Proletari din toate țările, uniti-vi 1
dupA conferința naționala1
PARTICIPAREA ORGANIZAȚIILOR
SINDICALE LA REALIZAREA
SARCINILOR CE DECURG
DIN CONFERINȚĂ
Anul XXI-Nr. 984
EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ
Frontul Unității Socialiste adresează slujitorilor școlii: profesori, învățători,
educatori — unul dintre cele mai importante detașamente ale intelectualității țării —
chemarea de a se consacra și în viitor, cu toate puterile, pregătirii temeinice a elevilor
și studenților, lărgirii orizontului lor de cunoștințe profesionale și de cultură generală,
educării lor politico-ideologice pe temelia concepției marxist-leniniste despre lume și viață,
formării lor ca cetățeni hotărîți să aducă o tot mai activă contribuție la mersul ascendent
al societății noastre.
Votăm pentru
CETĂȚENI Șl CETÂȚENE!
Vaeri 28 lebnarie 1969
4 pag. 25 bani
In șirul marilor realizări cu
care țara noastră se prezintă la
alegerile de deputați în Marea
Adunare Naționali ți in orga-
nele locale ale puterii de stat,
an loc de frunte îl ocupă și cele
care privesc ridicarea nivelului
de culturi al poporului. Prin
grija partidului invățimîntul
socialism, bunăstare.
democrație și umanism
Votînd candidați! FroBtiim Unității Socialiste,
votati pentru dezvoltarea științei și învățăBÎntilii,
pentru înflorirea artei și literaturii, pentru
ridicarea nivelului de cultură al maselor largi
populare !
(DIN „MANIFESTUL FRONTULUI UNITĂTIi SOCIALISTE")
La 2 martie poporul nostru se va prezenta în fața
urnelor pentru a-și alege deputății în Marea Adunare
Națională, în consiliile populare județene, municipale,
orășenești și comunale. Această manifestare pregnantă
a democratismului și umanismului orînduirii noastre —
în care puterea se află în mîinile clasei muncitoare,
aliată cu țărănimea, realizîndu-se, în fapt, principiul
gu g*ării țării de către popor — se desfășoară în
coi Wtul unor adinei transformări înnoitoare, al unor
succese însuflețitoare în toate domeniile vieții econo-
mice, politice și sociale.
Partidul Comunist Român, forța conducătoare una-
nim recunoscută a societății noastre, se prezintă în
fața alegătorilor — în cadrul Frontului Unității Socia-
liste — înconjurat de încrederea și devotamentul
maselor. Oamenii muncii de la orașe și sate s-au putut
convinge încă o dată, pe temeiul propriei lor expe-
riențe, că între vorbele și faptele partidului există
o deplină concordanță, că programul înfățișat poporu-
lui de Congresul al IX-lea, diversificat și concretizat
de Conferința Națională și de plenarele C.C. al P.C.R.
se realizează cu consecvență.
însuflețite de o înaltă conștiință patriotică, de devo-
tament neprecupețit față de cauza socialismului, clasa
muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, oamenii
muncii de toate naționalitățile, entuziastul nostru tine-
ret, priceputul corp didactic înfăptuiesc cu elan și
încredere neabătută politica profund științifică, realistă
a partidului de edificare pe meleagurile României a
socialismului, asigurind înaintarea țării pe o linie con-
tinuu ascendentă.
Principala trăsătură caracteristică a evoluției sociale
a României în perioada ultimilor ani este procesul
vast și multilateral de adincire a democrației socia-
liste, de amplificare a participării maselor la conduce-
rea statului, proces definitoriu pentru dezvoltarea și
consolidarea societății noastre. în noul climat al vieții
sociale românești contemporane a devenit o practică
curentă punerea în dezbaterea opiniei publice a proiec-
telor de legi precum și a măsurilor privitoare la cele mai
importante laturi ale construcției socialiste. Politica na-
țională marxist-leninistă a partidului nostru de asigura-
re a condițiilor economice, politice și social-culturale
pentru realizarea deplinei egalități în drepturi a tutu-
ror oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate,
de întărire a frăției tuturor membrilor societății so-
cialiste, a muncii lor unite pentru înflorirea patriei
comune se bucură de deplina adeziune a întregului
popor. Prietenia, unitatea de nezdruncinat dintre po-
porul român și naționalitățile conlocuitoare reprezintă
cunoaște o continuă dezvoltare,
aducînd o contribuție de cea mai
mare însemnătate la creșterea
gradului de cultură al populației
de la orașe și sate, la înflorirea
spirituală a națiunii noastre so-
cialiste.
■ în cele circa 15.000 școli
de cultură generală sint cuprinși
circa X3 milioane de elevi, în
fap< toți copiii de vîrstă școlară.
Pe băneile școlilor și facultăților
barați in acest an școlar aproa-
pe 4.272.281 de elevi și studenți.
! Tn anul 1968 s-au cheltuit
pentru învățămînt 8,2 miliarde
lei. Au sporit sistematic chel-
tuielile statului ce revin în me-
die anual pentru un elev din șco-
lile de cultură generală, de la
1.040 lei în 1965 la 1.190 în 1968.
Peste 63 milioane lei au fost re-
partizați în 1969 achiziționării
de aparatură și utilaje moderne
pentru laboratoare și alte dotări
necesare.
® Prețuind munca de înaltă
răspundere pe care o desfășoară
cadrele didactice și îngrijin-
du-se să le creeze condiții ma-
teriale de viață corespunzătoa-
re, partidul și guvernul au asi-
gurat corpului profesoral creș-
teri succesive de salariu. De la
începutul acestui an, în cadrul
acțiunii de creștere generală a
salariilor, cadrelor didactice li
s-a asigurat un spor mediu al
veniturilor de circa 19 la sută
— printre cele mai mari.
Vineri Zt februarie a.c.
* avut loc ședința lărgită
a Biroului Executiv al Co-
mitetului Vniuaii Sindica-
le lor din instituțiile de
invățămînt și cultură, în
cadrul căreia a fost dis-
cutat proiectul de hotări-
re privind participarea or-
ganelor și organizațiilor
zindieaJe de invățămînt la
realizarea sarcinilor reie-
șite din lucrările Confe-
rinței Naționale a cadre-
lor didactice. La ședință
au participat membru biro-
urilor executive ale con-
siliilor județene ale sin-
dicalelor care răspund de
problemele invățămintului
in cadrul consiliilor res-
pective.
In discutarea proiectu-
lui de botărire s-au făcut
propuneri eu privire la
participarea sindicatelor
din invățămînt la acțiuni-
le pentru studierea și dez-
baterea documentelor Con-
ferinței Naționale, ia iniți-
erea unor dezbateri pri-
vind perfecționarea struc-
turii invămintului și or-
ganizarea știint*f>că a pro-
cesului instractiv-educativ
și mobilizarea tuturor
învățătorilor și profesori-
lor în vederea realizării a-
cestor obiective. De ase-
menea, au fost discutate
rolul și sarcinile actuale
ale Uniunii Sindicatelor
din învățămint și cultură
și ale sindicatelor din în-
vâtâmînt in domeniul per-
fecționării cadrelor didac-
tice, al stimulării muncii
de cercetare științifică a
corpului profesoral și al
îmbunătățirii muncii edu-
cative. Numeroase pro-
puneri »-au referit Ia ac-
țiunile menite să deter-
mine ridicarea continuă a
condițiilor de muncă și de
viață ale cadrelor didac-
tice.
In lumina discuțiilor
purtate s-a stabilit ca Bi-
roul executiv al Uniunii
să îmbunătățească șl să
definitiveze proiectul de.
botărire, prin cuprinde-
rea în cadrul Iui a celor
mai valoroase propuneri
prezentate în dezbateri.
In continuare, sîmbătă
22 februarie a.c., a avut
loc o ședință de lucru cu
reprezentanții sindicatelor
din invățămînt în birou-
rile executive ale consi-
liilor județene ale sindi-
catelor. In cadrul acestei
ședințe au fost date indi-
cații cu privire la proble-
mele actuale ale muncii
organizatorice a sindicate-
lor, la caracterul relațiilor
de lucru în cadrul consi-
liilor județene ale sindi-
catelor, precum și al rela-
țiilor între cei care răs-
pund de problemele învă-
țămîntului în cadrul biro-
urilor executive ale consi-
liilor, inspectoratele șco-
lare și alte organe ale pu-
terii locale dc stat. S-au
dat de asemenea indicații
privind măsurile ce se
impun pentru a asigura
creșterea rolului sindica-
telor în viața socială, eco-
nomică și culturală, spo-
rirea autorității sindicate-
lor, rolul acestora în a-
dopLarea masurilor de
protecția muncii, misiu-
nea sindicatelor din în-
vățămînt pe linia dezvol-
tării și întăririi con inue
a activității cultural-eda-
cative de masă.
Ansamblul indicațiilor
prezentate participanților
de Biroul Executiv al Co-
mitetului Uniunii Sindica-
telor din învățămînt și
cultură'este menit să pro-
moveze în activitatea sindi-
catelor din învățămînt o
concepție modernă, știin-
țifică, un stil de muncă cu
înaltă eficiență, puse în
slujba îndeplinirii cu succes
a sarcinilor de înaltă răs-
pundere încredințate de
partid și de stat învăță-
mîntului.
PLANURI DE MĂSURI IMEDIATE
LA INSPECTORATELE ȘCOLARE
JUDEȚENE
Documentele de o deose-
bită importanță adoptate
de Conferința Națională a
cadrelor didactice, sarcini-
le trasate de partid prin
cuvîntul secretarului gene-
ral al Comitetului Central,
tovarășul Nicolae Ceaușescu
s-au bucurat de un larg
ecou în rîndul tuturor oa-
menilor școlii. învățătorii
și profesorii de pe întreg
cuprinsul țării au urmărit
cu viu interes desfășurarea
lucrărilor Conferinței și au
citit atent documentele ei,
căutînd să pătrundă în pro-
funzime sensul lor adine,
să tragă din cuprinsul lor
cit mai multe învățăminte
pentru munca lor. Studie-
rea atentă a fiecărui pa-
ragraf din cuvîntarea tova-
rășuiui Nicolae Ceaușescu
le-a insuflat încredere în
propriile forțe, i-a mobili-
zat pe toți membrii corpu-
lui profesoral la- îndepli-
nirea sarcinilor mari și ur-
gente care stau în fața șco-
lii pentru îndeplinirea în-
tocmai a Directivelor Ple-
narei C.C. al P.C.R. privind
dezvoltarea învățămîntului.
Documentele adoptate Ia
Conferință au constituit
pentru toate colectivele
didactice punctul de ple-
care al unor acțiuni menite
să contribuie Ia mersul
înainte al învățămîntului
românesc.
In prezent, toate inspec-
toratele școlare județene
examinează măsurile con-
crete ce trebuie întreprin-
se pentru aplicarea în viață
a învățămintelor și a sar-
cinilor trasate de Confe-
rința Națională. După cum
am fost informați, în jude-
țele Maramureș, Teleorman,
Mureș, Neamț etc. inspec-
toratele au întocmit deja
planuri de măsuri privind
problemele imediate eare
se ridică in munca lor :
trecerea Ia învățămîntul
general obligatoriu de 10
ani, înzestrarea laboratoa-
relor școlare, dezvoltarea
inițiativei în domeniul
autoutilăriî școlilor, organi-
zarea unor acțiuni pri-
vind perfecționarea profe-
sională etc. Inspectoratul
școlar al municipiului
București a organizat
miercuri, 26 februarie a.c.,
o consfătuire la care au
participat toți directorii
unităților din învățămîntul
preșcolar, de cultură gene-
rală, profesional și tehnic.
Cu acest prilej inspecto-
rul general I. Gh. Borca a
prezentat pe larg preocu-
pările actuale ale inspecto-
ratului școlar și a supus
discuției măsurile preconi-
zate în domeniul dezvoltă-
rii bazei materiale a școli-
lor bucureștene, al moder-
nizării procesului instruc-
tiv-educativ. al îmbunătă-
țirii muncii de educație a
tinerei generații și al per-
fecționării continue a cor-
pului profesoral. Tn cuvîn-
tul lor numeroși vorbitori
s-au referit la modul în
care școlile au înțeles să
răspundă Chemării ce Ie-a
fost adresată de Conferin-
ța Națională și sarcinilor
trasate de partid prin
cuvintarea tovarășului
Nicolae Ceaușescu.
In perioada următoare, in
toate școlile din țară va
avea loc studierea docu-
mentelor Conferinței Na-
ționale și, în cadrul consi-
liilor profesorale, la nive-
lul fiecărei școli se vor
adopta măsuri privind tra-
ducerea în viață a sarci-
nilor actuale care stau in
fața învățămîntului româ-
nesc.
unul dintre izvoarele forței și trăiniciei orînduirii
noastre, fiind reliefată pregnant și cu prilejul desfășu-
rării campaniei electorale. Constituirea consiliilor na-
ționalităților conlocuitoare a creat un cadru și mai
favorabil participării active a acestora, alături de
poporul român, la conducerea treburilor obștești.
