Anul XXI-Nr. 987 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMINT Șl CULTURĂ El Vineri 21 martie 1969 4 pag. 25 bani Statutul personalului didactic ocument de semnificație majoră ne a celei de a Vl-a viorii Adunări Națio- ) istoria învățămîntului noment deosebit — statutului personalului Republica Socialistă baza Directivelor Co- ral al Partidului din Statutul consfințește fund democratice de ..v se oucură cei ce instruiesc și ducă tînăra generație, exprimînd >e de o parte responsabilitatea pe are o implică nobila misiune de ducător, iar pe de altă parte înalta ■rețuire ce se acordă acestei activi- îți, neprecupețita grijă pentru a se rea condiții tot mai bune de viață de muncă slujitorilor școlii. Ideea mdamentală a prevederilor Sta- tului o constituie realizarea unei ibinări armonioase între in- resele învățămîntului și cele e personalului didactic. Urmărind diferitele etape ale ela- rării acestui important document poate afirma, pe bună dreptare, el este o realizare colectivă, la ■e și-a adus contribuția întregul p didactic, participînd la dezba- sa lui cu sugestii și propuneri te 40 000 de persoane. Desigur, tul acesta reprezintă o trăsătură damentală care caracterizează în d întreaga viață socială a orîn- •ii noastre. El reflectă totodată și ul profund pe care l-a avut în. rîn- ile tuturor celor ce slujesc învăța- tul, elaborarea unui document । definește poziția si sarcinile analului didactic în societatea itră. tpă cum se știe activitatea per- lului didactic era, pînă la aoa- acestei legi, reglementată prin ite acte normative elaborate în rsul anilor. Or, Statutul adootal Aarea Adunare Națională dă o mentare cuprinzătoare, unitară ibilă activității corpului didac’ic in aceasta aduce o contribuție rtantă la perfecționarea conti- a activității cadrelor didactice, la progresul întregului nostru învă- țămînt. Sînt încorporate în acest document deziderate ale unor stră- luciți cărturari și dascăli ai poporu- lui nostru, care au militat pentru în- făptuirea uneî școli pusă în slujba ponorului, și a înfloririi patriei. In cuprinsul Statutului, în diferite articole și paragrafe, este sintetizată luota unor dascăli patrioți, comu- niști care au militat pentru a se da misiunii de educator prețuirea ce i se cuvine încă din primul său arti- col, Statutul leagă misiunea nobilă și de înaltă răspundere socială și patriotică de a realiza telurile învă- țămîntului, de înflorirea orînduirii și națiunii noastre socialiste. Una din problemele de cea mai mare importanță pentru întregul nostru învățămint o reorezintă nu- mirea în posturile didactice, căci de competenta celor chemați să asi- gure pregătirea tineretului școlar de modul cum sînt soluționate pro- CĂUTĂTORII DE COMORI ) Sensul educafiv-polific -al muncii pionierești este dat de deviza pe care cei aproape doua milioane de purtători ai cravatei roșii o ros- tesc în mod curent : „Pentru gloria poporului și înflorirea României socialiste pentru cauza partidului, înainte" Și de răspunsul la de- viză ; „Tot înainte I" Străduințele noastre tind să transmită copilului sentimentul lo- cului pe care îl ocupă poporul nos- tru în lume, pe care îl ocupă parti- dul în mi/locul și în fruntea po- porului, pe care îl ocupă el în- •) Denumirea acțiunii republicane inițiată de Consiliul Național al Or- ganizației Pionierilor, Ministerul în- vățămîntului și Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă pentru în- jghebarea de colțuri muzeistice și muzee școlare. Regulamentul aces- tei acțiuni va apărea în numărul 3/1969 al revistei „Educația pionie- rească“. blemele de mișcare a personalului didactic depinde în mare măsură succesul muncii de instruct e si edu- cație. Or, în această privință viața a demonstrat necesitatea adoptăr unor soluții unitare și stabile, pe criteriul exigențelor societății mo- derne, al actualului nivel de dezvol- tare a științei. Stabilind funcțiile di- dactice și sarcinile personalului di- dactic care le îndeplinește. Statutul reglementează condițiile ce se ce- CeTor care urmează să t e n-jm - s posturi didactice Pencu a oo." catedrele vcccnte că”e cere se în- dreaptă mai multi candidati se pre- conizează, la școli, și un sistem nou, concursul, menit să asigure încadra- rea în aceste posturi a celor mai buni învățători și profesori. Statutul pre- vede totodată măsuri pentru ca mișcările de personal să se poată face mai operativ, prin forme sim- plificate, sau prin trecerea unor lu- crări din acest domeniu în compe- tența organelor locale de învăță- mînt. Astfel, se soluționează, de o manieră mai operativă și mai efi- cientă, una din problemele impor- tante ale învățămîntului nostru. în societatea contemporană pro- blema conducerii, în toate dome- niile vieții sociale, a căpătat di- mensiunile unei adevărate științe, bine definită. Astfel de imperative se ridică desigur si în domeniul conducerii școlilor, al instituțiilor si organelor de învățămint. Tocmai de aceea Directivele Plenarei Comite- tului Central al Partidului Comunist Român cu privire la dezvoltarea în- vățămîntului în țara noastră preco- nizează crearea unui institut central dedicat perfecționării celor însărci- nați cu îndatoriri de conducere în școli și la inspectoratele școlare. Po- trivit prevederilor Statutului, promo- varea personalului didactic în postu- rile de conducere a unităților școlare, sau în funcțiile de îndrumare și con- trol se face din rîndurile cadrelor di- dactice care se disting în activi- tatea profesională, au aptitudinile necesare unor astfel de funcții și îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. După cum se vede, criteriile stabilite de Statul pentru ocuparea acestor funcții au în vedere necesi- tatea ridicării eficienței muncii celor care conduc direct, sau îndrumă unitățile școlare. ' O deosebită atenție o acordă Statutul procesului de perfecționare profesională a personalului di- dactic de predare, de conducere și de îndrumare. Perfecționarea profe- sională este concepută ca un drept și totodată o datorie a personalului didactic. Statutul ridică perfecțio- narea cadrelor didactice la nivelul cursurilor postuniversitare, infor- marea și documentarea științifică urmînd să revină, pe viitor, acelorași instituții care i-au pregătit pe pro- fesori Acesta este unul din