Proletari clin toate țările, unițl-vă 1 GAZETA INVATAMINTULUI 4r* " Lucrările Conferinței t Anul XXI-Nr. 982 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN INVĂȚĂMINT Șl CULTURĂ “"ț 11 b * 5 p^- oafii f | NWEIIVl IIITML11 UBIELH DIDACTICE CUVlNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Anul XXI-Nr. 982 Stimati tovarăși. Conferința națională a cadrelor didactice — prima de acest fel ți- nută în țara noastră — are drept obiectiv dezbaterea problemelor de bază ale dezvoltării școlii și stabilirea măsurilor pentru conti- nua perfecționare și modernizare a învățămîntului, corespunzător c“rințelor progresului neîntrerupt a’ Societății noastre socialiste. '• deosebit de plăcut pentru 2, B să vă adresez, cu această 1 v ^e, dumneavoastră, și prin dumneavoastră tuturor cadrelor didactice din țara noastră, un cald salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Ro- mân, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al Republi- cii Socialiste România, (aplauze puternice). Dezbaterile care au avut loc în cadrul conferinței, cit și în pe- rioada premergătoare ținerii ei, au prilejuit o trecere în revistă a activității desfășurate în acest important sector al construcției socialiste, a realizărilor dobîndite pe tărîmul instrucției publice, cit și un larg și fructuos schimb de păreri asupra problemelor esen- țiale care stau astăzi în fața școlii noastre, și de care depinde ridi- carea continuă a nivelului ei ști- ințific și educativ. Cu prilejul a- cestor dezbateri au fost exprima- te și o serie de critici îndreptățite la adresa activității conducerii Ministerului învățămîntului, a altor departamente, a unor con- silii populare județene, au fost relevate numeroase lipsuri și t neajunsuri care mai persistă în activitatea școlară, în desfășura- rea procesului de invățămint. Considerăm că aceste critici se adresează în egală măsură și to- varășilor care au răspuns și răspund pe linie de partid și de stat de îndrumarea ac- tivității în domeniul învățămîn- tului. Participantii la Conferința națională și la dezbaterile purtate anterior au făcut numeroase pro- puneri pe care le consider în cea mai mare măsură judicioase, deo- sebit de importante pentru bunul mers al învățămîntului din tara noastră, pentru aplicarea în prac- tică a Directivelor Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a prevederilor noii Legi a învățămîntului. Criticile, obser- vațiile, propunerile și sugestiile fă- cute dovedesc înalta competentă a cadrelor noastre didactice, capaci- tatea lor de a asigura progresul neîntrerupt al învățămîntului din țara noastră, (vii aplauze). Dezbaterile din cadrul acestei conferințe ca și întregul schimb de opinii desfășurat de corpul profe- soral atît în pregătirea materiale- lor supuse plenarei Comitetului Central din aprilie anul trecut, cît și după aceea sînt o ilustrare a practicii statornicite de partidul și de statul nostru în întreaga viață socială — practica consultării ne- mijlocite a tuturor categoriilor de oameni ai muncii în elaborarea ho- tărîrllor ce privesc mersul îna- inte al societății noastre, atragerii cadrelor de specialiști, a activiști- lor partidului și statului Ia funda- mentarea științifică a politicii noa- stre de dezvoltare economică și culturală a țării. In felul acesta programul elaborat de partid pen- tru desăvîrșirea construcției socia- liste, pentru perfecționarea tuturor laturilor organizării sociale expri- mă nemijlocit voința și înțelepciu- nea colectivă a întregului popor, interesele supreme ale națiunii noastre socialiste, (aplauze puter- nice). Procedînd astfel, noi por- nim de la concepția marxist-leni- nistă care subliniază că edificarea orînduirii socialiste este opera con- știentă a maselor, rodul gîn- dirii și activității creatoare a în- tregului popor ce-și făurește liber propriul său destin. Crearea tutu- ror condițiilor ca oamer.it muncii, masele populare să ia parte activă la conducerea treburilor obștești, să-și poată spune cuvintul asupra tuturor problemelor dezvoltării so- cietății este o lege obiectivă a pro- gresului nostru, un postulat de prim-ordin al construcției socia- liste și comuniste. Partidul Comu- nist Român consideră drept una din marile sale îndatoriri în îndeplinirea misiunii Istorice ce îi revine în societatea noastră organizarea șl conducerea ne- mijlocită a procesului de adîn- cire și perfecționare multila- terală a noii orânduiri sociale, de promovare a tot ceea ce este nou și avansat în gîndirea și creația socială, de dezvoltare con- tinuă a democrației socialiste. Pe această cale, partidul nostru își întărește continuu legăturile cu masele, se afirmă tot mai puter- nic ca forță politică conducătoare a întregii societăți socialiste, (a- plauze îndelungate). Discuțiile din cadrul acestei conferințe au exprimat cu preg- nanță voința corpului didactic din țara noastră de a-și consacra for- țele propășirii continue a învăță- mîntului de toate gradele, de a pregăti tot mai temeinic noile ge- nerații ale patriei; ele au consti- tuit o nouă și puternică manifes- tare a atașamentului și adeziunii depline a acestui important deta- șament al intelectualității patriei noastre la politica internă și exter- nă a partidului și guvernului, a hotărîrii sale de a nu precupeți nimic pentru traducerea în viață a programului partidului de în- florire materială și spirituală a României socialiste, (vii aplauze). Nivelul ridicat al discuțiilor, competența, profunzimea și spiri- tul de răspundere cu care au fost abordate problemele esențiale ale școlii ne întăresc convingerea că această conferință va exercita o influență pozitivă asupra desfășu- rării întregului proces de învăță- mînt, va da un nou impuls muncii de perfecționare multilaterală a instrucției publice din țara noastră, de formare a constructorilor socia- lismului și comunismului, (vii și puternice aplauze). Stimafi tovarăși, Conferința dumneavoastră are loc la începutul anului în care vom a- niversa un eveniment memorabil în istoria României — împlinirea unui sfert de veac de la eliberarea de sub jugul fascist; această săr- bătoare prilejuiește un amplu bi- lanț al profundelor transformări petrecute în structura de clasă a societății, în situația forțelor de producție și nivelul de trai al maselor, al realizării marilor idea- luri de libertate și dreptate socială pentru care au luptat clasa mun- citoare, țărănimea, intelectualita- tea progresistă, toți oamenii mun- cii, fără deosebire de naționalitate, în frunte cu partidul nostru comu- nist. (aplauze puternice). în același timp, în întreaga țară se desfășoară campania politică în întîmpinarea alegerilor de deputațî în Marea Adunare Națională și în organele locale ale puterii de stat, campanie organizată de Frontul Unității Socialiste — noul nostru organism social care înmănunchea- ză, sub conducerea partidului co- munist, principalele organizații de masă și obștești, toate clasele și forțele sociale ale orînduirii socia- liste, dînd expresie organizatorică unității moral-politice a întregului popor în jurul partidului și guver- nului. în acest pătrar de veac de exis- tenta liberă. Re—iz.a i o i-.tre-3-gi epocă istoriei ; au fast râs'.-rea te ta ia patere ttaseie ex- p«:^iaiaare. s-s torta» st pentru pr ia ce ră domr.ia poparcl— la stat. Licmdmd definitiv, ati: ia orașe cit și la sate, exploatarea omului de către om. clasa munci- toare, aliată cu țărănimea mun- citoare, au generalizat relațiile so- cialiste de producție în întreaga economie. Traducînd tn viată po- litica partidului comunist, poporul a lichidat într-o însemnată măsură înapoierea din trecut, ■ creat o puternică industrie națională, a trecut la modernizarea agricultu- rii și la dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei. S-au obținut succese remarcabile in dezvoltarea științei și artei, in făurirea noii culturi socialiste. In vasta operă de transformare revoluționară a socie- tății s-au afirmat viguros forțele creatoare ale națiunii noastre, ta- lentul și puterea de muncă ale în- tregului nostru popor. Prin efortul unit al tuturor celor ce muncesc, indiferent de naționalitate, pe pâ- mîntul României a triumfat pentru totdeauna orinduirea socialistă — cea mal dreaptă orinduire cu- noscută în istorie, (vii și pw- teroice aplauze). Pe temelia a- lianței muncitorești-țărănești înfăptuit unitatea socialistă a po- porului — uriașă forță dinamică a mersului nostru înainte; s-a ci- mentat prietenia dintre poporul român și naționalitățile conlocui- toare, problema națională găsto- du-și rezolvare in spiritul politicii naționale marxist-leniniste a par- tidului nostru. Partidul Comunist Român și-a dobindit recunoașterea unanimă a poporului ca forță poli- tică conducătoare a națiunii noastre socialiste, (aplauze puternice, pre- lungite). în cadrul marilor realizări do- bîndite de țara noastră în acești ani, un loc central ocupă ridicarea nivelului de viață material și spi- ritual al poporului — obiectiv su- prem al întregii politici și activi- tăți a partidului și guvernului nos- Aspect de la tucririie Cmjerinței Ezt Mere» tat- rol-irea bazei ua saiaruta au Receptat Irjtcaate eforturi sate- riata £a partea «satului. • arx-e- tăei. Nonei ta prima tm ai •ctuahjW oneros1. £3 h.șetto statuhd eu tari atacate pentru in- rtUmîat pesta 25 c-Lorta teu iar ta acest ea piar rl prevede Jceduri ta « adharde lei datarea thel- tueuior ria~ald postru tavățâ- stet. te wnflel aMtaBal Mta de pesta 4 la o=ti. RomAssa situin- ds-* du acesi Penet ta vedere la ca turei rito pe plan mondial Una dintre cefe mari reali- stei ata re^muhd nost-j sor-a’-st. eare e»!XteruI profuad al politici esltursțe a pertMuJta fi rtatnhd. este asigu- rarea graturtitxl corupte» a eroii pentru taci tsaerS. indiferent de stare soctaiă £ ta națxczLtste. EI orturile ta^ee de partid si guvern pentru dexroAtaeea rețetei InviUmintai-jf B perfecționarea instr-jețio: pvăAee «0 dat roade dense bit de raioeoee». Școala noas- tră de trata gndete a pregătit ta anii wetahsawSat ca ;ctarmc de- tasamest ta cadre de speeiaLșd ta toate prafestJe. de ingineri si Marți îl febrwrie 1969 5 pag. 23 ban* mnetori calificați cure ac adus : contribuție de preț la K>Iu*u~area enmpiezelor pro- t>me ase corstrocue: șoca liste, la taftortrea continuă a economiei și culturii patriei Aceste succese te- ma rcaoile tn pregătirea cadrelor, rezultatele deosebit de pozitive pe care numeroasele promoții date de scoală tn acest răstimp le-au do- bindit în producție infirmă in mod zdrobitor concepțiile retrograda susținute tn trecut de unii „pe- simiști* en privire la a șa-zi sa inca- pecitate a poporului nostru de a ♦ace fată cei tnțelor progresului In- dustrial de a stăpînl tehnica mo- dernă în producție, de a se ridica la nivelul țărilor cu o civilizație economică și tehnico-științifică avansată. Unii spuneau că este greu să treci la crearea unei in- dustrii moderne într-o țară de ță- rar.: In istoria sa. țăranul român a arătat insă, nu o dată, că este capabil să înfăptuiască adevărate minuni Acest lucru s-a dovedit cu prisosință și în perioada socia- lismului (vii aplauze). Realitatea a spulberat toate proorocirile pătrun- se de neîncredere în forța crea- tcare a poporului nostru, în inte- 1 secta și adaptabilitatea sa la ce- rințele progresului tehnic și soeial. Pe întreg cuprinsul tării au fost ridicate uzine și fabrici moderne, utilate cu tehnica cea mai avan- sată. a crescut într-un ritm im- presionant producția în toate ra- industriei socialiste. Aceas- tă este rezultatul muncii eroice a clasei noastre muncitoare, al hăr- niciei și competentei cadrelor de ingineri, tehnicieni și muncitori care, tr.vingînd greutățile, reușesc S.I-5Î însușească procesele tehno- togice modeme, să-și ridice conti- nuu calificarea profesională. Toate acestea demonstrează că avem un popor minunat, un tineret înzes- trat — atît la orașe cît și la sate — căruia, dacă îi creăm condiții pentru a se instrui pentru a-și însuși cuceririle cele mai noi ale fCo-itrnuc’e fn pap a 2-a) dezvoltare mtoulaterală a Si c-jftuzii, a invățămintu- rtozzânia socialistă. Aceste vzzează perfecționarea în sala Pătatului Republicii So- dAiJte cesfâțurat. In atleta ta 5—T februarie a_e, lucrănta CeaferistH nzțtottale ■ cs- dreior cliaruce. Everument remarcabil tn viata șeriu romineșu $1 a slujitorilor ei, CorJervr.ta a urutat unu; șir În- treg ce ntăsuri elancrate pe baza programuiui partidului nos- tru ta Stiinte: 1 ut mr. măsuri rcrjcturil ș: conținutului invătă- rr-intului nostru, irnbaztălățirea în- tregii activități a cadrelor didacti- ce. Conferința- care a reur.it peste 3 Cea s-au indicat liniile direct-ere ale perfec- ționării învățăm nrului nostru iar o serie de sa_~m concrete legate de aceasta au fost stab-uue ne acum doi ani. Mtaisterul învăță, minte tal era dator să actooe» ta «rest serii eu prcer-punuiire u f-nj» ta să nu aștepte nc-i st n-ri unpujsur. pentru a-si tadeplSEi toligatuxe ee-l re* *- neau. Sa—ma esențială este astic de a se trece ia acbune peruri re- cuperarea intimem ta înfâpcurea hotâririlor partidului st guvernul’- Așa cum s-a cerat te. iad.