* Anul XXI-Nr. 988 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ Vacanța de primăvară a adus cu sine și o activitate mai intensă la cercurile Casei pumierUc- din Oradea CUNOAȘTEREA ELEVULUI In procesul de învățămînt Procesul de învățămînt nu va putea fi redus niciodată la o rela- ție de tip pur „cibernetic", fie și numai datorită faptului că, puse în locul profesorului, mașinile de instruire nu asigură decît schema exterioară a actului de învățare — transmiterea de cunoștințe și veri- ficarea cantitativă a însușirii lor de către elevi, fără a realiza unul din dezideratele esențiale ale mun- cii instructiv-educative : cunoaș- terea elevului. Cunoașterea elevului este un fapt esențialmente uman, pentru că el presupune efectuarea unui fel de mișcare inversă, reconstitu- tivă, de la răspuns spre mediatorii psihici care au permis elevului să găsească și să formeze răspunsul la întrebarea dată. Ea nu se reduce la „fotografierea" reacțiilor și a conduitei de moment, ci reprezin- tă un proces discursiv de interpre- tare și explicare cauzală a perfor- mantelor obținute de elevi și a re- szrturilor conduitei lor. Dar la ce servește cunoașterea elevului ? O întrebare cu care ar fi trebuit, probabil, să și începem. Se știe doar că, împlinind vîrsta de șapte (respectiv de șase) ani și dobindind statutul de elev, copi- lul se angajează într-o activitate socială obligatorie. El trebuie să învețe. Iar profesorul, în virtutea statutului său de profesor, are obligația să-1 învețe. Lucrurile par simple pentru că, în principiu, fie- care din cei doi factori e conștient de sarcinile ce-i revin. Si, totuși, practica școlară ne arată la tot pa- sul că, deși cele două condiții for- male se respectă (elevul se așează în bancă și ascultă, profesorul se așează la catedră și explică), apar obstacole, eșecuri, oboseală, fe- nomene de negativism. Elevul as- cultă, dar nu reține sau nu înțe- lege. Elevul știe „astăzi", nu mai știe „mîine". Elevul a fost „ieri" de teste specializate pentru cerce- tarea atenției, memoriei, imagina- ției, inteligenței, aptitudinilor și personalității, cunosc o asemenea amploare, încît s-ar părea că nimic nu e mai simplu decît să aplici un set de probe etalonate și să prelu- crezi statistic datele cantitative pentru a descoperi „misterele" gîndirii, motivației sau preferin- țelor unui om sau unui grup de oameni. Și totuși, rezultatele ob- ținute pe această cale nu ne-au permis încă să precizăm ce trebuie făcut pentru ca atenția, memoria și gîndirea cuiva, în speță a ele- vului, să-și amelioreze structura și să funcționeze mai eficient. Sondarea aptitudinilor elevilor prin investigări pe care le-am de- numi de tip „secționai" dispune de o anumită rigurozitate grație operației de cantificare meticuloa- să a datelor și numărului mare de „subiecți" ce pot fi supuși testă- rii în aceeași unitate de timp. Cu toate acestea, concordanța datelor cu realitatea psihologică a elevu- lui, rămîne foarte relativă. Din mai multe motive. în primul rînd pen- tru că elevul și situația de învă- țare în care îl examinăm sînt fe- nomene extrem de mobile și de variabile. Și atunci, ce surprindem printr-o probă administrată la un moment dat ? Mulți înclină să creadă că tocmai fondul acela primar, nea- fectat de învățare, unde zac „co- morile" ascunse ale intelectului: înclinațiile, înzestrările, vocațiile, inteligența. O analiză mai atentă a elevului plasat în situația de în- vățare ne arată însă că opoziția inteligență-cunoștințe este falsă. Puterile intelectuale ale elevului reprezintă întotdeauna un feno- men cu dublu sens : a) ceea ce poa- te elevul singur și b) ceea ce poa- te el în condiții de sprijin si aju- tor din partea profesorului. Mo- mentul al doilea este, aici, esențial, deoarece ceea ce poate elevul as- tăzi în condiții de ajutor mîine va putea să execute singur. Cunoaș- terea obiectivă a elevului nu va putea face abstracție de aceste confruntări și permutări dinamice Pe tărimul școlii ni se pare că trebuie pornit de la convingerea că elevul este o variabilă depen- dentă de structura actului instruc- tiv-educativ. Cunoașterea lui nu se poate realiza independent de felul influențelor cărora este > pus Și atund explicarea faptului că elevul .mu-i atent", că -uită", că ,jqu înțelege", că apare motivat cînd „pozitiv" tind „negativ" pen- tru învățare nu trebuie neapărat căutată în subdotarea lui intelec- tuală sau în instabilitatea condu- itei, ci mai degrabă în structura, intensitatea si calitatea solidtârii lui pe linie de învățare. Psihologic, elevul reprezintă un sistem recep- tiv și multilateral „deschis" spre lumea culturii și gîndirii celor- lalți. Și tocmai promptitudinea si încrederea cu care preia el. cel puțin pe treptele inițiale ale învă- țămîntului, informația și instru- mentul de lucru al dascălului său explică de ce ajunge așa de re- pede, în școală, la intelectul de tip „cultural", construit prin învăța- re. Am schițat aid doar cîteva as- pecte de principiu, vizînd cu pre- cădere necesitatea și sensul mun- cii de cunoaștere a elevului în pro- cesul de învățămînt. Rămîne să vedem mai îndeaproape, cu alt pri- lej, prin ce mijloace, prin ce ope- rații și pînă unde putem merge învingînd diverse dificultăți în munca aceasta extrem de utilă pro- cesului de învățămînt : cunoașterea obiectivă a elevului și a premiselor formării lui raționale. Dr. PANTELIMON GOLU V-eri 28 «artie 1969 4 pa*. 25 bani ■ Concurs pentru ocuparea unor catedre și posturi didactice (pag. 2) b în dezbatere-proiectul planului de invățămint pentru liceul de cultură generală (pag. 3) Discuție la masa rotundă cu profesori ai Liceului pedagogic _Gh. $incai“ din Blaj VIITORUL ÎNVĂȚĂTOR In fata exigentelor scolii moderne Este prea lent procesă ■oderazăni ■vaUmatkai pedagogic • Psihologiei 1 w» anine un loc mai important • Sint necesare prograae de coltwă generală ca caracter speăfk. ac ,.adaptari" aie programelor liceului teoretic • Pericolul plafonării s căile evitării foi lavățâlarsl este pnaMi paaa ta tagrifi» șcaixr» a fiecârvi m- dinA. Ia arhitectara crier mai ini Mc. mai ța mai rxUrw cta- dn. prima cărămidă • por el tar ia acest Mifiexx. iztnuța ^apri- țtrmmtă- depinde inevitabâl de caâtatn ternetaei să n „ a :e-Xa eare a xădit-a. Se poc deci a tBttihaee impermasâ. *e extrema rxuir : c.:— M fit tavfitMnrwi iaJ fia = n Wh tasăcămta^o Am pus această iatrebatre twnw trap de pr«f > '*ei de la Lacrei pe- dagogic -Gh. Șintm* din Blaj, kaca&laie despre eare rana» z^ai filator fin Urban Jamik spaaea ca -este «rasat and, mai isai»te d: toate țările m care se rarteerte romîar ><« c-za iteit czsle st aii mai istl'-e romanești Pe aici plecâa da«eUI raeaîm care «e arpea^iiaa ia V-iraJ și in pritapateie duaarrae Meritai RLa>i«a m această pri. - i -a «e poate HîUuT’. Aa primit răspsaswi din eare s-a conturat treptat, portretul în- ntr.Hiin ea perraailitaLe înzestrai! eu o iargă cultură generală de formație amiti itelectnal devotat carierei didactice, pasionat de tata* wrihaiagkr ale tuiversuluj copilăriei, legat cu trup și su- flet de ttața aoaoeaiJtr din satul iu eare se află școala sa și conti- asatar eBOrnast. erMeoK pe ou plan superior, al tradițiilor de „lumi- ■d-ari ai paparalm". prafăd sneerai in problemele generale ale vieții wemle. mxvfleot de darința trează de a fi mereu informat „la zi" asu- pra retor mai am aspecte ale profesiunii sale. laeritaiâ. rirpti sal la prima întrebare a declanșat-o pe a doua: - -i - ■ ■ ■■= - actualele sale mijloace, Ut - - : c stare formație? Această întrebare a con- sxitvii palei de plecare al discuției pe eare o reproducem mai jos. activ, dar „astăzi" este „absent". în calitatea lui de subiect al procesului instructiv-educativ, e- levul reprezintă o realitate sui- generis, un complex de acțiuni, de atitudini și de stări, un sistem care nu numai că suportă „presiunea" curentului de informații și de in- fluențe din afară, dar care și reac- ționează la acestea, operînd fil- trări șî selecții, fixînd anu- mite cunoștințe și uitîndu-le pe altele, angajîndu-se activ într-o problemă sau privind-o, dimpotrivă, cu indiferență. Și întrucît întreaga muncă didac- tică-educativă prestată de pro- fesor este destinată elevului, rezultă că e foarte important să știm cît mai exact ce anume se petrece în sfera acestuia din urmă, în procesul interacțiunii 1ui cu „materialul" transmis de profesor. Devine necesară o operație de di- agnostic, menită să determine, ca și în medicină, starea diferite- lor aparate și sisteme psihice puse în funcțiune de elev cu prilejul învățării. La ora actuală, studiile de diag- nostic psihic, avînd la bază baterii Ședință de lucru cu inspectorii generali județeni La Casa universitarilor din București a avut loc, în zilele de 25 și 26 martie a.c., o ședință de lucru cu ins- pectorii generali județeni- Ședința a fost deschisă de acad. Ștefan Bălan, minis- trul învățămîntului. Cu acest prilej a fost pre- zentată și dezbătută meto- dologia studiului ce se va efectua în întreaga țară în legătură cu dezvoltarea re- țelei școlilor de cultură ge- nerală, necesarul de perso- nal didactic șl spațiu de în- Prof. fon Bobițan. directorul li- ceului : Formația pedagogică a în- vățătorului se desăvirșeste. in principal. prin studiul pedagogiei, al psihologiei, al metodicii predă- rii diferitelor discipline școlare s al practicii pedagogice. Red. : Sini aceste mijloace de natură să satisfacă enemeîe for- mative 7 Prof. Ion Bobițan: Ca mijloace în sine. da. întrucît ele pot asi- gura elevilor pregătirea pedago- gică necesară. Ca realități con- crete. însă, ele sînt susceptibile de perfecționări. Red. : în ce sens ? Prof. Ion Bobițaa : în primul rînd in sensul adaptării lor La ce- rințele modernizării inTătămintu- iui. Pedagogia modernă a acumc- lat un material bogat, pe care manualele șî programei-? noastre de pedagogie nu ie-au Inreg su-a: deci: intr-o slabă marrrx. Ca să dau numai un exetr.piu: acestea nu cuprind nimic, fie și măcar cu titlu informativ despre pro- gramare sau despre masmile de învățat. Red. : Deci, din cano! Jocu-ui. in invătămintul pedagogic proce- sul modernizării este ient. Prof. Ion Bobițaa : Xu creau să 5u înțeles greșit. Votan doar să atrag atenția că in procesul de modernizare care a cuprins în- tregul învățămînt și care înseam- nă o revizuire a planurilor de in- vățămint, a conținutului progra- melor și manualelor, noi am cam fost uitați Preocupări de moder- nizare există, însă ele sint spo- radice și vin din inițiativa pro- fesorilor. Red.: Pentru că vorbim despre care ie presupiuoe- ea c. “-vesc nssa: tuTâțjrnm'ri- r* atare, «rir Si acugearea Iu. ee- ttetsăe tavităateMM mfintaf "-căm opuca asupra pre- tiru xne- drsciîxine. Acesteia tre- să-1 corestxmdă și modifi- : lm m t. t-gâtrea celor eare vor 2 să predea disciplina rmoz-m • 1 Xu urism pretinde să “ tt: -ictemîtrta după o con- - r.