Proletari din toate țările, unițl-văl în cadrul „ediției 1969“ a tradiționalelor concursuri de literatură ro- mână, matematică, fizică ți chimie, organizate de Ministerul învăță- mintului cu colaborarea societăților științifice ale cadrelor didactice, du- minică, 16 februarie s-a desfășurat faza pe localități, la care au parti- cipat mii de elevi din licee și școli profesionale. Obiectivul aparatului de fotografiat a surprins un aspect de la concursul liceenilor din sec- torul 8 al Capitalei Anul XX)-Nr. 983 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ r Vineri 21 februarie 1969 4 pag. 25 bani Intervin! nostru cu tovarășul Patița Silvestru, vicepreședinte al Consiliului Național al Organizației Pionierilor despre CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE A CADRELOR CARE MUNCESC CU PIONIERII Trei mii de oameni care re- prezentau aproape două sute de mii de intelectuali (cîți numă- ră astăzi uriașa armată a corpu- lui profesoral din țara noas- tră) și-au exprimat, la Confe- rința națională a cadrelor di- dactice, adeziunea entuziastă la politica generală a Partidului Comunist Român, politică în cadrul căreia măsurile preco- nAte pentru perfecționarea î-Btâpiîntului ocupă un loc de , • nsemnătate. Cei ale căror voci au răsunat în Conferință, au dat glas opi- niei tuturor învățătorilor și profesorilor, a tuturor oameni- lor interesați de destinele în- vățămîntului nostru. „Făcîn- du-mă ecoul celor aproape 400 de cadre didactice din județul Dîmbovița și din vechea cetate de scaun a Tîrgoviștei — spunea învățătorul Hariton Lungu de la Școala generală din comuna Văleni — îmi exprim adeziunea deplină față de măsurile luate de partid și de stat în domeniul învățămîntului, precum și fa- ță de întreaga sa politică". In cuvinte diferite, în imagini di- ferite, această idee a fost re- luată, întărită, subliniată de toți cei ce au urcat la tribună și care încercau parcă o irezisti- bilă dorință de a dovedi incă o dată și încă o dată unanimitatea și căldura cu care sînt îmbrățișa- te idealurile, proiectele, hotărî- rile, întreaga politică a parti- dului nostru. Sol al meleagurilor sibiene, profesorul Hermann Schmidt, aducea, prin cuvintarea sa, a- deziunea învățătorilor și profeso- rilor, din părțile Sibiului: „Con- ferința noastră națională se în- scrie în mod armonios în an- samblul măsurilor inițiate de conducerea partidului ți statu- lui nostru, menite să ridice pe noi trepte procesul de dezvol- tare și perfecționare a învăță- mîntului din patria noastră. A- ceste măsuri sînt o expresie a grijii permanente pe care par- tidul, statul și întregul nostru popor o acordă instruirii și edu- cării tinerei generații ți de a- ceea s-au bucurat de un larg ecou în rindurile cadrelor di- — din județul nostru ca și din întreaga țară'. Am putea con- tinua citatele încă pe multe pa- gini, regăsind mereu, in ele, expresia adeziunii corpului profesoral la întreaga politică a partid» ti, rec«»oștir.;a iui pro- fundă pentru măsunie luate tn vederea perfecționării iurățâ- mintulvi, tn vederea imbună- rul de a fi întotdeauna in prime- le rinduri ale acetora care tor munci cu abnegație pentru ir.de- piir.irea politicii partidului'. La fel de pline de mindrie, la fel de La isceputui acestei săptămini E-au descins cursurile Centrului național de perfecționare a cadre- lor didactice care muncesc cu pio- dactice români, maghiari, au vo-b: : răsună: aripa- te de toți cei ca-e rr.sncu F * vieții oamenilor de perfecționare inițiate de Consi- liul Național al Organizației Pio- nierilor, acest Centru, organizat ca urmare a sarcinilor trasate de Ple- nara din aprilie 1966 a C.C. al ruinai la simple declarații. Există in această dăruire o cnume aspirație spre o incita- re de cea mai pură calitate u- P.C.R propune să întregească ferm de a traduce in mâță politi- ca partiăr’ui. caracteristic al dascălilor, al celor e dăruie una :: de invățămint a infăpturni germani și de alte naționalități spus Conferința Conferința Națională a cadrelor didactice, care a dezbătut multila- teral problemele perfecționării și mode, 1 învățămîntului de toate cSL^e în condițiile actualei etape rwiezvoltare a societății noastre socialiste și ale progresu- lui general înregistrat de știința, tehnica și cultura mondială, a pri- lejuit o analiză aprofundată a situației existente în prezent în învățămîntul nostru, a modului eum se aplică Directivele partidu- lui adoptate în plenara Comite- tului Central din aprilie 1968. A fost impresionantă unanimita- tea cu care s-a exprimat în Con- ferință hotărîrea de a ridica sub- stanțial nivelul învățămîntului. A fost exemplară obiectivitatea cu care s-au reliefat neajunsurile și principialitatea cu care s-au ex- primat criticile. A fost admirabilă competența cu care s-a făcut analiza și s-au formulat propune- rile pentru realizarea la nivel superior a sarcinilor. Chemarea adresată de Conferință tuturor membrilor corpului didactic din țara noastră a valorificat în con- ținutul ei mobilizator întreaga bo- găție de idei, propuneri și conclu- zii care s-au desprins din această amplă și lucidă analiză. Valoarea dezbaterilor colective pe care le-a prilejuit Conferința a fost subliniată cu multă prețuire și căldură în cuvîntul rostit de tova- rășul Nicolae Ceaușescu, secreta- rul general al Comitetului Central al Partidului, cuvînt care, pornind de la indicațiile cuprinse în Directive, s-a oprit stăruitor asupra sarcinilor de imediată urgență pe care le au în momentul de față învățămîntul în ansamblul său, și în mod deosebit cei care au în răspundere conducerea lui. Directivele și Legea dau o orien- tare dară pentru dezvoltarea, per- fecționarea și modernizarea învă- țămintului în toate sectoarele lui. „Ceea ce se impune acum — spu- nea la Conferință tovarășul Nicolae Ceaușescu — este să se acționeze cu toată hotărîrea pen- tru aplicarea în practică a măsuri- lor stabilite și a indicațiilor date de partid". Participanții la dezba- teri au arătat, prin numeroase exemple, că măsurile de transpu- nere în viață a hotărîrilor plenarei se aplică în ritm foarte lent, prin acțiuni timide, nesatisfăcătoare, că se iau măsuri de ultim moment, neîndeajuns studiate, care impun reveniri, că se lucrează încă greoi la perfecționarea planurilor și pro- gramelor de învățămînt, a manua- elor școlare și universitare, la îmbunătățirea procesului instruc- tiv-educativ, că există în multe pri- vințe serioase rămîneri în urmă. Conferința a cerut să se acționeze cu multă operativitate. Perfecționarea, modernizarea învățămîntului presupune un am- plu efort. Dar există și forțele care să-l realizeze. 200 000 de cadre didactice înseamnă un uriaș poten- țial care poate înfăptui în prac- tică, în mod strălucit, obiectivele stabilite. Printr-o bună organizare întreg acest potențial trebuie va- lorificat. Capacitatea nimănui să nu fie lăsată la o parte. Colecti- vele profesorale, organele de re- sort locale trebuie atrase în tot mai mare măsură la acțiunea de îmbunătățire a structurii și conți- nutului procesului de învățămînt. Consultările pe multiplele aspecte concrete trebuie să tie o modali- tate obișnuită de lucru. In mul- titudinea de sarcini care ne stau în față, priceperea de a or- ganiza este solicitată cu deosebire. Sînt probleme care au prioritate, de a căror rezolvare depinde un șir întreg de alte acțiuni. Discernă- mîntul, stabilirea unor criterii lo- gice de prioritate sînt menite să pună ordine în activitatea noastră. Deci, o bună organizare. Conferința a exprimat mai mult decît hotărîrea de a valorifica la maximum capacitatea actuală a fiecăruia dintre noi. Ea a făcut să se înțeleagă limpede, din spusele tuturor vorbitorilor, că granițele posibilului trebuie și pot să fie duse mai departe. Cercetarea pe- dagogică și efortul propriu al fiecărui slujitor al școlii sînt che- mate să acționeze, hotărit în acest sens. Am înțeles cu toții că nu ne putem mulțumi să lucrăm așa cum am lucrat pînă acum, chiar dacă am obținut rezultate bune. Pro- gresul general al școlii se înfăptu- iește prin progresul obținut în activitatea fiecăruia dintre noi. Deci trebuie să crească nivelul profesional, competența. Modernizarea conținutului învă- țămîntului — obiectiv amnlu dezbă- tut la Conferință — trebuie reali- zată pe baza unei profunde înțe- legeri a sensului complet pe care îl are. Așa cum s-a arătat, moder- nizarea presupune o intensă muncă de 'reexaminare critică, creatoare, de pe poziții științifice a fiecărei programe de învăță- mînt, a fiecărui manual sau curs, ea cere deosebit discernămînt în selectarea cunoștințelor predate. Conferința a cerut să se adopte un sistem operativ și eficient de informare a cadrelor didactice cu tot ceea ce apare nou in știință, in domeniile de specialitate ~ care constituie obiecte de învățămînt. Oamenii școlii trebuie ținuți la curent cu noutățile în știința peda- gogică. Nevoia de documentare prin sisteme operative adoptate pe plan central și local a apărut ca un obiectiv de urgentă actuali- tate, de el depinzînd în mare mă- sură perfecționarea pregătirii ști- ințifice și didactice. Conferința a formulat numeroa- se alte importante imperative. Tre- buie grăbite pregătirile pentru tre- cerea din această toamnă la reali- zarea practică a învățămîntului obligatoriu de 10 ani. Trebuie elaborate programele de învăță- mînî, trebuie rezolvaje problemele pentru asigurarea bazei mate- riale necesare școlii de 10 ani. Trebuie să se acționeze fără^ nici o întîrziere pentru îmbogățirea dotării școlilor generate și a liceelor cu laboratoare didactice — condiție importantă pentru le- garea învățămîntului de practică. Legătura directă, nemijlocită care există între cercetarea ști- ințifică și perfecționarea învă- țămîntului a făcut să se acorde o deosebită atenție activității de cercetare. Tn rîndu oamenilor școlii sînt numeroși cercetători neobosiți a căror activitate tre- buie valorificată, orientată spre temele da majoră importanță. Această forță trebuia iamănu»- chiată, adusă la albia principala □ cercetării pedagogice, evitindv-se pulverizarea activității ți căutarea a ceea ce este deja descoperit. Dar, pe lingă cercetătorii decla- rați, întregul corp didactic trebuie mobilizat la îmbunătățirea tehni- cilor didactice. Analiza atentă în Conferință a problemelor legate de educația comunistă a tineretului dus la formularea unor cerințe de hotărîtoare importanță. Trebuie sa se treacă la o muncă vie, activi- tatea educativă să nu se reducă la predarea unor teze generale. „A crește noile generații în spiritul comunismului — spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu — înseamnă, pe de o parte, a te ajuta să se ridice la nivelul cunoașterii ști- ințifice proprii acestei jumătăți de secol, să-și însușească chintesența științelor moderne fără de care nu poate fi conceput astăzi pro- gresul societății, să devină specia- liști de înaltă competență și, pe de altă parte, să asimileze o vastă cultura generală umanistă, să-și însușească concepția materialist- dialectică care le dă o reprezenta- re clară asupra rostului lor în societate, îi ajută să înțeleagă perspectivele și sensul dezvoltării istorice, imperativele majore ale vremurilor noastre*. Conferința s-a ocupat cu stăru- ință de formarea etică și civică □ tinerei generații. Ea a arătat dato- ria fiecărui slujitor al catedrei de a participa nemijlocit, prin întrea- ga sa activitate și, în principal, prin procesul de instruire, la _ să- direa în conștiința fiecărui tinăr a respectului față de muncă, a dragostei față de patrie, a devo- tamentului față de cauza socialis- mului și comunismului, la culti- varea în rîndul tineretului ■ spiri- tului de disciplină și de ordine, de respect fața de normele unei com- portări înaintate în viață. Contribuția substanțială pe care o aduce învățămîntul la progresul multilateral al societății noastre plasează problemele de învățâ- mînt în atenția stăruitoare c conducerii de partid și de stat. Ca urmare, condițiile de activitate în acest sector s-au îmbunătățit in repetate rînduri și substanțial. Se așteaptă de la noi împlinirea cu spirit de răspundere a sarcinilor încredințate. Procesul amplu de perfecționare a învățămîntului ne solicită pe toți, ne solicită imediat și concret. Școala noastră trebuie să fie, așa cum o caracterizează Chemarea, O școală a secolului nostru, un organism viu, dinamic și modern, receptiv la nou, capabil să se adap- teze rapid și creator la exigențele sor'etătii noastre. Simțim cu toții excepționala forță mobilizatoare a Conferinței. Purtăm această forță în inimă, în conștiință. Cuvîntul rostit de secre- tarul general al C.C. al P.C.R., Chemarea însuflețită adresată tu- turor slujitorilor școlii, reprezintă n punct de plecare pentru o amplă activitate prin care să îndreptățim convingerea partidului că, în cel mai scurt timp, se va înregistra îmbunătățire simțitoare a întregii activități de învățămînt. meie cdro-a rxmbesc — spunea profesorul Cosiea Acnzm de la o. a Asțec: din timpul lucrărilor Conferinței Naționale a cadrelor didactice După Conferința Națională eforturile depuse pînă în prezent pentru îmbogățirea conținutului activității pionierești, pentru ridi- carea la un nivel superior a pre- gătirii celor ce muncesc cu pionie- rii. Caracterul postuniversitar pe care-1 vor avea cursurile, ca și mo- dul in care este concepută întreaga activitate a Centrului vor permite, în același timp, consolidarea nive- lului științific al muncii cu pionie- Pentru a da cititorilor noștri in- formații mai ample în legătură cu Centrul național de perfecționare a cadrelor didactice care muncesc cu pionierii ne-am adresat tovară- șului Patița Silvestru, vicepreșe- dinte