ al diferiteece d»- ap’ine. Aș mai face o remsruL Pro- iectul prevede acu spor- tivă ri cea de cor L aAșere. una din ele fund obilț: t; ne. Sînt insă ri ere-.d care nu au Înclinații nici pentru sport, nici pentru cint. Ce: rare vor par- țioca numai dm obligație la aceste activităt: nu vor face zMceva decît sâ stingherească pe ce: care doresc să lucreze. Avute :n vedere că participa- rea la erele de edu'cuț.e fizică ș; muzică este obuga::rte. ar fi bine dacă elevii ar putea opta și pentru alte activitati care se desfășoară in cercuri- ca de exemplu pentru cercul de li- teratură, de matematică, de fi- zică etc. aceste activități, ca și cele de sport și cint fiind in- cluse in pianul de învățămînt cu o oră pe săptămînă și calcu- late în norma didactică a pro- fesorilor. Prof. \ ASILE FEY Cluj continuare sau, de asemenea, ora de desen și istoria artelor plastice. în mod asemănător s-ar putea opera schimbările in cazul logicii. O problemă adiacentă : numă- rul de elevi cuprinși într-o cla- să. Optez pentru clase de maxi- mum 35 de elevi. Poate ar merita să se discute și modalitatea examenului de admitere. Cred că ar fi bine ca in componența comisiilor pentru acest examen să intre profesorii liceului respectiv, care pot răspunde în fața colec- tivelor profesorale pentru ne- corectitudinea sau slaba exi- gență manifestate la examene. Ar putea fi luată în conside- rație propunerea ca examenul oral să fie susținut de candi- dați la toate obiectele, pe serii, în aceeași zi. S-ar putea obiec- ta că este obositor, dar elevii sînt obișnuiți cu un astfel de e- fort prin cele 4—5 ore de clasă ce-a lungul școlarității. Prot MIHAI GEORGESCU Balș, județul Olt (urmare din pag. 1) perativă a cadrelor pionierești, pentru stabilirea unei tematici interesante a schimburilor de ex- periență, pentru îndrumarea con- cretă, prechă a comandanților de pionieri în raport cu nevoile ivite într-o etapă sau alta a muncii. Preocupări meritorii pe aceasta linie se fac vădite și in județele Iași, Prahova, Bacău, Il- fov, Timiș, Dolj, Arad și altele care au atras in activitatea de perfecționare a cadrelor specia- liști cu prestigiu din învățămin- tul superior, cercetători in dome- niul pedagogiei și psihologiei, or- ganizind cu sprijinul acestora se- siuni metodico-științifice. Conti- nulnd la un nivel superior pre- ocupările in acest domeniu. Con- siliul Național al Organizației Bletfieriicr a creat ce curind Cen- trul Național de perfecționare a cadrelor care muncesc cu pionie- rii. Numeroși vorbitori au apre- ciat in cuvintul lor valoarea deo- sebită pe care o au pentru co- mandanții de unități cursurile teoretice și activitățile practice orz arizate în cadrul centrului. Referatul și discuțiile au scos In evidență faptul că pentru im- btmătățirea muncii de perfecțio- nare a cadrelor este necesar să se pună un accent mai mare pe cercetarea științifică, pe colabo- rarea cu Institutul de științe pe- bagogire cu catedrele de pedago- gie ș: psihologie de la universi- tăți. de la institutele pedagogice, și de la li .-eele pedagogice, cu edi- tur_e_ sâ se acorde mai mare atsttție creării condițiilor nece- sare pentru reușita muncii co- mandantllor, să se evite supra- încărcarea lor cu sarcini. în plenară au fost dezbătute ți aspectele colaborării Organizației Ptoaieriicr cu ceilalți factori edu- cativi. in primul rind cu școala. A apreciată experiența po- znivă a Consiliului județean Cluj, care a reușit sâ realizeze o unitate de vederi cu inspectora- tul școlar în toate domeniile im- portante ale activității educative. Inspectorii școlari sint informați periodic asupra problemelor aflate în atenția Consiliului ju- dsiean. iar Consiliul județean contribuie, la rindul său, la rea- uzarea sarrinllor inspectoratului școlar. O conlucrare rodnică ba- zată pe informare și sprijinire re- ciprocă in munca de teren se constată și în județele Dolj, Ti- miș, Harghita, în municipiul București, in județele Suceava, Iași, Prahova, Galați