Proletari clin toate țările, unfți-vă 1 ■ Proiectul planului de învățămînt pentru liceul de cultură generală (pag- 2) ■ Programele concursului de admitere in liceu pentru anul școlar 1969-1970 (pag. 4) Anul XXI-Nr. 986 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ Vineri 14 martie 1969 4 pag. 25 bani SUB SEMNUL GLORIOASEI ANIVERSĂRI LUCRĂRILE PRIMEI SESIUNI A CELEI OM VIA LEGISLATURI A MARII AOUNARI NAȚIONALE lări Naționale au ița lucrările pri- Vl-a legislaturi ale a Republicii A ELIBERĂRII PATRIEI parte numeroși >rtid și de stat, centrale și or- nalități ale vie- i culturale. A- ..-„uor diplomatice acredi- ... m țara noastră. Sînt prezenti, de asemenea, ziariști ro- mâni și corespondenți ai București La ora 10 deputății și tîmpinat cu puternice și ze, la intrarea în sala presei străine la invitații au în- îndelungi aplau- de ședință, pe tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Constantin Drăgan, Janos Faze- kas, Petre Lupu, Manea Mănescu. Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ște- fan Voitec. Deputatul Petre Constantinescu-Iași, pre- ședintele de vîrstă, a rostit cuvîntul de des- chidere a sesiunii. Marea Adunare Națională a aleg apoi în unanimitate Comisia de validare, alcă- tuită din 19 deputați. Joi dimineața au fost reluate lucrările primei sesiuni a celei de-a Vl-a legisla- turi a Marii Adunări Naționale a Repu- blicii Socialiste România. La începutul ședinței, deputatul Tudor Drăganu. ales președinte al Comisiei de va lidare, a prezentat raportul acestei co- misii. în unanimitate, Marea Adunare Națională a validat prin vot deschis man- datele celor 465 de deputați aleși la 2 martie. S-a trecut apoi la alegerea Biroului M.A.N. pentru cea de-a Vl-a legislatură, avînd ca președinte pe deputatul Ștefan Voitec, iar ca vicepreședinți pe deputății Mia Groza, Gybrgy Kovacs, Ilie Murgules- cu și Gheorghe Necula. In timpul lucrărilor sesiunii dului Comunist Român, al Consiliului Na- țional al Frontului Unității Socialiste, al Biroului Marii Adunări Naționale și al unui mare număr de deputați din toate ju- dețele țării, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a propus ca președinte al Consiliu- lui de Stat al Republicii Socialiste Româ- nia pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, secre- tar general al C.C. al P.C.R. Intr-o atmosferă de puternică însufle- țire deputății Marii Adunări Naționale și invitații aflați în tribune au primit propu- nerea tate. Au nării, cu aplauze puternice, îndelung repe- fost propuși apoi, în aplauzele adu- vicepreședinții și membrii Consiliu- lui de Stat al Republicii Socialiste Româ- nia. Marea Adunare Națională a ales în una- nimitate, prin vot secret, cu buletine, Con- siliul de Stat al Republicii Socialiste Ro- mânia. Primit cu vii și prelungite aplauze a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. La următorul punct de pe ordinea de zi, a fost discutat pe articole și supus în între- gime votului deputaților proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 20 din 9 de- cembrie 1967, privind organizarea și func- ționarea Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Tovarășul Ștefan Voitec a anunțat pe deputați că a primit din partea tovarășu- lui Ion Gheorghe Maurer scrisoarea cu privire la depunerea mandatului Consiliu- lui de Miniștri, în conformitate cu preve- derile Constituției. Marea Adunare Națională a depunerea niștri. Luînd Ceaușescu Central al mandatului Consiliului cuvîntul, a spus: tovarășul în continuarea lucrărilor. Marea Adu- nare Națională a aprobat următoarea or- dine de zi : Alegerea secretarilor Marii Adunări CONSILIUL DE STAT Ion Pățan — Vicepreședinte al Consiliu- lui de Miniștri aprobat de Mi- Nicolae Plenara Comitetului Partidului Comunist Român și plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste au hotărît să propună pentru funcția de președinte al Consiliului de Miniștri pe Maurer. în ședința de analizat această și supune Marii tovarășul Ion Gheorghe joi Consiliul de Stat a propunere, și-a însușit-o Adunări Naționale inves- Naționale ; — Proiect de lege pentru unor articole din Constituția Socialiste România; — Proiect de lege pentru modificarea Republicii AL REPUBLICII MINIȘTRI modificarea unor articole din Regulamentul de func- ționare a Marii Adunări Naționale ; — Alegerea comisiilor permanente ale SOCIALISTE ROMÂNIA Corneliu Mănescu lor externe Ministrul afaceri- Marii Adunări Naționale; — Alegerea Consiliului de — Proiect de lege pentru Legii nr. 20 din 9 decembrie Stat; modificarea 1967 privind organizarea și funcționarea Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România ; — Alegerea Consiliului de Miniștri; — Alegerea Tribunalului suprem ; — Alegerea procurorului general ; — Proiect de lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Economie ; NICOLAE CEAUȘESCU — Președintele Consiliului de Stat Emil Bodnaraș — vicepreședinte Manea Mănescu — vicepreședinte Dumitru Petrescu — vicepreședinte Ștefan Peterfi — vicepreședinte MEMBRII CONSILIULUI DE STAT — Proiect organizarea Apărării ; — Proiect de lege privind înființarea, și funcționarea .Consiliului de lege privind Statutul per- sonalului didactic din Republica Socia- listă România : — Proiecte de legi pentru adoptarea de- cretelor cu putere de lege emise de Con- siliul de Stat de la ultima sesiune. Intrîndu-se în ordinea de zi, au fost aleși, prin vot deschis, secretarii Marii Adunări Naționale, deputății Ion Cîrcei, Aurelia Dănilă, Constantin Dăscălescu, lu- liu Fejes, Ion Mărgineanu și Gheorghe Năstase. La cel de-al doilea punct al ordinii de zi, a fost supus dezbaterii și adoptat prin vot secret Proiectul de lege pentru modifi- carea unor articole din Constituția Repu- blicii Socialiste România. Marea Adunare Națională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea pentru mo- dificarea unor articole din Regulamentul de funcționare a Marii Adunări Naționale. Au fost alese apoi comisiile permanente ale actualei legislaturi : La începutul ședinței de dună-amiază. președintele Marii Adunări Naționale, Ște- fan Voitec, a comunicat numele președin- ților, vicepreședinților și secretarilor co- misiilor permanente ale Marii Adunări Na- ționale aleși de către membrii comisiilor respective. S-a trecut apoi la alegerea Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. în numele Comitetului Central al Parti- Ion Anton Gheorghe Bâlteanu Aurel Bozgan Constanța Ciontu Ion Coman Ion Cosma Constantin Daicoviciu Constantin Drăgan Eduard Eisenburger Suzana Gâdea Ion Gluvacov Athanase Joja Carol Kiraly Roman Moldovan Gheorghe Pană Ion Popescu- Puțuri Cristofor Simionescu Ion Spătărelu Zaharia Stancu Constantin Stătescu Gheorghe Stoica Ludovic Takâcs In prima sa ședință Consiliul de Stat a ales ca secretar pe tovarășul Constantin Stătescu. CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA ION GHEORGHE MAURER ședințele Consiliului de Miniștri. Pre- Ilie Verdeț — Prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri Janos Fazekas — Vicepreședinte al Con- siliului de Miniștri Gheorghe Rădulescu — Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri Leonte Răutu — Vicepreședinte al Con- siliului de Miniștri losif Banc — Vicepreședinte al Consiliu- lui de Miniștri Emil Drăgănescu — Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri Mihai Marinescu — Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri Ion loniță — Ministrul forțelor armate Cornel Onescu — Ministrul afacerilor interne Ion Stănescu — Președintele Consiliului Securității Statului Maxim Berghianu — Președintele Comi- tetului de Stat al Planificării Virgil Pîrvu — Ministrul finanțelor Nicolae Agachi — Ministrul industriei metalurgice loan Avram — Ministrul industriei con- strucțiilor de mașini Alexandru Boabă — Ministrul industriei chimice Nicolae Toader — Ministrul petrolului Florian Dănălache — Ministrul căilor ferate Ion Baicu — Ministrul transporturilor auto, navale și aeriene Mihai Bălănescu — Ministrul poștelor și telecomunicațiilor Ion Crăciun — Ministrul industriei ușoare Bujor Almășan — Ministrul minelor tirea in funcția de președinte al Consiliu- lui de Miniștri a tovarășului Ion Gheorghe Maurer. Propunerea făcută a fost primită cu aplauze prelungite de deputati și invitați. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a rostit o cuvîntare și a prezentat lista guvernului. Marea Adunare Națională a aprobat în unanimitate, prin vot secret, guvernul Re- publicii Socialiste România. La propunerea Biroului M.A.N., Marea Adunare Națională a ales prin vot secret Tribunalul Suprem al Republicii Socialiste România, președintele acestuia și pe pro- curorul general al Republicii Socialiste România. Lucrările sesiunii continuă. Octavian Groza — electrice Dumitru Mosora — Ministrul energiei Ministrul industriei construcțiilor Mihai Suder — Ministrul economiei fo- restiere Simion Bughici — Ministrul industriei alimentare Aurel Moga — Ministrul sănătății Petre Lupu — Ministrul muncii Matei Ghigiu — Ministrul de construcții pentru industria chimică și rafinării Nicolae Bozdog — Ministrul comerțului interior Gheorghe Cioară — Ministrul comerțului exterior Ștefan Bălan — Ministrul învățămîntului Adrian Dimitriu — Ministrul justiției Nicolae Murguleț — Președintele Consi- liului Național al Cercetării Științifice Pompiliu Macovei — Președintele Comi- tetului de Stat pentru Cultură și Artă Nicolae Giosan — Președintele Consiliu- lui Superior al Agriculturii Gheorghe Gaston Marin — Președintele Comitetului pentru prețuri Petre Blajovici — Președintele Comitetu- lui pentru Problemele Administrației Lo- cale Președintele Consiliului Central al Uni- unii Generale a Sindicatelor — ministru Președintele Uniunii Naționale a Coope- rativelor Agricole de Producție — ministru Primul secretar a) Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist — ministru pentru problemele tineretului Opinia publică din țara noastră a luat cunoștință cu unanim in- teres șl cu o mare satisfacție de Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a Consiliu- lui de Miniștri cu privire la ani- versarea a 25 de ani de la elibe- rarea României de sub jugul fas- cist. Constituind piatra de hotar în istoria patriei, un eveniment cru- cial pentru destinele României, reprezentînd încununarea lup- tei duse de veacuri de poporul ro- mân împotriva exploatării și asu- pririi, pentru libertate și indepen- dență națională, pentru progres so- cial și propășirea țării, memorabi- lul act de la 23 August 1944 trezește ecouri adînci în sufletele noastre, devenind marea sărbătoare națio- nală a întregului popor. Hotărîrea cu privire la aniver- sarea unui sfert de secol de Ia eli- berarea României de sub jugul fascist face o profundă analiză, de o mare valoare teoretică, a condițiilor în care s-a înfăptuit eliberarea, a semnificațiilor ei pe diferite planuri, a înfăptuirilor obținute de poporul nostru în acest sfert de secol. Istoria a con- ferit Partidului Comunist Român raiul de stegar neînfricat al inte- reselor vitale ale poporului nos- tru. înregistrind meritul lui ne- pieritor. de purtător al aspiratii- îor uriașei majorități a populației țării, de conducător al luptei de eliberare, de călăuză încercată pe drumul socialismului și comunis- mului. Dezvoltarea multilaterală a societății noastre în ultimul sfert de veac, uriașele înfăptuiri obținute de poporul român de- monstrează că politica Partidului Comunist Român este deplin con- sacrată oatriei. cauzei socialismului și păcii, răspunzînd celor mai fierbinți năzuințe ale întregului nostru popor. Astfel se șl explică răsunetul profund pe care îl are cuvîntul partidului în rîndurile maselor largi populare Potrivit hotăririi Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Con- siliului de Miniștri. împlinirea a 25 de ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist, eveniment de importanță istorică în viața poporului nostru, va fi aniversată în întreaga țară prin acțiuni și manifestări de o importanță deosebită Sub semnul acestui bileu se desfășoară întrecerea cialistă în care sînt angajați ce muncesc în întreprinderile dustriale, unitățile agricole ju- cei in- so- cialiste. institutele de cercetări științifice, pentru noi și însem- nate succese în dezvoltarea eco- nomiei. științei și culturii, în per- fecționarea și îmbunătățirea în- tregii activități sociale. Comitetul Central al Partidului Comunist Român cheamă toate organizațiile de partid, pe toți comuniștii, or- ganizațiile sindicale, de tineret, de femei, toate organizațiile obș- tești să mobilizeze eforturile tu- turor oamenilor muncii, să stimu- leze spiritul lor novator, pentru înfăptuirea planului de stat ne anul în curs, pentru obținerea unor noi și însemnate realizări în toate domeniile construcției so- cialiste Institutele de cercetări științi- fice, institutele de învățămînt su- perior, uniunile de creație vor organiza sesiuni de comunicări șl simpozioane cu teme adecvate a- cestei sărbători. Editurile vor tipări în cinstea acestei sărbători lucrări despre lupta antifascistă a poporului ro- mân, insurecția armată, revoluția populară, participarea României la războiul antihitlerist, despre activitatea și lupta Partidului Co- munist Român, precum și lucrări de bilanț privind dezvoltarea economiei, culturii, a vieții so- ciale în anii construcției socia- liste. Hotărîrea prevede ca unele or- gane și organizații centrale, prin- tre care și Consiliul Național al Organizației Pionierilor, să orga- nizeze concursuri artistice, festi- valuri și alte manifestări cultu- rale și sportive în toate orașele șl comunele patriei. Prin măsurile stabilite în Hotă- rîre vor fi oferite posibilități largi de afirmare a tuturor talentelor, cel de al IX-lea concurs repu- blican al formațiilor muzical-co- regrafice de amatori urmînd să se desfășoare în cinstea aniver- sării. Totodată, se va institui un concurs pentru cele mai bune cîntece de masă create în cinstea aniversării eliberării patriei; se vor desfășura festivalul și con- cursul internațional de folclor, însoțite de parada costumelor na- ționale și expoziția internațională de artă populară : teatrele, cine- matografele și celelalte instituții artistice vor programa spectacole adecvate. Hotărîrea stabilește, de aseme- nea, ca în școli și instituții de tn- vâțămînt superior. în cluburi, case de cultură să se organizeze o amplă activitate de propagan- dă. conferințe, simpozioane și di- ferite alte manifestări culturii- artistice. Angajați cu toate forțele în traducerea în viață a măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.CR. din aprilie 1969 cu privire la dez- voltarea învățămîntului în țara noastră, cadrele didactice își vor intensifica întreaga energie crea- toare pentru ca în cinstea aniver- sării eliberării patriei să obțină noi succese pe calea ridicării ne- contenite a nivelului școlii româ- nești pe trepte tot mai înalte. UNITATEA DIALECTICA DINTRE INSTRUCȚIE SI EDUCAȚIE Intre instrucția și educația școlară trebuie să existe permanent o interac- țiune dialectică : instrucția care este e- fectuată conform unor înalte exigențe pedagogice și psihologice capătă un rol educativ, după cum educația exercitată într-un mod riguros științific poate do- bîndi un efect instructiv. Această dia- lectică profundă dintre educație și in- strucție conferă unitate și eficiență procesului instructiv-educativ. Lecțiile predate în școală trebuie să fie astfel structurate încît să țină seama de această dialectică dintre cele două aspecte ale unui proces unitar. In condițiile civilizației contemporane, se impune tot mai pregnant o instruc- ție realistă, orientată după principii practice, o instrucție care să modeleze, să educe personalitatea elevului în conformitate cu caracteristicile socie- tății actuale. Scopul și sarcinile in- strucției nu trebuie să aibă în vedere numai comunicarea de noi cunoștințe. Acestea trebuie să vizeze și stimularea și disciplinarea gîndirii pentru a educa și dezvolta capacitatea copiilor de a afla adevărul pe căi proprii pentru a-i pregăti în vederea activității practice. Tovarășul Nicolae Conferința Națională a tice din 5—7 februarie „educația comunistă a Ceaușescu la cadrelor didac- a.c. sublinia că tineretului mai este încă concepută de unii tovarăși ca o activitate ce se rezumă exclusiv, sau în cea mai mare parte la predarea u- nor teze generale despre socialism și comunism... O asemenea viziune despre munca de educație comunistă are un caracter simplist, nu corespunde exi- gențelor deosebite ale operei de edifi- care a unei societăți socialiste moderne, nivelului la care a ajuns cunoașterea umană în epoca contemporană, cerin- țelor construirii înaltei civilizații co- muniste pe pămîntul patriei noastre". Din cele arătate pînă acum reiese că în conștiința unor cadre didactice e necesară revizuirea conceptului de e- ducație. Preocupîndu-se de conținutul învățămîntului didactica trebuie să se ocupe și de problema selectării și or- ganizării acelor informații necesare pentru ca elevul să aibă, o imagine contemporană a vieții în ansamblu. A- ceasta înseamnă alegerea și prezenta- rea informațiilor în așa fel, încît ele să contribuie la formarea acelor capaci- tăți intelectuale și trăsături morale de- terminate de specificul epocii noastre, cerute și mai mult în perspectivă. Cristalizînd personalitatea elevilor, în cadrul educației comuniste, se poate realiza și educarea unor particularități mai speciale — dar nu mai puțin im- portante — cum ar fi : gîndirea dialec- tică. creativitatea și atitudinea conști- entă în învățare. Ca psiholog interesat de aceste pro- bleme. mă voi opri la modalitățile de educare a acestor trăsături, care pot deveni calități generale ale activității intelectuale. Insist asupra dezvoltării gîndirii. deoarece este una din căile cele mai sigure pentru aprecierea co- rectă a realității, și, prin aceasta, de adaptare la necesitățile vieții curente, care-1 obligă pe elev să fie conștient de obligațiile ce-i revin în societate. Cercetările psihologice moderne ne sugerează ideea — de mult știută dar, din păcate, deseori uitată — că numai prin descoperirea și amplificarea aspec- telor dialectice ale gîndirii se poate dezvolta o gîndire productivă, indepen- dentă și suplă, cu alte cuvinte o gîn- dire cu maximă eficiență, polivalentă. In școală, în genere, se cultivă mai ales gîndirea strict deterministă, de tip univoc care favorizează cu timpul apa- riția tendințelor mecaniciste, de rigidi- tate și unilateralitate. Or. gîndirea