al Consiliului National a.l Organizației Pionierilor. — Ce necesități au determinat organizarea Centrului ? — am în- trebat pe interlocutorul nostru. — în cei doi ani care au trecut de Ia reorganizarea activității pio- nierești s-au obținut rezultate fru- moase, s-a acumulat o experiență bogată, s-a asigurat unitatea pro- cesului de educație a școlarilor, unitatea dintre procesul de învă- țămînt și activitățile extrașcolare. Dar accentul a căzut în special pe latura organizatorică, instruirea ca- drelor care muncesc cu pionierii fă- cîndu-se la nivelul județelor. Acum punem accentul pe probleme de conținut și dăm la nivel republi- can, orientare cadrelor care mun- cesc cu pionierii. Cerințele tot mai înalte ale instrucției și educației presupun ridicarea pe o treaptă su- perioară a activității pionierești. în esență este vorba de dezvoltarea funcției formative a activității pio- nierești, de intensificarea educației politico-ideologice, ateist-științifice și moral-cetățenești a pionierilor și școlarilor, de îmbogățirea reperto- riului de procedee și mijloace pen- tru diversificarea activității pionie- rești. Din acest motiv am socotit necesară acum crearea Centrului de perfecționare, chemat să con- tribuie la împlinirea dezideratelor amintite. — Care este conținutul cursuri- lor ? — Aș vrea să subliniez, In cî- tevă cuvinte, că ele nu vor pre- zenta comandanților de pionieri niște rețete, ci urmăresc să-1 în- zestreze cu elemente și cunoștințe noi, absolut necesare celui ce lu- crează în rindurile pionierilor. Cursul își propune, de asemenea, să generalizeze metodele intere- sante de muncă prin realizarea unui larg schimb de experiență în- tre comandanții unităților de pio- nieri, să consolideze aptitudinile acestora și, in sfîrșit, să îngăduie o mai largă consultare a lor de că- tre conducerea Consiliului Națio- nal. — Cam se va desfășura' activi* tatea cursanților ? — în cele 7 serii de cîte 200 de eursanți, durînd fiecare cîte 10 zile, pe care le vom organiza pînă la încheierea cursurilor, comandan- ții de unități vor participa la lecții, seminalii și activități prac- tice. Preponderentă va fi activita- tea practică. Lecțiile se vor referi la bazele ideologice, pedagogice și psihologice ale activității pionie- rești. De asemenea vor avea loc prelegeri cuprinzînd îndrumări practice referitoare la conducerea activității pionierești, la unele pro- bleme ale vieții de organizație, la cultivarea pasiunii pentru știință și tehnică, la acțiunile cultural-ar- tistice, sportive și turistice. Mai concret, în cele 10 zile comandanții de unități vor lua parte la numeroa- se activități ale cercurilor de știin- ță și tehnică, de muzică sau teatru, la concursuri pe teme științifice sau literare, la medalioane cultural-ar- tistice, la șezători folclorice, la vi- zionări de filme și spectacole. Ei vor participa de asemenea la concursuri de orientare turistică, la demonstra- ții privind modul de organizare a taberelor în corturi, a ceremonia- lurilor pionierești. Activitatea prac- tică se va desfășura la Palatul pio- nierilor — centrul metodic al Con- siliului Național al Organizației Pionierilor — și într-o serie de uni- tăți de pionieri din Capitală. Prin întreaga lor desfășurare cursurile vor constitui o conlucrare între Consiliul Național al Organi- zației Pionierilor și comandanții de pionieri. Sperăm ca această conlu- crare să aibă ea rezultat final în- viorarea muncii pionierești, spori- rea calității sale. MASURI PENTRU ÎNDEPLINIREA SARCINILOR r tn zilele imediat următoare Con- ferinței naționale a cadrelor didac- tice, la Ministerul învățămîntului au fost examinate măsurile care se impun pentru traducerea în viață a propunerilor și hotărîrilor stabilite de Conferință. în cadrul sectorului învățămintului de cultu- ră generală s-a organizat o dezba- te re cu conducerea Institutului de științe pedagogice și cea a direcției generale pedagogice din minister. Conf. univ. Traian Pop. ministru adjunct, a făcut o expunere asupra sarcinilor imediate și de perspecti- vă care rezultă din lucrările Confe- rinței și îndeosebi din cuvintarea rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R-, președintele Consiliului de Stat, pentru îmbunătățirea conți- nutului învățămîntului, pentru ur- gentarea elaborării programelor și manualelor școlii generale de 10 ani. a planurilor și programelor de învățămînt ale liceului, pentru rea- lizarea unei mai bune pregătiri a tineretului școlar. In continuare s-a trecut la ela- borarea unui plan de măsuri cu privire , la rezolvarea urgentă a sarcinilor trasate de partid școlii de cultură generală. în acest plan de măsuri s-a stabilit ca Institutul de științe pedagogice și direcția generală pedagogică să-și reconsi- dere. în lumina dezbaterilor din Conferință, activitatea legată de elaborarea și definitivarea planu- rilor și programelor, de alcătuirea metodicilor și a altor materiale orientative a muncii învățătorilor și profesorilor, de orientarea școlară și profesională. în legătură cu definitivarea pro- gramelor s-a subliniat necesitatea ca acestea să fie alcătuite pe baza unei concepții unitare, de la clasa I la clasa a XH-a și să fie însoțite de studii de concepție, cu exempli- ficări și demonstrații menite să pună în lumină elementele noi ale fiecărei programe și resursele edu- cative pe care le oferă. Acest studiu va înlesni șl orienta munca fiecărui profesor și va oferi colectivelor școlare posibilitatea desfășurării unei munci unitare, coordonate atît pe planul educației intelectuale cît și pe cel al educației morale, estetice și cetățenești. Pe baza mă- surilor s-a stabilit totodată că pro- gramele de algebră, fizică, chimie urmează să aibă un mai accentuat caracter practic, aplicativ. întregul proces de reexaminare și defini- tivare a programelor școlii gene- rale de 10 ani în lumina cerințelor formulate la Conferința Națională a cadrelor didactice va fi încheiat la începutul lunii aprilie. Atît stu- diile de concepție cît și programele vor fi publicate și puse în discuția cadrelor didactice. Vorbind despre cerința sporirii caracterului formativ al școlii de cultură generală tov. Traian Pop a subliniat necesitatea urgentă de a se revizui și manualele școlare. Institutul de științe pedagogice va alcătui o culegere de texte literare care urmează a fi incluse în manu- alele școlare, atît pentru clasele I—IV cît și pentru clasele V—VIII. Aceste texte vor fi selectate din cele mai reprezentative opere ale literaturii noastre clasice și con- temporane, S-au stabilit de asemenea mă- suri pentru ca manualele de is- toria și geografia patriei să-și spo- rească valențele educative, să facă mai larg cunoscute elevilor trecu- tul poporului, lupta lui actuală pentru desăvîrșirea construcției so- cialiste, contribuția pe care a adus-o și o aduce la tezaurul uni- versal al valorilor spirituale, fru- musețile patriei. Manualele des- tinate acestor discipline vor fi ilus- trate cu lecturi literare menite să transfigureze artistic diferitele la- turi instructive pe care le vizează. Potrivit acelorași măsuri manua- lele de fizică, chimie, biologie etc. vor fi revizuite astfel îneît să-și sporească aportul la formarea concepției materialist-dialectice a elevilor despre natură și societate. Un loc important in munca Insti- tutului de științe pedagogice și a direcției generale pedagogice din minister îl va ocupa elaborarea unor lucrări menite să ajute la îndrumarea și perfecționarea mun- cii cadrelor didactice. în afara stu- diilor de concepție care vor însoți fiecare programă în parte, vor fi elaborate în scurt timp îndrumă- toare metodice cu un pronunțat caracter practic, care să poată fi folosite într-un mod mai eficient. Astfel, pînă la începutul anului școlar se va edita un îndrumător pentru învățătorii care predau la clasele cu copii de 6 ani, pentru cei care predau la clasele cu copii de 6 și 7 ani și pentru cei care predau simultan la mai multe clase. Un astfel de îndrumător se va elabora și pentru educatoarele din învăță- mîntul preșcolar. La dezbaterea pe marginea mă- surilor care se impun în lumina lucrărilor Conferinței au fost exa- minate și probleme legate de orientarea școlară și profesională a elevilor. în această privință s-a stabilit ca pînă la 1 mai să se elaboreze fișa colectivă de cunoaște- re și caracterizare psihopedagogică a elevilor unei clase, care urmează a fi introdusă în mod experimental începînd cu anul școlar viitor, pînă la 1 iunie — „Regulamentul consi- lierului de orientare școlară și pro- fesională" și un îndrumător destinat orientării muncii acestuia, precum și fișa individuală a elevului, care va fi de asemenea însoțită de un în- drumător pentru folosirea ei. în vacanța de primăvară se va organi- za un curs cu profesorii psihopeda- gogi care se ocupă de orientarea școlară și profesională, iar în peri- oada 1—15 septembrie, un curs cu toți profesorii de psihologie pe teme privind orientarea. La consfătuirile din toamnă ale cadrelor didactice una dintre problemele care vor fi dezbătute se va referi la orientarea școlară și profesională a elevilor. în scopul unei mai bune pregătiri a elevilor din liceele pedagogice s-a stabilit să fie revizuite programele și manualele de psihologie și peda- gogie pentru aceste școli, astfel in- cit să fie cuprinse și problemele o- rientării școlare și profesionale. în încheierea dezbaterilor tov. Traian Pop s-a referit la obliga- țiile majore care revin cercetători- lor de la Institutul de științe peda- gogice și lucrătorilor direcției ge- nerale pedagogice din minister în elaborarea la timp și în cele mai bune condiții a planurilor și pro- gramelor, a metodicilor și celor- lalte materiale certate de sarcinile mari și urgente puse de partid în fața întregului nostru învățămînt. PROIECTUL PLANULUI ȘCOLII DE 10 ANI IN DEZBATEREA CADRELOR DIDACTICE .um se poate realiza fondul comun al cunoștințelor tehnico-practice în proiectul planului de în- vățămînt se menționează că „școala de 10 ani va urmări să asigure și o pregătire cu carac- ter tehnic-practic care să con- tribuie la orientarea școlară și profesională a elevilor și, în a- celași timp, să ușureze însușirea ulterioară a profesiunii, atît prin școli profesionale, cît și prin calificarea la locul de , muncă". Analizînd însă conți- nutul proiectului constatăm că acest principiu, just și înteme- iat, nu este susținut în sufici- entă măsură cu acțiuni care să asigure realizarea lui. Se prevede, astfel, că fondul comun de cunoștințe și deprin- deri tehnice se va realiza prin studiul electrotehnicii și al de- senului tehnic. S-ar părea, deci, că pregătirea în elec- trotehnică ar sta la baza unei pregătiri profesionale în ansam- blu, ceea ce nu este real. Este drept că la clasele V—VIII se prevede, în mediul urban, cîte o oră de tîmplărie, lăcătușărie, electrotehnică și, respectiv, lu- cru de mină și gospodărie (pen- tru fete), iar în mediul rural noțiuni de agricultură cu lu- crări practice (băieți și fete). De asemenea se acordă o oră pen- tru activități în cercurile teh- nice-practice. Așa cum a dove- dit experiența, lucrările în lemn, in metal sau lucrările de elec- trotehnică sînt necesare, utile. Ar fi însă o exagerare cu con- secințe negative dacă s-ar socoti că se poate realiza o preprofe- sionalizare numai într-o singură oră de lucrări practice pe săp- tămînă. Oricine cunoaște cît de cît această problemă va fi de acord că, în asemenea condiții, nu se poate asigura nici însuși- rea unor noțiuni tehnologice le- gate de cunoașterea materiale- lor, semifabricatelor, uneltelor, sculelor și instrumentelor de măsură și control, nici forma- rea unor deprinderi practice de muncă. Surprinde de asemenea faptul că pentru elevele din mediul sătesc nu sînt prevăzute ore de lucru de mină și gospodă- rie, deși ele nu au mai puțină nevoie de cunoștințe și deprin- deri în aceste domenii decît elevele din mediul urban. Formarea unei pregătiri teh- nico-practice temeinice, multi- laterale se poate asigura prin predarea în clasele IX—X a u- nor cunoștințe de cultură teh- nică generală cu aplicații prac- tice care să aibă o cît mai largă aplicabilitate în diferite sectoare de activitate și care să fie predate la toate școlile, atît în mediul turban, cît și în cel rural. Cunoștințele de cultură teh- nică generală ar trebui să se refere, după părerea noastră, la materiile prime, materialele și semifabricatele folosite la pro- ducerea principalelor bunuri și mijloace materiale, la organe de mașini, mecanisme, organe de transmisie, motoare termice și electrice, la mașinile și utilajele care au o largă întrebuințare in producția industrială și agri- colă, în transporturi și tele- comunicații. Tot aici ar putea fi cuprinse și cunoștințele de electrotehnică generală (mașini, dispozitive, instrumente și apa- rate electrice), ca și elemente de mecanizare, automatizare și telecomandă, noțiuni despre standardizare, despre toleranțe șl ajustaje, despre principalele ramuri de producție din econo- mia națională, despre organiza- rea și planificarea economiei naționale și despre organiza- rea și planificarea producției in întreprinderile socialiste. în sfrrșit, o pondere importantă ar urma să ocupe aici desenul tehnic, prevăzut și el cu o oră pe săptămână la clasele IX—X. în ce privește cercurile, socotim că ar fi util să se stabi- lească în prealabil profilele a- ț cestora, ținîndu-se seama de condițiile și posibilitățile școli- lor din toate regiunile țării. Alt- fel, dacă rezolvarea acestei pro- bleme se lasă la latitudinea fie- cărei școli, există pericolul ca forțele să se risipească în felu- rite încercări care nu au garan- ția