ș.a. Există însă și Județe unde colaborarea cu inspectoratele școlare este sporadică, ineficientă și adesea limitată Ia desfășurarea unor ac- țiuni sau la sărbătorirea unor evenimente S-a subliniat că pe viitor con- siliile județene ale Organizației Pionierilor trebuie să stabilească cu organele învățămîntului rela- ții de lucru mai operative și mai eficiente, să asigure informarea reciprocă, conlucrarea activă și permanentă. S-a cerut de aseme- nea să fie îmbunătățită colabora- rea cu organizațiile U.T.C., cu consiliile județene pentru educa- ție fizică și sport, cu comitetele județene pentru cultură și artă, cu consiliile sindicale locale și ceilalți factori educativi. Discuțiile s-au referit în con- tinuare la bogatul plan de mă- suri pe care Consiliul Național al Organizației Pionierilor l-a ela- borat în cinstea sărbătoririi a 25 de ani de la eliberarea patriei, a 20 de ani de la crearea Organiza- ției Pionierilor și a Zilei pionie- rilor. Printre aceste măsuri se numără, de exemplu, organiza- rea, cu colaborarea Ministerului învățămîntului, a Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă și a Uniunii Artiștilor Plastici, a unei expoziții de desene,, picturi, sculpturi și fotografii ale copiilor Ia care vor fi invitate să parti- cipe și organizațiile de pionieri din țările socialiste ; va fi orga- nizată, de asemenea, o foto-expo- ziție despre viața și activitățile pionierilor, se va realiza un film intitulat „20 de primăveri". Vor avea loc numeroase spectacole, printre care un spectacol de gală la care își vor da concursul o parte din formațiile culturale pionierești premiate la faza re- publicană a Festivalului cultural- artistic al pionierilor și școlarilor. în încheierea lucrărilor plena- rei a luat cuvîntul tovarășul MIHAI GERE, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Trecînd în revistă succesele ob- ținute de Organizația Pionierilor în domeniul educării școlarilor în spiritul patriotismului socia- list, al dragostei și devotamentu- lui față de popor, față de patrie, fată de Partidul Comunist Ro- mân, al integrării lor în viața so- cial-culturală a țării, al educării atitudinii înaintate fată de muncă și învățătură, al lărgirii orizontului de cunoștințe al co- piilor, al pregătirii lor pentru viață, vorbitorul a arătat că aceste succese au dovedit pe de- plin caracterul profund viabil al formelor și principiilor de orga- nizare a activității pionierești stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din aprilie 1966, care a sporit ro- lul cadrelor didactice, al școlii în îndrumarea și conducerea muncii cu pionierii. Cei aproape 100 000 de comandanți de pionieri au răs- puns cu devotament și pricepere la chemarea partidului, spriji- nind Organizația Pionierilor în realizarea sarcinilor sale. A cres- cut, totodată, capacitatea consili- ilor pionierești de a desfășura în mod adecvat o largă și corespun- zătoarea muncă de educație în rîndurile pionierilor și școlari- lor, s-a îmbunătățit substanțial colaborarea acestora cu ceilalți factori chemați să contribuie la educația tineretului școlar. Rolul principal în perfecționarea neîn- treruptă a activității pionierești l-a avut, fără îndoială, conduce- rea nemijlocită a organizației de pionieri de către P.C.R., grija și atenția cu care organele și orga- nizațiile de partid îndrumă și conauc consiliile pionierești. Apreciind că în prezent se poate vorbi cu temei despre un stil de muncă al consiliilor pio- nierești, despre un proces de per- fecționare al acestuia, aflat în plină desfășurare, tovarășul Gere s-a referit în continuare la cîteva probleme care vor trebui să cons- tituie în perioada următoare o- biectul unor preocupări stărui- toare ale Organizației Pionieri- lor. Criticînd faptul că în unele județe și unități de pionieri nu- mărul școlarilor rămași în afara organizației este ridicat și arătînd că nu există motive obiective pentru o astfel de situație, vor- bitorul a subliniat, printre cauzele care au