elemen- tele noi aduse de Statut față de situa- ția existentă în trecut și care va avea consecințe din cele mai pozi- tive în procesul de perfecționări suși, ca pionier în aces> contex' Așadar, prin educație politico ideologică urmărim limpezirea 'Os- tului unui tînăr, iar unul din rostu- rile maiore este acela cetățenesc de preluare și purtare a acelei șta- fete vii, curate și incandescente în care ard idealurile colectivității Poate un copil — încă atît de subordonat minoratului său — să înțeleagă aceste lucruri care, prin îmbinarea lor, alcătuiesc însăși „placa turnantă" a exigenței noas- tre, exprimată triunghiular în cu- vintele popor — patrie — partid ? Pe un plan hotărîfor al vieții sale pe planul sentimentelor categorii da I Copiii pot avea sentimente di mîndrie, de ambiție patriotică, de prețuire a înfăptuirilor de azi și de totdeauna Da’ pentru aceasta ci- neva trebuie să-i învețe un onunțîl alfabet, alfabetul valorilor vieții sociale, care se învață la fel ca oricare alt alfabet. con’muă o pwnoac^iu» ddeefc Corp*d profesoral va tiwficie de c.tfel de cursuri din 5 in $ erv. Io îndephn-rea unu» stagiu ce 25 oe ani oe OCtintci», tind porrc=pcrec ia cvouhle de perfecționare de»-ne focul •ctruă. Tc« co va element nou ades de S»=- M ere s» crearea Cct* carpul* oA Occk. cârpa fi rewne soreno de c es^vro •* •-ocara moe* dcceaee- torea Șăpr C caroo-_< profeso- re ser -o.- ce cc-ir > p-cc'-»- 5; are or.- s — Evident. in orocesu: ce-f-cn---. ru. rolul hotăritor rev-ne o-a. . care fiecare educatoare. sau profesor se preocuoă continue de informarea și documentarea per- sonală, de folosirea oosibilră* ’o- largi care le-au fost create. Această preocupare va fi desigur la înă • - mea încrederii și prețuirii ce li se acordă. In contextul măsurilor stabii te de partid și de guvern cu privire Ic continua îmbunătățire a situcț'ei sociale și profesionale o corpului di- dactic, un loc important îl are grija pentru creșterea nivelului de viață si de muncă al educatorilor. După cum se știe, importante măsuri în această direcție au și fost luate prin adop- tarea unui nou sistem de salarizare Statutul reglementează în această privință problema gradațiilor de ve- chime, ce vor fi acordate acelor cadre didactice care se dedică școlii cu pasiune și devotament, contribuind la dezvoltarea și perfecționarea în- vățămîntului și a științei. Caracterul stimulativ al reglementărilor acestsa se mai vădește și în faptul că se prevede reducerea cu un an a ter- menelor pentru obținerea gradațiilor de către cei care se vor evidenția în activitatea lor. în același timo, învățătorii și profesorii care vor da dovadă — prin munca lor la cate- dră și prin lucrări personale — că depun eforturi deosebite pe tărîmul școlii și al științei, vor putea dobîndi gradele didactice II și I de calitate, care dau dreptul la noi sporuri de salarii. Pentru rezultatele valoroase în muncă,. personalul didactic va putea primi, în același timp, premii individuale anuale, care se pot ridica pînă la un salariu tarifar. Re- zultatele deosebite obținute în munca didactică, educativă și ști- ințifică de către cei care au peste 25 ani vechime pot fi recompensate printr-o gradație de merit, expri- mînd deosebita prețuire pentru cei mai devotați slujitori ai școlii. Prin Statutul adoptat de forul suprem al țării — Marea Adunare Națională — personalul didactic este chemat să dea dovadă. în îndeplinirea sarcinilor sale, de o înaltă conștiință cetățenească și profesională, să aibă o comportare demnă în școală, in familie și în societate, să se ocupe permanent de ridicarea nivelului pregătirii sole de specialitate, pedagogice și ideolo- gice Litera A din acest alfabet ni se pare a fi sentimentul istoriei, „lua- rea în posesie" de către copil a sentimentului că aparține unui po- por care vine de foarte departe și merge foarte departe. Plămădiți din duhul purces de la Decebal ș1 Troian, auzim foarte de timpuriu, încă de pe băncile școlii, porunca lui Tud'or, vocea clocotitoare a Bălcescu- lui, fluierul Craiului Munților, sire- nele luptelor muncitorești... Și încă din fragedă vîrstă putem înțelege mai bine rostul nostru pe aces: pămînt, astăzi curătat de vitregii mandatari ai atîtor jertfe care se răsfrîng în chipul celei care ne-a zămislit pe toți și ne va supraviețui tuturor, Patria-mamă, patria socia- listă de azi, patria comunistă de mîine. Peste paginile și ordinea capito- lelor din manualul de istorie, copi- lul poate înțelege că istoria se Proletari (Un toate țările, vnlți-vă! SALUTUL adresat „Gazetei imățâmintului di.i pzrtea Mi.Jsterului Iniuțâmintului si a U .iu.ii Si. diatelor din listiluliile de învățămint și Cultură cu ocazia inabilii a 20 de ani de existentă Ce priețen împEatrii a 20 do ani de ta apariția primului «■ăor ă Gazate» 1 -TUli—iatuluî~, Ministerul învățămîntului k Usmeeo Sindicatelor din instituțiile de învățămint și Cul- doeriooci si tuturor colaboratorilor acostai publicații. Gazetei s-o Inum in ansamblul «forturilor depuse de Ministe- re! l• « să aprofundeze anumite ramur. modeme ale disciplinelor de profil. Acest lucru ar fi perfect posibil dacă s-ar suplimenta studiul disciplinelor de profil cu orele afectate unor discipline care’ n-au contingență cu spe- cificul secției respective. Astfel, lă secția umană s-ar putea re- nunța la matematică, fizică și chimie (discipline care nu figu- rează la nici o facultate eu pro fii umanist) eliberîndu-se astfel săptămînal 7—8 ore utile adîn- cirii materiilor de profil și achi- zițiilor moderne ale acestora. Prof. TL'DOR OPRIȘ Liceul „M. Eminescu" București tica la catedră — că elevii aces- tei secții, nu au nevoie de mate- matica conținută în actualele programe de învățămînt. Acești elevi și-au putut forma unele deprinderi ce se referă la mate- matica rutinieră și aceasta cu mari eforturi. Slabele lor re zultate nu sînt deloc pe măsura eforturilor depuse și mai ales nu justifică enormele fonduri ce se cheltuiesc cu predarea matematicii la secția umanistă. De aceea predarea matema- ticii la secția umanistă ar tre- bui concepută într-o viziune cu totul nouă și diferită. Elevii a- cestei secții au nevoie de lărgi- rea orizontului de cultură ge- nerală matematică și în același timp au nevoie de cunoștințe de logică matematică. Propu- nem de aceea