< -1 dacă S pregătim pe .-..i-:- - spr.rj unei con- Tnr. Deua Berghian : S-a rea- lizat ri ms mea. crcgm- mele r.u au apucat sg pre'-dă "> mic in această prc-tâeaă. Am .m- cercat să ret-mim c mdrumsre cit mat minuțioasă In cadrul nrac- ticii pedagt-g-.ee. în general cred că am reușit. Este însă nevoie șt de o serioasă pregătire teoretică pentru această muncă rouă, care cere o deosebită ccmpetență. La clasa I s-a introdus preda- rea teoriei mulțimilor. Toate lau- dele pentru acest aspect al mo- dernizării învățămîntului. care nu este singurul Dar nu-î de-ajm» Informații — Informații — vățămînt De asemenea, în lumina Directivelor Comite- tului Central al P C.R. pri- vind dezvoltarea învățămîn- tuluî și a lucrărilor Confe- rinței Naționale a cadrelor didactice, s-au examinat mă- surile ce urmează să fie luate în continuare în vede- rea trecerii Ia învățămînt’jl general obligatoriu de 10 ani începînd din anul școlar 1969—1970. Au mai fost discutate pro- bleme privind activitatea di- dactică în perioada pînă la încheierea anului școlăr. or- ganizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat și a concursului de admite- re în liceu, precum și îm- bunătățirea activității edu- cative în rîndul elevilor ș: modul de organizare a va- canței de vară Cu același prilej, inspec- torii generali au primit în- drumări cu privire la asi- gurarea școlilor cu personal didactic prin transferări și prin concurs, care se insti- tuie pentru prima dată în acest an. Pentru concursul de admi- tere în liceu s-a stabilit ca. începînd din acest an, în se- siunea de vară să se pună la dispoziția candidaților toate locurile planificate Un alt element nou al concursului de admitere în liceu este media minimă de admitere, care s-a stabilit la 6. In toamnă se va putea organiza concurs de admitere numai pentru locurile care even- tual vor rămâne neocupate în sesiunea din iunie. în cadrul ședinței au luat cuvîntul tov. Constantin Drăgulescu. președintele U- niunii Sindicatelor din în- vățămînt și Cultură, care a făcut o expunere asupra co- laborării sindicatelor din în- vățămînt cu inspectoratele școlare județene pentru rezol- varea sarcinilor mari puse de partid în fața slujitorilor școlii. In continuare tov Virgil Radulian. președinte le Consiliului Național al Pionierilor, s-a referit la di- recțiile principale ale activi- tății pionierești în perioada care urmează- A vorbit apoi evO vwâ». Red.: Aceasta privește, evident, m nums: pregătirea pentru nre- cares -rena sau alteia dintre dis- e^roe. ci însăși formarea con- eeppet pedagogice a viitorilor în- vătăux- Ce loc credeți că ar re- vm nrihcăoeiej ta areastă modi- ficare de erneepee ’ Prof. E3eaa Sturia : Unul din- tre mai maru Pedagogia mo- demi se bazează ta primul rind pe o ma: bună cunoaștere a psi- hrioce: cocuriui și pe adaptarea metodelor ei La datele pe care i ie riemizează prihoțogia. în a- cest seca, consioer că ar trebui să privim psihologia ca pe una dintre cele mal -Importante dis- epfine care se învață ta liceul pedagogic. Deocamdată mi se pare că dăm prea multă atenție infermări: elevilor asupra unor embleme de psihologie și prea pu- tină tAcesttări: krr cu instrumen- te de orie-ta re practică ta psi- r.oâcgtî cocSuiui. Prof. Eastalia Ivanov: însăși practica pedagogică, pentru a-și attr.ee scoouL ar trebui să fie mai mult întemeiată pe cunoașterea noțiunilor de psihologie. Red: Ce anume reproșați mo- dului cum este concepută în pre- zent practica pedagogică ? Prof. Eusialia Ivanov : Practica inceoe în anul al ITI-lea. din pri- ma sâptâmină ce școală, prin a- sistente la lecție. Tn acest moment nici studiul pedagogiei, care de- butează cu un capitol introductiv de noțiuni generale, nu a înain- tat suficient pentru ca elevii să efectueze observațiile oractice ne baza unui minimum de pregătire teoretică, nici cunoștințele lor de psihologia copilului nu sînt într-o situație mai bună. Ca urmare, ob- servațiile pe care le fac elevii în cadrul acestei perioade a prac- ticii au un caracter empiric. So- cotesc. de aceea, că ar fi bine ca practica să înceapă în trimestrul II al anului III, adică atunci cînd se cunosc suficiente noțiuni de pedagogie și psihologie pentru ca să se poată face observații efi- ciente. Prof. Ion Bobițan : După mine, atenția cea mai mare ar trebui să se acorde practicii curente în a- cest domeniu ar trebui să se in- tensifice munca învățătorului, a profesorului metodist și a profe- sorului de pedagogie. Ajutîndu-i pe elevi aici. Ie vom da posibi- litatea să se descurce mai ușor în cadrul celorlalte forme de prac- tică. Poate că practica de o zi ar trebui să se desfășoare numai sub îndrumarea învățătorului de la școala de aplicație, iar profesorii de metodică și de pedagogie să-și orienteze mai mult atentia către practica continuă. Știu că sînt unii care neagă rolul profesorilor de metodică în îndrumarea prac- ticii. socotind că de aceasta este cazul sâ se ocupe mimai învăță- torii școlilor de aplicație sub con- ducerea profesorului de pedago- gie. în ce mă privește sînt cu totul împotriva acestei idei. Cred că profesorii de metodică sînt cei mai în măsură să-i îndrume pe viitorii învățători atunci cînd este Convorbire realizată de OCTAVIAN BVZESCU (Continuare în pop. o IV-a) Informații tov. Vasile Alexan crescu, adjunct al ministrului învă- țămînfibr. care a tre^rt ia revistă princtaaiele proble- me ce se leaeă de :-d—:—.a- rea și controlul liceelor de specialitate și școlilor pro- fesionale. In încheierea ședinței conf univ. Traian Pop. adjunct al ministrului învâ'.ă-nintulrn. a înfățișat oh:erivele de sea- mă ale învățâmînt’ilui de cultură cene-ală și sar-:.iile ce revin inspectoratelor jc. lare și unităților de fnvățâ- mlnt oentru anul școlar vii- tor și în perspectivă în cu- vîntnl său vorbitorul a fă- cut recomandări Tn legătură cu îmbunătățirea metodelor de muncă, cu sporirea ope- rativității în aplicarea mă- surilor stabilite, cu intensi- finerea eforturilor pentru a se asigura instrucției și edu- cației un nivel tot mai ridi- cat Conferință de oresă în cadrul ciclului de în- tîlniri ale conducerii onor ministere șl Instituții centra- le cu reprezentanții presei inițiate de Uniunea Ziariști lor lot a avut loc la Casa ziariștilor, o conferință de presă cu conducerea Ministe- rului învățămîntului. în prezența a numeroși redac- tori ai ziarelor centrale și lo- cale, ai Agenției de presă „Agerpres", Radioteleviziu- nii și al unor publicații de specialitate, acad. Ștefan Bălan, ministrul învățămîn- tulni a făcut o expunere a- supra problemelor actuale și de perspectivă ale învătămîn- tului din țara noastră. In la- mina recentelor documente ad ->otate de conducerea de partid și de stat în acest do- meniu. I.a întrebările puse de zia- riști au răspuns prof Miron rionstantinesn,, ?f ponf. univ. Traian Pnp adlnncți al ml- nistrubil fnvătămfntnlul. șl ing ștefan siehoșan. direc- tor general tn minister. CONCURS PENTRU OCUPAREA UNOR CATEDRE Șl POSTURI Pentru anul școlar 1969/1970, tran- sferarea și numirea personalului di- dactic de predare în posturile și ca- tedrele vacante la liceele de cultură generală, liceele de specialitate, șco- lile profesionale și tehnice, școlile ge- nerale și grădinițele din municipiile București, Arad, Brăila, Brașov, Cluj, Constanța, Craiova Galați, Iași, Ora- dea, Pitești, Ploiești, Sibiu, Timișoara și Tg. Mureș se fac pe bază de con- curs. Vor fi ocupate prin concurs posturile de educatoare, de învățători, precum și catedrele la următoarele discipline : 1b. română, 1b. maternă (în școlile cu predarea în limba naționalităților con- locuitoare), 1b. latină, istorie, pedago- gie psihologie, socialism științific și economie politică, matematică, biologie și geografie. Pentru celelalte speciali- tăți, catedrele vacante vor fi publicate în Buletinul Ministerului învățămîn- tului și vor putea fi ocupate în pe- rioada de numiri și transferări, ce va avea loc în cursul lunii mai a.c. La concurs se poate înscrie persona- lul didactic titular definitiv și care la 1 septembrie 1969 are cel puțin 3 ani stagiu în postul în care funcționează. De asemenea, se pot înscrie persoanele care au funcționat în învățămînt ca personal titular definitiv și care au fost nevoite, pentru motive întemeiate șl cu aprobarea Ministerului Invăță- mîntului sau a inspectoratelor școlare, să întrerupă activitatea didactică. Candidații se pot înscrie la concurs numai pentru ocuparea catedrelor la specialitățile și pentru gradul de în- vățămînt la care au dreptul să predea, potrivit studiilor ce le posedă. Cererile de înscriere la concurs se depun, pînă la data de 12 aprilie 1969, la inspectoratul școlar județean (al municipiului București) în raza căruia se găsește unitatea școlară la care fi- gurează postul vacant. Cererile de înscriere la concurs vor fi însoțite de : copie legalizată de pe actul de studii ; dovezi privind gradele didactice obținute și vechimea în în- vățămînt ; un memoriu de activitate didactică, metodico-științifică și cultu- ral-obștească; o caracterizare întocmită de conducerea unității școlare la care cel interesat funcționează sau a func- ționat pînă Ia întreruperea activității, vizată de inspectoratul școlar județean (al municipiului București) ; dovadă eliberată de consiliul popular munici- pal din care să rezulte că concuren- tul are domiciliul stabil în localitatea solicitată (conform prevederilor Legii nr. 10/1968 și ale H.C.M. nr. 1651/1968). Concursul constă dintr-o probă scrisă la specialitate, pentru profesori, din două probe scrise una la limba română (1b. maternă) și alta la aritme- tică pentru învățători și o probă scrisă la literatura pentru copii și limba ro- mână (1b. maternă) pentru educatoare, precum și din aprecierea activității candidatului. Probele de concurs se vor susține ținînd seama de cerințele pro- gramelor pentru examenul de defini- tivare în învățămînt. Cadrele didactice care funcționează în școli cu limba de predare a naționalităților conlocuitoa- re pot susține proba de concurs în limba maternă. Pentru organizarea și desfășurarea concursului inspectoratele școlare județene vor numi comisii alcătuite din inspectori școlari și personal di- dactic de specialitate. Proba scrisă de specialitate se va organiza în centrele stabilite de in- spectoratele școlare județene în ziua de 20 aprilie 1969, orele 10. Cadrele didactice care nu vor putea ocupa un post sau o catedră prin concurs pot solicita în cursul lunii mai transferarea sau numirea pe’ unul din posturile sau catedrele ce se vor pu- blica vacante în Buletinul Ministeru- lui învățămîntului. CATEDRE DE LIMBA ROMANA MUNICIPIUL BUCUREȘTI Sectorul 1. Gr. șc. economic nr. 3. Sectorul 2. Gr. șc. nr. 3 „Întreprin- derea de transporturi-București*. Sc. gen. nr. 42 și Șc. gen. nr. 43 com. Vo- luntari. Sectorul 3. Șc. gen. nr. 78. Sc. gen. nr. 67 și Lic. „Alexandru Sahia* (se- ral). Gr. șc. forestier. Gr. șc. „Filatura Română de Bumbac". Gr. șc. „Filatura Română de Bumbac". Sectorul 4. Lic. ind. pentru ind. ușoară. Lic. economic nr. 2. Lic. ind. de construcții. Lic. ind. de construcții Lie. ind. pentru constr. de mașini Gr. SC. nr. 1 constr.