-u: con- ferinței dumneavoastră, taetuie tă se ia netetîrmt măsurile rmpcse de rezolvarea r- 'ttpăelor prcoleme legate de perfecucearea te—âta- mintului. La această munci 1L- nisterut ’nvătăm.tatalui trebure să țină seama ta mai mare măsură de cpui-a ri experiența Ier be cadre ddsmre domire să-s: adecă •coci’r*'rpe s rrogres; jte noastre M - ster-/ vrere să atragă tn ma< mare măsară c.t • ti.ele di*er-:ekK- insuiuț’i de vă»ctn?jv_ argatele ne -rtr o-te în acțMtnea Ce !—re a striaturi! 0 r»nt1nund»l orvreaa- /. de Invitam7-:. ceastă măsură reprenr.tâ un admi- re* salt ir. dezvoltarea instrucție: ;: educare: r-.e-e'avtec ••ere ceoseb:t de ‘a. ore- e asnere lăr- girii orizont-:;.- de nit :-ă ri în’.regu.j: popor, corescunzâto- ex'jenteior actuale și de . .o- aie societăți: noastre Trebu e însă spunem că stadiul orecât —lor pentru trecerea la reaî rarea ora<. tică a acestei măsuri r.u este pe de- plin mulțumitor. Deși urmează ca această hotărire să intre în vigoare chiar de la toamnă, s-a făcut încă puțin pînă la ora actuală pentru asigurarea bazei materiale necesare și mai ales pentru elaborarea programelor de tr.vățămînt Ministerul învățâ- mîntului trebuie să ia de urgență măsuri pentru remedierea acestei situații, asigurînd elaborarea te- meinică a noilor programe tn așa fel îneît viitorul an școlar să nu Înceapă sub presiunea unor pro- bleme nerezolvate, să nu tre- buiască să se recurgă la improviza- ții și soluții de moment care — după cum știți — aduc mari daune calității învățămîntului. Nici In domeniul învățămîntului profesional și tehnic nu s-au luat toate măsurile ce se impuneau, deși tn directivele Comitetului Central s-a subliniat cu tărie necesitatea stringentă a dezvoltării mai rapide a acestor categorii de școli. Tnvăță- mîntul profesional și tehnic nu se dezvoltă în pas cu cerințele economiei, atît datorită unor defi- ciențe în activitatea Ministerului Învățămîntului cît și lipsei de preocupare dovedită în acest sens de o serie de ministere economice Creșterea de aproximativ 5 ori față de anul 1938 a numărului de elevi ai școlilor profesionale și tehnice n-a putut face față ritmu- lui rapid de dezvoltare a indus- triei, care, în această perioadă, și-a sporit producția de aproape 14 ori și a cunoscut un intens pro- ces de modernizare. Slaba dez- voltare a învățămîntului profe- sional și tehnic s-a resimțit în producția materială, a făcut ca sectoare importante — construcția de mașini, chimia și altele — să ducă lipsă de muncitori de înaltă calificare, de cadre medii de spe- cialitate. Această stare de lucruri are repercusiuni negative asupra eficienței și rentabilității unor în- treprinderi, asupra productivității muncii și folosirii capacităților de producție, asupra realizării în ter- menele planificate a parametrilor proiectați la o serie de noi obiec- tive industriale. Ministerul învă- țămîntului, conlucrînd strîns cu celelalte ministere, trebuie să ur- genteze măsurile pentru dezvolta- rea cu precădere a învățămîntu- lui profesional și tehnic — fărâ de care nu se poate concepe asi- gurarea cadrelor calificate cerute de întreprinderile noastre, de în- treaga economie. îmbunătățirea situației în do- meniu] pregătirii muncitorilor și tehnicienilor face necesară re- examinarea duratei de școlari- zare în sensul reducerii sale, punîndu-se accentul îndeosebi pe disciplinele de care depinde însu- șirea temeinică a meseriei. O situație mai bună avem în privința asigurării cu cadre de nivel superior, deși și aici se re- simte un deficit de specialiști, mei aies în ramuri ca automatica, fo- iosirea mașinilor de calcul. în energia nucleară ri în alte domenii. Se poate afirma că, pe ansamblu, ecor.c-mis noastră r.u d jee l:psâ de ingineri, car. d=~ păcate, datorită lipsei de cadre medii, uni: dintre et stat foloș.ț; ta munți inferioare pregătirii ier. menri rare ar tre- bc: executate ce tenricterd și maiștri. Utilizarea rat ona i a ir.- rner.ior este tazreurată șt de fap- tul că ur:: d -tre aceștia primesc !n prezent o pregătire de specia rate prea f-guscă. Este, ce aceea, necesar ea Mir. rieru] î-ivâtămf-- ta. cctacc-are c- celelalte e -re să z-i rve-iuate un ruma) r| nu acx- - - '-re cafrarea r'-.-tre're r—~-. i ~---e se- ri-«se interese'"r întreprinderilor in-fust-vțe, scrieri ta noastre. v-;ven.! Tn. Stămînuitei. ru re-.—<-;l detearto — “-'elcr econo- ----e. ai specialiștilor cu înaltă Pregătire, trebuie să asig'ire în cel —' v v-t t:mp eliminarea atît din ț- ări.m'ntc! profesional cît și din ă‘ă—superior a manuale- tac și cursurilor deoășite. care nu mai au contingența cu realită- t e producției noastre industriale, eu stadiul progresului tehnic și economic, (aplauze). Numai o foar- te bună informare și cunoaștere a tot ceea ce este nou în știință și o muncă intensă de reexaminare cri- tică și creatoare a fiecărui program de Invățămînt și a fiecărui ma nual sau curs, un deosebit discer- nămînt în selectarea cunoștințelor predate pot asigura modernizarea realâ a conținutului învățămîntu- lui nostru de toate gradele. învă- țămîntul trebuie să pornească de la datele realității obiective, de la nivelul actual și de perspectivă al industriei și celorlalte ramuri economice. pregătind specialiști capabili să lucreze cu maximum de randament în condițiile date ale tehnicii și economiei noastre Ridicarea nivelului științific, al cursurilor și manualelor în învă- țămîntu) profesional, liceal și su- perior, legarea lor strînsă de reali- tatea practică a economiei și cultu- rii țării noastre depind, în mod hotărîtor. atît de buna pregătire științifică a cadrelor didactice, cît și de dotarea corespunzătoare a laboratoarelor școlilor și facultă- ților cu aparatura și utilajele nece- sare activității practice a elevilor și studenților. Trebuie să înțelegem, tovarăși, că nu este suficient să vorbim nu- mai despre necesitatea moderniză- rii continue a conținutului științific al învățămîntului. ci să acționăm practic, găsind modalitățile concre- te pentru înarmarea tuturor cadre- lor didactice cu cele mai noi descoperiri ale cunoașterii umane, în fiecare sector de activitate. Este întru totul îndreptățită do- rința exprimată de o serie de vor- bitori tn această conferință ca Ministerul învățămîntului să adop- te un sistem operativ și eficient de informare a cadrelor didactice cu tot ceea ce apare nou în știință, în domeniile respective de activi- tate. Trebuie studiate cu toată atenția propunerile făcute tn con- ferință privitor la crearea unor case sau cabinete județene ale cadrelor didactice, care să asigure atît o bogată documentare tehnico- științificâ corpului profesoral, cit și ținerea acestuia la curent cu toate noutățile în domeniul științei pedagogice, în vederea perfecțio- nării pregătirii sale științifice și didactice. (aplauze prelungite). Aceste cabinete trebuie să se bucure de sprijinul celor mai bune cadre de specialiști, oameni de știință, profesori cu experiență bogată, devenind în același timp centre ale unui intens schimb de experiență între toți slujitorii școlii, importante nuclee de cerce- tare științifică ale cadrelor didac- tice. Esențial este ca toate aceste probleme să treacă din stadiul de deziderat ta stadiul organizării concrete, realizlndu-se ta fapt doleanțele justificate ale cadrelor noastre didactice, (vii aplauze). Ața cum am mai arătat o con- diție importantă a legării strinf-c* în în- vă tartar» a feri m ;'tâ vreme ne- g vata ț- ret;» ta a-ătatn. dn rărite, că - >r. prere-t ea nu re afta :ncă ța nivel.' iec.t Sînt îwâ rr. cris ca»d.-e care a* se m*- r.desti activ ta frontal științific, '.-si z.d — a jogoires z-atr-n-tru-tat; sti ve ~—.â-es' ■ a c- -râs re '-î'tare Lx stă î- â t o ; »-,zare a '~"e re de eerre- tare te d rertia awar mire'»» • drept, ăespre cercetare» ștan- • fe învățămtat ae vorbește in preeect decta de ntat. t«r te. re petwle aaeatftMM oroaizărb d dnm-:.'tar- «sie m st-. — c%. vis _T-s-.tta Cu toate acestei Sf—s*- recdfie cerute de dezvoltarea Urii - cadrul unui plan unic. Este ne- resar a Mteirterul învățî-tanteh-i și Cocsi.'iul Național al Cercetări! S' nti'.re să act:ntr-o strinsă colaborare pentru activi- zarea eit mai rapidă a forțelor ști- inrfiee din invățâmint, pentru to- ț-sirea acestui val orna potențial în interesul progresului invățămîntu- lu: și al științei românești. Conferința dumneavoastră a dez- bătut pe larg proiectul de statut a) personalului didactic, care ur- mează să capete putere de lese; cuprinzînd drepturile si îndatori- rile cadrelor didactice, precum și reglementări precise cu privire Ia organizarea șl desfășurarea activi- tății în școli și facultăți, acest sta- tut va contribui la așezarea mai bună a raporturilor din cadrul in- stituțiilor de invățămînt. la întări- rea spiritului de ordine $1 disci- plină în întreaga viață școlară șl universitară. Va fi. desigur, necesar ca Ministerul învățămîntului să examineze cu atenție sugestiile fă- cute cu privire la 'mbrnătâtirea statutului, spre a-1 face cît mai a- decvat importantelor funcțiuni ce-i vor reveni în buna desfășurare a învățămîntului nostru. Perfecționarea continuă a învă- țămîntului de toate gradele im- pune atît studierea atentă a ce- rințelor societății noastre, genera- lizarea experienței pozitive pe care am dobîndit-o în decim®»! tim^”1-ji ' în organizarea instrucției publice, cît și cunoașterea documentată a direcțiilor de orientare, a struc- turii și cursului pe care îl ur- mează în epoca actuală școala, pe plan mondial. Este știut că pro- blema adaptării școlii Ia cerințele noi ale dezvoltării sociale, organi- zarea ei în pas cu marile cuceriri ale revoluției tehnico-științifice in- ternaționale preocupă îndeaproa- pe forurile guvernamentale și de specialitate din toate ță- rile lumii, corpul profesoral și ma- sele tineretului de pretutindeni. Tocmai de aceea este necesar să ținem seama de realizările valo- roase dobtndlte în alte țări pe pla- nul organizării școlare, să folosim tot ceea ce este mai bun în ex- periența internațională pentru asi- gurarea progresului continuu al școlii noastre, corespunzător cerin- țelor construcției socialiste în Ro- mânia. (aplauze puternice). Stimați tovarăși, Este un adevăr incontestabil că școala. învățămîntul nostru de toate gradele constituie factorul hotărîtor în instruirea științifică și culturală, în educarea multilate- rală a tinerelor generații. Confe- rința dumneavoastră a acordat un loc important dezbaterii probleme- lor legate de educația comunistă a tineretului din școli și universități. Consider întru totul justificată a- ceastâ atenție, problema educației comuniste a tineretului situîndu-se in centrul preocupărilor partidului nostru, ale întregii societăți, care a- cordă o importanță de prim ordin fizionomiei moral-politice a schim- bului de mîine — viitorul însuși al patriei. Analizarea atentă a acestei importante probleme sociale se im- pune cu atît mai mult cu cît para- lel cu remarcabilele succese obți- nute în creșterea și educarea noi- lor generații în anii socialismului, în activitatea desfășurată de școală în această direcție continuă să persiste încă o serie de ne- ajunsuri serioase Educația comunistă a tineretului mai este încă concepută de unii to- varăși ca o activitate ce se rezumă exclusiv sau in cea mai mare parte la predarea unor teze ge- nerale despre socialism și comu- nism, la însușirea de către elevi șl studenți a prevederilor unor hotă- riri de partid și de stat O ase- menea viziune despre munca de educație comunistă are un carac- ter simplist nu corespunde exi- gențelor deosebite ale operei de edificare a unei societăți socialiste moderne, nivelului la care a ajuns cunoașterea umană in epoca con- temporană. cerințelor construirii înaltei civilizații comuniste pe pă- mintul patrie: noastre, (vii aplauze). A crește noile generații tn spiri- tul comunismului înseamnă, pe de o parte, a ie ajuta să se ridice la nivelul cunoașterii științifice pro- prii aceste; jumătăți de secol, să-și însușească chintesența științelor moderne fără de care nu poete fi conceput asta zi progresul societății, să devină specialiști de înaltă com- petență si- pe de altă parte, să asimileze c vastă cultură generală, urna.