Proletari cRn loate țările, uniți vili Anul XXI-Nr. 985 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ COMUNICATUL Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatul alegerilor j. j- j-ij jn ^area ^unare ilă a Republicii liste România ilă Centrală, verificînd procesele lor electorale de circumscripție și >rale ale secțiilor de votare cu pri- egerilor de deputați în Marea Adu- ziua de 2 martie 1969, a constatat In listele de alegători au fost înscriși 13.^82.249 cetățeni. Din numărul total al alegătorilor înscriși în liste g-au prezentat la vot 13.577.143 alegători, adică 99,96 la sută. Pentru candidații Frontului Unității Socialiste au votat 13.543.499 alegători, reprezentînd 99,75 la sută din numărul total al alegătorilor care au luat parte la vot. Au votat împotrivă 30.748 alegători, adică 0,23.1a —•mărul total al votanților. ’e, potrivit legii, 2.896 voturi, i din numărul total al voturi- i Centrală nu s-au depus con- erațiunile comisiilor electorale Vineri 7 martie 1969 4 pag. 25 bani 8 MARTIE L'n buchet de flori — sim- bolic mesager al respectului ți dragostei — dăruit celei care de la primii păți pe ca- lea cunoațte-ii ți ptod pe treptele cele mai tnalte ale invățămintuirri călăuz ețte tinăra generație. Sînt mobilizate toate capacitățile locale . OPȚIUNE h . JPORULUI Istoria contemporană a po- porului nostru va consemna in analele sale evenimentul petrecut la 2 martie 1969 în România cu litere de aur. în- tr-o impresionantă unanimi- tate muncitorii, țăranii, in- telectualii, toată suflarea cu drept de vot de pe meleagu- rile patriei s-a prezentat u- niră de un ideal comun în fata urnelor, exprimindu-țP voinfa fermă de a ridica fora pe culmile progresului și. ci- vilizației comuniste. In cifre sintetice și dense dar pline de semnificații majore. Comuni- catul Comisiei Electorale Cen- trale arată că din totalul a- legătorilor (13 582 249) înscriși în liste s-au prezentat să-și exercite dreptul lor la vot 13.577.143 de cetățeni, adică 99,96 la sută. Dintre aceștia pentru candidații Frontului Unității Socialiste au votat 13.543.499 de alegatori, repre- zentînd 99,75 la sută. Sînt date care demonstrează con- vingător că milioanele de ce- tățeni ai patriei au întărit prin votul introdus în urnă opțiunea lor fermă pentru ca- lea pe care poporul nostru a pășit acum un sfert de veac și pe care este hotărît să îna- inteze fără preget spre noi izbînzi, și-au reafirmat încă o dată adeziunea deplină față de politica internă și externă marxist-leninistă a Partidu- lui Comunist Român. Ei au acordat cu încredere votul lor candidaților Frontului Uni- tății Socialiste pentru că sînt convinși că deputății aleși, pă- trunși de înălțătorul senti- ment al responsabilității so- ciale, le vor reprezenta cu cinste și demnitate interesele în forul suprem și în organele locale ale puterii de stat. Ei și-au dat votul socialismului pentru că această orînduire a redat omului demnitatea, eliberîndu-l de asuprire, ex- ploatare, umilință. Socialis- mul a asigurat omului un nou cadru social de afirmare, fă- cîndu-l stăpîn pe vasta, bază a economiei, științei și cul- turii, pe întregul sistem al conducerii treburilor publice, sădindu-i conștiința că el răspunde de țară, că dezvol- tarea și înflorirea patriei a- sigură — prin mecanismul democrației socialiste — pros- peritatea personalității sale. Toate aceste realizări au in- suflat fiecărui cetățean, indi- ferent de categorie socială, profesiune sau naționalitate, sentimentul de libertate și mîndrie, convingerea că se poate afirma nestingherij pe tărimul vieții sociale, că își poate manifesta plenar ener- gia, capacitatea și talentul in slujba patriei, a progresului României pe drumul socialis- mului și comunismului. Stă- pîn pe țara sa, pe ziua sa de azi, cetățeanul patriei noastre este stăpîn pe viitorul său, pe viitorul patriei socialiste pen- tru care a votat cu sentimen- tul datoriei împlinite la 2 martie. Pe temelia izbânzilor de pînă acum, acest viitor se înfățișează azi maselor mai limpede decit aricind, cu certitudinea prevederilor că* rora le-a dat glas, în cuvînful său Ia marea adunare electo- rală din Capitală, tovarășul Nicolae Ceaușescu. în cuprin- zătoarea sa expunere, care deschide o exoresivă priveliște a zilei de mîine a patriei, se spune că, potrivit studiilor preliminare cu privire la pro- gramul de dezvoltare □ econo- miei naționale în următorul cincinal, în perioada 1971 — 1975, se va obține un volum al producției materiale mai mare decît cel realizat în în- treaga perioadă a primelor trei cincinale 1951—1965. O țară mai bogată, cu o econo- mie și mai prosperă, cu o cultură, știință, învățămînt înfloritoare, cu oameni demni și fericiți, beneficiind din plin de cuceririle civilizației socia- liste — așa dorește poporul să-și vadă patria și pentru a- ceasta a votat cu entuziasm și încredere I Poporul nostru și-a dat vo- tul de preamărire a eliberării țării din bezna și sărăcia, de cinstire — în toate limbile celor ce trăiesc pe meleagu- rile românești — a egalității cetățenești, a stimei umane, a înțelegerii și iubirii reci- proce, a solidarității și frăției, a spiritualității creatoare de valori perene, politicii parti- dului comuniștilor, pentru (Continuare in pag. a 3-a) In cadrul inspectoratelor școlare județene, al liceelor și șco- lilor de toate gradele din întreaga țară, corpul profesoral con- tinuă să poarte însuflețite dezbateri pe marginea Documentelor Conferinței Naționale a cadrelor didactice. Joi 6 martie a.c. Comitetul organi- zației de partid a județului Ilfov a organizat o consfătuire la care au participat toți directorii și secretarii organizațiilor de partid din școlile generale, liceele teoretice, de spe- cialitate și școlile profesionale din județ. în cadrul acestei ședințe de lucru a fost efectuată o amplă a- naliză asupra stadiului îndeplinirii sarcinilor care revin învățămîntu- lui în lumina documentelor de partid și asupra măsurilor care trebuie luate pentru continua îm- bunătățire a procesului instructiv- educativ în lumina acestor docu- mente. La consfătuire, ale cărei lucrări au fost conduse de tov. Gheorghe Necula, prim secretar al Comitetului județean de partid Ilfov și președintele Consiliului popular județean, tov. Cornel Bă- jenaru. secretar cu propaganda al Comitetului județean de partid, după ce a subliniat sucesele obți- nute de școlile din județ pe linia dezvoltării și perfecționării învăță- mîntului, a vorbit despre posibili- tățile care se cer valorificate in continuare pentru dezvoltarea lui viitoare. Numeroși vorbitori care au luat cuvintul pe marginea acestei ex- puneri. între care profesorul Dumitru Ciovlică, director al Li- ceului din Brănești. Aurel Lupescu, directorul Școlii generale din Dragomirești-Deal. Eliza Bur- lacii, secretar al organizației de bază de partid a Liceului din Ur ziceni. Marcela Marinesm. secre- tar al organizației de partid a ca- drelor didactice din comuna Ghim- pați și alții, au abordat probleme de un real interes privind dezvol- tarea viitoare a invâțâmîntului în județul Ilfov. Aceștia s-au referit la necesitatea unor măsuri pentru asigurarea unei bogate documen- tări tehnico-științifice • eorpuric profesoral la modul fn care pre- gătirea profesorilor La domeD.-u specialității pe care o predau, cit și pe pianul pedagog» mode: _< se va răsfrânge in mod pozitiv a- supra perfecționării întregului pro- ces de învățămînt. Au fost, de a- semenea. dezbătute probleme pri- vind asigurarea bazei materiaie a dezvoltări: fevățămintului din ru- dețul Ilfov în asii următori. în județul Constanța inspecta, -i școlar județean a organizat ce a- semenea consfătuiri pe difente centre, cu directorii scoi-.ăor la Xe- gru Vodă, la Ccgealac. sa Hîrșo-. _ la Băneasa. In orașul Constanța etc. In cadru’ acestor consfătu..-. participa nț nor ia discuții le-a fost prezentat un plan de mișun ela- borat de inspectoratul școlar al ju- dețului Constanța pentru traduce- rea în viață a tsoțărinlor Conferin- ței Naționale a cadrelor dxiacbce. (Conti-iuare fn pag. a 3-a) ® Filmul didactic in contextul lecției (pag. 2) • Planul și programele școlii generale de 10 ani in dezbatere (pag. 3) ■ Concepții și sisteme în elaborarea manualelor (pag. 4) UN AMPLU PROGRAM DE ACTIVITATE PENTRU ORGANELE SI ORGANIZAȚIILE > ■* SINDICALE DIN ȘCOLI în climatul de activitate crea- toare sumulat de Conferința Na- țxmală a cadrelor didactice, în toate sectoarele învățămîntului ro- mânesc se inițiază acțiuni menite să ducă la aplicarea în viață a indicațiilor și învățămintelor ce s-au desprins din lucrările acestui înalt forum. La realizarea sarcinilor trasate de conferință, un important rol revine organizațiilor sindicale. _Colaborind mai strins cu Ministe- rul învătărnintului, cu conducerile nstixuiutor de învățămînt — a spus ia Conferință tovarășul Nicolae Ceauseșcu — Uniunea sindicatelor dna invățămint, organizațiile sin- ăieale ale cadrelor didactice trebuie să aducă o mai mare contribuție la înfăptuirea programului de măsuri stabilit de partid în vederea per- fecționării ți dezvoltării instrucției publice in țara noastră, ridicării nivelului muncii profesionale și e- ăarative a întregului nostru corp preîesdral După cum am mai informat pe crCtort nmtrl. in cadrul unei re- cente ședințe lărgite a Biroului Executiv al Comitetului Uniunii SI-eleatelor din învățămînt și Cul- tură au fost discutate sarcinile care revin sindicatelor din învăță- mânt cupă Conferința Națională. Ir. urma acestor dezbateri, biroul a adoptat „HOTARlREA PRIVIND PARTICIPAREA ORGANELOR SI ORGANIZAȚIILOR SINDI- CALE DIN ÎNVATAMINT LA REALIZAREA SARCINILOR RE- IEȘITE DIN LUCRĂRILE CON- FERINȚEI NAȚIONALE A CA- DRELOR DIDACTICE". Ho țări rea reprezintă un am- plu program de activitate, cu- prinzind sarcini de prim ordin care stau in perioada următoare în fața sindicatelor din școli și măsuri pentru sporirea contribuției aces- tora la continua dezvoltare și mo- □err.izare a școlii din țara noastră, !a îmbunătățirea structurii Invăță- mi.