-montaj. Gr. șc. co- mercial „N. Kretulescu", Gr. șc. constr. (Șos. M. Bravu). Sectorul 5. Șc. prof. „Autobuzul". Șc. gen. nr. 102. Sectorul 6. Lic. nr. 27 (seral). Sectorul 7. Lic. nr. 25 și Șc. gen. nr. 153. Lic. nr. 33. Gr. șc. UCECOM. Șc. prof. „Uzinele mașini electrice". Șc. gen. 159 — com. Cheajna. Sectorul 8. Lic. nr. 6 (seral). Lic. „Ion Neculce*. Lic. ind. transporturi. Gr. șc. „Grivița Roșie". Șc. gen. nr. 187 — com. Mogoșoaia și Sc. gen. nr. 13. MUNICIPIUL ARAD Lic. nr. 2. Lic. nr. 2. Lic. nr. 5 și Șc. gen. nr. 10. Lic. economic. Lic. pe- dagogic. Șc. prof. „30 Decembrie". Șc. gen. nr. 10. Șc. gen. Arad-Sofronea. Șc. gen. Arad-Sofronea-Sînpaul (cu limbă d.e predare maghiară). Șc. gen. Arad-Fintînele-Frumușeni (cu limba de predare germană). MUNICIPIUL BRAȘOV Lic. nr. 3. Lic. „Unirea" și Lic. de muzică și arte plastice. Gr. șc. „Stea- gul Roșu". Gr. șc. „Steagul Roșu". Gr. șc. energetic. Șc. gen. nr. 13. Șc. gen. nr. 14. MUNICIPIUL BRĂILA Lic. nr. 4 (zi și seral). Lic. nr. 5. Lîc. ind. chimie. Lic. economic. Gr. șc. fo- restier. Gr. șc. „Progresul". Gr. șc. „Progresul". Gr. șc. „Progresul". Șc. gen. nr. 15 și Șc. gen. nr. 23. MUNICIPIUL CLUJ Lîc. nr. 8 șî Lîc. arte plastice. Lic. pedagogic și Lie. nr. 1 (seral). Lic. nr. 11 (cu limba de predare maghiară). Lic. ind. de transporturi. Lic. ind. energetic. Gr. șc. energetic și Lic. ind. energetic. Gr. șc. ind. alimentară. Gr. șc. ind. alimentară. Gr. șc. comercial. Gr. șc. construcții. Gr. șc. pt. ind. ușoară. Șc. gen. nr. 10. Șc. gen. nr. 12. Șc. gen. nr. 12. MUNICIPIUL CONSTANȚA Lîc. nr. 1. Lîc. Mangalia (seral). Lîc. Năvodari și Șc. gen. Năvodari. Șc. prof. „Șantierul Naval". Șc. gen. nr. 1 — Constanța-Ovidiu. MUNICIPIUL CRAIOVA Lîe. „Frații Buzești* (seral) șî Lic. nr. 3. Gr. șc. comercial. Șc. gen. nr. 4 și Șc. gen. nr. 24. Șc. gen. nr. 12 și Șc. gen. nr. 13. Șc. gen. nr. 25 Craiova- Făcăt. Șc. gen. Craiova-Ișalnlța. MUNICIPIUL GALAȚI Lic nr. 7 (seral). Gr. șc. energe- tic. Gr. șc. „Al. I. Cuza“. Gr. șc. „Com- binatul siderurgic". Gr. șc. ind. ali- mentară. Șc. gen. nr. 10 și Șc. gen. nr. 11. , MUNICIPIUL IAȘI Lic. nr. 1. Lic. nr. 5. Lic. nr. 7. Lic. pedagogic. Lic. pedagogic. Lic. peda- gogic. Lic. pedagogic. Lic. Ind. de chi- mie. Lic. Ind. de construcții. Lic. Ind. energetic. Gr. șc. de construcții pen- tru ind. chimică și rafinării. Gr. șc. de construcții pentru ind. chimică și rafinării. Șc. prof. auto. Șc. prof. ind. ușoară. Șc. prof. ind. ușoară. Șc. gen. nr. 3 și Șc. gen. nr. 14. Șc. gen. nr. 4. Șc. gen. nr. 5. Șc. gen. nr. 5 și Șc. gen. nr. 11. Șc. gen. nr. 15. Șc. gen. Iași — Holboca. MUNICIPIUL ORADEA Lic. nr. 1 — completare la Lic. nr. 5. Lic. nr. 2. Lic. ind. de construcții. Lic. ind. de construcții. Lic. ind. pentru construcții de mașini și Șc. prof. „în- frățirea". Gr. șc. agricol și Șc. prof. „înfrățirea". Șc. prof. „înfrățirea". Șc. gen. nr. 13 — completare Ia secția cu 1b. de predare maghiară. Sc. gen. O- radea — Sînmartin — Cordâu. MUNICIPIUL PITEȘTI Lic. nr. 1. Lic. nr. 1 (seral). Lic. eco- nomic. Lic. economic. Lic. ind. pentru constr. de mașini. Gr. șc. petrol. Gr. șc. de constr. pentru ind. chimică și rafinării. Gr. șc. de constr. pentru ind. chimică si rafinării. Gr. șc. „Uzi- nele piese auto" Pitești — Ștefanești. MUNICIPIUL PLOIEȘTI Lic. nr. 1. Lic. nr. 5. Lic. ind. pentru constr. de mașini Lic. economic. MUNICIPIUL SIBIU Lic. pedagogic. Lic. pedagogic. Lic. nr. 3. Lic. nr. 3 și Lic. nr. 2. Gr șc. „Independenta*. Gr. șc. „Independen- ța". Gr. sc. forestier. Gr. șc. forestier. Gr. șc. pt. ind. ușoară. Gr. șc. Di. ind. alimentară. Sc. gen. nr. 20 și Șc. gen. nr. 10. Șc. gen. nr. 11. Sc. gen. Sibiu — Șelimbăr. MUNICIPIUL TG. MUREȘ Lic. ind. pt constr. de mașini Lic. economic. Lic. agricol Gr. șc. Fores- tier. Gr. șc. comercial Șc. gen. nr. 8. Șc. gen. nr. 9- Sc. gen. nr. 11. Sc. gen. nr. 12. Sc. gen. nr. 11 (cu limba de nredare maghiară). Sc. gem nr. 11 Tg. Mureș — Sintana — Curteni (cu limba de predare maghiară). MUNICIPIUL TIMIȘOARA Lic. nr. 2. Lic. nr. 5. Lic. nr. 6. Lic. nr. 8 si Lic. de arte plastice. Lic. ind. de construcții. Gr. șc. economic și Gr. șc- „Electromotor*. Sc. prof. UCECOM. Șc. gen. nr. 1. Sc. gen. Timișoara — Giroc — Chișada. CATEDRE DE LIMBA ROMANA — ISTORIE MUNICIPIUL TG. MURE' Șc. gen. nr. 10. CATEDRE DE LIMBA ROMANA — LIMBA FRANCEZĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI Șc. gen. PloiesS. Bucov — Pleiji MUNICIPIUL TG. MUREȘ Șc. gen. ar. 21 Tg. Mureș — Cristei Șc. gem nr. 19 Tg. Mureș — Sincrai — Nazna. CATEDRE DE LIMBA MAGHIARA MU NICIPIUL ARAD Șc. gen. Arad — Sofrenea — Sawsul CATEDRE DE LIMBA GERMANĂ Qimbi mitern> iu tc«ti ea t»ba 4* predare (mai! MUNICIPIUL ARAD Sc. gem Arad — Fîntînele — Frumu- $eni Sc. gen. Arad — Livada. MUNICIPIUL SIBIU Lie. pedagogic si Lie. nr. 1 CATEDRE DE LIMBA LATINĂ MI NICIPin. BUCUREȘTI Sectorul 1. Lic. „George Coșbuc". Sectorul L Lic. nr. 43 ti Lic. nr. 38. Sectorul 7. Lic. nr. 33. Sectorul 8. Lic. ..Ion Neculce* și Lk de muzică nr. 2. Lic. nr. 6. MUNICIPIUL ARAD Lic. nr. 5 și Lic. pedagogic. MUNICIPIUL BRAȘOV Lic. nr. 4. MUNICIPIUL BRAII • Lic. nr. 1. MUNICIPIUL CLUJ Lic. nr. 2 și Lic. de muzică. Lic. nr. 9. MUNICIPIUL CONSTANȚA Lic. Năvodari și Lic. nr. 3 Cons- tanța. MUNICIPIUL CRAIOVA Lie. nr. 3. Lic. „Tudor Arghezi". MUNICIPIUL GALAȚI Lic. „V. Alecsandri". Lic, nr. 7 și Lic. „Al. I. Cuza“ și Lic. de muzică. MUNICIPIUL IAȘI Lic. nr. 5 și Lic. de muzică. Lîc. nr. 7 și Lic. nr. 2. MUNICIPIUL ORADEA Lic. nr. 1. Lic. nr. 4. Lic. pedagogic, — compl. Lic. nr. 5 și Lic. de muzică. MUNICIPIUL PITEȘTI Lk. nr. 2. Lic. nr. 3. Lic. nr. 3. MUNICIPIUL PLOIEȘTI Lic. nr, 1. Lic. nr. 3 și Lic. nr. 1. MUNICIPIUL SIBIU Lic. nr. 1. MUNICIPIUL TG. MUREȘ Lic. „Unirea*. Lîc. pedagogic Lic, „Ai, Papiu Hartan" el Lic. nr, 3 (cu limba de predare maghiară). Lie. „Unirea" (cu limba de predare ma- ghiară). CATEDRE DE ISTORIE MUNICIPIUL BUCUREȘTI Sectorul 1. Lic. economic nr. 3. Sectorul 2. Lic. ind. poligrafie. Sectorul 3. Lic. economic nr. 1. Sectorul 4. Lic. ind. pentru constr. de mașini și Lic. economic nr. 3. Lic. economic nr. 2. Sectorul 7. Sc. gen. nr. 158 — com. Cheajna sat. Roșu. Sectorul 8. Lic. ind. de transporturi. MUNICIPIUL ARAD Lic. agricol. Lic. economic. Lic. nr. 4 (cu limba de predare germană). Sc. gen. nr. 2 și Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 6. MUNICIPIUL BRAȘOV Lic. nr. 4. Lic. economic nr. 1. Lic ind. pentru constr. de mașini. Șc. gen nr. 3. Șc. gen. nr. 8 și Șc. gen. nr. 14. Șc. gen nr. 10. MUNICIPIUL BRĂILA Lic. nr. 5 și Șc. gen. nr. 10. Lic. agricol. Șc. gen. nr. 1 și Șc. gen. nr. 13. Șc. gen. nr. 5 și Șc. gen. nr. 7 Șc. gen. nr. 12 și Șc. gen. nr. 2 Șc. gen. nr. 18. Șc. gen. nr. 20. Șc. gen. nr. 24. Sc. gen. nr. 26. MUNICIPIUL CLUJ Lic. de coregrafie. Lic. nr. 7 (eu limba de predare maghiară). Lic. ind. energetic și Lic. ind. de construcții. Lic. economic nr. 1. Șc. gen. nr. 3 și Șc. gen. nr. 12. Sc. gen. nr. 10 și Șc. gen. nr. 14. Șc. gen. nr. 12. MUNICIPIUL CONSTANȚA Șc. gen. nr. 17. Șc. gen. nr. 20. Șc. gen. Năvodari. MUNICIPIUL CRAIOVA Lic. ind. energetic și Lic. ind. pen- tru constr. de mașini. Lic. ind. de chi- mie și Lic. agricol nr. 1. Lic. econo- mic. Sc. gen. nr. 12 și Șc. gen. nr. 25 Craiova — Făcăi MUNICIPIUL GALAȚI Lic. nr. 6. Șc. gen. nr. 3. Șc. gen. nr. 18. Șc. gen. nr. 20. MUNICIPIUL IAȘI Șc. gen. nr. 13 și Sc. gen. nr. 17. Sc. gen. nr. 4 și Șc. gen. nr. 2. Șc. gen. nr. 17. MUNICIPIUL PITEȘTI Sc. gen. nr. 1. Șc. gen. nr. 6. Șc. gen. Pitești — Bascov — Valea Ursu- lui. MUNICIPIUL PLOIEȘTI Lk. nr. 1 (zi și seral). Lic. nr. 1 Lic. nr. 5 și Lic. nr. 4 (zi si seral). Lk. ind. de petrol și Lic. inc. pentru constr de marini. Se gen. nr. 16. Sc. gen. Ploiești — Bârcânești rxnple- tare Ib. română). Se. gen. Ploiești — municipiul șmn Sr gen. nr. 2 Site — Risu^- MUNlCTPirL TG ML M' MUNICIPIUL TIMIȘOARA amblioti. S: gen nr. - CATEDRE DE ISTORIE-GEOGRAFTE MUNICIPIUL BUCUREȘTI Sectara! 1 Ș: ren. nr. 185 — com. Chilii*. MUNICIPIUL ARAD Sc gen. Arad — Platinele — Fmniv- •eni. S? gen. d — Sofronea. MUNICIPIUL CONSTANTA Se. gen. Constanța — Tuzla — Coeti- ner.l. MUNICIPIUL CRAIOVA Sc. gen. ar. 15 si $c. gen. nr. 17 MUNICIPIU! LAȘ! Sc. gen. Iași — Holboca — Rusenii Vechi. Șc. gen. Iași — Rediu. Șc. gen. Iași — Rediu — Horlești. MUNICIPIUL ORADEA Șc. gen. Oradea — Sînmartin — Haieu. MUNICIPIUL PLOIEȘTI Șc. gen. nr. 19 și Șc. gen. nr. 15. Șc. gen. Ploiești — Brazi. Șc. gen. Ploiești — Brazi — Negoiești. MUNICIPIUL SIBIU Șc. gen. Sibiu — Veștem. CATEDRE DE SOCIALISM ȘTIINȚIFIC ȘI ECONOMIE POLITICĂ MUNICIPIUL BUCUREȘTI Sectorul 4. Lic. ind. energetic și Lic. înd. pentru ind. ușoară. MUNICIPIUL ARAD Lic. agricol. Lic. economic. MUNICIPIUL BRAILA Lic. nr. 4. Lic. economic. MUNICIPIUL CLUJ Lic, nr. 7 (seral). MUNICIPIUL IAȘI Lk. economic și Lic. ind. energetic, MUNICIPIUL PITEȘTI Lic. economic. MUNICIPIUL PLOIEȘTI Lk, economic. MUNICIPIUL SIBIU Lic. nr. 2 și Lic. de muzică șî Lic. pedagogic. MUNICIPIUL TIMIȘOARA Lic. nr. 4 și Lic. nr. 8. Lic. ind. pentru construcții de mașini și Lic. de con- strucții civile. MUNICIPIUL TG. MUREȘ Lic. economic. Lic. „Unirea" (cu limba de predare maghiară). CATEDRE DE BAZELE CUNOȘTINȚELOR POLITICE MUNICIPIUL BUCUREȘTI Sectorul 3. Gr. șc. „Filatura Română de Bumbac". MUNICIPIUL CRAIOVA Gr. șc. de construcții. MUNICIPIUL GALAȚI Gr. șc. „Combinatul siderurgic". Gr. șc. „Al. I. Cuza“. MUNICIPIUL IAȘI Șc. prof. Uzinele mecanice „Nico- lina". Șc. prof. ind. ușoară. MUNICIPIUL PITEȘTI Gr. șc. de construcții. MUNICIPIUL SIBIU Gr. șc. „Independența". CATEDRE DE PEDAGOGIE MUNICIPIUL ARAD Lic. pedagogic. MUNICIPIUL CONSTANTA Lic. pedagogic. Lic. pedagogic. MUNICIPIUL CLUJ Lic. pedagogic. Lic pedagogic. MUNICIPIUL IAȘI Lic. pedagogic. Lic. pedagogic. MUNICIPIUL ORADEA k. pedagogic. MUNICIPIUL SIBIU Lic. pedagogic. Lic, pedagogic (cu limba de predare germană). CATEDRE DE MATEMATICA MUNICIPIUL BUCUREȘTI Seetorul 1. Gr. șc. poligrafic. Gr. șc. poligrafic. Gr. șc. economic nr. 3. Gr. șc. economic nr. 3. Seetorul Zi Sc. gen. nr 31. Sectorul 3. Lk. ,.G. Coșbuc" (seral). Lic. ..AL Sabia". Lîc. nr. 38 (seral). Lic. Seral. Lic. .