-, .stă. să-ș! însorească concep- ția materslist-d alem.ică care le dă o reprezentare clară asupra rostu- lui țar in societate. L ajută să tn- telează persp-cctivele și sensul dez- voftării isterice, imperativele ma- xre ale vremurilor noastre. Numai îrr.binînd armonios «ceste laturi fundamentale, inseparabile ale e- ducației. cr-.stal!z5nd astfel perso- nalitatea eievilor și studenților, vum putea forma cu adevărat un t reret te. stare să 31x3 mai de- parie făclia progresului, să con- tinue cu succes măreața operă de cc-nstruire a socialismului și comu- nismuiui in România, (aplauze pu- ternice. prelungite). în acest sens, o importanță deo- reb'tă are. pe lingă perfecționarea predării cunoștințelor de speciali- tate — la care m-am referit pe I -re te cursul acestei expuneri — predarea d sop inelcr umaniste si « ri: -te -r ree-L e. întreteiptex* i- P- .= si asp -at 1 » avansate ase ce- '* ~a —— -»•» — tt. precum r t —• «cciscșt. t “ta; «.tdetati: noastre, la cen- ir.j se af:4 ai :—tarea mui- • î m i « p»rs.cna ■rin '-mutei. 1-^-- d =c-o-ne «tet cher a te să ----- • '? -ta.;-»; •p-ri-.a't a ' ’ să '• *ta''e c--v -ît— .—.t- ve «i (jte ei — t=-t. xtv1 oe-- tta Bicjîr*» » -• 're-»ate ri dreo- tate cqțwM •> teerfl metampo- rsre Un ioc ~porta.-' octipă In pre- grame e âe ir.’. i'ăm'r.t . cee si u-iverHtat: cișc.p t-e ea tatoria. estetica, litera tara ș; .ingv.suca. istoria artei -r — care au menirea ce a der. o?ta cultura generata a tinerilor. Aceste catedre trebuie să fie tribune de luptă pentru o pc- z ție înaintată în cultură șl artă, pentru combaterea concepțiilor i- dealiste, retrograde, rara pot avea repe—taium negative asupra con- științe: ș: gindirii tineretului. Din păcate trebuie să spunem că unele din aceste catedre nu-și în- deplinesc în cele mai bune condjții această misiune. în unele cursuri își mai fac loc confuzi:, de la tribuna școlii se mai propagă pe alocuri. Intr-un fel sau altul, concepții sau mentalități înapoiate. Unele capitole de istorie națională și universală, de Istorie a curente- lor de gîndire filozofice, estetice, literare și artistice sint prezentate în mod necritic, nedlalectfc. de pe poziții obiectiviste. Tn legătură cu aceasta, aș dori să mă refer din nou la ceea ce am spus la plenara Comitetului Central din aprilie a- nul trecut și anume că se impune ca toți tovarășii care lucrează în acest sector să dovedească mai multă exigentă în primul rînd față de ei înșiși și tn aceeași măsură față de pregătirea studenților. Tre- buie să arătăm că, din păcate, toc- mai de la facultățile de științe u- manistice unii absolvenți cămin cu anumite confuzii. De ce se în- timplă lucrul acesta ’ Sîntem în- dreptățiți să ne punem întrebarea : cum este posibil ca la anumite ca- tedre chemate să se ocupe de pre- darea filozofiei noastre, de înarma- rea tineretului cu concepția mate- rialist-dialectică despre viață să-și facă loc asemenea confuzii ? Nu cumva la unii tovarăși din corpul didactic însuși persistă confuzii ? Cred că putem afirma, fără teama de a greși, că realitatea este toc- mai aceasta, că într-adevăr unele cadre didactice nu dovedesc sufi- cientă claritate și combativitate în predarea acestor științe, (manifes- tări aprobatoare în sală). Catedrele la care m-am referit trebuie să-l a- jute pe elevi și studenți să se o- rlenteze în selectarea și interpreta- rea justă a vastului tezaur de va- lori spirituale ale poporului nostru și ale umanității, să dobîndească criterii științifice — în lumina principiilor filozofiei materiallst- dialectice — de apreciere a cu- rentelor de Idei vechi și noi care s-au înfruntat și se înfruntă în societate, să-și educe gustul estetic, să militeze pentru o cultură socia- listă. angajată, pusă în slujba pro- gresului social. Ele trebuie să-f ajute pe tineri să facă o distincție netă între ceea ce este cu adevărat valoros sî avansat în creația con- temporană de ceea ce exnrimă in- fluența ideologiei reacționare a Imperialismului, de ceea ce repre- zintă decadență în cultura promo- vată de clasele exploatatoare. Așa cum s-a subliniat pe bună dreptate în cadrul conferinței, ne- ajunsuri serioase continuă să per- siste și în activitatea catedrelor de științe sociale. Unele cursuri și se- minarii de științe sociale se des- fășoară în mod schematic și sim- plist, se reduc la memorarea me- canică a unor formule generale lipsite de suflul proaspăt al pro- blematicii vieții, rupte de tumultul creator al gîndirii sociale din țara noastră, de preocupările ideologice multilaterale ale întregului nostru partid. Unele cadre didactice oco- lesc dezbaterea vie a unor pro- bleme arzătoare, de stringentă ac- tualitate în gîndirea social-politică șl economică, nu stimulează schim- bul viu de idei — singura metodă de clarificare aprofundată a pro- blemelor. Științele sociale trebuie să abor- deze cu Îndrăzneală procesele lu- mii contemporane, să răspundă nemijlocit și convingător aspirației legitime a tineretului de a înțelege, de a cunoaște. Filozofia noastră revoluționară, marxism-leninis- mul. își afirmă superioritatea față de ideologiile adverse tocmai prin capacitatea de a găsi răspunsuri fundamentate la întrebările pe care și le pune tineretul, ca și orice cetățean, cu privire la soarta omului, la perspectivele dezvoltă- rii societății, la multitudinea de aspecte ale existenței sociale. Ideo- logia noastră trebuie să contribuie la formarea gîndirii creatoare a noilor generații, să stimuleze pa- siunea pentru adevăr în știință și viață, să contribuie la dezvoltarea cunoașterii, pe baza generalizării rezultatelor practicii șl a noilor cu- ceriri științifice, a fenomenelor re- levate de dezvoltarea socială con- temporană. Știm cu tetii că marxtsm-leni- nismul nu este o dogmă, ci o ști- ință vie. creatoare; numai cei care înțeleg și fc’osesc materialis- m :l dialectic ca o metodă de cer- cetare a dezvoltării societății sînt In stare să înțeleagă fenomenele, evenimentele, să aibă o perspectivă clară. Trebuie «5 «ubliniem că par- tidul nostru re străduiește ca, fo- losind materialismul dialectic, în- vățătura marxist-leninistă ca o metodă de cercetare, să cunoască sensul evoluției sociale, sensul lup- tei revoluționare în lume și, pe a- ceastă bază, să elaboreze linia sa politică generală, atît în ce pri- vește dezvoltarea internă, cit și activitatea internațională. Putem spune, fără a ne îngimfa, că, în li- nii generale, partidul nostru reu- șește să acționeze în acest spirit Vom realiza și în viitor acest im- perativ dacă în toate domeniile de a:t:v:tate — inclusiv în învăță- — 7-.i — vom acorda atenție Insu- ț s Inteleger-.i creatoare a mar- x .sm-letu.-. jrruiuu » ma'.eriaita- r-.'.u: diîiemic. (aplane pateraice, Scxta i. intregui eorp prtfescral trebuie să 'ok~ească ms: bine lar- g - oo« bii.tați de care dispun pemru formarea etică și civică a • .---re- generații, pentru a sădi in C' -rt-. r.ta acesteia respectul fată c ? murcâ. dragostea fată de patrie, .-terr.--rior.«’.i«mul socialist, des-o- ta — e-tul fată de cauza sociailsmu- ta: ș; rrr’jr/mulul, principiile drertahi și echității sociale, nor- m"7e unei comportări înaintate In viată Cadrele didactice au datoria m cultive spiritul de disciplină ți rdir.e tn îndeplinirea obligațiilor cv revin elevilor și studenților atît In școli și facultăți, cît și în muncă ți viață. Apare astfel, tovarăși, ca un ade- văr Incontestabil, faptul că răspun- derea pentru educația comunistă a ti-.eretului revine întregului nostru corn didactic, tuturor catedrelor ți disciplir.eior școlare care trebuie să participe in mod activ și ne- mijlociu pe planuri multilaterale, la pregătirea științifică ți culturală a e’evilcr ți studentilor, la for- marea lor spirituală, la cultivarea ir. gîndirea și conștiința lor a con- cepție: noastre despre lume și viață. Numai astfel școala își va putea aduce o contribuție de mare preț la instruirea si pregătirea pen- tru viață a tineretului patriei, a noilor generații în fața cărora stă sarcina de onoare de a-și consacra energia, priceperea, competența și entuziasmul tineresc înfloririi na- țiunii noastre socialiste, (aplauze puternice). Tovarăși, Un rol deosebit de Important în dezvoltarea școlii noastre de toate gradele au organele de partid ju- dețene și orășenești, comitetele și organizațiile de partid din școli și facultăți. Reunind un puternic de- tașament de comuniști — mai mult de jumătate din numărul cadrelor didactice — organizațiile de partid dispun de o mare capacitate de în- riurire pozitivă a întregii vieți școlare. Organizațiile de partid trebuie să se manifeste mai activ în toate domeniile vieții școlare și universi- tare, pentru a asigura aplicarea întocmai a politicii partidului cu privire la dezvoltarea continuă a învățămîntului din țara noastră. Ele au datoria să se preocupe în continuare cu toată atenția de pri- mirea în partid a celor mai bune cadre didactice și, totodată, a unui număr mai mare de studenți dintre elementele cele mai valoroase, asi- gurînd ca în fiecare facultate și în fiecare an să existe puternice organizații de partid, care să pro- moveze ferm linia partidului și gu- vernului în întreaga viață univer- sitară. Este necesar ca șl comitetele județene, municipale și orășenești de partid să se preocupe mai in- tens decît pînă acum de îndruma- rea școlilor și facultăților, să spri- jine tn mat mare măsură activi- tatea organizațiilor de partid din aceste unități. Considerăm că sar- cina principală care revine orga- nelor și organizațiilor de partid în învățămînt este aceea de a dina- miza activitatea organizatorică concretă pentru traducerea în viată a directiv»tar rAMiui>i șl a prevederilor Legii învățămîn- tului. Organizațiile de partid trebuie să combată cu tărie tendin- țele de tergiversare a aplicării hotărîrilor adoptate, de înlo- cuire a muncii organizatorice con- crete cu declarații generale și angajamente formale. Ele au dato- ria de a milita pentru dezvăluirea deschisă a lipsurilor și neajunsuri- lor din activitatea instituțiilor de învățămînt, de a cultiva un spirit de înaltă exigență partinică în școală, de consecvență în înfăptui- rea programului de dezvoltare și modernizare a învățămîntului pen- tru crearea unei atmosfere de or- dine și disciplină indispensabile bunei funcționări a sistemului nos- tru școlar. îndatoriri importante re- vin organizațiilor de partid din în- vățămint în direcția activității de educație comunistă a tinerilor, de dezvoltare a conștiinței lor de cetățeni devotați ai patriei noas- tre, de formare a trăsăturilor eti- ce proprii omului nou al orîn- duirii noastre socialiste. în felul acesta organele și organizațiile -de partid își vor afirma și în acest domeniu rolul de forță dinamică a vieții noastre sociale, misiunea de forță politică conducătoare, încre- dințată de societatea noastră socia- listă. (vii aplauze). în îndeplinirea tuturor obiecti- velor la care m-am referit, im- portante sarcini revin și organiza- țiilor sindicale din școli și facul- tăți. Colaborînd mai strîns cu Mi- nisterul învățămîn+ului, cu condu- cerile instituțiilor de învățămînt, Uniunea sindicatelor din învăță- mînt, organizațiile sindicale ale cadrelor didactice trebuie să aducă o mai mare contribuție la înfăp- tuirea programului de măsuri sta- bilit de partid în vederea perfec- ționării și dezvoltării instrucției publice in țara noastră, ridicării nivelului muncii profesion* e și educative a întregului nostru rorp profesoral. Sarcini de mare răspundere re- vin organizațiilor Uniunii Tinere- tului Comunist, asociațiilor studen- țești și organizațiilor de pionieri, care cuprind cea mal largă masă a tineretului din școli și facultăți. Aceste organizatii trebuie să aibă un rol mai activ în viata școlii, să acționeze mai intens, prin mijloace variate, pentru educația comunistă a elevilor și studenților, pentru cultivarea dragostei de învățătură a acestora, a spiritului datoriei și responsabilității sociale, unei ati- tudini demne, înaintate în școală și în societate, a fiecărui tînăr. La rîndul lor, în conformitate cu noua lege de organizare și func- ționare a consiliilor populare, or- ganele locale ale puterii de stat au atribuții lărgite în domeniul con- ducerii activității de instrucție pu- blică, al eforturilor pentru ridica- rea continuă a nivelului științific și educativ al procesului de învă- țămint în toate școlile. Este necesar ca Ministerul Tr« vățimintului. celelalte ministere ■ Instituții centrale care au răspuiW deri In buna funcționare a școl^ organele de partid și de stat ju- dețene, conducerile instituțiilor școlare să analizeze cu maximum de seriozitate și răspundere criti- cile și propunerile făcute de ca- drele didactice, să tragă concluziile corespunzătoare din analiza făcută în cadrul Conferinței Naționale și mai ales să întreprindă de urgență măsurile practice ce se impun pen- tru soluționarea