Proletari 'din toate tarile, uniți-vă l Anul XXI-Nr. 989 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚÂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂmINT Șl CULTURĂ Vineri 4 aprilie 1969 4 pa^ 25 bani Precizări privind concursul pentru ucu parea posturilor și catedrelor vacante-pag. 2 B In dezbatere—proiectul planului de învăță mint pentru liceul de cultură generală—pag.: Disciplinele pentru concursul de admite, in invățămintul superior pentru anul universit; 1969-1970-pag. 4 Salutăm ampla ajare esorilor cetarea științifică Practica didactică desfășurată ta nivelul fiecărei școli pune zilnic în fața profesorilor nenumărate proble- me, îi obligă să facă observații mul- tiple și le furnizează un imens bagaj de date care nu pot fi acumulate de- cit la acest nivel și care sînt deosebit de importante pentru știință. Astfel, pedagogul practician, profesorul, de- vine un colaborator indispensabil al organismelor specializate în cerceta- reajsedagogică. Un colaborator cu □fiMiaî prețios cu cit el însuși desfă- șoop o autentică muncă de cercetare științifică. Pentru a aprecia amploarea pe ca- re au căpătat-o preocupările de cer- cetare științifică în rîndurile profeso- rilor din școlile generale și din licee ar fi de ajuns să amintim prezența lor la diferite manifestări științifice, foarte prodigioasă în răgazul actualei va- canțe de primăvară. Numele lor poate fi întîlnif alături de titlurile unor pres- tigioase comunicări, în programul Se- siunii naționale de comunicări științi- fice cu tema „Cercetarea științifică in sprijinul perfecționării învățămîntului și educației în școala de cultură ge- nerală", organizată la Craiova de In- stitutul de științe pedagogice și de Inspectoratul școlar al județului Dolj, în programul sesiunii științifice orga- nizată de Societatea de științe filo- logice la Piatra Neamț cu ocazia ani- versării a 150 de ani de la nașterea scriitorului Alecu Russo, sau în acela al simpozionului cu tema „învățare și creativitate" organizat de Institutul de perfecționare a cadrelor didactice si de Inspectoratul școlar județean din Brașov. Un fenomen deosebit de semnifica- tiv și care trebuie tratat cu toată a- tentia, avind în vedere tot mai ma- rea lui răspîndire din ultima vreme, il constituie sesiunile științifice orga- nizate chiar în perimetrul unor școli, în cadrul cărora expun rezultatele cercetărilor științifice profesori din co- lectivul respectiv. Amintim astfel, din- tre manifestările de acest gen care au avut loc în cursul vacanței de pri- măvară, sesiunea de comunicări pe- dagogice a cadrelor didactice de la Liceul „Gh. Șincai" din București fa- flată la a treia ediție). Se cuvine, mai cu seamă, să menționăm caracterul modern al problemelor științifice a- bordate de preferință aici — instrui- rea programată, optimizarea predării, tratarea diferențiată a elevilor, verifi- carea justeții opțiunilor profesionale ale acestora etc Salutînd cu căldură angajarea pro- fesorilor în cercetarea științifică, se cu- vine în același timp, tocmai date fiind proporțiile pe care le ia acest feno- men pozitiv, precum și însemnătatea lui, sâ facem unele sublinieri privifoa- re la rigorile de natură să-i asigure o maximă eficiență și un înalt randa- ment. Considerăm astfel că este în primul rînd necesar sâ se aibă în ve- dere felurile cercetării științifice. Este foarte pozitiv faptul că tot mai multe colective didactice se străduiesc să îniăture acțiunile formale, care pierd din vedere obiectivul real, nu se ridi că la înălțimea exigentelor acestuia și pot duce la o inutilă risipă de timp șl energie. Intelegînd că nu bogăția de teme de cercetare, de comunicări și referate asigură valoarea lor, ci dimpotrivă, aceste colective se preocu- pă să abordeze problemele în pro- funzime, să le trateze cu seriozitate, să ajungă la rezultate practice con- crete. Asociind la cercetările lor atributul „științific", profesorii se străduiesc să-l onoreze cu lucrări a căror ținută să-l meiite pe deplin. ȘCOLARA adaptare a formelor vechi sau reorganizare pe baze noi a predării ? La Liceul nr. 7 di» Ciul. dușt K'acao*-Criefc. de exemplificare teoretică s dctd^iî ADM. preț. Dxrri- sie Gali a reafrfee uk model ti» tpariui fi o tobei mag- netică prin care se netic. Un procent important din publicația științifică de actualitate din întreaga lume este acoperită azi de fizică. Vîrful cel mai Înaintat al științei moderne și cele mai îndrăznețe realizări ale ei se înscriu tot pe orbita fizicii. Și totuși... aceasta nu îm- piedică manisfesta rămînere în urmă a „fizicii didactice*. Spre deosebire de matematică, în al cărei studiu stnt respectate drepturile de necontestat ale logicii, în fizica școlară accentul continuă a se pune pe evoluția cronologică a dezvoltării feno- menelor din domeniul respectiv, în loc ca predarea să-și gă- sească centrul de greutate în datele fundamentale ale acestei științe. Nenumărați sînt specialiștii preocupați de soarta învăță- mîntului fizicii, privit în perspectiva menirii sale: de a infor- ma exact pe toți cei care, pe băncile liceului, se întîlnesc cu fizica sub forma unei materii de învățămînt menite să con- tribuie la constituirea culturii lor generale ; de a forma te- meinic cadrele de viitori teoreticieni și practicieni ai fizicii și ai științelor interdomeniale la care ea este părtașă. Majoritatea celor care au studiat această problemă sînt de acord cu făptui că se impune o schimbare fundamentală în concepția predării acestei materii. Se pune tot mai acut, în legătură cu aceasta, întrebarea : adaptare a formelor vechi sau reorganizare pe baze noi a predării fizicii ? Fizica să nu mai Fie istorie! Ar trebui de fapt, să debutăm aici prin a constata că, în reali- tate, în liceu,-materia de fizică pre- dată succesiv — cu inerentele re- luări pe etape în funcție de ca- pacitatea de comprehensiune a elevilor — este în fond, așa cum afirmă unii critici ai actualei stări de lucruri, o epopee cronolo- gică, o istorie a fizicii. Aceasta întrucît materia este organizată după un plan în care predomină structura creată prin acumulare și moștenire istorică qvasi-ne- schimbată, conform unei concepții expozitive convenționale și com- parativiste, valabilă pe vremea cînd esența lucrurilor nu era cu- noscută, dar larg depășită azi. Să ne oprim, bunăoară, la do- meniul electricității. Electricitatea a intrat în domeniul didactic al fizicii cu o sută de ani în urmă. „SĂPTĂM1NA PRIMĂVERII" In fiecare an, pionierii dedică primăverii cîte o săptămînă. Timp de șapte zile, alese în fiecare ju- deț în funcție de condiții, mii și mii de școlari cro- iesc haină nouă grădini- lor, sporesc numărul po- milor și al arbuștilor care mărginesc șoselele, curăță livezile și pășunile, pre- gătesc cuiburile păsărilor, îngrijesc monumentele, contribuind la înfrumuse- țarea comunei sau ora- șului în care locuiesc, do- vedindu-și priceperea de buni gospodari, hărnicia, spiritul de inițiativă, dra- gostea de muncă. In acest fel, acțiunile lor din „Săp- tămina primăverii", deve- nită de pe