ca, în anul III, la secția umanistă să se intro- ducă o oră de istoria matema- ticii ; paralel să se predea alge- bra, care va conține elemente de teoria mulțimilor și elemente de structuri algebrice. în anul IV să se introducă o oră de lo- gică matematică, care va stabili o corelație strînsă cu lecțiile de logică generală predate de pro- fesorul de specialitate. Aceste ore ar înlocui orele de analiză matematică prevăzute în anul III. La secția chimie-biologie pro- punem ca mecanica rațională să fie înlocuită prin elemente de logică matematică, care să se predea paralel cu calculul probabilităților, realizîndu-se o bună corelație conferită de fap- tul că atît mulțimea propoziții- lor biunivoce, cît și cîmpul de evenimente sînt înzestrate cu aceeași structură algebrică. Desigur că, după stabilirea disciplinelor matematice și a distribuirii lor pe durata liceu- lui trebuie să se treacă la alcă- tuirea unor programe analitice cu o mai mare stabilitate, pu- nîndu-se capăt actualelor fluc- tuații care aduc perturbații pro- cesului instructiv. Prof. TRA1AN RADULESCU Liceul „Ion Neculce" București tttYi L * ?>«* A-.—AAh* AAM A* A Ministerul învățămîntului recomandă tuturor li- ceelor de cultură generală să dezbată în consiliile pro- fesorale proiectul planului de învățămînt pentru li- ceu, publicat în „Gazeta învățămîntului“ nr. 986 din 14 martie 1969, și să înainteze observațiile și propu- nerile pînă la 15 aprilie a.c. Institutului de științe pedagogice — strada Sfinții Apostoli nr. 14, Bucu- rești, sectorul 6. De ce se restringe la secția umanistă studiul istoriei literaturii române? Un învățămînt cu pondere u- manistă trebuie, înainte de ori- ce, să deschidă larg perspectiva fenomenului artistic, literar, muzical sau plastic, să formeze sentimente, gusturi estetice, să dea impuls și direcție aptitu- dinilor creatoare ale elevului, structurînd personalitatea aces- tuia prin asimilarea frumosului și adevărului integrate in adine; trăiri emoționale ș: de elevație spirituală. In acest ansambru. istoria literaturii române deține un rol primordial prin multi- plele sale posibilități educative si formative. Pînă acum noi spuneam* adesea că acest rol est,- :nsuf;e;sn" valorificat prin cei* patru ore pe săptârr.ină care se rezervau literaturii la secția umanistă. în prefectul planului de invătâmint rerAu liceul de cultură generală stu- diului istoriei literare ;; sin: rezervate însă numai tre: ore Prevederea aceasta a fe-.t să se nasc multe inmeteri si ne- fcr»r.r in riadul prcfes-r.i-r de sve-r-ah-s-e. timpul afecte'. Orizont mai larg in predarea disciplinelor biologice Ceea ce reține atenția de la început .a proiectul planului de învățămînt pentru liceul de cul- tură generală, este număra’ spo- rit de secții, profilarea mai ac- centuată a acestora, precum și organizarea -or chiar din pri- mul an de studiu în liceu. A- ceasta va asigura, pe de o parte, o aprofundare mai temeinică a unor discipline =: va constitui totodată o modalitate de evi- tare a supraîncărcării, datorită posibilităților pe care Ie oferă de a elabora programe și ma- nuale mai judicios concepute Un alt element care se face remarcat este introducerea o- biectelor la alegere, facultative in funcție de aptitudinile si in- teresele manifestate de elevi, care, fără îndoială, vor avea un rol anticipativ și determinant în alegerea profesiunii. Dubla posibilitate de alegere pentru elev — a secției și a anumitor obiecte — se va re- flecta implicit în pregătirea lui mai temeinică pentru admiterea in învățămîntul superior și pen- tru viitoarea profesiune. In a- ceste condiții elevul va fi pus în situația reală de a se decide mult mai devreme decît a fă- cut-o pînă acum asupra profe- siunii. Consider, de asemenea că dis- ciplinele de învățămînt înscrise în noul plan sînt mai judicios corelate. Am să mă refer în special la disciplinele biologice, a căror repartizare o găsesc logică și echilibrată, cu unele precizări Anume cred că ar fi potrivit ca în anul IV să se studieze biologia generală, care să cu- prindă elemente de ecologie, genetică, biologie cosmică, ana- tomie comparată, embriologie. istoria biologiei etc., întrucît elementele de ecologie și gene- tică prevăzute în planul propus nu sînt suficiente pentru a le oferi elevilor imaginea cuceriri- lor spectaculoase ale celorlalte discipline biologice moderne. PRECIZARE In legătură eu Proiectul pla- nului de învățămînt pentru li- ceul de cultură generală — pu- blicat în numărul trecut al ga- zetei — precizăm că la Matema- venind in evidentă contradicție cu amplul material istorico-Ii- terar pe care n avem de predat Ar fi fost prevenită această ne- dumerire dacă s-ar ti putut cu- noaște ccncomitent cu planul de îr.vâtâmînt și conținutul vii- toarei programe de literatură nomârâ pentru liceu. Actuala programă este stu- foasă. suprasaturată are un re- lief atît de variat îneît energia se risipește mai ales parcurgînd un spațiu întins decit ureînd marile piscuri. Chiar și în cazul unei programe mai reduse, cele trei ore sînt puține. Cred că ar trebui înlăturată eroarea ci- z = de a comprima in mim mum de timp scriitori de va- loare deosebită, mai ales cînd este verba ce o secție umanistă. Sinteză superioară a simțirii omenești, mărturie elocventă a comorilor spiritului uman de pe meleagurile românești literatu- ra are dreuru! la ce’ puțin patru ore t» «âptimîni- Pmf. ILIE Gl TAX Liceul nr. 3. Sibiu Am impresia, de asemenea, că este neglijată paleontologie Anumite elemente de paleonto- logie, ce se predau in cadrul disciplinelor botanică și zoolo- gie. nu le pot da elevilor o vi- ziune de ansamblu privind evo- luția organismelor în timpul e- relor geologice. De aceea, pro- pun ca in anul III sau IV să completăm acest gol prin intro- ducerea unei ore de elemente de paleontologie pentru secția chimie-biologie și eventual a unei ore. numai în trimestrul I ia decît să le propunem „jurnalul de bord' al inevitabilelor lor expedi- ții Acțiunea „Căutătorii de comori* este tocmai „procesul-verbal" al expedițiilor pionierești din fiecare școală concretizat într-un coif mu- zeistic Dinamica suplă cursivă și aproape spontană a acestei acți- uni — care trebuie ridicată la grad de preocupare de prim plan — se realizează prin aceea că : 1) tră- iește prin activitatea independentă, o copiilor, îndeosebi în oerioado vacantelor școlare (de ce n-ar transforma fiecare bancnotă de 1 miliard de secunde a timpului său liber într-un ierbar, într-un caiet de legende sau balade într-un bloc- notes de amintiri ale bătrînilor în diferite colecții pornind de la do- cumentele istoricește atestate oină la monezi și autografe ?). 