numeroaselor probleme ridicate. Considerăm, tovarăși, că dispu- nem de tot ceea ce eate necesar — un valoros corp profesoral, un tineret harnic și entuziast, o bază materială în continuă dez- voltare și un program de perspectivă clar — pentru a putea înfăptui în cît mai bune condiții indicațiile Congresului al TX-lea al partidului în domeniul dezvol- tării și modernizării învățămîntu- lui, hotărîrile plenarei din apri- lie 1968, Directivele Comitetului Central fi noua Lege a învățămîn- tului, asigurînd astfel ca școala noastră să-și îndeplinească din ce în ce mai bine înalta ei misiune socială. Sîntem convinși că în cel mai scurt timp vom putea con- stata o îmbunătățire simțitoare a întregii activități în domeniul în- vățămîntului. (aplauze). Stimați tovarăși, Punînd în centrul activității sale desăvîrșirea construcției socialis- mului, statul nostru acordă în același timp o atenție deosebită problemelor internaționale. Tn întreaga lor activitate parti- dul și guvernul pornesc de la fap- tul că între sarcinile naționale — făurirea bazei tehnico-materiale, dezvoltarea învățămîntului, știin- ței, culturii și ridicarea bunăstării întregului popor — și sarcinile in- ternaționale — prietenia și cola- borarea cu țările socialiste, promo- varea unei politici de pace și prie- tenie cu toate popoarele lumii, so- lidaritatea cu toate forțele antiim- perialiste — există o strînsă inter- dependență și unitate dialectică. Numai îmbinînd în mod armonios aceste două laturi ale activității noastre politice se poate asigura rezolvarea cu succes a sarcinilor construcției socialiste și, în același timp, se poate contribui activ la cauza socialismului și păcii în lume, (aplauze puternice). Pornind de la aceste consideren- te, Comitetul Central al partidului și guvernul țării noastre pro- movează o politică externă activă în centrul căreia se află prietenia și colaborarea cu țările socialiste. Noi considerăm că în condițiile de azi, cînd între țările socialiste se manifestă deosebiri de păreri și di- vergențe într-o serie de probleme ale dezvoltării contemporane, avem datoria, atît fată de poporul nos- tru, cît și fată de sistemul mon- dial socialist, față de cauza socia- lismului în general, de a milita neobosit pentru depășirea situației actuale, pentru normalizarea și în- tărirea unității țărilor socialiste, (aplauze puternice, prelungite). > PAGINA 2 Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pag. a 2-a) Noi considerăm că deosebirile de păreri sînt vremelnice și că datoria fiecărui partid comunist din țările socialiste este de a acționa pentru lichidarea divergențelor șl întări- rea unității pe baza principiilor marxist-leniniste — internaționa- lismul socialist, egalitatea în drep- turi, respectarea independentei și suveranității, neamestecul în tre- burile interne și întrajutorarea to- vărășească. Pentru a face să triumfe aceste principii este nece- sar să se înlăture cu hotărîre gre- șelile și practicile nejuste care și-au făcut loc în decursul anilor, (vii aplauze). încercările de justi- ficare a greșelilor, precum și apa- 4. riția unor noi teze care contravin principiilor marxist-leniniste, cum este teza „suveranității limitate", nu fac decît să complice lucrurile, < să frîneze procesul de refacere și întărire a unității. Partidul Comunist Român este ferm hotărît să militeze neobosit pentru înlăturarea neînțelegerilor existente, pentru întărirea priete- niei și colaborării cu toate țările socialiste, (aplauze Îndelungate). Partidul nostru acordă o impor- tanță deosebită relațiilor de cola- borare frățească cu partidele co- muniste și muncitorești din țările capitaliste, manifestîndu-și solida- ritatea internaționalistă cu oamenii muncii de pretutindeni. Conside- răm că deosebirile de păreri într-o problemă sau alta nu trebuie să afecteze relațiile dintre partidele comuMste. In situația internațio- nalăJR ezi se impune, mai mult ca oriei®!, întărirea solidarității co- muniștilor din toată lumea, (aplau- ze puternice). Unitatea mișcării comuniste șl muncitorești internaționale poate fi reală și puternică numai dacă se bazează pe unitatea de monolit a fiecărui partid. De aceea noi con- siderăm că nu trebuie admisă nici o acțiune care slăbește unitatea partidelor comuniste și muncito- rești. Dacă într-un partid sînt de- osebiri de păreri asupra unor pro- bleme, este evident că ele trebuie rezolvate în spirit partinic în In- teriorul acestuia, urmărindu-se în- tărirea unității de luptă a tuturor comuniștilor. In asemenea situații, orice amestec din afară nu poate decit să dăuneze partidului res- pectiv, cauzei luptei revoluționare și socialismului. Partidul Comunist > Român se pronunță pentru dezvol- * tarea relațiilor de colaborare cu celelalte partide comuniste frățești, pentru întărirea unității mișcării comuniste, deoarece numai așa a- e mata își va putea realiza rolul său ■ forță socială de avangardă în JBvoItarea societății contempora- iW In lupta pentru pace și socia- lism. (vil aplauze). Stimați tovarăși, în împrejurările actuale, cind în atmosfera politică mondială per- sistă atîția germeni ai neîncrederii și tensiunii, problema cardinală este înmănuncherea eforturilor tu- turor forțelor progresiste, ale tutu- ror statelor, mari și mici, pentru a asigura continuarea procesului de destindere, pentru eliminarea fo- carelor de neliniște și conflict, pen- tru însănătoșirea relațiilor și dez- voltarea colaborării internaționale. Consacrîndu-se acestor obiective, partidul comunist și guvernul Republicii Socialiste România răspund în cel mai Înalt grad țelurilor societății noastre so- cialiste, preocupărilor profund pașnice și constructive ale între- gului nostru popor. înfăptuirea destinderii, dezvoltarea unor relații normale între state reprezintă totodată o cerință obiectivă a vieții internaționale. Ea decurge din In- teresul vital al întregii omeniri de . a evita un cataclism termonuclear, * din năzuințele popoarelor de a se ccnsacra ridicării nivelului de trai, din dorința arzătoare a națiunilor recent trezite la viață de a lichida moștenirea trecutului de asuprire colonială, din nevoia intensificării schimbului de bunuri materiale și spirituale, ca o condiție a progresu- lui general în epoca noastră. Toc- mai de aceea politica ce se inspiră din aceste cerințe șl deziderate su- preme se bucură de adeziunea de- plină a popoarelor, a opiniei pu- blice de pretutindeni. în același timp, acțiunile care se înscriu în tiparele învechite și discreditate ale „războiului rece", încercările de a frîna cursul spre destindere întîmpină dezaprobarea categorică a opiniei publice internaționale. întreaga viață internațională în- vederează că una din condițiile fundamentale ale progresului pe calea dezvoltării încrederii și co- laborării dintre națiuni este așeza- rea fermă a raporturilor dintre state pe temelia solidă a principii- lor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc. Respecta- rea strictă a acestor principii, a dreptului sacru al fiecărui popor de a-și hotărî singur destinele, de a-și alege de sine stătător căile dezvoltării, de a-și exercita pre- rogativele suveranității naționale, reprezintă premisa esențială a unei colaborări internaționale eficiente și rodnice, chezășia consolidării păcii în lume, (aplauze puternice). Progresul destinderii, consolida- rea securității internaționale nu se realizează spontan, de la sine, și nici nu se poate limita numai la declarații de intenții. Destinderea reclamă eforturi stăruitoare din partea tuturor, o politică activă, constructivă, dezvoltarea contacte- lor și abordarea problemelor majo- re pe calea tratativelor, găsirea căilor de soluționare a probleme- lor în suspensie în viața interna- țională, în relațiile dintre state po- trivit cu interesele întregii omeniri, cu Interesele păcii și colaborării. Un rol profund dăunător au mă- surile care duc la activizarea cursei înarmărilor — de genul ce- lor luate în cadrul recentelor re- uniuni ale N.A.T.O. — actele cu caracter militar — cum sînt orga- nizarea de manevre cu participa- rea mai multor state, la granițele altor țări. Asemenea manevre nu pot fi socotite decît demonstrații de forță, care urmăresc scopuri de intimidare, tind să creeze neliniște și încordare, nu pot decît să aducă grave prejudicii intereselor popoa- relor de pe continentul european și din toată lumea. Nu pe această cale, nu prin zăngănit de arme se poate obține destinderea, se pot îmbunătăți relațiile dintre state ; prin caracterul și consecințele lor asemenea manifestări amintesc de practicile discreditate ale „războ- iului rece' și, ia nici un caz, nu au nimic comun cu metodele și interesele destinderii, colaborării și păcii între popoare (vii aplauze). Iată de ce Comitetul Central al partidului, guvernul român con- sideră că ar fi în interesul tuturor popoarelor, al cauzei păcii și'secu- rității dacă s-ar renunța la aseme- nea manevre și demonstrații mili- tare. (aplauze puternice, îndelung repetate). Ca țară europeană, România este vital interesată în evoluția pozitivă a raporturilor dintre statele con- tinentului nostru, în instaurarea unui climat de pace și securitate. Noi considerăm că absolut toate popoarele de pe continent, ca și popoarele de pretutindeni, care știu că înfruntările armate din Europa au atras în viitoarea lor și populațiile altor continente, sînt interesate ca Europa să nu mai devină niciodată centrul și teatrul unor noi conflagrații mondiale, ci terenul unei conlucrări fertile pen- tru valorificarea potențialului ma- terial și uman al fiecărei țări, în interesul progresului general al păcii pe continent și în întreaga lume. Calea sigură pentru realiza- rea acestui deziderat este așeza- rea relațiilor intereuropene pe baze noi, sănătoase, intensificarea colaborării economice, tehnico- științifice, politice și diplomatice dintre toate țările, fără deosebire de orînduire socială, lărgirea con- tactelor între reprezentanții țări- lor europene. Desigur există încă forțe care se opun unui asemenea curs al dezvoltării relațiilor în Europa. Tocmai de aceea este necesar să se desfășoare o luptă activă împo- triva imperialismului și reacțiunii internaționale, a forțelor milita- riste și revanșarde care se opun tendințelor de însănătoșire a rela- țiilor și climatului internațional. Un rol esențial în această luptă îl au tocmai acțiunile pozitive pentru normalizarea relațiilor și dezvolta- rea colaborării între statele eu- ropene. Considerăm că acesta este spiritul în care sînt chemate să acționeze țările europene, mari și mici, care se simt responsabile pentru destinele popoarelor lor și ale întregii Europe. Nu trebuie precupețit nimic pentru ca acesi spirit să triumfe în relațiile inter- naționale! România este hotărîtă să consacre și în viitor toată atenția și eforturile sale înfăptuirii acestor obiective, cu convingerea că aceas- ta reprezintă o contribuție de sea- mă la cauza păcii în Europa și în lumea întreagă, (aplauze puternice). In direcția dezvoltării progre- siste a lumii contemporane, a apă- rării păcii și securității popoare- lor, acționează în zilele noastre forțe uriașe — țările socialiste, clasa muncitoare internațională, mișcarea comunistă, tinerele state independente, popoarele care se ridică pentru scuturarea jugului colonial, cercurile largi democra- tice, opinia publică progresistă din întreaga lume. Noi ne exprimăm încrederea că, prin întărirea unită- ții lor, prin acțiunea lor hotărîtă, aceste forțe pot asigura desfășu- rarea unui curs pozitiv al vieții internaționale, pot înlătura obsta- colele ridicate de cercurile impe- rialiste în calea însănătoșirii rela- țiilor internaționale, pot asigura succesul luptei pe calea destinderii, păcii și colaboiării intre popoare, (vii aplauze). Stimați tovarăși, în încheiere vă rog să-mi per- miteți să-mi exprim convingerea că lucrările conferințe: dumnea- voastră vor constitui un puternic imbold în munca întregului corp profesoral pentru dezvoltarea ș: perfecționarea continuă a învătă- mîntului de toate gradele, pentru realizarea programului Partidului Comunist Român de edificare a socialismului în patria noastră, (a- plauze puternice). De munca dumneavoastră, tova- răși. depind pregătirea și formarea unui tineret cu?„ temeinic instruit, pătruns ce tfesiun.le socialismului, animat de înalte ««itlmrfit# palrio- a _ne: zene“‘u csoebiie să ducă mai departe cu succes ștafeta . 