pro- babilistă — care a devenit un instru- ment indispensabil în toate domeniile științei actuale — fără să se opună în mod metafizic gîndirii deterministe, este mai profund dialectică, ea este u- nitatea dialectică dintre ideea de ha- zard și cea de necesitate. Psihopedago- gia modernă încearcă să depisteze căile de educare a gîndirii probabiliste la elevi, fără a neglija educarea gîndirii deterministe. Psihologia și pedagogia contemporană a reușit să descopere factorii care duc la dezvoltarea creativității . gîndirea creatoare — instrumentul psihologic principal al creației : factorii motiva- ționali (atitudinea activă în fața difi- cultăților. sensibilitate pentru un anu- mit domeniu, curiozitate etc.» • condi- țiile social-educative; aptitudini spe- ciale. Se consideră că flexibilitatea gîndi- ION MINZAT cercetător științific (Continuare in pag a 4-a) PROIECTUL PLANULUI DE ÎNVĂȚĂMÎNT PENTRU LICEUL DE CULTURĂ GENERALĂ Institutul de științe pedagogice supune, spre discuție, cadre- lor didactice și tuturor celor interesați, proiectul planului de învă- țămînt al liceului de cultură generală. Acest proiect a fost elaborat ținindu-se seama de experiența școlii noastre, de dezvoltarea învă- țămîntului pe plan mondial și de sugestiile unui număr mare de specialiști. Cadrele didactice sînt rugate să examineze proiectul cu toată atenția și să contribuie cu observații și propuneri la definiti- varea lui. Observațiile și propunerile vor fi înaintate pînă la 15 aprilie a.c. Institutului de științe pedagogice, str. Sf. Apostoli, nr. 14, București, sect. 6. Pe baza observațiilor și propunerilor, Institutul de științe pedagogice va definitiva planul și-l va înainta Ministerului Invă- țămîntului pentru aprobare. In ansamblul sistemului nostru de învățămint, liceul reprezintă o verigă fundamentală în formarea tînărului în vîrstă de 14—18 ani, cind 1 se conturează aptitudinile, interesele și convingerile, 1 se de- finește profilul moral, se structu- rează întreaga sa personalitate. Așa cum prevăd Directivele Co- mitetului Centra! ai Partidului Comunist Român cu privire ta dez- voltarea învățămîntului și Legea învățămîntului, noul liceu trebuie să asigure cultura generală la nive- lul contemporan, necesară conti- nuării studiilor .n invățămîntul superior sau încadrării in diferite sectoare de muncă. Actualul liceu, structurat pe două secții — reală și umanistă — nu mal corespunde pe deplin ten- dințelor diversificării și speciali- zării științei contemporane, ale producției și vieții sociale in an- samblu și nici diversității intere- selor și aptitudinilor elevilor. Tot- odată. profilul actualelor secții nu este suficient de bine conturat, di- ferențele dintre secții fiind foarte mici. Cu toate măsurile întreprinde în ultimii ani pentru perfecționarea conținutului învățămîntului Heeal. el nu asigură în măsura necesară pregătirea elevilor 1* nivelul ce- rințelor actuale ale societății aoas- tre. Datele no! ale științe! s-au a- dăugat Ia fondul existent de cu- noștințe fără să fi fost incorpora- te, în toate cazurile. în mod orga- nlc, în conținutul programelor și manualelor școlare- Din ueastă cauză a crescut volumul de cu- noștințe șl complexitatea acestora, depășindu-se de multe ori posibi- litățile de asimilare și înțelegere ale elevilor, ceea ee a constituit între altele, o cauză a supraîncăr- cării acestora. Reluarea, in liceu, a studiului majorității obiectelor predate in clasele V—VIU ale școlii generale a încărcat planul de învățămint cu un număr mare de ore săptăminal și n-a permis introducerea unor obiecte noi, reprezentînd ramurile moderne ale științei, necesare for- mării culturii generale a tineretu- lui, în condițiile societății contem- porane. Astfel, istoria antică, me- die, modernă și contemporană, bo- tanica, zoologia, geografia lumii se studiază în prezent atît în clasele V—VII cît și în liceu. în aceeași formă de structurare a materiei. Pregătirea tineretului. în raport eu dinamica șl complexitatea vieții sociale, cu progresul științifico- tehnic contemporan și diversifica- rea activităților umane, precum și cu varietatea Intereselor omului zilelor noastre, impune realizarea unei Instruiri diferențiate mai ac- centuate a elevilor din liceu, pe un fond mai larg și mai înalt de cul- tură generală. Pentru transpunerea în viață a sarcinilor trasate prin documente- le de partid și de stat privitoare Ia dezvoltarea învățămîntului nos- tru, s-a elaborat proiectul planului de învățămint al liceului. în care se valorifică atît experiența învă- țămîntului liceal din țara noastră, cît și realizările învățămîntului de grad secundar, pe plan mondial. tn proiectul planului de învăță- mînt, diversificarea mai accentua- tă a studiilor se propune să fie realizată prin următoarele modali- tăți : — organizarea unui număr mai mare de secții: — profilarea mai accentuată a secțiilor : — organizarea secțiilor din pri- mul an al liceului: — introducerea grupe! discipli- nelor la alegere, facultative. 1. în ceea ce privește numărul secțiilor, se propune ca liceul să funcționeze cu următoarele secții î matematică-fizică, chîmie-biologie și umanistă. în toate secțiile se va asigura un fond comun de cultură generală. In același timp, se va realiza adîn- cirea studiului unor obiecte, ceea ce va permite o mai bună valori- ficare a capacităților, a aptitudini- lor și intereselor elevilor și o mai bună orientare în vederea continuării studiilor în învățămîn- tul superior sau încadrării în dife- rite activități sociale. Instruirea diferențiată constituie și o modalitate pentru evitarea su- praîncărcării elevilor. întrucît eî vor putea studia mai aprofundat anumite discipline și vor avea po- sibilitatea să se pregătească mai temeinic, corespunzător intereselor și aptitudinilor. 2. Profilul secțiilor va fi realizat atît prin adîncirea studiului unor discinline comune pentru toate secțiile, cît și prin introducerea unor obiecte specifice fiecărei secții- Astfel, secția matematică-fizică va fi profilată prin numărul spo- rit de ore la matematică și fizică, față de celelalte secții și prin in- troducerea desenului tehnic, ca disciplină speeifieă. Elevii acestei secții vor primi pregătirea nece- sară pentru a urma, in special, facultăți de matematică și fizică din eadrul universităților sau dife- rite facultăți din eadrul institute- lor de învățămint superior eu pro- fil tehnic. Secția chfmle-blologie va fi pro- filată prin accentuarea studiului chimiei și biologiei, introdueîn- du-se, ea discipline speeifiee. ele- mente de biofizică și biochimie. în acest feb se asigură elevilor pre- gătirea necesară continuării studii- lor in facultățile de biologie, chi- mie. institute medieo-farmaeeutiee, agronomie și facultăți de chimie din cadru! institutelor politehnice. Secția umanistă va fi profilată prin sporirea numărului de ore la literatura română, limbile modeme și la limba latină, iar ca disciplină specifică se va introduce studiul gramaticii în toți cei patra ani ai liceului. Absolvenții acestei secții vor putea să-și continue stadiile. In special, !n facultăți de filologie, de limbi străine ț. a. Pentru a se asigura. Inel din 11- eea. pregătirea unor tineri in ve- derea eantinnării studiilor în fa- cultățile profilate pe studiul lim- bilor și culturii elasiee, se vor or- ganiza, în eiteva licee din princi- palele eentre universitare din țară, clase in eare se va accentua stu- diul limbii latine și se va intro- duce studiai limbii eline. S. Spre deosebire de aetnalul li- ceu. diversificarea prin secții se va realiza tneepînd din anul I de stu- diu. Introducerea diversificării din prima clasă va permite e mai bună eșalonare șl corelare a disci- plinelor de profil ale fiecărei sec- ții. Totodată, ea va prezenta avan- taje pentru Închegarea colectivelor de elevi în vederea continuității muncii instructiv-edueative pe în- treaga durată de școlarizare Din punct de vedere organizatoric, vor putea fi evitate o serie de dificul- tăți pe care le Intîmpină în pre- zent școlile în regruparea elevilor pentru studiul anumitor discipline, încadrarea profesorilor. folosirea mai rațională a bazei didactice- materiale. Tntrucît nivelul de pregătire al elevilor din șeolîle generale este diferit, în primul an de lleeu sec- țiile vor avea un profil apropiat. Aceasta va permite completarea cunoștințelor elevilor. înlăturarea diferențelor din pregătirea lor și. eventual, reorientarea spre alte sec- ții. potrivit cu interesele și posi- bilitățile fiecăruia. Trecerea de la o secție la alta va fi posibilă și în anii următori ai liceului, eu condiția promovării unor examene de diferență la o- biectele de profil ale secției în care dorește să se transfere elevul. O dată cu aplicarea noului plan de învățămint. se va examina și conținutul concursului de admitere în liceu. în vederea organizării di- ferențiale a acestuia, corespunză- tor profîlnlnî secției Ia care can- didează elevii. 