-.vului și la organizarea științi- ::că a procesului instructiv-educa- Uv. la antrenarea largă a cadrelor didactice în elaborarea și aplica- rea în viață a acțiunilor Inițiale în acest scop. în hotărâre se prevede, de asemenea, ca Biroul Executiv al Uniunii să participe la elaborarea studiilor efectuate la Ministerul învățămîntului in legătură cu nece- sarul de cadre, definitivarea rețe- lei școlare de toate gradele, înca- drarea cu personal didactic a tu- turor unităților, asigurarea condi- țiilor pentru trecerea la învățămîn- tul general obligatoriu de 10 ani etc. Cadrele didactice cu o bogată experiență vor fi antrenate să participe la perfecționarea progra- melor și manualelor școlare și u- niversitare. De asemenea, organele sindi- cale din învățămînt vor sprijini organizarea unor concursuri și ex- poziții de material didactic, solu- ționarea operativă a propunerilor cadrelor didactice privind îmbu- nătățirea și îmbogățirea sortimen- telor de material didactic în ve- derea modernizării laboratoarelor și atelierelor școlare. Problemele esențiale ale îmbu- nătățirii conținutului învățămîntu- lui vor trebui să stea mai mult în atenția organizațiilor sindicale din școli. Este prevăzut ca, în comite- tele sindicatelor și în birourile gru- pelor sindicale, să se examineze periodic problemele majore care stau în fața unităților de învăță- mint și să se stabilească propuneri care vor fi prezentate și susținute de către reprezentanții organizații- lor sindicale în consiliile profeso- rale și în senatele universitare. La nivelul fiecărei școli, organele sin- dicale vor trebui să îndeplinească un rol mai activ în îmbunătățirea procesului instructîv-educativ. Baza materială a învățămîntului — s-a subliniat la Conferința Na- țională — se cere continuu îmbo- gățită și modernizată. în acest scop. Biroul Executiv va sprijini conducerea Ministerului Învăță- mîntului în ceea ce privește dis- tribuirea și folosirea eficientă a fondurilor prevăzute în buget pen- tru investiții în construcții școlare și universitare, iar reprezentanții sindicatelor din învățămînt în birourile consiliilor județene ale sindicatelor vor sprijini inspecto- ratele școlare pentru a determina îndeplinirea ritmică și integrală a planului de construcții. Pentru aplicarea eficientă a sis- temului îmbunătățit de perfecțio- nare profesională, hotărîrea stabi- lește măsuri menite să asigure larga mobilizare a întregului corp profesoral la acțiunile de informare și documentare, o colaborare strînsă cu conducerile instituțiilor de învățămînt superior din orașe și municipii pentru crearea condiții- lor necesare propagării sistema- (Continuare In pag. a 2-a) RĂSPUNDEM CHEMĂRII CONFERINȚEI Muzeul de arheologie al școlii se va îmbogăți Pentru fiecore învățător și profesor de la școala noastră — Școala generală din co- muna Vîrtoo, județul Doh — Chemarea Conferinței Naționale a cadrelor didactice a constituit un mobilizator îndemn spre a ține pasul cu progresul științei, a des- fășura un învățămînt dinamic, viu, spre a înarma elevii cu cunoștințe temeinice. în întreaga școală se poate constata acum un adevărat curent care tinde spre îmbogățirea informației științifice, spre pregătirea amă- nunțită a fiecărei lecții. în același timp, dorind sâ extindă mijloa- cele de care dispune școala pentru a rea- liza un învățămînt intuitiv, colectivul di- dactic și-a propus să lărgească mult, în acest an, cele patru secții pe care le cu- prinde muzeul creat cu cîțiva ani in urmă. S-au proiectat în acest scop, pentru vacanța de primăvară, cîteva expediții cu elevii în satele vecine sare a se co'ecta unelte și arme istorice, obiecte de ceramică sau de lemn, monede etc. Urmărim, desigur nu numai îmbogățirea secțiilor muzeului școlar, ci și deprinderea elevilor cu noțiuni privind investigația științifică și mai ales, dezvoltarea interesului lor pentru cunoaș- terea trecutului de luptă al poporului, în- tărirea dragostei lor pentru patrie, pentru pămintul și oamenii ei. înv. GH. ALEXANDRU comuna Vîrtopu, județul Dolj Valorificăm noi surse în acțiunea de autoutDare Conferința Națională a cadrelor didactice — a cărei Chemare înflâcâratâ a găsit un larg ecou în rîndurile profesorilor liceului nostru — a acordat o mare atenție multi- plelor aspecte pe care le îmbrățișează mo- dernizarea învățămîntului. Este adevărat că de mai mulfi ani colectivul nostru didactic se străduiește să-și aducă și el contribuția în această direcție. Prin munca entuziastă a unor profesori și elevi, cu mijloace proprii si cu investiții minime, s-au realizat două laboratoare moderne și s-au modernizat cele vechi. Documentele Conferinței Naționale ne-au mobilizat însă spre noi eforturi în direcția modernizării bazei materiale a pro- cesului didactic, ne-au suqerat și ne-au in- dicat noi căi prin care să realizăm această majoră cerință. De curînd, de pildă, a început construirea și perfecționa- rea unor aparate si materiale didactice necesare predării fizicii. Profesorii împre- ună cu elevii au inițiat acțiuni pentru com- pletarea colecțiilor muzeului de științe natu- rale. Pe lingă larga acțiune de autoutilare și modernizare a laboratoarelor, în toate co- misiile metodice din școală se discută despre rezultatele ce s-au abținut pînâ acum în folosirea mijloacelor tehnice audio-vizuale. Prof. MARIN BOBOC ' directorul Liceului nr. 1, Baia-Mare Un cadru propice dezvoltării aptitudinilor Chemarea Conferinței Naționale ne adre- sează nouă, învățătorilor, un îndemn : „Fo- losiți setea de cunoaștere a vîrstelor mici în așa fel incit anii de început sâ fie di- mineți promițătoare. In care încolțesc apti- tudinile și capacitățile*. Pe această cale indicată de Chemarea Con- ferinței mi-om propus ca, în acest an școlar, să valorific în moi mare măsură înclinațiile și aptitudinile micilor mei școlari, atît în cadrul lecțiilor cit și în activitatea din a- fara clasei. Constatînd că mulți școlari au înclinații către activități practice, mi-am propus să creez un cerc la care să antrenez pe toți cei cărora le place să meșterească la anumite construcții tehnice să ocolească în lemn etc Altii, care dovedesc de pe acum înclinații către muzică, desen etc. vor ac- tiva în cercuri cu aceste orofile. Dorința mea este să găsesc pentru fiecare copil o preocupare care să răspundă înclinațiilor lui. Socotesc că în felul acesta îl voi aju»a să-și găsească mai repede drumul către care să se îndrepte în viață. Inițiativa a fost îmbrățișată de fiecare dintre părinți Acum, avînd sprijinul familiei, sînt convinsă că voi putea îndeplini în condi- ții și mai bune acest important deziderat al Chemării. MARTA TRUȘCA învățătoare — Drăgășani Prin stimularea cercetării științifice spre ridicarea nivelului muncii educative Lucrările Conferinței Naționale a cadrelor didactice au scos pregnant în evidență res- ponsabilitățile ce ne revin nouă, profesori- lor, pe toate coordonatele muncit didactice. „Oferiți elevilor în mod sintetic și nova- tor — se spune printre altele în Chemare — datele cele mai importante ale științei mo- derne, dezvoltați-le gîndirea creatoare, cul- tivați-le interesul pentru studiu șî cerce- tare...". „Ferm hotărît să răspundă neîntîrziat prin fapte acestor îndemnuri, colectivul di- dactic al Liceului nr. 25 din București a stabilit o serie de măsuri privind diferitele activități din școală. S-a hotărît, bună- oară, în scopul modernizării mijloace- lor de învățămînt, ca fiecare comisie meto- dică să-și intensifice preocunările pentru folosirea materialelor audio-vizuale, orga- nizînd între altele, demonstrații privind u- tilizarea acestora la capitolele care implică dificultăți. Pentru finalizarea acțiunii de modernizare a metodelor de predare s-a hotărît să se organizeze, la sfîrșitul anului școlar, simpozioane pentru valorificarea cer- cetării metodice efectuate în școala noastră*. Prof RODICA BOȚOMAN director adjunct a1 Liceului nr. 23 din București ■ fl[MB1W ■ miffl lifl - «M 5ffllRRH - «Iffl CORELĂRI TEMATICE ȘI DE STRUCTURĂ COMPOZIȚI- ONALĂ ÎN LECȚIILE DE LITERATURĂ LA CLASA A XII-Ă Programa de literatură română pen- tru clasa a XH-a prevede într-o măsură considerabilă predarea unor cunoștințe care n-au mai fost predate în liceu . p<> «ți ca Al. A. Fhilipplde, Radu BOUreanu, Geo Dumitrescu etc., proza- tori ca Eugen Barbu, Oscar Walter Clsek etc., dramaturgi ca G. Ciprian sau Tudor Mușatescu, reprezentanți ai cri- ticii, teoriei și esteticii literare cum sînt Mihai Ralea, Paul Zarifopol, Vladimir Streinu, Dumitru Popovici, L. Rusu și alții. întrucît profesorii predau pentru prima oară cunoștințele respective — pe care, în bună parte, nu le-am studiat nici în facultate — ar fi fost necesar ca manualul să le prezinte datele cele mai exacte cu putință. In realitate, însă, lucrurile nu stau așa. Citez, cu to- tul la întîmplare, cîteva exemple. In capitolul „Alți cercetători" (pag. 124) citim : „în anul 1938, el (Liviu Rusu — n.n.) publică la Paris „Essai sur la creation artistique" și „Les sens de l’existence dans la poesie roumaine" urmată în 1937, de lucrarea sa mai importantă „Estetica poeziei lirice". E greu de înțeles cum poate 1937 să ur- meze după 1938. Aflăm că piesa Iu: Tudor Mușatescu, reprezentată in 1937 este „Visul unei nopți de tară" (pag. 100). Numele romancierului Cisek os- cilează între Oscar și Oszkar în cu- prinsul aceleiași pagini. Exemplele pot fi înmulțite. S-ar putea spune că in- advertențele sau greșelile semnalate Sînt lipsite de importanță sau se dato- resc tiparului (deși e cam greu de pre- supus că, de pildă, „vară" in loc de „iarnă" este o greșală de tipar). Pă- rerea mea este însă că nu putem vorbi aici de greșeli mai mari sau mai mici, ci de lucruri exacte și inexacte, lată temeiurile pentru care