2) Fruc- tifică activitatea cercurilor de pro- fil din scoli (de ce la drumeție ruk- sacul să fie plh doar la ducere ? Nimic mo< firesc decît co un cerc de fotografi să surprindă șt să expună, organizat rodul „vînătoa- rei lor de imagini' sau ea un ce;c de lucru manual să înjghebe mo chete ale caselor țărănești, ale uneltelor casnice, să alcătuiască albume ale portului popular ș. o m. d. care toate, apoi, tn loc sâ fie zvîrlife în cine știe ce magazie sâ formeze un alfabet clar afîl al rea- lității din jur cît și al talentelor lor. 3) Este o acțiune de durată (3 ani), facultativă deoarece participă nu- mai acele școli care doresc, în funcție de condiții, dar care oferă totuși „trepte" compefifionale, fiind concepută ca o întrecere la scara întregii fân, anfrenînd pentru cu- cerirea unor titluri și premii toată gama consiliilor pionierești. 4) Per- spectiva — atît de necesară cor piilor în orice acțiune — este siriei palpabilă, copiii au sub ochi re- zultatele străduințelor, întocmai unui pom care ar rod' de îndată ce a fost sădit. Aici intervine și valoarea gene- ral-instrumentală a acestei acțiuni căci, dacă în prezent există 80 — 100 de muzee școlare în întreaga tară (ce-i drept, unele adevărate „lu- crări de doctorat' în domeniul mu- zeisticii școlare), prin antrenarea numai a 10% din unitățile pionie- rești în „căutarea de comori' nu- mărul acestor „tocuri vii* ale me- moriei pămîntului va atinge într-un singur an cifra de 1700 I Sînt convins că în intîmpinarea celei de a XXV-a aniversări a eliberării pa- triei, în anul în care organizația noastră își sărbătorește 20 de ani de existență, după 3 ani de cu- noaștere și impulsionare nemijlo- cită a unităților și detașamentelor lor, dascălii-comandanți se vor an- gaja în număr mare în această ac- țiune, inițiind un colț muzeistic in școala lor Sînt convins că fiecare comandant de unitate va don să mînuiască pîrghia acestei acțiuni, înd’umînd pionierii pe făgașul ei atît de generos, înnobilînd în acest fel zecile și zecile de acțiuni sim- ple și curente, individuale și de grup ale acestor mereu romantici „căutători de comori*. Acțiunea este concepută ca o mare lecție de istorie a patriei, ca- talizînd în susținerea sa o mare parte din mijloacele pionieriei. Toc- mai de aceea este importam ca prevederile regulamentare să se „topească’ în conștiința copiilor, ca acțiunea sâ nu rămînă un fel du „alt' afiș al unei trebi circumstan- țiale și. mai ales, ea pe nava aceasta gata să pornească spre afîfea orizonturi, în preajma cîrina- ciului — comandantul de pionieri — sâ se afle, scrutînd descoperirile posibile, pe punte, la vele, de cart, însuși echipajul său, copiii, acești fantastici columbi, pătimași ai tu- turor descoperirilor și în primul rînd ai descoperirii de sine, locui unde în adine și durabil plănuiește fiinfa de care se leagă o sacră și firească filiație și pe care, din stră- buni, o numim mamă : patria. Pentru a cărei înflorire socialistă uriașul stol de cravate roșii se leagă zilnic sâ zboare cît mai înalt și „tot înainte', dar pentru care au nevoie firesc de puncte cardinale. Comorile de ieri și de astăzi ale patriei îi pot călăuzi toc- mai spre acel tezaur al viitorului nostru, a cărui denumire și cei mal mici copii o cunosc dar a cărui dezvăluire deplină revine tocmai generației lor: comunismul. PAGINA 3 t Convorbire cu președinții unor comitete ale sindicatelor despre; ACȚIUNI CU EFICIENTA SPORITĂ I» SPRIJINUL PERFECȚIONĂRII ACTIVITĂȚII DIDACTICE Ansamblul prevederilor cuprinse in documentele de partid și de stat cu privire la dezvoltarea și perfecționarea învățămîntului, conturează noi și însemnate sarcini și răspunderi ale sindicatelor din învățămint, Hotărîrea privind participarea organelor și organizațiilor sindicale din învățămint la realizarea sarcinilor reieșite din lucrările Conferinței Naționale a cadrelor didactice, adoptată de Biroul Executiv al Comitetului Uniunii Sindicatelor din învățămint și cultură și Planul de măsuri votat de Plenara din 27 ianuarie a.c. a Comitetului Uniunii au reprezentat în acest sens coordo- nate prețioase în stimularea comitetelor unor sindicate din învățămint către sporirea eficienței întregii lor activități. Obiectivele, actualitatea și randamentul activităților organizate de sindi- catele din învățămint au constituit tema unui colocviu recent pe care l-a avut unul dintre redactorii noștri cu prof, Steliana Stănescu, președinta sindicatului învățămint din Pitești, și înv. Elena Butfoi, președinta sindica- tului învățămint din Giurgiu. Red.: Sîntem informați că, ta ul- tima perioadă, comitetele sindica- telor pe care le prezidați și-au In- tensificat acțiunile în sprijinul mo- dernizării învățămîntului și al per- fecționării cadrelor didactice. Ce trăsături noi caracterizează aceste acțiuni ? Prof. S. Stănescu: Consider că elementul principal care diferen- țiază acțiunile înscrise în ultimul timp în planul activităților sindi- catului nostru consacrate perfecți- onării profesionale îl constituie anvergura, amploarea deosebită a acestora în raport cu acțiunile si- milare organizate în trecut. Astfel, recent, s-a desfășurat un ciclu de expuneri pe tema „Metodica acti- vității de cercetare științifică, mij- loacele și procedeele cercetării în învățămînt" la care am solicitat concursul unor cadre universitare din București și a unor specialiști ai Institutului de științe pedagogi- ce. Ținuta acestor expuneri, ana- liza la obiect care s-a întreprins în cadrul lor, schimbul viu de idei între conferențiari și participanți, consultațiile care le-au urmat au dat un deosebit impuls activității de cercetare științifică întreprinsă de membrii corpului didactic din orașul nostru. O anvergură deosebită au căpă- tat și acțiunile menite să popu- larizeze și să generalizeze rezulta- tele pozitive obținute în aplicarea noilor tehnologii didactice. Spre exemplu, comitetul sindicatului nostru dorind să valorifice expe- riența deosebit de pozitivă pe pla- nul modernizării procesului de predare pe care a acumulat-o co- lectivul didactic de la Școala gene- rală nr. 5, a organizat un schimb de experiență în cadrul acestei școli, cu participarea colectivelor didactice de la școlile gene.