4. TTn element nou a! proiectu- lui planului de învățămint îl con- stituie introducerea obiectelor la alegere. facultative (1—2 obiecte), ceea ce va constitui o altă moda- litate de instruire diferențiată. în ranort cu interesele, posibilitățile fiecărui elev si cu ritmul indivi- dual de muncă. Sub asnectul conținutului, aces- te discipline vor întregi orizontul de cultură generală a1 elevilor si Ie vor oferi posibilitatea adîncirii anumitor domenii, fiind, totodată o modalitate de pregătire a tine- rilor pentru diferite activități so- ciale. Pentru a eoresnunde sconn- lui. în grnna disciplinelor la ale- gere vor fi încinse; obiecte din profilul secției, obiecte din profilul altor secții, obiecte șl activități care nu figurează Ia nici una din secții (a treia limbă străină, steno- dactilografia. conducere auto, acti- vități artistice, activități gospodă- rești pentru fete ș. a.l. Stabilirea acestor obiecte se va face de către fiecare scoală în funcție de t cadrele didactice exis- tente. snatîii! de școlarizare, dota- rea școlii si condițiile snecifice în care funcționează aceasta. Disciplinele Ia alegere vor fi in- troduse în planul de învățămint. din anul I. acordîndu-se fiecăruia 1—2 ore în funcție de conținutul si specificul acesteia. Obiectele din această grupă sînt facultative pen- tru elevi, aceștia avînd posibilita- tea de a-și alege 1—2 obiecte ast- fel. îneît. să nu se denășească cele 2 nre săntămînai nrevăzute în pla- nul de învățămint. PLANUL ACTUAL DE ÎNVĂȚĂMINT PROIECT PLAN DE ÎNVĂȚĂMINT OBIECTE Secția reală Secția umanist! Secția matematică-fizică Secția chîmie-biologie Secția umanistă IX X XI XII IX X XI XII i n iu rv i ii iu rv I n III rv Nr. săptămîni 33 33 33 31 33 33 83 31 84 34 34 32 34 34 34 32 34 34 34 32 A. DISCIPLINE UMANISTE 13 10 13 13 13 13 17 18 11 9 12 13 11 9 12 14 14 14 17 17 31 1. Limba și literatura română .... a) Gramatica b) Istoria literaturii române .... c) Introducere în teoria literaturii . 2. Limbi moderne a) Limba modernă studiată în conti- nuare b) A doua limbă modernă (la alegere) . 3. Limba latină 4. Istoria a) Istoria antică b) Istoria medie c) Istoria modernă și contemporană d) Istoria României 5. Introducere în istoria literaturi! uni- versale 6. Psihologia *) . . 7. Logică 8. Economia politică 9. Filozofia ”111“ 1 1 1 ” I | 1 1 | - | | ” "III® 1 1 1 ” | | | | | | | ” | " 1 1 1 “ I 1 1 - 1 1 1 1 1 1 1 1 I ”|||» 1 1 ” ” I 1 | | 1 1 | | | 1 1 1 1 1 1 1 1 1 M M 1 1 « 1 1 1 « III II II 1 1 - „ 1 | • 1 1 | * 1 « 1 1 - 1 1 1 1 « « 1 1 «iii» m 1 1 - I 1 1 H u » 1 1 “III» ” 1^ | * 88 | « । । |g II II” « 1S | * 8 8 । ” । । § । | - | ” | ” 1S1 * £8 | ” ।8।। 1 1 l | | ” * 88 ” ” 81 । 1 | | | | । 3 3 3 3 (1) - — - (1) (3) (3) (3) (1) — - - 4 4 4 4 (2) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (21 2 — — - 2 2 2 3 (2) - — — — (2) - — — - (2) - — — — (3) — — — 1 — — I — — — 2 — — — — 3 4 4 4 4 (1) (1) (1) (1) (1) (3) (3) (3) (2) - - 6 6 5 5 f3) (3) (2) (2) (3) (31 (3) (3> 2 2 2 1 2 2 2 3 (2) - — — — (2) — — - - (2) - — — — (3) ■— — 1 — — 1 — — — 2 — — — — 3 B. DISCIPLINE REALISTE 12 13 14 14 12 12 10 11 14 16 14 14 14 16 15 13 ii n_ o io 10. Matematica a) Algebra b) Geometria c) Geometria analitică d) Trigonometria el Calculul diferențial și integral •*) f) Algebra superioară g) Mecanica rațională .... h) Calculul probabilităților, statistică matematică i) Statistica descriptivă 11. Astronomia . . > . . . • • 12. Fizic» a) Mecanica b) Fizica moleculară, oscilații și unde elastice, cîmp electrostatic c) Electricitatea (electrocinetică și elec- tromagnetism) - d) Optica, fizica atomică și nucleară el Elemente de biofizică .... 13. Chimia a) Chimia generală și anorganică . b) Chimia organică .... c) Chimia biologică .... dl Chimia fizică și nucleară .... 14. Biologia a) Botanica b) Zoologia c) Anatomia, fiziologia și igiena omului. d) Elemente de ecologie și genetică 15. Geografia a) Geografia generală — fizică și eco- nomică bl Geografia R. S. România .... 16. Geologia m 1 1 I 1 1 1 1 1 1 " ” I I 1 1 1 ” I I | I w 1 1 1 1 ” || | 40 1 1 1 1 1 1 1 II | * | | | | | ei 1 1 | | ” 1 1 1 1 1 II 1 1/5 1 1 1 1 1 1 1 II 1 * | | III” 1 1 | 1 ” 1 1 1 1 ” II | * 1 । 1 1 1 1 | II 1 ” | | III ”|||1 ”||||- || 1 । II - 1 1 1 1 ea । 1 1 1 M 1 1 1 1 1 M 1 II | | 1 ’ 1 1 1 » । II U 1 1 1 1 ta 1 1 1 1 t* | 1 | | | M 1 II I I | || | | w • II । । । । । u । । । । m 1 1 1 1 1 w || 1 | | 1 | | | u 111 mIIII^IIII^i II 1 i « - 1 1 l I l i II Î M " 1 | 8 | 8 C C | “ « | | | • 1 e» | | t - I I I C ” I 6 I " 1 1 1 ICC 1 II 1 * 1 I S|| ” i£ | | ” I |£ 1 - |£ । » 88 । e | । । || । * । S iii ” £ i i । cm § । । s । । * inii II 1 * S 1 hi ” 61 | । ” S||| - S | ~ 3 4 4 4 (2) <2> — — (1) (11 — — — - — (D — (11 — — — - (1) (D — — (2) - — _ — HI — — — ni — _ i — 3 3 3 2 (3) — — — - (3) - — — — Ci — — — <21 — — (D — 3 4 3 3 (31 (2) — — — (2) (3) - — — — 0) - - — (2) 3 3 3 2 <3» — — —. — (3) - — — - (3) - — — - (2) 1 2 1 Z ni (2) - — - - (D (2) 1 — — — 3 3 2 2 (2) (11 — — (1) <1» — — — O) — “ 3 { (2) ' (1) — — — (D > — —- 1 2 2 2 2 (2> — — — — (2) - - - - (2) - — — - (21 2 2 2 2 (21 (2) - — — - (2) (2) 2 2 2 1 (2) - — — — (21 — _ - - (2) - — — - (11 12 12 (D (21 — _ — — i — — _ < î C. DISCIPLINE ESTETICE ȘI EDUCAȚIE FIZICA 4 4 2 2 4 4 2 2 4 4 3 2 4 4 2 2 4 4 3 2 17. Desenul a) Desenul și istoria artelor plastice . b) Desenul tehnic 13. Muzica și istoria muzicii 19. Educația fizică 20. Dirigentia 1 II | ” - 1 II 1 ” - - 1 I - ” - - । j - « - - M - 1 1 - - M - 11 - - u 1 II 1 -ui II 1 111 — (ii m — — - - ai — i i — — 2 2 2 2 1111 1 1 — — (1) (I) - - 1 1 — — 2 2 2 2 1111 1 1 — _ (1) (1) — _ 111 — 2 2 2 2 1111 TOTAL ORE SAPTAMÎNAL . . . 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 OBIECTE LA ALEGERE — FACULTATIVE — Obiecte din profilul secției — Obiecte din profilul altor secții — Obiecte care nu figurează la nici una din secții (a treia limbă străină, stenodactilografia, conducere auto, activități artistice, acti- vități gospodărești pentru fete : menaj, croitorie, broderie, cusături etc.). Pentru obiectele din această grupă se vor acorda 1—2 ore pe săptămînă NOTA. — Pregătirea sportivă și ansamblul coral (instrumental) sînt activități la alegere, obligatorii. Activitățile pe ramură de sport se vor desfășura pe clase, în cîte 1 oră săptămînal. Ansamblul coral (instrumental) se va organiza pe grupe de 2—3 clase, în cîte 2 ore, la interval de 2 săptămînî. * La secția matematică-fizică și la secția chîmie-biologie, în eadrul orelor repartizate psihologiei, un trimestru se va afecta stu- dierii logicii. • * La secția umanistă, în numărul de ore prevăzute în proiectul de plan, la matematică în anii 111 și IV se vor preda numai unele no- țiuni de calcul diferențial și integral și de algebră superioară. PAGINA 2 । ■ ’ț 'în dezbatere proiectele pentru La 100 de ani de la nașterea Nadejdei Konstantinovna Krupskaia PLANUL Șl PROGRAMELE ȘCOLII GENERALE DE 10 ANI „Probleme de limbă" la clasele IX-X DIN SCRISORILE iMmom IM^KHILOR Urmărind realizarea scopu- lui principal al predării limbii române în școala generală de 10 ani, planul de învățămînt alocă acesteia, cu totul justificat, cîte o oră și în clasele IX—X, — cum se specifică în nota referitoare la programă — „pentru apli- carea cunoștințelor de gramati- că din clasele precedente, în ve- derea dezvoltării și consolidării deprinderilor de exprimare co- rectă, scrisă și orală". Această soluție pare a fi rezonabilă, ea oferind profesorului posibilitatea reactivizării cunoștințelor ante- rioare în funcție de cerințele u- nei exprimări capabile să redea fidel gîndurile și simțămintele omului. Spunem doar „pare“, întrucît, după cum e concepută programa — care de fapt nu va fi programă ci „îndrumări cu privire la conținutul acestor ore“ — avem impresia că, în ultimă instanță, întreaga activitate va consta în recapitulări teoretice și analize gramaticale, cu care elevii au fost cu adevărat „în- dopați" începînd chiar cu clasa a Vl-a. Principalul neajuns al concepției de predare a limbii române în clasele superioare ale școlii generale este fixat ca un veritabil motto „în ora săptă- mînală de gramatică nu se vor preda noțiuni noi". Se poate oare ca în cele 66 de lecții să se facă doar „aplicări și recapitulări", cînd elevii abia acum încep să înțeleagă și să simtă gustul dez- baterii unor aspecte de limbă cu care n-au făcut cunoștință și de care or să aibă nevoie ulte- ’ ior ? Ne putem permite această risipă zadarnică de timp în con- dițiile cînd volumul informațio- nal din ultimele decenii a cu- noscut o uriașă explozie și a- menință chiar capacitatea omu- lui de a-1 însuși ? Formăm noi oare un spirit atent și explora- tiv în problemele de limbă prin reluarea unor chestiuni deja studiate de cîteva ori ? Nu va intra gramatica într-o „criză de noutăți" dacă „vom pisa" a- celași material încă doi ani și nu vom fi noi vinovați de lip- sa de interes ce va caracteriza lecțiile respective ? S-ar putea susține că în primele 8 clase ale scolii generale nu s-a găsit timp pentru însușirea temeinică a prevederilor înscrise în pro- gramă, cînd gramatica este sin- gurul obiect de studiu care se “ ■ npi p i. io») Mhuiodm.’e uolaj mv Una dintre principalele sarcini aie școlii generale de 10 ani este aceea de a asigura înarmarea ti- neretului cu un bagaj de cunoș- tințe care să fundamenteze pregă- tirea lui tehnică-profesională, per- mițindu-i să urmeze o școală pro- fesională sau o școală de calificare, în lumina acestei cerințe ne per- mitem să facem unele observații și propuneri, în legătura CU proiec- tul de programă