acum o tradiție deosebit de îndrăgită, își demonstrează eficiența nu Este adevărat că pe atunci nu se știa ce este de fapt curentul e- lectric. Observîndu-i însă efecte- le, fizicienii au fost de acord că lucrurile se petrec ca și cum în conductorii electrici, asemănați de circumstanță cu niște țevi, ar circula un fluid ale cărui însu- șiri s-a încercat atunci a fi defi- nite prin noțiuni împrumutate din domeniul fizicii care se ocu pa de fluide—hidrodinamică. Iată cum intră în electricitate terme- nii de sarcină și. de intensitate, corespunzători cu cantitatea de apă care trece printr-un tub și cu debitul respectiv. Diferența de potențial, la rîndul său, a apărut prin analogie cu diferența de ni- vel dintre fluide aflate in vase comunicante. Și pentru că nimeni nu văzuse Încă în realitate curen- tul electric i s-a acordat, la întîm- plare, și un sens. Un sens care, din păcate, nu s-a dovedit azi a fi fost cel real. Dar, deși au trecut anii. numai prin prețioasele lor valențe educative, dar și prin contribuția pe care o aduc la realizarea unor economii. Valoarea mun- cii patriotice pe care au desfășurat-o în „Săptă- mina primăverii" din anul trecut numai pionierii din județele Brașov și Covas- na, de pildă, s-a ridicat la 135.000 lei și, respectiv, 110.000 lei. In aceste zile, în care primăvara s-a întors, în sfîrșit, pe meleagurile noastre, în mai toate uni- tățile și detașamentele de pionieri s-au lansat en- tuziaste chemări la între- cere, s-au alcătuit bogate planuri de acțiune. Obiec- tivele lor : cea mai curată și mai îngrijită școală și curte școlară; cei mai mulți pomi fructiferi plantați in livezile școli- lor, ale C.A.P.-urilor sau I.A.S.-urilor, in curtea părinților, in comună sau oraș și de-a lungul dru- murilor publice: cea mai mare •suprafață de răsadnițe proprii de flori pentru școală și comu- nă ; suprafața, cea mai mare de sporii verzi amenajată în incinta curții și în apropierea șco- lii ; monumentele istorice cele mai bine îngrijite; cel mai mare număr de cuiburi și căsuțe construi- te pentru păsările folosi- toare. Consiliul județean al Organizației pionieri- lor-Prahova și-a propus, printre altele, amenajarea unui mare parc al pionie rilor în orașul Cîmpina, plantarea a peste 25.000 puieți de arbori de pădu- re în sectoarele ocoale- lor silvice și plantarea de viță de vie și pomi fructiferi în cîteva coo- perative agricole de pro- ducție. Pionierii și școla- rii din județul Ilfov vor planta 20.000 de pomi fructiferi și ornamentali, vor sădi 500.000 de fire de flori și 50 hectare de puteți de pădure și vor îngriji permanent supra- fețele plantate cu pomi fructiferi și arbori de pă- dure. Unitatea de pionieri de la Liceul din Darabani, județul Botoșani, și-a pro- pus să planteze 1.000 pomi fructiferi și ornamentali în curtea și împrejurul școlii, să realizeze 1.000 m.p. de spații verzi for- mate din flori și benzi de iarbă, să amenajeze un parc, căruia să-i dea nu- mele de ,,Parcul pionieri- lor", antrenînd la aceste acțiuni toate cele 19 de- tașamente, care cuprind peste 650 pionieri și șco- lari. La Săveni, în același județ, pionierii și școlarii fizica a continuat să se studieze ta fel. In orele de fizică predate claselor ce in^pă:â:~_ lucrurilor li se spune pe ace as: nume ca ți acum €0 ce azi Des- pre curentul eiectrx: se verb-x t și. ma. ales, se mce.â de parii s-ar continua să ne se site ce este el. realitatea tei 'miră pur și simpiu «sorită: Ir. momentul de față se sue ce este ur. conductor : -r. corp iz intertorul căruia circulă in toate direcțiile electroni iixr- alcă- tuind un fel de nor gazos ce electricitate negativă. Ce se în- timpiă atunci cînd se leagă prm- tr-un conductcr armăturile unei pile ? Un generator chim :c se comportă la țelul săt: pozit!v ce un soi de burete absorbitor de e- lectroni. pe cine polul său neca- tiv, dimpotrivă, respinge e-ectro nit Un flux de electron.: mer- ge de la polul negativ in spre polul pozitiv, adică tocmai în sens invers față de ceea ce s-a numit multă vreme in manualele școla- re curent electric, acesta nefi- ind de fapt decît o ficțiune ma- tematică Iată și un alt exemplu, de data aceasta din domeniul fizicii nu- cleare — ace! demeniu în care fizica se Înîilneste cu chimia ge- nerală, In lumea „cărămizilor" materiei. De fapt vreme de a- proape un veac, chimia a lucrat re c s^rte ii so/arh care aveau «arai «A «uhuiA pe umeri» Ice P-T rccvenv'jMl’ .'ițele procese ?onstau= te m .- — ir: și presupu- se în erpoia": pa să au n:em r.tar expl zate prm presupuneri), ermer.ul ce va-em. de exemplu, care jur.u'-.ta proporțiile în care *trtu c-.vrrseie elemente chimice xrtr.șți. apăruse înainte ca ade. ârat ci mecanism al combi- națuior -m ie sâ fie dezvă- iuit. înaiMe de a fi cunoscut inraș: agentul legăturilor chi- m e și intr-un moment în care -.men: ntrar fi bănuit că tocmai el este și responsabilul existenței elertr.. electronul. A- ma concepțiile științifice care, pornind de ia aceea a lui Bohr, au aprofundat tot mai mult pro- blemele structurii atomului ne-au dat cheia necesară înțelegerii roiului și locului ocupat de e- ieetron pe scara organizării materiale a substanței univer- sului. Electronul, prin felul re- partizării lui pe orbite, în ju- rul nucleului atomic, determină felul atomului respectiv ; tot el, prin numărul în care se situează pe o anume pătură a învelișului atomic, determină valența sau valențele unui element și tot prin el sînt explicate caracteristici e- sențiale ale metalelor, sau faptul D. TODERICIU (Continuare in pag. a 3-a) vor participa la sădirea unui număr de 5.000 puieți în raza orașului. Acțiunile pe care le vor îndeplini în acest an pionierii, sub îndrumarea comandanților lor, în de- cursul „Săptămînii pri- măverii" au pentru ei o însemnătate deosebită, întrucît sînt dedicate ani- versării a 25 de ani de la Eliberare, precum și ani- versării celor 20 de ani de la înființarea organizației de pionieri Și, pentru că munca se împletește or- ganic cu voia bună, cu cîntecul și jocul, „Săptă- mîna primăverii" se va încheia cu serbări în aer liber, cu focuri de tabără, cu concursuri distractive, cu simpozioane menite să întregească bucuria mun- cii împlinite. V1OKEL POPESCU Preocupări pentru informarea științifică a cadrelor didactice 1 » Pornind de la indicația tovarășu- lui Nicolae Ceaușescu, care în cu- vîntarea rostită Ia Conferința Na- țională a cadrelor didactice a sub- liniat că nu este suficient să se vorbească numai despre necesita- tea modernizării continue a conți- nutului științific al învățămîntului, ci trebuie să se activeze practic, gășindu-se modalitățile concrete pentru înarmarea tuturor cadrelor didactice cu cele mai noi descope- riri ale cunoașterii umane în fie- care sector de activitate, comitetul sindicatului învățămînt din Tg. Jiu și-a propus să sporească eficiența muncii sale în acest domeniu. Ca atare, în planul său de măsuri, alcă- tuit în lumina Directivelor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din aprilie 1963 și hotărîrilor Conferinței Naționale a