consider că o primă sarcină a noastră a profesorilor pentru etapa următoare a anului școlar o constituie sporirea eforturilor in ve- derea respectării rigurozității științifice Socotesc că precizarea tuturor proble- melor — pornind de la aspectele gene- rale și pînă la cele de amănunt — tre- " buie să pună la contribuție un număr suficient de surse de informație. In ce mă privește, pe lingă datele din ma- nual și din lucrări de sinteză ca ..Ro- manul românesc contemporan- de D. Micu sau „Literatura rom&nă de azi" consult studii din diverse volume de critică literară, precum „însemnări des- pre proză" de Virgil Ardeleanu, „Schițe de critică" de Gabriel Diraislanu, „Miș- carea prozei" de Al. Oprea și altele. O dificultate importantă în munca noastră e determinată de necesitatea predării în două trimestre a unui vo- lum de cunoștințe conceput — inițial — să fie predat în trei trimestre. E adevă- rat că s-au făcut unele reduceri din prevederile programei. Firește, reduce- rile creează posibilitatea parcurgerii in- tegrale a materiei, dar — după păre- rea mea — prejudiciază tocmai ceea ce manualul afirmă că l?i propune să realizeze : să dezvolte metodic un pro- ces complet precum literatura. Ir.tr-a- devăr. se pare că la baza elaborării manualului a stat o concepție unitară și. în consecință, scoaterea unor capi- tole duce in mod fatal la știrbirea ima- ginii de ansamblu. Consider, de aceea, că în etapa care urmează străduința noastră trebuie să se îndrepte și in direcția închegării unei imagini globale, care să permită reliefarea pregnantă a momentelor de seamă ale dezvoltării literaturii române. In acest sens, un mijloc pe care l-am experimentat și care duce la rezultate btme este acela al stabilirii unor permanente și cit mai complexe corelații- Studiind, de pildă, romanul .Setea" de Titus Popovici, a- vem posibilitatea de a defini locul pe care-1 ocupă acest rcma- în literatura noastră prin considerarea unor criterii multiple : tematică, structură compozi- țională. modalitatea abordării realității etc. In felul acesta putem face referiri la alte romane care zugrăvesc pro- b iernatica țărănimii ir. diverse etape ale dezvoltării sociale : Joc* ș* -Răscoa- la* de Rebreanu. -Descuir* de Zaharia Stancu, „Mcromeru" de Marin Preda. O atare perspectivă tematică preir.timpînă și ideea împAram aritecrare a evoluție: literare in „etape". Eleni îșj dau mai bine seama că ne aflăm in fața unui fenomen cultural organic dezvoltat in ansamblul său. această organic ta te a- vindu-și suportul — printre altele — și în persistența unei tematici caracte- ristice. Structura compozițională ne duce apoi ia anaiog:: cu -Răscoala" lui Li" iu Rebreanu. după cum modali- tatea abordării realității determină în- scrierea romanului lui Titus Popovici pe linia tradiției prozei ardelenești de observație realistă cuprinzătoare. Caut ca. de fiecare dată, corelai — ie stabi- lite să nu ducă la digresiuni ci să con- tribuie la sublinierea originalității crea- torului întregul proces, pe care l-am schițat doar mai sus, este menit să dea contur unei concluzii care să fie pe deplin clarificată -pentru elevi: exis- in literatură a unu: puternic fi- lon al prozei de observație realistă. Aș dori să mai subliniez în încheiere un lucru. Programa pentru clasa a XII-a prevede — ținind seama de re- ducerile făcute — predarea unui nu- măr de aproximativ 50 de scriitori. A- bundența numelor și titlurilor ar putea duce — prin forța împrejurărilor — la atenuarea activi Lății in care ar trebui să rezide greutatea specific* a predării : analiza aplicată pe textul literar. Cred că e foarte necesar sa evităm o simplă inventariere de nume, titluri. date, pc- nind un accent mai mare pe analiza textului literar. V.VSILE PARFENIB Ineu PLASAREA FILMULUI DIDAC- TIC ÎN CONTEXTUL LECȚIEI Prin avantajele pedagogice pe care Ie oferă, filmul didactic ar trebui să ocupe un loc de prim rang în arsenalul didac- ticii moderne. Totuși, el continuă să apară încă, în practica unor profesori ca un „eveniment" (nu odată demon- strativ) menit să ilustreze cu ostentație i-.ter.ții manifeste de „modernizare' Fenomenul se explică, bănuim, prin aceea că n-au fost încă recunoscute in mod direct, printr-o utilizare judicioasă și sistematică, valorile certe pr.n care filmul reușește să asigure o considera- bilă sporire a randamentului lecțiilor Pe de altă parte, producția de filme didactice este încă restrânsă, filmele existente sînt insuficient cunoscute și răspîndite, iar literatura metodică pri- vind folosirea lor e încă destul de săra- că. Teoretic, posibilitățile filmului de a ilustra datele unei lecții prin imagini sînt nelimitate. Utilizînd un asemenea film, profesorul poate să perinde în fața elevilor marile taine ale univer- sului, pe care alte materiale didactice nu le reprezintă decît parțial și incom- plet. De la infinitul mic la infinitul mare, de la microcosmos la macrocos- mos el permite, prin limbajul său spe- cific, o nelimitată traversare a timpului și spațiului, asigurind comunicarea unei multitudini de informații comprimate pe o peliculă a cărei derulare durează îndeobște doar circa 10—15 minute. De pildă, profesorul de fizică poate să-i facă pe elevi să vadă și să înțeleagă, în desfășurarea lor, fenomene fizice care nu pot fi redate nici experimental. Adesea, explicațiile asupra unor feno- mene ca descompunerea luminii, re- fracția. difracția, mișcarea electronilor pe orbită etc. rămin neclare elevilor pentru că nici cuvintele, nici planșele, nici modelele statice și nici experien- țele de laborator nu le permit profeso- rilor să facă pe deplin înțelese meca- nismele intime ale unor atari fenomene. Tocmai acest lucru îl poate face filmul didactic. Avînd posibilitatea să prezinte într-un ritm încetinit fenomene care în realitate se desfășoară cu viteze mari sau, dimpotrivă, intr-un ritm accelerat fenomene a căror derulare reală este prea lentă pentru a fi perceptibilă, fil- mul poate să facă vizibilă fiuorescența substanțelor în ultraviolet, înmuguri- rea drojdiilor, creșterea și înflorirea unei plante. Lipsit de încorsetarea limi- telor de spațiu și timp, el reanimă în fața elevilor civilizații milenare, epoci și societăți străvechi, îi poartă pe toate meridianele globului, în pădurile ecua- toriale sau pe calotele glaciale ale po- lilor, In străfunduri de peșteri sau pe culmi montane. Dispunând de un întreg arsenal de modalități specifice de exprimare — trucajele, stop-camera, desenul animat etc. — și fiind însoțit de un comentariu O «căi ui «d • . cre-jrură modernă pentru predarea limbilor străine la Liceul nr. 3 din Arad științific, filmul didactic reușește să orienteze selectiv observația, să lămu- rească și să sublinieze probleme teo- retice. El constituie astfel un instru- ment pentru analiza și structura realu- lui, pe drumul spre cunoaștere, în cele mai complexe din formele sale. Bazat în permanență pe forme concrete, pe imagini, el nu exclude deloc judecata și articulațiile ei logice, ci dimpotrivă, facilitează desprinderea progresivă a unei rețele coerente de noțiuni gene- rale dintr-o mulțime de imagini ordo- nate care se subsumează unei idei. Folosirea filmului nu va duce însă la rezultatele scontate dacă nu vom ține seama și de cîteva reguli elementare pentru a-i asigura eficiența. Prima con- diție o constituie selectarea filmelor cu adevărat adecvate temelor care urmea- ză să fie predate. Aceasta presupune informarea prealabilă a profesorului a- supra conținutului filmului la care ur- mează să recurgă, asupra măsurii în care răspunde el obiectivelor urmărite prin lecție. Este de aceea recomanda- bil ca profesorul să vizioneze filmele înainte de a le folosi la lecție. Pe aceas- tă cale, nu numai că va afla în ce mă- sură filmul slujește cerințelor lecției, ci și cum se poate folosi de el. Plasarea filmului în contextul lecției constituie o altă condiție, de egală în- semnătate pentru randamentul deplin al proiecției. După particularitățile te- mei, ale filmului, ale clasei etc. el poate fi prezentat integral, sau doar pe sec- vențe. Pot fi reluate, după vizionare in- tegrală, numai anumite secvențe repre- zentative menite să completeze expune- rea profesorului. Filmul poate să con- stituie nucleul lecției, după cum poate să prezinte doar o parte a ei. Socotim că, în contextul măsurilor generale privind perfecționarea învăță- mîntului, rolul filmului didactic nu poate fi ignorat. Este necesară, cu deo- sebire, o preocupare susținută pentru sporirea numărului de filme didactice scurte, la obiect pentru răspîndirea lor in școli, ca și pentru crearea unei expe- riențe practice și teoretice în ceea ce privește pedagogia utilizării acestui mijloc de învățămînt. IOANA POPESCU Un amplu program de activitate pentru organele și organizațiile sindicale din școli (Urmare din pag. 1) tice a cunoștințelor de pedagogie, psihologie, sociologie, etică și es- tetică . In viitor, acțiunile cu caracter profesional vor trebui să ocupe un loc mai important în activitatea sindicatelor din școli. în colabo- rare cu conducerea Institutului de științe pedagogice, cu societățile științifice ale cadrelor didactice și cu organele teritoriale aleU.G.S.R. se vor organiza acțiuni de infor- mare pedagogică și de specialitate privind introducerea metodelor și tehnicilor noi In predarea cunoș- ștințelor. Largul schimb de expe- riență realizat prin diferite acțiuni — simpozioane, consfătuiri, coloc- vii etc. — va spori în eficiență și atractivitate. Un număr mai mare de asemenea acțiuni va trebui să fie organizat pentru cadrele didac- tice din învățămîntul profesional și tehnic, ca și pentru educatoa- rele, învățătorii și profesorii care activează în școlile sătești. Pentru a spori eficiența cercetă- rii științifice a cadrelor didactice, hotărîrea prevede o serie de măsuri care să ducă la sprijinirea condu- cerilor din institutele