Realitatea fundamentală care sintetizează transfor-
mările petrecute în climatul social al României con-
înaltul democratism al orînduirii noastre socialiste
temporane, pentru care masele largi vor vota la 2
martie cu încredere nestrămutată și cu sentimentul
datoriei patriotice împlinite, o constituie unitatea mo-
ral-politică a poporului în jurul Partidului Comunist
Român. Consfințind această realitate, rezultat al iz-
bînzii depline și definitive a socialismului în țara
noastră. Frontul Unității Socialiste — organism larg
democratic, în care sînt reprezentate, alături de P.C.R.,
principalele organizații de masă, obștești și profesio-
nale, precum și consiliile oamenilor muncii aparțînînd
naționalităților conlocuitoare — întruchipează unitatea
trainică a tuturor forțelor națiunii socialiste, contri-
buind la întărirea coeziunii societății noastre.
Frontul Unității Socialiste a venit in fața alegătorilor
cu un bilanț de realizări concrete și cu o perspectivă
cuprinzătoare, exprimînd voința fierbinte a poporului
de a qbține noi succese. La înfăptuirea acestui vast
program constructiv sînt chemați să aducă o con-
tribuție esențială, împreună cu toți oamenii muncii,
viitorii deputați în Marea Adunare Națională și în
consiliile populare. Tocmai de aceea Frontul Unității
Socialiste a propus drept candidați în alegeri pe cei
mai activi muncitori, țărani, intelectuali, printre care
și un important număr de vrednici slujitori ai școlii.
Prin puternica efervescență politică șl avintul în
muncă pe care le-a generat campania electorală, ale-
gerile de la 2 martie, la care, alături de întregul popor,
slujitorii școlii vor participa animați de încrederea și
sentimentul datoriei împlinite, se înscriu în constelația
anilor socialismului ca un eveniment ce marchează
hotărîrea întregii noastre națiuni de a edifica pe pă-
mîntul României societatea bunăstării, democrației șl
umanismului deplin.
întregul nostru popor întîmpinâ
cu un puternic entuziasm, cu noi
succese în muncă alegerile de de-
putați în Marea Adunare Națio-
nală și în consiliile populare ju-
dețene, muncipale, orășenești și co-
munale. Acest eveniment deosebit
de important are loc Intr-o etapă
caracterizată prin profunde prefa-
ceri în viața economică și socială a
țării noastre, prin adîncirea conti-
nuă a democratismului orînduirii
noastre socialiste.
înfăptuind sistematic obiectivele
adoptate de Congresul al LX-lea,
vastul program de măsuri stabilit
de Conferința Națională a P.C.R.,
ale căror direcții principale con-
verg spre perfecționarea organi-
zării și conducerii întregii vieți so-
ciale, poporul nostru pășește
neabătut înainte, sub conducerea
înțeleaptă a Partidului Comunist
Român. Participarea directă, activă
a maselor populare la rezolvarea
complexului de probleme pe care
le ridică procesul de înaintare a
țării pe drumul desăvârșirii con-
strucției socialismului pune tot mai
puternic în lumină valabilitatea le-
gității potrivit căreia dezvoltarea o-
rînduirii socialiste spre forme su-
perioare se află în raport direct,
condiționat, cu adîncirea democra-
ției socialiste.
De pe o treaptă pe alta a so-
cietății românești, cu prețul a nu-
meroase sacrificii, poporul nostru
a năzuit spre cele mai nobile idea-
luri ale emancipării umane — i-
dealurile de libertate și dreptate
socială. înfăptuirea acestor dezide-
rate n-a fost însă posibilă atîta
timp cît țara a fost guvernată de
clasele exploatatoare, cît timp a
existat proprietatea privată asupra
principalelor mijloace de producție.
Democrația devine autentică nu-
mai cînd este generată de baze o-
biective economice, sociale și po-
litice de natură să asigure înfăp-
tuirea năzuințelor de progres și
libertate prin mase și pentru mase.
Societatea care conferă maselor
populare adevărate drepturi și li-
bertăți, care asigură cele mai bune
premise de exercitare în fapt a
năzuințelor de dreptate socială, de
afirmare a personalității, de satis-
facere a nevoilor materiale și spi-
rituale ale membrilor societății, in-
diferent de naționalitate, este so-
cietatea socialistă. Socialismul în-
seamnă eliberarea oamenilor de
orice asuprire, libertate in sensul
cel mai înalt al cuvîntului, egali-
tate întemeiată pe asigurarea unei
poziții egale față de mijloacele de
producție. Pe această bază oamenii
muncii se bucură de drepturi egale
și depline : dreptul și în același
timp datoria de a munci, dreptul
la învățătură, la odihnă, la asigu-
rare materială în caz de incapaci-
tate de muncă sau de bătrînețe.
Socialismul asigură dezvoltarea ar-
monioasă a forțelor și relațiilor de
producție, precum și a culturii ma-
teriale și spirituale puse în slujba
înfloririi națiunii socialiste. El a-
sigurâ satisfacerea tot mai deplină
a nevoilor materiale și spirituale
ale fiecărui membru al societății,
dezvoltarea deplină a omului in
întreaga bogăție a personalității
sale. Se creează în felul acesta, pen-
tru prima oară în istorie, premi-
sele obiective ca fiecare om a!
muncii să participe nemijlocit Ia
elaborarea și realizarea politicii în
Interesul întregului popor.
Democrația socialistă constituie
din punct de vedere istoric treapta
cea mai înaltă în evoluția tipurilor
democrației, democrația ca formă
de stat și socialismul ca mod de
producție fiind strîns și indisolubil
legate între ele. Trăsătura esențială
a democrației socialiste o consti-
tuie unitatea dintre latura econo-
mică și latura politică. Proprieta-
tea socialistă asupra mijloacelor
de producție constituie temelia
trainică a egalității reale a noii
orînduiri sociale, din care s-au
născut relațiile de colaborare și
întrajutorare între toți membrii
societății.
Societatea socialistă a prins ră-
dăcini adinei pe pămîntul româ-
nesc și, pe măsură ce se consoli-
dează și se maturizează, transmite
tuturor membrilor săi largi atribuții
de care se pot bucura numai ce-
tățenii unei țări a cărei indepen-
dență și suveranitate sînt pe de-
plin asigurate, apărate de întregul
popor. Partidul nostru pornește de
la ideea că socialismul reprezintă
societatea celor mai largi drepturi
și libertăți democratice pentru ma-
sele muncitoare, societatea în care
prin valorificarea nesecatului po-
tențial de înțelepciune și creație
colectivă a poporului, se asigură
posibilități nelimitate de afirmare
multilaterală a personalității u-
umane, libertate deplină de mani-
festare a individului în cadrul so-
cietății. „Cu cît înaintăm pe calea
desăvîrștrii construcției socialiste
— spunea tovarășul Nicolae
Ceaușescu — participarea celor ce
muncesc Ia rezolvarea problemelor
vieții sociale se extinde, se lărgește
democrația socialistă... Superiori-
tatea democrației socialiste stă în
faptul că ea asigură participarea
Ia exercitarea puterii, la conduce-
rea treburilor țării, a întregului
popor, în interesul propriei sale
bunăstări și fericiri. Acesta este
izvorul inepuizabil al forței și vi-
talității societății noastre, garanția
mersului victorios înainte pe dru-
mul progresului și civilizației so-
cialiste".
Generația noastră este partici-
pantă și martoră în același timp,
la materializarea unor vaste ac-
țiuni inițiate de partid pentru a
așeza întreaga dezvoltare a socie-
tății noastre socialiste ne bazele
trainice ale democratismului și u-
manismului, în spiriiul științific al
dialecticii maferiali'-te. Dovedin-
du-și fidelitatea față de interesele
poporului și țării, partidul nostru
nu se mărginește numai la afirma-
Dr. GH. DRAGAN
Conf. V. I. ȘTEFANOIU
(Continuare în pag. a 3-a)
înaltul democratism
al orînduirii noastre socialiste
|z
(Urmare din pag. 1)
rea necesității democrației socia-
liste, ci întreprinde zi de zi mă-
suri sistematice, concrete, pe baza
cunoașterii temeinice a realităților
societății noastre, pentru realiza-
rea în practică a acestei legități.
Lărgirea, extinderea și perfec-
ționarea sistematică a democrației
socialiste își găsește expresia, de
pildă, în măsurile privind perfec-
ționarea structurii sistemului eco-
nomic și organizatorico-adminis-
trativ, lărgirea competențelor, ini-
țiativei și răspunderii conducerii
întreprinderilor și organelor locale
ale puterii de stat. Perfecționarea
continuă a democrației socialiste
se realizează prin atragerea mai
largă și mai eficientă a maselor la
elaborarea planurilor, la descope-
, rirea rezervelor interne, la contro-
lul realizării sarcinilor de produc-
ție și al utilizării fondurilor, prin
perfecționarea continuă a sistemu-
lui de cointeresare materială și a-
plicarea consecventă a principiului
repartiției după calitatea și canti-
tatea muncii prestate. In acest con-
text are loc îmbinarea condu-
cerii centralizate pe bază de plan
a economiei cu acordarea de largi
atribuții și drepturi unităților.
Consolidarea continuă a demo-
crației socialiste se realizează prin
înfăptuirea politicii partidului de
întărire continuă a unității po-
porului, lichidarea oricăror forme
de inegalitate, discriminare și asu-
prire națională, crearea condițiilor
pentru afirmarea liberă în viața
socială a tuturor oamenilor muncii,
indiferent de naționalitate.
Măsurile luate în ultima vreme
privind lărgirea atribuțiilor orga-
nelor locale de partid și de stat, ale
unităților economice și organizați-
ilor obștești, creșterea rolului pe
care ii au în viața socială organi-
zațiile de masă și obștești, sindi-
cale, de tineret, de femei, coopera-
tiste, uniunile de creație și asocia-
țiile oamenilor de știință, înfiin-
țarea senatelor universitare și a
consiliilor profesorale, lărgirea a-
tribuțiilor acestora, creează cadrul
politico-organizatoric adecvat a-
tragerii nemijlocite a celor mai
largi mase populare la rezolvarea
problemelor obștești. Ca o încunu-
nare a acestor măsuri a fost creat
Frontul Unității Socialiste, care a-
sigură intensificarea participării
organizațiilor de masă, obștești și
profesionale la viața social-poli-
tică, consultarea amplă a maselor
în vederea adoptării celor mai efi-
ciente soluții privind înfăptuirea
politicii partidului, afirmarea de-
plină a valențelor multiple ale u-
nității moral-politice a întregului
nostru popor în jurul partidului.
Ceea ce dă forță și vitalitate
democrației socialiste în țara noas-
tră este creșterea continuă, pe mă-
sura înaintării pe drumul socialis-
mului, a rolului de conducător al
P.CK. Creșterea continuă a rolu-
lui de conducător al partidului în
întreaga viață socială, economică
și politică exprimă în cel mai înalt
grad suveranitatea poporului nos-
tru. Partidul este singurul în mă-
sură să stabilească principalele o-
biective în diferitele etape ale dez-
voltării societății, să stabilească
nivelul, ritmul și metodele dezvol-
tării. El poate să mobilizeze, să or-
ganizeze și să conducă poporul la
lupta pentru înfăptuirea celor mai
înalte idealuri umane.
Viața confirmă zi de zi că măsuri-
le luate de partid au creat condiț’i
optime pentru ca masele largi să
participe efectiv la elaborarea și în-
făptuirea programului de care de-
pinde dezvoltarea multilaterală a
societății noastre, astfel ca toate
problemele cardinale ale procesu-
lui de edificare a socialismului să
fie dezbătute și rezolvate cu con-
tribuția activă a muncitorilor, teh-
nicienilor, inginerilor, țăranilor,
intelectualilor. Acest proces de a-
dîncire a democrației socialiste se
cristalizează în însuși stilul de
muncă al partidului, în modul în
care partidul își dezvoltă legăturile
cu masele poporului, în felul în
care el concepe și elaborează toate
hotărîrile de însemnătate istorică
pentru viața țării noastre și care
îmbrățișează compartimentele de
bază ale societății. Conștient de
înaltele răspunderi pe care și le-a
asumat în fața poporului, partidul
se sfătuiește în permanență cu oa-
menii muncii, solicită și valorifică
— printr-o multitudine de forme
și metode — spiritul de inițiativă
al maselor în toate acțiunile pe
care le întreprinde. Vizitele de lu-
cru ale conducătorilor de partid și
de stat în județele țării, întîlnirile
cu activul de partid și de stat, cu
muncitori, țărani, intelectuali, cu
tineri și vîrstnici, dezbaterea pu-
blică a celor mai importante mă-
suri inițiate de partid, sînt tot a-
tîtea dovezi de necontestat ale
practicii partidului de a se con-
sulta cu masele, astfel ca politica
internă și externă a partidului și
guvernului să reprezinte cu adevă-
rat voința poporului, interesele lui
fundamentale.