reușitei. Considerăm, toto- dată, că ar fi bine să se stabi- lească criterii științifice pentru orientarea elevilor către un cerc sau altul. Ar fi de a- semenea indicată stabilirea u- nor bare muri privind utilajele strict necesare fiecărei școli, iu funcție de specificul cercurilor. S-ar putea, credem, ca anele școli profesionale, unele școli de maiștri și chiar unele între- prinderi locale să primească sarcina de a executa pen- tru școlile de cultură generală diferite sorturi de scule, unelte etc. în sfîrșit, credem că ar trebui elaborate și indnmin metodice pe baza cărora să-și poată desfășura activitatea cercurile de elevi. Nu mai pu- țin important ni se pare să se stabilească, prin normative co- respunzătoare, răspunderi pre- cise cu privire la practica pe care urpiează s-o efectueze e- levii claselor IX—X in unitățile economice. Un rol important in instrui- rea elevilor l-ar putea avea și înființarea în școli a unor cabi- nete tehnice. Cele câteva cabi- nete de acest fel organizat® ex- perimental. încă din anii tre- cuți, la unele școli din Bucu- rești s-au dovedit de un real folos. Sintetizând toate aceste pro- puneri. reies următoarele mo- dificări în comparație cu pro- iectul publicat : — la clasa a V-a se menține predarea traforajului la băieți și a lucrului de mină și gospo- dăriei la fete — așa cum este în prezent la școala generală de 8 ani, însă numai într-o singură oră pe săptămână. conform proiectului de plan al școlii ge- nerale de 10 ani ; — la clasele VI—VIII se a- cordă 2 ore pentru cunoștințe tehnice și lucrări aplicative: la clasa a VUl-a (fete) se prevăd o oră de lucru manual și gospo- dărie și O oră de ei petro tehnică, astfel încît fetele să cunoască aparatele electrocasnice ; — la clasele IX—X se pre- vede o oră pentru predarea cu- noștințelor de cultură tehnică generală, în varianta I mnrHn- du-se numărul total de ore săp- tămînale la 27. i^r în varîant* a D-a luîndu-se o oră din cele 4 rezervate instruirii practice in producție. Credem că în acest mod școala de 10 ani va putea să asigure în condiții mai bune pregătirea tehnică-practică a elevilor, să contribuie mai e- ficient la orientarea lor școlară și profesională și, în același timp, să ușureze însușirea ulte- rioară a profesiunii. Ing. NICOLAE DINU inspector la Inspectoratul școlar al municipiului București Geografia trebuie studiată si în clasele IX-X 1 Determinată de larga lor uti- litate și aplicabilitate în viață, în producție, de aportul lor considerabil la cunoașterea și justa interpretare a lumii În- conjurătoare, necesitatea cu- noștințelor geografice a consti- tuit și constituie o axiomă — și aceasta nu de azi sau de ieri, ci de milenii. Punînd în evi- dență aspectele și laturile con- stitutive ale mediului fnconju- ' ’rător, geografia instruiește, e- 1 ducă și dezvoltă gîndirea elevi- lor. Tocmai de aceea se afirmă frecvent că nu atît volumul de j cunoștințe geografice, efi de- pnnaenie și capacitatea de a l gândi geografic, de a opera cu noțiuni, cunoștințe și raționa- mente geografice constituie te- zaund cel mai ae preț pe care școala îl transmite tinerilor. Pentru realizarea temeinică a funcțiilor didactico-științifice și educative ale geografiei școlare — instruire, educare, legarea școlii de viață, de producție — considerăm necesar cel puțin următoarele : predarea fără în- trerupere a geografiei de la clasa a m-a pînă la clasa a X-a a școlii generale și pînă în anul IV al liceului ; așezarea geogra- fiei ta pianul de învățămînt in conformitate cu principiul liniar, elaborarea unor progra- me și mamaie în lumina cerin- țeior modernizării învățămintu- țui — preocupare evidentă pe pian mondial: intensificarea măsurilor de calificare profesio- nală a cadrelor de predare cu pregătire incompletă și de per- fecțicoare postuniversitară sis- tematică a tuturor geografilor care predau in școli. în cele ce urmează prezentăm propunerile Societății de științe geografice din Republica Socia- listă România cu privire Ia structura pianului de învăță- mint la geografie pentru școala generală de 10 ani. Acordând prioritate principiu- lui liniar tn alcătuirea planu- lui de invățămint — fără să-1 absolutizăm — socotim necesar ca In clasele III—VIII ale școlii generaie de 10 ani să se prede»’ — potrivit logicii didactice și legicii zirtemuhii științelor geo- grafice — disciplinele din ra- mura geografiei regionale, iar in clasele a IX-a și a X-a ale școlii generale (și In tot cursul liceal) disciplinele din ramura Este necesar un sistem științific de desfășurare a practicii agricole în prezent, ta școala generală de 8 ani predarea cunoștințelor agricole este încărcată cu tot felul de date de specialitate și, cu toate că studiul se realizează empiric, este împins pînă la profesionalizare. Cercetând lo- cul rezervat cunoștințelor agri- cole în proiectul planului de învățămînt al școlii de 10 ani am avut impresia că el cade în extrema cealaltă, limitînd pre- darea acestor cunoștințe, în clasele VI—VIII, la domeniul strict al pregătirii practice a elevilor și întrerupând pregă- tirea agricolă științifică în clasele IX—X. Dat fiind că un număr impor- geografiei generale — discipli- ne care participă activ la for- marea gîndirii geografice a ele- vilor. In contextul celor de mai sus, planul de învățămînt la geogra- fie în școala generală de 10 ani s-ar prezenta astfel: Clasa a IlI-a: Geografia ju- dețului natal (2 ore) ; Clasa a IV-a : Geografia patriei (2 ore); Clasa a V-a: Introducerea în geografia matematică, înveli- șurile geografice, populația lu- mii (2 ore); Clasa a VI-a: . Continentele_ sudice (geografie regională) (2 ore) ; Clasa a Vil-a: Continentele nordice (geografie regională) (2 ore); Clasa a VlII-a ; Geografia Re- publicii Socialiste România (fi- zică și economică) (2 ore); Clasa a IX-a: Geografia fizică ge- nerală (1 oră); Clasa a X-a : Geografia economică generală a lumii (pe ramuri) (1 oră). In proiectul planului de învă- țămînt pentru școala generală de 10 ani — publicat în presă — geografia nu este prevăzută ca obiect de învățămînt în cla- sele a IX-a și a X-a. Noi sus- ținem, cu tot spiritul de răs- pundere, includerea ei în clasele respective, tocmai pentru fap- tul că — fiind prin excelență „o știință a teritoriului" — geo- grafia are infinite legături, mal evidente sau mai intime, cu toate disciplinele de pondere cu profil tehnic aplicativ, fie ele agricole, industriale, geologice, financiar-economice ș.a. Ridicăm cu acest prilej și pro- blema reintroducerii geografiei patriei ca obiect obligatoriu de examen — nu la alegere — atît la admiterea în liceu cît și la bacalaureat alături de limba și literatura română și de istoria României, cunos- cind că principalele elemente constitutive ale fondului cul- turii generale a elevilor la alcătuiesc limba și literatura română, istoria României și geografia Republicii Socialiste România. Prof. dr. docent VINTIL.A MIHAlLESCI președinte lector univ. ION D. ILIE secretar general Societatea de științe geografice tant de absolvenți ai școlii de 10 ani se vor încadra direct în agricultură propunem ca, la varianta cu o zi de practică în producție, practica agricolă la clasele IX—X să se desfășoare după un sistem științific, în brigăzi organizate pe clase, sub conducerea cadrelor didactice de specialitate și să fie prece- dată de o oră de instructaj teoretic, care să se refere in special la problemele tehnico- organizatorice ale sectorului de producție in cadrul căruia se va desfășura activitatea practică, în raport cu profilul întreprin- derii agricole respective. Cre- dem că, procedîndu-se așa, s-ar asigura caracterul științific al • Prof. PAVEL OSACI din Feldioara, jud. Brașov, este de părere că, dacă cele cinci ore săptăminal acordate în urmă cu cîțiva ani studiului agricul- turii depășeau necesitățile, singura oră prevăzută în ac- tualul proiect de plan este de- parte de a le satisface. Avînd în vedere că marea majori- tate a absolvenților școlii ge- nerale de 10 ani rămîne să lucreze la sate, prof. Osaci so- cotește necesar să se acorde agriculturii cite două ore săp- tămînal, în care să se includă și aplicațiile practice după parcurgerea fiecărui capitol. EI propune ca aceste ore să fie menținute și în clasele IX—X din mediul rural, aici accentul urmînd să cadă pe latura aplicativă. • Specificul muncii cu cla- sele I—IV, multitudinea pro- blemelor educative, preocupă- rile pionierești etc. — este de părere profesorul IOAN CÎM- PEANU, directorul Liceului nr. 15 din Cluj — cer învăță- torului, în fiecare săptămină, destul de mult timp, dar pla- nul de învățămînt și progra- ma nu-i permit să folosească în acest scop orale de curs. Cum problemele educati- ve nu sînt mai puțin însem- nate Ia clasele I—IV decît Ia clasele mari, chiar dacă ele cad in sarcina unui singur în- vățător, prof. Cîmpeanu pro- pune să se introducă o oră de dirigenție, săptăminal, și la aceste clase. • Conf. univ. dr. VICTOR GRIGORESCU din București ne-a trimis o scrisoare care se referă, intre altele, la stu- diul limbilor moderne. Ambe- le variante ale proiectului de plan — scrie conf. univ. dr. Grigorescu — prevăd pentru limba modernă studiată în con- tinuare cite 2 ore în clasele a IX-a și a X-a. La această limbă ei au deja cunoștințe căpătate anterior, timp de patru ani, cîte trei ore săptăminal. Ți- nînd seama de faptul că ab- solvenților clasei a X-a Ii se dă posibilitatea ca, pe baza unor examene de diferență, să treacă Ia învățămîntul liceal, ar fi bine să se introducă în clasele IX—X măcar cîte o oră și pentru studiul unei a doua limbi moderne, redueîndu-se la ■ singură ară studiul limbii moderne studiate tn continua- re. In acest fel, fără a se în- cărca planul, s-ar veni mai mult in ajutorul elevilor. însușirii cunoștințelor și de- prinderilor practice, s-ar rea- liza o mai bună corelare între studiul agriculturii și studiul științelor naturale și o mai eficientă legare a învățămîntu- lui biologic și agricol de viață, de practică. Un experiment realizat in acest sens de Institutul de știin- țe pedagogice a dovedit că este posibilă pregătirea agricolă a elevilor pentru muncile sezo- niere, cu condiția ca ea să fie organizată și îndrumată științi- fic. Considerăm că o asemenea pregătire s-ar putea introduce oriunde sint posibiltăți. Prof. DIMITRIE D. ROMAN Planul de măsuri adoptat de plenara Comitetului Uniunii Sindicatelor din invățămînt și Cultură După cum s-a relatat în gazeta noastră (nr. 980 din 31 ianuarie a.c.), de. curînd a avut loc plenara Co- mitetului Uniunii Sindicatelor din Invățămînt și Cultură. Cu acest prilej a fost supus dezbaterilor și definitivat planul de măsuri al Co- mitetului Uniunii, al cărui obiectiv central este mobilizarea membri- lor de sindicat din instituțiile de învățămînt și cultură în vederea întîmpinării cu noi succese în mun- că a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei și a celui de-al X-lea Congres al P.C.R., precum și în vederea traducerii în viață a indicațiilor recentei plenare a C.C. al U.G.S.R. privind sarcinile sin- dicatelor pentru îndeplinirea și de- pășirea planului de stat pe anul 1969. Publicăm mai jos planul de măsuri : — Organele și organizațiile sin- dicale trebuie să desfășoare o mun- că politică-organizatorică susținută pentru antrenarea cadrelor didacti- ce la realizarea programului com- plex aprobat de partid și de stat în scopul dezvoltării continue a învă- țămîntului, acționînd pentru asigu- rarea condițiilor necesare ge- neralizării școlii obligatorii de 10 ani, pentru extinderea și diver- sificarea învățămîntului liceal, pen- tru perfecționarea programelor, ma- nualelor, cursurilor și metodelor de predare, pentru îmbunătățirea con- ținutului ideologic și științific al în- vățămîntului, pentru perfecționarea profilului instituțiilor de învățămînt superior, a planurilor și programe- lor acestora, pentru dezvoltarea continuă a bazei materiale a învăță- mîntului conform cu stadiul actual de dezvoltare a științei. — Comitetele sindicatelor din în- vățămîntul de toate gradele vor trebui să-și sporească contribuția la îmbunătățirea muncii educative în învățămîntul de cultură gene- rală și superior, la înarmarea ele- vilor și studenților cu concepția materialist-diaiectică despre natură și societate. Valorificînd tradițiile școlii românești, ele sînt chemate să mobilizeze cadrele didactice pentru a-și petrece (o mai mare parte din timp în mijlocul elevi- lor și studenților, insuflîndu-le res- pectul față de îndatoririle școlare și universitare, cultivîndu-le pa- siunea pentru studiu și cercetare! îndrumîndu-le energia și elanul ti- neresc spre preocupări utile. Fiecare organizație sindicală are datoria să-și înscrie, ca o îndatorire de mare răspundere și actualitate, generalizarea experienței înaintate a cadrelor didactice din toate uni- tățile de învățămînt pentru crește- rea eficienței activităților educa- tive. — Comitetul Uniunii, Biroul său Executiv, în strînsă colaborare cu Ministerul învățămîntului, vor continua să se ocupe de apli- carea prevederilor Hotăririi Consi- liului de Miniștri privind noul sis- tem de salarizare și majorarea sa- lariilor în învățămînt. în acest scop Biroul Executiv ai Comitetu- lui Uniunii, organele sindicale din învățămînt vor sprijini Ministerul Învățămîntului, conducerile școli- lor și facultăților ta vederea ela- borării și realizării unor măsuri eficiente pentru perfecționarea or- ganizării muncii și mai buna pre- cizare a sarcinilor și atribuțiilor ce revin membrilor corpului didactic pe locuri de muncă. In vederea uti- lizării acestora corespunzător pre- gătirii profesionale și a folosirii integrale și eficiente a timpului