„A! Sahia" (seral și zii. Gr. »c. ..23 August*. Gr. șc. fores- tier. Șc. prof. -Eiectroaparata;". Sectorul 4. Lie. iad. pentru constr. -•t u’oerL Lic eeonccr:? nr. 2. Lk _-.i ce MSgngtii. Se. nr r S- r.- 3M. Gr. k. nr. 1 con- t-trjCLă-mseMj. Gr. re nr. 1 constzuc- ^i-mrer-taj Gr. se. răinue Gr. șc. _N. Rrere’esc-z*. Sc gen. nr. 59 și Sc. gen nr. EC. Rector»! 5. Li:. „Gh. Skiii" Jâ. erergetic. L e. ind. meerțț> Sectorul 8. Lic. Jcn Neculce" (se- raD. Lic. ..Aur»; ț laku* (serali. Lic. md. transporturi. Gr. sc. „Grivița Ro- sie*. Gr. șc. „Grivița Roșie". Gr, ec. nr. 2 conștr-jciii Sos. Chitiia. MUNICIPIUL .ARAD Lic. ind. pentru constr. de mașini. Lic. ind. pentru constr. de mașini. Lic. economic. Lic. agrkoL Gr. șc. ccmerciaL MUNICIPIUL BRAȘOV Lic. economic nr. 1 si Șc. prof. de con- strucții. Sc. gen. nr. 9. Șc. gen. Brașov — Ghimbav. Șc. prof. „Tractorul" și Sc. prof. de ind. ușoară. Sc. prof. de construcții. Sc. gen. nr. 6 (cu limba de predare maghiară). MUNICIPIUL BRĂILA Lic. nr. 2 (seral). Lic. nr. 5. Lic. ind. chimie. Lic. ind. chimie. Lic. agricol. Gr. șc. ..Progresul", Gr. șc. „Progre- sul". Șe. gen. nr. 3 și Șc. gen. nr. 23. Sc. gen. nr. 19. Sc. gen. nr. 19. Sc. gen. nr. 24. MUNICIPIUL CLUJ Lic. nr. 10 și Lic. de arte plastice. Lic. nr. 15. Lic. de muzică. Lic. nr. 3 (cu limba de predare maghiară). Lic. nr. 15 și Lic. nr. 3 (cu limba de predare maghiară). Lic. economic nr. 1. Lic. economic nr. 1. Lic. ind. ener- getic. Lic, ind. transporturi. Gr. șc. pentru ind. ușoară. MUNICIPIUL CONSTANȚA Lic. ind. de construcții. Lic. ind. energetic. Lic. Mangalia (seral). Lic. Mangalia (seral). Șc. gen. nr. 10 și Șc. gen. nr. 17. Șc. gen. Constanta — Mangalia — Drum-Nou. Șc. gen. Cons- tanța — 23 August — Moșneni. Șc. gen. Constanța — Tuzla. Sc. gen. Constanta — Tuzla — Costinesti. MUNICIPIUL CRAIOVA Lic. nr. 3 (seral). Lic. ind. energetic. Gr. șc. „Electroputere". Gr. șc. „Elec- troputere". Șc. prof. U.C.E.C.O.M. Șc. gen. nr. 19. Șc. gen. Craiova — Simni- cul de Sus. MUNICIPIUL GALAȚI Lic. nr. 6. Lic. nr. 6. Lic. nr. 7. Lic nr. 7 (seral) și Șc. gen. nr, 15. Lic. ind. pentru constr. de mașini. Lic. ind. pentru constr. de mașini. Gr. șc. „Combinatul siderurgic". Gr. șc. „Combinatul siderurgic". Gr. șc, ind. alimentară. Șc. gen. nr. 1. Șc. gen. nr. 9 și Șc. gen. nr. 10. Șe. gen. nr. 20. Șc. gen. nr. 27 și Șc. gen. nr. 3. MUNICIPIUL IAȘI Lic. nr. 1 (seral). Lic. nr. 3 șî Lic. nr. 5. Lic. pedagogic. Lic. ind. pentru constr. de mașini. Lic. ind. construcții. Lic. ind. construcții. Lic. ind. ener- getic. Lic. ind. de chimie. Gr. șc. de chimie. Gr. șc. construcții. Gr. șc. construcții. Gr. șc. comercial. Gr. șc. economic. Șc. prof. auto. Șc. prof. ind ușoară. Șc. prof. ind. ușoară. Șc. prof. ind. ușoară. Șc. gen. nr. 2. Șc. gen. nr. 4. Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 19. MUNICIPIUL ORADEA Lk. nr. 4. Lic. pedagogic — comple- tare. Lic. nr. 3. Lic. ind. pentru constr. de mașini. Lic. ind. de construcții. Gr. șc. agricol. Șc. prof. „înfrățirea". Șc. gen. nr. 25. MUNICIPIUL PITEȘTI Lic. nr. 1. Lic. nr. 2. Lic. nr. 2. Lic. nr. 3 (seral). Lic. economic. Lic. ind. pentru constr. de mașini și Lic. ind. de chimie. Gr. șc. petrol. Gr. șc. de constr. pentru ind. chimică și rafinării. Gr. șc. de constr. pentru ind. chimică și rafinării. Gr. șc. „Uzinele piese auto" Pitești — Ștefănești, Gr, șc. „Uzinele piese auto" Pitești — Ștefă- nești. Șc. gen. nr. 5. MUNICIPIUL PLOIEȘTI Lic. nr. 1. Lic. nr. 1. Lic. nr. 1. Lic. nr. 1 (seral). Lic. nr. 4 (seral). Lic. nr. 5 (seral). Lic. nr. 5 (seral). Lic. nr. 6 (seral). Lic. economic. Gr. șc. co- mercial. Șc. gen. Ploiești — Bărcănești — Tătărani. Șc. gen. Ploiești — Bucov. MUNICIPIUL SIBIU Lic. nr. 2 (cu limba de predare ger- mană). Gr. șc. pentru ind. alimentară. Gr. șc. forestier. Șc. gen. nr. 2 Sibiu — Rășinari. MUNICIPIUL TG. MUREȘ Lîc. pedagogic. Lic. „Unirea" (cu limba de predare maghiară). Lic. eco- nomic. Lic. ind. de construcții. Lic. ind. de construcții. Lic. agricol. Lic. agri- col. Gr. șc. forestier. Gr. șc. comercial. MUNICIPIUL TIMIȘOARA Lic. nr. 6. Lic. ind. de construcții. Lic. ind. de construcții. Lic. ind. de construcții. CATEDRE DE MATEMATICĂ—FIZICA MUNICIPIUL BUCUREȘTI Sectorul 2. Șc. gen. nr. 41. Șc. gen. nr. 42 — com. Voluntari. Sectorul 3. Șc. gen. nr. 64. Șc. gen. nr. 78. Gr. șc. forestier. Șc. gen, nr. 90 — com. Glina sat. Cățelu. Sectorul 4. Șc. gen. nr. 77. Sectorul 5. Șc. gen. nr. 102, Șc. gen. nr. 111. Sectorul 6. Șc. gen. nr. 127. Șc. gen. nr. 137 — com. Măgurele. MUNICIPIUL ARAD Șc. gen. nr. 5. Șc. gen. nr. 9. Sc. gen. nr. 13. MUNICIPIUL BRAȘOV Sc. gen. nr. 8 (cu limba de predare maghiară). Șc. gen, nr. 8 (cu limba de predare maghiară). MUNICIPIUL BRĂIL.A Ș:. ger., nr. >. S:. jen. nr. 2“ MUNICIPIUL CLUJ MTNlCTPm. CONST ANTA Sc. prof. penira valorificarea pro- dasekxr agricole. Sc, gen. Năvodari. Sc. gen. Tecnkîhix — Ag^ea k Sc. gen Tnzla. MUNICnrUL IAȘJ MTNlCTPm. ORADEA Lic. ar. 4. Tăc. ar. 5. Lk. ar. - — completare la Lir. nr. 1. Lk. nr. 3 — completare 1a Lic. nr. 5 (cu limba de predare maghiară). Sc. gen. nr. 25. MUNICIPIUL PITEȘTI Lic. nr. I 'seral). Șc. gen. Pitești — Bradu ce S'cs. MUNICIPIUL PLOIEȘTI Sî. gen. nr 11. Șr. gen. Ploiești — Berceni — CorlăteștL Șc. gen. Ploiești — Tirgșorul Vechi. MUNICIPIUL SIBH Sc. gen. Sibiu — Șelimbăr icu hruba de predare germană) MUNICIPIUL TG. MTRF« Șc. gen. nr. 5. MUNICIPIUL TLMl-țOARA Lic. nr. 3. Se. gen, nr. 8 icu limba de predare sirbă). CATEDRE DE BIOLOGIE MUNICIPIUL BUCUREȘTI Sectorul 1. Lk. „I. L. Caragiale". Sectorul 3. Șc. gen. nr. 61 — Com. Dobroiești. Sectorul 4. Lic. nr. 43 și Sc. gen. nr. 200. Sectorul 5. Lic. „Gh. Sincai*. Lic. nr 41 — Com. Jilava. Sectorul 6. Lk. „Gh, Lazăr". Sectorul 7. Lic. nr. 21 (cu limba de predare germană). Sectorul 8. Șc. gen. nr. 171 și Sc. gen. nr. 176. MUNICIPIUL ARAD Lic. nr. 1. Șc. gen. nr. 11. Șc. gen. Arad — Fîntînele (cu limba de pre- dare germană). Șc. gen. Arad — Fîn- tînele Frumușeni (cu limba de predare germană). MUNICIPIUL BRAȘOV Lic. nr. 1. Lic. nr. 1 (seral) și Lic. Economic nr. 1 și Șc. gen. nr. 2 Șc. gen. nr. 4 (cu limba de predare ger- mană). MUNICIPIUL BRAILA Lic. nr. 1 și Lic. nr. 3 (seral). Lic. nr. 5 și Lic. nr. 4 (serai). Șc. gen. nr. 8 șl Șc. gen. nr. 10. MUNICIPIUL CLUJ Lîc. nr. 2. Lic. nr. 9 (completare chimie). Lic. nr. 12 și Lic. nr. 15. MUNICIPIUL CONSTANȚA Șc. gen. nr. 19. MUNICIPIUL GALAȚI Sc. gen. nr. 9 (completare geogra- fie). MUNICIPIUL IAȘI Șc. gen. nr. 3 ți Șc. gen. nr. 20. Șc. gen. nr. 22. MUNICIPIUL PLOIEȘTI Lic. nr. 5 (zi și seral). Lic. nr. 6 (zi și seral). Lic. nr. 3 și Lic. economic. MUNICIPIUL SIBIU Lic. pedagogic și Șc. gen. nr. • (cu limba de predare germană). Șc. gen. nr. 9. CATEDRE DE BIOLOGIE—CHIMIE MUNICIPIUL ARAD Șc. gen. nr. 6. MUNICIPIUL PLOIEȘTI Șc. gen. nr. 16. CATEDRE DE BIOLOGIE—AGRICULTURA MUNICIPIUL BUCUREȘTI Sectorul 6. Șc. gen. nr. 140 — Com. Vîrteju. MUNICIPIUL ARAD Șc. gen. Arad — Fîntînele. Șc. gen. Arad — Livada. Șc. gen. Arad — Sofronea — Sînpaul (cu limba de pre- dare maghiară). MUNICIPIUL BRAȘOV Șc. gen. nr. 16. Șc. gen. Brașov — Ghimbav (cu limba de predare ger- mană). MUNICIPIUL CLUJ Șc. gen. nr. 12. MUNICIPIUL CRAIOVA Șc. gen. nr. 15. MUNICIPIUL IAȘI Lic. pedagogic. Șc. gen. Iași — Re- diu — Horlești. Șc. gen. Iași — Rediu — Valea Lupului. MUNICIPIUL PITEȘTI Șc. gen. Pitești — Bascov. MUNICIPIUL PLOIEȘTI Șc. gen. Ploiești — Bucov. Șc. gen. Ploiești — Tirgșorul Vechi. MUNICIPIUL SIBIU Șc. gen. Sibiu — Șelimbăr (cu limba de predare germană). MUNICIPIUL TIMIȘOARA Lic. nr. 4 și Lic. nr? 3. Lic. nr. 6 și Lic. nr. 5 și Lic. de muzică. Lic. nr. 8 și Șc. gen. nr, 1. Șc. gen. nr. 8 — completare chimie (cu limba de pre- dare sîrbă). CATEDRE DE BIOLOGIE—GEOGRAFIE MUNICIPIUL CONSTANȚA gri ar. rr- MUNICIPIUL ORADEA tlL* 9: Vd. ăt. 12. ȘC. gea. MUNICIPIUL PITEȘTI Sc. gezu ar. 2 si Șe_ gen. ac. S. CATEDRE DE AGRICULTURĂ MVNIcrFTUL CRAIOVA Șc. gen, ”. 17. MUNICIPIUL ORADEA Șc. gen. nr. 1. Șc, gen, nr. 12. MUNICIPIUL PLOIEȘTI Șc. gen. Ploiești — Tlrgsoml Vechi — Strejaicu. municipiul șnur S' get- *r. 1 Sibiu — nxsiasri CATEDRE DE GEOGRAFIE MIXlCIFin. BCCT7REȘTI SeeKra) 2. Șc. gen, nr. 42 — com. Voluntari. Sectar»! *. Lic. .T. VladimiresCTi" seral) si Lic. ar. 23 Ue. nr. 21 (cu lîr.bi "ie predare germană). MUNICIPIUL ARAD Lk. economic. Sc, gen. nr. 5. MUNICIPIUL BRĂILA Lk. nr. 2 si Lic. nr. 3. Lic. nr. 5. Sc. gen. nr. 21 și Sc. gen. nr. 19. Sc. ren, nr. 22, Sc. gen. nr. 27 și Șc. gen. nr. 22. MUNICIPIUL CLUJ Lic. ind. energetic și Lic. economic nr. 1. MUNICIPIUL CONSTANȚA ■Șc. gen. nr. 2 și Șc. gen. nr. 7. Șc. gen. Eforie Nord și Șc. gen. Agigea. Sc. gen. Limanu. Șc. gen. nr. 1 Ovidiu. MUNICIPIUL CRAIOVA Lic. ind. energetic șl Lic. ind. pen- tru construcții de mașini. MUNICIPIUL GALAȚI Șc. gen. nr. 12. MUNICIPIUL IAȘI Lic. nr. 1 (zi și seral). Șc. gen. nr. 2 ți Șc. gen. nr. 5. Șc. gen, ar. 22. MUNICIPIUL PITEȘTI Șc. gen. Pitești — Colibași — Raco- vița de Jos. MUNICIPIUL PLOIEȘTI Lic. nr, 6 (seral) și Lic. de muzică. Șc. gen. nr. 16 (compl. desen). Șc. gen. Ploiești — Blejoi (compl. desen). Șc. gen. Ploiești — Berceni și Șc. gen. Corlătești. MUNICIPIUL SIBIU Lic. ped. și Șc. gen. nr. 8. MUNICIPIUL TIMIȘOARA Lic. nr. 4 și Șc. gen. ambllopi. Lic. nr. 2 și Șc. gen. nr. 1 (cu 1. de predare germană). Sc, gen. nr. 2. Șc. gen. nr. 4. Șc. gen, nr. 4. DIDACTICE CATEDRE DE GEOGRAFIE—AGRICULTURA MUNICIPIUL SIBIU Șc. gen. Sibiu — Poplaca. POSTURI DE ÎNVĂȚĂTORI MUNICIPIUL BUCUREȘTI Sectorul 2. Șc. gen. nr. 30. Șc. gen. nr. 32. Șc. gen. nr. 32. Șc. gen. nr. 32. Șc. gen. nr. 39. Șc. gen, nr. 40. Șc. gen. nr. 42 com. Voluntari. Sectorul 3. Lic. nr. 29. Șc. gen. nr. 47. Șc. gen. nr. 55. Șc. gen. nr. 59. Șc. gen. or. 60. Șc, gen. nr. 60. Șc. gen. nr. 61 — com. Dobroești. Șc. gen. nr. 65 — com. Pantelimon. Seetorul 5. Șc. gen. nr. 100. Șc. gen. nr. 102. Șc. gen. nr. 102. Șc. gen. nr. 103. Șc. gen. nr. 108. Șc. gen nr. 108. Șc. gen nr. 120. Șc. gen. nr. 106 — com. Popești-Leordeni. Șc. gen. nr. 106 — com- Popești-Leordeni. Șc. gen. nr. 212 — com. Jilava. Sectorul t. Șc. gen. nr. 20. Șc. gen. nr. 138 com, Bragadiru. Șc. gen, nr. 138 com, Bragadiru. Șc. gen. nr. 222 com. Bragadiru. Șc. gen. nr. 137 com. Măgurele. < Sectorul 8. Șc. gen. nr. 185 com. Chițila. Șc. gen. nr. 187 com. Mogo- șoaia. Șc. gen. nr. 246 com. Chitiia — sat Rudeni. Șc. gen. nr. 246 com. Chi- tila — sat Rudeni. MUNICIPIUL ARAD Liceul nr. 4. Șc. gen. nr. 4. Sc. gen. nr. 4. Șc. gen. nr. 4. Șc. gen. nr. 7 (cu limba de predare germană). Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. cL I—IV nr. 20. Șc. gen. el. I—IV Arad — Fîn- tînele — Tisa Nouă. Șc. gen. Arad — Sofronea. Șc. gen. Arad — Fîntînele. Șc. gen. cl. I—IV — Arad — Sofronea Canton. Șc. gen. Arad — Vladimirescu — Horia. Șc. gen. cl. I—IV — Arad — Fîntînele — Tisa Nouă (cu limba de pre- dare germană). Șc. gen. cl. I—IV — Arad — Fîntînele — Frumușeni (cu limba de predare germană). MUNICIPIUL BRAȘOV Șc. gen. nr. 1. Șc. gen. nr. 2. Șc. gen. nr. 7. Șc. gen. ni 7. Șc. gen. nr. 7. Șc. gen. nr Ț 0. Șc. gen. nr. 10. Șc. gen. nr. / * ;. gen. nr. 10. Șc. gen. nr. 10. F S i, nr. 10. Șc. gen. nr. 10. Șc. ger J. Șc. gen. nr. 11. Șc. gen. nr. 11. ’■ ien nr. 14. Șc. gen. nr. 15. Șc. gefc Ar: 16. Șc. gen. nr. 16. Șc. gen. ni? 16. Șc. gen. nr. 17. Șc. gen. nr. 17. Șc. gen. nr. 18. Șc. gen. Brașov — Ghimbav. MUNICIPIUL BRAILA Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 9. Sc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 9. Șc. gen nr. 13. Șc. gen. nr. 19. Șc. gen. nr. 19. Șc. gen. nr. 20. Șc. gen. nr. 20. Sc. gen. nr. 20. Sc. gen. nr. 20. Șc. gen. nr. 20. Șc. gen. nr. 21. Șc. gen. nr. 21. Șc. gen. nr. 22. Șc. gen. nr. 22. Șc. gen. nr. 22. Șc. gen. nr. 24. Șc. gen. nr. 24. Șc. gen. nr. 26. Șc. gen. nr. 26. Șc. gen. nr. 27. Sc. gen. nr. 27. Șc. gen. nr. 27. Șc. gen. nr. 27. Șc. gen. nr. 27. Șc. gen. nr. 27. Șc. gen. nr. 27. Șc. gen. cl. I—IV — Brăila — Lacul Sărat. MUNICIPIUL CLUJ Iac. nr. 7 (cu limba de predare jermanâ). Lic. nr. 9. Lic. nr. 12. Lic. nr. 14. Lic, nr. 14. Lic. nr. tî —c. nr. 15. Lic. nr. 15. Șc. gen. nr. 1. c?n. nr. 1. Șc, gen. nr. I. Șc. gen, nr. 4. Sc. gen, nr. 4. Șc. gen. nr. 11. Șe. ’cn. nr. 12. Sc. gen. nr. 12. Sc. nr. 14. Șc. gen, nr. 14. Șc. gen. nr.Bl Sc, gen. nr. 14. Șc. gen nr. 14. Șc. Jr.. —. 14. Șc. gen. cl. I—rv nr. 3. șc. >- ci. I—IV nr. 6. MUNICIPIUL CONSTANȚA Lie. pedagogic. Sc. gen. nr. 5. Sc. gen. nr. IZ. Șc. gen. nr. 14. Șc. gen. nr, 14. Șc, gen. nr. 14, Șc. gen. nr. 16. Șc. gen. nr. 17. Șc. gen. nr. 17. Sc, gen. nr. 17. Șc. gen. nr. 17. Șc. gen. nr. 17. Șc .gen. nr. 17. Șc. gen. nr. 18. Sc .gen. nr. 18. Sc. gen. nr. 18. Șc. gen. nr. 19. Șc. gen. nr. 20. Șc .gen. nr. 20. Șc. gen. nr. 20 .Șc. gen mr. 20. Șc. gen. nr. 22. Șc. gen. nr. 24. Șc. gen. nr. 25. Șc. gen. Constanta — Limanu. Șc. gen. Con- stanța — Limanu. Șc. gen. Constanța — Limanu. Șc. gen. Mangalia — Drum Nou Șc. gen. Mangalia — Drum Nou. Șc. gen. Mangalia — Drum Nou. Șc. gen. Năvodari. Șe. gen. Năvodari. Șc. gen. Năvodari. Șc. gen. cl. I—IV Năvodari — Mamaia-Sat. Lic. Techirghiol. Sc. gen. Techirghiol — Agigea. Șc. gen. cl. T—IV Techirghiol — Lazu. Șc. gen. cl. I—IV 23 August I,A.S. Șc. gen. 23 August — Moșneni. Șc. gen. nr. 2 Ovidiu. Șc. gen. nr. 2 Ovidiu. Șc. gen. nr. 2 Ovidiu, Șc. gen. Ovidiu — Lu- mina. Șc. gen. Tuzla — Costinești. Șc. gen. Tuzla — Costinesti. MUNICIPIUL CRAIOVA Lic. pedagogic învățători. Lîc. de muzică si arte plastice. Șc. gen. nr. 13. Sc. gen. nr. 13. Șc. gen. nr. 13. Sc. ;ea. sr. 15 Sc. gen. nr. 15. Șc. gen. nr. 16. șc. gen. nr. 16. Șc. gen. nr. 17. Se. gen. nr. 17. Șc. gen. nr. 17. Șc. gen. nr. 25 Craiova — Făcăi. Sc. gen. nr. 26 Craiova — Mofleni. Șc. gen. nr. 27 Craiova — Popoveni. Șc. gen. Craiova — Bucovăț. Șc. gen. Craiova — Bucovăț — Palilula. Șc. gen. cl. I—IV Craiova — Bucovăț — Cîrlîgei. Sc. gen. cl. I—IV Craiova — Bucovăț — Leanma de Jos. Șc. gen. Craiova — Cernele. Șc. gen. cl. I—IV Craiova — Podari — Braniște. Șc. gen. cl. I—IV Craiova — Podari — Livezi. Șc. gen. cL I—IV Craiova — Podari — Livezi. MUNICIPIUL GALAȚI Șc. gen. nr. 2. Șc. gen. nr. 2. Șc gen. nr. 5. Sc. gen. nr. 7. $c. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 9, Șc. gen. nr. 10. Șc. gen. nr 10. Șc. gen. nr. 10. Șc. gen. nr. 10. Șc. gen. nr. 11. Șc. gen. nr. 11. Șc. gen. nr. 11. Șc. gen. nr. 11. Șc. gen. nr. 12. Șc. gen. nr. 14. Șc. gen. cl. I—IV Galați — Cătușa. MUNICIPIUL IAȘI Liceul nr. 4. Liceul nr. 5. Liceul nr. 5. Liceul nr. 5. Liceul nr. 8. Liceul pedagogic. Șc. gen. nr 2. Șc. gen. nr. 2. Șc. gen, nr. 2. Șc. gen. nr. 4. Sc. gen. nr. 4. Șc. gen. nr. 4. Șc. gen. nr. 4. Șc. gen. nr. 4. Șc. gen. nr. 5. Șc. gen. nr. 8. Șc. gen. nr. 15. Șc. gen. nr. 15. Sc. gen. nr. 15. Șc. gen. nr. 16. Sc. gen. nr. 17. Șc. gen. nr. 17. Șc. gen. nr. 17. Șc. gen. nr. 17. Șc. gen. nr. 17. Șc. gen. nr. 18. Șc. gen. nr. 18. Șc. gen, nr. 18. Sc. gen nr. 21. Șc. gen. nr. 21. Șc. gen. nr. 21. Șc. gen. nr.. 22. Șc. gen. nr. 30. Șc. gen. Iași — Bîrnova. Șc. gen. cl. I—IV Iași — Bîrnova — Todirel. Șc. gen. cl. I—IV Iași — Bîrnova — Todirel. Șc. gen. cl. I—IV Iași — Bîrnova — Cercu. Șc. gen. cl. I—TV Iași — Bîrnova — Cercu. Se. gen. Iași — Holboca. Șc. gen. cl. I—IV Iași — Holboca — Cristești. Șc. gen. cl. I—IV Iași — Holboca — Orzeni. Șc. gen. Iași — Rediu — Horlești. Șc. gen. Iași — Rediu — Horlești. Șc. gen, Iași — Rediu — Valea Lupului. (Continuare in pag. a 4-a) PAGINA 2 f In dezbatere PROIECTUL PLANULUI DE INVATAMINT PENTRU LICEUL DE CULTURA GENERALA BWKUStai Necesitatea unei modernizări reale a studiului biologiei Se cere PROFESORUL înaintea oricăror observații critice, țin să salut importantul pas spre o reală modernizare a învățămîntului făcut prin di- versificarea liceului în trei secții, între care secția de chi- inie-bîologie, nouă ca profil. Această modificare structurală poate realmente să contribuie la asigurarea pregătirii temei- nice a absolvenților liceului pentru a candida la facultățile de medicină, farmacie, biologie, agronomie etc. Dacă prin înființarea secției chîmie-biologie principiul a fost cîștigat, se impune ca pro- filul acestei secții să fie contu- rat — și din punct de vedere al conținutului științific — cores- punzător cerințelor modernizării învățămîntului. Actualul proiect prevede, la toate secțiile, botanica în anul I, zoologia în anul II, anatomia ți fiziologia omului în anul III, elemente de ecologie și genetică in anul IV. Știm însă cu toții că, in urma unor experimente, Institutul de științe pedagogice a propus să se predea în liceu un curs unic de biologie, care să țină seama de progresul ști- inței contemporane. Or, după cum rezultă din plan, nu se va real za încă un asemenea curs. Reg etăm acest fapt, întrucît fragmentarea cunoștințelor și d'scriptivismul exagerat, ine- v labile în cazul predării pe ,d cipline — botanică, zoologie etc. frânează posibilitatea de a prezenta legile și fenome- nele biologice în unitatea și complexitatea lor. Practica a dovedit că elevii, nevoiți să memoreze un noian de termeni nu întotdeauna semnificativi, rămîn în cadrul unui orizont mai restrîns și prind cu mult mai greu dragoste față de știin- țele biologice. Pe de altă parte, datele noi ale științelor biologice sau ale științelor limitrofe, ca biofizi- ca sau biochimia, incluse ca discipline in profilul secției de chimie-biologie, se adaugă la celelalte secții la tent de cunoștințe fondul exis- de botanică. zoologie etc. fără a se putea încorpora în mod organic în încorpora în mod conținutul învățămîntului bio- logic. Ca urmare, volumul de cunoștințe și complexitatea a- cestora vor depăși inevitabil posibilitățile de asimilare și în- țelegere ale elevilor, contribu- ind astfel în continuare la su- praîncărcarea lor. Susțin de aceea propunerea să se renunțe la predarea pe discipline biologice și să se adopte programa de biologie elaborată de Institutul de știin- țe pedagogice, aceasta fiind, după părerea mea, singura care ar corespunde pe deplin cerin- țelor unei reale modernizări. în ansamblu, consider că pro- iectul planului de învățămînt pentru liceu acordă științelor biologice locul cuvenit. Mă în- treb însă de ce s-a rezervat dis- ciplinei „Elemente de ecologie și genetică" (disciplină care va avea, după cum se pare, o sferă apropiată în conținut cu cea a biologiei generale predate ac- tualmente în clasa a XH-a). numai o oră pe săptămînă la secția de matematică-fizică și la secția umanistă. Experiența actualei clase a XH-a reală, unde este prevăzută pentru bio- logie o singură oră pe săptă- mînă (adică, în total, numai 28 de ore) arată că în aceste con- diții se ridică serioase proble- me nu numai de conținut, ci și de metodică. Practic nu este posibil ca noțiunile de biologie generală sau genetică, dificile prin caracterul lor abstract, dar deosebit de importante pentru cultura generală și de specia- litate, să fie predate și învățate temeinic în ritm de galop. Pornind de la aceste consta- tări și gîndindu-mă la necesi- tatea de a se asigura toate con- dițiile pentru realizarea efici- enței reale și integrale a obiec- tului „Elemente de ecologie și genetică", propun încadrarea lui la toate secțiile în 2 ore săptămînal în loc de una. Pen- tru a nu se trece însă nici la anul IV de limita bine echili- brată a celor 30 de ore de curs săptăminal. propun ca acorda- rea celei de a doua ore pentru biologie sau genetică-eco’ogîe să se realizeze pe seama trans- ferului uneia din cele două ore acordate educației fizice. Nu intenționez de loc, cînd fac a- această propunere, să neg În- semnătatea educației fizice — disciplină care contribuie sub- stanțial la asigurarea dezvoltă- rii fizice armonioase a tinere- tului și totodată, la formarea deprinderilor de ordine, disci- plină etc. Dimpotrivă, sînt de părere că practicarea exerciții- lor fizice ar trebui să fie inte- grată în deprinderile vitale ale tineretului, deprinderi care să se formeze și să se dezvolte sub îndrumarea zilnică a școlii. Propun. de aceea, ca educației fizice să i se acorde un timp minim — de o jumătate de oră p;nă la o oră zilnic, in afara programului instructiv pro- priu-zis, înainte sau după orele de curs, la fiecare clasă. Con- mai multă atentie pentru studiul logicii sider că nu s-ar a elevilor. procedindu-se astfel crea o supraîncărcare s-a: mai eficientă met venire a surmena;, lipsei de rezistență aplica cea dă de pre- m degaja necesară iar a doua în funcție B efort etc. încă cocă biolog: „ discipiine. Prof. CEZARA POPOVKI inspectoare de specialiste Consider că legica ar tre- bui să se predea in liceul de ciutură generală la sec- țiile dc matematici-fizic* și chimie-biologie, in cîte o ori a de gi K* e rultarh ceaendzr tuiui de