-ale nr. 1 și nr. 3, a directorilor altor școli, a membrilor comitetului sindicatu- lui învățămînt și ai birourilor gru- pelor sindicale. înv. Elena Butfoi: Subscriu și eu la opinia exprimată de tovarășa Stănescu în legătură cu specificul acțiunilor inițiate în ultima peri- oadă de sindicatele din învățămînt. într-adevăr, am îndrăznit să tre- cem la inițiative de mai mare an- vergură, mai cuprinzătoare și ele serăSfrîng pozitiv în viața colec- tivelor noastre didactice. O a doua trăsătură a activităților prezente și de perspectivă pe care aș vrea s-o subliniez, o constituie operativita- tea, promptitudinea cu care am că- utat să venim în sprijinul unor ne- cesități didactice de stringentă ac- tualitate. Spre exemplu, ne-am o- cupat, cu continuitate, de sprijini- rea cadrelor didactice care predau la clasele I cu elevi de 6 ani. Am inițiat întîlniri între învățătorii de Ia aceste clase și educatoarele cu deosebită experiență în muncă pentru dezbaterea unor probleme de psihologie specifice vîrstei celor mai mici școlari, discuții cu privire Ia planificarea calendaristică și sar- cinile specifice trimestrului II, schimburi de experiență cu privire la organizarea activităților la ale- gere. confecționarea și utilizarea unui material didactic specific, do- menii în care se resimte o serioasă carență de îndrumări din partea forurilor centrale competente. Ac- țiuni similare au fost inițiate de sindicatul nostru și pentru spriji- nirea învățătorilor din clasele a III-a care predau geografia jude- țului Ilfov. Au fost prevăzute, din două în două sâptămîni, întîlniri cu profesorul de geografie care predă această disciplină în cadrul școlii experimentale din orașul nos- tru, întîlniri în cadrul cărora se discută atît conținutul lecțiilor ce urmează a fi predate în perioada următoare, cît și materialul didac- tic care poate fi folosit. în colabo- rare cu inspectoratul școlar jude- țean, comitetul sindicatului nostru a antrenat un colectiv de profesori de geografie la realizarea hărții fizice și economice a județului Il- fov, care se va tipări în curînd și va fi difuzată tuturor școlilor, for- mînd un material didactic prețios. Red. : Ce alte acțiuni pe planul perfecționării cadrelor didactice, a sporirii contribuției sindicatului la îmbunătățirea procesului deînvă- țămînt figurează in planul dv. de activitate ? S. Stănescu : Pentru profesorii și învățătorii înscriși la examenele de grade și la învățămîntul supe- rior fără frecvență, comitetul sin- dicatului s-a îngrijit de dotarea bibliotecii cu materialul bibliogra- fic necesar și a organizat, împre- ună cu inspectoratul școlar, consul- tații periodice la disciplinele co- mune de studiu, respectiv la socia- lism științific, materialism-dialec- tic și istoric și pedagogie. în ultima perioadă, comitetul sin- dicatului nostru, folosind experi- ența Biroului Executiv al Comite- tului Uniunii sindicatelor din în- învățămînt și cultură a trecut la cercetarea științifică a anumi- tor fenomene ale muncii didactice care solicită restructurări. Este în plină desfășurare acțiunea de ela- borare a studiului întreprins îm- preună cu inspectoratul școlar pe tema „Eficiența activității comisii- lor metodice și a cercurilor peda- gogice", conturindu-se încă de pe acum o serie de proouneri și con- cluzii menite să ridice la un ni- Periodice în □rwE X< 1169. Revista pentru invățâ- mintnl superior, FORUM, prezintă în numărul I 1Ș6S. apărat într-o superioară prezentare grafiei aspecte de mare actualitate ale gcolii noastre superioare. Număra! se deschide cu an irtÎMl dețpre Confe- rința națională a cadrelor didactice, semnat de Șun- cii Stolan. Alte articole sînt semnate de Gheorxhe Bârăteanu Mirtea Crisiea. Gh. Dulgheru. Oeuvizn Foodor. Ion Stoica. Virgil Raduiian. adjunct al ministrului învătâm'n- tului. prezintă inrătămin- tul superior din Suedia. Li rubrica ..Tribuna cîn- dirii științifice". Io« Tudo- sesen inserează ample re- flecții pe marginea eelul de-al XlV-lea Cengres in- ternațional de fîlczofîe — Viena, 1968 — sub titlul „Direetii contemporane in gindirea filozofiei*. In noua formulă eu eare se prezintă in fata citi- torilor. revista invățămin- tnlni superior dorește să dea un mai larg spațiu schimbului de păreri, dez- baterilor menite să ducă ta perfecționarea inrătă- mintolui superior româ- nesc. Din rnbriea Opinii” reținem interesantele artl- eeie Pregătim unirern- tnră a pre f—''"rir pentru școala generală și Mme* de Adol'f Hiimeric: Cer- cetarea știintri eă și cadre- le tinere* de Emil Oneț si altele. în a doua sa pane „Fu- ram* eontine rubrici fl- ver»e. Interviul wsr.ro”. „File de istorie” Dt« via- ta universitara”. Crnnk-â* „O firi t F S-agrafse" -Vitrina* 5i „FW«- • Revista S-icetăt:: 4* stunte zeczrafke d-n Rr p-cnhza Sx ef -11 R — ț- nia și-a K'5:=bn utin! Noua densnaire — T*rr-* namai o «eb — bar* ie re- nte. ci «t O a profilului revistei C*n- vel superior activitatea metodică din orașul nostru, ca și din între- gul județ. Utilizînd experiența acumulată prin organizarea unor excursii do- cumentare ale profesorilor în va- canța anului școlar trecut, comi- tetul sindicatului nostru își propu- ne să organizeze, în această vacan- ță de primăvară, în colaborare cu filialele societăților științifice ale cadrelor didactice, excursii docu- mentare pe specialități ale profe- sorilor de științe naturale, geo- grafie, istorie etc. precum și o excursie documentară peste hotare. E. Butfoi : Principala direcție a acțiunilor în sfera perfecționării activității didactice întreprinse de comitetul sindicatului învățămînt din Giurgiu s-a orientat, în lumina unor constatări și observații în- treprinse în anii trecuti, către spri- jinirea cadrelor didactice din pri- mele verigi ale învățămîntului, pentru fundamentarea temeinică a întregului edificiu a muncii școlare. Astfel, alături de activitățile orga- nizate pentru învățători, comitetul sindicatului nostru a inițiat un colocviu cu tema „Dezvoltarea gîndirii și vorbirii corecte la preșcolari" care