de învățămînt superior, din liceele de specialitate și de cultură generală în alegerea temelor de cercetare și asigurarea condițiilor pentru aplicarea opera- tivă a rezultatelor cercetării, la in- formarea cadrelor asupra cunoștin- țelor noi de specialitate, în orga- nizarea de schimburi de experiență privind metodologia muncii de cercetare etc. O grijă deosebită vor manifesta organele sindicale pentru realizarea angajamentelor luate ca răspuns la chemarea ins- titutelor de cercetări din sectorul VII al municipiului București. Corespunzător grijii deosebite pe care o acordă partidul educării ti- nerei generații și sarcinilor ce revin cadrelor didactice în acest domeniu, hotârîrea Biroului Exe- cutiv cuprinde, pe larg, măsuri c-re să ducă la îmbunătățirea muncii educative in școlile de toate gradele. Organelor sindicale lei sînt indicate sarcinile ce le revin pentru asigurarea pregătirii te- meinice științifice, de specialitate și politico-ideologice a personalu- lui didactic, pentru mobilizarea ca- drelor didactice la ansamblul mun- cii de educare comunistă a tinere- tului, de formare a profilului etico- cetățenesc și înarmare cu concep- ția materialist-dialectică despre natură și societate a tinerei ge- nerații. Comitetele sindicatelor ți birou- rile grupelor sindicale vor sprijini conducerile unităților școlare în îmbunătățirea predării disciplinelor umanistice și a științelor sociale, astfel ca ele să contribuie mai activ la educarea patriotică, for- marea convingerilor ateist-științi- fice și elevarea spirituală a între- gului tineret studios. Prin hotârîrea adoptată. Biroul Executiv al Uniunii cheamă toate comitetele sindicatelor și birouri- le grupelor sindicale din învăță- mîntul de toate gradele să cola- boreze mai strins cu organizațiile Uniunii Tineretului Comunist, a- sociațiile studenților, consiliile Or- ganizației pionierilor în vederea mobilizării cadrelor didactice pen- tru a participa la buna pregătire și desfășurare a acțiunilor inițiate de aceste organizații și a contribui în comun la instruirea și educarea tineretului. în conformitate cu sarcinile lor specifice, organizațiile sindicale vor acorda o grijă deosebită îmbunătă- țirii condițiilor de muncă și viață ale cadrelor didactice. Judicioasa repartizare a sarcinilor profesio- nale, extrașcolare și obștești este o sarcină deosebit de importantă a organelor sindicale din școli care, în această privință, vor colabora mai strâns cu conducerila școlilor în elaborarea planului general de muncă și a orarului școlar. în a- cest scop, vor fl valorificate con- cluziile desprinse din studiul efec- tuat de Biroul Executiv asupra bu- getului de timp al cadrelor didac- tice și se va analiza în fiecare uni- tate școlară felul cum sînt repar- tizate sarcinile profesionale și ob- ștești. Hotărîrea prevede, de asemenea, ca Biroul Executiv al Comitetului Uniunii să examineze împreună cu conducerea Ministerului învățâ- mîntului felul cum se aplică hotă- rîrea Consiliului de Miniștri pri- vind îmbunătățirea sistemului de salarizare în învățămînt, pentru a asigura respectarea principiului cointeresării materiale prin re- tribuirea cadrelor didactice după cantitatea și calitatea muncii. Bi- roul executiv va participa la ela- borarea Regulamentului de premie- re și a altor acte normative care vor reglementa acordarea de stimu- lente materiale (gratificatii anuale, gradații de merit) și morale cadre- lor didactice, precum și la alcătui- rea altor acte și instrucțiuni care privesc perfecționarea continuă a întregii activități ă cadrelor din școli și institute, In mod deosebit, în perioada ur- mătoare sindicatele din învățămînt și organele sindicale teritoriale trebuie să se ocupe cu mai multă perseverență de condițiile de viață și de muncă ale cadrelor didactice din mediul rural. Măsurile adoptate de Biroul Exe- cutiv al Uniunii Sindicatelor din învățămînt și Cultură, privind a- pBcarea în viață a documentelor Conferinței naționale a cadrelor didactice, care a dezbătut sarcini' ir ce revin școlii și corpului didr pentru continua dezvoltare și fecționare a învățământului, în Ifc mina Directivelor plenarei Comite- tului Central din 22—25 aprilie 1968 și a Legii învățămîntului din Republica Socialistă România și a adoptat Statutul personalului di- dactic și Chemarea adresată tu- turor cadrelor didactice, vor con- tribui la intensificarea activității organelor și organizațiilor sindicale din învățămînt. Mobilizîndu-șl întreaga lor ca- pacitate organizatorică, perfecțio- nîndu-și stilul și metodele de mun- că, organele și organizațiile sindi- cale din învățămînt sînt chemate să-și aducă o contribuție sporită la ridicarea nivelului muncii pro- fesionale și educative a membrilor corpului didactic, în vederea îm- bunătățirii neîntrerupte a procesu- lui de învățămînt, astfel îneît școa- la și elujitorii ei să-și îndeplineas- că cu cinste înalta misiune socială încredințată de partid și de stat, întîmpinînd cu noi succese cele două evenimente cu profundă re- zonanță în inima și conștiința po- porului — cea de a XXV-a ani- versare a eliberării patriei și Con- gresul al X-lea al Partidului Co- munist Român, Se solicită propuneri in legătură cu organizarea și conținutul teleșcolii în cadrul Institutului de științe pedagogice a luat ființă recent sectorul „Te- leviziune școlară". Cerce- tările organizate în cadrul acestui sector se orientea- ză în două direcții princi- pale — emisiuni destinate elevilor și emisiuni pentru cadrele didactice — urmă- rind modalitățile de inte- grare a televiziunii școlare In procesul de învățământ, investigarea experimentală a conținutului emisiunilor șl sondarea opiniei pedago- gilor asupra utilizării cit mai adecvate a acestui mijloc de instruire. Fentrn realizarea aces- tor obiective colectivul sectorului dorește să cu- noască propunerile cadre- lor didactice cu privire la conținutul lecțiilor ee ar putea beneficia de tran- smiterea televizată ți la modul de organizare a e- misiunilor de televiziune școlară. In formularea a- cestor propuneri trebuie să se țină seama de faptul că emisiunile pentru elevi vor fi încadrate in orarul șco- lar, urmind să preia, timp de 20-25 minute, o parte dintre sarcinile lecțiilor respective. Evident că te- lelecțiile nu vor putea cu- prinde decit parțial pro- gramele școlare. De aceea tematica emisiunilor tre- buie aleasă după cîteva criterii și anume : Impor- tanța temelor în ansamblul disciplinei, necesitatea de sistematizare și organizare a conținutului, necesitățile predării intuitive a temei prin folosirea unor mate- riale Aidardee variate. La riadul Iar. eBUriuaile care ■e adreoează eadrelir di- dactice. reunite sub denu- mirea „Cabinet pedagogic*. Iți propu o* ofere infor- mații asupra Muțiautului și metodicii de predare, a- supra capitalelor na» tatra- do«e in programele șealare. precum și să dezbată une- le teme privind moderni- sarea metodelor de pre- dare Cadrele didactice oare doresc să-și facă euaaaeute propunerile var menționa succint obiectul, clasa, su- biectul șl trimestrul la care se referi acestea și le vor trimite pe adresa : Institutul de științe peda- gogice, sectorul „Televi- ziune școlară" str. Sfinții Apostoli nr. 14, Sectorul VI, București. Pentru serbările sportiv? ale școlarilor Consiliul Național al Or- ganizației Pionierilor a- antă instituirea primului eeneun republican zdrelii creatorilor de prețnmf Ir vrhiri sportive deMascnia le usuM. pa- rirj si defilări opertive. La eoneurs stas ta vi lati U par- ticipe. ca laerari iadivida- «le sau colective, eoman- duti de pionieri, profesori de eâacaUe tiziri eadre didactice sl alte persoane care au preocupări ii rea- lizări in ««ezită direcție. Pot fi preieatate programe de gimnastică de ansamblu ea șl fără obiecte portative, pentru reprize mixte mo separat peatru băieți $1 fete ! diferite inscripții realizate pe stadion. în tri- bune sau in fata acestora ; temu și modalități diferite de realizare a unor pârtii «I defilări; exerciții acro- batice și piramide execu- tate eu li număr mare de copil: programe complexe pentru desfășurarea unor ■erblri sportive școlare (de interior sau In ger liber); diferite modele originale de aparate șl obiecte portati- ve. necesare pentru de- monstrațiile pionierilor și școlarilor. Programele și acțiunile propuse pot fi în- soțite zi de acompaniament muriri). In aeert tu parii- twrîle fiind obligatorii. I-u- erărUe. in farm! definitivă ilext. desen, formație, mo- zică, modele de aparate aao obiecte etc-J vor fi tri- mise Consiliului Național al Organizației Pionierilor. București, b-du! dr. Gb. Warincscu nr. 2. seeler C, in trei exemplare, eu men- țiunea Prntru concursul de programe sportive de mană* Liertrile. pariind un moUo, var fi insolite de un plie inchli, pe eare va fi scris motto-ul ales și eare va enprinde numele si a- dresa expeditorului. Concursul se ineheie pe data de 31 innle 1969 Pentru eele mai valoroa- se, originale si adecvate lu- crări, Consiliul Național al Organizației Pionierilor, la propunerea unui juriu format din specialiști, va acorda un premiu I în va- loare de 8 000 lei, un pre- miu II în valoare de 6 000 lei, un premiu III în va- loare de 4 000 lei șl cinci mențiuni în valoare de 1000 lei. Un cabinet metodic pentru cadrele care muncesc cu pionierii In «copul perfecționării cadrelor didactice eare muncesc cu pionierii, Con- siliul județean al Organl- «ației pionierilor al județu- lui Prahova a organizat in orașul Ploiești un cabinet metodic unde se pot găsi lucrări de peda- gogie. de metodică a orga- nizării unor activități ex- trașcolare. de organizare și planificare a muncii pi- onierești, texte de brigadă și montaje mnzical-litera- re, reviste școlare, planșe și scheme privind ceremo- nialul pionieresc, regula- mente și instrucțiuni, re- comandări ale Consiliului Național al Organizației Pionierilor, colecții