de lucru. Organele și organi- zațiile sindicale vor trebui să manifeste o permanentă preocu- pare pentru îndeplinirea cu simț de răspundere și în mod exemplar a sarcinilor profesionale, pentru întărirea disciplinei în muncă, or- ganizînd dezbateri în adunările trimestriale ale grupelor sindicale, stimulînd afirmarea puternică a opiniei colective pentru stricta res- pectare a obligațiilor de serviciu. — Biroul Executiv va lua toate măsurile pentru a valorifica conclu- ziile desprinse din studiul privind bugetul de timp al cadrelor didac- tice și va întreprinde, împreună cu Ministerul învățămîntului, studii privind perfecționarea stilului de muncă in unitățile școlare, nece- sarul de cadre și profilul pregă- tirii lor pentru școala obligatorie de 10 ani, activitatea metodică și de cercetare științifică în rîndul cadrelor didactice, stabilitatea ca- drelor didactice în mediul rural, activitatea cultural-educativă in rîndurile salariaților din învăță- mînt. — Biroul Executiv al Comitetului Uniunii se va preocupa mai îndea- proape de îndrumarea Consiliului Sindicatelor din Centrul Universitar București, precum și a comitetelor sindicatelor din învățămîntul de cul- tură generală, și superior, astfel încît acestea să-și sporească con- tribuția la realizarea barciniloj- profesionale și la îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale cadrelor didactice. — Biroul Executiv va sprijini Mi- nisterul învățămîntului în organi- zarea mai judicioasă a activității ca- drelor didactice în timpul vacanțe- lor de iarnă și primăvară, îp scopul perfecționării corpului tactic. •— Biroul Executiv v? K»rijini sindicatele din învățăm! . -a orga- nizeze excursii didactico-științifice care să corespundă mai mult nece- sităților de documentare ale învă- țătorilor și profesorilor. Planul de măsuri cuprinde, tn continuare, acțiuni menite să spri- jine presa de învățămînt, să îmbu- nătățească activitatea sindicatelor Academiei Republicii Socialiste România și din sectorul cercetării științifice, să sporească contri- buția acestora la ridicarea pe o treaptă superioară a activității de cercetare, precum și sarcini privi- toare la activitatea sindicatelor din instituțiile de spectacole și din in- dustria poligrafică. • Sînt prevăzute, de asemenea, ur- mătoarele măsuri care vizează deo- potrivă toate organizațiile sindi- cale din învățămînt și cultură : —■ In lunile septembrie și octom- brie a.c.. Biroul Executiv va orga- niza în mod eșalonat instruiri și schimburi de experiență, ii> Bucu- rești și alte centre din t pre- ședinții sindicatelor d in- stituțiile de învățămînt și cultură. — Comitetele sindicatelor din in- stituțiile de învățămînt și cultură vor fi îndrumate și mobilizate să antreneze pe toți membrii de sin- dicat în acțiunile inițiate ii orga- nizate de Frontul Unității Socia- liste, să îndeplinească exemplar sarcinile ce le revin Ia cadrul cam- paniei electorale în vederea ale- gerilor de deputați pentru Marea Adunare Națională *1 consiliile populare. Exprimînd totala adeziune față de politica P.C.R. în domeniul învățămîntului, științei cul- turii, față de Hotărârea Plenarei Consiliului Central al Uniunii Ge- nerale a Sindicatelor din România din 16—17 ianuarie 1969, plenara cheamă sindicatele din Invățămînt, știință și cultură să desfășoare o activitate tot mai bogată în conți- • nut, pentru a întâmpina cea de-a XXV-a aniversare a eliberării pa- triei și cel de-al X-lea Congres al P.C.R. cu noi și însemnate reali- zări. aasn □□@@ urna Premii pentru studii teoretice și lucrări metodice privind activitatea pionierească In intenția de a sprijini și stimula cercetarea și fundamentarea științifică a activității pionierești. Con- siliul Național al Organiza- ției Pionierilor instituie premii anuale pentru cele mal valoroase studii teore- tice și lucrări cu caracter etodio publicate pînă la data de 1 mai a anului res- pectiv. Acestea sînt urmă- toarele : un premiu in va- loare de 12 044 lei ; două premii în valoare de 8 944 lei fiecare și trei premii a cîte 5 000 lei. in 1969 lucrările vor fi selecționate de un juria care va prezenta Biroului Consiliului Național al Or- ganizației Pionierilor — pînă la 15 octombrie — lis- ta cu lucrările propuse pen- tru premiere. Un experiment în studiul limbii latine Studiul limbii latine în școala noastră contempora- nă este justificat atît de considerente etimologice, de faptul că etimologia la- tină este prezentă în toa- te științele naturii și în științele umaniste, cit și de faptul că Înțelepciunea cla- sicilor constituie o compo- nentă esențială a culturii. Un experiment intere- sant, urmărind asigurarea unei însușiri conștiente a limbii latine bazată pe cunoașterea de către elevi a finalității studiului, a fost inițiat pe parcursul ul- timilor ani de prof. Maria Nicolaescu. care predă a- ceastă disciplină la liceele ur.44 U nr.u din București. Pornind de la interesul și atracția pe eare le au ele- vii față de maximele ți dio- tosnele limbii latine, ea a- cumulare condensata a clă- dirii ți experienței de via- ță, praf. Nieolzeseo a or- ganizat pentru ei e serie de concursuri a eăror temă ae constituit-® maximele ți expresiile latine consacra- te. Subliniind utilitatea studierii acestor expresii, profesoara a atras atenția elevilor asupra frecventei lor folosiri in publicistică, in studiile de specialitate, in literatură. Ea a arătat totodată necesitatea ea a- ceste maxime să fie men- ționate în formularea lor corectă, să fie atribuite co- rect și să li se dea • inter- pretare corectă. Elevii au fost solicitați să prezinte Intr-un concurs expresiile latine intilnite de ei pe parcursul lecturii cotidiene si să-și spună pă- rerea asupra corectitudinii transcrierii, interpretării șt atribuirii lor. De asemenea, 11 s-a cerut să adune ma- ximele exprimînd anume sentimente, situații sau mo- mente de viață. Rezultatele pozitive ob- ținute tn studiul limbii la- tine datorită organizării a- cestor concursuri, care a- trag p participare plină de interes din partea elevilor, dovedesc eficiența proce- deului folosit de prof. Ni- eolaesea. M.F. Tabere-curs de biologie Societatea de știinte bi- • legi ce va organiza in vara acesta! an pentru profeso- rii de biologie, ca formă de pregătire postuniver- sitară, următoarele tabere- eurs : l.Tabăra-curs Cluj (15-30 Iulie), la eare cadre didac- tice de la Universitatea „Babeș-Bolyal” vor pre- zenta conferințe pe teme actuale de biologie ți se vor efectua aplicatii cu ca- racter botanic și zoologic tn Împrejurimile Clujului. Totodată se vor vizita di- ferite rezervații naturale (Cheile Turzii. finațele Clu- jului etc.) și se va organi- za o aplicație biospeologi- că și geobotanică in Munții Apuseni. 2.Tabăra-curs Agigea (2- 16 august). Se vor audia conferințe pe teme actuale de biologie șl se va parti- cipa la aplicații privind cunoașterea florei și faunei litoralului Mării Negre, cu- noașterea vegetației stepi- ce ți de silvostepă din Do- brogea etc. Se va organiza ți o aplicație de hidroblo- logie marină, participanții deplasindu-se cu un vas de cercetări pe traseul Con- stanța-Sulina-Tulcea. A- sistența științifică va fi a- sigurată de cadre didactice de U universitățile din Iași șl București, ea șt de personalul științific de la Stațiunea de cercetări ma- rine Agigea. 3.Tabăra-curs Sinaia (15- 30 iulie ). Pe lingă dezbate- rea unor probleme actuale din domeniul biologiei, conduși de cadre didactice de la Universitatea Bucu- rești și eadre universitare din Brașov, se vor orga- niza aplicații in Munții Bu- cegi pentru cunoașterea e- tajelor de vegetație (pădu- re subalpină și alpină). 4. Tabăra-curs Pîngărațl- Bicaz (2-16 august). Cadre didactice de la Universita- tea „AI I. Cuza““ din Iași vor prezenta conferințe pe teme actuale de biologie și se vor efectua aplicații hi- drobiologice pe lacul Bl- caz (cu vasul de cercetări șt batiscafui stațiunii, cu scafandrul autonom etc.), aplicații privind cunoaște- rea florei și faunei Cheilor Bicazulul, a Ceahlăului etc. In decursul aplicațiilor participanții la cele 4 ta- bere vor vizita șl diferite stațiunii științifice, ea și obiective importante din punct de vedere industrial, agricol, istorie șl eultaraL Doritorii a se înscrie la una din aceste tabere-ears se vor adresa pînă la 1 a- prilie 1969 filialelor S.S.B. din tară sau la sediul So- cietății (București 7. b-dul Schitu Măgureana 9), prin- tr-o cerere în eare vor menționa : școala unde funcționează, facultatea ab- solvită, vechimea in învă- țămînt, la ce tabără au mai participat, la ce tabără do- resc să participe (de pri- ma preferință șl de a doua preferință). Cererea va fi vizată de directorul școlii. Societatea asigură asisten- ță științifică, costul tran- sportului pe C.F.R. (dus și întors) și cazarea, Iar participantii contribuie cu suma de 604 Iei (masa, de- plasările și cazările în ca- zul aplicațiilor). Atentie educației rutiere Dezvoltarea continuă a traficului rutier necesită măsuri eficiente de educa- ție, pentru a se asigura respectarea conștientă a re- gulilor de circulație in toa- te împrejurările, astfel ln- eit să ae prevină acciden- tele. In această privință școala are un ral de sea- mă. Ea și-l Îndeplinește, in prezent, prin lecțiile de cir- culație eare au fost intro- duse in șeolile generale, pria activitatea desfășurată de patrulele școlare de cir- culație, ea ți prin cercu- rile automobilistice care au luat ființă in diferite lieee. Experiența dobindită pînă acum in acest dome- niu arată că este Indicată generalizarea în toate șco- lile a acestor forme de ac- tivitate. în vederea unei susținu- te educatii rutiere, Direc- ția circulației din Inspec- toratul General al Miliției a realizat un număr însem- nat de materiale menite să facă cunoscute elevilor re- gulile de elreulație. Numai în cursul anului 1968, bu- năoară, au fost tipărite și difuzate in șeoii broșuri și pliante în tiraje de sute de mii de exemplare. De ase- menea, a-au realizat filme, dlafilme și diapozitive care tratează probleme de cir- culație specifice elevilor, ca și emisiuni de radio și televiziune pe această te- mă. In prezent se pregă- tește apariția unui manual de circulație, elaborat prin grija Ministerului învăță- mintului in colaborare cu Inspectoratul General a! Miliției. Manualul, eare va fi pus In curind la înde- mâna cadrelor didactice pentru a fi folosit la lec- țiile de circulație, va pre- zenta tatr-e formă siste- matică principalele pro- bleme de circulație cu care trebuie deprinși elevii. Trebuie subliniat insă că, pe Ungă toate aeestea, este necesară și o permanentă ți atentă supraveghere a copiilor atît din partea pro- fesorilor, ei t și a părinților, o temeinică Înarmare a fiecărui elev cu regulile de circulație, educarea de- prinderii de a le respecta, în special in acestă peri- oadă, cind, din cauza gheții, a poleiului etc, pericolele s-au înmulțit, elevii trebuie supravegheați și îndrumați cu deosebită grijă asupra modului cum să circule. Subliniem acest fapt deoa- rece în ultima vreme, din cauza pericolelor amintite și mai ales a neatenției e- levilor, s-au produs o serie de accidente. La Rm. Vîl- cea, copiii Mihai Anghel de 9 ani și Valentin Prădăluș de 7 ani au fost surprinși șî accidentați grav de un autobuz in timp ce se ju- cau eu săniuța pe partea carosabilă a străzii. în Ju- dețul Cluj un accident des- tul de grav a avut loc da- torită faptului că însăți profesoara care trebuia să-l învețe ’pe elevi cum să res- pecte regulile circulației. Ie-a încălcat in fața lor. Nn poate fi trecută eu vederea nici greșeala unor părinți care manifestă o totală lip- să de supraveghere a com- portării copiilor lor pe stradă. Din analiza statis- tică a accidentelor de cir- culație în care au fost an- gajați elevi rezultă faptul că ei nu cunoșteau regulile de circulație sau nu și-au dat seama de pericolul la care s-au expus. Evident, aceasta denotă lipsa unei educatii rutiere corespun- ( zătoare a lor și a părinți- lor lor. Educația rutieră a elevi- lor nu este uu scop in sine. Eforturile pe care le cere din partea școlii sint răs- plătite de perspectiva pre- venirii multor accidente. Lt. mj. ION FONOȘ I.G.M. — Direcția circulației □□@13 H@aa PAGINA 2 PROIECTE DE PROGRAME PENTRU ȘCOALA GENERALĂ DE 10 ANI In vederea definitivării programelor pentru clasele IX și X ale școlii generale de 10 ani, Ministerul învățămîntului publică, mai jos, proiectele * programelor de literatură română, matematică, fizică, chimie și biologie. Comisiile metodice de specialitate din școlile generale și liceele de cultură generală sînt solicitate să examineze aceste proiecte și să comu- nice observațiile și propunerile lor ministerului (Direcției generale peda- gogice de cultură generală), pînă la data de 15 martie 1969. LITERATURA ROMANA în stabilirea conținutului pro- gramelor de literatură română pentru clasele IX—X ale școlii ge- nerale de 10 ani, s-a ținut seama de numărul de ore săptămînal re- partizat obiectului prin proiectul planului de învățămînt al acestei școli (3 ore pentru predarea isto- riei literaturii și 1 oră pentru gra- matică). S-a avut în vedere, de asemenea, nivelul pregătirii de cul- tură generală a elevilor, realizată în clasele V—VIII, capacitatea de înțelegere și de analiză a fenomen nului literar. S-a urmărit ca programele să dea elevilor acestei școli o privire de ansamblu asupra literaturii ro- mâne. De aceea, scriitorii și ope- rele prevăzute în programe ilus- trează momentele principale din evoluția literaturii române de la origini și pînă în prezent. Accentul principal cade pe ana- lizele literare, cea mai mare parte a orelor afectate studiului litera- turii în aceste clase fiind folosită pentru analiza operelor. Programele prevăd un număr sporit de ore pentru compuneri, recapitulări și la dispoziția profe- sorului. Aceasta va permite o apli- care creatoare și diferențiată a programelor, în funcție de nivelul clasei și de cerințele noi care apar în activitatea cu elevii în timpul anului școlar. în ora săptămînală de gramatică nu se vor preda noțiuni noi. Ea va fi folosită pentru aplicarea cu- noștințelor de gramatică din cla- sele precedente, în vederea dezvol- tării șî consolidării deprinderilor de exprimare corectă, scrisă și o- rală^jjBKUCît pentru ora de gra- ma^ VF11 se va elabora un ma- nual, 'pro'/esorii vor primi îndru- mări amănunțite din partea Minis- terului învățămîntului cu privire la conținutul activității pe care o vor desfășura în aceste ore. PROIECTUL PROGRAMEI DE LI- TERATURA ROMANA PENTRU CLASA A IX-A A ȘCOLII GENE- RALE DE 10 ANI 3 ore săptămînal □= 102 ore anual. Repartizarea orelor : Pentru predare ............... 