1, 3 SOC132 isTî”: uFLii Șî CO” ,:i în România, (aplauze prelungite). Doresc să din nou că partidul și dau o înaltă apreciere învățătorilor și profesorilor din în- treaga țară, acordă toată cinstirea muncii de răspundere pe care o desfășoară aceștia pentru instrui- rea și educarea tineretului patriei noastre, contribuției importante pe care ei o aduc la progresul Româ- niei pe drumul civilizației socia- liste. (vii și îndelungi aplauze). Dați-mi voie, stimați tovarăși, să adresez, de la tribuna acestei con- ferințe, în numele conducerii de partid și de stat, calde felicitări în- tregului nostru corp profesoral pentru rezultatele obținute și să vă urez dv. și tuturor cadrelor didac- tice succese tot mai mari în în- deplinirea nobilei misiuni pe care o aveți, (aplauze puternice, înde- lungate). Sîntem încredințați că slujitorii școlii, folosind condițiile create de partid și de stat, preocupîndu-se permanent de îmbunătățirea pro- cesului instructiv-educativ. își vor îndeplini cu cinste îndatoririle de măre răspundere ce le revin, dînd țării cadre tot mai temeinic pre- gătite, capabile să ridice pe trepte și mai înalte viata materială șl spirituală a patriei, să adauge noi și durabile realizări edificiului nostru socialist, să contribuie la făurirea viitorului fericit al po- porului nostru, (aplauze puter- nice). Să munciti în așa fel, tovarăși, îneît generațiile de mîine să poată spune: iată, am avut asemenea învățători și profesori, asemenea dascăli comuniști care au știut să-și facă datoria față de popor, față de idealurile socialismului și comunismului ' (întreaga asistență se ridică, aplaudă puternic, înde- lungat). mumsmur. puternice, subliniez guvernul In timpul lucrărilor In pauză, la standul de cărți RAPORTUL acad. ȘTEFAN BĂLAN ministrul învățămîntului Conferința Națională a cadrelor didactice — pe care o deschidem astăzi — prin semnificația și am- ploarea ei, prin problemele pe care își propune să le dezbată, se înscrie în rîndul evenimentelor de seamă ale învățămîntului româ- nesc. In acest moment solemn — cînd începem lucrările noastre — încredințat fiind că exprim gin- durile și sentimentele celor pre- zenți și ale întregului corp didac- tic, ingăduiți-ml să prezint oma- giul respectuos ți profunda noas- tră gratitudine Comitetului Cen- tral al Partidului Comunist Ro- mân și guvernului Republicii So- cialiste România pentru grija deo- sebită și permanentă pe care o poartă școlii românești, pentru prețuirea pe care o acordă corpu- lui didactic, pentru îndemnurile mobilizatoare și valoroasele în- drumări ce ne sînt adresate în •.cate împrejurările. Școala a con- stituit și constituie o preocupare de zi cu a a conducerii partidu- lui. eare a elaborat orientarea în problemele fundamentale ale ’n- vățămîntuiui ți a conceput so'.u- ț ile cele mai importante pentru dezvoltarea ți perfecționarea lui. materializată în documente pro- gramauoe de însemnătate capitală pentru învățămîntul nostru — Di- rectivele Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Le- gea Învățămîntului privind dez- voltarea școlii de toate gradele — călăuză a muncii noastre de fie- care zi. Acestora li se adaugă a- cum proiectul de Statut al perso- nalului didactic ne care vi-1 pre- zentăm spre examinare. Vă reg să-mi permiteți ca. in numele Mi- nisterului învățămîntului ți al dumneavoastră, să adresez educa- toarelor, învățătorilor, profesori- lor, personalului universitar, tu- turor celor ce activează în învă- țămint, un salut cordial ți un me- saj de aleasă prețuire pentru munca neobosită consacrată for- mării tinerelor generatii, dezvol- tării învățămîntului. științei ți cul- turii în patria noastră. Conferința noastră îți desfă- șoară lucrările în climatul de pu- ternic entuziasm, în care întregul popor, strîns unit în jurul partidu- lui, al Comitetului său Central, în frunte cu tovarășul Nicc'ae Ceaușescu. înfăptuiește grandiosul program de activitate crea’oare stabilit de Congresul al IX-lea și de Conferința Națională a par- tidului. pregătindu-se să îr.tîmpir.e cu realizări importante Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român și împlinirea unui sfert de veac de la eliberarea țării. Ea își propune să dezbată și să gă- sească noi căi și mijloace prin care învățători! șt profesorii să poată contribui mai mult si mai bine la aplicarea In viată a pro- gramului complex privind dezvol- tarea și perfecționarea întregului învățămînt și, în același timp, să ia în discuție Statutul personalului didactic. In continuare, raportul s-a refe- rit pe larg la atenția deosebită ce se acordă învățămîntului In tara noastră datorită importantului rol social pe care acesta îl îndeplineș- te, la succesele înregistrate în dezvoltarea școlii de toate gradele, în ridicarea nivelului de cultură al întregului popor. Partidul Co- munist Român și guvernul țării — a spus vorbitorul — au sta- bilit obiective precise nentru dez- voltarea școlii românești. Fun- damentarea învățămîntului ne concepția științifică materialist- dialectică despre natură ți socie- tate, orientarea educației sure ma- rile teluri ale construcției socia- liste, asigurarea unui conținut ba- zat pe marile cuceriri ale științei și tehnicii, accesul Ia învățătură si cultură tuturor cetățenilor patriei, fără deosebire de naționalitate sau vreo altă discriminare ; crearea condițiilor materiale necesare: formarea unui corp didactic compe- tent și devotat profesiunii sale — constituie caracteristici ale acestei politici. O expresie a sprijinului acordat școlii de către partidul ți statul nostru o reprezintă crește- rea, an de an, a fondurilor alocate învățămîntului. Relevînd unele din aspectele principale ale modului în care s-a început aplicarea imnortantelor di- rective ale conducerii de partid și- de stat cu privire la dezvoltarea școlii de toate gradele, vorbitorul a făcut apoi o amplă analiză a căi- lor și modalităților capabile să a- sigure perfecționarea structurii în- vățămîntului și a conținutului său. a activității educative tn rîndul elevilor și studenților, a cercetării științifice și a sistemului de per- fecționare a cadrelor didactice. în legătură cu structura și or- ganizarea învățămîntului, sarcinile puse de directivele conducerii partidului au în vedere lărgirea accesului întregii ponulații la un învățămînt mai înalt; diversifica- rea învățămîntului ; corelarea mai strînsă dintre școlile de diferite grade ; organizarea modernă și mal economică a sistemului școlar, în învățămîntul de cultură gene- rală, problema de bază este pre- lungirea duratei școlu generale ți obligatorii de la * la IO am. Ge- neralizarea școlii de 10 am va fi înfăptuită pînă in anul 197? Din problematica deosebit de complexă a acestui sector de invă- țămînt, raportul a analizat și con- dițiile In care ere loc școlarizarea copiilor de la vfrsta de 8 arz ne- cesitatea unei restructurări a liceu- lui. care va avea mai multe secții si o distribuție mai rațională ■ dis- cipilneior. îmbunătățirea acțiunii de orientare profesională a tinerei generații prin școală. în îndeplini- rea acestor obiective, o contribuite botăritoere sint chemate să aibă consikSe populare și inspectoratele șeriare . ude teze. în legătură cu dezvoRarea tnvă- tăminuuu: profesional și teh- vorbi torul — «-au elaborat no? no- menciatanzc de castra «i «pecuaL- tățL urmărindu-se intr-o măsuri mai mare corelarea acestui invăță- mint cu necesitățile economiei na- ționale. a fost extinsă forma ce pregătire a muncitorilor prin uce- nicie ta locul de producție și pre- gătirea tehnicienilor prin liceele de specialitate. Nu putem însă trece cu vederea unele r-a-.-ro- -are s-au mar—testat ir. aceste [Cuhla me in mvâțămfnrui hceai ce spe- cialitate, profesional și tehnic. în primul rind, datorită lipsei unor studii de perspectivă asupra nece- sarului de cadre, școlarizarea nu a în învotâmintu’ superior, !n ve- derea asăgarâni pregătirii cores- punzătoare a vCtorucr specialiști este necesară perfecționarea struc- turi: și profilului facultăților, incit să corespundă necesităților prac- ticii. ale dezvoltării economiei rl culturii noastre. S-au luat unele măsuri în această direcție, dar ac- țiunea nu s-a desfășurat la dimen- siunile așteptate, s-a ezitat atit in ceea ce privește îmbunătățirea pro- t.iriu: con-asărfe de secții, cit și duratele ce scria—izare. Se cere o mat hetărită orientare a planarilor și mm-fer spre nroO—ele de actualitate. legarea cunoștințelor de cerințele economiei, științei si cul- turii socialiste, ehminindu-se din conținutul cm^ului elementele lip- site de semnificație, depășite, sau care solicită doar memoria, me- canic. Ministerul învățămîntului, senatele și consiliile profesorale u- niversitare vor trebui să ia măsuri mai hotărîte pentru a se finaliza la timp sarcinile primite. Vorbitorul s-a referit apoi la p/eocupările și măsurile pentru îm- bunătățirea conținutului învăță- mîntului. a activității de elaborare a planurilor și programelor, a ma- nualelor si cursurilor. în conformi- tate cu directivele partidului, con- ținutul învățămîntului urmează a fi modernizat într-un ritm susținut și structurat tn așa fel îneît să a- sigure predominarea funcției for- mative a scolii, pregătirea știin- țifică a elevilor și studenților în lumina celor mai noi realizări ale științei, cultivîndu-le aptitudinile creatoare, capacitatea de continuă perfecționare intelectuală. îmbună- tățirea conținutului întregului în- vătâmint va trebui să realizeze, totodată, o pregătire corespunză- toare umanistă și filozofică a ti- neretului de pe toate treptele șco- lii. să-l înarmeze cu concepția ma- terialist-dialecticâ despre natură și societate, cu principiile politicii interne și externe ale partidului și statului nostru. Este necesară și se studiază îmbunătățirea pre- aani m nceu a disciplinelor filo- zofice, inclusiv a elementelor de istorie a filozofiei, precum și acce- sibilizarea predării economiei po- litice și socialismului științific. Totodată, pornind de la analiza neajunsurilor existente, de Ia ce- rințele practicii sociale, de la ne- voile și specificul facultăți- lor, s-a introdus un sistem îmbunătățit de predare a știin- țelor sociale în învățămîntul superior. Măsurile adoptate urmă- resc promovarea spiritului crea- tor. eliminarea prezentărilor sim- pliste, asigurarea unor condiții cît mai prielnice pentru formarea po- litică și ideologică a studenți- lor ; ele au în vedere studie- rea unitară a disciplinelor de marx^m-lenin-lsm, intr-o logică și o iniăniuira firească și. totodată, diversificarea predări: ;; îmbogă- țirea conținu: rin: acestor discipli- ne. In acțiunea de ridicare a efi- C’.ențe: educative a dircipuneior sectare, un roi principal revine cadrelor și catedrelor care asigu- ra predarea acestor discipline, E necesar ca stud.ul materialismu- lu: d-aîect;: ș: :s-.or.c să se facă In spirt combativ fată de ideo- irspriate, reacționare. Tre- bu> să avem permanent :n vedere că -runătătirea conținutului ideo- k.’ic a: fr.vâUmîr.tujui este și tre- buie să o probiemâ s întregului corp dinar.:- a t; _—?r ccncuce- r..ro Ce scrii V Institute. Perfecțjouarra invitâmlntulul este strîns legată de dezvoltarea cercetări: st -t.fee desfășurată de p=rsrwta:u' didactic. Prezent în cer- cetarea fundamentală rit și in cea aplicativă. ’nvățămîr.tul supe- rior participă ia realizarea u- r.tr teme importante din planul de stat ș: din piar.urile departa- rrenta.e. «n sptrtrri Directivelor va treb d să se acorde toată a- trntia iegăr: tot mai strînse a temati-r.. ruintifice de problemele pe care le pone dezvoltarea eco- t---t erituru noastre aocia- ieste. p-isert: in va-oare a resur- rr te m-terii: p-rime. a aplicării tehnorcgiriir de fabricație avan- Btr Srxv rd tn e-. dențâ menire» r--.tr.tutia ce-r4târ.: științifice, a r e: pecagog-re în perfecționarea - «•:r intui-ax a roiuiu; deosebit t-- —.șertan* o? care-i are în- ••=r_. c-rp profesoral pentru mo- t:-r..zare. ‘bno.: didactice, ra- : -t_l s-a refer.’, pe larg la exi- grr.teie educați e pe care societa- tea noastră sccia.istă ie pune în fata p-tcerriu: instructiv-educativ 5; la —tăti e concrete de rea- i.tare a ier. Educatoarele, învă- ță::.-; ș: prcfescri: — a spus vor- b:’.or_l — au marea răspundere te a făuri din. cori::, elevii și stu- d?-’.: noștri gacerațiile prin a cârw vigcsre fizică și spirituală se va l-.