ucv r. Propuneri pentru planul secției de matematică-fizică Discutind proiectul planului de învățămînt pentru liceul de cultură generală aș dori să mă opresc asupra secției de mate- marică-fizică. secție care va avea, cred, ponderea cea mai mare în ansamblul învățămm tului liceal. Găsesc că raportul dintre nu- mărul de ore afectate discipli- nelor realiste și umaniste in cadrul acestei secții este bine echilibrat, că el ține seama de necesitatea înzestrării elevilor cu un bagaj de noțiuni de na- tură să constituie fondul cul- ■^ii lor generale. Este bine, (^asemenea, că proiectul pla- n^ii secției de matematică-fi- zi v -reMede și predarea a două limbi moderne, fapt ce va per- mite absolventilor să se do- cumenteze mai ușor din litera- tura de specialitate. Ținind seama de faptul că di- versificarea începe chiar din pri- ma clasă a liceului, iar elevii sint recrutați din diferite școli, a- vînd deci nivele diferite de pre- gătire, consider că ar fi nece- sar ca în anul I să se acorde predării matematicii 5 ore săp- tămînal, creîndu-se astfel posi- bilitatea de a se omogeniza pre gătirea lor matematică. Ora în plus la anul I s-ar putea obține dacă s-ar trece geologia în anul TI, unde ar urma ca matematica să se studieze tot în 5 ore săp- tămînal (în loc de 6 ore), ora rămasă liberă acordîndu-se geologiei. S-ar putea găsi even- tual și alte soluții, de exemplu trecindu-se ora de geologie în anul TV, întrucît cunoștințele pe baza cărora s-ar putea în- lesni însușirea acestei discipli- ne se învață în anii I, TI și III. In altă ordine de idei găsesc că ar fi mai eficientă predarea ca1 cuiului diferențial și inte- gral în cîte două ore săptămî- nal în anii ITT și IV. Pentru păstrarea echilibrului, studiul astronomiei ar putea fi trecut în anul HI. ai cărui elevi po- sedă instrumentul matematic necesar însușirii cunoștințelor respective. Opinez pentru aceas- tă distribuție a orelor deoarece practica a dovedii că imr-c 'ingură oră p» săpUkm«ă -se înaintează foarte grvi ir: ts-v darea oricărei cîscip. 'c tar.țu intre ore’? de curs Lind C~:: mare. trebui-’ reluate ie Cred că volumul cunoștințe- lor prevăzute la fizică pentru anul III este foarte mare, avînd în vedere că aici s-au inclus și noțiunile cu privire la tubu- rile electronice, la radioemisie și ladiorecepție. la semiconduc- tor) etc. în cele 4 ore prevăzute săptămînal este imposibilă pre- darea tuturor acestor cunoștin- țe, fără să mai vorbim de rea- lizarea lucrărilor de laborator. Consider că ar trebui studiată posibilitatea de a se acorda un număr de 5 ore săptămînal pentru studiul fizicii în anul III. în acest caz s-ar putea in- clude în programa anului res- pectiv și cunoștințele referitoa- re la electrostatică, astfel îneît cursul respectiv să formeze un tot unitar. Acordarea unei ore în plus s-ar putea realiza, cr1. prin reducerea orelor de biolo- gie, întrucît pentru cei ce vor să aprofundeze studiul biolo- giei există o secție specială cu acest profil, iar la secția de matematică-fizică numai pentru culturii generale. Ar fi de dorit, ea se studiază completarea în general, ca programele secției de matema- tică-fizică să nu fie mult am- plificate față de programele ac- tualei secții reale a liceului. Mai folositor ar fi să se lase timp pentru rezolvarea de pro- bleme complexe, pentru efec- tuarea de experiențe și lucrări de laborator, realizîndu-se ast- fel un învățămînt modern, le- gat de cerințele actuale ale tehnicii, ale economiei noastre naționale. Prof. E. TULIPANT Carențe în profilarea secției umaniste Proiectul planul, mint .are în eăere cerir/â 2 :n a proc ■ ei < a •. :et. a științei •.emporac Diversificarea studii! încă din primai aa n ofere posibilitatea unei se corelări a disciplina & ::e. ce ■■ e. .a î= 1 predări: kicicti fărne. de pEdâ. a pur.e.e x/ie: 'it, trebuie fă- W *- din văță- sieici® Stagiu de pregătire al profesorilor in domeniul instruirii programate In dorința de a contri- bui la pătrunderea mai rapidă a metodelor și teh- nicilor didactice moderne in practica învățămîntului nostru. Institutul de știin- țe pedagogice a organizat la București, în colaborare cu Institutul de perfecțio- nare a cadrelor didactice, un stagiu de pregătire * profesorilor în domeniul instruirii programate. La acest stagiu, care se reali- zează în patru etape, par- ticipă profesori din în- treaga țară. Prima etapă ii va familiariza pe cursanti cu bazele teoretice ale in- struirii programate, cea de a doua cu tehnologia gene- rală a acesteia, iar cea de a treia cu tehnologiile ei spe- ciale. In sfîrșit, cea de a patra etapă va consta în activitatea individuală pe care o vor desfășura pro- fesorii în cursul ultimului trimesNu al anului școlar. Expunerile vor fi urmate, în marea lor majoritate, de lucrări practice și setnina- rii conduse de lectorii cursului. Lucrările stagiului de pregătire au fost deschise luni, 24 martie a.c., de Romeo Dăscălescu, direc- tor adjunct al Institutu- lui de științe pedagogice, după care a urmat prima prelegere — „Pedagogia ci- bernetică", expusă de conf. B. Bunescn, director ge- neral adjunct în Direcția generală pedagogică din Ministerul Invătămîntului. Prof. dr. docent Gh. Zapan a expus tema „Cibernetica activităților umane". în programul cursului figurea- ^•onsxer o.r.eveniio rea. ia io»: cei patru a: set- ;iei umaniste a unei ore de gra- matică. măsură ce vine și ir. sprijinul profesorilor ție l:m străine, dar care va avea efec- te pozitive îprimul rind asu- pra înțelegerii de către elev: a fenomenelor de iimbâ și impli- cit, asupra perfecționării deprin- derilor lor de Cu toate ci ciază că prin sporirea numai lui de ore la limb:«e ba latină rea secție: Si a că trucit. limba chiar o umo: străine se spre aceea pe care c :o: ie. realiza intr-un singur t: de ore. ma lin . a toi' j; ■amin: co» .u: « că se dezbate acum de învățămint al li- credem că este ca- pi ■ vâ- la uterai remanâ. moderne și !□ iim- se realizează crofi’a- urna: a ceas:. te r riie org. învățăm ia limbile mcderr.e și latina înreg:5trează un inexpîicab: poi, care poale iâ2>a >e;d’ vorabile in pregătirea elevilor. Mi se pare de pildă a-.?.cronic ca, la secția umanistă, număra; orelor de matematică să fie egal cu cel al orelor de literatu- ră română (anii I. II) și de limbi moderne (Ia toți anii) și i mare decît al celor de limbă la- tinâ. discipline care, alături de istorie și filozofie, trebuie să fixeze profilul acestei secții ză de asemenea teme „Instruirea programată princpiile ei", eficacitate a , Testul ca : Și de programei", „Matricea Davies" și al- tele. în cadrul activităților practice ale stagiului se vor discuta problemele practice ale întocmirii și redactării diferitelor programe, mo- dalitățile de control al efi- cientei predării programate și alte aspecte ale învăță- mîntului programat. în etapa a patra, care coincide, după cum s-a ară- tat mai sus, cu trimestrul al treilea al acestui an șco- lar, profesorii participanți Ia stagiul de pregătire vor prelucra și vor preda după metoda instruirii progra- mate un anumit capitol din materia curentă a claselor lor. La sfirșitul anului șco- lar activitatea lor va fi a- nalizată de specialiști de Ia Institutul de științe pedago- gice. Tn urma rezultatelor stabilite, profesorii cu re- zultate remarcabile în do- meniul programării vor de- veni colaboratori ai Insti- tutului în vederea promo- vării metodelor și tehnici- lor moderne în învățămîn- tul de toate gradele. ;e exp: :e: :â p:inu.ui de i: ix-X ce cultui ve-.i. în măsuri seama de prop V3 meni de rszorcare a snva>m:n- ■ului din patria noastră la ce- rințele contemporaneității, ale societății noastre socialiste. Prof. LUCIAN RAȘCA Liceul „G. Coșbuc*-Bucure5ti Sesiune națională de comunicări științifice In zilele de 4—5 aprilie a.c., se vor desfășura, la Liceul „N. Bălcescu" din Craiova, lucrările Sesiunii naționale de comunicări științifice cu tema „Cerce- tarea științifică în sprijinul invătămîntului și educației în școala de cultură gene- rală". Organizată de Institutul de științe pedagogice în co- laborare cu Inspectoratul școlar județean Dolj, se- siunea se va deschide cu o ședință plenară, după care lucrările se vor des- fășura în două secții — di- dactică și educație. La rîn- dul ei, secția de didactică va cuprinde subsecțil pri- vind didactica generală, mijloace audio-vizuale, in- struire programată și ergo- nomie pedagogică, didacti- ca învățămîntului elemeni- tar, științe umaniste, limba și literatura română, limbi străine, matematică, fizică- chîmie, științe biologice- geografie, activități practi- ce și artistice, iar secția de educafie subsecțiile teoria educației, educația in pro- cesul de invătămint, acti- vitatea în organizația pio- nierilor, adolescența și in- tegrarea socială a tineretu- lui, orientare școlară și profesională, școala și fa- milia, munca dirigintelui. In cadrul acestor, secții cer- cetători, inspectori și nu- meroase cadre didactice din intreaga țară vor prezenta comunicări, concluzii ale experimentelor și ale gene- ralizării rezultatelor dobin- dite în practica muncii șco- lare. Concursul Îmi cunosc și imi iubesc patria Inoepind încă din trimes- trul I al acestui an școlar, în toate nnitătile de pio- nieri din municipiul Mediaș se desfășoară concursul: ,.Imi cunosc și îmi iubesc patria", care valorifică, in ri! să se studieze și posibi- ■itațea ca logica să fie pre- dată mai devreme, adică în anul III. II sau chiar I. Dea- .