69 ore Compunere .................... 10 ore J Lucrări scrise și analiza lor ................ 6 ore Recapitulare .................. 9 ore La dispoziția ■profesorului ......... 8 ore TOTAL : 102 ore Recapitularea cunoștințelor de teorie literară din clasele V—VIII și completarea lor . . . .10 ore a) Simpatizarea cunoștințelor da teoiff^ literaturii însușite în clasele V—VIII, cu privire la ge- nurile și speciile literare (lirica și epica populară : doina, strigăturile, balada, legenda, basmul, prover- bele și zicătorile ; lirica și epica cultă: pastelul, fabula, schița, nu- vela, romanul; genul dramatic ; comedia), b) Completarea cunoș- tințelor despre speciile literare cu noțiuni noi: oda, elegia, satira, ba- lada cultă, epopeea, drama, c) Sis- tematizarea cunoștințelor despre figurile de stil : epitetul, compara- ția,. metafora, personificarea, ale- goria. d) Completarea cunoștințe- lor despre figurile de stil: hiper- bola. Formarea poporului român și a limbii române...............3 ore LITERATURA ROMÂNA IN SE- COLELE AL XVI-LEA, AL XVII- LEA ȘI AL XVIII-LEA . . 3 ore Literatura religioasă în limba română (privire generală). Istorio- grafia in limba română în Moldo- <ț • va și Țara Românească : Grigore Ureche și Miron Costin, Radu Po- pescu și Stolnicul Constantin Can- tacuzino. Ion Neculce.......................2 ore „Letopisețul Țării Moldovei de la Dabija-Vodă pînă la a doua domnie a lui Constantin Mavrocor- dat“. „O samă de cuvinte" (pre- zentare generală). Legenda despre Gheorghe Ghica (XXXVII) (analiză literară). Opera lui Ion Neculce — sursă de inspirație pentru scriitorii români din secolele al XlX-lea și al XX-lea. Dimitrie Cantemir ... 2 ore Prezentarea activității și perso- nalității scriitorului. Școala ardeleană .... 3 ore Reprezentanți. Ideile istorice și filologice ale învățaților Școlii ar- delene. Ion Budai-Deleanu — Țiganiada (prezentare generală). CULTURA ȘI LITERATURA ROMANA IN SECOLUL AL XIX- LEA. Dezvoltarea literaturii române în prima jumătate a secolului ț al XlX-lea.....................2 ore Organizarea învățămîntului în limba română. Societăți culturale și literare. Presa. Teatrul. „Dacia literară" (însemnătatea revistei pentru dezvoltarea literaturii ro- mâne). Grigore Alexandrescu • . S ore Activitatea literară. Umbra lui Mircea. La Cozia (analiză literară). Cîinele și cățelul (analiză literară). Costache Negruzzi ... 3 ore Activitatea literară. Alexandru Lăpușneanul (analiză literară). Vasile Alecsandri .... 5 ore Viața și activitatea literară. Poe- ’ zia (prezentare generală). Miezul iernii (analiză literară). Peneș Curcanul (analiză literară). Teatrul (prezentare generală). Chirița în provincie (analiză literară). Nicolae Filimon .... 2 ore Ciocoii vechi și noi (fragmente — analiză literară). Alexandru Odobescu ... 2 ore * ‘ Descrierea și narațiunea în Pseudo-Kyneghetikos (fragmente — analiză litetară). Bogdan Petriceicu Hasdeu 3 ore Activitatea științifică și literară. Răzvan și Vidra (analiză literară). „Junimea" și „Convorbiri lite- rare" ......................2 ore Rolul „Junimii" și al „Convorbi- rilor literare" în dezvoltarea lite- raturii române. Rolul de îndrumă- tor cultural și literar al lui Titu Maiorescu. „Contemporanul" și Constantin Dobrogeanu-Gherea ... 2 ore însemnătatea revistei „Contem- poranul" în dezvoltarea literaturii. Mihai Eminescu .... 10 ore Viața și activitatea literară. Că- lin (file din poveste) — analiză li- terară. Revedere (analiză literară). Sara pe deal (analiză literară). Scrisoarea III (analiză literară). Luceafărul (analiză literară). Ion Creangă..................4 ore Viața. Amintiri din copilărie (arta narativă și stilul). Povești (prezentare generală). Povestea lui Harap-Alb (analiză literară). I. L. Caragiale...............5 ore Viața și activitatea literară, O scrisoare pierdută (analiză litera- ră). Momente (prezentare generală). loan Slavici.................3 ore Viața și activitatea literară. Moara cu noroc (analiză literară). PROIECTUL PROGRAMEI DE LI- TERATURA ROMANA PENTRU CLASA A X-A A ȘCOLII GENE- RALE DE 10 ANI 3 ore săptămînal = 96 ore anual Repartizarea orelor: Pentru predare ........... 63 ore Compunere................. 10 ore Lucrări scrise și analiza lor............. S ore Recapitulare .............. 9 ore La dispoziția profesorului .............. 8 ore TOTAL : 96 ore Literatura română la sfirșitul se- colului al XlX-lea și Începutul se- colului al XX-lea (introdu- cere) , . ■ 1 ora Barbu Ștefănescu Delavran- cea .........................3 ere Activitatea literară Apus de soare (analizr litera: Duiliu Zamfirescu .... 3 ore Activitatea literară. Viața la țară (analiză literară). George Co^buc................5 ore Viața și activitatea literară. Noapte de vară (analiză literară). La oglindă (analiză literară). Nun- ta Zamfirei (analiză literară). O scrisoare de la Muselim-Selo (ana- liză literară). Octavian Goga................3 ore Octavian Goga — poet. Clăcașii (analiză literară). Noi (analiză li- terară). Calistrat Hogaș..............2 ore Activitatea literară. Singur (ana- liză literară). Literatura română între cele două războaie mondiale (introdu- cere) ............... . . . 2 ore Mihail Sadoveanu .... 7 ore Viața și activitatea literară. Ju- deț al sărmanilor (analiză literară). Frații Jderi (prezentare generală și analiza literară a unui fragment din „Ucenicia lui lonuț"). Țara de dincolo de negură (prezentare ge- nerală și analiza literară a unui fragment). Tudor Arghezi..................7 ore Viața și activitatea literară. Tes- tament (analiză literară). Belșug (analiză literară). 1907 (prezentarea generală a ciclului și analiza lite- rară a poeziei „Satul ei“). Cîntare omului (prezentarea generală a ci- clului și analiza literară a poeziei „Cel ce gîndește singur"). Liviu Rebreanu .... 5 ore Viața și activitatea literară. Ion (analiza literară). Răscoala (analiză literară). George Călinescu ... 3 ore. Activitatea literară. Enigma O- tillei (analiză literară). Lucian Blaga...................3 ore Lucian Blaga — poet. Gorunul (analiză 1 literară). Din copilăria mea (analiză literară). Camil Petrescu.................3 ore Activitatea literară. Camil Pe- trescu — romancier (prezentare generală). Bălcescu (analiză lite- rară). Ionel Teodoreanu . . . . 2 ore Activitatea literară. La Medeleni (voi. I) — analiză literară. Literatura română după Elibe- rare (introducere) .... 2 ore Mihai Beniuc...................2 ore Activitatea literară. Mărul de lingă drum (analiză literară). Eugen Jebeleanu .... 2 ore Activitatea literară. Surîsul Hiro- shiniei (fragmente — analiză lite- rară). Zaharia Stancu.................2 ore Activitatea literară. Desculț (fragmente — analiză literară). Marin Preda....................2 ore Activitatea literară. Moromeții (voi. I) (analiză literară). Horia Lovinescu .... 2 ore Citadela sfărîmată (analiză li- terară). Contribuția literaturii române la dezvoltarea literaturii univer- sale .........................2 ore MATEMATICA Proiectul de programă de mate- matici pentru clasele a IX-a și a X-a a fost elaborat luîndu-se ca bază actuala programă de liceu pentru aceleași clase. Pentru a asigura o mai mare ac- cesibilitate a cunoștințelor, unele teme prevăzute în programele cla- selor a IX-a și a X-a nu figurează în programa școlii generale. Astfel, la clasa a IX-a au fost reduse teme ca : „Operații cu mulțimi". „Elemente de structuri algebrice", „Sisteme incompatibile și nedeter- minate", „Ecuații iraționale", „Sis- teme de ecuații omogene", „Reci- proca teoremei lui Thales" etc. La clasa a X-a, de asemenea, au fost reduse tenfe ca : „Metoda induc- ției complete", „Discuția rădăcini- lor ecuației de gradul II ai cărei coeficienți depind de un para- metru", „Noțiuni despre vectori" etc. Programele pentru clasele a ÎX-a și a X-a ale școlii generale acordă o atenție deosebită aplica- țiilor practice și rezolvării unor probleme, ca de exemplu „Trans- misia mișcării", „Calcule de angre- naje", „Dimensionarea pieselor", „Construirea șabloanelor", „Parce- larea terenurilor", „Rigla de cal- cul și folosirea ei în calcule aproximative", „Pasul șurubului", „Filetul", „Măsurători de înălțimi și distanțe între puncte inaccesi- bile", „Parcelări", „Greutatea pie- selor", „Capacitatea vaselor", „Mă- surarea volumelor corpurilor" etc. S-a urmărit ca programele să a- sigure nivelul necesar de cunoș- tințe din domeniul matematicii pe care se bazează pregătirea de spe- cialitate din școlile profesionale. Programele respective acordă, de asemenei, un număr sporit de ore la dispoziția profesorului pentru a- dîncirea unor teme esențiale și efectuarea unor aplicații. PROIECTUL PROGRAMEI DE MATEMATICĂ PENTRU CLASA A IX-A A ȘCOLII GENERALE DE 10 ANI. 5 ore săptămînal — 170 ore anual. 128 ore de predare 6 ore lucrări scrise 10 ore recapitulare 26 ore la dispoziția profesoru- lui. ALGEBRA — 3 ore săptămînal I, Mulțimi de numere . . 3 ore Numere naturale. întregi, rațio- nale, iraționale și reale. Operat:: definite pe fiecare din aceste m..- țimi; proprietăți ale operațiilor =b ; a—b sau a = b); X Ecuații expo- nențiale care se reduc prin sub- stituții îa ecuații algebrice degra- dul I sau C. NOTA; Nu se va trata ecuațzz de gradul al II-lea cu coe5oezi:i variabili. In tratarea caritolubui ^Analiza c&mcinatorte si binomul Iui Newton" »e va pune acces: pe aplicații. Nu se vor trata ecuat:: logaritmi ce. TRIGONOMETRIE — t oră să; 1. Reia ui Intre Z'jncțuie trigono- metric» ale aceiuias; unghi. 2. Fuccțzzie trigonometrice aie sumei ri diferență a 2 arce ; aie dublu- âui unu; arc ; aie jumătății unui arz. X Formule pentru transfor- marea unei sume sau diferențe de funcții trigonometi-.ee în produse. IV Aplicații ale trigonometriei ...........................10 ore 1. Tabeie de valori naturale ale funcțiilor trigonometrice. 2. Rezol- varea triunghiurilor dreptunghice. 3. Rezolvarea triunghiurilor oare- care : teorema sinusurilor; teore- ma cosinusului ; formule pentru aria triunghiului : Heron, —— ,pr, 4R ao S.. .v .Aplicații : măsurători de înălțimi, distanțe între puncte uiaccesibile. parcelări. GEOMETRIA IN SPAȚIU ore săptămînal. I. Introducerea in geometria în spațin . ...............2 ore Elemente fundamentale: punc- tul dreapta, planul. Axiomele de apartenență. Două plane care au un pună comun se intersectează după o dreaptă care trece prin acel punct. Determinarea planu- lui. IT. Pozițiile relative ale elemen- tel or fundamentale .... 15 ore 1. Poziții relative a două drep- te. a) Drepte oarecare; b) Drepte situate în același plan: concu- rente, paralele. Două drepte para- lele cu a treia sînt paralele între ele. Unghiul a două semidrepte în spațiu. Teorema relativă la un- ghiurile cu laturile paralele. Drep- te perpendiculare. 2. Poziții re- lative ale dreptei și planului, a) Dreapta paralelă cu planul. Dacă o dreaptă este paralelă cu o dreap- tă conținută într-un plan și trece printr-un punct exterior planu- lui. atunci ea este paralelă cu planul Dacă o dreaptă este pa- ralelă cu un plan, orice plan care conține această dreaptă și inter- sectează planul dat, îl intersec- tează după o dreaptă paralelă cu acea dreaptă. Dacă două plane au un punct comun și sînt para- lele cu aceeași dreaptă, intersecția lor este paralelă cu această dreap- tă. Dacă un plan este paralel cu dreapta de intersecție a două pla- ne, atunci intersecțiile lui cucele două plane sînt două drepte pa- ralele; b) Dreapta perpendiculară pe plan. Dacă o dreaptă este per- pendiculară pe două drepte nepa- ralele conținute într-un plan, ea este perpendiculară pe orice altă dreaptă din plan. Definiția drep- tei perpendiculare pe plan. Per- pendicularele pe o dreaptă într-un punct al ei, sînt conținute în- tr-un plan perpendicular pe dreap- tă In acel punct Printr-un. punct dat se poate duce o perpendicu- lară pe un plan dat și numai una. Printr-un punct dat se poate duce un singur plan perpendicular pe o dreaptă dată și numai unul. Două drepte perpendiculare pe același plan sînt paralele. Simetria în spa- țiu: față de un plan, o dreaptă, un punct; c) Drepte oblice față de plan. Teorema relativă la perpen- diculara și oblicele din același punct pe un plan. Distanța de la un punct la un plan. Teorema ce- lor trei perpendiculare. Reciproce. 