Adoptarea celor mai importante
măsuri de care este legat viitorul
învățămîntului nostru — Directi-
vele C.C. al P.C.R. privind dezvol-
tarea învățămîntului de toate gra-
dele, Legea învățămîntului și,
recent, punerea în discuție a Sta-
tutului personalului didactic repre-
zintă încă o dovadă a practicii
partidului nostru de a consulta
masele în cele mai importante pro-
bleme ale politicii sale. Conferința
națională a cadrelor didactice,
grandioasă manifestare a corpului
profesoral din țara noastră, dezba-
terea largă, în Conferință, a pro-
blemelor pe care le implică viitorul
școlii, cuvintarea rostită de tovară-
șul Nicolae Ceaușescu cu acest pri-
lej au exprimat o dată mai mult
grija partidului nostru pentru ne-
contenita ridicare a nivelului gene-
ral de cultură al poporului.
Un exemplu deoseott ce grăi-
tor al stilului ce muncă înce-
tățenit în practica partidului
nostru este actuala campanie elec-
torală. Masele largi de cetățeni,
milioane de alegători, au fost che-
mați să-și spună cuvîntul în con-
ducerea treburilor obștești. Mani-
festul Frontului Unității Socialiste,
cuprinrind un măreț program de
edificare a țării, a avut darul de
a mobiliza întregul popor pentru
înfăptuirea politicii partidului. In
sute și mii de adunări enruzias-.e
au fost formulate nenumărate pă-
reri și propuneri privind cele mai
diverse domenii de activitate.
Asemenea metode de muncă au
conferit și conferă întregii politici
a partidului și statului nostru un
conținut profund realist si mobuj-
zător, reliefează făptui că ea este
□ expresie a însăși voinței poporu-
lui, a intereselor fundamentale ale
întregii națiuni. Fiecare cetățean
al României socialiste se poate con-
vinge, cu realități din viața de
fiecare zi. că mcocată ca ir
actuala etapă de dezvoltare a
patriei noastre nu au fost atît de
srrinse legăturile partidului eu
masele largi ale oamenilcr munct
de la orașe și sate, că niciodată
n-au fost atît de mari prestigiu:
și autoritatea partidului in fața m-
treguiuî popor.
Pregătiincu-se pertrd alegerile ee
la 2 martie. întrecu, popor ist ex-
primă prin cuTinie e-xcaste
calde, pornite dm	apro-
barea deplină și a-a>ăE»ectul
profund față de poiirtoe. inter-
nă ți externă a pertki-iui ș:
statului nostru, cț-rsacrati. Înfăp-
tuirii vastului program 6= oesd-
virșire a construCti-t i sc-tialismii-i;
în tara noastră, dezc’oitim iegâ-
tarilor de pr.etsr.:e ; cal oorsre
cu toate țările s«ialis-^. c, tipare
partidele comun—-t? j: —.anc.X-
rești. Oameni de riale vimeii. de
toate naționalitățile, cir riale cre-
țurile patriei noastre sccialtste dau
glas profundelor SrMhr.-ecte oe pa-
triotism și in tema troc	de care
sînt animați in hrp-ta pe care c des-
fășoară. sub conducerea irțeleațtă
a partidului, pentru prosperitatea,
înflorirea șî viitorul Iiiuitnn» al
României socialiste.
Prin ideologia sa marxist-'eii-
nistă. prin țelurile sale, prin prin-
cipiile și normele care stau la baza
organizării vieții sale interne, par-
tidul nostru exprimă esența demo-
cratică a societății nc-astre. El Hi
întemeiază raporturile cu marele
pe convingerea, educarea influen-
țarea politică activă a acestora, u-
nește propria sa inițiativă cu aceea
a poporului, ca o expresie pozitivă
a unui angajament social conștient,
ca o sursă inepuizabilă a propriei
sale capacități și cunoștințe. A-
ceasta reprezintă garanția mersu-
lui nostru înainte pe drumul vic-
torios al desăvirșirii construcției
socialismului, al pregătirii condiți-
ilor pentru trecere la construcția
societății comuniste — visul de aur
al omenirii.
ABORDARE TEORETICĂ ȘI
EXEMPLIFICĂRI ALE UNOR
TEME ESENȚIALE DIN
MATEMATICA CLASEI A XII-Ă
UNELE INDICAȚII
METODICE
înarmarea elevilor clasei a XII-a cu
cunoștințe de nivel corespunzător din
domeniul structurilor algebrice, al ele-
mentelor de teoria probabilităților și
statistică, al calculului integral și di-
ferențial presupune situarea consec-
ventă pe poziții moderne atît în ceea
ce privește conținutul materialului, cit
și metodica utilizată. îndeosebi se cer
precizate cunoștințele de maximă gene-
ralitate și operaționali late. Acestea tre-
brie introduse pe baza unei puternice
argumentări, urmîndu-se calea de 1a
model la teorii abstracte și formulări
axiomatice. Prezentăm în continuare
citeva indicații metodice menite să
ajute la mai buna parcurgere a materiei
in scurta perioadă de timp ce a mai
râmi? ia dispoziția elevilor clasei
a XH-a înaintea recapitulării finale.
Calea lai totecraj și diferențial
S-a imp»us ca o cerință obiectivă iz-
verită dm practica școlară, limitarea
șt precizarea tipurilor ce cuadraturi. Ac-
.emi in prexorea calcul ului integrai
trebuie pus in acest caz nu pe comuni-
carea de câu-e profesor a unor aigo-
rtum ce rezor.are a exercițiilor Intr-o
formă de-a gata, ci pe organizarea In
- i iei a nrze cu eresni incit aceștia
sa descccere mod independent căile
ce reperare. In acest scop profesorul
coace recurse ia ar.urnite piesa ipții cu
irurier a-scr.un>c. ca de exemplu:
a) transformarea expresie: de sub sera
n-u mtegraieu pentru ca elevii să aleagă
i-, rercr.'area exercițiului. în fumr.ee
ce ferma expresiei, procedeul integri
pr„a părț; sau prut scmmbarea ce
a-urnă : t) ridicarea anumitor pro-
redee curente de rezolvare a pro-
: semescc de ar., și ca-rzi ai voiu-
meior mmcarea sistemului de opera
tu pe care-4 îndeplinește eJeoil ta re
•ui rarea acestce procietne ; indicarea
moda_.tăti. de remutoastere a ctmd^
•.iior ieșire prin care se reduce reznl-
area pmbksne: d-ate La o a-tâ ccsoș
evtâ: ci consarac^a esectiva a un ni
modei înainte de a se trece ia expune-
rea •eocte; materna:x~e.
rrerertarei acestor noțiuni trebuie
stri--s .ecată de apixearea ioc la cakuic'
am lor v ai •■c-. ummoe - volumul xu
Lecție ăe matematică la Liceul „Gh. Lazăr“ din Sibiu
corp de rotație (volumul sferei, seg-
mentului sferic, conului și al trunchiu-
lui de con).
Ținind seama de reducerile efectuate
în programa de calcul integral, este
bine să se stăruie asupra cîtorva tipuri
de cuadraturi care trebuie reținute de
elevi: sinnx cosm xdn (m,n = 1,2,3);
integrale iraționale de forma
y | as — n’dn;
integrale raționale de forma
(---------------i------ = dx:
j ax’— bn -i- c
Calculul probabilităților și statistică
Elementele de teoria probabilităților
cuprinse în programă oferă posibilita-
tea de a se asigura realizarea unui sis-
tem unitar de cunoștințe de bază din a-
cest domeniu.
Cerința de a îmbina strîns teoria cu
practica impune ca unele probleme
globale, mai dificile, să fie fragmentate
intr-o serie de probleme mici, mai
ușor de rezolvat. Este bine să se re-
zolve întîi probleme care se reduc prin
identificări imediate la calcule simple
(valori tipice, distribuții etc.) și apoi
probleme cu o structură mai complicată
(distribuții teoretice și experimentale).
Pentru a facilita înțelegerea temei
privitoare la valori tipice este indicat
să se prezinte grafic caracteristicile
unei distribuții, studiul acestora fiind
adincit cu ajutorul formulelor. Ori de
dte ori este cazul se va urmări paralel,
prin mijloace intuitive, legătura dintre
distribuția empirică și cea teoretică.
O cerință importantă este aceea de a
se selecționa probleme care să Ie for-
meze elevilor deprinderi raționale de
lucru în vederea folosirii instrumentu-
îui statistic ir. studiul diverselor feno-
mene de masă.
Elemente de algebră superioară
Pentru a se realiza o înlănțuire lo-
gică intre cele două părți ale programei
— structuri algebrice si ecuații alge-
brice — la studiul polinoameior se va
preciza, de fiecare dată, din ce mulțime
se ian roefioemn și in ce mulțime v>-
nabxla :a valori.
în recapitularea operațiilor cu poli-
noame se va pune în evidentă structura
de spațiu sectorial. Este bine sâ se
evtte exercițiile tare cer un volum
mare de calcul, punîndu-se în schimb
accent pe înțelegerea anumitor tehnici
de calcul cu polinoame, folosindu-se
cunoștințele elevilor despre structuri,
care trebuie valorificate în mod crea-
tor. Le putem cere elevilor, de e-
xemplu, să recunoască o anumită
structură (privitor la legea de compa-
rație dată) și să aplice proprietăți de
bază ale operațiilor în demonstrarea
teoremelor privitoare la polinoame. In
ce privește notațiile, este bine să le
introducem numai pe cele strict nece-
sare, punind accent pe motivarea fie-
cărei condiții de calcul.
V. ȘTEFANESCU
PROBLEME DE SIN-
TEZĂ
Se știe că în acest an școlar s-au ivit
mari greutăți în predarea matematicii
la clasa a XII-a, în primul rînd din pri-
cina manualului de algebră, care în for-
ma lui actuală este indicat numai pen-
tru acei elevi ce vor să urmeze facul-
tatea de matematică-mecanică. Socotesc
totuși că materia cerută de programă
poate fi însușită efectiv de elevi dacă
le este prezentată într-o formă accesi-
bilă, însoțită de un număr mare și
variat de exerciții și probleme. Cum
timpul de care dispunem pentru pre-
darea a trei discipline matematice (al-
gebră superioară, analiză matematică
și teoria probabilităților) paralel cu re-
petarea materiei din anii precedenți
este cu totul insuficient, ceea ce de-
termină adesea o „interferență" între
volumul mare de noțiuni noi și noțiu-
nile învățate în anii precedenti, buna
organizare a studiului de către profesor
dobîndește o importanță și mai mare.
în momentul de față, la analiza mate-
matică consider partea teoretică înche-
iată, urmînd ca în orele ce au mai ră-
mas pînă la 21 martie să recapitulez
cu elevii metodele de calcul al integra-
lelor prin exerciții și probleme cum
sînt: 1) Să se studieze variația func-
ției g (x) = x2 (3 — 2x) și să se deducă
variația funcției f (x) = x F 3 — 2x.
Să se traseze graficul (O al funcției
f (x), raportat la un sistem de axe
perpendiculare. 2) Să se calculeze aria
suprafeței plane mărginită de curba
(O și axa ox. 3) Ce relație există între
integrala nedefinită a funcției f (x) și
.	..	o
cea a funcției jy—- ?
4) Să se deter-
mine coeficienții a, b, c, astfel ca func-
ția F (x) = (ax8 + bx + c) V 3 —2x
să fie o primitivă a funcției f (x).
Pentru efectuarea aplicațiilor la par-
tea a doua din algebră voi folosi
culegerile de probleme (Sachter, Coș-
niță etc.). ca și manualul de algebră
pentru clasa a X-a de L Crișan. care
cuprind exerciți: suficiente.
Perioada de la 7 aprilie la 24 mai
am rezervat-o exciusiv pentru conti-
nuarea recapitulării materiei din anti
precedenți, la care se va adăuga și re-
capitularea materiei din clasa a XII-a,
mai ales prin aplicații. Mi-am propus
să încep cu o sumară trecere in re-
vistă. teoretică, pe c:s;:rLr.e. pe pro-
bleme sau pe capitole. Partea aplica-
tivă va consta in rezolvarea unor pro-
bleme de sinteză sau a unor exerciții
menite să clarifice noțiuni mai difi-
cile sau sâ întărească deprinderile ele-
vilor de a folosi o serie de metode
de lucru.
La trigonometrie am împărțit mate-
ria tp trei părți- Prima cuprinde func-
țiile trigonometrice ale unui unghi din
planul orientat și relații între funcțiile
trigonometrice ale aceluiași unghi, ale
unghiurilor asociate etc., pînă la ecuații
trigonometrice. Socotesc că însușirea te-
meinică a acestei părți este esențială
in ceea ce privește trigonometria.