ăita societatea comunistă. Coriurrind sirius cu Uniunea Ti- r^.erri Comunist, cu Organiza- ția pionierilor, cu Uniunea Aso- ciatii'or studenților, cu Consiliul National pentru Educație Fizică st Sport ?i Asociațiile sportive, sub semnul acelorași țeluri educa- tive. avem datoria, ca slujitori devotat! ai școlii, să creștem și să educăm un tineret capabil să ne depășească prin noi cuceriri ale culturii, ale științei și tehnicii, prin noi valorificări ale acestora în împlinirea mărețelor idealuri ale socialismului si păcii, un tineret gata să învingă greutățile, gata să depună întreaga sa pricepere si putere de muncă pentru în- florirea patriei, pentru libertate, pentru socialism. Școala noastră are importanta menire de a sădi și dezvolta în Inimile tineretului școlar și universitar puternice sen- timente de dragoste față de pa- tria socialistă, față de popor, față de conducătorul său înțelept — Partidul Comunist Român. Fiecă- rui învățător și profesor îf revine răsnunderea atît în ce privește transmiterea cunoștințelor, cît și în ceea ce privește educarea moral- cetățenească a elevilor, combate- rea vederilor înapoiate, a misticis- mului. In îndrumarea nemijlocită a studenților, cadrele didactice u- niversitare sînt chemate să aibă în vedere nu numai formele de îndrumare profesională, dar și de educație moral-cetățenească a tî- nărului, asigurîndu-î un perma- nent sprijin și îndrumare în toate problemele sale, în participarea vie la acțiunile privind formarea sa profesională, științifică, politică. Este o înaltă datorie a tuturor ca- drelor didactice de a sprijini pre- gătirea tineretului pentru apăra- rea patriei. Tn partea a doua a raportu- lui său. ministrul tnvățămîn- tulul a făcut o amplă prezen- tare a Statutului personalului didactic. E’ definește locul și ro- lul personalului didactic în societa- tea noastră socialistă, stabilește funcțiile și atribuțiile sale, preci- zează drepturile și îndatoririle ca- drolor didactice, sistemul de pre- gătire, de promovare și de per- fecționare a acestora. în ansamblul măsurilor luate de partidul și statul nostru pentru continua îmbunătățire a situației sociale și profesionale a cadrelor didactice, un loc important îl are grija pentru ridicarea nivelului de trai ai personalului didactic. Pe baza Hot.ărîrij plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Ro- mân d;n 5—6 octombrie 1967. s-a pus în aplicare, cu începe- re de la 1 ianuarie 1969, noul sistem de salarizare și majorare a salariilor în toate unitățile de învă- țămînt. Salarizarea personalului di- dactic se face diferențiat în raport cu pregătirea profesională, stagiul în învățămînt, calitatea activității Instructlv-educative și științifice, eu gradul didactic obținut, stimulîn- du-se tendința de continuă perfec- ționare. Această majorare substan- țială a salariilor ne obligă. Va tre- bui ca toți lucrătorii din învățămînt să se străduiască pentru obținerea unor rezultate mai bune în activi- tatea lor, să-și organizeze mai bine munca, să dedice mai mult din timpul și experiența lor elevilor și studenților. Suflul înnoitor generat de hotă- rîrile Congresului al IX-lea al par- tidului — a arătat ministrul învă- tămintulul — străbate toate dome- niile de activitate, asigurînd con- tinua dezvoltare a economiei șl culturii, perfecționarea organizării și conducerii vieții sociale. Partidul Comunist Român și-a dovedit ma- rea sa capacitate de a conduce poporul pe calea profundelor pre- faceri înnoitoare. Partidul și-a cu- cerit prin fapte rolul unanim re- cunoscut de forță politică condu- cătoare a întregii vieți sociale, de purtător al celor mai scumpe nă- zuințe și interese ale maselor, de făuritor al vieții socialiste pe pă- mintul României. Politica partidu- lui se bazează pe studierea atentă a realității ; țelul ei este întărirea continuă a orînduiru socialiste, cu- cerirea cea mai de preț a poporu- lui. ridicarea bunăstării maselor, grija multilaterală față de Om. întemeindu-se pe principiile fun- damentale ale marxism-Ieninismu- iul, pe studierea temeinică a rea- lităților economice românești, par- tidul a așezat în centrul progra- mului său de dezvoltare un ritm rapid al economiei, înfăptuirea in- dustrializării socialiste, transfor- marea socialistă a agriculturii. Realizările de cea mai mare în- semnătate pentru viața po- porului nostru obținute în anii construcției socialismului, per- spectivele larg deschise ale sporirii continue a potențialului economiei românești, ale afirmării tot mal puternice a țării noastre în concer- tul mondial al națiunilor, ale ridi- cării vieții materiale și spirituale a poporului nostru pe trepte tot mai înalte ale civilizației și bună- stării atestă deplina justețe a po- liticii științifice pe care Partidul Comunist Român a promovat-o cu consecvență în toate domeniile vieții sociale. în prezent, întregul nostru popor se pregătește să întîmpine alege- rile de deputați pentru Marea Adunare Națională și pentru con- siliile populare. Conștient că acti- vitatea școlii reprezintă o parte in- tegrantă a politicii partidului de desăvîrșire a construcției socialis- te, că înflorirea talentelor și reali- zarea aspirațiilor de progres sînt indisolubil legate de înfăptuirea Directivelor C.C. al P-C.R. privind dezvoltarea învățămîntului, corpul didactic își exprimă totala sa ade- ziune la politica partidului și Ia Manifestul Frontului Unității So- cialiste, angajîndu-se să mun- cească cu abnegație la realizarea obiectivelor stabilite de partid, pentru întărirea continuă a orîn- duirii socialiste, pentru desăvîrși- rea construcției socialiste pe pă- mîntul României. Cu același entuziasm, întreg per- sonalul didactic din țara noastră își exprimă acordul său la politica externă a Partidului Comunist Ro- mân. Respectul independenței și suveranității naționale, neameste- cul în treburile interne ale altor țări, egalitatea în drepturi șl res- pectarea dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, co- laborarea internațională în scopuri pașnice, au fost adoptate de între- gul popor ca principii ale politicii externe ale statului nostru. Româ- nia face parte din sistemul țări- lor socialiste și pune în centrul politicii sale externe colaborarea cu țările socialiste și strîngerea legăturilor cu aceste țâri, întraju- torarea tovărășească, întărirea ne- contenită a unității lor. Ghi- dată de interesele supreme ale pă- cii, tara noastră promovează o politică activă de cooperare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială. Politica noastră externă corespun- de intereselor fundamentale ala țării noastre și poporului nostru, avînd un profund caracter pa- triotic ; ea și-a demonstrat pe de- plin justețea. In încheiere, referindu-se la îndatoririle deosebit de importan- te ce revin cadrelor didactice în contextul general al preocupărilor întregului nostru popor pentru în- florirea economică și culturală a patriei, vorbitorul a spus: Cred că exprim gîndurile tuturor parti- cipantilor la această Conferință, ale întregului personal didactic din pa- tria noastră, asigurînd conducerea partidului și statului că educatoa- rele, învățătorii, profesorii, întregul personal al școlii superioare își va consacra toată puterea de muncă înfăptuirii cu devotament a politicii marxist-leniniste a Partidului Co- munist Român. PAGINA 3 DEZBATERILE ÎN ȘEDINȚA PLENARA Dezbaterile în Jurul importante- lor puncte ale ordinii de zi a Con- ferinței naționale a cadrelor di- dactice au relevat însemnătatea deosebită a acestei reuniuni pen- tru ridicarea învățămîntului la ni- velul înaltei sale misiuni sociale. De la tribuna conferinței, repre- zentanții aleși ai corpului profeso- ral au exprimat sentimentele de vie recunoștință ale tuturor sluji- torilor școlii românești față de Partidul Comunist Român — din Inițiativa căruia a fost convocată această conferință — pentru aten- ția constantă cu care îndrumă și urmărește dezvoltarea învățămîn- tului în patria noastră, pentru a- leasa prețuire acordată muncii oa- menilor de Ia catedră. Tntr-o im- presionantă unanimitate, vorbitorii — de Ia profesori universitari de renume și pînă la educatorii celor mai mici elevi — și-au manifestat totala adeziune la politica marxlst- leninistă a partidului nostru, ade- ziune exprimată prin eforturi sus- ținute pentru înfăptuirea îndato- ririlor de onoare ale cadrelor di- dactice în opera de înflorire ma- terială și spirituală a patriei noas- tre socialiste. Analiza drumului străbătut pînă acum de școala ro- mânească, a căilor și metodelor celor mai eficiente de modernizare a învățămîntului de toate gradele, a dat prilejul unui fructuos schimb de opinii și experiență, care a sub- liniat și mai mult caracterul de forum al dezbaterilor creatoare al acestei întruniri. Tn cuvîntul său profesorul ION BORCA, inspector general al In- spectoratului școlar al municipiu- lui București, s-a referit cu deose- bire la necesitatea ridicării con- tinue a nivelului de pregătire al educatorilor și a ținut să aprecieze ca foarte binevenită prevederea din Statut de a se organiza perio- dic cursuri de informare științifi- că cu participarea obligatorie a cadrelor didactice, precum și pre- vederea ca posturile vacante în a- numite categorii de școli să fie o- cupate numai prin concurs. Vor- bind apoi despre locul important pe care-I ocună orientarea școlară și profesională a elevilor în siste- mul de educație, a subliniat nece- sitatea ca acțiunile întreprinse de școli să nu aibă un caracter izo- lat, ci să se încadreze organic în sistemul muncii educative a învă- țămîntulu! și să fie mai mult spri- jinite de ministerele care au școli, de întreprinderile care organizea- ză cursuri de calificare, de radio- televizlune. Tn încheierea cuvîntu- lui său vorbitorul a făcut cîteva propuneri privind Statutul. Magistru și dascăl — sublinia prof. dr. docent ȘTEFAN PASCU, rectorul Universității „Babeș-Bo- lyai“ din Cluj — înseamnă omul- cetățean, integrat cu toată ființa ea tn contemporaneitate, slujitor al nevoilor obștești, dăruind socie- tății eeea ce are ea mai mult ne- voie pentru a progresa, pentru în- deplinirea marilor idealuri socia- liste și comuniste — generatii care sînt chemate să ducă mai departe făclia luminii și a progresului. Raportul dintre educație și in- strucție este atît de strîns — a spus vorbitorul — încît nu se poa- te stabili unde se termină una și unde începe cealaltă, deoarece una o include pe alta. Adevăratul ma- gistru și dascăl se găsește într-un permanent dialog cu cei ce-i sînt încredințați spre instruire și edu- care, deoarece aceste însemnate în- datoriri nu se pot împlini doar de la catedră, doar prin transmiterea de cunoștințe șl principii, ci prin stăruința de fiecare ceas de a le transforma în convingeri. Ne preocupă permanent îmbu- nătățirea conținutului învățămîn- tului, a programelor și manuale- lor, pentru a se asigura o corelare cît mai judicioasă a noțiunilor teo- retice cu cerințele practicii — a spus ing. ALEXANDRU VOINA, directorul Liceului industrial me- talurgic din Hunedoara. întîmpi- năm în această direcție unele greutăți, deoarece între programe, manuale și tehnologia folosită în producție mai există unele discor- danțe. De asemenea, nu există o suficientă corelare între unele ca- pitole de la obiectele de cultură generală și cele de cultură tehnică. Simțim nevoia unui sprijin mai substanțial din partea Ministeru- lui Industriei Metalurgice pentru lărgirea spațiului de școlarizare și utilarea laboratoarelor cu noi apa- rate. Așa cum oamenii muncii, indife- rent de naționalitate, lucrează în- frățiți tn uzine, pe ogoare, în labo- ratoare șl instituții — arăta în cu- vîntul său învățătoarea OLAH SI- DONIA de la Școala generală din comuna Sînzleni. județul Covasna — elevii și noi. educatorii lor, ro- mâni și maghiari, de pe cuprinsul județului nostru, ne bucurăm de aceleași condiții, de aceeași aten- ție, de același sprijin material șl mora' ca și copiii și profesorii din celelalte școli de pe cuprinsul României socialiste. Aceasta ne o- bligă să facem totul pentru a creș- te și a da patriei noastre scumpe viitori constructori de nădejde ai societății comuniste. Tn continuare vorbitoarea a fă- cut o serie de propuneri privind ridicarea nivelului de pregătire al personalului didactic. Consider, a spus ea, că Ministerul învățămîn- tului va trebui să ta unele măsuri concrete pentru crearea unui sis- tem informațional și de perfecțio- nare a corpului didactic, corespun- zător cerințelor contemporane. Gazetele de specialitate — „Gaze- ta învățămîntului", „Tanugyi Ujsag" — vor trebui să fie mal strîns legate de nevoile școlii, să Contribuie în mal mare măsură la perfecționarea personalului didac- tic. învățătoarea emerită AURELIA AOLARITEI, de la Școala gene- rală nr. 3 din Suceava, s-a referit în cuvîntul șău, printre altele, la școlarizarea, începînd din toamna anului 1968, a copiilor de la vîrsta de 6 ani. Subliniind că la această vîrstă copiii sînt apți să învețe, vorbitoarea a apreciat ca pozitivă introducerea la clasa I a elemen- telor de teoria mulțimii în preda- rea aritmeticii. Mai sînt însă pro- bleme nerezolvate în predarea ci- tit-scrisului — a spus ea — pen- tru că abecedarul existent, editat eu mulți ani tn urmă, nu mai co- respunde cerințelor și pentru că s-a renunțat la pregătirea copiilor, încă din prima clasă, pentru scrie- rea rapidă. Vorbitoarea a propus să se elaboreze programe