cadrelor didactice, comitetul a înscris o serie de acțiuni me- nite să întărească contribuția lui la perfecționarea profesională a oamenilor școlii, la modernizarea predării. Printre aceste măsuri se numără și informarea cadrelor didactice asupra noilor cuceriri din domeniul pedagogiei și ai disciplinelor științifice predate în școlile ge- nerale și în licee. In acest sens, comitetul sindicatului a organizat un ciclu de expuneri, ținute la nivelul grupelor sindicale și pe municipiu, pe teme legate de modernizarea învățămîntului. A avut loc de ase- menea. la nivelul municipiului, un simpozion la care și-au adus apor- tul profesorii Petru Petraș, Gh. Ne- gul eseu, N. Cancer și alții Totodată a fost organizat studiul individual al unor materiale bibliografice sub îndrumarea birourilor grupelor sindicale și a conducerilor școlilor și s-au desfășurat discuții privi- toare la unele aspecte concrete ale modernizării învățămîntului. A- ceste discuții nu au fost purtate numai pe plan teoretic, ci au fost însoțite de demonstrații practice privind în mod special - folosirea unor mijloace audio-vizuale în lec- țiile de comunicare și de recapitu- lare. Au fost organizate astfel două schimburi de experiență, la care au participat birourile grupelor sindicale. Unul din aceste schim- buri de experiență a avut loc la Școala generală nr. 5, unde s-a asistat la o lecție ținută la clasa a IV-a de tov. Ion Sichitiu, iar celă- lalt la Școala generală nr. 1, la o lecție ținută la clasa a V-a de tov. Doina Berea. Referatele știin- țifice prezentate cu acest prilej, ca și discuțiile fructuoase purtate de participantii la schimbul de expe- riență, au venit nemijlocit în spri- jinul muncii cadrelor didactice. Deosebit de valoros și eficient a fost simpozionul organizat de co- mitetul sindicatului, la 15 martie a.c. în colaborare cu Inspectoratul școlar județean Gorj. Acest simpo- zion, care a avut tema „Pedagogia și cibernetica", a fost realizat cu sprijinul Uniunii Sindicatelor din învățămînt și Cultură și al Institu- tului de științe pedagogice. Cu a- ceastă ocazie conf. Vasile Bunescu, director general adjunct în Minis- terul învățămîntului, și prof. Emilia Constantinescu, șef de sector la Institutul de științe pedagogice, au făcut interesante expuneri pe temele „Pedagogia cibernetică" și „Modele și modelare". Expunerile au fost audiate de un mare nu- măr de cadre didactice de la șco- lile din Tg. Jiu, Novaci, Sadu, Ro- vinari, Peștișani. care au dat o apreciere foarte pozitivă acestui simpozion și și-au exprimat dorința ca asemenea acțiuni sâ fie organi- zate și în viitor. Dînd curs dezi- deratelor lor, comitetul sindicatu- lui va organiza în luna aprilie o consfătuire cu cadrele înscrise la examenele de grade, în vederea acordării unui ajutor mai concret acestora. De asemenea, vor fi or- ganizate în continuare expuneri și aplicatii practice pe teme legate de modernizarea învățămîntului, răs- punzîndu-se astfel Chemării Confe-. rinței Naționale a cadrelor didacti- ce care a cerut școlii ca, ținînd pasul cu progresul necontenit al culturii și științei contemporane, cu avîntul nestăvilit al prefacerilor sociale, să fie „o școală a secolului nostru, un organism viu, dinamic și modern în înțelesul cel mai de- plin al cuvîntului. receptiv la nou, capabil să se adapteze rapid și creator la exigențele societății noastre", Prof. ION TALABA președintele comitetului sindicatului învățămînt din Tg. Jiu I LECȚIA —TEREN OPTIM DE EDUCAȚIE Acest titlu, cu rezonanță de formu- lă obișnuită, exprimînd un loc co- mun, s-ar părea că nu justifică o pledoarie în favoarea ideii pe care o exprimă. Dacă depășim formula — acceptată ca idee — și trecem la o analiză a faptelor, constatăm insă ne- cesară luarea în discuție a modului cum se realizează, de fapt, educația prin lecție. Surprinde aici cit de departe este uneori planul teoretic de realitatea procesului educativ, în detrimentul a- cestuia din urmă. Care sint aspectele deficitare ? Este evident că r.u putem realiza tn cadrul acestui articol o prezentare exhaustivă. Preocupați de cerința impor- tantă : cum poate fi sporit, prin modui de desfășurare a lecției, caracterul edu- cativ al instrucției, ne vom referi la so- luții de ordin metodic, fără a trata și despre resursele educative prezente in conținutul învățămîntului. Cercetările efectuate ne-au condus către două obiective care considerăm că trebuie vizate în principal, pen- tru a asigura muncii didactice un spo- rit caracter educațional, formativ, li- nul dintre aceste obiective privește creșterea gradată a independenței e- levilor în procesul de învățămînt, ce- lălalt — în strinsă legătură cu pre- interdicții. Nj acorda elevilor formație. stitutul de științe pedagogice în c teva licee dir Bucureșt. $ rttest elevii claselor a Xl-a semnalat: c principale deziderate. în relatate Ic, cu profesorii, căldura, apropierea ba ducătorii _să nu uite că au fost si e» elevi* și deci să privească de la înăl- țimea catedrei nu numai volumul si calitatea cunoștințelor actualilor elevi, ci omul cu interesele, aspirațiile. fră- mîntările lui Acuzăm adesea pe elevii noștri că a- cordă prea multă valoare .ictelor. că se complac intr-o luptă egoistă, că sint lipsiți de sensibilitate, plusul do- bindit în direcția informației tor ne- exerciții de elocvență și de demonstra- re a îndemînării solicitate de anumite deprinderi. Coexistă în învățămîntul nostru cla- se mixte, alături de clase separate pentru băieți și fete, uneori chiar în aceeași școală. A pune in valoare con- dițiile specifice ale muncii cu colec- tive mixte sau „derr.ixtate* este încă un mod de a spori efectul educativ al lecției. Sint desigur și realizări deosebite în școala noastră, sint preocupări și inițiative meritorii în direcția folosirii integrale a valențelor educative ale procesului de învățămînt. Asemenea reușite trebuie generalizate spre a deveni condiția firească, tipică a mun- cii didactice, spre a transforma lecția intr-un teren optim de educație. LUMINIȚA GHIVIRIGĂ șef de sector la Institutul de științe pedagogice VALENȚELE FORMATIVE ALE INFORMĂRII POLITICE A ELEVILOR Conlezzau N*ț»T PtW CONSTAKTTN ZAVATI msoect^r de specialitate ia Ixspettorarjl școlar j Bucăți nimic în ceea ce privește repar- tizarea numărului de ore pe claso și obiecte de studiu. De asemenea, elaborarea progra- meior și manualelor pentru dis- ciplinele filozofice va fi mult ușurată, făeîndu-se diferențieri pe secții numai in cadrul unui singur obiect și a unui singui an de studii (filozofia, anul IV) in loc de două obiecte si doi an» de studii (psihologia și logica, anii III și IV), de la rele 3 secții Avantajul cel mare este acela că toți elevii vor dobîndf no- țiuni ample de psiholocie și logi- că. pe care le vor pitea aolica in practică. Prof. ION CIPD Liceul Făget iud Timiș nui număr mai mare de pro- bleme de geometrie și fizică cu ajutorul integralelor. Dacă, to- tuși, nu se va renunța la pre- darea acestei discipline, opi- nez pentru mărirea numărului de ore la matematici In anul IV cu Încă