Partea a doua tratează ecuațiile și
inecuațiile trigonometrice. Mi se pare
indicat ca. atunci and abordăm reca-
pitularea inecuațiiloT trigonometrice cu
o necunoscută, să facem apel și la unele
noțiuni de geometrie analitică. Astfel
inecuațiile trigonometrice ce torma
f (cos a_ sin aț > ? pot fi înlocuite
prin substituția cos a — x. sin a = y
cu sistemul de înecuații algebrice :
/ (nw > 0
«iu. y« = 1
In modul acesta, mulțimea punctelor
din plan ce satisfac inecuația f (x,
y) > O este un semiplan P sau o anu-
mită regiune din plan A, iar ecuația
x8 4- y1 « 1 reprezintă cercul trigo-
nometric C. Soluțiile sistemului sînt
date de mulțimea P intersectat cu C
sau A intersectat cu C. Inecuațiile de
forma f (tg a) > O, prin substituția
tg a= t, devin f (t) > O. Pe axa tan-
gentelor figurăm soluțiile acestei ine-
cuații. Proiecțiile lor centrale, de cen-
tru O, pe cercul trigonometric
C (O, R = 1) dau soluțiile inecuației
date.
în partea a treia, rezervată aplicații-
lor trigonometrici în geometrie, voi fo-
losi probleme permițînd trecerea în re-
vistă a principalelor cunoștințe de tri-
gonometrie la care mă refeream mai
sus. De exemplu : Unghiurile unui tri-
B A
unghi verifică relația sin — = sin — *
C
• sin —
Se presupune A > C. 1) Să se arate
că această relație este echivalentă cu
A CI
tg — • tg — = și să se deducă
o relație simplă numai între laturile
triunghiului (a + c = 3b). 2) Se dă
sm ~ = —-—	Să se calculeze
2	4
unghiul B, fără tabele (se găsește
B = 2 ).
o
Voi folosi și recapitularea pe pro-
bleme sau capitole. De exemplu, în
algebra elementară numerele complexe
au fost studiate sub forma z = a + bi.
După parcurgerea primei părți a alge-
brei din clasa a XII-a, avem posibili-
tatea de a prezenta numerele complexe
astfel :
I. Mulțimea C = R X R este mulți-
mea ale cărei elemente sînt perechi
ordonate de două numere reale
z = (a, b) numite numere complexe.
In această mulțime de numere se de-
finește egalitatea a două numere com-
plexe (care este o relație de echiva-
lență), precum și a două legi de compo-
ziție internă — adunarea și înmulțirea
numerelor complexe. Se deduce că co-
respondența intre mulțimile C și R este
un izomorfism. Avînd în vedere pr
prietățile adunării numerelor comple
conchidem că numerele complexe fi
mează un grup aditiv abelian. Avînd
în vedere proprietățile înmulțirii nu-
merelor complexe, conchidem că nu-
merele complexe nenule formează un
grup multiplicativ abelian. înmulțirea
fiind distributivă față de adunare,
deducem că mulțimea numerelor com-
plexe este un corp. Cu acest prilej voi
reaminti elevilor și faptul că mulți-
mea C este un spațiu vectorial pen-
tru C și voi readuce în discuție inelul
întregilor lui Gauss.
Urmează în mod firesc considerarea
numărului complex i = (O ; 1) și se re-
găsește astfel expresia cartegiană a
unui număr complex z = a + bi. Tot
aici ne vom referi la rădăcina pătrată
a unui număr complex.
IL Forma trigonometrică a numere-
lor complexe. Aid vom trata planul
lui Gauss, vom efectua operații cu
numere complexe scrise sub forma tri-
gonometrică și interpretarea lor geome-
trică, vom stărui asupra ridicării la
o putere, asupra formulei lui Moivre
și a folosirii ei pentru exprimarea li
sin n x și cos n x, în funcție de sin®»
și cos x, n E N. Reprezentarea ge »
metrică a unui număr complex per-
mite să se observe că modulele pute-
rilor 1, z, z8, . . , zn formează o pro-
gresie geometrică, iar argumentele lor
o progresie aritmetică și că aceste pro-
gresii definesc un sistem de logaritmi,
în continuare vom trata extragerea
rădăcinii de ordinul n dintr-un număr
complex și rădăcinile unității, preci-
zind că rădăcinile de ordinul n ale
unității formează un grup multiplicativ
abelian.
Am ales acest exemplu întrucît poate
senă de model în ceea ce privește pre-
darea lui la diferite nivele și ilustrează
legătura care se poate realiza între
tratarea clasică și tratarea modernă a
cunoștințelor.
Evident, îmbinarea armonioasă a
părții teoretice cu cea aplicativă în
recapitularea materiei cere alegerea
unor teme de natură să solicite gîn-
direa matematică și folosirea deprin-
derilor de calcul, să nu Implice arti-
ficii de calcul sau formule greu de
reținut.
Prof. VALERIA TOMULEANU

8	e	c	•
	V	e	n
			
Sesiune
de comunicări
științifice
5	»
a cadrelor didactice
si a Institutului de
științe pedagogice
In zilele de 4—5 aprilie
a.c. va avea loc. Ia Liceu!
„N. Bălcescu" din Craiova,
sesiunea de comunicări
științifice a cadrelor didac-
tice și a Institutului de
științe pedagogice cu tema :
„CERCETAREA ȘTIINȚI-
FICA IN SPRIJINUL PER-
FECȚIONĂRII invata-
MÎNTTLUI ȘI EDUCAȚIEI
IN ȘCOALA DE CULTt-
EA GENERALĂ".
Sesiunea va fi organizata
de Institutul de știute pe-
dagogice, in colaborare cu
Consillnl popular ai jade-
țului Dolj.
După cum s-a mai anun-
țat în presă, cadrele didac-
tice care dorese să parti-
cipe la această manifestare
științifică vor trimite co-
municările (6—8 pagini
dactilografiate în trei
exemplare), la Institutul de
științe pedagogice, Bucu-
rești, str. Sf. Apostoli nr.
14, cel mai tîrziu pînă Ia
10 martie a.c.
Un cabinet metodic
pentru cadrele
didactice
La liceul din Costești,
județul Argeș, și-a început
activitatea un cabinet me-
todic pentru cadrele didac-
tice. Zilnic învățătorii și
profesorii din localitățile
zonei de sud a județului
primesc aici consultații de
pedagogie și specialitate.
Problemele Incluse in
plzml tematic al cabinetu-
lui se referă la predarea
cunoștințelor in elasele I
eu copii de fi aal. la utili-
zarea materialului didactic
„eiasie”, a diafilmului și
discului, la arganizarea ore-
lor de laborator, la arien-
tarea șeolart și profesiona-
lă a elevilor etc.
Prof. DUMTTRr ASGHEL
Concurs de schi
si săniuțe
Recent, Ia Sinaia s-a des-
fășurat cea de-a doua ediție
a concursului de schi și să-
niuțe dotat cu „Cupa pio-
nierului". Acest concurs,
organizat de Consiliul jude-
țean Prahova al Organiza-
ției Pionierilor, s-a bucurat
de participarea a peste 250
de pionieri din județele
Argeș, Brașov, Covasna,
Harghita, Timiș și Prahova.
Pe pîrtiile din apropierea
orașului Sinaia au avut loc
probe la slalom special,
coborîre, schi fond și să-
niuțe, atît la băieți cît și la
fete. Primii 3 clasați la pro-
bele individuale, precum șî
primele trei echipe an pri-
mit diplome, cepe și fro-
noase premii io obiecte.
Prof. NICOLAE STANESCU
Un ghid turistic
pentru pionieri
Se știe ee mult îndrăgesc
pionierii din țara noastră
turismul, drumeția. De cu-
rind, pentru a-i sprijini in
această direcție. Editura
politiei a publicat pentru
ei un ghid turistic, Intitu-
lat „Pionier, cunoaște-ț!
țara*. Ghidul, alcătuit de
Florian Frazzei, Tudor O-
priș și Lucian Panait. este
adecvat orizontului cultural
al elevilor și funcțiunii in-
struetiv-edneative a ex-
cursiei școlare.
Apărut in cadrul colecției
„Preludii*, ghidul cuprinde
două părți. Intr-un capitol
Inițial se prezintă sfaturi
utile pentru pionierii și șco-
larii care pleacă în excursii
(echipament, alimentație,
orientare, primul ajutor,
autogospodărire, aplicații
recreative etc.). In partea a
doua sînt prezentate prin-
cipalele zone turistice din
țara noastră, folosindu-se
criterii originale și practi-
ce de organizare a trasee-
lor. de aatură că permită o
orientare ușoară indiferent
din ee eolț al țării se por-
nește in excursie. Autorii
aa ales traseele eele mai
interesante ti aeeesibile
pentru pionieri, gradindu-le
după posibilitățile vîrstei
participanților șl Însoțind
descrierea acestora de toate
datele culturale privind o-
biectivele parcurse.
Conținutul bogat al infor-
mației turistice, forma
cursivă și agreabilă de pre-
zentare a materialului fac
din acest ghid un prețios
instrument de orientare a
elevilor ți nn sprijin pentru
comandanții de pionieri în
pregătirea și desfășurarea
excursiilor.
Expoziția
profesoarei Mia
Steurer-Moțatu
Profesoara Mia Steurer-
Moțatu s-a aplecat o viață
întreagă asupra a tot ce
este frumos, seiectînd din
lumea ce o înconjoară te-
mele sale preferate, cărora
le-a dat o culoare și stră-
lucire proprie viziunii sale,
îndeosebi în ultimii zece
ani numele ei a fost întîlnit
tn mai toate expozițiile eo-
lective ale profesorilor de
desen reuniți în cadrul ce-
naclului „Ion Andreescu".
Acnm, in sala de expoziții
a Clubului sindicatelor din
învățămînt artista se pre-
zintă singură în fața publi-
cului. Expoziția personală
cuprinde 42 de lucrări în
acuarelă, tuș, cărbune. Este
a treia expoziție, cea mai
reprezentativă. Din tema-
■natica diversă rețin atentia.
portretele de o puternică
expresivitate. Se vede că,
dincolo de transpunerea
fiecărei trăsături, artista a
căutat să pătrundă perso-
nalitatea modelelor.
Expoziția profesoarei
Mia Steurer-Moțatu des-
chide seria unor noi expo-
ziții personale ale membri-
lor eenaelultti „Ion Andre-
escu". Duminică 2 martie
a.c.. in cadrul acestei serii
va avea loc vernisajul ex-
poziției profesoarei L. Po-
pescu-Hrnșca.
Un cerc școlar
la două decenii
de activitate
De pe meleagurile bnco-
vinene ne-a sosit știrea că
cercul tinerilor geografi ți
naturalist! de la Liceu!
„Dragoș-Vodă* din Cimpu-
lung Moldovenesc, și-» ser-
bat două decenii de ac-
tivitate.
Recent, in sala de festi-
vități a liceului, s-au adu-
nat nu numai actualii mem-
bri ai cercului, ci și foști
elevi ai școlii, azi „mem-
bri-seniori“.
In fotografie : profesoa-
ra emerită Hortensia Șuhan
directoarea liceului prezen-
tind în cadrul cercului o
comunicare de specialitate.
F. MICHITOVICI
0 frumoasă tradiție
Și formațiile artistice
muzicale ale Școlii gene-
rale nr. 20 din Ploiești —
corul, orchestra și grupul
vocal folcloric — au săr-
bătorit de curînd o aniver-
sare : cinci ani de activi-
tate neîntreruptă.
Sub conducerea tînărulu!
profesor Gheorghe Neagu,
formațiile Școlii generale
nr. 20 au obținut în acești
5 ani premiul I la toate
concursurile organizate pe
plan local, au prezentat nu-
meroase programe la radio
și televiziune, au dat con-
certe în școală și in afară
de școală. Participarea ele-
vilor la cor, la orchestră și
la grupul vocal folclorio
a devenit o frumoasă tra-
diție ți, în același timp,
nn stimulent la învățătură
și comportare.