speciale pentru clasele I cu copil de 6 ani, manuale, precum și alte materiale necesare procesului instructiv-edu- cativ. Primul secretar al C.C. al U.T.C., ION ILIESCU, ministru pentru problemele tineretului, a arătat că tînăra generație a țării noastre, în- suflețită de idealurile comunismu- lui, de un fierbinte patriotism, în- conjurată de dragostea și grija în- tregului popor, a înscris drept cre- zul ei decisiv hotărîrea de a-și în- china capacitățile și elanul cauzei mărețe — înflorirea patriei și na- țiunii socialiste. El a exprimat, în numele tuturor tinerilor din patria noastră, cele mal vii mulțumiri ca- drelor didactice pentru activitatea lor plină de dăruire și pasiune în- chinată formării și dezvoltării mul- tilaterale a tineretului nostru. Ocu- pîndu-se pe larg de sarcinile spe- cifice U.T.C., de necesitatea crește- rii influenței organizației în rindu- rile tineretului studios, vorbitorul a făcut un apel călduros către toți membrii corpului profesoral de a sprijini activitatea, acțiunile U.T.C. în școli și facultăți. Valorificarea inițiativei tineretului în organiza- rea propriilor activități — a spus el — canalizarea pe făgașe fertile a spiritului său dinamic si receptiv la nou, stimularea aptitudinilor sale, presupune sfatul apropiat al cadrelor didactice, prezența lor ac- tivă — și în afara orelor de curs — la întregul proces de formare a tineretului. Școala, organizațiile U.T.C. și a- Bociațiile studenților — a spus în continuare vorbitorul — sînt che- mate să-și îmbunătățească acțiunea coordonată în vederea pregătirii temeinice a elevilor și studenților, a lărgirii orizontului lor de cuno- ștințe. Eficiența muncii educative se reflectă, în ultimă instanță, în rezultatele pe care elevii și stu- denții le obțin în pregătirea pro- fesională, în promovarea unei înal- te discipline sociale în întreaga lor activitate, în concordanță cu responsabilitatea pe care o presu- pune integrarea lor viitoare în viață și muncă. Prof. TIT LIVIU LASCU, direc- torul Liceului „Horia, Cloșca și Crișan" din Alba lulia, a propus ca școlile și institutele cu profil pedagogic să asigure viitorilor în- vățători șl profesori, o dată cu pre- gătirea de specialitate, și o pre- gătire solidă privind munca de di- rigenție, munca în rîndurile pio- nierilor și U.T.C.-iștilor, în rîndu- rile părinților, activitatea în ca- drul căminelor culturale ori al ca- selor de cultură. Pentru a putea crește un tineret bine pregătit din punct de vedere științific — a adăugat vorbitorul, - cu o concepție materialistă des- pre lume și viață, cu înalte cali- tăți morale, viguros și receptiv la tot ce este înaintat, noi înșine vom căuta să ne ridicăm necontenit ni- velul profesional și politic, să ne înarmăm tot mai temeinic cu învă- țătura partidului și să ne sporim măiestria pedagogică. Rectorul Institutului medico-far- maceutic din Iași, MIMAI DUCA, a propus să se reintroducă în pla- nurile de învățămînt universitar sau postuniversitar unele discipli- ne și specialități. De asemenea, a arătat necesitatea ca unitățile me- dico-sanitare din centrele de învă- țămînt medical superior să capete un normativ unitar, subordonat nevoilor învățămîntului preclinic și clinic, de staționar și ambula- tor. Oprindu-se asupra rolului pe care îl au universitățile în forma- rea profesorilor, prof. dr. docent JEAN L1VESCU, rectorul Univer- sității din București, a arătat că este utilă o cît mai strînsă colabo- rare între învățămîntul superior și învățămintul de cultură generală, astfel încît facultățile și secțiile cu profil pedagogic să corespundă cît mai adecvat necesităților. Toate facultățile, îndeosebi cele social- umaniste — a accentuat în conti- nuare vorbitorul — trebuie să de- vină, prin profesorii și studenții lor, centre puternice de dezbatere științifico-ideologică, de afirmare a concepției științifice, de combate- re, în același timp, a ideilor re- trograde, mistice, cu nuanțe anti- umaniste și reacționare. Un rol deosebit în lărgirea ori- zontului de cultură generală al elevilor în perioada actuală de re- voluție în știință și tehnică îl are matematica — a spus profesorul emerit ALEXANDRU COJOCARU, de la Liceul nr. 1 din Roman. El a socotit binevenită introducerea în clasele mari ale liceului a unor elemente ale matematicii moderne, dar a criticat faptul că unele ma- nuale de un ridicat nivel științi- fic, apărute în acest an școlar, nu țin seama de legătura dintre con- ținut și metodă Tentativa de a prezenta noțiunile direct, pe baza sistemelor complete de axiome — a spus vorbitorul — fără să se țină seama de procesul de gîndire, de legile psihologice, implică riscul unei învățări mecanice, lipsită de eforturi creatoare. El a propus ca în elaborarea viitoarelor manuale să fie folosiți profesori cu pregă- tire și experiență din toată țara și a cerut ca programele să facă o mai judicioasă distribuire a dis- ciplinelor matematice pe clase. Prof. dr. docent CORNELIU PE- NESCU, de la Institutul politehnic din București, a vorbit despre pre- gătirea specialiștilor tn domeniul tehnic : Inginerul cu pregătire uni- versitară și subinginerul care ur- mează să fie pregătit prin școli postliceale. Vorbitorul ■ fost de părere că numărul subinginerilor trebuie să fie mal mare și deci este necesar să se lărgească no- menclatorul de specialități și să se înmulțească locurile tn școlile care îi pregătesc. Tn continuare, vorbi- torul s-a ocupat de cercetarea ști- ințifică desfășurată în tnvățămtn- tul superior tehnic, formulînd o serie de propuneri referitoare la sporirea eficienței acestei activi- tăți, la legarea ei mal strînsă de cerințele concrete ale producției, la încadrarea el în aparatul de cercetare existent tn statul nostru. Prof. GHEORGHE SVSANU. di- rectorul Liceului agricol din Tecuci s-a referit la problemele tnvătămîntulul profesional si teh- nic din județul Galați, oprindu-se în mod deosebit asupra celui agri- col. Tn aceste școli, a sous vorbito- rul prin grila partidului si statu- lui s-a lărgit și consolidat bara materială, s-au îmbunătățit simți- tor condițiile tn care se desfășoară procesul instructiv-educativ. s-a ajuns la o soluționare a încadrării lor cu soecialiști. Totuși, există și unele ascete care se cer urgent îmbunătățite. cum ar fi, de oildă. procesul de instruire practică a e- îevilor. Acesta cere ex'stența unei baze proprii de practică. P^*. dr. docent GHEORGHE PUSKAS. rectorul Institutului de medicină si farmacie din Tg. Mu- reș. s-a referit la condițiile optime pe care le are învățămîntul supe- rior tn orașul Tg. Mureș, care a devenit azi un puternic centru n- niversitar unde studiază peste 2 400 de studenti români, maghiari, germani și de alte naționalități. Vorbitorul s-a oprit apoi la acti- vitatea cadrelor universitare, sub- liniind importantele sarcini ce le revin tn îndrumarea și controlul permanent al activității studenti- lor, In instruirea și educarea vii- torilor specialiști și cercetători. Aș vrea să vă adue aici, tuturor celor 3 000 de membri ai corpului didactic adunați în sala Palatului și, prin dumneavoastră, celor 200 000 de cadre didactice, salutul fierbinte al tuturor scriitorilor din țara noastră — a snus tn cuvîntul său acad. ZAHARIA STANCU, președintele Uniunii Scriitorilor. Dv. sînteți oamenii care constituiti una dintre cele mai mari nădejdi ale partidului nostru, ale poporu- lui nostru. Gîndiți-vă, vă rog, vin pe lume în țara noastră în fiecare an o jumătate de milion de noi ființe. Părinții acestor noi ființe, ai acestor copii, îi cresc un an, doi, trei, patru, cinci, șase, îl cresc bine sau mai puțin bine, îi cresc cu pri- cepere sau fără pricepere și apoi vi-i dau dumneavoastră. Iar dum- neavoastră răspundeți în fața po- porului român de viitorul acestor pui de oameni, de pregătirea lor pentru viitor. Gîndiți-vă dacă poa- te să existe o mai nobilă preocu- pare pentru un om în lume. Prețuindu-vă — a spus în în- cheiere vorbitorul — noi, scriitorii, ne oferim să dăm mai mult ajutor cadrelor didactice prin scrierile noastre, să scriem mai multe cărți pentru poporul nostru, mai multe cărți pentru tineretul nostru, să scriem mai mult și mai bine pen- tru cele mai tinere vlăstare ale școlii românești. Educatoarea IULIA CIUCA din Bîrlad s-a referit la locul pe ca- re-1 ocupă învățămîntul preșcolar tn ansamblul măsurilor stabilite pentru perfecționarea învățămîn- tului. Ea a propus să se întreprin- dă în continuare măsuri spre a se construi localuri pentru unități preșcolare, pentru pregătirea ca- drelor cerute de dezvoltarea aces- tui grad de învățămînt, pentru re- examinarea și îmbunătățirea pro- gramelor și a metodicilor care re- glementează munca în învățămîn- tul preșcolar. Profesorul DUMITRU VOICU, inspector general școlar al județu- lui Dolj, a propus ca, pentru aco- perirea necesarului de cadre spe- cializate în școlile cu un singur rtnd de clase, unele facultăți să fie reprofilate pentru a asigura pregă- tirea viitorilor profesori în două snecialităti- Tn același scon a con- siderat necesar să crească planul de școlarizare la învățămîntul s’.i- perior si. în special, la facultățile care pregătesc profesori pentru limbi moderne. Ar trebui, de ase- menea. luată în considerare ideea că profesorii de muzică, desen, e- ducatle fizică de ta școlile de cul- tură generală care nu au oosHvH- tăți de constituire a unor catedre comnlete să predea disciplina res- pectivă de la clasa I. Vorbitorul a făcut cîteva nronu- neri privind consolidarea liceelor de cultură generală din mediul ru- ral șl a susținut înființarea în cen- trele județene a unor case ale corpului didactic care să organi- zeze. pe linia prevederilor Statutu- lui. activități științifice, culturale, artistice, să dispună de biblioteci pedagogice, de expoziții de mate- rial didactic. Trecînd tn revistă unele reali- zări obținute în unitățile școlare, profesoara ANA SANDULESCU. inspector general școlar al județu- lui Bihor, s-a referit la necesitatea de a se acorda o mai mare aten- ție creării de noi laboratoare, în- zestrării lor cu aparatura modernă și perfecționării metodologiei mun- cii în laborator. Ea a arătat că ar trebui să se pună la dispoziția pro- fesorilor și învățătorilor mai multe materiale cu caracter metodic și s-a referit la aprecierea de care se bucură în rîndul cadrelor didac- tice din Bihor cursurile periodice de informare științifică și de spe- cialitate, ca și la dorința lor de a participa la tabere-curs și excursii științifice. Remarctnd că problemele edu- cației patriotice și cetățenești a ti- nerei generatii ocupă un loc cen- tral în activitatea pionierească, președintele Consiliului național al organizației pionierilor, VIR- GIL RADULIAN, adjunct al mi- nistrului învățămîntului, a subli- niat că bunele rezultate obținute de organizație au confirmat pe deplin justețea hotărîril partidu- lui de a așeza pe baze noi mișca- rea pionierească. Pionieria devine astfel o formă de activitate socială a copiilor. O contribuție funda- mentală pentru realizarea acestui program Intr-un mod care să co- respundă și trebuințelor copiilor, și cerințelor psiho-pedagogice ale muncii educative — a spus vorbi- torul — o constituie prezența si participarea activă a cadrelor di- dactice Ia organizarea. îndrumarea și desfășurarea activității pionie- rești. Munca cu copiii, participa- rea la viata si acțiunile atît de di- ve-șe la inițiativele și interesele atît de dinamice ale acestora cer comandantului un efort serios și continuu de autodepă'ire. de în- noire îi îmbogățire sufletească. Un puternic front al adultilor acțio- nează neîntrerunt împreună cu școala și organizația pionierilor pentru educația eoniilor. Sperăm că si In viitor scriitorii, artiștii și cineaștii. oamenii de știință vor sprijini cu înțelegere munca orga- de pionieri, oferind noi șl influente mijloace de educație. HERMANN SCHMTDT, director adjunct ’a Liceu' „Gh. Lazăr" din Sibiu. 