de zia- re și reviste, precum și buletine de informare și eaiete de recenzii din lite- ratura pedagogică din alte țări. S-au ereat astfel po- țlblliUți pentru satisface- rea necesității de informa- re și documentare a co- mandanților de pionieri, ca și pentru realizarea unui larg schimb de experiență pe linia activității pionie- rești. Consiliul județean se preocupă de îmbogățirea continuă a materialului de eare dispune cabinetul me- todic. de diversificarea și adecvarea lui in raport cu cerințele mișcării pionie- rești. Prof. CONSTANTIN DINU Microfilm didactic realizat de elevi Membrii cineclubului de la Liceul agricol din Iași au obținut primul succes important în activitatea lor din acest an școlar: reali- zarea unui microfilm eare, sub titlul „Cum ne compor- tăm în școală șl In afara ei", prezintă aspecte con- crete din viața elevilor. Înfăptuită ca mijloacele tehnice andlo-vizuale pro- prii ale școlii, „micropro- dueția* cinematografică este utilizată eu succes in cadrul orelor de dirigen- ție cu caracter etic și la ■ etivitățlle educative ex- trașcolare. C, VALERIU „Drumeția" Numeroși elevi de 1a Școala generală din comu- na Vulturenl, Județul Clnj, pasionați de cunoașterea geografiei, au străbătut în lung și în lat drumurile țării. Constituiti intr-un cerc de geografie și turism, ei au scos de curtnd, sub îndrumarea profesorului de geografie Aurel An- ton o revistă școlară pe care au intitulat-o „Drumeția". In paginile acesteia aint descrise excursiile făcute de elevi In ultimii ani, se publică însemnările de drum ale elevilor, prezen- tări ale obiectivelor indus- triale, ale monumentelor istorice și naturale vizita- te, ale florei șl faunei țării noastre. De asemenea, si ut înserate creații literare in- spirate de excursii, tu ru- brici speciale sînt relevate diferite aspecte ale activi- tăților desfășurate de către elevi în cadrul cercului de geografie și turism. De un deosebit Interes slnt relată- rile despre stația meteoro- logică instalată In curtea școlii, unde, pe baza datelor culese ou regularitate, a-a stabilit microclimatul verii în comuna VulturenL Prof. TEODOR FODOR Cluj PAGINA 2 •în dezbatere proiectele pentru PLANUL Șl PROGRAMELE ȘCOLII GENERALE DE 10 ANI Cîteva teme necesare in programa de biologie La fizică: echilibru între cunoștințe, cu accent pe aspectele aplicative Proiectul de programă a școlii generale de 10 ani îmbină armonios structura concentrică tradițională a studiului fizicii cu structura liniară, corespunzînd, în general, cerințelor pedagogiei moderne și incluzînd noi cuceriri ale științei în contextul cunoș- tințelor fizice de bază. Un aspect pozitiv al proiectu- lui de programă îl constituie faptul că reduce la strictul ne- cesar repetarea unor cunoștințe, asigurînd condiții de timp pen- tru adîncirea noilor noțiuni. Astfel, în clasa a IX-a s-a renun- țat la unele capitole cum sînt „Mașinile simple", „Echilibrul corpurilor suspendate și spriji- nite", „Mecanica fluidelor", care se tratează la nivel acceptabil în clasele anterioare. întrebarea se pune dacă e nevoie să se in- siste atît asupra cunoștințelor legate de căldură, căldura speci- fică, calorimetrie parcurse și în clasa anterioară sau dacă nu ar fi mai eficient să se discute doar problema transformării și con- servării energiei, restul noțiuni- lor fiind doar reîmprospătate prin rezolvări de probleme. S-ar obține, în acest fel, o economie apreciabilă de timp în vederea tratării mai ample și aprofun- * date a aspectelor practice legate de tema respectivă. Pozitiv în proiectul noii pro- grame este faptul că, la meca- nică, diferitele capitole au fost restructurate, pentru ca noțiu- nile legate de mișcarea circula- ra să fie plasate la loc potrivit în cadrul cinematicii. Consider, de asemenea foarte potrivită regruparea cunoștințelor privi- toare la problemele gravitației: atracția corpurilor, greutatea corpurilor, aruncările pe verti- cală etc. Alegerea și distribuția teme- lor din capitolele electricității, opticii, fizicii atomice șl nuclea- re ne par și ele satisfăcătoare. O scădere a proiectului pro- gramei de fizică a clasei a X-a o considerăm a fi faptul că ea nu cuprinde suficiente aspecte practice în cadrul problemelor Se face simțită o mai rațională repartizare a cunoștințelor de chimie Proiectele de programe pro- puse de Ministerul învățămln- tului pentru studiul chimiei Ir clasele a IX-a și a x-a ale școlii generale de 10 ani dove- desc în general o justă orien- tare în alegerea și succesiunea capitolelor. Ni se pare judicios faptul că se consideră esențial pentru însușirea rațională a chimiei organice și anorganice capitolul „Chimie generală" Considerăm de asemenea că în stabilirea numărului de capi- tole și a conținutului fiecărui capitol s-a ținut seama de ne- cesitățile modernizării predării chimiei In școală. Socotim In- dicat și faptul câ s-au introdus în proiect teme ca „Structura atomului șl sistemul periodic al elementelor", „Soluțiile de elec- trolizi", „Grupa halogenilor” care se vor studia și în elasa a IX-a a liceului. în acest fel elevii care vor dori să treacă la liceu nu vor avea de întim- pinat greutăți mari. Generali- tățile prevăzute la începutul fiecărui capitol sînt de natură să contribuie la orientarea ele- vilor în studiul noilor cunoș- tințe, Iar demonstrațiile și lu- crările de laborator prevăzute la finele capitolelor sînt accesi- bile condițiilor generale ale școlilor noastre. Experiențele sînt conceputa într-o astfel de manieră îneît să releve cele mai caracteristice proprietăți ale substanțelor studiate. Numărul de ore propus pentru studiu! fiecărui capitol permite însuși- rea de către elevi a cunoștințe- lor prevăzute Avînd în vedere orientarea spre producția in- dustrială șl agricolă a viitorilor absolventi al școlii generale de 10 ani, considerăm că proiectele de programe reușesc în bună de electricitate, optică fizică și fizică atomică. Cred că nu pot fi neglijate, de exemplu, cunoștin- țele referitoare la conturul elec- tric — aparat ce se găsește în fie- care casă — sau studiul razelor Rontgen, atît de frecvent folosite atît în tehnică cît și în medicină. Se impune, totodată, clarifica- rea unor probleme privind tu- burile electronice, celula fotoe- lectrică, fixarea și redarea su- netului, laserul, atît de des în- tîlnite în activitatea practică. Te- renul este, de altfel, pregătit, căci noțiunile de bază ale aces- tor teme au fost studiate de elevi în clasa a VIII-a, ei avînd deci posibilitatea de a înțele- ge principiile de funcționare ale unor aparate șl dispozitive electronice și cuantice. Desigur, predarea unor asemenea noțiuni nu trebuie să se realizeze prin încărcarea materiei ci prin efec- tuarea unei reduceri suplimen- tare a anumitor cunoștințe cu importanță redusă în tehnica industriei noastre moderne. îmi exprim speranța că trata- rea unor teme ca „Mașinile cu ardere internă și aplicațiile lor în transport și agricultură", „Electrificarea căilor ferate", „Dezvoltarea rețelei telefonice" va fi concepută în legătură cu dezvoltarea tehnicii, fiind înfăți- șate principiile de construcție și funcționare a diferitelor mașini, a locomotivei electrice, a cen- tralei telefonice automate și a- ducîndu-se astfel o contribuție reală la lărgirea orizontului teh- nic al elevilor. O problemă de ordin general : sînt de părere ca în niciunul dintre capitolele programei să nu se înghesuie prea multe no- țiuni teoretice, ci doar să se re- leve esențialul. Desigur nu aici este locul de a aborda problema manualelor. Vreau totuși să subliniuz că nu va fi suficientă o programă ju- dicios întocmită ; este egală ne- voie de un manual bun, acce- sibil și atractiv. Prof. GEZA 8ZUCS ‘ Tg. Secuiesc măsură să asigure cunoștințele de chimie care le vor £1 nece- sare. Cu toate acestea considerăm d. pentru o mai bună corelare a materiei prevăzute a fi stu- clasele IX—X cu ma- terii predată în clasele VII— VW este utilă o restructurare a programe; de La aceste clase. Se simte, credem, nevoia de a se aprofuuro r.uj'ul euneștin- țelor ptTrmd term'.noksta st notarea reicuilor chimice, le- gile chim--- ro'role chimica, ia care sînt re.» — s: multe ore ie predare si poetic» ’s- trucît aces*e -- se mai tratează în t.: șe e u —.i i-.ș re. ele ar trebui crororere mai clar de la început, cu rozi mult CU cit ir.ga:rea rrre.-S- clală a acestor mTOure ză mari dif:: _ A' - - șirea ulterioară i re-rr re țelor de chimie De de o mare utilitate de. -e m acest sens formarea La : » unor deprinderi prăsi;-; ie t'- nuire a aparaturii și lor chimice. Evident, aceste m>- dificări în repartizarea ne tole și teme nu trebuie să aler- teze numărul săntămtnal de ore. Considerăm, de asemenea, că unele teme ca „Sulful" .Cau- ciucul" „Zahărul", „Alcoolul etilic" etc. nu-și mal justifici prezența în programele claselor a VÎI-a șl a VlII-a, deoarece vor fi studiate mai compiet și mai sistematic în clasele a IX-a și a X-a. Numai printr-o rațională re- partizare a materiei pe tot par- cursul școlii generale de 10 ani elevii vor reuși să-și însușească temeinice cunoștințe de chimie. Prof. ANA DASCĂLE Liceul nr. 2 Fălticeni în general ni se pare că pro- punerile privitoare la predarea biologiei cuprinse în proiectele de programe pentru școala generală de 10 ani sînt judicioa- se și vor contribui la formarea orizontului de cultură generală al absolvenților acestei școli. A- vînd însă în vedere că majorita- tea acestora vor intra după ter- minarea școlii generale de 10 ani direct în producție, consider că ar fi necesar să se mal adauge unele teme care să le trezească interesul pentru cunoașterea implicațiilor biologiei în diferite ramuri ale industriei, precum și a unor probleme biologice de imoortanță deosebită, care sînt astăzi larg dezbătute pe plan mondial. Considerăm, de pildă, că este bine să se introducă în progra- mă, la capitolele respective, teme cum ar fi : „Bazele biolo- gice ale resurselor naturii pentru hrana omenirii", „Adap- tarea omenirii la noi condiții de viață", „Valorificarea deplină a potențialului biologic în țara noastră". „Rolul biologiei în industria alimentară", (fermen- tația tactică, alcoolică șl altele). „Industria medicamentelor și biologia" (de la micro-organisme Pentru o „restitutio in integrum" a științelor geografice in școală Multe cadre didactice de spe- cialitate socotesc necesară rea- lizarea unei anumite continui- tăți în predarea geografiei în școala generală de 10 ani. Acest punct de vedere ni se pare întru totul îndreptățit, considerînd că, dată fiind importanța geogra- fiei în formarea culturii gene- rale a individului, ea trebuie studiată ca un tot unitar și ar- monic, repartizat pe întreg par- cursul școlarizării. Ignorînd, se pare, aceste opi- nii bazate pe un adevăr evident și urmărind probabil mal mult o reducere a numărului orelor repartizate săptămînal pe clase, deci o diminuare a suprasolici- tării elevilor, proiectul planului școlii generale de 10 ani a vă- duvit de invățămînt geografic clasele a ÎX-a și a X-a ale școlii generale. Credem că geografia nu poate fi considerată o simplă înșiruire de fapte care se depozitează undeva în memoria e’evLor ț. din care pot f! extrase. după nevoie, date dispari te. c je complex de ier —ape reixtli de rtr.axâ de-tl cure reprroroti ;r ux ’n redro arert r: te •e l-’e'-fereară r.