-eeași părere sint și mulți dintre colegii de la liceele din Iași cu care am stat de vorbă. De altfel, elevii înșiși simt nevoia de a-și însuși mai datreme cunoștințele de lo- gică. De curînd, în cadrul unui sondaj pe care l-am efectuat după predarea ca- pitolelor „Definiția noțiu- nii" și „Demonstrația", mulți elevi din clasele a XII-a au fost de părere că aceste noștințe le-ar fi fost mai lositoare dacă le-ar fi noscut înainte de a-și fi sușit anumite definiții cu- fo- cu- în- în cadrul diferitelor discipline de învățămint. Prof. CONST. IOVU Liceul nr. 4, Iași forme deosebit de îndrăgi- te de copii, interesul și dra- gostea lor pentrn (inutul natal. Concursul a pornit la inițiativa Consiliului mu- nicipal al Organizației pio- nierilor în cinstea aniver- sării a 25 de ani de la eli- berarea patriei, prilejuind în școli o gamă variată de inițiative, o mobilizare lar- gă a tuturor școlarilor din clasele III—TV la cunoaș- terea mai amănunțită a realizărilor, frumuseților șl bogățiilor regiunii, a vieții economice, sociale și cultu- rale a oamenilor de pe a- eeste meleaguri. In trimestrul I și II s-an inițiat in cadrul acestui concurs acțiuni cu teme ca: „Mediașul in istoria Țării Românești", „Să cunoaș- tem frumusețile patriei", „îmi cunosc orașul în care învăț ?", concursuri „Cine știe cîștigă". Deosebit de Interesante pe această linie sînt acțiuni- le pionierilor din cercul de istorie „Avram lancu" de la Liceul nr. 1, care au inceput să întreprindă sin- guri investigatii în Istoria municipiului Mediaș, pre- lucrate apoi in ședințele cercului. Așa a luat naștere șl micul muzeu școlar eu piese deosebit de valoroase, nu este amplu, cu ade- iolosind bogată de oa- fost ulei și e păcat că reprezentat mai Aici pictorița este vărat inspirată, tușe sigure într-o Axinte Frunză, Scriban — toc- mea ca om. Pen- ce am învățat de PETRE BOGDAN Este un tip de calendar de birou, care consemnea- ză, pe foaia respectivă a zilelor anului, aniversările marilor evenimente istori- ce precum și comemorări- le celor mai de seamă oameni din țara noastră și din străinătate. Uneori, nu- me de oameni îmi trezesc a- mintiri de demult, senti- mente care s-au păstrat în mine, intacte, cu toată tre- cerea vremii. Cu emoție am descope- rit astfel, pe foaia zilei de 28 martie : „25 de ani de la moartea chimistului Pe- tre Bogdan'. Cu emoție, dar nu fără oarecare sur- prindere și mirare: cine s-a gindrt, cine l-a cunos- cut, cine a putut să prețu- iască intr-atit pe acest minunat profesor de-o no- bilă moaesrie, incit sâ-l scoată din anonimat ? Irfimp'area aceasta ne- obișnuită a deșteptat mine o sumedenie de mintiri din anii mei școclâ, vai I de-acum în de 60 de ani in urmă. Căci am avut marele noroc de a-l avea pe acest Petre Bog. oan profesor de chimie la Liceul internat „Costc- che Negruzzi' din lași, prin anii 1909—J910. Pe vremea oceea chimia, ■Kvrs perspectivele și tru noi. eievii de liceu, o materie mai mult aridă, m-udAo, D'in expresiile e: p1 ne de simboluri și abP'octlc’-l convenționale, cu rrxremcnco de care, .--ăscuti incă ia riTta oceeo, aveam oare- care spaimă. Dar orele de chimie aveau loc în amfi- teatru! ikeuiui și aiături emv laboratoare cu fot ce trebu e pertu experi- ențe. Poare co si aceasta, dar desigur admirabila —etodă pedagogică a iui Petre Bogcon, ne-a făcut chimia una din cele ma; îndrăgite materii. Aveam puțin iluzia ca sintem n-j tncercâm a găsi, precum Faus*, dezlegări miracu- loase cere să revoluțione- ze lumea. Petre Bogdan era unul dintre profesorii noștri la care ieșeam cu toții, ab- solut cu toții, cu lecția in- vârată din ora in care ni se preda. Ceea ce lucram oooi ni se părea un fel de exercițiu de cercetători ca- re vor să știe sau chiar să descopere. Chimia predată de Petre Bogdan devenea astfel pasionantă prin menținerea mereu vie a u- nei curiozități științifice mereu reînnoite. Este, cred, tot ce poate da mai valo- ros un profesor. Atunci, mulți dintre noi eram si- guri că vom deveni chi- miști Formulele chimice ne deveniseră îneîntătoa- re, pline de imagini, de fantezie, de neprevăzut în toată riguroasa lor preci- ziune și logică. Cum a izbutit aceasta Petre Bogdan ? Mai întîi prin firea lui apropiată de elevi, prin simplitatea expresiei, prin darul de comunicare ce mărturisea un suflet deo- sebit. Era un bărbat mai degrabă scund, dar voinic, cu o față luminoasă, netă, cu două mustăți groase pe care obișnuia să le tragă cu un tic ce era nu- mai al lui. Era un om tot- deauna bine dispus, care ne sporea și nouă dispo- ziția, cum o face o dimi- neață însorită. în afară de orele de clasă, căci am avut fericirea să-l cunosc și astfel, fluxul lui de viața interioară îl îndemna să fredoneze fluierat, în sur- dină, o melodie, un cîn- tec, de parcă atunci l-ar fi acompaniat cineva. Buna lui dispoziție era tonică și pentru noi, ne dispunea la atenție și hărnicie, in așa măsură îneît tot ce aveam de învățat ni se părea ușor, ca o treabă amuzantă. Un tempera- ment de-o voie bună ega- lă, comunicativă, mi se pare că ar trebui să figu- reze printre testele bunu- lui pedagog. Firea moro- cănoasă, închisă a unui profesor creează un cli- mat ostil înțelegerii dintre el și elev și demoralizea- ză. învățătura nu trebuie să aibă aerul că este o caznă nici pentru protesor, nici pentru elev. Petre Bogdan, prin firea lui, ne ușura învățătura, făcea din ea o plăcere, un act natural de cunoaștere. O scurtă expunere pre- fața experiența, care ve- nea ca o demonstrație a unor adevăruri eterne, ca dezlegarea unor taine ale universului văzut și nevă- zut. întrebări repetate pu- se unui elev, și apoi altuia și altuia, confirmau ade- vărul ca un fel de plebis- cit. Repetiția și darurile ei de convingere și autosu- gestie nu sînt numai un sistem Coue, o metodă de pătrundere a lucrurilor în adincime, după cum bătă- ile repetate într-un cui îl fac să meargă mai adine. Revenirea cu întrebări a- supta unei părți din mate- rie, deja considerată ca reținută, sedimentează mai definitiv cunoștințele, le dă un caracter de funda- ment pe care apoi se poa- te ridica un etaj mai sus. Petre Bogdan avea și o cultură generală și litera- ră bogată. Asta se simțea in ușurința cu care minuia orice idee, cu care rezol- va probleme adiacente, ca și în comportarea lui pli- nă de înțelegere. Cultura generală, o cultură uma- nistă este un alt test al bu- nului profesor, indirerent care-i este disciplina ști- ințifică. Omul de știință superior are neapărat și o cultură umanistă, fără de care specialitatea devi- ne aridă și dă impresia că este dezlipită de viață. Cultura generală și uma- nistă lărgește orizontul, dă un alt cîmp, mai larg, pri- virii asupra oamenilor, creează imense posibilități de comprehensiune a vie- ții interioare a elevilor. atît de complexă și sensibilă. Toți marii meni de știință au oameni de înaltă și mul- tilaterală cultură. Petre Bogdan făcea par- te din grupul de intelec- tuali de prestigiu care au înființat la lași, în 1906, revista „Viața Româneas- că". A fost acolo împre- ună cu marele savant Can- tacuzino și profesorul Paul Bujor, care s-au numărat printre directorii revistei în primii ani de apariție. Cu aceste calități, Petre Bogdan a trecut apoi la Universitatea din lași, unde a fost un tot atît de strălu- cit profesor universitar. Datoresc profesorului meu Petre Bogdan și alto- ra la fel de superiori — G. Ibrăileanu, Calisfrat Hogaș, August marea tru tot ia el, pentru amintirile mele neuitate, am voit'să aduc memoriei sale, în o- ceastă zi, mărturia unei aduceri aminte, gratitudi- nea și omagiul meu recu- noscător. DEMOSTENE BOTEZ în totalitate descoperite de elevi. Fazele concursului „îmi cunosc și îmi iubesc patria" desfășurate Ia nivelul de- tașamentelor și unităților de pionieri, pe lingă faptul că permit o cunoaștere lar- gă a orașului, a trecutului săn Istorie și a minunate- lor sale perspective de vii- tor, mal prilejuiesc desem- narea celor mai bine pre- gătiți dintre pionieri, care vor participa Ia faza pe municipiu, înscrisă în șirul manifestărilor organizate în cinstea aniversării a 25 de ani de la eliberarea pa- triei de sub jugul fascist. Prof. AURELIA TATU Expoziția de pictură a profesoarei Lili Popescu Hrușcă Cenaclul „Ion Andrees- cn", de la Clubul sindica- telor din învățămînt, îș! continuă activitatea lăuda- bilă de a prezenta expoziții de grup, alternîndu-le cu prezentarea lucrărilor cîte unuia din membrii săi. De data aceasta, profesoara Lili Popescu Hrușcă expu- ne un număr de aproxima- tiv 35 de uleiuri și 15 acua- rele. Fostă elevă a maestrului Steriade, Lili Popescu Hrușcă cultivă un desen sobru, plin de paritate, un colorit remarcabil, in tente calde, din care se degajă o sensibilitate de curată e- sență lirică. Virtuozități de- osebite dovedește mai ales in acuarelă, portretele rea- lizate în această tehnică a- vînd o transparență delica- tă. Valoroase sînt și peisa- jele — Toamna, Mesteceni, Cîmpulung, Sibiu — execu- tate în tonuri calde, lumi- noase. O selecție mai riguroasă ar fi necesitat prezentarea lucrărilor în ulei. Portretis- tica in «Iei, de exemplu, a- pare Inegală. Foarte Izbutit este in schimb peisajul în cromatică, de calmă poezie. Lucrarea „Peisaj de vară" de exemplu, întrunește toa- te calitățile cerute unei bune picturi peisagiste : a- dincime în perspectivă, de- sen riguros, prospețime în colorit. In ansamblu, maniera In care profesoara Lili Popes- cu Hrușcă își concepe lu- crările, întreaga ținută * acestora merită o mențiune laudativă. GHEORGHE COSTIN PAGINA 3 CONCURS PENTRU OCUPAREA UNOR CATEDRE SI POSEURI DIDACTICE (Urmare din pag. a 1-a) Șc. gen, cl. I—IV Iași — Rediu — Șc. gen. cl. I—IV Iași — Rediu — Tăuțești. MUNICIPIUL ORADEA Șc. gen. nr. 1. Șc. gen. nr. 1. Șc. gen. nr. 1. Șc. gen. nr. 5. Șc. gen. nr. 7. Șc. gen. nr. 10. Șc. gen. nr. 10. Șc. gen. nr. 10. Șc. gen. nr. 13. Șc. gen. nr. 22. Șc. gen. nr. 25. Șc. gen. nr. 25. Șc. gen. Oradea — Sînmartin — Cordău. Șc. gen. Oradea — Sînmartin — Cor- dău. MUNICIPIUL PITEȘTI Șc. gen. nr. 1. Șc. gen. nr, 2. Șc. gen. nr. 7.' Șc. gen. nr. 8. Șc. gen. nr. 8. Șc. gen. nr. 8. Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 9. Șc. gen. nr. 10. Șc. gen. nr. 11. Șc. gen. nr. 11. Șc. gen. nr. 11. Șc. gen. nr. 11. Șc. gen. nr. 11. Șc. gen. nr. 11. Șc. gen. nr. 11. Șc. gen. nr. 13. Pitești — Papucești. Șc. gen. cl. I—IV Pitești — Izvorani. Șc. gen. cl. I—IV Pitești — Valea Mare Enculești. MUNICIPIUL PLOIEȘTI Șc. gen. nr. 16. Șc. gen. nr 16. Șc. gen. nr. 19. Șc. gen. nr. 19. Șc. gen. nr. 19. Șc. gen. nr 19. Șc. gen. nr. 22. Șc. gen. nr. 22. Șc. gen. nr. 22. Șc. gen. nr. 22. Șc. gen. nr. 23 Șc. gen. .Ploiești — Bărcănești. Șc. gen. Plo- iești — Bărcănești. Șc. gen. cl. I—IV Ploiești — Bărcănești — Ghighiu. Șc. gen. cl. I—IV Ploiești — Bărcănești — Pușcași. Șc. gen. Ploiești — Brazi. Șc. gen. Ploiești — Brazi — Stejaru. Șc. gen. Ploiești — Bucov-PIeașa. Șc. gen. Ploiești — Bucov-PIeașa. Șc. gen. cl. I—IV Ploiești — Bucov — Ceramica Șc. gen. cl. I—IV Ploiești ■— Bucov — Ceramica. Șc. gen. Ploiești — Pău- lești — Găgeni. Șc. gen. Ploiești — Tîrgșoru Vechi — Străjnic. Șc. gen. Ploiești •— Tîrgșoru Vechi — Străjnic. Șc. gen. cl. I—IV Ploiești — Tîrgșoru Vechi — Stăncești. MUNICIPIUL SIBIU Șc. gen. nr. 2 (eu limba de predare germană). Șc. gen. nr. 10 (cu limba de predare germană). Șc. gen. nr. 1 Sibiu — Rășinari. MUNICIPIUL TG. MUREȘ Lic. „Unirea" (cu limba de predare maghiară). Șc. gen. nr. 6. Șc. gen. nr. 8. Șc. gen. nr. 11. Șc. gen. nr. 11. Șc. gen. nr. 12. Șc. gen. nr. 14. Șc. gen. nr. 14 (cu limba de predare maghiară). Șc. gen. nr. 14 (cu limba de predare maghiară). Șc. gen. nr. 14 (cu limba de predare maghiară). Șc. gen. nr. 21. Șc. gen. nr. 21 Tg. Mureș — Cristești. Șc. gen. nr. 16 Tg. Mureș — Sîngeor- giu de Mureș. Șc. gen. nr. 16 Tg. Mu- reș — Sîngeorgiu de Mureș. Șc. gen. nr. 17 Tg. Mureș — Sîntana de Mureș. MUNICIPIUL TIMIȘOARA Lic. nr. 6 (cu limba de predare sîrbă). Șc. gen. cl. I—IV nr. 6. Șc. gen. cl. I—IV nr. 6. Șc. gen. Timișoara — Ghioroda — Gearmata Vii. Șc. gen. cl. I—IV Timișoara — Ghioroda — Gearmata Vil (cu limba de predare germană). POSTURI DE EDUCATOARE MUNICIPIUL BUCUREȘTI Sectorul 1. Grăd. or. norm. nr. 5. Grad. or. norm. nr. 6. Grăd. or. norm. nr. 6. Grăd. or. norm. nr. 12. Grăd. or. norm. nr. 12. Grăd. or. norm. nr. 12. Grăd. or. norm. nr. 50 (grupă cu limba de predare germană). Grăd. or. norm. nr. 52. Grăd. cu or. norm. ..Ana Ipătescu“. Grăd. or. red. nr. 9 comuna Otopeni. Sectorul 2. Grăd. or. red. nr. 14. Sectorul 3. Grăd. or. norm. „Filatura română de bumbac“ I. Grăd. or. norm. „Filatura română de bumbac" II. Grăd. or. norm. „13 decembrie — Ulei". Sectorul 4. Grăd. or. norm. „Flacăra Roșie". Grăd. or. norm. „Flacăra Ro- șie". Grăd. or. red. nr. 50 — sat Bo- bești. Sectorul 5. Grăd. or. norm. nr. 26. Grăd. or. norm. nr. 26. Grăd. or. norm. „Industria iutei". Grăd. or. norm. I.A.S. Popești sere. Grăd. or. norm. I.A.S. Popești sere. Grăd. or. norm. nr. 4. Grăd. or. norm. nr. 4. Grăd. or. norm. — Bumbăcăria Jilava — corn. Jilava. Sectorul 6. Grăd. or. norm. nr. 30. Grăd. or. norm. nr. 32. Grăd. or. norm. nr. 34. Grăd. or. norm. „Tînăra Gardă". Grăd. or. norm. „Uzinele Chimice Române". Grăd. or. norm. „Ihdustria Bumbacului". Sectorul 7. Grăd. or. norm. nr. 36. Grăd. or. norm. „Drumul Taberei". Grăd. or. norm. „Drumul Taberei". Grăd. or. norm. „Drumul Taberei". Grăd. or. norm. M.F.A. Grăd. or. norm. M.F.A. Grăd. or. norm. M.F.A. Sectorul 8. Grăd. or. norm. nr. 42. Grăd. or. norm. nr. 42. Grăd. or. norm. nr. 42. Grăd. or. norm. nr. 42. Grăd. or. norm. nr. 42. Grăd. or. norm. nr. 42. Grăd. or. norm. nr. 43. Grăd. or. norm. nr. 45. Grăd. or. norm. „Steaua". Grăd. or. norm. Direcția Generală Construc- ții Montaj. Grăd. or. norm. Direcția Generală Construcții Montaj. Grad. or. red. nr. 106 corn. Chitila sat — Rudeni. MUNICIPIUL ARAD Grăd. or. norm. Arad — I.A.S. — Fîntînele. Grăd. or. norm. Arad — I.A.S. Fîntînele (cu limba de predare germană). Grăd. sez. Arad — Fîntî- nele — Aluniș. Grăd. sez. Arad — Sofronea. Grăd. sez. Arad — Sofro- nea. Grăd. sez. Sofronea — Sinpaul (cu limba de predare maghiară). Grăd. sez. Arad — Fîntînele — Tisa Nouă (cu limba de predare germană). MUNICIPIUL BRAȘOV Grăd. or. norm. nr. 1. Grăd. or. norm. nr. 6. Grăd. or. norm. nr. 6. Grăd. or. norm. C.F.R. Grăd. or. norm. „Fabrica stofe". Grăd. or. norm. „Fa- brica șuruburi". Grăd. or. norm. „Fa- brica șuruburi". Grăd. or. norm. „Tractorul". Grăd. or. norm. „Trac- torul". Grăd. or. red. nr. 13. Grăd. or. red. nr. 14. Grăd. or. red. nr. 17 (cu limba de predare germană). Grăd. or. red. Brașov — Ghimbav (cu limba de predare germană). MUNICIPIUL BRĂILA Grăd. or. săpt. „Progresul". MUNICIPIUL CLUJ / Grăd. or. norm. nr. 4 Grăd. or. norm. nr. 4. Grăd. or. norm. nr. 4. Grăd. or. norm. nr. 4. Grăd. or. norm. nr. 5. Grăd. or. norm. nr. 7. Grăd. or. norm. nr. 8. Grăd. or. norm. nr. 9. Grăd. or. norm. nr. 20. Grăd. or. norm. „Someșul" II. Grăd. or. norm. „Flacăra". Grăd. or. norm. „Flacăra" (cu limba de predare maghiară). Grăd. or. red. nr. 19. Grăd. or. red. nr. 24. Grăd. or. red. nr. 24. Grăd. or. red. nr. 18 (cu limba de predare germană). MUNICIPIUL CONSTANȚA Grăd. or. norm. nr. 1. Grăd. or. norm. nr. 2 Grăd. or. norm. nr. 2 Grăd. or. norm. nr. 3. Grăd. or. norm. nr. 3. Grăd. or. norm. nr. 3. Grăd. or. norm. nr. 3. Grăd. or. norm. nr. 4. Grăd. or. norm. nr. 5. Grăd. or. norm. nr. 6. Grăd. or. norm. nr. 6. Grăd. or. norm. nr. 6. Grăd. or. norm. nr. 6. Grăd. or. norm. nr. 6. Grăd. or. norm. nr. 6. Grăd. or. norm. nr. 6. Grăd. or. norm. nr. 7. Grăd. or. norm. nr. 7. Grăd. or. norm. nr. 7. Grăd. or. norm. nr. 7. Grăd. or. norm. „Institutul de cerce- tări hortiviticole". Grăi sez. „Pala- zul Mare". Grăd or. norm. T.B.C. Eforie Sud Grăd. or. norm. Mangalia. Grăd or. norm. I.A.S. Mangalia. Gțpd or. norm. T.B.C. Mangalia. Grăd. or. red Năvodari. Grăd. or. red. Năvo- dari Peninsula. Grăd. or. red. Techir- ghioL Grăd sez. Techirghiol. Grăd, sez. Constanța — 23 August. Grăd. sez. Constanța — 23 August — Dulcești. Grăd sez.' Constanța — 23 August — Dulcești. Grăd. sez. Constanța — 23 August — Moșneni. Grad. sez. Cons- tanța — 23 August — Moșneni. Grăd. sez. Constanța — Limanu. Grăd. sez. Constanța — Limanu. Grăd. sez. Constanta — Limanu — Hagieni. Grăd. sez. Constanta — Tuzla. Grăd sez. Constanța — Tuzla. MUNICIPIUL CRAIOVA Grăd or. norm. nr. 1; Grăd. or. norm. nr. 4. Grăd. or. norm. nr. 6. Grăd. or. norm. nr. 9. Grăd. or. norm nr. 10. Grăd. or. norm. nr. 11. Grăd or. norm. nr. 18. Grăd. or. norm. „Electroputere". Grăd. or. norm. „Electroputere". Grăd. or. norm. „E- lectroputere". Grăd. or. norm. ..Elec- troputere". Grăd. or. norm. „Electro- putere". Grăd. or. norm. „Indepen- dența". Grăd. sez. Craiova — Ișalnița. Grăd. sez. Craiova — Bucovăț — Pa- lilula. Grăd. sez. Craiova — Simnicul de Sus. Grăd. sez. Craiova — Simnicul de Sus. MUNICIPIUL GALAȚI Grăd. or. norm. nr. 8. Grăd or. norm. nr. 8. Grăd. or. norm. nr. 8. Grăd. or. norm. „Combinatul Siderur- gic". MUNICIPIUL IAȘI Grăd. or. norm. nr. 1. Grăd or. norm. nr. 2. Grăd. or. norm. nr. ** Grăd. or. norm. nr. 2. Grăd. or. norm. nr. 3. Grăd. or. norm. nr. 3. Grăd or. norm. nr. 3. Grăd. or. norm. nr. 5. Grăd. or. norm. nr. 8. Grăd. or. norm. nr. 8. Grăd. or. norm. nr. 8. Grăd or. norm. „Țesătura A". Grăd. or. norm. „Țesătura A". Grăd. or. norm. „Țesătura A". Grăd. or. norm, „Țesă- tura A". Grăd. or. norm. „Țesătura A". Grăd. or. norm. „Țesătura B“. Grăd. or. red. nr. 8. Grăd. or. red. nr. 9. Grăd. or. red. nr. 15. Grăd. or. red. nr. 17. Grăd. sez. Iași — Holboca — Holboca. Grăd. sez. lațe. — Holboca — Cristești. Grăd. sez. Iași — Rediu — Valea Lupului. Grăd. sez. IaS — Re- diu — Rediu II. Grăd. sez. Iași — Tomești — Goruni. MUNICIPIUL ORADEA 'Grăd. or. norm. nr. 2. Grăd. or. norm. nr. 2 Grăd. or. norm. nr. 3. Grăd. or. norm. nr. 3. Grăd. or. nona, nr. 3. Grăd. or. norm. nr. 4. Grăd. or. norm. nr. 4. Grăd. or. norm. nr. 4. Grăd. or. norm. nr. 4. Grăd. or. norm. nr. 5. Grăd. or. norm. nr. 6. Grăd. or. norm. nr. 6. Grăd. or. norm. nr. 6. Grăd. or. norm. nr. 8. Grăd. or. norm. nr. 8. Grăd. or. norm. nr. 8. Grăd. or. norm. nr. 9. Grăd. or. norm. nr. 12. Grăd. or. norm. nr. 12 Grăd. or. norm. nr. 13. Grăd. or. norm. nr. 13. Grăd. or. norm. nr. 14. Grăd. or. norm. nr. 15. Grăd. or. norm. nr. 15. Grăd. or. norm. nr. 15. ‘Grăd. or. norm. nr. 16. Grăd. or. norm. nr. 17. Grăd. or. norm. nr. 17. Grăd. or. norm. nr. 18. Grăd. or. norm. nr. 19. Grăd. or. norm. nr. 21. Grăd. or. norm. nr. 21. Grăd. or. norm. nr. 21. Grăd. or. norm. nr. 21. Grăd. or. norm. nr. 24. Grăi or. norm. nr. 24. Grăd. or. norm. ax. 24. Grad. or. norm. nr. 24. Grăd, or. norm. nr. 24. Grăd. or. norm. C.F.R. Grăd. or. norm. C.F.R. Grăi or. norm. C.F.R. Grăd. or. norm. „înfrățirea". Grăd. or. norm. „Solidaritatea". Grăd. or. norm. „Cri- șul". Grăd. or. red. nr. 8. Grăd. or. red. nr. 9. Grăd. sez. Oradea — Struna rtm — Betfia. Grăd. sez. Oradea — Sfc- martin — Cihei Grăd. sez. Oradea — Sînmartin — Cordău. Grăi sez. Ora- dea — Simrartiz — Cordău. Grăi sez. Oradea — Grăd. or. norm. Oradea — Sir.Mr.rre: — Palota. Grăi sez. Oradea — Palota. MUNICIPIUL PITEȘTI Grăi or. nom. ar. t. GtM. or. norm. nr. L GcM, or. aora. ar. X Grăd. or. nora. w. 2. Grăd. or sacra, nr. 3. Grăd or. nona. ar. X Grăd ar norm. nr. X Grăd. or. nora, nr, X Grăi or. nera. ar, 4 Grăd. or. atona, nr. 4. Grad. Mestt — Bradu OmbSou Grăd. «er — CoB- — răretel Grăd. ut Pțtesti — Coliba»! — ?JrW.U de Jm. Grăd. «ez. Pitejt» — Măxăctaeal — Artera! MUNICIPIUL PLOIEȘTI Grăd. ar. aoraz ar. X Grăd. or. norm. ta. X Grăd. ar. nora. ar. X Grăd nr. ar. S Grăd. or. norm. or. S arii ar. norm nr 10. Grăi or. tsm ar. IX GrU. or norm. ar. XX Grăd. or. wm. ar. XX Grăd. or. norm. nr. IX Grăd or wn. nr. IX Grăd. or. nona or. XX Grăd. or. nona. ar. IX Grad. or. nora. ar. IX Grăd. ar. aarsL UdMie -1 Mai*. Grăd. or. anrs. .Petrolul*. Grăi or. red. ar. 38 Grăd sez. Plo- WU — Bărcănești. Grăd. sez. Plo- iești — Btejai. Grăd. tet. Ploiești — Brazi — Grăd. tex. Ploiești — PauieftL GrXX aex. Ploiești — Gfcwnl. Grăd. sez. Ptoteșu — Froori Vechi — atrojtik. Grăd. aex. Ploiești — TIrgJO» ru Vechi — Strejttia. Grăd. oez. Ploiești — Tîrgșoru. Vechi — Stăn- cești. MUNICIPIUL SIBIU Grăd. or. norm. nr. 2. Grăd. or. norm. nr. 2. Grăd. or, norm. nr. 2. Grăd. or. norm. nr. X Grăd. or. norm. nt. 3. Grăd. or. norm. nr. 3. Grăd. or. norm. nr. 3. Grăd. or. norm. nr. 4. Grăd. or. norm. nr. 4. Grăd. or. norm. nr. 5. Grăi or. norm. nr. 6. Grăd. or. norm. nr. 6. Grăd. or. norm. nr. 7. Grăd. or. norm. nr, 7. Grăd. or. norm. „Independența". Grăd. or. norm. „Libertatea", Grăd. or. „Steaua Roșie". Grăd. or. „Steaua Roșie". Grăd. or. „Steaua Roșie". Grăd. or. „Steaua Roșie". Grăd. or. „Steaua Roșie". Grăd. or. ..Steaua Roșie". Grăd. or. norm. norm. norm. norm. norm. norm. norm. „Fla- mura Roșie". Grăi or. norm. „Fla- mura Roate". Grăd. or. norm. „Flamu- ra Roșie". Grăd. or. norm. „Flamura Roșie". Grăd. or. norm. „7 Noiem- brie". Grăd. or. n8rm. „7 Noiembrie". Grăi or. norm. „7 Noiembrie". Grăd, or. red. nr. 2. Grăd. or. rei nr. 4 (cu limba de predare germană). Grăd. or. rec. nr. IX Grăd. or. red. nr. 13 (cu limba de predare germană). Grăd. or. rei nr. 1 Sibiu — Cristian. Grăd. or. rei nr. 1 Sibiu — Rășinari, or. rei nr. 1 S-o u — Rășinari, or. rei nr. 2 Sibiu — Rășinari, or. rei nr. 2 Sibiu — Rășinari, sez. Sibiu — Mohu. Grăd. sez. Grăi Grăi Grăi Grăi Sibiu — PopLaca. Grăd. sez. Sibiu — Veș- tem. Grăi sez. Sibiu — Seiimbăr (cu limba de predare germana). MUNICIPIUL TG. MUREȘ Grti or. norm. nr. 1 (cu iimha de predare maghiară). Grăi or. norm. nr. 4. Grăi or. norm. nr. 4. Grăi or. norm_ nr. 4 (cu limba de predare maghiară’. Grăi or. norm. nr. 5. Grăd or. norm. nr. 6. Grăi or- norm. nr- X Grăi or. norm. nr. X Grăi or. norm. nr. 8 (eu limba de predare maghiară). Grăi or. norm. ..Fcbr^z ce p-Le*. Grăi or. norm. ..Fabr-Zi ie piec*. Grăi or. norm. ..Fabr.iî ir piele* de pre- dare mogr.iațh/. Grăi or. norm. „Fa- brara ie p-.eLe* ■ru limba de predare maghiară' Grad. tr. nora. J23 At:- gus'.-. Grăi cr. rac. nr. 1 (cu Jr-ha de predare maghiară). Grăi or. rei nr. 4 (cu limba de predare maghiară). Grăd. cr. rei nr. 9. Grăd or. rei nr. 13. Grăd. or. red. nr. 14. Grăi or rei nr. 17 Tg. Mureș — Crtsnmeșt