pentru școala ge- nerală de 10 ani, la obiectul fizică. W * De la Început trebuie să pre- cizăm că, în perioada actuală, fi- zica nu mai este o știință „emi- namente experimentală". Căile de investigație ale ei nu mai pot fi exclusiv experiențele pe baza că- rora se culeg date și se trag con- F duzii din care, pe baza unor gene- ralizări, să se deducă și să se formuleze legi fundamentale. După părerea mea proiectul noii pro- grame de fizică se axează excesiv pe caracterul experimental al a- cestei discipline. Evident, nu neg importanța experienței de labora- tor pentru întregirea noțiunilor fundamentale transmise elevului, pentru verificarea unor concluzii sau legi și formarea unor deprin- deri practice și, în această privință, înscrierea orelor de laborator în programă, constituie un fapt pozi- tiv. întinde, cu excepția clasei I, pe întreaga durată a școlii, planul de învățămînt rezervîndu-i a- cesteia nici mai mult nici mai puțin decît 526 de ore 7 Reali- zîndu-se pe baza principiului predării concentrice, lecțiile de gramatică cer o reluare a nu- cleului de cunoștințe anterioare (deci, o repetare aproape per- manentă încă din clasele mici) în scopul asigurării unei teme- lii solide pentru noile cunoștințe și integrarea acestora într-un sistem în evoluție; așadar, atît timpul alocat, cît și modalita- tea teoretică de predare ne duc la concluzia că sarcinile gra- maticii elementare s-ar putea realiza fără dificultăți pînă la clasa a VHI-a și n-ar trebui să ne mai punem problema prelun- girii ei în clasele următoare. Dacă realitatea didactică ne a- rată o pregătire generală insu- ficientă în acest sens, aceasta este determinată, nu de nivelul înțelegerii elevilor, sau de lipsă de timp, ci de sărăcia materia- lului lingvistic folosit, de în- cărcarea lecțiilor cu cunoștințe vechi prin reluarea acestora în bloc, de ponderea nejustificată a aspectului teoretic și normativ în dauna actului „creator" ce ar da elevilor posibilitatea nu numai să studieze „limba" alto- ra, ci să-și închege și ei o „lim- bă" a lor, corectă și bogată. Aceste lipsuri nu vor fi li- chidate prin prelungirea studiu- lui gramaticii, prin recapitulare, în clasele IX—X, ci printr-o perfecționare a însăși concepției și sistemului de predare la cla- sele II—VIII. Este adevărat că unele pro- bleme de gramatică, din cauza unui grad mai mare de difi- cultate, nu pot fi abordate, cum tot atît de adevărat e că altele sînt omise nejustificat, (nu văd, de pildă, de ce nu s-ar preda complementul de agent Ia clasa a VIII-a atîta timp cît elevii învață subiectul logic). Tocmai de aceea consider necesară c.ra rezervată în planul de iu vă ’ă - mint la clasele IX—X car nu pentru O noue recacculare a gramaticii, ci penin- însușire* unor probleme generale de lim- bă (aș spune „probleme lingvis- tice" dacă nu m-aș feri de a- cuzarea că alimentez supraîn- cărcarea elevilor). ’ ' r* • ■ - • .11 Condiția modernă a fizicii ca știință se impune reflectată mai pregnant in programă Dar pentru ca aceste ore să nu dea predării fizicii un caracter ex- clusiv experimental, în programă fenomenele fizice trebuie corelate și ierarhizate astfel încît ansam- blul acestui studiu să se bazeze pe noțiuni de structură — factor de bază în înțelegerea acestei științe. După părerea noastră stu- diul fizicii în clasa a IX-a ar tre- bui să înceapă chiar cu noțiunile de structură — molecule, atomi, electroni, substanță și corp mate- rial — despre care elevii au unele cunoștințe încă din clasele VII-VIII și care la chimie, sînt programate tot la începutul clasei a IX-a. După aprofundarea acestor no- țiuni, cred că programa ar trebui sâ prevadă studiul forțelor înter- moleculare și ale energiei interne, mărimi care să constituie nucleele în jurul cărora să se explice și să se interpreteze celelalte fenomene fizice. Or, proiectul de programă este vitregit în acest sens, mărimile amintite fiind introduse ca entități separate și risipite în programa celor doi ani de studiu. La întocmirea programelor tre- buie ținut seama și de corelarea între fenomenele studiate la fizică și chimie, cît și de cunoștințele de matematică pe care le posedă elevii. Comparînd proiectele de programă, observăm că elevii cla- sei a IX-a studiază la fizică, la în acest sens, propun urmă- toarele : Să se precizeze volumul de cunoștințe de gramatică pe care trebuie să-1 aibă un absolvent al școlii de 10 ani (deci, să por- nim de la necesitate). Să se distribuie aceste cunoș- tințe pe clase, în funcție de puterea de asimilare și înțele- gere a elevilor și după o con- cepție unitară (deci, să folosim judicios posibilitățile), astfel ca în clasa a VIII-a să se termi- ne, în linii mari, predarea gra- maticii. Să se facă loc, tot în cadrul orelor prevăzute pentru grama- tică, și altor discipline ale știin- ței limbii, îndeosebi unor ches- tiuni uzuale de lexicologie și stilistică. în clasele IX—X. în ora alo- cată prin planul de învățămînt. să se studieze ..PROBLEME DE LIMBA". Fără să Încerc stabilirea con- ținutului acestui ..obiect", caut să prezint cîteva aspecte în 6- cest sens : în emisiunile de limbă ale radio-televiziunii, în discuțiile dintre oameni, se aude adesea expresia „cuvîntul X vine din cuvîntul V". Absolventul școlii generale, care a învățat propria sa limbă timp de 10 ani. nu-ș poate explica nici de ce nici cum și nici cînd cuvîntul Y a dat naștere cuvîntului X. Pen- tru el limba sa este oarecum suspendată în necunoaștere, nu din cauza lui, ci pentru că ni- meni nu l-a învățau De aceea cred că unele probleme sunete și concrete de etimoteaie tre- buie cunoscute de orice vorbi- tor. Cu acest prilej se not pre- zenta și unele din legile inter- ne de dezvoltare a limbii, -r- mărindu-se acțiunea lor in timp și in sfera aceste.a Dacă ce la clasa a IV-a eie'.vl a auzit oe nenumărate ori ci limba rnmără s-a format din emba larmă, m- meru n*: :—a dem tescrat In *- fara umor exe—pte ia TtKabu- Lir — »i r un* taăof. tacă crocjcarj-cr — 5e ae k cum a avu: kc acest ferxmecu mei ales la cur.’.:** ir. an complexul sonor românesc este mult deosebit de cel latin 'de pildă, „pădure", format din lat. „paludem". pe lingă faptul că are un sunet mai puțin, are 9b 1 o* rr i«. începutul anului, cinematica, unde se cer noțiuni de radicali, ecuații de gradul li și de funcții periodice (la mișcarea uniform variată, la mișcarea circulară și oscilatorie), care la matematică se studiază mai tîrziu. Acesta ar fi încă un argu- ment în susținerea părerii noastre, de a începe studiul fizicii în clast a IX-a cu fizica moleculară și căl- dura. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem, că studiul căldurii și al motoarelor termice este mult mai accesibil, decît fenomenele mecanice, mai ales că proiectul de programă nu prevede „lucrul me- canic produs prin destinderea ga- zelor și a vaporilor, respectiv diagramele de stare". în perioada actuală, volumul de noțiuni și cunoștințe pe care tre- buie să-i dăm elevilor este așa de mare încît ar trebui, pe cît posibil, evitată repetarea anumitor noțiuni la nivele diferite. Din acest punct de vedere, proiectul de programă prezintă o serie de neajunsuri. Bunăoară, la studiul mișcărilor, proiectul de programă prevede predarea separată a mișcării rec- tilinii uniforme, deși aceasta ar pu- tea fi studiată ca un caz particular al mișcării rectilinii uniforme va- riate. Studiind fenomenele din punct de vedere energetic — cum s-a arătat mai sus — noțiunea de doar trei sunete comune și pe aceleași locuri cu etimonul său). Consultarea unor dicționare (ortografice, ortoepice, tehnice, bilingve, enciclopedice etc.) este pentru orice om al timpului nos- tru o necesitate; absolventul școlii generale trebuie să cape- te cîteva cunoștințe de lexico- grafie. să fie învătat cum să folosească dicționarele (într-un control pe această temă, am gă- sit colective întregi de elevi care nu utilizaseră niciodată dicțio- narele). făcindu-se in acest scop exerciții cu diferite tipuri de dicționare. Despre latura ideală a cuvîn- tului — sensul sau înțelesul a- cestuia —. elevii învață cîteva elementare lucruri in cadrul ce- lor 2—3 ore rezervate de progra- ma ceior li ar.i de stuuu. îs- tmcît pe parcursul școlarității e- levu iși îmbogățesc continuu vc- cabuxarul a ies in cadrul c- reJor de lectură si istorie »te- SOSITE LA REDACȚIE Pe adresa redacției noastre eontirraă să sosească nume- roase scrisori privind proiec- tele pUaalii școlii generale de 11 ani și pr«- preca- bil. La statică, srua . forțelor se poate -t-o formă mai generale c - care se deduc cazurile particu c e. e.">a și cîștigînd timp pen‘ru a r.voduce noțiunea de moment. m-e s. con- diția de echilibru. La electricitate și op- că. proiec- tul de programă, respectă acest principiu al ne repetări □ niv ) e diferite, a unor noțium de tportan- ță minoră pentru bage _• ce cunoș- tințe al elevului, fapt poz • ■■ oe care îl subliniem cu satisfac* e Tn concluzie propune— ca pro- grama școlii generale de 10 ani la obiectul fizică, să fie cs-fel întoc- mită încît studiul feno—e-elor să Fie structurat pe baza -ărimilor de forțe și energie. Tn clasa a IX-a, studiul fizicii să înceapă cu feno- mene moleculare și tenn.ee și să se evite — unde este pos bil — re- petarea la nivele difere a unor noțiuni și fenomene de i—portanță minoră pentru practică. Prof. ing. IOAN FRUJINĂ Timișoara • M*â «crkMTÎ we rr- •tr* la toesl pe eare II erupă tn pr eetal ptanalai dr in- vitimint al școlii generale tacrărite practice. Isocu S .