3. Pozițiile relative a două plane, a) Plane paralele. Două plane per- pendiculare pe aceeași dreaptă sînt paralele. Dacă două drepte concu- rente dintr-un plan sînt respec- tiv paralele cu două drepte con- curente din alt plan, atunci cele două plane sint paralele. Intersec- țiile a două plane paralele cu un al treilea plan sini drepte para- lele. Printr-un punct exterior unui plan se poate duce un plan para- lel cu acesza și numai unuL Seg- mentele de drepte paralele cap rin- se intre plane paralele -int egale. Mai multe plane paralele deter- mină pe două drepte oarecare seg- mente proporționale: b) Unghiuri oiedre. Semiplam Unghi diedru. Egalitatea unghiurilor diedre. Unghi plan corespunzător unui efedrti: c) Plane perpendiculare. Def-.r;’:e. Un pian care conține o dreaptă perpendiculară pe un plan esto pe-ț> o rzlar pe acest plan, vază ioni jtice au uzi punct co- mur. ș; sfnt perpendiculare pe un al treĂea plan, intersecția lor esie perpendiculară pe aceiași plan. Vn pl»n perpenăzcalar pe muchia u- nui unghi diedru este perpendi- cular pe feței» lui. AplicațiLteh- r.ce (așchierea. rabo tarea, freza- real. III. Praiectii 4 ore Prz:ecua ortogonală a unui punct pe un plan. Proiecția ortogonală a unei drepte și a unui segment de creanță pe un plan. Unghiul fc~at de o oblică cu proiecția ei pe un plan este mai mic decît ungb ■' format de ea cu orice altă dreapta conținută in acel plan. Un- ghiul format de o dreaptă cu un pUg Aria proiecției unui triunghi p-? un pUn. IV. Pwîiedre..................14 ore 1. PrĂma. Definiție. Clasificare. Secțiunea printr-un plan paralel cu baza. Secțiunea dreaptă. Para- lelipipedul Diagonala paralelipipe- duiui dreptunghi Aria laterală și totală a prismei. Noțiunea de vo- lum. (Se vor da axiomele nece- sare și noțiunea de corpuri echi- valenteh Volumul paralelipipedu- lui drept și oblic. Volumul prismei tr.ur.ghiulare. Volumul prismei. .ApĂcâții : greutatea pieselor, capa- r.’ava vaselor; X Piramida. De- Imzție. clasificare. Teoremele rela- tive La secțiunea printr-un plan paralei cu baza. Aria laterală și to- tală a piramidei. Două piramide re au bazele echivalente și înăi- - eîîie sînt echivalente (fără cteir.or.str:-.ț.e). Volumul piramidei. X Trunchi z: de piramidă : defi- niție claszi-eare. Ana laterală șl Volumzi trunchiului de pi- ranudi; 4. Aplicații practice. V. Carpirl retande ... 12 ore 1. Suprafața cilindrică. Cilin- drul circular drept. Plan tangent îa suprafața cilindrică. Desfășura- rea cilindrului; aria laterală și to- tală a cilindrului circular drept. Volumul cilindrului (fără demon- sirație). 2. Suprafața conică. Co- nul circular drept. Plan tangent la suprafața conică. Desfășurarea conului; aria laterală și totală a conului circular drept. Volumul co- nului (fără demonstrație). 3. Trun- chiul de con circular drept. Des- fășurarea. Aria și volumul trun- chiului de con circular drept. 4. Su- prafața sferică. Sfera. Determina- rea unei sfere. Pozițiile unei drep- te față de sferă. Pozițiile unui plan față de sferă; intersecția unui plan cu o sferă, calota și zona sferică. Plan tangent la sferă. Aria zonei, calotei și sferei (fără de- monstrație). Volumul sectorului sferic, al sferei (fără demonstra- ție). Aplicații tehnice la măsura- rea volumelor și ariilor corpuri- lor. FIZICA Proiectul programei de fizică pentru clasele a IX-a și a X-a ale școlii generale prevede studiul ce- lor mai importante capitole de fi- zică: mecanica, fizica moleculară și căldura, electricitatea, optica, fi- zica atomică și nucleară. In programă s-au prevăzut pro- bleme fundamentale din punct de vedere teoretic sau cu largi apli- cații practice, ca: legile dinamicii și energia mecanică, teoria cine- tico-moleculară, motoarele termi- ce, fenomenele electromagnetice — inducția electromagnetică și apli- cațiile lor în construcția și func- ționarea mașinilor și dispozitivelor electrice, studiul energiei nuclea- re și al aplicațiilor ei practice. De asemenea, în cadrul acestor teme ș-au subliniat realizările ță- rii noastre în diferite domenii ale tehnicii și industrializării .^construi- rea și folosirea mașinilor termice, dezvoltarea producției de utilaj, mașini și transformatoare elec- trice, dezvoltarea sistemului elec- troenergetic național, electrificarea căilor ferate etc. în programă s-a ținut seamă de timpul afectat predării fizicii în clasele a IX-a și a X-a și de necesitatea de a cuprinde într-un sistem complet și unitar princi- palele probleme de fizică din pro- grama liceului. De aceea, progra- ma claselor IX—X cere o tratare f mai puțin dezvoltată a acestora decît ,în liceu. Programa prevede volumul ne- cesar de cunoștințe care vor per- mite elevilor să-și continue pregă- tirea de specialitate în școlile pro- fesionale. în programă s-au atribuit ore suficiente pentru lucrări de la- borator, pentru teze și recapitu- larea cunoștințelor, precum și ore la dispoziția profesorului, pentru a fi folosite la aplicații, la adîn- cirea unor teme etc. PROIECTUL PROGRAMEI DE FIZICA PENTRU CLASA A IX-A A ȘCOLII GENERALE 3 ore săptămînal — total 102 ore anual Repartizarea orelor: Ore pentru predare ... 70 ore Lucrări de laborator . 10 ore Lucrări scrisa și pregă- tirea lor ...... 0 °re Recapitulare............ 0 ore Ore la dispoziția profesorului.............1° ore Total: 102 ore MECANICA I. Mecanica punctului și corpu- lui solid A. Introducere...............4 ore a) Obiectul mecanicii; b) Mă- rimi fizice (mecanice). Mărimi scalare și vectoriale. Operații cu vectori (adunare și scădere). B. Cinematic*................10 ore 1. Mișcarea mecanică, a) Miș- care și repaus. Sistem de refe- rință. P.elativitatea mișcării și a repausului; b) Elementele mișcării: traiectorie, spațiu și timp. Relația dintre spațiu și timp, lege a miș- cării; c) Vectorul viteză. Viteză medie și momentană. Unități de viteză. X Studiul mișcărilor, a) Cla- sificarea mișcărilor; b) Mișcarea rectilinie uniformă. Ecuația miș- cării rectilinii uniforme; c) Miș- carea variată. Mișcarea rectilinie uniform variată fără viteză ini- țială. Accelerația. Ecuațiile miș- cării; d) Mișcarea circulară unifor- mă. Perioadă. Frecventă. Viteză li- niară. Viteza unghiulară. Ecuațiile mișcării ; e) Noțiuni despre mișca- rea oscilatorie. Elementele ei. De- monstrații — Verificarea legilor mișcării uniform variate. * C. Dinamic*.................22 ore 1. Legile dinamicii. a) . Legea inerției. Inerția, Masa — măsură a inerției. Unitatea de măsură pen- tru masă: Kilogramul; b) Densi- tatea. Unitatea de măsură pentru densitate: c) Legea acțiunilor re- ciproce dintre corpuri. Forța, mă- rime vectorială. Aplicații d) Legea acțiunii forței. Relația dintre for- ță și accelerație. Unitatea de for- ță: newtonul. 2. Forțe în natură și tehnică, a) Gravitația universa- lă. Cimp gravitațional; b) Forța de greutate. Căderea liberă a cor- purilor; c) Frecarea. Forța de fre- care. Coeficient de frecare. Impor- tanța frecării în natură șl tehni- că. Dezvoltarea industriei de rul- menți în țara noastră; d) Forța centripetă în mișcarea circulară uniformă. Forța centrifugă. Apli- cații în tehnică. 3. Energia meca- nică. a) Lucrul mecanic și putei-ea mecanică. Unități de măsură pen- tru lucrul mecanic; joule: kilo- wattoră. Unitatea de măsură pen- tru putere: watt; b) Randamentul unei mașini; c) Energia mecanică a unui sistem fizic: cinetică și potențială; d) Transformarea ener- giei cinetice în energie potențială și invers. Legea transformării și conservării energiei mecanice. De- monstrații. Inerția corpurilor (dis- pozitivul I.M.D.). Demonstrarea le- gii acțiunilor reciproce cu ajuto- rul cărucioarelor mobile împinse de același resort. Mișcarea corpuri- lor de mase diferite sub acțiunea forțelor egale. Demonstrații cu pri- vire la frecare.’ Experiențe cu ma- șina centrifugă și accesoriile ei. Pendulul Maxwell. D. Statica .................10 ore 1. Forte concurente, a) Solid ne- deformabil; b) Compunerea forțe- lor concurente care acționează a- supra unui solid nedeforinabil. c) Descompunerea unei forțe în două componente concurente. A- plicațle la planul înclinat. Z. Forțe paralele, a) Compunerea forțelor paralele care acționează asupra unui corp solid nedeformabil ; b) Descompunerea unei forțe în două componente paralele. Aplicații în construcții. Demonstrații. Compu- nerea forțelor concurente. Compu- nerea forțelor paralele. II. Mecanica corpurilor solide de- formabile. Noțiuni de elasticitate . . 2 ore a) Corpuri elastice și neelasti- ce; bl Deformarea elastică. Legea lui Hooke. FIZICA MOLECULARĂ ȘI CĂLDURA A. Noțiuni despre teoria cine- tico-molecuiară.............4 ore a) Existența atomilor și mole- culelor; b) Mișcarea moleculară. Energie cinetică medie a molecu- lelor. Temperatura ca măsură a ' energiei cinetice medii a molecu- lelor. Temperatura absolută. Uni- tatea de temperatură; c) Forțe in- termoleculare. Spații intermolecu- lare. Energie internă. Demonstra- ții. Experiențe de difuziune. B. Cantitatea de căldură . . 9 ore. a) Variația energiei interne. Măsura ei, cantitatea de căldură. Unități de măsură; b) Căldura spe- cifică a unei substanțe; c) Calo- rimetrie. Ecuația calorimetrică. d) Legea transformării și conser- varii energiei în procesele meca- nice și termice: e) Izvoare de căl- dură. Combustibili; puterea calo- rică a combustibililor. C. Motoare termice ... 9 ore a) Turbine cu aburi. Construc- ție și funcționare. Folosirea lor în centralele termoelectrice. Ter- moficare; b) Motoare cu ardere in- ternă. Motorul cu aprindere prin seînteie și motorul Diesel. Folo- sirea lor în transporturi și agri- cultură; c) Construirea și folosi- rea mașinilor termice în țara noas- tră; d) Motoare cu reacție. No- țiuni asupra principiului de func- ționare și asupra utilizării lor. De- monstrații. Demonstrarea forței vaporilor. Model de turbină cu vapori cu reacție. Prezentarea mo- delelor: secțiune de motor cu a- prindere prin seînteie și motor Diesel. Lucrări de laborator. 1. Ve- rificarea legilor mișcării uniform accelerate; 2. Determinarea densi- tății solidelor; 3. Studiul frecării de alunecare; 4. Studiul compune- rii forțeloț, concurente; 5. Studiul compunerii forțelor paralele. 6. Ve- rificarea legii lui Hooke; 7. Stu- diul planului înclinat. Determina- rea randamentului; 8. Determina- rea căldurii specifice a substan- țelor prin metoda amestecurilor. (Continuare în pag a 4-a) PAGINA 3 (Urmare din pag. a 3-a) PROIECTUL PROGRAMEI DE FIZICA PENTRU CLASA A X-A A ȘCOLII GENERALE DE 10 ANI 3 ore săptămînal — total 96 ore anual. Repartizarea orelor: Ore pentru predare.........69 ore Lucrări de laborator .... 6 ore Lucrări scrise și, pregătirea lor ....... 6 ore Recapitulare ............... 6 ore Ore la dispoziția , profesorului 9 ore TOTAL : 96 ore ELECTRICITATEA I. Electrostatica și electrocine- tica......................12 ore Recapitularea și completarea u- nor noțiuni mai importante stu- diate în clasele a VII-a și a V111-a. a) Cîmpul electric. Potențial elec- tric ; diferența de potențial; b) Cu- rentul .electric. Generator electric. Circuit electric, sensul curentului electric. Tensiunea electromotoare; c) Efectele curentului electric; d) Intensitatea, tensiunea electrică, rezistența. Legea lui Ohm. Ener- gia electrică. Demonstrații: încăr- carea și descărcarea electroscopu- lui. Demonstrarea existenței linii- lor de forță. Măsurarea intensității în diverse puncte ale circuitului. Măsurarea tensiunii între două puncte ale circuitului. Demonstra- rea efectelor curentului electric. Dependența rezistenței de dimen- siunile și de natura conductoa- relor. Legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit și pentru întreg circuitul. Legarea în serie și în pa- ralel a conductoarelor. n. Electromagnetismul. A. Efectul magnetic al curentu- lui electric..............15 ore 1. Acțiunea cîmpului magnetic asupra conductorului parcurs de curent electric : a) Forța electro- magnetică ; b) Mărimea, direcția și sensul ei. 2. Inducția magnetică: a) Inducția magnetică; b) Fluxul de inducție magnetică. Permeabi- litatea magnetică; c) Unități de măsură. 3. Cîmpul magnetic: al Cîmpul magnetic în jurul unui conductor liniar parcurs de curent electric; b) Cîmpul magnetic al solenoidului parcurs de curent e- lectric. 4. Acțiunea reciprocă a două conductoare parcurse de cu- rent electric: a) Forța electrodina- mică; b) Etalonul unității de inten- sitate — unitate fundamentală în electricitate. 5. Aplicatii ale feno- menelor electromagnetice : a) Elec- tromagneții; b) Releul electromag- netic ; c) Aparate electrice de mă- surat : ampermetrU, voltmetru ; d) Electromotor. Principiul de funcționare ; e) Crearea și dezvol- tarea producției' de utilai electric în țara noastră. Demonstrații: Ac- țiunea cîmpului magnetic asupra conductorului parcurs de curent e- lectric. Cîmpul magnetic al curen- tului liniar și al solenoidului. Ac- țiunea reciprocă a curenților elec- trici. Experiențe cu electromagneți. Construcția și funcționarea apara- telor de măsură: ampermetre și voltmetre. ' B. Efecte ale variației fluxului de inducție magnetică . . 16 ore 1. Inducția electromagnetică : a) Producerea tensiunii electromo- toare induse. Legile inducției : Fa- raday șl Lenz; b) Tensiunea elec- tromotoare indusă într-un conduc- tor liniar mobil într-un cîmp mag- netic uniform; c) Noțiuni despre tensiunea electromotoare auto- indusă. 2. Curentul alternativ; a) Inducția electromagnetică într-o spiră care se rotește într-un cîmp magnetic uniform. Producerea cu- rentului alternativ ; b) Frecvența, tensiunea și intensitatea curentu- lui alternativ. 