a adus, potrivit constatărilor făcute ulterior de in- spectorii de specialitate, o serioasă contribuție la îmbunătățirea acti- vității didactice desfășurate în gră- dinițe. Aceasta tinde să devină o fermă mereu mai eficientă de pre- gătire a copiilor pentru viața șco- lară. asigurind implicit condițiile succesului în cuprinderea copiilor la clasa I de la virsta de 6 ani. ediție nouă 9 tinuind experiența pozitivă ciMigată de revi-u „Natura — seria geogra- fîe-geologie", Terra ta eu prinde o tematică mai variată și mai bogata. me- nită să intereseze atit pe geografi cit si publicul larg. După cum se conturează Încă de ia primul număr, revista va inmănuncb ia studii de sinteză, articole, reportaje, cronici, intervi- uri. informații prezentate toate intr-s furată atrăgă- toare si larg accesibilă. Re- vista se va ocupa de pro- bleme de geografie fizică, geografie cveoemxcă. geo- grafta popuLitfilur etc.. vor fi abordate probleme actu- ale privind geueza Pămin- tulul explorarea adincuri- lor ruleaaismuL seismici- tatea Revista promite ie- P--C11V articole despre exploratori celebri, note de cățâtert: utumeate dm isto- ria geografiei, precum si pagini edificatoare din via- ta și aeuvttatea unor mari fî îtjs! ldî ți rtriiaL îs? pnjpcn-e sâ fi ribririSe wle dc 54pri;-ia pesirw îndruma* Ft-i a ri-cr de .r*S*nta cidîțată “Ir.l in ^ara noastră î»n sr.riinizate. Tn Ia rubrica Th- c.’ j —iri didactice-, siet în- serate articolele : „Despre instruirea programată la geografie- de Z. Benedek, Alcătuirea colecției de diapozitive" de EL Ciudin si ..Folosirea laboratorului foto pentru confecționarea hărților* de V. V. Vedea. Ne exprimăm speranța ci ti pe viitor articolele eare zorbese despre pre- darea geografiei în șeoală vor fi Ia fel de interesante, vor eentine îndrumări me- tedice competente, vor pre- zenta lucruri noi. Culeetivul redacției noa- stre urează revistelor „Fo- rxrr.- și -Terra* succes pe noal lor drum. Revista de pedagogie nr. 2, februarie, 1969 închină bună parte a spa- țiului său marelui eveni- ment din viața școlii româ- nești — Conferința Națio- nală a cadrelor didactice. Din documentele conferin- ței sînt publicate : Cuvin- tarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, Raportul acad. Ștefan Bălan, ministrul în- vățămîntului, și Chemarea Conferinței Naționale a cadrelor didactice către toți membrii corpului di- dactic din Republica So- cialistă România. Pe mar- ginea dezbaterilor Con- ferinței, Augustin Z. N. Pop semnează articolul „Nobila misiune de edu- cator al tinerelor genera- ții" . In continuare, revista pu- blică studiile „Principii de elaborare a conținutului învățămîntului în școala de 10 ani" de Emilia Constan- tinescu și Valentina Fili- pescu și „Caracterul ac- tiv al educației morale" de O. Safran. Din cuprinsul rubricii „Cercetări-experi- mente" reținem : „Experi- mentarea unui curs de ma- tematică modernă la copii de 6 ani" de Vasile Ștefă- nescu și Mihai Sandu și „Probleme ale înțelegerii fenomenelor de geo-rafie economică la clasa a IV-a“ de Ioana Gogan. Prof. Pa- tița Silvestru semnează un studiu intitulat „Adînci- rea legăturilor dintre oraș și sat prin activitățile pio- nierești". La rubrica ..Pe- dagogie comparată" două articole interesante : „Ști- ința comparativă a educa- ției în lumina sociologiei" de Tr. Herseni și „Dezvol- tarea învățămintului și a cercetării pedagogice în Suedia" de Virgil Raduiian. O amplă rubrică de critică și bibliografie completează sumarul revistei. Revista „Natura" nr. 1 ianuarie-februarie, 1969, publică, așa cum ne-a obișnuit în ultimul timp, un material bogat și vari- at, cuprinzînd o tematică de mare actualitate în do- meniul științelor biologice. Din cuprinsul revistei ne vom opri de data aceasta la rubrica „Biologia în școală", care tratează pro- bleme noi din metodica predării acestei discipline de invatimim. Siru înse- n:e articolele : .Despre e-aracsercl problematizat a! predării m.lolalai de genetică* de Mihai Beje- nim. Metodica predării «i invitării prin pr»- blma'.STir» a lecției sConeeptăa actzili des- pre «rizenea vieții»* de Cezara Popovieî si Pregă- tirea profesorala: de bio- lorie pentru lecțiile cu fia—- de T. Mirescn «i V. Bucan. Rcbrica este rom- pletatâ cu un interesant material semnat de Ion Năstase. în eare se dau in- dicații cu privire Ia crește- rea insectelor în laborato- rul seolîî. în scopul cunoaș- terii biologiei și ecologiei acestora. Lucrările scrise trimestriale la aritmetică în școala specială Prin predarea aritmeticii în școala specială, se urmărește ca elevii să ca- pete un volum de cunoștințe închegate intr-un sistem în care se integrează t numerația orală și scrisă pînă la un miliard, operații \ aritmetice cu numere mari întregi (concrete și abstracte) și cu numere zecimale, unitățile de mă- sură (lungime, capacități și greutăți), fracții, probleme tipice, cunoștințe de geometrie (linii, felurile liniilor, a- riile figurilor geometrice, volume) ș.a. Pentru predarea noilor cunoștințe în școala specială ajutătoare pentru copii debili mintal, ca și în școala de masă, * profesorul folosește lecția ca formă de bază a procesului instructiv-educativ. în școala specială ajutătoare pentru co- pii debili mintal însă, compoziția clasei îl obligă mai mult pe profesor să se o- cupe în mod deosebit de elevii care prezintă particularități ce îi împiedică să-și însușească noile cunoștințe în rit- mul în care lucrează colectivul de elevi. Rezolvînd sarcinile generale ale predă- rii aritmeticii, profesorul școlii speciale ajutătoare pentru copii debili mintal trebuie să aibă in vedere foarte atent și sarcinile speciale care urmăresc corec- tarea defectelor individuale ale elevilor săi. Este știut că în timpul lecției, profe- sorul nu se mulțumește numai să trans- mită cunoștințe ; el trebuie să-și veri- fice în ce măsură cunoștințele predate au fost însușite de elevi, s-au transfor- mat în priceperi și deprinderi trainice pentru a putea fi folosite cu succes în viață. Această verificare se face în timpul lecțiilor de zi cu zi, în lecțiile de recapitulare periodică, trimestrială și finală, prin lucrările de control cu- rente și. începînd cu anul școlar 1966— 1967, și prin lucrările de control trimes- triale (tezele), introduse prin instrucți- uni de către