D. D. STANCU
sec®

PAGINA 2
H OPINII • OPINII. OPINII. OPINII. OPINII. OPINII • OPINII. OPINII. OPINII. OPINII. OPINII • OPINII
în dezbatere proiectele pentru
PLANUL Șl PROGRAMELE ȘCOLII GENERALE DE 10 ANI
Probleme care încă n-au fost rezolvate: supraîncărcarea
și neconcordanța dintre disciplinele corelative
Aprofundarea
geografiei
Proiectul planului de învățâ-
mînt pentru clasele a IX-a și a
X-a ale școlii generale de 10 ani
pare să urmărească realizarea
unei oarecare sincronizări cu
planul claselor a IX-a și a X-a
ale liceelor teoretice. Intenția
este fără îndoială de apreciat,
însă atît proiectul planului cît
și proiectele programelor publi-
cate readuc în actualitate ve-
chile probleme ale supraîncăr-
cării, ale neconcordanței dintre
disciplinele corelative etc. Reți-
nem cu surprindere locul modic
acordat geografiei, desenului și
muzicii, ca și absența aproape
totală a orelor de practică, deși
majoritatea absolvenților clasei
a X-a se vor orienta către pro-
ducție, deci vor avea cît de cît
nevoie de unele noțiuni și de-
prinderi de natură tehnică. Ne
întrebăm, ținînd seama de ne-
concordanța dintre disciplinele
corelative, cum se va putea stu-
dia în clasa a IX-a biologia care,
așa cum spune proiectul, este
orientată pe tratarea unor pro-
bleme moderne, cînd chimia
dkganică se studiază doar în
®asa a X-a și cînd noțiuni
Bomplexe, cum ar fi cele de
specie, biocenoză, ecosistem
vor trebui demonstrate cu no-
țiunile extrem de sumare de
botanică și zoologie însușite în
clasele a V-a și a Vl-a, iar pro-
blema cum ar fi creșterea radio-
activității mediului, utilizarea
substanțelor radioactive etc. sînt
tratate fără noțiuni de bază,
deoarece fizica atomică este in-
trodusă în clasa imediat superi-
oară.
In linii mari, programele ni
se par prea încărcate, mai ales
ținînd seama de faptul că elevii
care vor urma clasele a IX-a și
a X-a au un nivel de pregătire
întrucîtva mai redus decît al
elevilor liceului. în special la
limba română și matematici. E
drept că este greu să se facă pro-
grame diferențiate, însă credem
că ar trebui să se reflecteze la
această problemă cînd este vor-
ba de dozarea și mai ales de
modul de prezentare a cunoș-
tințelor.
Ne vom referi, în cîteva cu-
vinte, la proiectul programei de
română, care încearcă să aco-
pere în doi ani materia ce se
parcurge în 4 ani în liceul teo-
retic.
în ora săptămînală de grama-
tică, unde se realizează aplica-
rea cunoștințelor anterioare,
considerăm că centrul de greu-
tate trebuie să cadă mai ales pe
însușirea unei ortografii corecte
și pe deprinderea de a alcătui
o compoziție logică — aspecte
evident deficitare.
Proiectul programei de litera-
tură reușește să treacă, în linii
mari, prin toate momentele im-
portante ale evoluției literaturii
române și să cuprindă destul de
judicios pe cei mai reprezen-
tativi scriitori. Credem însă că
va trebui să se mai reflecteze
asupra echilibrării anumitor e-
tape din istoria literaturii și
asupra locului ocupat de unii
din scriitori. Ne miră de exem-
plu faptul că ponderea cunoștin-
țelor descrește de la literatura
veche spre cea actuală, deși pro-
cesul ar trebui să fie invers,
pentru a pregăti receptarea fe-
nomenului literar contemporan.
Considerăm astfel că s-a pus
un accent exagerat pe lite-
ratura religioasa și crocică-
rească (fenomene epiestetice).
Opera lui D. Cantemir ar fi tre-
buit să fie prezentată, după pă-
rerea noastră, ca o etapă supe-
rioară, a fazei istorice. Ni se
pare prea redus locul acordat lu:
Budai-Deleanu. cel mai mare
scriitor al primei perioade, des-
pre care se dă doar o privire
generală, deși opera lui e un
excelent mijloc de aplicare a
noțiunilor de teorie literară, că-
rora de altminteri ii se rezervi
10 ore de recapitulare in c'as;
a IX-a. Considerăm, in schimb,
că poate fi redus numărul ore-
lor acordate lui Hasdeu.
Dacă se rezervă ..junimismu-
lui" și mișcării „Contemporanu-
lui" un spațiu copios, celelalte
curente literare, mai apropiate
de noi și care explică multe e-
lemente ale literaturii moderne
(poporanismul, simbolismul,
modernismul etc.) nu sint men-
ționate. Ar fi necesar ca măcar
în cadrul lecțiilor de prezentare
generală a perioadelor istorice
ale literaturii să se precizeze
locul, programul și scriitorii din
constelația curentelor moderne,
pentru ca elevii să dobîndească
și o viziune estetică a litera-
turii
Lecția finaiă. ..Contribuția li-
teraturii române la dezvoltarea
literaturii universale^, ni se
pare prea pretențioasă, finind
seama că elevii nu au noțiuni de
teoria literaturii universale, de
folcloristică și teorie literară co-
respunzătoare (nicăieri nu se
vcrbește in programă de clasi-
cism. romantism, realism, mo-
dernism).
în ansamblu proiectul de pro-
Eramâ deși ambițios, ar putea fi
parcurs, cu eforturi susținute,
de elevul mijlocu. cu condiția
unei prezentări adecvate nive-
lukri său de înțelegere si bara-
jului său de cunoștințe anteri-
oare. renunțări: la erudiția is-
torir-i l oasssT ' amă-ur,te*cr
biografsce fi bibliografice ne-
Considerăm că s-a fă-
cut un pas înainte
prin introducerea stu-
diului geografiei fizice
la clasa a VII-a. Insă,
finind seama de dezide-
ratul prevăiut in pro-
iect de a se asigura ele-
vilor o cultură generală
mai dezvoltată, nu ințe-
legem de ce s-a renunțat
la studierea geografiei
eccootnice ți politice >
lumii. După părerea noa-
stră introducerea aces-
tui obiect in clasa a X-a
S-ar găsi pe deplin jus-
tificarea. E este studiat
fragmentar. ir. clasa a
V-a și apei în clasa a
VI-a. ct-.d elevii au un
orizont limitat care nu
ie permite oeeft o su-
mară 5rt t e : egere a pro-
bletnekr de geografie
economi-tă și politică a
tărifor lumii. In clasa a
X-a ateste probierne ar
tretyjs reluate pe baze
-~1 pe u- pian superior,
cu o precisă localizare
pe hartă, prin prisma a
ceea re este esenția*.
Frot TI DOR OPRIS
Liceul -M. Eminescu"
B'jcurețti
Prof. COBNELIL
PETRESCC
*-suratei — jud. Brăila
OPINII
ÎN PROBLEMA
SCRISULUI
Mai multă atenție
culturii generale,
cunoștințelor social-
politice și pregătirii
tehnico-practice
Ținînd seama de scopul școlii
generale de 10 ani, de perspec-
tivele ce se deschid elevilor și
absolvenților ei, am propune ca
numărul săptămînal de ore pre-
văzut Ia clasele a IX-a și a X-a
să fie egal cu numărul total de
ore din planul de învățămînt
pentru clasele a IX-a și a X-a
liceale, adică 30 ore în loc de
28 ore. In felul acesta s-ar putea
afecta cel puțin 2 ore săptămâ-
nal pentru predarea istoriei și
geografiei, obiecte care lipsesc
total din proiectul de plan, în
timp ce în liceu se afectează
cîte 2 ore în clasa a IX-a și o oră
In clasa a X-a pentru predarea
istoriei și cîte o oră în clasa a
IX-a și 2 ore în clasa a X-a
pentru predarea geografiei. Pro-
punem aceasta în primul r'nd
pentru că socotim că predarea
istoriei și geografiei are o im-
portanță deosebită pentru cul-
tura generală a elevilor și pen-
tru educarea lor în spiritul pa-
triotismului. Pe de altă parte,
este greu de presupus că, în
condițiile în care un elev ar
dori să-și continue studiile în
învățămîntul liceal, ar putea să
susțină examene de diferență
ia aceste discipline fără să le fi
studiat de loc în ultimele clase
ale școlii generale.
De asemenea, credem că obi-
ectul „Instrucția civică" poate
fi studiat în aceleași condiții ca
pînă acum, în clasa a X-a ur-
mînd să se afecteze o oră pen-
tru predarea cunoștințelor soci-
al-politice, întrucît și la acest o-
biect cei ce vor dori să treacă
în învățămîntul liceal vor tre-
bui să susțină examene de dife-
rență. Studierea în școala gene-
rală a cunoștințelor social-poli-
tice ni se pare cu atît mai ne-
cesară cu cît în condițiile redu-
cerii duratei școlii profesionale
absolvenții școlii de 10 ani n-ar
mai putea să primească în a-
ceastă formă de învățămînt de-
cît noțiuni reduse în domeniul
respectiv.
Avînd în vedere că majorita-
tea absolvenților școlii de 10
ani își vor continua pregă-
tirea în școlile profesionale,
credem că în planul de în-
vățămînt trebuie să-și gă-
sească mai mult loc preocuparea
pentru însușirea cunoștințelor
de bază despre principalele pro-
cese de producție și pentru for-
marea deprinderilor practice e-
lementare. De aceea propunem
ca dobîndirea fondului comun
de cunoștințe și deprinderi teh-
nice să nu se reducă numai la
Studierea electrotehnicii și a de-
senului tehnic, sau nu în exclu-
sivitate la acestea, ci să se in-
troducă și una sau două disci-
pline cu profil mai larg (de e-
xemplu tehnologia, rezistența
materialelor etc.). Considerăm
neapărat necesară și diversifi-
carea școlii generale de 10 ani
în funcție de specificul locali-
tății. La ce i-ar folosi de pildă,
absolventului care-și continuă
studiile într-o școală profesio-
nală agricolă, legumicolă, pomi-
viticolă sau de construcții, tex-
tile, confecții etc., studierea e-
lectrotehnicii în școala gene-
rală ? Bineînțeles, atunci cînd
vorbim de diversificarea școlii
generale ne gîndim numai la
clasele a IX-a și a X-a, rămî-
nînd ca la clasele I—VIII planul
de învățămînt să fie unic.
In condițiile diversificării șco-
lii generale de 10 ani începînd
de la clasa a IX-a ni se pare
că se poate renunța la studiul
disciplinelor tehnice-practice și
la pregătirea practică în clasele
V—VIII, rămînînd ca orele res-
pective să fie folosite pentru
predarea matematicii și limbii
române. în acest fel pregătirea
tehnică și practică s-ar realiza
în clasele a IX-a și a X-a, cînd
poate avea mult mai multă e-
ficiență.
In legătură cu organizarea ac-
tivităților practice, optăm pen-
tru varianta a Il-a, cu o zi de
practică pe săptămînă. Este do-
vedit faptul că structura lecției
de instruire practică este total
diferită de structura lecției de
la celelalte discipline și nu se
poate organiza pe o durată de
timp scurtă, de numai una sau
două ore. Executarea diferitelor
operații de către elevi trebuie
să conducă la formarea și con-
solidarea deprinderilor practice.
Or, pentru aceasta este ne-
voie de continuitate, de exerci-
ții repetate.
Sigur că și în cadrul lucrări-
lor practice este nevoie de di-
versificare, în funcție de rețeaua
învățămîntului profesional și
tehnic. Caracterul unitar al șco-
lii generale de 10 ani nu poate
consta în caracterul unic al dis-
ciplinelor tehnice și al îndelet-
nicirilor practice.
în legătură cu cadrele eare
urmează să predea disciplinele
tehnice, credem că trebuie să
fie ingineri sau subingineri cu o
pregătire tehnică de speciali-
tate.
Prof. VASILE MITROFAN
Liceul nr. 9 Iași
Studiul matematicii trebuie să asigure
fundamentarea viitoarei pregătiri profesionale
Analizmd proiectul programe-
lor ăe matematică pentra cla-
sele a IX-a și a X-a ale școh:
generale de 10 ani am cercetat
îndeosebi moc . .-m ■
acestea pregătirea științifică
fundamentală a tinerilor care,
după absolvire, se vor înscrie
la școlile profe- tr-le ss : ck
întra in producție treeind prin
filiera ucenicie: la locui de
muncă.
După cum se știe. in perspec-
tiva viitorului apropiat se pre-
conizează ca reducerea duratei
de pregătire in școlile profesio-
nale să se realizeze prin limita-
rea aproape exclusivă a materii-
lor predate In aceste scoli Ia
disciplinele de cultură tehnică
în aceste condiții pregătirea
matematică a tinerilor care vin
în școlile profesionale va trebui
să aibă un caracter finit și pe
deplin operant în raport cu so-
licitările disciplinelor de spe-
cialitate și ale activității prac-
tice în producție.
Considerăm că proiectul pro-
gramelor de matematică pen-
tru clasele a IX-a și a X-a este
în general corespunzător pe a-
ceastă linie. Dar. evident, este
Cum poate fi redusă aglomerarea
cunoștințelor de chimie
Proiectul programe: de chi-
mie pentru clasele IX—X ale
școlii generale de 10 ani oferă,
după părerea noastră, posibili-
tatea de a le forma elevilor o
anumită bază de cunoștințe în
acest domeniu. Totuși, se vădesc
aici și unele neajunsuri. în pri-
mul rînd. se numără între aces-
tea faptul că prcgrama-proiect
este extrem de aglomerată, mai
ales !a clasa a X-a.