o oră pe săptă- minâ. in general as propune ca noțiunile de matematică mo- dernă să fie introduse începînd din anul I fi sâ Ce Îmbogățite pe parcuri cu cunoștințe de nariiră să contribuie la înțele- gerea mai lesnicioasă a alge- brei superioare. Avindu-se in vedere că la •eetia umanistă predarea cal- culului diferențial și integral n-a dat rezultate prea bune, ■ș propune ca pe viitor la a- ceastă secte «ă se predea tn anul IU, noțiuni despre mul- țimi și despre calculul proba- bditâpjoc. deoarece aceste dis- cinline contribuie mai mult la dezvoltarea gindiru elevilor. în arul IV al secției ttmaniste s-ar putea renunța cu desăvirșire la predarea satr&taurii. timpul rămas disporubf! puțind fi fo- Jorit per.tru adinctrea discipli- nelor de profil rrW. MIHAJ BOGOZI Miercurea Cîuc Din scrisorile sosite la redacție care a avrt loc pe marginea proiectelor planului și pro- gramelor de învățămînt ale । scolii generale de 10 ani, re- dacția noastră primește nu- meroase scrisori în care ca- drele didactice îsi expun pă- 1 rerile cu prirife la proiectul clanului te învățămînt al li- ceulu; de cultură generală. • Se prevede în proiect — mărirea numărului de secții să atragă după sine modificări și în desfășurarea concursului de admitere în liceu — arată în scrisoarea lor prof. L. Chelii si C. Ti- ■inș. de la inspectoratul Molar a'. județului Brăila. Ar urma ca. în raport cu nr-filul secției pentru care candidează, elevii sa dea e- xamene la anumite obiecte . Faptul acesta implică însă fi unele riscuri — sînt de părere corespondentii noștri — deoarece încă din școala generală se va acorda o mai mare atenție doar unor o- biecte de studiu în detrimen- tul altora. în felul acesta i școala generală nu va mai i răspunde menirii ei. Pentru preîntîmpinarea unei aseme- nea situatii ei propun ca româna și matematica să ră- tnină în continuare obiecte obligatorii la concursul de admitere, urmînd să se ada- uge istoria pentru secția u- manistă. fizica pentru secția matematică-fizică. biologia sau chimia pentru cea de a treia secție. • în multe scrisori se ple- dează pentru acordarea unui număr mai mare de ore u- nor discipline de învățămînt. După o lungă argumentație — bine întocmită și susținută cu exemple — prof. Eugenia H Mihăescn. de la Liceul nr. 1 din Roman, propune sporirea numărului de ore repartizate pentru studiul limbii latine Ia secția uma- nistă de la două la trei pe șăntămină pentru toate cla- sele. Un vechi colaborator al gazetei noastre, prof. Ema- noi! Cinteză, de la Liceul „Tudor Arghezi” din Tg. Cărbunesti-Gorj susține, pe bună dreptate, importanta studiului științelor sociale în liceu, apreciind faptul că în proiect se propune ca în ultimul an să se pre- dea filozofia în trei ore pe săntămînă. „Consider — se spune în continuare în scrisoare — că s-ar răspun- de pe denlin actualelor ce- rințe dacă si la economia politică, în anul III. numărul orelor ar crește de la două Ia trei pe săntămînă". La rîndul său prof. Nicolae Gh. Chivoiu, din Chiojdeni- Vrancea, socotește că ar fi necesar ca în anul I geolo- gia să se predea în două ore oe săptămînă. iar prof. Pa- rei I. Voicu. de la Liceul nr. 43 din București, propu- ne. printre altele, ca geogra- fia să se predea în anul III tn 2 ore Pe săptămînă în loc de o oră. La stațiunea micilor naturalifti de la Palatul pionierilor din CapitalH FIZICA ȘCOLARĂ (Urmare din pag. T) că acestea conduc bine electrici- tatea și căldura. Toate acestea erau suficiente pentru ca și fizica școlară să re- cunoască rolul de piatră de boltă al structurii atomului. Cu studiul acestei arhitecturi de bază a ma- teriei ar trebui să înceapă practic predarea fizicii, de aici să se or- ganizeze mai departe, oarecum radiant, toată desfășurarea ei. Dar, din păcate, structura atomu- .ui nu este expusă, de obicei, decît ultimele capitole sau para- grafe )e manualelor. în numele atomului se impune o adevărată revoluție a predării Firește, ar fi greșit să susținem că acțiunea de modernizare a predării fizicii întreprinsă la noi, ca și in alte părți, nu a conferit acesteia o anumită doză de actua- litate. că nu a introdus, în diverse locuri ale osaturii programelor și manualelor, elemente noi. la un nivel didactic și pedagogic meri- toriu. Ceea ce pare a se impune ca necesar — și acest lucru este constatat mai peste tot în lume — este însă nu atît o adap- tare, cît o qvasi-revoluționare a unor concepții devenite clasice în organizarea predării. Ar fi vorba, în fapt, de a așeza la bazele pre- dării fizicii — ca și, de altfel, ale celorlalte științe ale naturii — stu- diu] cunoștințelor despre mate- rie. recțe al atomului și structurii lui. încetînd să mai fie o istorie trunchiată a științei, fizica șco- lară ar ține astfel pasul cu știința pe care urmărește s-o transmită. Se vor ridica probabil voci care să susțină că un prea timpu- riu contact al elevilor — înainte de a fi abordat chimia — cu ta- bloul clasificării periodice a) lui Mendeleev presupune un efort orea mare pentru ei. Nimeni însă nu ar concepe ca elevul de aceeași vîrstă să nu știe „ca pe apă" numele județelor patriei și ale capitalelor lor. ale principa- lelor masive muntoase, rîuri, lacuri, orașe etc. din geografia patriei sau a lumii, numele prin- cipalelor personalități ale istoriei poporului nostru, ale personalită- ților istoriei universale, ale scri- itorilor clasici ș.a.m.d., deși aici sînt de reținut mult mai multe cu- noștințe. Adăugăm că experiențe pedagogice întreprinse în Franța. U.R.S.S.. Canada și Anglia au de- monstrat că predarea bazată pe desfășurarea cumulativă și în or- dinea numărului atomic cu gru- pare simultană pe familii, dar și pe grupe de însușiri, a asigurat însușirea tabloului de clasificare periodică în douâ pînâ la cinci ore. Nu trebuie uitat că destul de multe dintre denumjj^f^lemente- lor reprezintă nuqMfp1|h unor me- taloizi și metale*ctr- c®«iae mici copii venim cy t - fier, aur. ig^mflli^b, aluminiu ettijl i? admil aabnuo O u dării fizicg" ce^frl^ și pe structura lui, urmaâlB^jjfițr- ganizarea firească a întregului ..... , nMl .OS, curs de fizica școlarii. gjlJJ5F>duce și la realizarea ac^ți-IBbfțijyț)$hi comun" al disciplinto^ pretate în liceu, bază a culturii com pfexe și complete necesar?