determinat-o, subaprecierea acestei sarcini de către unele consilii județene și consilii pe școală, ca și faptul că unele cadre didactice, care nu au înțeles suficient caracterul de masă al organizației, au rețineri în primirea copiilor în organiza- ție. Este Insă în interesul școlii, al cadrelor didactice și al părin- ților ca un număr cît mai mare de școlari să devină pionieri. A- ceasta creează posibilitatea atra- gerii lor la activități organizate, dirijate de oameni competenți și, în același timp, sporește influen- ța educativă asupra școlarilor, stimulează preocupările pentru învățătură și întărirea disciplinei și le formează o atitudine înain- tată față de muncă, față de înda- toriri. In prezent au fost stabilite măsuri potrivite pentru creșterea numerică a organizației și toată atenția trebuie să se concentreze asupra înfăptuirii lor în mod corespunzător, popularizîndu-se mai larg experiența și metodele de muncă ale comandanților care au reușit să rezolve această sar- cină la nivelul cerințelor, initi- indu-se 'activități pionierești inte- resante, în măsură să dezvolte în rîndul pionierilor atașamentul față de organizație. Pregătirea și primirea școlarilor în Organiza- ția Pionierilor nu trebuie să fie un act administrativ, desfășurat pe campanii, ci să reprezinte o preocupare permanentă, cu un conținut educativ bogat, în forme adecvate virstei copiilor. Referindu-se în continuare la educația patriotică a școlarilor, vorbitorul a subliniat că prin în- treaga sa activitate politico-edu- cativă Organizația Pionierilor trebuie să contribuie la formarea convingerilor și sentimentelor morale și patriotice, la dezvolta- rea dragostei față de Partidul Comunist Român, față de reali- zările socialismului și perspecti- vele înfloritoare ale patriei, la formarea copiilor ca demni cetă- țeni ai societății noastre. Un as- pect important al acestei preocu- pări este și trebuie să fie și în viitor formarea concepției lor ști- ințifice despre lume și viață, lăr- girea cunoștințelor despre feno- menele naturii și societății în di- recția înțelegerii corecte a aces- tor fenomene. In același timp, trebuie să se acorde o atenție sporită educării ateiste a pionie- rilor și școlarilor. Consiliile pio- nierești și comandanții sînt che- mați să pună în valoare întreaga lor competență și măiestrie pe- dagogică pentru educarea pionie- rilor și școlarilor în spiritul con- cepției materialist-dialectice des- pre lume. O latură importantă pe linia întăririi muncii educativ- politice a organizației este, de a- semenea, educarea pionierilor în spiritul prieteniei și frăției din- tre copiii români și cei aparți- nînd naționalităților conlocui- toare. în fața consiliilor pionierești — a arătat tovarășul Gere — stau în acest an evenimente Impor- tante : a 20-a aniversare a Orga- nizației și a 25-a aniversare a eliberării patriei, care vor oca- ziona ample acțiuni educative, menite să dezvolte dragostea și devotamentul copiilor față de partid, față de popor, față de pa- tria noastră socialistă. în pe- rioada care urmează se va des- fășura și vacanța pionierilor și școlarilor, care trebuie să în- semne un prilej de largă desfă- șurare a inițiativelor pionierești, de organizare a unor activități variate, atractive, specifice vîrstei și dorințelor copiilor. Pentru a se asigura mersul as- cendent și perfecționarea neîn- treruptă a activității pionierești trebuie să se acorde importanța necesară instruirii și pregătirii activiștilor și comandanților. în- ceputul bun făcut cu perfecționa- rea comandanților de unități în cadrul cursurilor inaugurate nu de mult la centrul național tre- buie continuat și dezvoltat la ni- velul județelor. Totodată, în munca cu pionierii trebuie pro- movați oameni cu temeinică pre- gătire profesională și politică, cu bogată experiență pedagogică, cu înalte însușiri Tnorale, care să le confere prestigiu și autoritate. Trebuie să se înlăture în mod ho- tărît fluctuația de cadre, să se asigure