După părerea noastră, pentru
ca programa să-și atingă scopul
este necesar, mai întîi, să se re-
nunțe la predarea chimiei la
clasele VII și VIII după siste-
mul actual. Mecanicist și meș-
teșugăresc, acesta dă elevilor,
inițial, concepte false care ul-
terior trebuie corectate. Este
deci indicat să se treacă, gra-
dat, la predarea noțiunilor de
chimie modernă chiar din clasa
a Vil-a. ținîndu-se seama, bine-
înțeles, de particularitățile de
vîrstă ale elevilor. în acest mod
se poate forma, la sfîrșitul cla-
sei a Vil-a, o bază de cunoș-
tințe chimice care să fie dez-
voltate ulterior, în clasele a
VlII-a, a IX-a și a X-a,
Ar urma, deci, să se renunțe
la repetarea acelorași capitole
în mai multe clase, adică la
predarea concentrică. Ca urma-
re, problemele de structură, so-
luțiile, hidrogenul, oxigenul, sul-
ful etc. nu s-ar mai preda pa-
ralel în clasele a VII-a și a
ine «te «bm Mne fi in această
rmfrată dertm să tăcem riwva
Socotim. de pildă, că pro-
bjezneioc referitoare la calcu-
lele aKsxnritive. la aprecierea
rezulta prin rotunjire, la
□etermirurea ercrikir absolute
re.t ‘ . i-’cl ‘ . xiie-
l->r de calcul trrrâcta să li se
acorde im spațiu ma: mare. De
asemenea. fcm-d seama de mul-
tiplele rrr p. w'i ale trigonome-
trie" m arum.ite operații de
prelucrare a materialelor me-
talice și nemetatiee, considerăm
ci ringuri oră de predare este
insuficientă în mod special ni
se pare prea redus timpul rezer-
- it transmiterii si însușirii cu-
r.nștmtescr privitoare la rezol-
varea triunghiului dreptunghi
a ’Tnnjti’jfii oarecare, precum
si sa studiul aplicațiile trigono-
metriei in problemele de fizică,
ce zecmetrie și de teren. Cre-
dem că. in asemenea condiții,
r.u se va asigura fundamentarea
temeinică a studiuhii științelor
tehnice in care sînt implicate ș:
cunoștințe trigonometrice Ne
referim în mod deosebit ia ’nsu-
sirea uror probleme din tlome-
IX-a. carbonul și comb:naț:ile
sale anorganice nu s-ar relua
și în clasa a VHI-a și în clasa
a IX-a, oxizii, acizii, sărurile
și bazele n-ar figura în același
timp în programele claselor VII
și VIII, metalele și noțiunile de
chimie organică nu s-ar mai
preda simultan și în clasa a
VIII-a și în clasa a X-a etc. A-
ceasta, firește, ar îngădui des-
congestionarea programei ulti-
melor două clase ale școlii ge-
nerale de 10 ani, și îndeosebi a
clasei a X-a.
După părerea noastră, progra-
ma de chimie a școlii generale
de 10 ani ar putea fi restruc-
turată în felul următor: în cla-
sa a VII-a (clasă formativă) —
noțiunile generale de chimie
generală și chimie fizică ; tn
clasa a VIII-a — structura ato-
mului, sistemul periodic și ne-
metalele ; în clasa a IX-a —
ionii în soluție (electroliza) și
metalele ; în clasa a X-a — chi-
mia organică. în acest mod s-ar
putea include și noțiuni omise
în actualul proiect de progra-
mă, dar fără care nu se poate
înțelege chimia — ca de exem-
plu legile chimiei, legile gaze-
lor etc.
Programa-proiect de chimie
pentru clasa a X-a ni se pare
foarte dificilă, deoarece cuprin-
de un volum foarte mare de no-
țiuni de chimie anorganică (me-
talele), ca și de chimie organi-
nral tehnologiei meseriei, al
ztudiului materialelor și al e-
lectro tehnicii.
în domeniul geometriei, soco-
tim necesar să se pună un mai
mare accent pe aplicații prac-
tice și probleme cu date din
practică, din producție cu pri-
vire la calculul suprafețelor și
dimensiunilor unor organe sim-
ple și piese de mașini, în cadrul
cărora să se folosească și o
terminologie de specialitate a-
decvată. Cît privește geometria
in spațiu, considerăm că se in-
sistă prea mult pe anumite pro-
bleme teoretice fără finalitate
practică efectivă, cum ar fi de
pildă construirea perpendicula-
rei dintr-un punct dat pe o
dreaptă sau reciproca teoremei
celor trei perpendiculare. După
părerea noastră, scopul princi-
pal al predării geometriei în
spațiu în clasa a X-a trebuie să
fie pregătirea elevilor pentru
studiul desenului proiectiv și
tehnic.
Prof. LUCBETIA DlMITRIU
Grupul școlar profesional
și tehnic
al Ministerului învățămîntului
că (hidrocarburi și funcții or-
ganice). Predarea atît de „în-
ghesuită" a chimiei organice tn
numai 28 de ore, cîte sînt re-
zervate in proiectul de progra-
mă, ridică serioase probleme
r.u numai de conținut, ci și de
metodică. Nu este practic posi-
bil ca aceste noțiuni — dificile,
dar de importanță primordială
pentru formarea viitorului ab-
solvent al scolii generale de 10
ani — să fie predate și învă-
țate intr-un asemenea .^alop“.
Sînt neglijate totodată în pro-
iectul de programă pentru cla-
sa a X-a problemele de struc-
tură chimică (cu includerea izo-
meriei), fără de care nu se pot
înțelege proprietățile corpuri-
lor, ramurile noi ale chimiei
(petrochimia cocsochimia, sin-
tezele organice), precum și u-
nele funcțiuni simple sau mixte
ca cetonele, eterii, nitroderiva-
ții, compușii halogenați etc.
Considerăm că restructurarea
propusă de noi ar prezenta, în
afara avantajelor legate de in-
formarea și formarea elevilor,
și avantajul de a da absolven-
ților școlii generale de 10 ani
posibilitatea să suțină mai ușor
examenul de diferență pentru
echivalarea studiilor liceale.
Prof. MIRCEA MIRONESCU
Liceul „Gh. Șincai"
București
Orice problemă se pune «!
se rezolvă într-un anumit
context de realități. Proble-
ma scrisului la clasele mici
trebuie deci cercetată în
funcție de etapa actuală a
dezvoltării învățămîntului, de
sarcinile și mijloacele aces-
tuia.
In prezent scrisul capătă
tot mai pregnant caracterul
de mijloc de vehiculare a in-
formației, pierzînd în ace-
eași măsură aspectul de scop
în sine pe care i-1 conferea mi-
gala caligrafilor de altădată;
litera cu înflorituri, mai mult
desenată decît scrisă dintr-un
condei, râmîne o preocupare
izolată șl — firesc — străină
învățămîntului de masă. Sim-
plificarea scrisului este o
necesitate, rapidizarea lui de
asemenea, fără să înțelegem
prin aceasta renunțarea la
orice caligrafie.
Ni se pare că tocmai acest
lucru nu-1 înțeleg acei ce se
situează pe poziția unei scrieri
cursive. Scrierea rapidă poa-
te fi tot atît de caligrafică
precum este orice altă scrie-
re, caligrafia fiind garanția
lizibilității sale. Situîndu-ne
deci pe poziția de acceptare
și promovare a unei altfel
de scrieri decît cea existentă
în abecedarele actualmente
în uz, avem în vedere o serie
întreagă de argumente de na-
tură teoretică și ne sprijinim
pe unele rezultate furnizate
de practică. Le amintim pe
cele mai importante. Scrierea
cursivă, în special aceea pre-
dată în școli, înscrisă în re-
țeaua grafică cunoscută, frî-
nează formarea structurilor
senzorimotorii corespunză-
toare necesității de exprima-
re rapidă. Orice practician
știe că după primele luni de
școală, atunci cînd elevul are
posibilitatea să se exprime,
să gîndească deci în propo-
ziții mai bogate, deprinderile
de scriere nu țin pasul cu
fluxul rapid al gîndirii sale.
Decalajul se traduce în de-
formarea scrisului în sensul
urîțirii lui, prin nerespecta-
rea rețelei grafice și accentu-
area incorectitudinii : elizi-
uni de litere și cuvinte și de-
formări ale aspectului clasic
al literelor cursive. Parado-
xal, dar adevărat; în loc de
caligrafie se obține tocmai
opusul ei.
Explicația acestui paradox
este, după părerea noastră,
clară. Scrierea cursivă impu-
ne unele mișcări în plus (cum
ar fi buclele unor litere, în-
groșarea unor trăsături etc).
care întîrzie lărgirea struc-
turilor senzorimotorii, iar în-
scrierea în rețeaua grafică
specifică — model 1 sau 2 —
solicită aproape exclusiv a-
nalizatorul vizual; ochiul
este cel care coordonează
mișcările. Faptul este deose-
bit de important în consecin-
țe : coordonarea mișcărilor
complexe ale mîlnii nu este
trecută pe seama centrilor
chinestezici și, deci, automa-
tizarea mișcărilor e redusă;
atunci cînd ochiul este soli-
citat în altă parte — de
exemplu în urmărirea unui
text ce trebuie transcris, a
unui plan sau desen, a unui
complex de semne ce trebuie
exprimat în scris — ochiul
pierde posibilitatea de a mai
coordona mișcările mîlnii și
scrisul se deformează.
Scrierea rapidă, realizată
într-o rețea simplificată chiar
de la început ș! redusă apoi
la liniatura cea mai simplă,
este de natură să înlăture a-
ceste neajunsuri.
Insistăm în special asupra
faptului că rețeaua grafică
trebuie simplificată cît mai
devreme cu putință pentru ă
da centrilor coordonatori chin-
estezici posibilitatea să con-
troleze mișcările mîinii. Nu
excludem, bineînțeles, nici
controlul vizual, dar nu-i
acordăm rolul preponderent
pe care îl are în prezent
In sensul recunoașterii rolu-
lui său pledăm pentru o scri-
ere cît mai verticală și argu-
mentăm amintind că, practic,
orizontala și verticala sînt
pozițiile firești, oblicele fiind
doar excepții, și că verticala
e una, în timp ce oblicele sînt
infinit de numeroase. Se for-
mează prin experiență anu-
mite structuri perceptive care
trebuie respectate.
Rezultatele obținute într-un
experiment organizat la una
din școlile din Brașov (Școala
generală nr. 13), inițiat de
cadrele didactice de la a-
ceastă școală și urmărit 3 ani
la cîteva clase, au dovedit că
simplificarea scrierii cursive
și reducerea rețelei grafice
este pe deplin posibilă și sa-
lutară. Scrisul elevilor nu nu-
mai că s-a îmbunătățit sub
aspect caligrafic, dar a de-
venit rapid și mult mai co-
rect. S-a creat posibilitatea
ca ei să-și sincronizeze mișcări-
le mîinii eu ritmul gîndirii, să
realizeze o corespondență în-
tre limbajul interior (mintal)
și expresia grafică a acestuia.
Relatări de amănunt nu-și
au locul aici. Gîteva informa-
ții sînt suficiente pentru a
înțelege cum s-a procedat,
Scrierea literelor în rețeaua
grafică a fost limitată : pri-
mele litere și apoi, la fiecare
literă, doar modelul. S-a fo-
losit chiar în perioada abece-
darului caietul model 2 ; apoi
a fost înlăturat șl acesta, fo-
losindu-se caietul dictando
simplu. Ca instrument de
scris a fost folosit cu preponde-
rență stiloul, dar a fost încer-
cat și pixul.
Experimentul a constituit
o preocupare largă a cadrelor
didactice din școala respectivă
și a fost dezbătut în cadrul
cercurilor pedagogice, așa în-
cît foarte multe aspecte au
fost lămurite în practica co-
lectivă.
Socotim că succesul lui se
datorește în cea mai largă
măsură acestui spirit colec-
tiv de muncă, care a făcut ca
erorile să fie eliminate cu
mai multă ușurință și a asi-
gurat obiectivitatea aît de
necesară în asemenea acțiuni.
Pornind de la ceea ce s-a ob-
ținut la noi. sprijinim iniția-
tiva de modernizare a scrie-
rii la clasele mici atît în
ceea ce privește instrumentul
de scris, cît și în privința ca-
racterului scrierii.
ELENA GEORGESCU
inspector general școlar
DRAGOMIR NICOLAE
inspector de specialitate la
Inspectoratul școlar al jude-
țului Brașov
PAGINA 3
INFORMARE • DOCUMENTARE
INSTITUTUL Bl ȘTIINȚE PEDAGOGICE
METODICA
UTILIZĂRII METODELOR DIDACTICE
FILME
DIDACTICE *>
(
Ceea ce unii cercetători denu-
mesc „frenezia didactică", dinamica
trepidantă a dezvoltării acestei ra-
muri a pedagogiei a generat, a-
lături de schimbul creator de o-
pinii, cîteva însemnate dileme și
contradicții.