^ •Md ce va trăi și va lucra în t^^pdile vi- itoare. si •ti' De la fizică la substanța universului Unii specialiști socotesc chiar că studiul elementelor ar trebui să constituie un tel de „prefizi- câ“ de natură sâ permită trecerea destul de timpurie Ia o conside- rare maț aprofundată a atomului. Intr-o a doua etapă, atomul ar putea să fie inclus într-un studiu al structurilor, să fie supus „di- secției", ajungîndu-se. după cu- noașterea corectă a electronului, la aflarea locului și rolului pro- tonului din nucleu, apoi a neu- tronului. care, conducînd la pre- cizarea noțiunii de masă atomică, conduce și la stabilirea noțiunii de izotop, termen pe care azi este qvasi-imposibil să nu-1 fl întîlnit copilul între 12—14 ani. Se pre- conizează ca de la acest din urmă stadiu să se treacă la examina- rea unor categorii de combinații cărora le pot da naștere atomii (aceasta însă în compartimentul imediat vecin, al chimiei), sublini- indu-se nivelul la care ia corp molecula, a cărei formulă o creează chimistul așa cum se întocmește la uzină matricola unei locomoti- ve, exprimîndu-i cu un cuvînt ca- racteristicile (numărul și natura a- tomilor care o compun). Aici sa poate pune și fundamentul tutu- ror viitoarelor cunoștință de or- din biologic, unde debutul II poa- te constitui, o dată cunoscut fi- zismul combinațiilor dintre atomi și moleculă, luarea de contact cu cei 21 de amino-acizi, alcătuitori de bază ai proteinelor din struc- tura materiei vii. Din aproape în aproape studiul științelor naturii ar ajunge astfel o știință a structurilor, în cadrul căreia substanța globului însuși nu mai este decît un caz particu- lar. O asemenea introducere a e- levului în universal îl poate că- lăuzi cu mult mai direct, mai lo- gic și mai rațional în domeniul în care domină tocmai absența de organizare, în care electroni și nudei amestecați rătăcesc în a- mestec : plasma. Astfel el va a- junge să-și însușească ideea că generalitatea o reprezintă plasma, atomul fiind un edificiu particu- lar rar la scara substanței univer- sului, că spațiile interstelare sînt plasmă rarefiată, că stelele sînt plasmă acumulată în condiții anu- mite de temperatură și presiune etc. Știind că atomul este constitu- entul fundamental al planetelor, acumulări de materie rece și den- să, pe cînd plasma este tocmai re- zultatul încălzirii, al ridicării ener- giei cu care este dotată materia, elevul ajunge neforțat la conceptul de energie, intrinsec legat de ideea de mișcare pe care o generează în materie creșterea de tempera- tură. Sublinierea legăturii energiei cu temperatura trebuie să dea e- levilor posibilitatea de a trage permanent concluzii cu- privire la particularitatea cazurilor care în mediul planetar reprezintă le- gități. Ei vor înțelege astfel pen- tru ce, la presiunea atmosferei terestre pe sol, apa fierbe la 100 grade Celsius. de ce pe Lună fier- be la o temperatură mai joasă, iar pe planeta Venus la 300 grade Celsius Și limbajul... Desigur, mai e o problemă i a- ceea a modului de prezentare ca atare, a „noului” limbaj. O dată cu dispariția acelor „fie”, „consi- derăm". „luăm", „punem"... etc. din limbajul curent al fizicii pre- date de la catedră și preluate de elevi, o dată cu abandonarea unei terminologii aflate în mare deca- laj față de adevăratele progrese ale fizicii, se va putea pătrunde mal direct și — am zice parado- xal —' mai ușor în „mai greul" sau „foarte greul” din fizica mo- dernă. ★ Reluln^ în acest material idei expuse de specialiști în diverse o- cazii. sau care au fă"iit în mare parte obiectul unor studii între- prinse și publicate recent în diver- se părți ale lumii nu ne-am propus atît să cerem o schimbare, o alinie- re a fizicii pe poziții noi. cu adevă- ra’ foarte moderne, cît să sugerăm celor interesați de problemă sâ mediteze asupra unui nou fel in care ea începe să fie pusă. PAGINA 3 A DISCIPLINELE PENTRU «Ml Dl AOMITIRE ÎN INVĂIÂMINTUL SUPERIOR —Pentru anul universitar 1969-1970— INSTITUTUL A. fNVAȚAMlNTUL SUPERIOR TEHNIC X Cursuri: ingineri, arhitecti. 1. Facultatea de electronică și telecomunicații (toate secțiile) ; Fa- cultatea de electrotehnică (toate secțiile) ; Facultatea de mecanică (toate secțiile); Facultatea de elec- tromecanică minieră ; Facultatea de mecanică agricolă; Facultatea de energetică (toate secțiile) ; Fa- cultatea de automatică; Facultatea de tehnologia construcțiilor de mașini (toate secțiile) ; Facultatea de industrie ușoară (toate secțiile); Facultatea de mașini și utilaj pe- trolier ; Facultatea pentru forajul sondelor și exploatarea zăcăminte- lor de petrol și gaze ; Facultatea de mine (secția de exploatări mi- niere) ; Facultatea de construcții (toate secțiile) ; Facultatea de căi ferate, drumuri și poduri (toate secțiile) ; Facultatea de geologie tehnică (secția de prospecțiuni geo- fizice) ; Facultatea de instalații pentru construcții; Facultatea de mașini și utilaj pentru construcții ; Facultatea de transporturi (toate secțiile) ; Facultatea de hidroteh- nică (toate secțiile) ; Facultatea de industrializarea lemnului : Matematici (algebră, geometrie plană și în spațiu •, trigonometrie, elemente de analiză matematică)— scris și oral; Fizică (mecanică, elec- tricitate, fizică moleculară și căl- dură) — scris 2. Facultatea de metalurgie (toa- te secțiile) și Facultatea de min» (secția de prepararea substanțelor minerale utile) : Matematici (algebră, geometrie plană și în spațiu *, trigonometrie) — scris și oral ; Fizică (mecanică, fizică moleculară și căldură) — scris. 3. Facultatea de chimie indus- trială (toate secțiile) ; Facultatea de tehnologia și chimizarea petro- lului și gazelor : Chimie (anorganică și organică) — scris și oral ; Matematici (al- gebră și elemente de analiză ma- tematică — scris ; Fizică (opti- că, fizică moleculară și căldură) — scris. 4. Facultatea de industrii ali- mentare și tehnica pescuitului (secția de industrii alimentare): Chimie (anorganică și organică) — scris și oral; Matematici (alge- bră, trigonometrie) — scris. 5. Facultatea de industrii ali- mentare și tehnica pescuitului (secția tehnica pescuitului și stu- ficultură) : Zoologie sau botanică Ga ale- gere) — scris și oral; Matematici (algebră, trigonometrie) — scris. 6. Facultatea de geologie teh- nică (secția geologie tehnică): Matematici (algebră, geometrie plană și în spațiu *, trigonometrie) — scris și oral; Fizică (mecanică, optică, fizică moleculară și căl- dură) — scris. 7. Facultatea de silvicultură și exploatarea pădurilor: Matematici (algebră, geometrie plană și în spațiu*, trigonometrie) !— scris și oral; Botanică — scris. 8. Facultatea de arhitectură și urbanism : Etapa I — eliminatorie : Probe practice de aptitudini; a) desen tehnic b) desen liber Etapa a Il-a — Matematici (al- gebră, trigonometrie, geometrie plană și în spațiu*) — scris și oral. II. Cursuri de subingineri. 1. Facultatea de electrotehnică; Facultatea de energetică (toate sec- țiile) ; Facultatea de electromeca- nică minieră ; Facultatea de meca- nică : Facultatea de tehnologia construcțiilor de mașini ; Faculta- tea de transporturi ; Facultatea de mașini și utilaj petrolier ; Faculta- tea pentru forajul sondelor și zăcă- mintelor de petrol și gaze ; Facul- tatea de construcții (toate secțiile); Facultatea de instalații pentru construcții ; Facultatea de mașini și utilaj pentru construcții; Facul- tatea de căi ferate, drumuri și po- duri (toate secțiile) ; Facultatea de mine (toate secțiile): Matematici (algebră, geometrie plană*, trigonometrie) — scris și oral; Fizică (mecanică, electrici- tate) — scris. 2. Facultatea de metalurgie : Matematici (algebră, geometrie plană *, trigonometrie) — scris și oral; Fizică (mecanică, fizică mole- culară și căldură) — scris. . 8. Facultatea de industrii alimen- tare și tehnica pescuitului (toate secțiile): Chimie organică — scris și oral; Matematici (algebră) — scris. 