stabilitatea și continuita- tea lor în muncă. Arătînd, în încheiere, că orga- nizarea judicioasă a muncii con- siliilor pionierești și orientarea ei spre scopuri precise, ridicarea ni- velului îndrumării și controlului, al perfecționării cadrelor, repre- zintă direcții importante pentru munca de viitor, tovarășul Mihai Gere a subliniat că în stilul de muncă al consiliilor pionierești trebuie să-și găsească o largă a- plicare spiritul activității crea- toare, îmbinarea conducerii co- lective cu răspunderea personală, spiritul ferm și creator. In felul acesta, întîmpinarea marilor ani- versări ale anului 1969 și a Con- gresului al X-lea al P.C.R. va fi realizată la nivelul pe care par- tidul și poporul nostru îl așteaptă de la Organizația Pionierilor. PAGINA 3 REVISTA DE PEDAGOGIE „Team-teaching“-ul — o soluție care cîștigă teren Printre curentele noi din domeniul pedagogiei și di- dacticii. care au cîștigat te- ren in ultimul deceniu și beneficiază de numeroși a- depți in rîndurile specialiști- lor și ale educatorilor prac- ticieni un loc deosebit îl ocupă „team-teaching“-ul — „pedagogia de grup" sau „predarea in echipă". In unele țări această formă de învățămînt a luat propor- țiile unei adevărate mișcări pedagogice, răspîndindu-se cu rapiditate în învățămîn- tul elementar, mediu și su- perior. deși realizarea ei a necesitat reorganizarea sis- temului de predare, și în primul rînd construirea de școli special amenajate în acest scop- Trăsătura comună a dife- ritelor variante ale „peda- gogiei de grup" o constituie faptul că profesorii sînt in- cluși într-un colectiv de muncă pentru instruirea și educarea, prin eforturi co- mune, a unei grupe de elevi, ceea ce antrenează schimbări importante în structura per- sonalului din școală. Profe- sorii afiliati unei grupe răs- pund în colectiv de realizarea procesului de instruire și educare din grupa respectivă (întocmesc în comun planu- rile și programele de învăță- mînt, trasează de comun a- cord sarcinile individuale ale elevilor, se asistă reci- proc la lecții, evaluează în colectiv rezultatele obținute, schimbă între ei informațiile referitoare la membrii gru- pei de care răspund în co- mun, poartă discuții în jurul constatărilor comune referi- toare la procesul de învăță- mînt și Ia eficienta Ini). Mul- te din aceste principii erau aplicate, sub diverse forme, și în sistemul tradițional de învățămînt, dar ele nu erau raportate numai Ia cîte un grup anumit de elevi, ci vi- zau școala în întregime. Una dintre cele mai noi încercări de definire a no- țiunii de pedagogie de grup („team teaching"), făcută de profesorii Judson Shoplin și Henry Olds, promotori ai a- cestui sistem pedagogic în S.U.A„ sintetizează în modul următor caracteristicile sale : „Team teaehing-ul reprezin- tă un tip de organizare a procesului de instruire cu- prinzînd cadre didactice și elevi atașati direct acestora. in cadrul căruia doi sau mai multi profesori răspund în comun de sarcini instructiv- educative, conlucrind in pro- cesul de instruire totală sau parțială a aceluiași grup de elevi sau studenți". Expresia de „tip de organizare a pro- cesului de instruire" se refe- ră la aspectul organizatoric formal, în timp ce restul de- finiției arată că „team tea- ching“-ul se leagă în primul rînd de stabilirea unor noi raporturi între cadrele di- dactice și elevi- In învățămintul elementar grupele sînt formate din profesori de discipline com- plementare : an specialist pentru limbă și literatură, unul pentru științele sociale și unul pentru matematică și științele naturii. In invă- țămintul liceal, profesorii de la fiecare obiect pot preda numai anumite părți din obiectul respectiv, devenind de exemplu experți in gra- matică, in literatură etc. O asemenea specializare ridică nivelul procesului de ins- truire și duce la o fatasire mai eficientă a aptitudinilor și înclinațiilor pe care Ie au cadrele didactice. Evidențiind virtuțile „pe- dagogiei de grup*, susțină- torii acesteia