Evident, toți specialiștii sînt
unanimi în a aprecia pozitiv am-
plificarea continuă a domeniilor
didacticii, cercetarea și experimen-
tarea de noi metode și tehnologii
de predare. Numeroși sînt însă și
acei care formulează o rezervă,
arătînd că se riscă o irosire a e-
forturilor și cercetărilor din pri-
mul eșalon în măsura în care dru-
mul parcurs se va dovedi neconso-
lidat chiar pe porțiunile sale cele
mai frecventate.
O argumentare convingătoare a-
supra primejdiilor pe care le oferă
această lipsă de consolidare este
cuprinsă, de exemplu, într-un stu-
diu recent al unui cunoscut peda-
gog din Republica Democrată Ger-
mană, prof. K. Haspas *. Analizînd
una dintre metodele cele mai frec-
vent utilizate în predarea disci-
plinelor din sfera științelor naturii
— experiența — prof. Haspas de-
monstrează, bazîndu-se pe datele
obținute în cadrul unei anchete,
cît de puțin elaborată este încă
legătura fundamentală „metodă-
proces de cunoaștere" în majorita-
tea metodicilor de specialitate,
împreună cu colaboratorii săi, pe-
dagogul german a urmărit în ca-
drul acestei anchete, desfășurate
în rîndul unui număr de peste 600
de elevi din clasele a Vl-a și a
VII-a ale mai multor școli generale
nivelul la care se formează diferite
noțiuni și Cunoștințe predate pe
cale experimentală. Semnificativ
apare, în acest sens, modul cum au
definit elevii din clasa a VII-a no-
țiunea de greutate specifică : 56 la
sută au dat o definiție pui- explica-
tivă, legată de conținutul concret
al experienței prin intermediul că-
reia le-a fost înfățișată noțiunea.
25 la sută au dat răspunsuri ero-
nate sau n-au răspuns deloc, în
timp ce răspunsuri la un nivel de
abstractizare corespunzător au fost
primite doar de la un procent de
19 la sută dintre cei anchetați. A-
ceasta înseamnă că în cazul noțiu-
nii respective conținutul experien-
țelor și tehnica realizării lor se
impun revizuite integral. Ancheta
a relevat și faptul că celor mai
mulți dintre elevi nu le este su-
ficient de clar scopul predării cu
ajutorul experiențelor. Numai 7 la
sută din totalul elevilor anchetați
au luat în considerare rolul ex-
periențelor ca mijloc de cunoaștere,
ceilalți considerîndu-le exclusiv
drept o cale de a face mai intere-
santă, mai ușor de înțeles materia
predată sau de a antrena partici-
parea activă a clasei în procesul
de transmitere-însușire a cunoștin-
țelor.
Că există o fisură care deter-
mină poticnirea metodei experi-
mentale la pragul obiectivului e-
sențial — formarea unor noțiuni
și cunoștințe cu o pondere cores-
punzătoare de abstractizare — au
constatat și alți pedagogi Iată, de
pildă, ce spune în legătură cu a-
ceasta un pedagog polonez, prof.
Zbigniew Zaborowski1: .Afetodi-
cile de specialitate, manualele pen-
tru profesori (in unele țări apar și
asemenea manuale alături de cele
ale elevilor n.n.) — arată clar în ce
moment al lecției se impune să fie
utilizată experiența, care este teh-
nica desfășurării ei, modalitatea de
a antrena clasa în urmărirea des-
fășurării acesteia. Dar intre între-
barea «în ce a constat experi-
ența ?», cu care se încheie demons-
trația practică propriu-zisă și des-
prinderea esenței fenomenului de-
monstrat, adică formularea abs-
tractizată a unei noțiuni, are loc
un proces cu adinei implicații în
psihologia pedagogică și în teoria
cunoașterii. Deși acest fenomen
este cel puțin tot atît de importa-t
cît a fost demonstrația prealabilă
majoritatea autorilor de metodici
omit — și nu întîmplător — să-l
detalieze".
Căutînd soluții pentru a deter-
mina pe baza concepțiilor pedago-
gice moderne principiile și modali-
tățile predării prin intermediul ex-
periențelor — metodă care ocupă
un loc dominant in aproape toate
sistemele de invățămint ale școlii
contemporane — prof. Haspas por-
nește de la ideea că experimentul
didactic este în cadrul procesului
de învățămînt, ca și in cercetarea
științifică, o componentă esențială
a procesului de cunoaștere. El com-
bate definirea îngustă, limitativă a
experimentului folosită in general
în lucrările de didactică și meto-
dică, considerând că prin experi-
ment trebuie înțelese nu mmm
acțiunile demonstrative sau prac-
tice care se bazează pe utilizarea
unei aparaturi speciale sau a unor
acțiuni instrumentale, ci și o gami
largă de alte acțiuni ca. de pildă,
crearea unei motivații, formularea
unei probleme, construirea de ipo-
teze, elaborarea unor sisteme de
experimentare, adică tot ceea ce in
mod curent se înțelege prin ex-
periment în cercetarea științifică.
Toate acestea, susține pedagogul
german, se cer organizate intr-un
sistem de predare experimentală
fundamentat de psihologia peda-
gogică și de epistemologie — teoria
cunoașterii științifice. Cît privește
fiecare experiment în parte, prof.
Haspas consideră că el trebuie să
cuprindă atît desfășurarea propriu-
zisă a experienței, discutarea pro-
cedeelor utilizate, formularea con-
cluziilor la care se ajunge, verifi-
carea rezultatelor și aplicarea lor
în practică, cit și elaborarea no-
țiunii abstracte care să permită
formularea unor judecăți științi-
fice în condiții diferite. Toate
acestea, strîns legate între ele, for-
mează în concepția autorului amin-
tit un „proces experimental* care
poate și trebuie să fie utilizat tn
diferite faze ale procesului de cu-
noaștere din invățămint. Referin-
du-se la accesibilitatea experimen-
telor prof. Haspas arată că acestea
trebuie astfel pregătite, orean n-j.
și conduse îndt să permită asinu-
larea unor noțiuni precise, știin-
țific exacte și, in același timp, co-
respunzătoare nivelului dezvoltării
intelectuale a elevilor.
Problema modalităților prin care
li se pot forma elevilor, prin in-
termediul diferitelor experimente,
noțiuni cu un conținut științific și
un grad de abstractizare corespun-
zător constituie și obiectivul unei
lucrări de teoria didacticii elabo-
rate de prof. A. Montealegre ’.
Pornind de la datele teoriei cu-
noașterii, prof. Montealegre formu-
lează ideea unor trepte succesive
de abstractizare in formarea noți-
unilor. Pe o primă treaptă noțiu-
nile se formează pe baza unor ele-
mente concrete, a unor deronstra-
ții reale, ridicindu-se, ca urmare a
unui prim proces de abstractizare,
la «aprinderea unei anumite grupe
de obiecte sau fenomene. De abia
pe treptele următoare ele dobin-
desc un caracter efectiv de gene-
ralizare, capătă o .existentă pro-
prie* ca noțiuni
„Reacția in lanț* orientată spre
o asemenea abstractizare superi-
oară poate. în unele cazuri, să nu
pornească direct de la observarea
unei acțiuni concrete, ci să fie
de alte noțiuni.
legre dă ca exemplu, in această
privință, formarea noțiunii de
jcrmâ*. O pmmă treapta o coasti-
tuie prezentarea noțiunn de aspect,
ca o calitate a corpurilor spațiale.
Se trece apoi la demonsuarea fap-
tului că anumite corpuri aobde au
im anirrryp aspect sau formă speci-
fică. Trecerea la noțiunea de formă
păstrează și pe această treaptă le-
gătura cu realitatea. Pe treapta a
treia noțiunea capătă un grad mai
mare de abstractizare, fiind apli-
cată la lM~~.de și la gaze Aici punc-
tul de sprijin „aspert*. dispare,
rânunind doar elementul formă.
Pe treapta următoare este preieu-
tată forma unei mișcări, renimțfn-
du-se complet la un mm-no obiect
și ridicindu-se noțiunea in sfera
abstractizării complete.
Astfel, arată Montealegre, lăr-
gindu-se sfera de interpretare a
noțiunilor de la domeniul științelor
naturii la filozofie, elevii vor putea
fi înarmați cu noțiuni avînd un
grad de generalitate și de abstrac-
tizare corespunzător cerințelor e-
pistomologiei contemporane.
Ocupîndu-se, la rîndul său, de
caracterul științific al metodelor și
procedeelor din cadrul didacticii
și al metodicelor speciale și fădnd
analogii cu tehnologia producției
materiale. profesorul Kenneth
Richmond formulează cerințele e-
laborării științifice a „brevetului*
fiecărei noi metode ce urmează a
fi introduse în predare, cu prezen-
tarea „punctelor critice*, a interfe-
rențelor psihologice și epistemolo-
gice și a principalelor argumente
aduse intr-o prealabilă dezbatere
_pro și contra*. Pentru deplina
fundamentare științifică ă didac-
ticii aplicative prof. Richmood sus-
ține necesitatea elaborării unor di-
dactici teoretice care să permită
constituirea deplina ca știință a a-
cestei ramuri a pedagogiei.
Categoric, numai o strategie di-
dactică globală, în care punctele de
înaintare să se susțină pe întări-
rea tuturor eșaloanelor și pe o
consolidare a flancurilor, a do-
meniilor de contact cu științele în-
rudite poete asigura constituirea ți
progresul unei didactici care să fie
în aceiași timp științific fundamen-
tată și operator, alâ.
M. Al. H.
0 Haspat K:	erkeantis-
taeoreuscbe Fragen des nastna-is-
sen — srhrftlirben
mtterrtehts Berlin. Voii and Wis-
tm.
T> Zaborovsfci Z. : Structura me-
uxioicgiczua eksșaryioentalnȚea. in
Kwarulmr PedagogKzny, Wars-
zm nr. tm
-) Montealegre A : La methode
experimentale et son otitisatian,
Ni-uweăaertx, 1M7.
fi Richmood W Kenneth : The
teadung revotatioei. Loadon. Me-
tbeen and Ce 1367
trperimext ea caracter ae cercetare prroțifica-zeiutucă ta rcoc-e petec
Fiord Pari: — Sec-Yarc.
Revista revistelor
între mijloacele menite să
contribuie la modernizarea
procesului de învățămînt,
filmde didactice ocupă un
loc de o deosebită impor-
tantă. Pentru a veni în aju-
torul profesorilor cărora le
sînt necesare, prezentăm. în-
cepînd cu numărul de față,
o listă a filmelor didactice
realizate de diferite studio-
uri cinematografice la ce-
rerea Ministerului învăță-
mîntului :
MATEMATICA :
Mișcarea de rotație (1 act.
SQ2 m alb-negru. Scenariul,
conf. aniv. A Stan ; Regia.
Z. Teraer : Imaginea CI. Sol-
tescu). Filmul explică mișca-
rea de rotație a corpului
solid, consecințele și aplica-
țiile ei in sport, aviație, ma-
rină etc.
Mișcarea circulară O act.
Sil m alb-negru. Scenariul
prof. M. Stănescu : Regia, E.
Teraer ; Imaginea CL Sohes-
cu. Oti. Wilfried). Pornin-
du-se de la elemente si or-
gane de mașini care execută,
printre alte feluri de mișcări,
și mișcări de rotație, se pre-
zintă cu ajutorul desenului
și trucajelor mișcarea de ro-
tație. definindu-se elementele
ei caracteristice.
FIZICA :
Cvrcati dectriei ia șase
(2 acte, 604 tn color. Scena-
riul. acad. praf. Bădărâu si
ing. G. Masa. Regia Z. Ter-
ner. Imaginea CL Soltescu
Consultanti, acad. praf. E.
Bădărău. mg G. Masa). Fil-
mul prezintă si explică feno-
menele care au loc la trece-
rea curentului electric prin
gaze. Sînt de asemenea de-
monstrate prin numeroase
experiențe, aplicațiile prac-
tice ale acestor fenomene.
Senceadociarii (2 acte. ă2S
tn. alb-uegru. Scenariul si
regia P. Cojocarii. Imaginea
C. Mihat. Consultant ing.
Cristma Constantinescu). Se
explică ce sînt setniconduc-
torii. structura lor atomică,
mecanismul conductibilitătii
electrice și se prezintă apli-
cațiile variate ale acestora la
tehnica modernă din tara
noastră.
CHIMIE :
ANUNȚA
scoaterea la concurs a următoarelor posturi :
l șef secție — pedagogie —• secția Conținutul și organiza-
rea procesului de învățămînt;
1 șef de sector — pedagogie sau științe fizico-chimice,
biologie, geografie — Sectorul > ființele naturii;
1 șef sector — psihologie-pedagogie — Filiala Iași, Sector
orientare școlară și profesională.