-y - oe In laboratorul de fizică al Liceului nr. 1 din Bistrița la plante superioare). ..Biologia în alte industrii" (construcția de mașini, pielărie etc.). ..Dete- riorarea biologică a produselor industriale și combaterea ei". Totodată socotesc că proble- mele predării biologiei spațiale ar trebui revizuite, astfel incit să se renunțe la menț:onarea unor aspecte secundare, cum sint de exemplu datele privi- toare la centurile van Allen. insistindu-se în schimb asupra cercetărilor efectuate pentru cunoașterea organismului uman. Pe de altă parte, nl se pare că este eronat să se combine pro- blemele biologice spațiale cu cele ale radiațiilor. Tematica acestui capitol ar trebui revăzută de specialiști. în ceea ce privește lucrările practice de agricultură, credem că ar fi bine să se țină seama de sugestiile cadrelor didactice care solicită asigurarea necesarului de o oră pentru fundamentarea teoretică (din punct de vedere biologic șl tehnic) a lucrărilor care urmează să fie efectuate. Ing. I. TARJAN secretar științific la Societatea de științe biologice. ■ Aș rori să fa: tite- va propuneri in legături cu proiectul plat tiu. te învățăm:::*. pentru ș:-a- ia generală de 10 ar-.L Cred că este bine cu limba și literatura ro- mână să se nredee in cile 5 ore săptămins’ la clasele V—VW. întro- duedndu-se la toate a- ceste clase cfecăpii- na totnpunere-erounere care in proiect apare numai îa îiasa a V-^ Pentru această discipli- nă ar trebui să v eis- boreze și 0 programă adecvată. Dirigenta ar trebuf introdusă, dnoă părerea mea. inceptsd diu clasa a Hl-a. deoarece de la această clasă se consti- tuie detașamentele de pionieri. Pentru absolventi: 1=- «titutelcr necagogice ar f: bine să se organizeze, prin institutele de per- rectionare. cursuri spe- ciale. la absolvirea că- rora să primească un act oficial prin care să li se confere dreptul ce a preda obiectele de cultură generală ș! la clasele IX—X Prof. SILVIA CÎRNEANU Salonta — jud. Bihor de geologie, botanică, zoologie, etnografie șl economie politică, îneît ea realizează o adevărată sinteză despre om și mediul în- conjurător. Toate acestea fac de neînțeles ușurința cu care s-a renunțat la predarea el in ulti- mele două clase ale școlii ge- nerale. Glasuri autorizate ale culturii șl științei României de azi — prof. univ. C. Giurăscu, prof. univ, V. Mihăilescu și alții — cer o „restitutio in integrum" a știin- țelor geografice în școala gene- rală. Aceeași cerință a fost for- mulată nu de mult în dezbate- rile unei ședințe care a avut loc la Societatea de științe geo- grafice. Aș mai aminti, pe Ungă toate acestea, opinia profesoru- lui S. Mehedinți. întemeietorul științei ge?graf;ce românești, care arăta că orice discontinui- tate dăunează unei complete ti temeinice însușiri a rjnoetmțe- ’.r geografice. Geografia e o știință de judecată, nu dr me- morie — susținea S Meâed.ntL prectxi&d c* pentru a n ^țe'ege trebuie să se mrergi „pe nr. ~um rită’.WK wrosc;ț u ccre FWl KTKESTE Wt șversă -- ; B ■ Consider câ în pro- iectul planului de învâ- țămint de 10 ani s-au alocat prea puține ore pentru agricultură. Pre- darea noțiunilor de a- gricultură a? trebui con- tinuată. cred, și In cla- sele a TX-a și a X-a. În clasa a IX-a, după părerea mea. s-ar putea preda noțiuni de protec- ția plantelor Elevii clasei a X-a ar putea studia și sumare noțiuni de contabilitate, deose- bit de necesare in mun- ca unităților socialiste din agricultură De ase- menea, acești eievî ar outea să lucreze :n timpul practicii agricole în cadrul brigăzilor cin C.A.P . ai brigăzilor sil- vice etc. Astfel cunoș- tințele asimilate -t fără să -a s-tă -e- ■ Consider că încă din clasa" a Il-a elevii ar trebui să fie cuprinși în cercuri artistice — de muzică, de desen etc. — care să le îngăduie cu- noașterea artei populara. Pentru îndeletnicirile practice cred că ar fi bine să se prevadă la clasele I—IV cite o oră pe săptămină. iar iace- pînd din clasa a V-a elev:: să fie cuprinși iu cercuri pe obiecte teh- nice și practice. ProL IOAN SIMAN directorul Școlu gene- rale din Dumbrăveni — jud. Maramureș ■ ~ ~-1 v~. : Idămlr.: din orașul Bacău a fost săr- ...—. ~ -t ie ert«șn;i. Cu acest prilej unui mare număr de c: _? ir.stona pentru merite deosebite in s-riscîcd*. Sînt mobilizate toate capacitățile locale șturiprîco-mesocrre s dactice. ridicarea r. ric leriifhrr și Mțireu mt - si zs realiutte» t pe:-, t- .— ei'r ecoî7«rce. t. :u.ru~: P=tr - noastre Et farut. tc-mdat*. r- ■uxe de c ’ er» GHEOBGHE D RÂIESCt • coiectrreăor U acsfnh»- » de perieriiocarv g. acdniLare -ta erseture care se osc-.--; ; - ou:_mceseie în muncă ale cadrelor dW^-trire. măsura în care profeso- Ui •.w îndeplini îndatoririle ctre te revin depind, în primul -if.< se feî-i în care se pregătesc c“tr: ietrii. de conștiinciozitatea < lor în activitatea peda- roCică. Alt; vorbitori, Intre care crof. Georgeta Cbndrețcu, prof. Su- zeta Mone*. pref. Ruxandra Dinu . prof. Rodie* Mocanu au remar- ,a: că pentru o pregătire de înalt r .vel a eîe-4i*r est» nevoie de ^e- -1 uree, perse.- ii. permanentă a ’ — fldsctice ș; că pentru sti- = acesteia are o deosebită laspcruvU măsura tn care proie- *■ — pi-wcupi;! ce problemele sli'l.ftce. Prof. Doina Ivi&uK secreura organizației de psross i:r. liceu, lubiinla neeesita- setuări: membrilor de partid în fru.--.ea tuturor acțiunilor menite să ducă îa perfecționarea Invăță- mî-tuiuh pentru câ numai In felul acesta »e va reuși să se creeze un —*—: romur a, tuturor factorilor rart : .ro—e la c sticeres. de suc- ccmer^ui instrucției și edu- cane. Lulr.d cuvîntul la această W0.--.S. »«, Ion Jinga, secretar al Ccm;-.eru5uj județean de partid al ;^e:ulul Prahova a insistat a- yjora contribuției pe care tre- bun sâ ți-o aducă fiecare pro- fesor în pregătirea pentru viață a nneretului școlar, asupra necesi- tății de a asigura lecțiilor un cit mai înalt conținut științific, prin conținutul șl desfășurarea acestora, ia formarea unui înalt profil moral . politic al generațiilor viitoare, astfel Incit să răspundă marilor cer.nțe ale societății noastre so- daliste. tatea cu care poporul român sprijină politica externă a partidului ți guvernului de dezvoltare a prieteniei și co- laborării frățești cu toate ță- rile socialiste, de întărire a unității sistemului mondial socialist ți a mișcării comu- niste Internationale, a uriașu- lui front al forțelor antiimpe- rialilte, politica perseverentă de cooperare cu toate statele lumii pe temelia trainică a principiilor strictei respectări a independenței ți suverani- tății, egalității în drepturi, neamestecului în treburile in- terne, avantajului reciproc. Poporul nostru a votat pen- tru pace ți prietenie între po- poare, pentru un viitor lumi- nos al omenirii, pentru trium- ful în lume al dreptății, echi- tății sociale, pentru socialism ți comunism. PAGINA 3 INFORMARE • DOCUMENTARE COMPUI Șl SISTEME IN RARORARLA MANUALELOR FILME DIDACTICE ’) CONCIIIIS PENTRU ELABORAREA DE MANUALE ȘCOLARE Consiliul Superior al Agriculturii, în colaborare cu Mi- nisterul învățămîntului, anunță scoaterea la concurs a ela- borării următoarelor titluri de manuale necesare liceelor agricole i 0 Progresele didacticii oglindite în manuale: modernizarea manualului „clasic", apariția manualului programat, manualul teleșcolii O Armătura didactică a manualului pentru elev; manualul profesorului, lexicoanele școlare pe discipline, caietele de lucrări independente De la revoluția culturală a tipa- rului, care a inaugurat în sfera în- vățămîntului era celei de a doua generații de material didactic, ma- nualul — cap de serie al generației tipăriturilor de uz școlar apărute la începutul secolului al XVI-lea — și-a menținut o poziție de în- semnătate majoră în întreg proce- sul instructiv-educativ. Evident, el a beneficiat din plin de cuceririle Pagină din manualul programat de fizică de prof. Luis d’Hainant (Fran(a) tehnicii poligrafice, a devenit un adevărat instrument didactic menit să slujească unui studiu diferențiat pe vîrste și capacități intelectuale. Ultimul deceniu a adus, o dată cu reconstrucția întregii teorii si practici a educației școlare, recon- siderări structurale, de concepție, de conținut și de formă în elabo- rarea, în modul de organizare și în finalitatea manualelor. Se cuvi- ne remarcată sciziunea tipologică netă a manualelor utilizate în pro- cesul actual de învățămînt, sciziu- ne care tinde să se adîncească o dată cu evoluția