atrag atenția că ea nu trebuie considera- tă ea un fenomen eemplet nou. izolat, fără nîei • legă- tură cu alte mișcări educati- ve din treeut și prezent, ei reprezintă rezultatul evolu- ției normale a teoriei ți prac- ticii pedagogice. Ei arată eă organizarea procesului de fesori și elevi poate aduce o contribuție însemnată la ri- dicarea calității învățămîn- tului, dar numai în măsura in care se ține seama de sar- cinile de bază ale procesului de instruire. Astfel, pe linia conținutului învățării ea tre- buie să asigure însușirea no- țiunilor teoretice, a termino- logiei, a clasificărilor, ca și a aplicării practice a in- formațiilor primite. Pe linia ața-numitelor sarcini de ac- țiune predarea în grup ur- mărește să formeze și să dez- volte deprinderi practice, gîndire* critică, gindirea creatoare, aptitudinile ți in- teresele- Considerînd că ..pedagogia de echipă” oferă o soluție pentru numeroase probleme privind organizarea proce- sului de invățămint In con- formitate eu stadial de evo- luție al societății, eă ține sea- ma de progresele realizate ia diferite domenii ale cunoasze- rii. de implicațiile lor asu- pra formării anei personali- tăți eit mai armonioase, apre- bile rezultatele obțiarte iral adoptat acest sistem. • seri» profesori ți elevi va eirttga tifice a maiaeu. Un studiu asupra rolului Un interesant studiu asu- pra rolului și eficienței sanc- țiunilor in procesul de invâ- rului acestora a fost între- prins de un colectiv de cer- cetători din R.P. Polonă. Pe baza discuțiilor purtate cu e- dițioeată. cu profesorii dir-ig-r:3 auto- rii studiului au stabilit o se- rie de factori care condițio- nează eficiența sancțiunilor aplicate in școală ți acasă. esie de — iuc~ări la wcrascoptil ie'.'.: â'ic. și eficientei sancțiunilor are- care S pe6e-~esre - ceea re. In lom r: - ruSs* un isdicc al negării princi- țxuor ’ pe baza cărora a fast pedepsit — ca aSt cacțiB- nea. —tdiferesn de sarera ei, este mai puțin eficienta. No- mai ia rasurile ia care cel pedepsi: irareareâ sa seatr- r--/ de răsese sz aerepl# peo-ips* ea justă .j irvesej» ne oepEm e&za- Cc-ncnrăicrul coieerivuuii •re-rit prof. Stanislaw Mtc? cooch.de eă. pentru a- arectrre_ este necesar ina- retr de crice sâ fie sabiiite «re-sfiuiie pstreiegice in care ire-asta este aplicată, să se defre-eascs In mod clar rela- țiile intorpersonalo intre cel care ummeste si cel care a- pfcsă tane-ranea. astfel tsrit eleru pedepsi’; să inteiîs.aă ci iu o neăenpsi o- - In laboratorul de cercetări al Universității din Timișoara: mAsurdiori in raze X. FILME DIDACTICE Continuăm, în rubrica de față, prezentarea listei de filme didactice începu- tă in nr. 983 al „Gazetei in- vățămîntului" . Lupta de la Călugăreni. (160 m. alb-negru. Sce- nariul și regia — Petre Sirin. Imaginea — Victor Popescu. Consultant știin- țific — S. Ștefănescu, con- silier — prof. Teodor Mu- tica). Acest film, care du- rează 6 minute, este gîn- dit astfel incit să poată fi folosit in cadrul lecțiilor despre Mihai Viteazul. De- butind cu o foarte scurtă referire ia înscăunarea Iui Mihai Viteazul și luptele anterioare purtate de acest domnitor, filmul prezintă în continuare cu ajutorul stampelor, al tablourilor de inspirație istorică, al documentelor ți al coloa- nei sonore momentul Că- lugărenilor, insiștind asu- pra unor probleme de tac- tică și asupra vitejiei osta- șilor care au reușit să in- fringă o armată de două ori mai mare, Pe lingă valoarea sa de auxiliar științific al lecției, filmul se distinge și prin ea pa- ritatea sa de a emoționa pe elevi, prin valențele sale afective, datorate atit conținutului cit și plasticii imaginilor. Celula vegetală. (300 m. alb-negru. Scenariul și re- gia — Paula Popescu-Do- reanu. Imaginea — nie Cornea și Mircea Gheor- ghiu. Consultant științific — EL Chirilei. Îndrumător de specialitate — M. Mă- duț). Prezentind celula ca unitate de bază a structu- rii plantelor, precum și di- versitatea formelor de ee- lale, filmul dă informații cu privire Ia proprietățile fizico-chimice ale celulei vegetale, demonstrează, cu ajutorul unor experiențe de laborator, fenomenele de plasmoliză, precum și proprietățile soluției co- loidale. Sînt de remarcat filmările realizate cu aju- torul preparatelor de la- borator si al microscopu- lui electronic. FWbsI poate O ot^izal 4upă ce devii aa siafiat loaze proMeoBele celulei irțruk, ca an mijoc de snrtetrxKre și recapitulare a euuațtințelur. Ly.