-zh.r* din Birlad. de pildă, mține menținerea la clasele V-Vm a eel pnțin două ore pe aăpiăminâ, ea piuă acum pentru lucrările practice. în scrisorile primite de la două profesoare din Galați, Dorina Lazarovici, de la Școala generală nr 24 și Maria Aiexe de la Școala generală nr. 28 am întîlnit păreri comune : prea puțin loc afectat pregătirii fetelor pentru viață ; orele de lucru de mină și gospodărie pre- văzute în proiectul de plan sint insuficiente. In conclu- zie se propune ca în clasele a V-a și a Vl-a să fie afec- tate cîte două ore săptămi- nal acestei discipline, iar in clasele VH-X cîte o oră, plus activitatea care se desfășoară în cercuri. Larga consultare a cadre- lor didactice, pe care a or- ganizat-o inspectoratele ju- dețene, propunerile care au fost primite direct la Minis- terul învățămîntului și nu- meroasele opinii pe care le-am publicat pînă acum în paginile gazetei noastre vor constitui desigur prețioase sugestii pentru definitiva- rea planulni de învățămînt al școlii generale de 10 ani și a programelor școlare. De curind s-au împlinit 100 de ani de la nașterea Nadejdei Kon- stantinovna Krupskaia — soția, prietena și tovarășa de luptă a marelui Lenin. Eminentă militan- tă a Partidului Comunist al U- niunii Sovietice, mare teoretician al pedagogiei sovietice, om plin de farmec, simplu și sincer, Na- dejda Konstantinovna s-a bucu- rat de respectul adine și de dra- gostea a milioane de oameni. Ea a trecut. împreună cu Le- nin prin toate asprele încercări ale lupte: impetriva țarismului — urmăriri. închisori, exil și, aflată in primele rinduri ale luptători- lor pentru o viată luminoasă, a intimpinat revoluția din 1917. A. M Gorki caracteriza drumul vieții sale — drumul unui revo- luționar de profesie — ca un drum greu și strălucit. Dar pentru Nadejda Konstanti- novna a existat și o altă sferă de activitate căreia i-a închinat tot snEetiil său : frontul invățămin- tul-ui. Începînd chiar din primele riie ale nașterii celui dinții stat tore-ic-t.1 rănesc din lume, toata nănsformămle din domeniul ir.vătămir.tulni și educației sînt in- drw’mtn legate de numele Na- oe'ăe: Konstantinovna. Pentru profesorii sovietici ea este nu nu- mai un exemplu insuflețitor de siu^re a partidului și a poporu- ?__ c s: o călăuzitoare înțeleaptă, O Ixvătâtcare iubită. r*_.ă MarLf Cmmbrie 1917 tî- năra Republică Sovietică avea de -er '-. domeniul invățămin- r__. publio sarcini de o excep- •„•cnili d -iruhste : trebuiau in- •-.nse Întunecimea și ignoranța de vearur. • maselor largi aie po- p:r_l— d:n rinduriie căruia trei sferturi erau neștiutori de carte ; tret’—a construita o școală nouă — o sc-ala pentru toți copiii, pmctpcai difer.tă de școala bur- g-era . trebuia sa se realizeze o autentică revoluție culturală si. ma_ a.es. trebuia să se deschidă , । - p: ug. .u ui ui ș.. i n t a si r-—yâ Nadejda Konstantinovna Krupsicaia, trimisă de partid sâ muncească la Comisariatul po- ca: t—_ pentru învățăm.nt, a a- cus o onuthuție neprețuită la renovarea tuturor acestor sarcini. Apceutjrd însemnătatea activității eu prur.-l comisar al poporului pentru invăjâmint. An atol \ asî- î ev-.c: Lunaeearski scria: ..Au fost zile colosale prut orizontul lor creator, prin amploarea elanului l?r. posibile numai datorită pre- gltiru si fermității gîndirii inspi- • 2tc«rei Comisar.atuîui poporului, N. K. Krupskaia-. Nu odată Lu- r.acearsk; a numit-o pe Nadejda Konstanunovna „sufletul Comisa- : iatulu; poporului pentru învăță-* mint". în cimpul atenției sale in- trau’foaie problemele, începînd cu educația preșcolară și sfirșind cu știința pedagogică. Nu este posi- bil să vorbești despre toate în- tr-un simplu articol de ziar, chiar dacă ar fi numai să le enumeri; de aceea îmi propun să atrag a- tenția cititorilor numai asupra u- nui singur aspect, deosebit de im- portant — acela care privește munca profesorului. Nadejda Konstantinovna a vi- sat și s-a pregătit încă din copi- lărie pentru a fi profesoară. A lucrat ea însăși în școală și cu- noaștetea cîtorva limbi i-a permis să studieze amănunțit experiența învățămîntului dintr-o serie de țări. De aceea, știa foarte bine cît de frumoasă, dar și cît de grea este munca profesorului; ea nu idealiza această muncă. Avea însă, pentru profesiunea didactică, un mare respect, o excepțională gri- jă. Ea arăta, în legătură cu aceasta, că, pentru a se arăta la înălțimea sarcinii sale, fiecare dascăl trebuie să se perfecționeze continuu, trebuie să privească cu deosebită atenție viața. încă din anii dinaintea revolu- ției, Nadejda Konstantinovna a proiectat, de pe pozițiile marxis- mului, școala nouă, școala pen- tru toți copiii, „unde fiecare să învețe în același timp munca fi- zică și munca intelectuală, să în- vețe să stăpînească viața, s-o creeze". Aceasta era o sarcină complexă. Trebuia să se înceapă cu începutul. Nu exista experien- ță, nu existau oameni pregătiți, în aceasta acțiune și-au găsit uti- litatea strălucitele cunoștințe ale Nadejdei Konstantinovna, ferma ei gîndire pedagogică și acțiunea ei revoluționară. Ea a elaborat și problemele teoriei pedagogice și problemele practicii și, îndeosebi, a acordat un neprețuit ajutor pro- fesorilor, a răspuns la nenumă- ratele lor întrebări, a fost cu a- devărat o învățătoare a învățăto* rilor. O deosebită atenție acorda Na- dejda Konstantinovna pregătirii ideologice a profesorilor. „Mar- xismul mi-a dat cea mai mare fericire — spunea ea — cunoaș- terea drumului pe care trebuie să merg. Drumul n-a fost întot- deauna ușor, dar nu încape în- doială că acesta este drumul drept". într-o scrisoare către A. M. Gorki ea scria că a construi so- cialismul înseamnă nu numai a construi uzine uriașe și a piro- duce cereale. Aceasta nu este de ajuns. A crește oameni este ne- cesar „și minții, și inimii". Una dintre calitățile profesoru- lui bun este de a deștepta inte- resul elevilor față de obiectul pe care îl predă. Dar trebuie să știi cum să satisfaci acest interes. Școa- la — spunea Nadejda Kon- stantinovna Krupskaia — trebuie să-i învețe cu adevărat pe copii să trăiască, și, pentru a- ceasta, ea trebuie să-i învețe să trăiască într-un mod nou, într-o strînsă legătură tovărășească, să-i educe în spiritul disciplinei liber consimțite, să le dea priceperea de a munci împreună, să-i învețe să fie sensibili față de nevoile și lacrimile altuia". O excepțională atenție a acor- dat Nadejda Konstantinovna pre- gătirii politehnice a profesorului. „Numai cunoscînd bine tehnica și industria — spunea ea •- profe- sorul va putea să deștepte inte- resul copiilor față de muncă ; or, fără aceasta nu poate fi vorba de o autentică școală a muncii." Pe primul plan situa Nadejda Konstantinovna personalitatea pro- fesorului. Ea îi sfătuia pe profe- sori să-și amintească întotdeauna că ei reprezintă pentru elevi sur- sa multor impresii adînci. Exem- plul personal al profesorului are o enormă forță în educarea ele- vilor. „Este un prost educator acela care îi învață pe copii să se infrineze, iar el însuși nu se în- frinează. care le vorbește copii- lor despre spiritul tovărășesc, iar el însuși se comportă față de ei nu ca un tovarăș, ci ca un șef. Copiii sint deosebit de sensibili față de orice ipocrizie. Ei sînt foarte stricți în această privință și nu suportă nepotrivirea dintre cuvînt și faptă". Nadejda Konstantinovna chema corpul didactic să activeze în rîn- durile oamenilor muncii. Ea spu- nea că este cu desăvîrșire impo- sibil să vorbești despre realizarea învățămîntului general și despre politehnizarea școlii fără să atragi în această acțiune masele și fără să o legi de munca culturală în rîndurile adulților. Nadejda Konstantinovna lucra excepțional de mult. Ziua ei de muncă la Comisariatul poporului pentru învățămînt începea la ore- le 5 sau 6 dimineața. Tovarășii săi de muncă își amintesc că spu- nea, în glumă, că și ea trebuie să-și facă acasă în fiecare zi „lec- țiile". Și în fiecare dimineață aducea cu sine teancuri de manuscrise citi- te, zeci de răspunsuri la scrisori, scrise cu mîna proprie, schițe pentru diferite referate și multe altele. Nadejda Konstantinovna ne-a lăsat moștenire o neprețuită li- teratură. Ea este autoarea primei biografii a lui Vladimir Ilici Le- nin. Numai opera ei pedagogică cuprinde 11 volume. „Mi-a fost dată — scria Na- dejda Konstantinovna Krupskaia — marea fericire de a vedea cum țara noastră, dintr-o țară a în- tunericului, dintr-o țară a sără- ciei, dintr-o țară a țarismului stri- vitor, a moșierilor și capitaliști- lor, s-a transformat în țara so- cialismului. Aceasta este cea mai măreață fericire". Pentru noi, cei de astăzi, numele luminos al Na- dejdei Konstantinovna Krupskaia este un exemplu însuflețitor. Ne vom sfătui întotdeauna cu dînsa — cu învățătoarea învățătorilor. NADEJDA PARFENOVA redactor șef al publicației sovietice „Ucitelskaia gazeta" 1 . fie la Ministerul învățămîntului In legătură cu organiza- rea cursurilor de pre- gătire în vederea obținerii gradelor didactice, Minis- terul învățămîntului co- munică : Cursurile de pregătire pentru examenele de defi- nitivare în învățămînt se țin în vacanța de pri- măvară în perioada 24.III. 1969 — 4. IV. 1969 la Insti- tutele de perfecționare a cadrelor didactice din București, Iași, Cluj, Timi- șoara, Brașov și Ia Centrul metodic din Craiova, pen- tru profesorii din județele care aparțin acestora. Profesorii care predau specialitățile: 1. engleză. 