tehnologiei școla- re moderne. Afară de manualul de tip obișnuit, au apărut și se impun din ce în ce mai mult manualele programate și "manuălhle auxiliare ale emisiunilor radio și televizate cu caracter școlar. Dar, atît aspectul și concepția, cît și funcțiile acestor noi tipuri de materiale au atribute esențial dife- rite față de manualul de tip clasic. Manualul programat este, potrivit punctelor de vedere ale majorității specialiștilor în pedagogia ciberne- tică sintetizate de pedagogul ceh Adolf Melezinek’), o suită de texte structurate reprezentînd treptele u- nor informații amplificate și apro- fundate continuu, expuse într-o modalitate specifică însușirii lor pe baza modelării procesului de învă- țare. Chiar atunci cînd un aseme- nea manual nu servește exclusiv autoinstruirii, ci este integrat unui învățămînt programat cu caracter colectiv condus de profesori, între lecția prezentată în ora de curs și cea din manual există o cvasi iden- titate, ambele fiind concepute pe baza aceluiași program, iar omul de la catedră îndeplinind, în prin- cipal, funcția de psihopedagog și de conducător de studii. Manualul pentru instruirea ra- dio-televizată îmbracă altă formă specifică. După cum afirmă reputa- ții specialiști în tehnica audio-vi- zuală W. Schramm, J. Lyle, F. Kahnert și P. H. Coombs2), în am- plul studiu redactat sub egida In- stitutului internațional de planifi- carea educației de la Paris, aceste manuale sînt menite sâ se integre- ze, ca elemente constitutive ale noului sistem de învățămînt, de la distanță, contribuind la eficienta și randamentul acestuia. Ele trebu- ie să îmbine virtuțile unui caiet de note al cursului televizat, cu repro- ducerea principalelor scheme și ex- periențe, ca și cu prezentarea unor teme, exerciții și probleme necesa- re adîncirii și fixării ulterioare a cunoștințelor emisiunii-lecție prin studiu individual. Evident, delimitarea teoretică și didactică a celor trei categorii de manuale utilizate astăzi în învăță- mînt constituie o ternă căreia i s-ar cuveni acordat spațiul unei sinteze în aceste coloane. Dar principala preocupare a actualelor considera- ții o reprezintă determinarea mu- tațiilor în structura, concepția și conținutul manualelor de tip clasic. Timp de mai bine de 20 de ani, pînă către mijlocul deceniului nostru, lumea învățămîntului a a- sistat la o epuizantă cursă de ur- mărire de către manual a progra- melor școlare, amplificate la rîndul lor continuu cu teme de moderni- zare. Rezultatul cel mai evident ? Un cunoscut pedagog austriac Franz Prowaznik3) îl consem- nează într-o recentă analiză cu a- proape aceiași termeni pe care îi auzim repetați în ultimii ani de mulți profesori din țara noastră, ca și de reputați specialiști pe plan mondial : „în momentul de față, datorită conținutului și formei în care sînt redactate, multe manuale- par a se adresa mai curînd profe- sorilor, sau celor care-i meditează pe elevi acasă, decît elevilor în- șiși". O problemă Principală privind valoarea de concepție a manuale- lor — arată în continuare prof. Prowaznik — o constituie dilema manual sistematic sau manual me- todic. Manualul sistematic, care a cîștigat un număr mare de adepți printre autorii de asemenea lucrări didactice în perioada celor două decenii la care ne refeream ante- rior, înregistrează temele și cunoș- tințele într-o ordine proprie disci- plinei predate, sau mai. precis a științei pe baza căreia s-a consti- tuit respectiva disciplină școlară. Manualul metodic, care a cunoscut o utilizare aproape exclusivă in perioada dintre cele două răz- boaie, prezenta temele și cunoștin- țele într-o ordine dictată de puterea de înțelegere a elevului, constituind prin aceasta un îndrumător valo- ros atît pentru elevi cît și pentru profesorii începători. Aceste nuale, amintește pedagogul aus- triac, cuprindeau la sfîrșitul fie- cărui capitol întrebări și teme ir, vederea lămuririi materialului în- vățat, care și-au dovedit eficăcita- tea atît prin faptul că sclkitau gindirea elevului cît și prin de- prinderea lui cu folosirea indepen- dentă a lucrărilor didactice, a tex- tului de studiu, în generai. Dar oscilațiile în ceea ce pri- vește sistemele și concepțiile de alcătuire a manualelor — semna- lează F. Prowaznik — au fost mui'. mai ample. Sub impulsul unei o- rientări a învățămîntului excesiv de practiciste și aplicativiste. unele manuale s-au transformat în sim- ple culegeri de probleme cu scurte introduceri teoretice. Recent unele manuale, în care s-a căutat con- densarea celor mai recente concep- ții și teorii științifice, au devenit veritabile machete ale unor cursuri universitare, la care partea apli- cativă este aproape neglijată. Din- colo de inaccesibilitatea pentru elev a unor asemenea manuale, prof. Prowaznik remarcă și caracterul lor artificios, datorat faptului că la unele teme autorii nu au putut o- coli abordarea tradițională, înde- părtîndu-se de propriile principii reformatoare. Sintetizîndu-și observațiile, prof. Prowaznik pledează pentru conce- perea unor manuale moderne, e- chilibrate și accesibile în cunoș- tințe, îmbinînd virtuțile reale ale manualului sistematic și metodic cu ceea ce s-a dobîndit în pedago- gia cibernetică. Cerința fundamen- tală de conținut a oricărui manual, arată în continuare autorul studiu- lui citat, este respectarea deplinei corectitudini și exactități în expu- nerea noțiunilor științifice, utiliza- rea unei terminologii noi și uni- tare. Dezbătînd aceeași temă, pedago- gul sovietic E. N. Kabanova-Meller susține într-un articol apărut în revista „Sovetskaia pedagoghika“4) faptul că o problemă fundamentală în alcătuirea manualului este ca acesta să fie conceput astfel încît să asigure prezentarea și explica- rea principalelor procedee ale ac- tivității de învățare pe care le pre- supune conținutul său științific. Astfel, manualele disciplinelor din aria științelor naturii trebuie să e- vidențieze clar elementele princi- pale ale demonstrațiilor și în mod special ipoteza și argumentul care sînt adesea insuficient conturate. Manualul, susține prof. Kabanova- Meller, trebuie să-l înarmeze pe elev cu utilizarea corectă a unui complex întreg de procedee: pro- cedeele destinate unei munci inde- pendente cu textul, procedee pentru efectuarea lucrărilor independente de laborator, procedee de desci- frare a materialului intuitiv con- vențional (tabele, scheme etc.). E- sențială este și indicarea ordinei operațiilor pe care le presupune fiecare procedeu. însușirea și fixa- rea corectă a procedeelor solicită de asemenea includerea la fiecare capitol a unor teme care sâ pre- supună utilizarea procedeele.- res- pective în condiții noi. Sublinieri ample privind f v- țiile cofnitive «ie manuaîtkK si redactarea «cestuia fa funcție de cerințele psihologiei învățării. di- dacticii si metodicii sînt făcute și într-o masivă «'egere de stu e- laboratâ de Cectrul didac-tie na- țional chr> R&nv. ’). Dar să pâră i m iărîm-1 1 Panier teoretice de poziție pentr . v. ? «c- cint scwăBj ..pe v*-j" printre m«- n^-lele di-n diferite țâr recent in- trate în fond”! Biblioteci; centrale pedagogice O covstaț&re este că. în tot ma: m i-e țâri ;r.-a mar : după programă a fost abandonată în favoarea unor soluții mai efi- ciente. Astfel o serie de manuale, cum este de pildă Algebra lui N. A. Barsakov folosită în clasele VI-VIII ale școlilor sovietice, a ajuns anul acesta la cea de a 13-a ediție, iar manualele de matematică de Borel în Franța, sau Mocnik în Austria, au depășit și ele ediția a III-a. Asemenea manuale cuprind cunoștințe științifice de bază. Pentru completarea cunoștințe- lor, în funcție de cerințele reîn- noite ale programelor, se utili- zează o gamă de materiale didac- tice auxiliare cum sînt, lexicoanele școlare pe discipline. Sînt remar- cabile de pildă lexiconul matema- tic realizat în Iugoslavia de Mi- lenko Sevdici. sau lexiconul de geografie ai Iui Antonio Basso (Italia). Auxiliare prețioase par a fi — judecind după lucrarea „Du und der Raum“ (Tu și spațiul) a pedagogilor germani G. Els și A. Frieke — așa-numitele „Ca- iete de lucru" care cuprind teme pentru experiențe și lucrări practi- ce. precum și soluțiile prezentate în- tr-un caiet paralel, ca și cunoscu- tele ..Documents pour la classe", auxiliare didactice întocmite pe dis- cipline și lecții. Cele mai apreciate manuale sînt ele încadrate în seturi pe grupe de clase. însoțite de un manual al profesorului, cuprinzînd indicații metodice, cunoștințe complemen- tare și experiențe anexe pentru fiecare lecție. Un asemenea set, conceput mr-lem și în condiții grafice rem "«bile. este, de pildă, „New Mathematics" în 3 volume de R D. Knight. NLariluI profesorului este cel -e e s~t:h5că în funcție de mo- dificările programelor, căci. evi- de^t profesorul de specialitate poate trece fără greutate de la un • o vm s; o structură de cunoștințe i . al». M. HERIVAN Heieusek Aăoif : k problem: efmivaa»:. Imearee prograrnevanveh -ș 7-v. Fraga. 196* r» W Schrxmm. P H. Cocmbs. J. Lyțe și : K^hn-ri . se Ne-' Sfedia Mem* to Eriacaticnal Pianners. UNESCO ITPE 1967. n Prvs'azmx F. : probieme des Schulbjches. Wien. 1968. o Kabar.ova — Meiier. E. N ' Ueebrik i organirtiie paznavatelnc: ceiaiemeyti uceașcihsea. in Sove*.- skîia pedagcghica. 