4. Facultatea de chimie indus- trială : Chimie anorganică — scris și oral; Matematici (algebră) — scris. B. INVAȚĂMÎNTUL superior AGRICOL 1 Facultatea de agricultură și Facultatea de horticultura: Botanică — scris și oral ; Chimie (anorganică și organică) — scris. 2 . Facultatea de medicină veteri- nară ; Facultatea de zootehnie: Zoologie sau anatomia și fiziolo- gia omului (la alegere) — scris și oral ; Chimie (anorganică și orga- nică) — scris. C. INVAȚĂMÎNTUL UNIVER- SITAR 1. Facultatea de matematică- mecanică ; Facultatea de matema- tică : Algebră, trigonometrie, elemente de analiză matematică — scris și oral ; Geometrie plană și în spațiu *, geometrie analitică — scris. 2. Facultatea de fizică : Fizica (mecanică, optică, fizică moleculară și căldură, electricitate, noțiuni de fizică atomică și nu- cleară) — scris și oral; Matema- tici (algebră, geometrie plană și în spațiu • , trigonometrie) — scris. 3. Facultatea de chimie ; Faculta- tea de fizică (secția fizică-chimie): Chimie (anorganică și organică) — scris și oral; Matematici (alge- bră, calcul diferențial) — scris; Fizică (optică, fizică moleculară și căldură — scris. 4. Facultatea- de biologie ; Facul- tatea de biologie-geografie (secția biologie) : Botanică sau zoologie Ra alegere) — scris și oral ; Anatomia și fizio- logia omului — scris. 5. Facultatea de biologie-geografie (secția de geologie); Facultatea de geologie-geografie (secția de geolo- gie): Chimie (anorga'nică și organică) — scris și oral; Geografie fizică și elemente de geologie — oral; Zoologie — scris. 6. Facultatea de geologie-geo- grafie (secția de geografie); Facul- tatea de biologie-geografie (secția de geografie) : Geografia fizică și economică a Republicii Socialiste România — scris și oral; Geografia economică și politică a lumii — scris. 7. Facultatea de istorie ; Faculta- tea de istorie-filozofie (secția de istorie) : Istoria României — scris și oral; Istoria universală modernă și con- temporană — scris. 8. Facultatea de filozofie (secția de filozofie) ; Facultatea de istorie- filozofie (secția de filozofie) : Elemente de filozofie și socialism științific — scris și oral ; Psihologie — scris. 9. Facultatea de filozofie (secția de sociologie) : Elemente de filozofie și socia- lism științific — scris și oral ; Ele- mente de economie politică — scris. 10. Facultatea de filozofie (secția de pedagogie — secundar limba și literatura română) : Psihologie — scris și oral; Lite- ratura română — scris. 11. Facultatea de filozofie (secția de psihologie) ; Facultatea de isto- rie-filozofie (secția de psme-pe- dagogie specială): Psihologie — scris și oral; Ana- tomia și fiziologia omului — scris. 12. Facultatea de drept (toate secțiile): Elemente de filozofie și socia- lism științific — scris și oral ; Isto- ria României — scris. 13. Facultatea de limba și litera- tura română ; Facultatea de filolo- gie (secția de limba și literatura română — secundar o Limbă roma- nică) : Literatura română — sens îi oral; Limba română — scris. 14. Facultatea de Limbi romanice ți clasice (toate secțiile) ; Faculta- tea de filologie (secția de limba =: Literatura franceză — secundar limba și Literatura română,: Limba franceză (sau limba roma- nică respectivă ; pentru secția limbi clasice : limba latină) — sens Oral ; Limba și literatura români — scris 15. Facultatea de limbi germa- nice (toate secțiile) ; Facultatea de fîlolugie (secțiile de limba £ lite- ratura engleză — secundar limba £ literatura română ; limba și litera- tura germană — secundar limba £ literatura română ; limba și litera- tura germană — secundar limba și literatura engleză ; limba si lite- ratura engleză — secundar limba p literatura germană): Limba germanică respectivă 'en- gleză sau germană) — scris si oral ; Limba și literatura română — scris. 16. Facultatea de limbi slave (toate secțiile); Facultatea de filo- logie (secția de limba și literatura rusă — secundar limba și litera- tura română) : Limba rusă (sau limba slavă res- pectivă) — scris și oral: Limba ți literatura română — scris. 17. Facultatea de filologie (secția de limba și literatura maghiară — secundar o limbă străină) : Limba și literatura maghiară — scris și oral ; Limba română — scris. 18. Facultatea de filologie (sec- ția de limba și literatura rusă — secundar limba și literatura română sau limba și literatura maghiară) : Lim^a' rusă — scris și oral ; Limba Șl: literatura română (sau maghiară)- -prescris. 19. Facultatea de filologie (secția de,Hmtfâ"Șf’fitei^Stura franceză—se- cundar limba și literatura română .^șu^imfoa^Ujtgratura maghiară) : Limba franceză — scris și oral. f It^friblf și literatura română (sau ’rfflâghlafă) — scris. ItiBmtrrl 20. Facultatea de filologie (secția denmb" și literatura germană — sectlndar limba și literatura româ- nă- sau limba și literatura maghia- rii) : ■ rin Liqaba ggrmană — scris și oral. Limba și literatura română (sau maghîără) — scris. 21. Facultatea de filologie (secția de limba și literatura engleză — secundar limba și literatura româ- nă sau limba și literatura maghia- ră): Limba engleză — scris și oral. Limba și literatura română (sau maghiară) — scris. 22. Secțiile de limbi și literaturi orientale : Limba străină respectivă sau lim- ba engleză sau franceză sau ger- mană sau rusă — scris și oral. Limba și literatura română — scris. D. INVAȚĂMÎNTUL SUPERIOR ECONOMIC 1. Facultatea de economia pro- ducției (secțiile economia industriei, construcțiilor și transporturilor, economia agriculturii) ; Facultatea de finanțe ; Facultatea de contabili- tate ; Facultatea de comerț (secția economia comerțului interior); Fa- cultatea de economie generală ; Facultățile de studii economice din Cluj, Iași, Craiova și Timișoara (toate secțiile): Matematici (algebră, trigonome- trie) — scris și oral. Elemente de economie politică — scris. 2. Facultatea de calcul economic și cibernetică economică (secția sta- tistică) : Matematici (algebră, trigonome- trie, elemente de analiză matema- tică **) — scris și oral. Elemente de economie politică — scris. 3. Facultatea de calcul economic și cibernetică economică (secțiile mecanizarea și automatizarea cal- culului economic ; cibernetică eco- nomică) : Matematici (algebră, trigonome- trie, elemente de analiză matema- tică ••) — scris și oraL Fizică (mecanică ți electricitate) — scris. 4. Facultatea de comerț (secția economia comerțului exterior) : Matematici (algebră, trigonome- trie) — seri» și oral. O limbă străină la alegere țer.- gteza. franceza, germana. rusa) — scris și oral. 5. Facultatea de comerț (secția tnerceologie) : Ch-:m:e 'anorganică și organică)— — scris și oral Matematici (algebră, trigonome- trie) — scris. E. ÎNVĂȚĂMÎNTTL SUPERIOR DE MEDICINA ȘI FARMACIE 1. Facultatea de medietuă (toate secțiile) ; Facultățile de pediatrie și stomatalagie : Anatomia și fiziologia omuhn — scris și oral. Chimie organică — sens. Fizică (noțiuni de fizică atomică și nucleară, optică, fizică molecula- ră și căldură) — scris. 