1. franceză, 1. germană, I. latină, muzică, desen și defectologie din toată țara, vor urma cursurile de pregătire la I.P.C.D.-Bucu- rești, cu excepția pro- fesorilor de 1. franceză și muzică din județele ce a- parțin de I.P.C.D.-Iași. care vor urma cursurile la acest institut. Profesorii care predau I. maghiară și obiecte de învățămînt în 1. maghiară vor urma cursurile la I.P.C.D. Cluj. Profesorii care predau 1. germană (limba mater- nă), I. sîrbă, 1. cehă, vor urma cursurile de pregă- tire la I.P.C.D.-Timișoara. Profesorii care predau specialități tehnice din invățămîntul profesional și tehnic, vor urma cursurile de pregătire în București, în perioada 24. III. — 4. IV. 1969. Cursurile de pregătire pentru învățători vor fi organizate de Institutele de perfecționare, împreună cu inspectoratele școlare pe Județe sau centre In- terjudețene. Profesorii din județele care aparțineau Centrului metodic Deva vor urma cursurile la I.P.C.D.-Cluj sau la I.P.C.D.-București, pentru specialitățile pre- văzute mai sus. Educatoarele din învă- țămîntul preșcolar vor ur- ma cursurile de pregătire la Institutele de perfecțio- nare de care aparțin (in- clusiv Centrul metodic- Craiova). învățătorii din școlile speciale vor urma cursu- rile de pregătire la I.P.C.D.-București. Institutele de perfecțio- nare a cadrelor didactice vor comunica inspec- toratelor școlare județene localitățile unde vor avea loc cursurile de pregătire. ★ In legătură cu concursu- rile de literatură română, matematică, fizică $1 chi- mie — se fac următoarele precizări : Faza pe localitate a con- cursului de matematică pentru elevii din școlile generale (clasele VI, VII. VIII) se va desfășura în ziua de duminică 23 mar- tie, orele 10 a.m. Faza pe județ a concur- sului de literatură română, matematică, fizică și chimie pentru elevii din liceele de cultură generală, liceele de specialitate, liceele pedago- gice și școlile profesionale și tehnice se va desfășura în zilele de 24—25 martie 1969. Lucrările acestei faze a concursului încep în ziua de luni, 24 martie 1969, orele 10 a.m. Tabere-curs pentru profesorii de geografie Concentrindu-și preocu- pările pentru sprijinirea pregătirii postuniversitare a geografilor din școli, So- cietatea de științe geogra- fice va organiza în vacan- ta de vară a acestui an — între 15—27 iulie — cea de a X-a serie a taberelor- curs pentru profesorii de geografie din școlile de la orașe și sate. în continuare — în zilele de 28—31 iulie a.c. — toți profesorii din tabere se vor reuni la Ctmpulung-Muscel pentru a participa la Consfătuirea pe țară a S.S.G. La această a doua consfătuire pe țară organizată de societate (prima a avut loc in luna iulie 1968, la Sighișoara), se vor prezenta comuni- cări de specialitate și re- ferate în legătură cu locul și rolul geografiei în școală, in lamina docu- mentelor Conferinței Na- ționale a cadrelor di- dactice. Consfătuirea va fi urmată de o aplicație practici pe itinerarul Brașov — Sibiu — Defileul Oltului — K. Vîlcea — Pi- tești. In programul fiecărei ta- bere-curs se înscriu confe- rințe și comunicări de spe- cialitate și metodlco-didac- tice, aplicații zilnice pe teren, vizite docnmentar- științifice la obiective eco- nomice și social-cullurale, colectări de materiale di- dactice, discuții și schimb reciproc de experiență di- dactică. Fiecare tabără va cuprinde 35—10 profesori și va fi condasă de cadre di- dactice universitare sau cercetători științifici. Vor fi organizate 6 tabere-curs — activitatea fiecăreia des- fășurîndu-se pe teritoriul unuia sau mai multor ju- dețe, Astfel, una dintre tabe- rele-curs își va desfășura programul în Munții Apu- seni. Ea va înlesni cunoaș- terea geografiei, geologiei, economiei și speologiei Munților Apuseni și a zo- nei din imediata lor apro- piere. Tabăra-curs din Ba- nat va edifica profesorii asupra genezei și evoluției Defileului Dunării, asupra importanței sistemului hi- droenergetic și de naviga- ție „Porțile de Fier", asu- pra caracteristicilor relie- fului și carstului bănățean, precum și ale economiei regiunii. Tabăra-curs din zona Hațeg va mijloci a- profundarea unor proble- me geologico-geografice de ordin teoretic și aplica- tiv privitoare la zonele de- presionare Hațeg și Petro- șeni, culoarul Mureșului, defileul Jiului ș.a„ Ia spe- cificul economic și istori- co-geografic al acestor re- giuni. Tabăra-curs Bistri- ța-Năsăud va evidenția par- ticularitățile geografice a!e nord-estului Transilvaniei, caracteristicile rețelei hi- drografice de aici, punerea în valoare a resurselor na- turale din bazinele Mure- șului și Oltului. Tabăra- curs de la Suceava-Bicaz se va desfășura din Mol- dova de Nord pînă Ia Ba- cău, urmărind studiul ob- cinelor Bucovinei și al Subcarpaților Moldovei ; se vor face ascensiuni pe Ra- rău și Ceahlău. Vor fi pre- zentate morfologia și eco- nomia văilor Bistrița și Bicaz, monumentele isto- rice și de artă din Mol- dova. Spre deosebire de cele 5 tabere amintite Ia tabăra-curs de Ia Tg. Jiu. care va funcționa între 20—27 iulie a.c. se vor or- ganiza activități geografice de specialitate și metodi- co-didactice pentru profe- sorii în curs de calificare. Se vor studia Subcarpații dintre Motru și Olt, zonele de carst din regiune, ex- ploatările de cărbune și petrol. La fiecare tabără- curs se va acorda atenția cuvenită particularităților regionale din domeniul ge- ografiei populației și așe- zărilor șl geografiei turis- mului, Profesorii de geografie se pot înscrie la aceste ta- bere-curs pînă la 25 apri- lie a.c. Amănunte în legă- tură cu programele tabe- relor, condițiile de înscri- ere și participare la ele vor fi comunicate în șe- dințele cercurilor pedago- gice din luna martie a.c. Cu începere de la 15 mar- tie a.c.. aceste informații pot fi obținute de la ins- pectoratele școlare jude- țene și de la filialele Socie- tății de științe geografice. Simpozion cu tema „Bazele psiho-pedagogice ale activității pionierești4* Tn cinstea celei de a XXV aniversări a eliberă- rii patriei noastre și a ce- lei de a XX-a aniversări a înființării Organizației Pio- nierilor din România, în zilele de 23—24 mai a.c. Consiliul National al Organizației Pionierilor și Institutul de științe pe- dagogice vor organiza. la București, simpozionul național cu tema: „Ba- zele psiho-pedagogice als activității pionierești". Lu- crările acestei manifes- tări științifice se vor desfășura în cadrul a trei secții: teoria pedago- gică a activității pionie- rești ; psihologia vîrstei pionierești și metodica ac- tivității pionierești. La simpozion pol partici- pa cu comunicări activiști ăi Organizației Pionierilor și cadre didactice din învă- țămîntul superior si de cul- tură generală din toată țara. Cei ce doresc să par- ticipe cu lucrări vor îna- inta pînă la 20 martie a.c. Consiliului Național al Or- ganizației Pionierilor, b-dul prof. dr. Gh. Marinescu nr. 2, Sector 6, Oficiul poștal nr. 35, titlul comunicării, împreună cu un rezumat al incrării de circa o pa- gină dactilografiată. Co- municarea, avînd o extin- dere de 8—10 pagini dacti- lografiate (în 3 exemplare), va fi înaintată pînă la 25 martie a.c. Comunicările primite după această dată sau cele ce nu se vor în- cadra în tematică nu vor fi incluse în programul simpozionului. PAGINA 3 PROGRAMELE COHCURSULUI DE ADMITERE IN LICEU PENTRU ANUL ȘCOLAR W-1970 Concursul de admitere în liceele de cultură generală și de specialitate se va susține la următoarele obiecte de învățămînt: — limba română — scris și oral; — matematică — scris și oral; — istoria României — oral (numai pentru liceele de cultură generală și liceele pedagogice). La concursul de admitere în liceele și secțiile cu limbile de predare MATEMATICA ARITMETICA (clasa a V-a) ale naționalităților conlocuitoare (scris și oral). se susține examen și la limba maternă Sistemul metric lui Euclid. Unghiuri formate de două drep- te tăiate de o secantă. Cazul cînd dreptele sînt paralele (fără demonstrație). Mișcarea de translație. Unghiuri cu laturile para- lele. Unghiul exterior unui triunghi. Conse- cințe. Suma unghiurilor interioare ale unui triunghi și ale unui poligon convex. scris în cerc; latura și apotema sa în func- ție de raza cercului. Aplicație : cateta opu- să unghiului de 30° este egală cu jumătate de ipotenuză. Lungimea cercului (intuitiv) și a arcului de cerc. Reuniunea și intersecția. Mulțimea numei •lor întregi. Numere întregi (pozitive și negative). Zero. Valoarea absolută. Arii Patrulatere LIMBA ROMÂNĂ val) și demonstrativ (adjectival). Declina- rea articolului. Adjectivul. Felurile adjec- tivului. Acordul adjectivului cu substanti- Unitățile de măsură pentru lungimi, arii, volume, capacitate, masă, timp. Multiplii și submultiplii lor. Operații cu numere naturale și zecimale LECTURA LITERARA vul. de Iul Declinarea comparație adjectivelor adjectivului. Gradele ale adjectivului. Ro- în