3. Mașini și trans- formatoare electrice : a) Generato- rul de curent alternativ monofazat (alternatorul). Funcționarea lui: b) Generatorul și motorul de cu- rent continuu. Reversibilitatea lor: c) Transformarea curentului alter- nativ. Transformatorul. Transpor- tul energiei electrice la distantă: d) Telefonul; e) Electrificarea țării noastre; importanța ei. Centrale electrice. Sistemul electroenergetic național ; dezvoltarea lui. Produc- ția de mașini și transformatoare e- lectrice ; realizări și perspective în electrificarea căilor ferate : dezvol- tarea și modernizarea rețelei telefo- nice. Demonstrații: Producerea cu- renților de inducție cu ajutorul mag- neților permanenți și al curentului electric. Punerea în evidență a factorilor de care depinde tensi- unea electromotoare de inducție. Experiențe de autoinducție. Mo- dele de spire pentru curentul con- tinuu și pentru curentul alternativ. Prezentarea modelelor de genera- toare și motoare electrice (trusa IiM.D.) Experiențe. Transformarea curentului. Transformatorul școlar. Telefonul școlar. C. Oscilații și unde electromag- netice ......... 7 ore a) Condensatorul. Descărcarea oscilantă a condensatorului. Circu- itul oscilant. Oscilații electrice a- mortizate și întreținute. Rezonan- ța electrică; b) Cîmpul electromag- netic. Undele electromagnetice; c) Circuitul oscilant deschis. Antena: d) Noțiuni de radioemisie și radio- recepție. Dezvoltarea rețelei de ra- dioteleviziune și a industriei respec- tive în țara noastră. Demonstrații: încărcarea și descărcarea conden- satoarelor. Experiențe de radio- emisie și radiorecepție (aparatură I.M.D.). OPTICA.....................7 ore A. Optica geometrică. a) Recapitulare sumară a reflec- ției și refracției luminii; b) Lentile optice. Elementele lentilelor. Ima- gini în lentile. Formula lentilelor; c) Aplicații ale lentilelor : aparatul cinematografic ; microscopul. B. Optica fizică : a) Noțiuni des- pre refracția în prismă. Dispersia luminii. Spectroscopul b) Spectre, spectroscopie. Noțiuni despre ra- diațiile inf raroșii și ultraviolete ; c) Analiză spectroscopică. Utiliza- rea ei în scopuri științifice și in- dustriale. Demonstrații: Imagini date de lentile. Prezentarea micro- scopului. Proiecții cu aparatul de proiecție sau aparatul cinemato- grafic școlar. Refracția în prismă. Producerea spectrului cu ajutorul prismei. Prezentarea spectroscopu- lui, producerea și observarea unor spectre de emisie. NOȚIUNI DE FIZICĂ ATOMI- CĂ ȘI NUCLEARĂ ... 12 ore 1. învelișul electronic. a) Fenomene privind emisia elec- tronilor din atom : Efectul termoelectronic. Efectul fotoelectric ; b) Fenomene privind tranziția electronilor în interiorul atomului: Modele atomice (Ruth- erford și Bohr). Mecanismul emi- siei luminii (sumar). 2. Nucleul a- tomic: a) Radioactivitatea natura- lă. Structura nucleului atomic; b) Reacții nucleare. Energia nucleului atomic. Eliberarea energiei nucle- are. Reactori nucleari. Centrale e- lectronucleare. Lucrări de labora- tor : 1. Verificarea legii lui Ohm. 2. Variația rezistenței electrice cu lungimea conductorului, cu secțiu- nea lui și cu rezistivitatea. 3. Fo- losirea ampermetrului și voltme- trului în măsurători de intensitate și tensiune electrică. 4. Studiul in- ducției electromagnetice. 5. Mon- tarea a diferite transformatoare și experiențe de folosire a lor. 6. De- terminarea distanței focale a unei lentile convergente subțiri. CHIMIE Proiectul programei de chimie pentru clasele IX—X; ale școlii ge- nerale prevede studiul principale- lor capitole ale chimiei. Se dă o deosebită atenție teme- lor de chimie generală: structura atomului și sistemul periodic, le- găturile chimice, soluțiile și elec- troliza, noțiuni științifice de bază în înțelegerea fenomenelor chimi- ce și a proprietăților substanțe- lor. In partea de chimie neorganică se întregesc cunoștințele asupra grupelor de elemente întîlnite în practica industrială, în biochimie și în viața de toate zilele (halo- genii. grupa oxigenului, grupa a- zotului. metale alcaline, etc.) și se prezintă unitar proprietățile gene- rale ale metalelor. în partea de chimie organică sînt cuprinse cunoștințe sistema- tice, însă resfrînse. asupra clase- lor principale de combinații orga- nice: hidrocarburi, alcooli, acizi or- • ganici etc. Programa subliniază aplicațiile practice ale chimiei, cu referire specială la industria chimică din țara noastră; industria de acid sul- furic. producerea îngrășămintelor chimice, obținerea industrială a aluminiului, siderurgia, petrochi- mia, industria de mase plastice etc. De asemenea, programa asigură cunoștințele necesare pentru conti- nuarea pregătirii de specialitate tn scoliie profesionale. în alcătuirea programei s-a ți- nut seama de timpul afectat pre- dării chimiei la clasele DC—X ale scolii generale si de necesitatea de a se da In acești doi am un sis- tem logic și cotnplrt care să in- cludă proolemsie esențiale ale ciu- m «muiate în liceu. In programă au fost prevăzute lucrările de laborator și exceoeu- țeie demonstrative ce urmeară să fie efectuate cu elevii și s-au atri- buit ore suficiente pentru predare, lucrări de laborator. pentru :eze și recapitularea cunoștințelor, pre- cum și ore la dispoziția profeso- rului pentru a fi iokisiie la apli- cații și la adincirea unor u-r —i PROIECTUL PROGRAMEI DE CHIMIE PENTRU CLASA A IX A A SCOLII GENERALE DE » AN: 2 ore săptiminal — total ®8 ore anual Ripartiiare* .retor: — Ore pentru ' predt-e, tacrăr*. de laborator, demonstrații s: pro- bleme t'S ore — Lucrări scrise s; recapitu- lare ..... 6 ore — Ore la dispoziția profesoru- lui ........................ " ore Total 63 ore CHIMIE GENERALĂ I. Stractara atacnahii ți sistemnl periedie al elementelor . .11 ore aj NucAu si înveliș electronic Nucleul atcmic: protoni și neu- troni. Număr atomic. învelișul e- lectronic. Straturi electronice Masa atomică. Ioni pozitivi și ioni negativi; b) Sistemul periodic al elementelor. Structura sistemului periodic: grupe și perioade; c) Le- gătura dintre numărul atomic (în- velișul electronic) și locul ocupat de un element in sistemul perio- dic. Izotopi: d) Proprietăți perio- dice și neperiodice. Elemente elec- tropozitive. Metale. Elemente elec- tronegative. Nemetale. Gaze rare. II. Legături chimice ... 4 ore a) Electroni de valență. Legă- tura electrovalentă (ionică), b) Le- gătura covalentă și legătura coor- dinativă; c) Exemple de substanțe care posedă legătură ionică, cova- lentă. coordinativă. III. Soluțiile. Soluții de electro- liți 10 ore a) Obținerea soluțiilor. Expri- marea concentrației soluțiilor: pro- centuală și normală; b) Disociația electrolitică. Soluții de electroliți. Conductibilitatea electrică a solu- țiilor de electroliți: acizi, baze și săruri. Ioni în soluție. Reacții io- nice; c) Electroliza. Aplicațiile practice ale electrolizei. Demon- strații și lucrări de laborator. în- cercarea conductibilității apei dis- tilate. a soluției de acid sulfuric de clorură de sodiu, a hidroxidu- lui de sodiu, a unui alcool. Elec- troliza apei. Electroliza soluțiilor de clorură de cupru și iodură de potasiu. Reacții ionice: formarea de precipitat, degajare de gaz. CHIMIE NEORGANICĂ I. Grupa halogenilor ... 5 ore a) Locul ocupat de halogeni în sistemul periodic al elementelor; b) Clorul. Obținere, proprietăți. Acțiune fiziologică. Apa de clor; c) Acidul clorhidric: preparare, proprietăți, întrebuințări. Sărurile acidului clorhidric. Cloruri; d) Clo- rura de sodiu. Industria cloroso- dică în țara noastră; e) Cara'cte- rele generale ale halogenilor. De- monstrații și lucrări de laborator. Prepararea clorului din acid clor- hidric. Cercetarea proprietăților clorului. Prepararea acidului clor- hidric și cercetarea proprietăților iui. Reacții de recunoaștere a io- nului de clor. II. Grupa oxigenului ... 9 ore a) Poziția elementelor din grupa oxigenului în sistemul periodic; b) Oxigenul. Răspîndire în natură, obținere, proprietăți și întrebuin- țări; c) Sulful. Proprietăți. Stări alotropice. întrebuințări; d) Hidro- genul sulfurat. (Acidul sulfhidric). Stare naturală. Proprietăți: toxi- citatea hidrogenului sulfurat. Să- rurile acidului sulfhidric; e) Aci- dul sulfuric. Noțiuni despre fabri- carea industrială a acidului sul- furic: metoda de contact. Proprie- tăți. Săruri. Sulfați. Importanța dezvoltării industriei de acid sul- furic în țara noastră; f) Caracte- rizarea elementelor din grupa oxi- genului. Demonstrații și lucrări de laborator. Topirea sulfului. Obți- nerea sulfului plastic. Cercetarea proprietăților chimice ale sulfu- lui. Cercetarea proprietăților aci- dului sulfuric. Reacția caracteris- tică de recunoaștere a acidului sulfuric și a sărurilor lui cu clo- rura de bariu. III. Grupa azotului ... 9 ore a) Poziția elementelor din grupa azotului în sistemul periodic, b) A- zotul. Răspîndire în natură, obți- nere, proprietăți, întrebuințări, c) Amoniacul, obținere, proprie- tăți, întrebuințări. Hidroxidul de amoniu. Clorură de amoniu. Car- bonatul de amoniu; d) Acidul azo- tic, obținere, proprietăți, între- buințări. Azotați. întrebuințări, îngrășăminte minerale cu azot, e) Fosforul. Proprietăți. Alotropie. întrebuințări; f) Acidul ortofosfo- ric. Sărurile lui. Fosfați, întrebuin- țări. îngrășăminte minerale cu fos- for; g) Importanța producerii de îngrășăminte chimice minerale pentru dezvoltarea agriculturii în țara noastră; h) Caracterizarea e- lementelor din grupa azotului. De- monstrații și lucrări de laborator. Prepararea amoniacului și cerce- tarea proprietăților lui. Descom- punerea carbonatului de amoniu prin încălzire. Cercetarea proprie- tăților acidului azotic. Arderea cărbunelui și a sulfului în salpe- tru topit. Prezentarea unei colegii de îngrășăminte. IV. Grupa carbonului . . 7 ore a) Poziția elementelor din gru- pa carbonului în sistemul pe- riodic ; b) Carbonul și compu- șii săi mai importanți (recapi- tulare sumară a cunoștințelor din clasa a VTII-a); c) Siliciul Bioxidul de siliciu, stare naturală. Proprietăți întrebuințări; d) Si- licații în natură. întrebuințările lor; e) Sticla. Industria ceramică. Cimentul. Industria de sticlă și materiale de construcrie in țara noastră. Demonstrații și lucrări de laborator. Prepararea bioxidului de carton din calcar și un act*. Descompunerea unui carbonat prin încălzire. Obținerea sibcatilor in- solubili din sîliczt de sodiu 5; săruri aie metalelor. Prezenta- rea unei colecții de compuși natu- rali ai siher-iiin (varietăți de bio- xid de El icni și silicați natural: PROIECTUL PROGRAMEI DE CHIMIE PENTRU CLASA A X-A A SCOLII GENEPaLE DE 11 AN: 3 ane taptetaaf — «cai «4 ane «nuai CHIMIE NEORGANICĂ. L Metale. Generalități . . 6 ore a) Structura metalelor. Locul o- cupat de metale :n sistemul pe- riodic ; b- Proprietățile generale aie metalelor. Activitatea chimică a metalelor. Seria de activitate chimică; c) Stare naturală. Meto- dele generale de obținere a me- talelor. d> Aliaje, proprietățile a- liajelor. Importanța metalelor și aliajelor pentru tehnică și pentru industria constructoare de mașini; e- Coroziunea metalelor. Protecția împotriva coroziunii. Importanța economică a cunoașterii și comba- terii coroziunii Demonstrații și lucrări de laborator : Proprietățile chimice ale metalelor : a) înlocui- rea unor metale din sărurile lor în soluție de către alte metale ; b) înlocuirea hidrogenului din acizi printr-un metal; c) reacția dintre un metal mai puțin activ și un a- cid oxidant. Prezentarea unei co- lecții de obiecte metalice prote- jate în diferite moduri împotriva coroziunii. Lucrări practice la stațiunea micilor naturaliști de la Palatul pionierilor din Capitală II. Metale alcaline ... 3 ore a) Poziția metalelor alcaline în sistemul periodic; b) Sodiul. Stare naturală. Obținere și proprietăți. Compuși mai importanți: hidroxi- dul de sodiu, carbonatai de sodiu. Obținere și proprietăți. întrebuin- țări ; c) Caracterizarea generală a metalelor alcaline. Demonstrații și lucrări practice: Acțiunea sodiu- lui asupra apei. Colorarea flăcării cu o sare de sodiu. III. Metale alcalino-pămîntoa- se 3 ore a) Poziția rrietalelor alcalino-pă- mîntoase în sistemul periodic ; b) Calciul. Compuși mai importanți. Oxidul și hidroxidul de calciu. Carbonatul de calciu. întrebuințări. Sulfatai de calciu. Duritatea apei; c) Caracterizarea metalelor alca- lino-pămîntoase. Demonstrații și lucrări de laborator: Stingerea varului. Prepararea apei ’de var. Introducerea bioxidului de carbon în apa de var, dizolvarea precipi- tatului format și reprecipitarea prin încălzire. IV. Metale pămîntoase . . 3 ore a) Poziția acestor metale în sis- temul periodic ; b) Aluminiul. Stare naturală. Obținerea industrială în țara noastră. Proprietăți. Impor- tanța tehnico-industrială a alumi- niului; c) Caracterizarea metalelor pămîntoase. Demonstrații și lucrări de laborator: Acțiunea acizilor șl alcaliilor asupra aluminiului, me- talic. Caracterul amfoter al hidro- xidului de aluminiu. V. Metale din familia fie- rului ......................4 ore a) Poziția metalelor din familia fierului în sistemul periodic; b) Fierul. Stare naturală; c) Fonta. Oțelul. Industria siderurgică, factor important în dezvoltarea economi- că a țării noastre. Demonstrații și lucrări de laborator : Reacțiile să- rurilor de fier cu alcaliile. Oxida- rea sărurilor feroase în săruri fe- rice. VI. Unele metale importante în tehnica modernă..............2 ore a) Germaniu, vanadiu, crom, molibden, wolfram, uraniu. Noțiuni sumare despre proprietățile și în- trebuințările lor. CHIMIE ORGANICA I. Introducere în chimia orga- nică ........................3 ore a) Generalități. Definiția și o- biectul chimiei organice; b) Cauze- le multitudinii și varietății sub- stanțelor organice; c) Clasificarea substanțelor organice. Funcțiuni organice. II. Hidrocarburi .... 