2. Facultatea de farmacie : Chimie -anorganică ș: organice) — scris si oral. Botanică — scris. F. INV at Amtntul SUFEKJO» DE ARTĂ 1. Facultatea de teatru 1 secta oc artă dramatică) : Etapa I — eliminatorie : Probă ie aptitudini 'recitarea unor versuri indicate de comisie pe baza repertoriutei candida ruhei; controlul simțcha muzieal și rit- tntrt — oraL Etapa a D-a Literatura română — scris. Lectură artistică, mișcare s com- portare scenică, recitare rceru di- ferite ca sperii literare fc litera- tura clasică ți ■■ M ■guo-wiiț — probă practxă (crai V Iuteipt etatea «ESi mconăog sau 3 unei scuz te scene dintr-c piesă de teatru — probă practică .crai' Pentru Instivjtal de teatru dxa Tț.-Mwres se aoaoră : 2 . Facultatea de teatru secția re- gr de teatru». Etapa 1 — eizroiznr înscenarea ur. ar". ales de ta.n- didatj din p.-esa per.tr- tare a pre- zentet ra:«ui oe regie s. susune-e? regizorale — probă practică icraiț. Etapa a D-a Istoria teatrului universal și ro- mânesc — scris. Limcă străină (franceză engleză, germană, rusă) La alegere — scris. Dizernatie pe o temă aleasă de candidat legată de teoria regiei sau a teatrului — oral 3 I acuitatea de teatru secția de operatorie de film): Etapa I — eliminatorie : Probă de aptitudini (improvizații pe teme date de comisie ; povestire: o schiță de compoziție ; exerciții de iluminare cu o singură sursă de lu- mină ; colocviu de cultură cinema- tografică pe baza filmelor cuprinse în repertoriul indicat de institut) — oral. Etapa a n-a Analiza unei lucrări artistice din repertoriul de concurs — scris. Fizică (optică) — scris. Probă de specialitate (exerciții de imaginație și fantezie pe teme date de comisie; analiza compo- zițională a unor fotografii, repro- duceri, diafilme) — oral. 4. Facultatea de teațpu (secția de teatrologie-filmologie) : , Etapa I — eliminatorie : Probă de aptitudini (aăaliza unui film și a unei piese din dramatur- gia românească prezentate candi- daților în cadrul probei) — scris. Etapa a n-a Literatura română — scris ; Is- toria universală (capitolele de is- toria culturii) — scris; Probă de specialitate (colocviu pe teme de cultură generală, literară, tea- trală și cinematografică în limitele programei analitice a liceului) — oral 5. Facultatea de teatru (secția de regie de film) : Etapa I — eliminatorie : Verificarea spiritului de obser- vație. fanteziei, memoriei vizuale, atenției, puterii de concentrare prin analiza unor seturi de fotografii și obiecte propuse de comisie ; Poves- tire din literatura clasică sau con- temporană aleasă și pregătită an- terior de candidat expusă în ima- gini cinematografice ; Povestire în magmi cinematografice pe o temă dată de comisie ; Analiza unui per- senai din filmele de repertoriu (in- dica". de institut) — probă practică forai' Etapa a H-a Analiza regizorală a unui film !n atauausis* fixat de eotnfsle — scris : Executarea pe platourile In- știtutuîuf de artă teatrală și cine- _L I_ Caragiale”, cu asistent tehnică necesară, a unei lucrări filmate pe o temă dată de comisie — pmbă practică '.oral). Susținerea lucrării filmate pe tema indicată de comisie — oraL * FantUtea de iasxramente și canto (sectuie de instrumente de tx-xroe. striat, percuție și pian- ergâ : Etapa I — eiimmatc—«e : Probi de apiirarin: ia sastru- mentri ales — probă practică. Etapa a H-a Citire La pruna vedere ca ms- tr=ie=tE2 — procă practică ; Terme fi schegmi — pet-ă prac- ted — arti. î. Facaltatea de imrramente p eaato 'șemia de canto, : Etapa I — e - ni-teme : Prtbă de aptitudini vocale — Bach — Invențiuni la 2 sau 3 voci; o sonată clasică — probă practică; Istoria muzicii universale: clasicis- mul și romantismul — scris. 10. Facultatea de arte plastice (secțiile de: pictură, sculptură și grafică) ; Facultatea de arte deco- rative (toate secțiile) ; Facultatea de arte plastice și decorative (toate secțiile): Desen după model viu (se exe- cută în creion sau cărbune) — pro- bă practică ; Schițe după model viu (10 schițe X 10 minute fiecare) — probă practică ; Culoare sau mo- delaj (culoare la secțiile de pictură, grafică, scenografie, pictură monu- mentală, arte textile) — se execu- tă în tehnica aleasă de candidat; modelaj la secția sculptură ; cu- loare sau modelaj — la alegere — la secția de ceramică — sticlă — metal. (Proba de culoare se exe- cută în tehnica aleasă de candidat) — probă practică ; Schiță de com- poziție (se execută, pe o temă in- dicată de comisie, după specificul secției, într-o singură zi, în tehnica aleasă de candidat) — probă practică. 11. Facultatea de arte plastice (secția de istoria și teoria artei) : Istoria universală și istoria Ro- mâniei (capitolele de istoria cultu- rii) — scris ; Literatura română — scris și oral; Limbă străină (engle- za, franceza, germana, rusa), la ale- gere — scris. G. INVAȚĂMÎNTUL SUPERIOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ Facultatea de educație fizică și sport (toate secțiile) : Probe practice : a) atletism ; b) gimnastică ; c) un joc sportiv (la alegere între volei, baschet, hand- bal) ; Anatomia și fiziologia omu- lui — scris. H. ÎNVĂȚĂMÎNTUL SUPERIOR PEDAGOGIC 1. Facultatea de matematică : Matematici (aritmetică, algebră și trigonometrie) — scris și oral; Geometrie (plană și în spațiu *) — scris. 2. Facultatea de fizică-chimie : Fizică (mecanică, optică și elec- tricitate) — scris și oral; Chimie (anorganică și organică) — scris. 3. Facultatea de științe naturale : Botanică sau zoologie (la alege- re) — scris și oral; Anatomia și fiziologia omului — scris 4. Facultatea de istorie-geogra- fie; Facultatea de filologie (secția de istorie-geografie) : Istoria României — scris și oral; Geografia fizică = economică a Re- pubLcu ScciaLste Re mânia — scris 5 Facaltotca de fitotocto (secții- le de liroh* s Literatura română : DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI Anunță: » scoaterea la eoncurs a următoarelor posturi didactice t — Profesor la Catedra de Matematică I, disciplina „Analiză matematică și matematici speciale — Geometria analitică și diferențială, Matematici superioare, poziția 2 din statul de funcțiuni. — Profesor la Catedra de Termotehnică, disciplina „Termo- tehnică* poziția I din statul de funcțiuni. — Profesor la Catedra de Beton armat, disciplina „Beton armat1* poziția 2 din statul de funcțiuni. — Profesor la Catedra de Mecanica construcțiilor II, dis- ciplina „Mecanică teoretică", poziția 4 din statul de funcțiuni. — Conferențiar la Catedra de Mecanica construcțiilor, dis- ciplina „Stabilitatea și dinamica construcțiilor" poziția 7 din statul de funcțiuni. )— Conferențiar la Catedra de Fizică, disciplina „Fizică și fizică industrială", poziția 2 din statul de funcțiuni. — Conferențiar la Catedra de Construcții metalice, disciplina „Construcții metalice și tehnologia sudurii — Construcții industriale și căi de comunicații", poziția 5 din statul de funcțiuni. — Conferențiar la Catedra ciplina „Căi de comunicații din statul de funcțiuni. de Drumul și lucrări — Conferențiar la Catedra de Geodez plina „Topografie inginerească", pozițiî