șesîA. rw» ■ euior. Scenariul ri regia — La- dr-iia Carda. Imaginea — Fr. PatakfaJTi. C—rultint științific — Valeria Ștofă- nescu. ladramă’.cr de spe- cialitate — M. Vbdvț). FUmul urmărește să rea- lizeze o privire de ansam- blu asupra aparatului di- gestiv și a relațiilor dintre segmentele care H compun. Este prezentată transfor- marea protidelor, lipidelor ți glucidelor in substanțe simple, asimilabile, ins ia- tiuda-ve asupra proceselor de absorbție prin marca- rea substanțelor cu izotopi radioactivi. Pe lingă in- formațiile strict științifice, filmul se oprește și asu- pra unor probleme de igienă alimentară. Valoa- rea lui este sporită și prin aceea ca o bună parte dintre secvențe sînt fil- mate după principiul ci- ne radiografiei. IOANA POPESCU Numărul 3 (martie 1969) al „Revistei de pedagogie" cuprin- de, la rubrica STUDII ȘI CER- CETĂRI, materialele „Educația comunistă a elevilor, datorie a întregului corp didactic” de Du- mitru Almaș. „Sensul real al modernizării învățămîntului" de Miron lonescu, „Contribuții la definirea conceptului de auto- educație, i „Utilizarea de repetare felia Proca. Rubrica PRACTICII articolele „1 de îoan Comănescu, unui nou procedeu > la geografie", de O- PROBLEME ALE 1 ȘCOLARE cuprinde .Pentru o mai temei- nică însușire a marxism-leninis- mului în liceu", de Vasile I. Ște- fănoiu, „Metodica, asistentelor directorului la lecție", de D. D. Voicu, „Unele probleme ale re- petării la limba și literatura ro- mână în școala Ion Verdeș și pescu-Mihăești, generală', de Alexandru Po- ,,Folosirea lite- raturii beletristice la lecțiile de istorie", de Sebastian Manea, „Diagnostic și prognostic în o- rientarea școlară și profesiona- lă", de Ion Holban, „Laborato- rul de psiho-pedagogie școlară" de Marius Gropposilă. La rubrica GHIDUL CERCE- TĂTORULUI. Gheorghița Fleân- cu semnează materialul ..Metoda observației cercetarea peda- gogicâ". A. Farcaș și Gh. Neam- tu publică. Ia rubrica ISTORIA ȘCOLII ȘI GÎNDIRII PEDAGO- GICE. articolul „N. K. Krupskaia ,Cercetarea pedagogică CERCETAREA PEDAGOGICA și problemele educației comu- niste”, iar Radu Vulpe artica'il „Vasile Pîrvan — pedagogul*. Rubrica OPINII cuprinde ma- teriale semnate de Nadia Nio- lescu („Efecte prin contrași a e influențelor educative"). Ntcoiae Radu („învățarea clasică, pro- gramarea liniară și programarea structurală") și Silvia Cerniche- vici („Necesitatea formării ca- drelor de pedagogi compara- tiști"). Eugen Blideanu semnează, Ia rubrica PEDAGOGIE COMPA- RATA, alticolul „Diversificarea învățămîntului secundar contem- poran". Tot aici se publică arti- colele „Orientări și tendințe ac- tuale în structura învățămîntului obligatoriu pe plan mondial", de Ion T. Radu și „Experimentarea scrierii oblice în R.P. Ungară', de Istvaane Szepcș. GAZETA MATEMATICĂ A apărut recent numărul 1/1969 al „Gazetei matematice" — seria A. Semnalăm, în cu- prins, articolele „Introducerea în logica propozițiilor (Echivalen- ța)", de Gr Moisil, „Matematica — un mod de a privi viața", de D. Kendal, „Discuție', de C. Ottescu, „Asupra unor suprafe- țe riglate", de E. Perjeriu, „No- țiunea algebrică de polinom peste mulțimea numerelor reale", de M. Suter. Se publică de aseme- nea, date astronomice" semnate de V. Daimaca. limSIWfA „AL I. W-IAJI ANUNȚA scoaterea la concurs a următorului post didactic : FACULTATEA DE CHIMIE — Asistent ia catedra de Tehnologie chimică generală, po- ziția XB 10. disciplinele : Tehnologia proceselor industriale și chimie tehnologică. Candidații la concurs vor depune