propoziție. Pro- Patrulaterul. Trapez, definiție și clasifi- carea. Paralelogramul, definiție și construc- ție. Proprietăți. Dreptunghiul, rombul, pă- tratul ; construcții; proprietăți, axe de si- metrie. Noțiunea de arie. Aria dreptunghiului, pătratului, paralelogramului, triunghiului, rombului, trapezului, poligoanelor regulate și neregulate, a cercului și a sectorului cir- cular. Din materia clasei a V-a: Partidului, de George Lesnea ; Mama, de George Coșbuc ; Cîntecul răzeșului ; Prî- slea cel voinic și merele de aur ; Sergen- tul, de V. Alecsandri ; Puiul, de I. Al. Bră- tescu-Voinești ; Domnu’ Trandafir, de M. Sadoveanu. Din materia clasei a Vl-a: Iubește țara dealul, de N. (fragment), de românii, de C. Alecsandri. ta, de Mihai Beniuc; Bălcescu ; Scrisoarea Ar- III M. Eminescu ; Sobiețki și Negruzzi ; Iarna, de Vasiie Din materia clasei a VII-a : Lupta de Ia Vaslui, de M. Sadoveanu ; Toma Alimoș ; Mihai și călăul, de N. Băl- cescu ; Lupul moralist, de Gr. Alexandres- cu : Călin (File din poveste) — fragment — de M. Eminescu ; Arendașul român, de I. L. Caragiale; Un om năcăjit, de M. Sado- veanu ; Fefeleaga, de I. Agîrbiceanu; Moartea căprioarei, de N. Labiș ; Fabrică și munte, de Geo Bogza. numele. Pronumele personal. Declinarea pronumelui personal. Pronumele reflexiv. Pronumele și adjectivul posesiv. Pronu- mele și adjectivul demonstrativ. Pronumele și adjectivul interogativ. Pronumele rela- tiv. Pronumele și adjectivul nehotărit. Pronumele de întărire. Pronumele de po- litețe. Declinarea prenumelor. Acordul pre- numelor și adjectivelor pronominale. Nu- meralul. Numeralul cardinal, multiplicativ, distributiv, adverbial. Numeralul ordinal. Declinarea și rolul lor în propoziție. Ver- bul (număr, persoană, timp, mod). Modu- rile personale și nepersonale. Cele patru conjugări. Locuțiuni verbale. Verbe auxi- liare. Verbe tranzitive și intranzitive. Con- jugarea verbelor la diateza activă, pa- sivă, reflexivă. Conjugarea verbelor Puterea unui număr. înmulțirea și îm- părțirea puterilor cu aceeași bază. Ordinea efectuării operațiilor. Paranteze. Media aritmetică. Divizibilitatea numerelor Divizor. Multiplu. Divizibilitatea cu 2 și 5. 3 și 9 (fără demonstrație). Numere pri- me și prime între ele. Descompunerea unui număr în factori primi. C.m.m.d.c. și C.m. m.m.c. al mai multor numere date. Fracții ordinare GEOMETRIA GEOMETRIA ÎN SPAȚIU (clasa a VIII-a) neregulate și impersonale. verse. Adverbul. Felurile (loc, timp, mod). Locuțiuni Gradele de comparație ale Prepoziția. Prepoziții simple Formele in- ad verbelor adverbiale, adverbului, și compuse. Amplificarea și simplificarea fracțiilor. Aducerea fracțiilor la același numitor. A- dunarea și scăderea fracțiilor. înmulțirea. Aflarea unei fracții dintr-un număr. îm- părțirea fracțiilor. Aflarea unui număr cînd se cunoaște o fracție din el. Fracții zecimale Locuțiuni prepoziționale. Conjuncția. Con- juncții coordonatoare și subordonatoare. Locuțiuni conjuncționaie. Interjecția. Felu- rile interjecției. Operații cu fracții zecimale. Transforma- rea unei fracții ordinare în fracție zecimală (finită și periodică). Transformarea fracți- ilor zecimale (finite și periodice) în fracții ordinare (fără demonstrație). Din materia clasei a VIII-a : Miorița ; Dan, căpitan de plai (fragment), de V. Alecsandri; împărat și proletar (fragment), de M. Eminescu : Amintiri din copilărie (fragmentele studiate in clasele V—VIII), de I. Creangă ; O scrisoare pier- dută (fragment), de I. L. Caragiale; Bu- dulea Taichii, de I. Slavici ; în miezul ve- Sintaxa ARITMETICA rii, de G. Coșbuc ; Pădurea (fragment), de L. Rebreanu ; M. Sadoveanu ; Flămînzenii, ghezi; Născocitorul, de T. Bistrița și pe Trotuș, de Geo spînzuraților Baltagul, de de T. Arghezi : Bogza. Ar- Pe Liceele cu limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare (cu excepția liceelor și secțiilor cu limba de predare maghiară) LECTURA LITERARA Din materia clasei a V-a: Domnu’ Trandafir, de M. Sadoveanu : Bunica, de B. Șt. Delavrancea : Cintec pentru patrie (fragment), de Otilia Cazi- mir ; Mama, de G. Coșbuc. Din materia clasei a Vl-a : Novac și Corbul ; Dimineața, de V. A- lecsandri; Iarna, de B. Șt Delavrancea ; Vestitorii primăverii, de G. Coșbuc; Iu- bește țara ta, de Mihai Beniuc. Sintaxa propoziției. Felurile propoziției după scopul comunicării, după formă, după alcătuire. Părțile principale ale propozi- ției : subiectul și predicatul. Acordul pre- dicatului cu subiectuL Părțile secundare ale propoziției : atributul și complementul Atributul adjectival, substantivai 'geniti- val. prepozițional, apoziția). Atributul pro- nominal. Atributul verbal și adverbial Complementul direct ți indirect. Comple- mentul circumstanțial de loc, de timp, oe cauză, de scop, de mod. Sintaxa frazei. Propc-zfția principală * propoziția secundară. R pcrnăl de coordo- nare și subordonare. Ut.jr.Jonarea pr:' ".ix- tapunere și cu ajutorul con; c- Propozițiile coordonate copulative, adver- sative. disjunctive și conclusite. Propc-ri- ția subordonată subiectivă, predicativi a- tributivă. completr-ă directă, indirectă. Propoziția circumstinția'ă se ’oc. de timp, ae cauză, de scop, de mod. cocșevuti-â. condițională, coneesh ă. (clasa a Vl-a) Extragerea rădăcinii pătrate Rădăcina pătrată. Definiție. Extragerea rădăcinii pătrate dintr-un număr natural, dintr-un număr zecimal (se va da numai regula). Rădăcina patratâ cu o aproximație dată. Rădăcina patrată dintr-un produs, d:r.tr-o fracție ordinară. Rapoarte și proporții Definiția raportului, proprietăți. Aflarea usc termen c'nd se cunoaște valoarea ra- portului și celălalt termen. Definiția oro- pcmieL Proprietatea fundamentală. Calcu- larea unui termen necunoscut al unei pro- rcr* l. Media pronorțion: !ă. calcularea ei. Șir ce rapoarte egale, proprietăți. Mărimi direct și invers proporționale Notă : Programa de gramatică are la nostințele predate In clasele a V VIII-a. Din materia clasei a VII-a : Lupta de la Vaslui, de M. Sadoveanu ; Toma Alimoș ; Mihai și călăul, de N. Băl- ceseu; Lupul moralist, de Gr. Alexan- drescu ; Călin (File din poveste) — frag- ment — de M. Eminescu; Arendașul m- rnân, de I. L. Caragiale : Un om năcăjit, de M. Sadoveanu ; Fefeleaga. de I. Agîrbicea- nu ; Moartea căprioarei, de N. Labiș ; Fa- brică și munte, de Geo Bogza. Din materia clasei a VIII-a : Miorița ; Dan, căpitan de plai (fragment), de V. Alecsandri; împărat și proletar (fragment), de M. Eminescu ; Amintiri din copilărie (fragmentele studiate în clasele V—VIII), de I. Creangă ; O scrisoare pier- dută (fragment), de I. L. Caragiale : Bu- dulea Taîchîî, de I. Slavici ; în miezul ve- rii, de G. Coșbuc; Pădurea spînzuraților (fragment), de L. Rebreanu : Baltagul, de M. Sadoveanu ; Flămînzenii. de T. Ar- ghezi ; Născocitorul de T. Arghezi ; Pe Bis- trița și pe Trotuș, de Geo Bogza. Liceele și secțiile cu limba de predare maghiară ISTORIA ROMÂNIEI Prcbleme In care intră două mărimi di- ■ct sau invers proporționale (regula de e: sn?p;â\ Probleme cu mai multe mă- — • reg-ti?. ce trei compusă). Metoda redu- —1: la critate si a proporției. împărțirea rum-ăr dat Ln părți direct și invers c"aîe cu mai multe nbmere date. Procente LECTURA LITERARA Din materia clasei a V-a: Țara mea, de Mihai Beniuc; Domnu’ Trandafir, după M. Sadoveanu : Bunica, de B. Șt. Delavrancea ; Iarna pe uliță, de G. Coșbuc. Din materia clasei a Vl-a : Doina; Peneș Curcanul (fragment), de V. Alecsandri ; Bunicul, după B. Șt. De- lavrancea ; Puiul, de I. Al. Brătescu-Voi- nești; Vestitorii primăverii, de G. Coș- bue. Din materia clasei a VII-a : Lupta de la Vaslui, de M. Sadoveanu ; Toma Alimoș ; Mihai și călăul, de N. Băl- cescu ; Lupul moralist, de Gr. Alexan- drescu ; Călin (File din poveste) — frag- ment — de M. Eminescu ; Arendașul ro- mân. de I. L. Caragiale ; Un om năcăjit, de M. Sadoveanu, Fefeleaga, de I. Agîrbi- ceânu ; Moartea căprioarei, de N. Labiș ; Fabrică și munte, de Geo Bogza. Din materia clasei a VIII-a: .Miorița ; Dan, căpitan de plai (fragment), de V. Alecsandri ; împărat și proletar (fragment), de M. Eminescu ; Amintiri din copilărie (fragmentele studiate în clasele V—VIII), de I. Creangă ; O scrisoare pier- dută (fragment), de I. L. Caragiale ; Bu- dulen Taichii, de I. Slavici ; în miezul ve- rii, de G. Coșbuc ; Pădurea spînzuraților (fragment), de L. Rebreanu ; Baltagul, M. Sadoveanu ; Flămînzenii. de T. ghezi; Născocitorul, de T. Arghezi; Bistrița și pe Trotuș, de Geo Bogza. Notă. de Ar- Pe Elevii vor fi examinați și din noțiunile de teorie literară predate în clasele V— VIII, la lecturile cuprinse în programa concursului de admitere. GRAMATICA Morfologia Substantivul. Substantivele comune și proprii. Numai ul substantivelor. Substan- tive colective. Substantive cu forme multi- ple de plural. Genul substantivelor. Cazu- rile. Declinarea substantivelor. Articolul. Articolul hotărît, nehotărît, posesiv (geniti- Orinduirea comunei primitive, pietre; «: epoca meuieioc Gete—f Orinduirea sclavagistă. SiîîU! Daciei de «sire îmcerui rom.3- Dst mană. Epoca de trecere ia fetwtăEi București. Piața Sclnteil nr, 1. Telefon 17.WJ0. Abonamentele se fae la oficiile poștala, faetoill poetaU st la difuaorfi din unitățile de învățămînt Tiparul > Can^toete' Poligrafic Casa Sctntctl