Ministerul învățămîntu- iui. Pe baza celor constatate în decursul celor trei ani de cînd s-au introdus lu- crările de control trimestriale (tezele) la aritmetică la clasele a Vl-a, a VTI-a și a VIH-a din școala specială ajutătoare nr. 1 din București, îmi permit să pre- zint cîteva concluzii parțiale. Practica de pînă acum cu privire la orele de recapitulare și lucrările de control a arătat că multe dintre ele- vele școlii noastre pot să rezolve cu pricepere și corect exerciții care fac a- pe) la un volum mai mare de cunoș- tințe (în urma unui capitol, ori la sfir- șit de trimestru). Mai greu se descurcă în problemele în care apar 3—1 ope- rații aritmetice, și aceasta din cauza gindirii logice a cărei evoluție rămîne deficitară, precum și din cauza difici- lului în procesele de analiză și sinteză la copilul debil mintal. Apreciez că rolul profesorului in pre- gătirea elevilor debili mintal, pentru teză are o mare importanță Deși, zi de zi și oră de oră am desfășurat o mun- că perseverentă, pentru sintetizarea ma- teriei și eliminarea unor lacune, am prevăzut în planificarea trimestrială un număr de 6 ore pentru recapitularea materiei, desfășurarea și discutarea te- zelor. La clasele care pentru prima oară se găseau în fața unei asemenea forme de activitate am dat unele indicații cu privire la felul în care se va desfășura teza și care va fi în linii1 mari conținu- tul acesteia. De asemenea, am luat mă- suri din timp pentru a le obișnui pe eleve să lucreze nu numai corect dar și ordonat, curat și îngrijit atrăgîndu-le atenția că la notare se va ține seama și de forma în care este prezentată lu- crarea. în orele de pregătire pentru teză (cele 4 ore de recapitulare), ca și în timpul trimestrului, o grijă deosebită am arătat elevelor care au întîmpinat mai multe greutăți și în timpul tri- mestrului. în fixarea subiectelor pentru teză am căutat ca ele să cuprindă în mare cunoștințele de bază dintr-un întreg trimestru. Ca urmare am considerat că cel mai indicat este să dau de re- zolvat exerciții care să cuprindă, în mare, prevederile programei pentru clasa respectivă. Tot cu prilejul tezelor mi-am pus și întrebarea : dacă este bine ca la teză să se dea subiectele pe numere pentru a preveni copiatul. Pornind de la efec- tivul mic de eleve din fiecare clasă (12- 15) și de la amplasarea lor într-un spa- Mu restrins. deci, ușor de supravegheat in •.impui lucrării scrise, am apreciat că se pot da aceleași exerciții tuturor e:- eior spre a evita unele diferențieri awe ar fi putut duce la nedreptăți în notare și spre a evita deschiderea a dc-uă focare in același timp pe scoarța cerebrală pentru fiecare elevă, fapt ce ar fi dus la scăderea puterii de con- centrare. Referindu-mă la respectarea particu- larităților elevelor școlii în care lucrez mi-am pus și întrebarea dacă nu este potrivit ca subiectele (exercițiile) să se dea în mod diferențiat în funcție de aceste particularități. Avînd în vedere ponderea mare pe care o are nota de la teză în calculul mediei trimestriale, cerințele programei, precum și faptul că sistemul de notare este 1—10, am considerat că o diferențiere la teze în sînul aceleiași clase ar duce la multe nedreptăți, favorizînd pe elevele că- rora li se dau teme mai ușoare. în ceea ce privește unele discuții ce se pot ivi în legătură cu indicațiile ce au trebuit să se dea elevilor după a- nunțarea exercițiilor (subiectelor pen- tru teză), precum și în timpul desfă- șurării tezelor, pornind de la starea e- moțională ce se creează cu acest prilej cu totul deosebit (elevele clasei a Vl-a dau pentru prima oară teză la acest o- biect) și de la instabilitatea acestei ca- tegorii de eleve, consider că se pot da cîteva indicații de ordin general la în- ceputul lucrării, fără ca profesorul să transforme aceste indicații într-o re- zolvare a exercițiilor împreună cu ele- vele. Ținînd seama de unele rezultate contradictorii ce au apărut la teză (u- nele eleve bune au făcut lucrări me- diocre, notate între 5—7, iar unele e- leve mediocre au făcut lucrări bune, notate între 7—9), precum și faptul că nota de la teză are o pondere mare (este jumătate din media pe trimestru) îmi permit a propune ca nota de la teză să fie trecută și calculată în catalogul clasei în cadrul notelor de la oral. Cîteva cuvinte despre corectarea te- zelor. Personal, însemnez greșelile de la cgz la caz : fie prin corectarea în- tocmai a greșelilor din fiecare teză, fie numai la elevele slabe, la care o sim- plă subliniere a greșelilor și unele tri- miteri la regulile și procedeele învă- țate, dar nerespectate la teză nu cons- tituie un ajutor. Pentru a nu se pierde din interesul Stîrnit de pregătirea și desfășurarea teze- lor și pentru a se putea lua și unele masuri de remediere pînă la sfîrșitul trimestrului a lipsurilor semnalate în teze, am asigurat corectarea și discuta- rea acestora într-un termen scurt (1—2 zile de la ținerea tezei). în discutarea tezelor am procedat ast- fel : am înfățișat o imagine de ansam- blu asupra tuturor tezelor. Am prezentat apoi lucrările foarte bune și4 bune, evidențiind elevele care au reali- zat asemenea lucrări și lucrările slabe, discutînd apoi greșelile tipice unor gru- puri de eleve, greșelile anumitor eleve, explicînd cauzele și făcînd recomandări. în urma tezelor mi-am notat în ca- ietul personal greșelile ce s-au semna- lat la fiecare elevă și, pe baza acestor notări, am întocmit, un plan de măsuri concrete în vederea ajutorării fiecăreia în parte. Lucrînd după acest plan am reușit să lichidez multe din lipsurile a- părute la teze. Dacă munca profesorului din școala specială ajutătoare pentru copiii debili mintal, oricare este obiectul pe care îl predă, este o muncă grea, munca profesorului căruia i s-a încredințat predarea aritmeticii în această școală este cu atît mai grea pentru că ea se adresează funcțiilor psiho-intelectuale cu deficitul cel mai mare la elevii res- pectivi, iar obiectul, prin conținu- tul lui, cere echitate, precizie. Munca a- ceasta nu poate să fie dusă la bun sfîrșit decît în măsura m care profeso- rul va stăpîni bine metodele și proce- deele ce se folosesc în predare, va ști să mînuiască materialul didactic co- respunzător și va cunoaște bine parti- cularitățile fiecărui elev, tratînd pe fi- ecare în parte