la rectoratul Universității. „AL I. Cuza" Iași, odată cu o cerere de înscriere, următoarele acte : — copie legalizată de pe diploma de stat și anexă; — lucrările științifice ale candidatului ; — certificatul de caracterizare a activității profesionale și sociale a candidatului eliberat de instituția (întreprinderea) în care îți are funcția de bază ; — memoriul de activitate didactico-științifică, semnat de candidat: — autobiografie. Termenul de depunere a actelor este de 15 zile de la data publicării acestui anunț. Concursul va avea loc la Universitatea „Al. I. Cuza" din Iași. Calea 23 August nr. 11, în termen de 2 luni de la publi- carea acestui anunț. Ihformaui Falimentare privind condițiile de înscriere la concurs se poc ocțiDe de la secretariatul rectoratului Universi- tâții din "ași. teieroa 1 27 18. ANUNȚ Al»ohrsnt«le ți absolvenții școlilor normale din Botoșani, promoția 1929 rint invitați la întilnirea de 40 de ani da la absol- vire, eore va avea loc la Botoțani, în zilele de 5 ți 6 iulie 1969. Înscrieri și relații la adresa : profesor Dumitru Harasim, Liceul .A. T. Lourion" Botoșani. Nu lăsati Danii închiși in sticle si ♦ Borcane în Editura politică a a- părut recent lucrarea „Cer- cetarea pedagogică. Aspec- te metodologice11 de prof. dr. docent Stanciu Stoian, membru corespondent al Academiei. Situîndu-se pe un loc aparte în cadrul complexei tematici a peda- gogiei românești contempo- rane, această lucrare care continuă o bogată și înde- lungă activitate științifică pedagogică, rod al unei a- dînci meditații privind, fe- nomenul educativ și știința educației, se înscrie într-un domeniu nou ' al cercetării științifice pe plan mondial : acela al unei epistemologii și logici a științei. Autorul întreprinde un cuprinzător și adînc studiu al aparatului metodologic sluticm xloiu > al științei educației. Sînt analizate astfel, în orizon- tul epistemologiei și logicii științei, noțiunea de meto- dă, cercetările fundamenta- le și aplicative în domeniul educației, pedagogia con- temporană și cercetările in- terdisciplinare, sistemul metodelor de cercetare în pedagogie, metoda obser- vației, experier.'a școlii și cadrelor didactice, metoda experimentală, metoda sta- tistică, metoda istorică, ci- bernetica, dimensiunea so- ciologică a pedagogiei ș.a. Lucrarea se bazează pe o largă și aprofundată docu- mentare privind cercetările întreprinse pe plan mondi- al și național în acest ex- trem de dificil domeniu și afirmă un punct de vedere propriu, axat pe analiza complexă a fenomenului educativ ca obiect specific al pedagogiei și pe studie- rea multilaterală a apara- tului logic-metodologic de cercetare științifică a peda- gogiei ca știință de sine stătătoare a educației. Ea constituie, prin aceasta, o contribuție valoroasă la fundamentarea pedagogiei ca știință și se înscrie pe ■■■■BBBiSBnnBa linia activității creatoare a reprezentanților de seamă ai gîndirii pedagogice din patria noastră. ION ORGHIDAN „Tineretului despre progresul științific și tehnic contemporan" Volumul cu acest titlu, apărut în Editura politică, face parte din seria de lucrări care urmărește să sprijine masele largi de tineri în vederea îmbogă- țirii cunoștințelor lor ști- ințifice și tehnice. în ca- drul lui sînt înmănunchia- te, într-o formă larg accesi- bilă, materiale despre cele mai noi descoperiri științi- fice și tehnice contemporane și despre modul cum pot fi ele aplicate în practică. Volumul mai cuprinde o suită de biografii ale unor mari oameni de știință ro- mâni și străini și un mic dicționar de termeni tehnici ;i științifici. VALORIFICATI STICLELE SI BORCANELE GOALE LA MAGAZINELE ALIMENTARE, LA CENTRELE DE ACHIZIȚIE SAU LA ACHIZITORII CARE VĂ VIZITEAZĂ LA DOMICILIU REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA i București, Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac prin oficiile poștale, factorii poștali și difuzorii de presă. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii 40.132