12 ore a) Hidrocarburi saturate. Alcani. Proprietăți generale. Metanul Sta- rea naturală. Chimizarea gazului metan în țara noastră; b) Hidro- carburi nesarurate. AJchene. Eti- lena. Proprietăți. Reacții specifice: reacția de aditie și polimerizarea alchenelor: e) Mor.omeri și poli- meri. Compuși macromoleculari. Polietilena, policlorura de vinii; d> AJcadiene. Botediena și izopre- nuL Cauciucul natural și sintetic. Industria ce mase plastice Și ce cauciuc sintetic in tara noastră : e' .Airâîne. AcetOena. Proprietăți, întrebuințările ■cetițenei: f) Hi- drocarbori aromatice. Benzenul. Proprietățile benzenului. Reacții re -rbstitatie si reacții de adiție; g Hidrocarburi polinucleare. Naf- taimă. proprietăți și întrebuințări: ■ Petrolul Stare naturală. Zâcă- ~.:n:e de petro! in țara noastră. C?rr.pc7itia «i prekicrarea petrolu- •u; braț. Noriun: despre petrochi- —ri importanta economică in- : = a petrolului. Demonstrații si lucrări de laborator : Obținerea e*:’enei și acetilenei. Comportarea e'uer.ei și aretaenei fată de apa de brom și permanganatul de po- III. Funcțiuni organice ; . 16 ore ai Alcooli. Clasificare. Proprie- tâți’e alcoolilor. Alcoolul etilic. Glicerina. întrebuințări; b) Fe- noli Proprietăți generale. între- buințări; c) Aldehide. Proprietă- țile aldehidelor ; hidrogenare. oxi- date. polimerizare. Formaldehida. întrebuințări; d) Acizi organici. Clasificare. Proprietăți generale. Acidul acetic; e) Esteri. Reacția de esterificare. Grăsimi. Săpunuri. Detergenti; f) Zaharide. Monoza- haride; glucoza și fructoza. Dizaha- ride : zaharoza. Polizaharide : ami- donul și celuloza. Fibre artificiale; g) Amine și aminoacizi. Noțiuni sumare: h) Produși macromolecu- lari naturali și sintetici. Proteine. Mase plastice și industria de mase' plastice din țara noastră. Demon- strații și lucrări de laborator. Recu- noașterea fenolului cu clorură fe- rică. Obținerea- formaldehidei din metanol Oxidarea formaldehidei cu o sare de argint (oglinda de ar- gint). Prepararea acidului acetic prin oxidarea alcoolului etilic. Reacția între acidul sulfuric și o sare a acidului acetic. Experimen- te referitoare la proprietățile so- luțiilor de săpunuri și detergenți. Obținerea clorhidratului sau sulfa- tului de anilină. Tratarea celulo- zei cu amestec sulfo-nitric și obți- nerea nitratului ae celuloză. Reac- ția de culoare a amidonului cu iodul. PROBLEME DE BIOLOGIE Proiectul de programă „Proble- me de biologie'* pentru clasa a IX-a a școlii generale este con- ceput spre a fi folosit ca programă de tranziție pentru seriile de elevi care continuă să studieze științele biologice în clasele V—VIII con- form planului de îngățămînt ac- tual. Deoarece acești elevi au studiat în clasa a VIH-a o serie de pro- bleme de biologie, ca : originea și evoluția vieții, relațiile dintre or- ganism și mediu, ereditatea și va- riabilitatea etc., în programa de tranziție nu se mai revine, în ge- neral, asupra acestora. Programa este orientată pe tra- tarea unor probleme moderne ale biologiei, de mare importanță teo- retică și practică : celuia, virusu- rile, elemente de ecologie, biolo- gia eredității, cunoștințe despre protecția solului, a apei, a atmos- ferei, noțiuni din domeniul cos- mobiologiei privind acțiunea acce- lerației, a imponderabilității și a radiațiilor cosmice asupra viețui- toarelor și altele. Aceste cunoștințe vor permite înțelegerea de către elevi a multor fenomene și procese biologice de importanță vitală pentru omul contemporan. PROIECT PENTRU CLASA A IX-A A ȘCOLII GENERALE DE 10 ANI 2 ore săptămînal — 68 ore anual Predare....................46 ore Recapitulare și lucrări practice....................12 ore Ore la dispoziția profeso- rului .................... 10 ore TOTAL = 68 ore INSTITUTUL 01 CONSTRUCȚII- BUCUREȘTI ANUNȚA scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice : — Asistent la Catedra de limbi moderne, disciplina „Limba rusă" — poziția 3 din statul de funcțiuni. — Asistent la Catedra de construcții hidrotehnice, disci- plina „Construcții hidrotehnice" proiect și seminar, poziția 8 din statul de funcțiuni. Candidatii la concurs vor depune la secretariatul institu- tului din București, b-dul Republicii nr. 176, în termen de o lună de la data publicării acestui anunț, o cerere la care vor anexa următoarele acte în două exemplare : — Copie legalizată de pe diploma de stat sau de pe actul echivalent de studii superioare ; — Lucrările științifice ale candidatului într-un exemplar; — Certificatul de caracterizare a activității profesionale și sociale a candidatului, eliberat de instituția (întreprinde- rea) în care acesta își are funcția de bază ; — Memoriu de activitate didactico-științifică, semnat de candidat; — Autobiografie. Cei ce funcționează într-o instituție de învățămînt superior sînt obligați să comunice în scris rectorului sau directorului acesteia înscrierea la concurs. Concursul se va ține la sediul institutului, în termen de trei luni. Introducere. Importanța cunoaș- terii organizării și a legilor lumii vii.........................1 oră I. Organizarea lumii vil 1. Forme precelulare — viru- suri .........................2 ore 2. Forme celulare. Stadiul celu- lei — structura la microscopul e- lectronic și proprietățile fiziologi- ce ale celulei................3 ore — Forme de viață unicelulare. Forme de viață pluricelulare (te- sut, organ, sisteme de organe, or- ganism, individ. Integralitatea in- divizilor) ...................3 ore 3. Specia ți populația. Exemple, caracteristici, definiție. Heteroge- nitatea structurală și funcțională în cadrul speciei.............2 ore Dinamica populației și autore- glarea numărului indivizilor unei populații.....................1 oră 4. Biocenoza. Exemple, caracte- ristici, definiție............2 ore 5. Ecosistemul. Definiție și ca- racteristici. Exemple de ecosisteme din diferitele zone geografice ale planetei noastre și din țara noas- tră ..........................2 ore Efectele intervenției omului în ecosistemele naturale. Efecte pozi- tive și negative aie îudroanielioră- rii. tăierii pădurilor, aplicării sub- stanțelor chimice in agricultură, distrugeri: mamifereior carnivore, ale introducerii unor specii Mita cadrul ecosistemelor constituite .............................10 ore 6 Biosfera. Definiție, caracteris- tici. Biotnasa planetară. Importan- ta cunoașterii productivității bio- sfere-. pentro satisfacerea necesi- tăti'or de hrană ale oamenilor— 2 ore H. Biologia eredrtățiL Bau materială a eredității— 3 ore Legile ereditarii .... 2 ore Determinarea sexului și impor- tanta biologică a sexualității (lăr- girea și perfecționarea bazei ma- teriale a eredității) .... 1 oră Mutațiile ......................1 ora Hibridarea la plante și animale ca metodă de creștere a producti- vității lor...................2 ore Boli genetice...................1 oră III. Biologia spațială — radia- țiile. Radiațiile normale ale Pă- mîntului. Creșterea radioactivită- ții prin poluarea mediului. Efec- tele radiațiilor asupra organisme- lor. Utilizarea substanțelor radio- active și a radiataior în industria alimentară. în cercetarea științifi- că. in medicină (diagnoză și tera- pie). Protecția biosferei de radia- țiile cosmice. Centurile von Allen și zborurile spațiale. Accelerația și imponderabilitatea. Acțiunea lor asupra viețuitoarelor și în special asupra omului. Asigurarea cosmo- nautilor cu biomasă și oxigen (Chlorella)...................3 ore IV. Protejarea și conservarea re- surselor naturale ale biosferei. 1. Protejarea și conservarea a- pei...........................1 oră 2. Protejarea și conservarea so- lului ....................... 1 oră > 3. Protejarea și conservarea at- mosferei .....................1 oră 4. Protejarea și conservarea pă- durilor ................ .... 1 oră 5. Protejarea și conservarea vî- natalui și a fondului de pescuit. Protejarea plantelor și a animale- lor rare ........ 1 oră INSTITUTUL POLITEHNIC-BRAȘOV ANUNȚA scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice : — profesor la catedra XXV — Mașini șl utilaj de pre- lucrare la cald, disciplinele „Tehnologia turnării", „Transport uzinăl" și „Procedee tehnologice speciale" poz. 2 din stat. — profesor la catedra XIX — Prelucrarea mecanică a lemnului, disciplina „Mașini-unelte" poz. 3 din stat. — profesor la catedra IX — Silvicultură — disciplinele „Den- drologie și selecția forestieră" și „Dendrologie" poz. 3. — profesor la catedra V — Electrotehnică — disciplina .Mașini electrice" poz. 1 din stat. — asistent la catedra VII — Economie, organizare, planifi- care — disciplina „Economie, organizare și planificarea pro- ducției forestiere" poz. 7 din stat. — asistent la catedra IX — Silvicultură — disciplina „Sil- vicultură și protecția pădurilor" poz. 8 din stat. — asistent la catedra IX — Silvicultură — disciplina „Sil- vicultură generală" poz. 9 din stat. — asistent la catedra XI — Amenajament și topografie — disciplina ..Dendrometrie" poz. 10. — asistent la catedra XII — Tehnologia și mecanizarea exploatărilor forestiere — disciplinele „Tehnologia exploa- tărilor forestiere" și „Exploatarea pădurilor" poz. 8. — asistent Ia catedra XIII — Transporturi forestiere — disciplinele „Drumuri forestiere" și „Mașini rutiere" poz 7. — asistent la catedra XIV — Filozofie și socialism țific — disciplina „Filozofie" poz. 9. / — asistent la catedra XV — Geometrie descriptivă și ae- sen — disciplinele „Geometrie descriptivă" și „Desen tehnic** poz. 9. — asistent la catedra XIX — Prelucrarea mecanică • lemnului — disciplinele „Automatizarea proceselor tehnolo- gice* și „Mașini unelte" poziția 11 din stat. — asistent la catedra XIX — Prelucrarea mecanică a lem- nului — disciplinele „Fabricarea cherestelei" și „Scule, dis- pozitive, verificatoare" poz. 12 din stat. — asistent la catedra XXIV — Tehnologia construcției de mașini — disciplinele „Tehnologia construcției de mașini" și „Proiectarea și tehnologia sculelor așchietoare" poz. 17. — asistent la catedra XXIV — Tehnologia construcției de mașini — disciplinele „Proiectarea și construcția dispozi- tivelor" și „Toleranțe și măsurări tehnice" poz. 18. — asistent la catedra XXV — Mașini și utilaje de prelu- crare la cald — disciplinele „Cuptoare" și „Utilaj și teh- nologia tratamentelor termice" poz. 6. Candidații la concurs vor depune la secretariatul rectoratu- lui Institutului politehnic Brașov, str. N. lorga nr. 2, în ter- men ce 3 ce zile de la publicarea acestui anunț în Buletinul oficial al R.S.R.. cererea de înscriere împreună cu actele pre- văzute in Regulamentul privind ocuparea funcțiilor didactice in invățămîntul superior, publicat in Colecția de Hotăriri și Dispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 31 din 5 august 1958. Concursul se va ține la sediul Institutului politehnic Brașov în termen de 4 luni de la publicarea acestui anunț. hSTITUTUl AGRONOMIC BĂLCESCU“ - BUCIIBEȘH ANUNȚA scoaterea la concurs a următoarelor posturi : 1, — Profesor poz. TV'2 — disciplina îmbunătățiri funciare, de la catedra de îmbunătățiri funciare, topografie și desen tehnic. 2. — Profesor poz. rv 4 — disciplina culturi irigate de la catedra de Fitotehnie. 3 — Proiesor poz. XVI/3 — disciplina pomicultură, de la catedra de Pomicultură. 4. — Profesor poz. XXIX/2 — disciplina anatomie, histolo- gie-embriologie de la catedra de Genetică și ameliorarea animalelor. Candidații la concurs vor depune în termen de o lună de la publicarea acestui anunț, la rectoratul institutului o cerere de înscriere la concurs însoțită de următoarele acte : — copie legalizată de pe diploma de stat sau de pe actul echivalent de studii superioare ; — copie legalizată de pe diploma de doctor sau de doctor docent (candidat în științe); — copie legalizată de pe atestatul de profesor sau confe- rențiar ; — lucrările științifice ale candidatului într-un exemplar ; — certificatul de caracterizarea activității profesionale și sociale a candidatului eliberat de instituție (întreprinderea) la care acesta își are funcția de bază ; — memoriu de activitate didactico-științifică semnat de candidat; — autobiografia; Cei ce funcționează într-o instituție de învățămînt su- perior sînt obligați să comunice în scris rectoratului sau directorului acesteia înscrierea la concurs. Concursul se va ține la sediul Institutului agronomic „Nicolae Bălcescu" București, b-dul Mărăști nr. 59, în ter- men de două luni de la publicarea acestui anunț. INSTITUTUL Dl MINE-PETROȘANI ANUNȚA scoaterea la concurs a următoarelor posturi: — Profesor de la Catedra de Mașini miniere, poz. 1 din statul de funcțiuni, disciplina : „Instalații. electromecanice miniere și Instalații de extracție de aeraj și pneumatice miniere". — Profesor de la Catedra de Chimie și Fizică, poz. 1 din statal de funcțiuni, disciplina „Fizică". Candidatii la concurs vor depune în termen de 30 de zile de la publicarea prezentului anunț, la secretariatul rectora- tului Institutului de mine Petroșani, str. Institutului nr. 20, cererea împreună cu următoarele acte : ' — copie legalizată de pe diploma de stat sau de pe actul echivalent de stadii superioare ; — copie legalizată de pe diploma de doctor sau de doctor docent; — lucrările științifice ale candidatului într-un exemplar ; — certificatul de caracterizare a activității profesionale și sociale a candidatului, eliberat de instituția (întreprinderea) in care acesta își are funcția de bază ; — memoriu de activitate didactico-științifică, semnat d« candidat; — autobiografia. i Cei care funcționează într-o instituție de învățămînt su- perior sînt obligați să comunice în scris rectorului sau di- rectorului acesteia înscrierea la concurs. Concursul se va ține la rectoratul Institutului de mina din Petroșani. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA t București Plata SctateU nr. I. Telefon 17.60.20. Abonamentele ee fac la oficiile poștale, factorii poștali al ta difuzoril din imitații, de Invățămint Tlpou!, Combtaatv’ Polițe C~. SciutaU