ca un pedagog stăpînit de răbdare și pasiune pentru munca încredințată. Prof. GH. M. DUMITRESCU Școala specială ajutătoare nr. 1 București INSTETUTDE DE ȘTIINȚE PEDAGOGICE I ANUNȚA scoaterea la concurs a următoarelor paturi : — 1 cercetător științific stagiar, cu peste 3 ani vechime, pe- dagogie-psihologie, la sectorul de orientare școlară, Fi- liala lași ; — 1 cercetător științific principal, pedagogie-psihologie, sec- torul de orientare școlară ; — 1 cercetător științific principal, pedagogie-psihologie, sectorul Educație tehnică și activități practice ; — 1 cercetător științific principal, limba română, sectorul Limba română ; — 1 post șef de secție, pedagogie, secția Bazele generale ale pedagogiei ; — 1 post șef de secție, pedagogie, secția învățămînt progra- mat și mijloace moderne de învățămînt; Cererile de înscriere la concurs se primesc la Institutul de științe pedagogice din București, str. Sfinții Apostoli nr. 14, biroul personal, tel. 15.32.00, pînă la data de 7 aprilie 1969, în- soțite de actele prevăzute de Regulamentul privind recrutarea, promovarea și atestarea cadrelor de cercetători științifici din unitățile de cercetare din Republica Socialistă România, pu- blicat în extras în Buletinul Oficial, partea a III-a, nr. 4, din 8 ianuarie 1968. ‘ Concursul se va ține la sediul Institutului din București, în ziua de 22 aprilie 1969, ora 8. INSTITUTDL POLITEHNIC-BRAȘOV ANUNȚĂ scoaterea la concurs a următoarelor posturi: — conferențiar la catedra VI— Automobile, traetoa canică agricolă — disciplinele „Motoare" și „Expl tehnică a autotractoarelor" poz. 3 din statul de funcțiur — conferențiar la catedra XIII — Transporturi fo — disciplinele „Mașini rutiere", „Instalații pasagere, lare și căi ferate" și „Poduri și lucrări de artă", poz statul de funcțiuni. — conferențiar la catedra XI: „Amenajarea pădur „Metode de programare pentru economie forestieră" din statul de funcțiuni. — asistent la catedra I Matematici — disciplina G trie analitică și diferențială poz. 21 din stat. — asistent la catedra III — Mecanică și rezistența m: lelor — disciplina Rezistența materialelor poz. 13 dii — asistent la catedra Mecanică și rezistența mater — disciplinele „Mecanică", „Rezistența materialelor", canică tehnică", poz. 17 din statul de funcțiuni. — asistent la catedra IV — Termotehnică și mașir. mice — disciplinele „Termotehnică". „Hidraulică și i hidraulice" și „Mecanica fluidelor", poz. 9 din statui funcțiuni. — asistent la catedra vi — Automobile, tractoare ș canică agricolă — disciplinele „Motoare", „Exploatare; nică a autotractoarelor", „Fabricarea și repararea aut toarelor, poz. 16 din statul de funcțiuni. — asistent la catedra VII — Economie, organizare ș nificare — disciplina „Evidența și analiza activității e mice a întreprinderilor" poz. 4 din statul de funcțiuni. — asistent la catedra X — împăduriri și amelioratii si disciplinele „Macanizarea lucrărilor silvice" și „Mecani exploatărilor forestiere" poz. 6 din statul de funcțiun — asistent ia catedra X — împăduriri și ameliorați na .Corectarea torenților" poziția 7 din rfra XI — Amenajament si topograi sjerea păiur.iori ș; „Metode de pn mare pentru economia forestieră" poz. 9 din statul de ' yoni — asistent la catedra XI — Amenajament șl topograi disciplina .JDendrometrie" poz. 7 din statul de funcțiur — asistent la catedra XVI — Fizică poziția 8 din statul de funcțiuni. — asistent la catedra poziția 11 din stat — asistent Ia poz. 10 din stat. — asistent la poz. 13 din stat. — asistent la catedra catedra catedra XVI — Fizică XVI — Fizică XVI — Fizică — disciplina „Fi — disciplina ,,Fi — disciplina „Fi — disciplina .^i: XV — Geometrie descriptivă și sen — disciplina „Geometrie descriptivă și desen tel poz. 5. — asistent la catedra XVIII — Tehnologia lemnult disciplinele „Tehnologia și industrializarea lemnului", „ tamente termice" și „Materiale tehnologice" poz. 11 din tul de funcțiuni. — asistent Ia catedra XVIII — Tehnologia lemnului — ciplinele „Studiul și bazele producției lemnului" și .. nologia și industrializarea lemnului" poz. 7 din Stat. Candidați! la concurs vor depune, în termen de 30 de de la data publicării acestui anunț în Buletinul Oficii Republicii Socialiste România, cererea de înscriere îm ună cu actele prevăzute în Regulamentul privind ocup funcțiilor didactice în învățămîntul superior, publicat în lecția de Hotărîri și Dispoziții ale Consiliului de Miniștr 35 din 5 august 1958. Concursul se va ține la sediul rectoratului Institutului po- litehnic Brașov în termen de 3 luni de la publicarea acestui anunț. INSTITDTUE POEITEHNIC-TIMIȘDARA ANUNȚĂ scoaterea la concurs a următoarelor posturi; — Asistent Ia Facultatea de construcții catedra construcții metalice, disciplina „Rezistența materialelor și teoria elasti- cității și plasticității", poziția 17 din statul din funcțiuni. — Asistent la Facultatea de mecanică catedra de tehnologia construcțiilor de mașini, disciplina „Tratamente termice, pro- iectarea ștanțelor și matrițelor", „Proiectarea și tehnologia sculelor așchietoare", poziția 10 din statul de funcțiuni. Candidații la concurs vor depune la secretaritul Institutului politehnic din Timișoara, b-dul 30 Decembrie nr. 2, în termen de 30 de zile de la data publicării acestui anunț, cererea la care se vor anexa actele prevăzute de Regulamentul privind ocuparea funcțiilor didactice în învățămîntul superior, publicat în colecția de hotărîri și dispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 31 din 5 august 1968. Cei care funcționează într-o instituție de învățămînt supe- rior sînt obligați să comunice în scris, rectorului sau directoru- lui acesteia înscrierea la concurs. Concursul se va ține la rectoratul Institutului politehnic din Timișoara la două luni de la data publicării acestui anunț. ANUNȚ Toți absolvenții fostei școli normale (pedagogice) din Șendriceni — Dorohoi, seriile 1921—1957, sînt ru- gați a-și comunica adresele la Liceul nr. 1 Dorohoi, prof. Haralambie Prisacaru, în vederea întîlnirii din 6 iulie 1969. BXDACȚ1A fi ADMINISTRAȚIA i București. Piața Setatei! nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele ae fac Ia oficiile poștale, factorii poștali N In dlfuaorii din unitățile de tavălămint, Tiparul | CoenbfaaM Poligrafic Caia Setatei! «.IM