1968. nr 1 O Famoce e uso dei litri di teste-. Centro didatrica sano r.ale. 1967. GEOGRAFIE : Fenomenul carstic (1 act, 331 m color. Scenariul și re- gia, St. Penu. Imaginea L. Mărculescu ; Consultant, lec- tor univ. I. Ilie). în imagini sugestive sînt prezentate di- ferite formații geologice ca lapiezuri, avene, doline, chei, ponoare, peșteri, stalactite, stalagmite etc. rezultate în urma acțiunii în timp a apei asupra rocilor calcaroase. Valea Oltului (1 act. 379 m alb-negru. Regia Al. Gașpar. Imagine St. Gogiu. Consul- tant. prof. dr. lancu Mihai). Printr-o armonioasă împle- tire de imagini filmul reu- șește să redea în egală mă- sură atît frumusețile de un pitoresc particular ale Văii Oltului, cît și informatii des- pre geografia economică și fizică a acestuia. BIOLOGIE ! Adaptări la animale (1 act 279 m color. Scenariul și regia Dona Barta. Imaginea Fr. Patakfalvi. Consultant, M. Botnariuc, C. Tudoran- cea). Pornind de la faptul că, pentru a supraviețui unor condiții de mediu și viață, schimbate, diferitele specii de animale au fost obligate să se modifice structural, să se adapteze, filmul prezintă cîteva specii de animale sub- liniind diversitatea formelor de adaptare la mediu. Ramificația Ia plante (1 act. 286 m color. Scenariul și re- gia, D. Barta. Imaginea, I. Cornea. Consultanți prof. dr. I. Tarnovschi, A. Marin, M. Olteanu). Utilizîndu-se un bogat material ilustrativ, se prezintă tipurile de ramifi- cații ale rădăcinii, tulpinii și regiunii florale proprii di- feritelor plante. Respirația la plante (1 act 290 m color. Scenariul și re- gia, P. Popescu Doreanu. I- maginea, Ilie Cornea. Con- sultanți, prof. dr. docent H. Chirilei, prof. Ecat. Cen- gheri). Prin desene animate și filmări pe viu se arată că respirația este unul din factorii care condiționează dezvoltarea plantelor, subli- niindu-se rolul de adevărat laborator al frunze! ia ace»; proces ■clătii latre srraaisme ta aatari — Bieceaan apetar dalei <2 arie 4S8 m cotor. Scenariul si regia D. Bana. T—-gi-ya. W. Ott. Consul- tant, Mirtea Olteanu. prof. A. Săvuiescu). Aceri film tra- tează despre relațiile dintre plante, animale și insecte care trăiesc in apele dutov Originea și evelaiia szml- fereior (1 ari, 346 m cotor. Scenariul și regia. M. Săpă- tarj. Imaginea. L Mărcu- lescu. Consultant, prof. dr. AL Gr:~j'. Pornind de la toeea enunțată de Darwin că tc^șe speride de animale ii plazte jint rezultatul unui proces ce evriutie. filmul de- mocrirează cum reptilele, a- dap-unzu-se ia condiții de mediu și viată schimbam, au e.iiuat in timp, devenind mam-'ere L POPESCU *) Filmele prezentate mai sus au fost realizate de stu- dioul cinematografic „Ale- xandru Sabia" și pot fi procurate de la filmotecile didactice care funcționează pe lingă fiecare inspectorat școlar județean, iar în muni- cipiul București, de la filmo- teca din str. Vasiie Alecsan- dri nr. 1. HIBLIOTEOA „Județele României socialiste* Apărută de curînd, sub egida Editurii politice, lucrarea „Județele Româ- niei socialiste" cuprinde în cele 548 pagini ale sale o amplă prezentare enciclo- pedică a celor 39 de județe ale țării noastre și a mu- nicipiului București. Volu- mul debutează printr-un material introductiv pri- vind problemele de an- samblu ale împărțirii ad- ministrativ-teritoriale a ță- rii noastre, care explică pe larg modul cum mă- surile luate în direcția per- fecționării acesteia izvo- răsc din necesitatea pune- rii de acord a organizării administrativ-teritoriale cu schimbările calitative pro- duse în patria noastră ca urmare a dezvoltării impe- tuoase a forțelor de pro- ducție, a sporirii conside- rabile a potențialului eco- nomic al țării. i’ropunîndu-și să reali- zeze o prezentare succintă a monografiilor județelor patriei noastre, lucrarea „Județele României soci- aliste" pune la dispoziția cititorilor o întreagă diver- sitate de informații cu pri- vire la geografia fizică, la istoria, populația, localită- țile urbane și rurale, resur- sele naturale și de muncă, economia, instituțiile so- cial-culturale din fiecare județ și din municipiul București. Astfel, fiecare capitol (reprezentînd un județ) începe prin a trata probleme privind așeza- rea geografică, relieful, clima, hidrografia, soluri- le, resursele naturale ale solului și subsolului. în continuare este tratat pe scurt istoricul județului respectiv, pentru ca apo: să se treacă la scurte ca- racterizări ale localități- lor mai importante care includ și așezarea lor geo- grafică. istoricul. popu- lația, instituțiile culturale, resursele economice etc. Totodată se insistă asupra particularităților care de- finesc peisajul economic al județului, sînt tratate probleme privind dezvol- tarea lui industrială și agricolă. sînt descrise instituțiile social-cultura- le și se fac aprecieri cu privire la perspectivele dezvoltării de viitor. La sfîrșitul fiecărui capitol este adăugată o listă a municipiilor, orașelor și comunelor componente ale județului. Cîte o hartă și cîteva ilustrații plasate în interiorul capitolelor vin să completeze informațiile cu- prinse în text Prin caracterul său complex, prin multitudi- nea datelor pe care le pre- zintă, ca și prin aspectele variate Ia care se referă aceste date, considerăm că „Județele României so- cialiste" este o lucrare deo- sebit de utilă învățămîntu- lui, puțind servi atît ca valoroasă sursă pentru documentarea învățători- lor și profesorilor, cît și ca material auxiliar în des- fășurarea lecțiilor privind geografia, istoria, econo- mia și cultura patriei noastre. O. B. Nr. crt. Titlul manualului An de studii „ Specialitatea Nr. pag. dact pentru care se elaborează 1. Valorificare» produselor agricole V 120 Agronomie 2. Floricultura III 140 Horticultura spec. floriculturâ 3. Floriculturâ IV—V 120 Horticultură spec. floriculturâ 4. Boli interne și parazitare III 190 Veterinară 5. Boli interne și parazitare IV 140 Veterinară 6. Fitotehnie IV—V 220 Agronomie 7. Controlul produsele de origine animală V 120 Veterinară 8. Creșterea păsărilor III 230 Zootehnie 9. Creșterea ovinelor IV 250 Zootehnie 10. Protecția plantelor (Fitopatologie) IV 110 Agronomie Horticultură Culturi irigate Termenul de înscriere a concurenților este 15 martie 1969. Termenul de depunere a manuscriselor — I iulie 1969, dată pînă la care pot fi depuse și manuscrisele pentru con- cursul din etapa a Il-a. anunțat anterior, la 1 iunie 1969. Instrucțiunile cu privire la organizarea și desfășurarea acestui concurs, programele școlare pe baza cărora se ela- borează manualele, indicațiile metodologice și regulamen- tul de desfășurare a concursului se găsesc la toate unitățile școlare din rețeaua Consiliului Superior al Agriculturii, la la departamentele Consiliului Superior al Agriculturii și la direcțiile județene. Se precizează că titlul „Protecția plantelor", anul III li- cee agricole (specialitățile Agronomie, Horticultura și Cul- turi irigate) va trata problemele de combaterea dăunători- lor animali (Entomologie), iar pentru manualul de Protecția plantelor anul IV, planul te: ' *"-----' ’ de fitopatologie (Combatere Totodată se face cunoscut scriere pentru etapa III pînă manuscriselor pentru etapa I Informații suplimentare se raiă a învățămîntului și pre București. l>dul Republicii n INSTITUTUL POLI ANUnța scoaterea la concurs a următoarelor posturi: FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA ! — Lector (5 posturi) la catedra de Educație fizică și sport, disciplina : Educație fizică și sport, pozițiile 2, 3, 4, 6 Și 11 din statul de funcțiuni. FACULTATEA DE CHIMIE INDUSTRIALĂ : — Profesor la catedra de Chimie anorganică șl analitică, disciplina : Chimie generală, poziția de funcți- uni. — Prx-’esor la catedra de Fizică, 1 dm statui de îuncțiu.ni. Candidați- La concurs vor depum ... po:itel:n:c Tirsișoara. h-du termen de 30 zile de la data publi de înscriere însoțită de actele p privind scuparea funcțiilor didai nor. publicat în colecția de ho* riliului de Miniștri nr. 31 din 5 au _Concursul va avea l-x la sedi limișoara. b-dui 3. -Jecembrie rea acestui anunț. INSTITUTUL DL MINE PETROȘANI ANUNȚĂ scoaterea la concurs a următorului post: — profesor de la catedra de Electrotehnică, poziția 1 din statul de funcțiuni, disciplina: Acționări și automatizări în iDdUriTia minieră. Candidațu Ia concurs vor depune în termen de 30 de zile de la publicarea prezentului anunț la secretariatul rectoratu- Ins*.:: de mine Petroșani, str. Institutului nr. 20, cererea împreună cu următoarele acte : — copie legalizată de pe diploma de stat sau de pe actul echivalent de studii superioare ; — copie legalizată de pe diploma de doctor sau de doctor docent; — lucrările științifice ale candidatului într-un exemplar; — certificatul de caracterizare a activității profesionale și sociale a candidatului, eliberat de instituția (întreprinderea) In care acesta își are funcția de bază ; — memoriu de activitate didactico-științifică, semnat de candidat; — autobiografia. Cei care funcționează într-o instituție de învățămînt su- perior sînt obligați să comunice în scris rectorului sau di- rectorului acesteia, înscrierea la concurs. Concursul se va ține la rectoratul Institutului de mine din Petroșani, în termen de 4 luni de la publicarea prezentu- lui anunț. INSTITUTUL POLinilNIC-TIMIȘOIUM ANUNȚĂ scoaterea Ia concurs a următorului post i FACULTATEA DE CONSTRUCȚII —Șef de lucrări la catedra de Hidrotehnică, disciplina t Eco- nomia apelor — poziția 6 din statul de funcțiuni. Candidații la concurs vor depune la secretariatul Institutu- lui politehnic Timișoara, b-dul 30 Decembrie nr. 2, în termen de 30 de zile de la data publicării acestui anunț, cererea de în- scriere însoțită de actele prevăzute de Regulamentul privind ocuparea funcțiilor didactice în învățâmîntul superior, publi- cat în colecția de hotărîri și dispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 31 din 5 august 1958. Concursul va avea loc la sediul Institutului politehnic din Timișoara b-dul 30 Decembrie nr. 2, la 3 luni de la publi- carea acestui anunț. ANUNȚ In ziua de 6 iulie a.c., se organizează, la Iași, reve- derea tuturor absolvenților Școlii normale „Vasiie Lupu“ din Iași, seria 1943. înscrieri și reiatii la adresa : prof. Moise Constan- tin, str. Karl Marx 34, Bloc B. 7, ap. 17 — Bîrlad. HEDACȚ1A SI ADMINISTRAȚIA! Bucure»tL Plate Scînteil nr. 1, Telefon 17.fi0.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali M ia difusortl din tmltAțUe da InvIțlmlnL Tlpandi QemMaaM Mir afle Cms mistui MUd