Cererile de înscriere la concurs se primesc la Institutul
de științe pedagogice din București, str. Sfinții Apostoli nr. 14,
serviciul personal, telefon 15.32.00, pînă la data de 12 martie
1969, însoțite de actele prevăzute de Regulamentul privind
recrutarea, promovarea și atestarea cadrelor de cercetători
științifici din unitățile de cercetări din Republica Socialistă
România, publicat în extras în Buletinul Oficial Partea
a IH-a, nr. 4 din 8 ianuarie 1968.
Concursul se va ține la sediul Institutului din București
în ziua de 27 martie 1969, ora 8.
INSTITUTUL AGRONOMIC „N. BALCESCB“
București
anunța
scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice i
1.	Conferențiar poz. IV 4 — disciplina îmbunătățiri funci-
are, de Ia catedra de îmbunătățiri funciare, topografie și
desen tehnic;
2.	Conferențiar poz. XH’4 — disciplina Entomologie, de la
catedra de Protecția plantelor ;
3.	Conferențiar poz. XII/5 — disciplina Entomologie, de la
catedra de Protecția plantelor.
4.	Conferențiar poz. XIII 2 — disciplina Agrochimie de la
catedra de Chimie agricolă ;
5.	Conferențiar poz. 1/3 — disciplina Materialism dialectic
de la catedra de Socialism științific.
Candidații la concurs vor depune în termen de o lună de
la publicarea acestui anunț la rectoratul institutului o cerere
de înscriere la concurs însoțită de următoarele acte :
— Copie legalizată de pe diploma de Stat sau de pe actul
echivalent de studii superioare ;
— Copie legalizată de pe diploma de doctor sau doctor do-
cent (candidat în științe) ;
— Copie legalirâtă de pe atestatul de profesor sau uLîfY
rențiar;
— Lucrările științifice ale candidatului într-un exemplat
— Certificatul de caracterizare a activității profesionale
sociale a candidatului eliberat de instituția (întreprinderea) la
care acesta își are funcția de bază ;
— Memoriu de activitate didactico-știintifică semnat de
candidat;
— Autobiografia.
Cei ce funcționează într-o instituție de învățămînt superior,
sînt obligați să comunice în scris rectoratului sau directorului
acesteia înscrierea la concurs.
Concursul se va ține la sediul Institutului agronomic
„Nicolae Bălcescu" București, b-dul Mărăști nr. 59. în ter-
men de două luni de la publicarea acestui anunț.
Studii și articole
de istorie
voi. XII (1968)
De curînd a apărut cel
ae-al XH-lea volum al cule-
gerii semestriale „Studii și
articole de istorie", editată
de Societatea de științe isto-
rice.
Volumul cuprinde — alături
de o serie de valoroase co-
municări cu privire la răz-
boiul de independență, la
viața și activitatea lui A. D.
Xenopol și Mihail Kogălni-
ceanu (prezentate în cadrul
unor sesiuni științifice ale
S.S.L) și de cîteva intere-
sante contribuții de istorie lo-
cală, semnate de C. Cuciuc
și P. Popescu — lucrări cu ca-
racter mai larg, orientativ,
de sinteză, privind istoria
României sau istoria univer-
sală și metodica predării is-
toriei. Menționăm între aces-
tea Partidele și grupările
politice și atitudinea lor față
de problema independenței
României, de prof. univ
V. Maciu, membru cores-
pondent al Academiei ; Înțe-
legerea Balcanica și rolul
său în apărarea păcii și
securității in sud-estul Eu-
ropei de D. Tuțu ; Revoluția
prețurilor in Europa, de Mir-
cea N. Popa și Problema
națională în revoluția din
1848, de Dumitru ^Umaș. In
cadrul rubricii de' Metodică
este dezbătută o problemă
majoră a muncii instructiv-
educative : Contribuția isto-
riei la educarea elevilor în
spiritul umanismului. Semnai
de profesorii Maria Vasi-
lescu, A. lordănescu, Gh.
Smarandache și C. Dinu, stu-
diul cu această temă ilus-
trează. pe baza unor ample
exemplificări și comentarii,
faptul că lecțiile de istorie
oferă infinite resurse pentru
educarea în spirit patriotic
și umanist a tineretului.
Volumul se încheie cu o
rubrică de Recenzii și cu o
Cronică oglindind activitatea
științifică a Societății de
științe istorice.
EL P.
Revista
de pedagogie
Primul număr din acest an
al „Revistei de pedagogie*
se deschide cu două articole
la rubrica' Studii — „Bazele
metodologice ale legării in-
strucției cu educația în pro-
cesul de învățămînt* de Nico-
lae Apostolescu și „Structu-
ra psihologică a activității
extradidactice pionierești* de
M. Zlate.
In continuare, la rubrica
Cercetări-experimente. se pu-
blică articolele „Probleme
ale predării atit-scrisuhii în
condițiile școlarizării copiilor
de la vîrsta de 6 am*. de
Maria Georgasro-Roșrină,
„Rezultate preliminare obți-
nute in predarea matemati-
cii la clasa I cu copii de 6
ani* de Florica Andreescu ți
Cornelia Marin eseu. „Preda-
rea cunoștințelor despre, me-
diul înconjurător și dezvol-
tarea vorbirii la clasa I* de
Olga Oprea. „Priceperea ele-
vilor de a alcătui In mod in-
dependent probleme* de M.
Boroș și F. Fornvald, „Rela-
țiile socio-afective dintre de-
vii rămași in urmă la învă-
țătură și colectivul clasei*
de Sofia Sorescu__Timpul de
învățătură al elevului fin
clasa a XH-a* de Traian
Lungu. Articolul „Privire de
J num hl 11	asupra etapelor
cercetării în pedagogie*, de
Km'lian Dimin-in, este
să vină In spriijnul activită-
ții științifice a cadrelor di-
dactice. iar o ierie de arti-
cole semnate de Ion Străchi-
caru, Bodica Ciurea-Codrea-
nu si MSiai Gtimnsă se o-
cupă de probleme albe orien-
iani cedare si peofesăacale.
Bevtsia coprinde, de ase-
merea rebrieie Pedagogie
rwp«r>U. Ctvatca vWtii
ștfiziifiee. BeceozS. Revista
uriiteJ—. Fițirr-
Gazeta
matematică
.Gazeta matematică* seria
A, cr. 12IML cuprinde, in
teschtriere, an material des-
pre Colocviul miernatkzzal
UNESCO zoosacrat proble-
rador actuale ale predă rn
matewia'pcc în te. vă tămin tiiî
medăi și tuperior din țările
europene.
Tn eoctintxare. Gb. Rizese-i
semnează articolul „Rolul
renalilor de elevi in stimu-
larea activității matematice*,
iar V. Daimaca expune o se-
rie de date a teronocuiia.
Celriaa (1 ari. 314 m eo-
kx. Scenariul, dr. C. D. Alba;
Regia. D. Ctieșu ; Imagine.
V. Popescul Prin filmări
islma. f terne rt primordial al
tj.l4 vestale, iar prin de-
aeae. ma^iiese 4» experien»
de Wiiiimi r se arată cocrpo-
iftfa ei chimică și se democs-
treoză piuțx ietătile s fizico-
O tn alb-oegru. Scenariul
și reții. M. Siritoru : Ima-
OBW D Prvde*nai ; Onosul-
ta.—„ praf iag. A Urni TH-
sal g r	pr*ocg-
ieeie de extincție a sării ti
pcecrtâ in mrli- tare dife-
rite procedee : ritmice de
țransformare a et ta carbo-
nat de socfcu. dor gzzas. acid
căoctndric esc. la tnqitwnaseie
diimiee din Govora si Boe-
zesti.
PrWwi «W-ă «■ aceti-
tevi in pa—ea I a scesiu:
fiim G am. <M m. alb-nesra.
Scenariul ? Cojocaru. L Po-
peseu. Seria P. Cojoearu. I-
rnarmea Fr. Totn. D. Pre-
deazu. rocsularit ing. CL
Mătasă ie peezuriă proce-
deele prâ care cin acetiienă
ae otexn acriaideriin*. aedul
acetic, acetatul de rină], pou-
Kstatts» de vini! si alcoolul
pdivinuiu In partea a n-a.
fi act. «K s âCtepecti. reab-
cn de tereeae ecfemîl ae de-
»crie	poueion -ti
de riuu si a Seeloe poti-
acrijcrtitritice la combinatele
ch imire din But iești și Să-
nnești
IOANA POPESCU
•) vM-nete prezentate mal
aos au fost reabzate de sxu-
fioal d perna tografic »Ale-
xazsdra Sabia* ti pot G pro-
curate de la filmotecile di-
dactice care funcționează pe
Ungă fiecare Inspectorat șco-
lar județean, iar In mimid-
p«ul București, de la filmo-
teca din str. Vasile Alecsan-
dri nr. L
B1ULIOTEOA
„Principii de
docimologie"
Cum putem stabili gradul
de pregătire al individului,
capacitatea sa. bagajul său
de informații ? Iată cîteva
aspecte la care răspunde lu-
crarea „Principii de doci-
mologie* de Vasile Pavelcu,
apărută recent în Editura
didactică și pedagogică.
După cum se știe, doci-
mologia este o știință com-
plexă privind modul cum
trebuie examinat și apreciat
individul, cum pot fi stabi-
lite posibilitățile și perspec-
tivele sale de dezvoltare,
direcțiile în care poate fi
util sub raport social. Do-
cimologia face o analiză
științifică a examenului, a
notării și a factorilor va-
riabilității acesteia, a mij-
loacelor menite să ducă La
obiectivitatea examenelor.
Referindu-se la aceste
probleme in lucrarea sa. pe
care o subintitulează „In-
troducere în știința exami-
nării", autorul tratează, in
prima parte, o serie de pro-
bleme generale. Este subli-
niat îndeosebi rolul social
al docimologiei, decurgînd
din contribuția pe care o
aduce aceasta la orientarea
și selecția școlară și profe-
sională, la indicarea locului
potrivit al fiecărui om în
șistemul de relații și valori
sociale. Tot aici sînt tratate
o serie de aspecte ale no-
tării. autorul oprindu-se
asupra notei ca indice al
unei anumite valori, ca și
asupra funcției educative <
aotei.
în partea a doua, lucra-
rea tratează probleme spe-
ciale ' critica examenelor
tradiționale, factorii varia-
bilității In notare, soluțiile
rezolvării acesteia. Cum tre
buie organizat un exa-
men ? ; cum trebuie ascul-
tat un elev ? ; cum să ne
comportăm ca examina-
tori ? — iată probleme la
care lucrarea răspunde ști-
ințific, complex, insistind
asupra necesității de a se
crea un climat psihologic
favorabil, de a se alege in
comisiile de examinare pro-
fesori pricepuți. cu compe-
tență pedagogică.
Lucrarea se ocupă In con-
tinuare de raportul dintre
examenul scris și cel oral,
de teste, de normele de e-
xaminare și normele de no-
tare, precum și de perspec-
tiva examenelor.
Prof. VICTOR
VOICU VEDEA
Sibiu
INSUTOnil AGRONOMIC J. RĂECESCII“-
ROCORESTI
>
ANUNȚA
scoaterea La concurs a următorului post didactic :
L Profesor poz. XXHI6 — disciplina „Patologie veteri-
nară și Legislație sanitar veterinară" de la catedra de Igienă
și patologie veterinară, pendinte de Facultatea de medicină
veterinară.
Candidații ia concurs vor depune in termen de o lună de la
publicarea acestui anunț la rectoratul institutului o cerere
de înscriere la concurs însoțită de următoarele acte :
— Copie legalizată de pe diploma de stat sau de pe actul
echivalent de studii superioare ;
— Copie legalizata de pe diploma de doctor sau de doctor
docent (candidat in științe);
— Copte legalizata de pe atestatul de profesor sau confe-
rențiar ;
— Lucrările științifice ale candidatului într-un exemplar;
— Certificatul de caracterizare a activității profesionale și
■ociate a candidatului eliberat de instituția (întreprinderea)
la care acesta își are funcția de bază ;
— Memoriu de activitate didactico-științifică semnat de
candidat ;
— Autobiografia.
Ce: ce funcționează într-o instituție de învățămînt su-
perior sini obligați să comunice în scris rectoratului sau di-
rectorului acesteia înscrierea la concurs.
Concursul se ya ține la sediul Institutului agronomic
Ji. Bălcescu* București, b-dul Mărăști nr. 59 în termen de
două luni de la publicarea acestui anunț.
sticlele in bani
PREDÎNDU-LE LA CENTRELE DE RECUPERARE I.R.V.A.
- • 1 ....................................... ........................................................— ............................... ..................................................................■.
REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA > București. Plata Sclntell nx. 1. Telefon 17.60.20 Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali 4 la difuzoril din unitățile de Invățămint. Tiparul | ConMnatut Poligrafic Casa Scinteil M.l»