funcțiuni. — Conferențiar la Catedra de Geode ciplina „Fotogrametrie — Cartografie", p de funcțiuni. — Conferențiar la Catedra de Geode: ciplina „Topografie", poziția 8 din statul de — Conferențiar la Catedra de Matern; „Geometria analitică — Matematici generale", poziția 5 din statul de funcțiuni. — Conferențiar la Catedra de Construcții hidrotehnice, disciplina „Irigații și desecări", poziția 6 din Statul de funcțiuni. — Conferențiar la Catedra de Construcții hidrotehnice, disciplina „Combaterea eroziunii solului și regularizări de riuri", poziția 7 din statul de funcțiuni. — Conferențiar la Catedra de Hidraulică, disciplina „Hi- draulică d acționări hidraulice”, poziția 4 din statul de funcțiuni la Catedra de Instalații, disciplina „înstă- ri condiționare*, poziția 7 din statul de „Mic dicționar filozofic" A apărut recent, în Edi- tura politică, ,plicul dicțio- nar filozofic", prima lu- crare românească în acest domeniu. Adresîndu-se unui public larg, dicționarul acoperă, cu cele peste 1000 de articole ale sale, numeroase disci- pline din domeniul filozo- fiei. Un loc important acor- dă lucrarea prezentării ter- menilor care aparțin filozo- fiei marxiste. De asemenea, lucrărilor principale ale cla- sicilor marxism-leninismu- lui un tă, țiu le este consacrat cîte articol separat. Totoda- dicționarul rezervă spa- figurilor de seamă ale filozofiei universale și ro- Etapa a H-a Ir. terț: re tare vocală (executarea unor piese vocale diferite ca ger- pre-zâtse de candidat, indicate de comisie pe baza unui repertoriu de concurs) — probă practică ; Te- cr.e si sclfegiu (se vor verifica și auzul ntmul și memoria muzicală) — probă practică (oral). 8 Facultatea de compoziție și ■laxicologie (secția profesori de muzică) : Verificarea auzului, ritmului, memoriei muzicale și a calităților vocale (probă eliminatorie) — pro- bă practică ; Teorie și solfegiu — probă practică — oral: Dictat co- lectiv — probă practică ; Litera- tura română — scris. 9. Facultatea de compoziție și muzicologie — secția teoretică (compoziție, muzicologie, dirijat orchestră și cor academic) : Teorie-solfegiu : dictat melodic, polifonic la 2 voci, armonic Ia 4 voci ; teorie solfegiu (în toate che- ile) — probă practică. Armonie : acorduri principale și secundare, progresii, note melodi- ce — probă practică; Pian (program minimal); citire la prima vedere; Litera rara rcmâr.â — scris și crai : Limba română — scris. 6. Facvltoiea de fHaiagie (secția ăe itmba £ iierarura română — hmba y literatura : Limba și literatura român.? — scris și crai : Limba si literatura maghiară — scris. r. Facultatea de filologie (secția de iur-ba si literatura română — Limba și literatura română — scris și oral ; Istoria României — scris. 8. Facultatea de desen : Desen după model de gips — probă practică ; Culoare după grup de obiecte (în tehnica aleasă de candidat) — probă practică. Schiță de compoziție (în tehnica aleasă de candidat) — probă prac- tică ; Literatura română — scris. 9. Facultatea de muzică : Interpretare vocală sau instru- mentală (la alegerea candidatului) — probă practică ; Teorie și solfe- giu (se vor verifica și auzul, ritmul și memoria muzicală) — probă practică (oral) ; Dictat colectiv — probă practică ; Literatura română — scris. 10. Facultatea de educație fizică : Probe practice : a) atletism ; b) gimnastică ; c) un joc sportiv fia alegere între: volei, baschet, hand- bal) ; Anatomia și fiziologia omu- lui — scris. •) La geometrie plană și în spațiu nu se cere demonstrarea formulelor și a teoremelor. **) La capitolul elemente de ana- liză matematică se cere numai mate- ria din clasa a Xl-a. — Conferențiar la Catedra de Termotehnică, disciplina „Termotehnică ți mașini termice*, poziția 5 din statul de funcțiuni. — Conferențiar la Catedra de Termotehnică, disciplina „Termotehnică*. poziția 4 din statul de funcțiuni. Candidați! la concurs vor depune la secretariatul recto- ratului din București, b-dul Republicii, nr. 176. în termen de o lună de la data publicării acestui anunț, o cerere la care vor anexa următoarele acte (In două exemplare) t — Copie legalizată de pe diploma de stat sau de pe actul echivalent de studii superioare ; — Copie legalizată de pe diploma de doctor sau de doctor docent in științe; — Copie legalizată de pe atestatul de profesor sau con- ferențiar ; — Lucrările științifice ale candidatului, tntr-un exemplar ; — Certificatul de caracterizare a activității profesionale și sociale a candidatului, eliberat de instituția (întreprinderea) In care acesta își are funcția de bază ; — Memoriul de activitate didactico-științifică. semnat de candidat; — Autobiografia. Cei ce funcționează într-o Instituție de învățămînt superior slnt obligați să comunice !n scris, rectorului sau directorului acesteia, înscrierea la concurs. Concursul se va ține la sediul institutului, în termen de 3 luni- mânești, diferitelor curente și orientări, școlilor filozo- fice, concepțiilor și teoriilor fundamentale. Articolele sînt concen- trate, reușesc să dea o ima- gine de ansamblu asupra obiectului lor, oferă o tra- tare obiectivă, riguroasă. In același timp, s-a asi- gurat nivelul de accesi- bilitate indispensabil unui dicționar destinat elevilor de liceu, studenților, pre- cum și intelectualilor ce-și desfășoară activitatea în alte domenii decît filozo- fia. Lucrarea are, însă, și unele omisiuni. Semnalăm, printre altele, faptul că nu s-a evitat întotdeauna folo- sirea unor termeni explica- tivi care ar necesita ei în- șiși o explicație. Aceasta es- te, evident, o lipsă ce va fi corectată, măcar parțial, în edițiile viitoare. LIVIU MITRANESCU „Mijloace audio-vizuale" în Editura didactică și pedagogică a apărut de curînd lucrarea „Mijloace audio-vizuale* de Gh. Crts- tea și H. Vollrath, care cu- prinde îndrumări practice de ordin tehnic și metodic eu privire la utilizarea și confecționarea mijloacelor audio-vizuale în școli. Un loc special este rezer- vat metodicii folosirii mij- loacelor audio-vizuale la lecțiile de diferite tipuri șî specialități. Pentru exem- plificare, se prezintă desfă- șurarea unei lecții de geo- grafie cu utilizarea com- plexă a acestor mijloace. Partea a doua a lucrării indică modalitățile prin care 'profesorii de diferite specialități pot confecționa cu mijloace proprii o serie de materiale vizuale (foto- grafii, diapozitive, diafilme) precum și tehnica execută- rii microproiecțiilor, a citirii microfilmelor etc. Toate in- dicațiile sînt perfect reali- zabile în condițiile utilizării aparaturii și materialelor ce se găsesc curent în școli sau pot fi ușor procurate ori confecționate. Tabele cu date practice, scheme și diagrame comple- tează îndrumările practice și le fac aplicabile în cele mai diverse situații. PETRE STANCULESCU REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA s București, Piața Scînteii nr. I. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac prin oficiile poștale, factorii poștali și difuzorii de presă. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii 40.132