8 s^-lir-iet în cuvîntul său că ansamblul măsurilor inițiate de conducerea partidului și statului nostru pentru ridicarea pe noi trepte a l-vățăm'-tuluî se bucură de un larg ecou in rîndurile ca- drelor didactice — români, ger- mani. maghiari si de alte naționa- lități. care sînt hotărfti să-și aducă tn viitor o contribuție și mai spo- rită Ia ridicarea nivelului general de pregătire și de cultură al între- gului popor. în continuare vorbi- torul s-a referit te rolul impor- tant pe care !? are școala în edu- carea comunistă a tineretului, sub- liniind că aceasta trebuie să-ți gă- sească expresia In creșterea va- lorii educative a procesului de ?n- vățâmînt prin îmbogățirea conți- nutului ideologic al învățămîntului, prin înarmarea elevilor cu temei- nice cunoștințe ' ‘erotice și ideo- logice, fiecare discir' nă aducîn- du-și contribuția specifică Ia dez- voltarea gîndirti si educarea ele- vilor. Apreciind realizările de seamă care s-au obținut m învățămîntul muzical prof. VICTOR GiULEANU. rectorul Conservatorului ..Ciprian Porumbescu'* din București, a fă- cut o seamă de propuneri menite să contribuie la ridicarea calității acestui învățămînt. Astfel, a arătat că este necesar să se facă o selec- tare mai exigentă a elementelor care se pregătesc în școlile artis- tice de toate gradele cit si o recru- tare mai judicioasă a cadrelor di- dactice pentru aceste școli. In con- tinuare vorbitorul a arătat că tre- buie reînviate o serie de tradiții cultural-artistice ale liceelor și șco- lilor generale $i în legătură cu a- ceasta a cerut să se reintroducă studiul muzicii în clasele a Xl-a și a XTI-a. Alte propuneri făcute dr vorbitor s-au referit Ia include- rea In Statut a unor prevederi care să consemneze specificitatea tnvă- țămîntului artistic de toate gra- dele. TRAIAN ȘTEF.4NESCU. secre- tar al Comitetului U.T.C. al Cen- trului Universitar București, a menționat ca o îndatorire impor- tantă și operativă a forurilor de conducere colectivă din școli, mai ales din instituțiile de învățămînt superior, de a introduce un stil nou în tratarea și soluționarea proble- melor deosebit de comnlexe ale pregătirii și educării tineretului, orientînd energia și activitatea creatoare a membrilor corpului profesoral spre esența procesului instructiv-educativ, spre dezvolta- rea cercetării științifice. Participînd la actuala conferință a oamenilor școlii — a spus profe- soara MARIA VICOL, inspector ge- nerai școlar al județului Bacău — fiecare dintre noi trăiește un mo- ment plin de adinei semnificatii. în climatul de entuziasm general al oamenilor muncii, care in plină desfășurare a campaniei electorale, înfăptuiesc angajamentele în cin- stea împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea patriei și în în- tîmpinarea celui de-al X-lea Con- gres a! partidului, întregul corp profesoral își închină cu elan toate forțele traducerii în fapt a sarci- nilor trasate de partid lucrătorilor din învățămînt. Referindu-se în continuare la cîteva aspecte a că- ror perfecționare este de natură să ducă la ridicarea nivelului general al școlii românești con- temporane, vorbitoarea a ară- tat că se simte nevoia unei activități mai susținute pentru pre- gătirea ideologică, politică si moral- cetățenească a elevilor, pentru for- marea concepției lor științifice des- pre lume și viață, pentru dezvol- tarea dragostei ’or față de patrie, partid și popor. Ministrul energiei electrice, Ing. OCTAVIAN GROZA. salutînd con- ferința în numele ministerului, a subliniat că există posibilități ca în criteriile de repartizare în între- prinderi a absolvenților din insti- tutele de învățămînt superior să se aibă în vedere localitățile de unde provin absolvenții, pentru legarea lor de aceste întreprinderi și stabi- litatea lor în același loc de muncă. Referindu-se la învățămîntul pro- fesional, tehnic și liceal din re- țeaua Ministerului Energiei Elec- trice, vorbitorul a arătat că acesta Își propune să realizeze, în cadrul unităților școlare, unele baze de in- struire care să ofere elevilor posi- bilitatea de a efectua toate lucră- rile cerute de specialitate. Insisttnd în mod deosebit asupra unor probleme privitoare la liceele pedagogice, prof. ILIE STĂNCU- LESCU, directorul Liceului peda- gogic din Cîmpulung Mușcel, a ară- tat că acestor licee li s-a creat po- sibilitatea de a pregăti temeinic pe viitorii învățători. Considerînd însă că există încă largi posibilități de perfecționare a muncii în liceele pedagogice, vorbitorul a mențio- nat cîteva dintre acestea, printre care eliminarea repetărilor și re- venirilor în programele unor dis- cipline înrudite și realizarea pe a- ceastă cale a unei economii de ore menite să lichideze supraîncărcarea și să creeze condiții de a se face un loc mai larg predării cunoștin- țelor de matematică în aceste școli. Conf. univ. EUGEN POP, secre- tarul Comitetului de partid al cen- trului universitar Timișoara, s-a referit în primul rtnd la necesita- tea de a se acorda o mai mare a- tenție problemelor de informare ideologică a corpului didactic uni- versitar, de a se organiza siste- matic dezbateri ideologice pe pro- bleme de interes comun, dezbateri la care să participe toate cadrele din instituțiile de învățămînt su- perior. Totodată vorbitorul s-a oprit asupra problemelor pe care le ridică educația comunistă a stu- denților și a arătat că în acest pro- ces trebuie să se urmărească dez- voltarea spiritului științific și să să se dea atenție creării unui cli- mat de înaltă ținută eticâ, menit să asigure formarea tinerilor ca inte- lectuali ai societății noastre socia- liste. Crearea acestui climat, care necesită contribuția susținută a ca- drelor didactice, presupune în ace- lași timp și sporirea exigențelor manifestate în problemele de edu- cație în Invățămîntul liceal, me- diu în care se formează în primul rînd viitorii studenți. învățătoarea EMILIA PORȚAN. de la Școala generală din comuna Ip, județul Sălaj, s-a oprit cu deo- sebire la școala de 10 ani și a ară- tat că opinează, exprimind în ace- lași timp și părerile altor colegi. învătători și profesori, pentru pri- ma din cele două variante ale pro- iectului de plan supus discuției de Ministerul învățămîntului, întrucît poate asigura o bună pregătire de cultură generală și totodată o pre- gătire tehnică și practică aptă să ușureze calificarea elevilor în dife- rite domenii de muncă după absol- virea eelor 10 clase. Abordînd pro- blema școlarizării copiilor la vîrsta de 6 ani vorbitoarea a arătat câ după experiența acumulată in timpul acestui an școlar consideră posibilă cuprinderea in școală, în anii viitori, a tuturor copiilor de această vîrstă. Prof. CONSTANTIN IONEL, di- rectorul Liceului nr. 1 din Călă- rași, a subliniat că învățămîntul, fiind întemeiat pe concepția știin- țifică despre lume și viață, con- cepția materialist-dialectică, oferă școlii o bază solidă pentru asigu- rarea eficienței procesului educa- tiv. Pentru a se realiza această eficiență este însă necesar să se acorde pe viitor o mai mare aten- ție ridicării valorii programelor și manualelor școlare nu numai din punctul de vedere al conținutului lor științific, dar și din acela al resurselor educative pe care ele le pun la îndemînă profesorilor. Din același punct de vedere ar trebui reconsiderat și sistemul elaborării diferitelor documente și instruc- țiuni pe care Ministerul învăță- mîntului Ie trimite corpului profe- soral drept îndrumare pentru acti- vitatea educativă. Prof. dr. docent MIRCEA OPREAN, rectorul Universității din Craiova. a arătat că în pro- cesul perfecționării planurilor de învățămînt și a programelor tre- buie să se acorde cea mai mare atenție disciplinelor de bază, care asigură dezvoltarea gîndirii studen- ților și pregătirea teoretico-științi- fică necesară în vederea aplicării creatoare în practică a unor noi procedee tehnice. Este de aseme- nea necesar să se revadă, într-o concepție modernă, locul și ponde- rea disciolinelor de profil pentru a se asigura viitorilor soecialiști o pregătire mal largă, astfel Incit ei să se poată adapta cu ușurință ce- rințelor producției. Sîntem pe deolin conștienți, a spus prof. CONSTANTIN MARIN, directorul Liceului energetic din Cîmpina. că prin pregătirea noilor detașamente de muncitori la nive- lul cerințelor științei și tehnicii contemporane cadrele didactice din Invățămîntul profesional și tehnic contribuie în mod nemijlocit la desfășurarea tn bune condiții a procesului de producție, la folosi- rea mai eficientă a mașinilor și uti- lajelor moderne și, în ultimă in- stanță, la înfăptuirea politicii par- tidului de dezvoltare susținută a tuturor ramurilor economiei națio- nale. Apreciez că pentru aplicarea măsurilor inițiate de partid în a- cest domeniu mai sînt de rezolvat numeroase probleme, ca elabora- rea de noi manuale, pregătirea și perfecționarea cadrelor didactice, îmbunătățirea metodelor. mijloa- celor și procedeelor de instruire practică a elevilor, modernizarea bazei didactico-materiale. Profesorul emerit FLORI AN CRETEANU, directorul Liceului „Unirea" din Tr. Măgurele, a sub- liniat că modernizarea învățămîn- tului privește atît perfecționarea metodelor de predare, a climatu- lui general al școlii, a mijloacelor sale materiale, cît și desăvîrșirea personalității profesionale a profe- sorului. Este de aceea necesar — a arătat vorbitorul — să acordăm atenție tuturor aspectelor care pot să întrețină acest spirit modern al învățămîntului. învățătorii și profesorii, coman- danții detașamentelor de pionieri — a menționat profesorul TOMA MAREȘ, președintele Consiliului județean al organizației pionierilor Constanța — trebuie să găsească cele mai vii și atractive mijloace, să-i. învețe pe copii să se respecte pe ei înșiși și pe alții, să apere cu demnitate și curaj dreptatea și a- devărul, să înțeleagă că în socie- tatea noastră nu pot exista oameni fără îndatoriri. In continuare, re- ferir.du-se la experiența organiza- ției pionierilor din Constanța, vor- bitorul a relevat, printre manifes- tările cu efecte pozitive, ciclurile de acțiuni intitulate „Memoria pă- mintului românesc", „Tricolorul românesc pe mările și oceanele lumii" precum și expedițiile pio- nierești de cunoaștere a patriei și diferite forme ale muncii social- utile. El a solicitat prozatorilor, poeților și dramaturgilor să se a- plece cu interes și căldură asupra vieții și preocupărilor pionierești, scriind un număr mai mare de lu- crări îndrăgite de copii și a criticat producția de filme educative pen- tru tinerele generații. Acad. MTRON NICOLESCU, pre- ședintele Academiei s-a referit la vastul potențial științific pe care-1 reprezintă învâțămîntul superior prin specialiștii lui în cele mai va- riate probleme și la condițiile va- lorificării mai depline a acestui potențial. Vorbitorul a reliefat contribuția majoră pe care o pot aduce cadrele și catedrele din în- vățămîntul superior la rezolvarea sarcinilor cu caracter științific și tehnic pe care le ridică economia și cultura noastră socialistă. Acad. Miron Nicolescu și-a exprimat convingerea ca învățămîntul supe- rior dispune de posibilități reale pentru rezolvarea acestor sarcini complexe. întrucît activitatea di- dactică a profesorului este indiso- lubil legată de cercetarea științifică și de creație, care duce la îmbu- nătățirea conținutului învățămîn- tului superior și joacă un rol im- portant în programul economiei, științei și culturii noastre socialiste. Președintele Academiei a asigu- rat Conferința națională. în nu- mele înaltului for științific pe ca- re-1 conduce, că va fi intensificată și diversificată colaborarea cu în- vățămîntul în vederea specializării în rercetarea științifică a celor mai va’oroase cadre tinere formate de institutele superiore și universi- tare. In cuvîntul său, prof. ION DRAGU, directorul Liceului „Ion Keculce" din București, s-a referit la o serie de factori care asigură creșterea randamentului școlar : materialul didactic — menit să sa- tisfacă în mai mare măsură exi- gențele învățămîntului contempo- ran, introducerea emisiunilor de radio și televiziune, adoptarea unor metode pedagogice modeme de transmitere a cunoștințelor. în acest cadru se cuvine pus un ac- cent deosebit pe autodotarea școli- lor, realizată prin mijloace propi* și pe baza producției unităților școlare, prin mijloace locale. Vor- bitorul a relatat experiența pozi- tivă dobînditâ tn acest domeniu de Liceul „Ion Neculce*. care dispune tn prezent de 16 laboratoare și cabinete școlare si Jși propune să asigure In acest timp desfășurarea tuturor lecțiilor numai în aseme- nea laboratoare și cabinete. Ocupindu-se de premisele și condițiile trecerii la învățămîntul general obligatoriu de 10 ani, prof. MIHAI MATEI, inspector general școlar al județului Botoșani, a stă- ruit îndeosebi asupra cerințelor privând asigurarea personalului di- dactic calificat în ritm corespun- zător dezvoltării școlii. Pe această linie vorbitorul a adresat unele critici Ministerului învățămîntului privând dificultățile existente în pregătirea numărului necesar de cadre didactice la discipline im- portante — matematică, fizică, chi- mie. limbi moderne — făcînd totodată propunerea de a se asi- gura un caracter mai elastic pro- filului institutelor pedagogice. Vorbitorul a arătat în continuare că, pentru a contribui mai mult la perfecționarea cadrelor, „Gazeta învățămîntului" și revista „Coloc- vii” ar trebui să-și îmbogățească tematica să oglindească tn mai largă măsură preocupările și aspi- rațiile învățătorilor și profesorilor. Arătînd că școala adevărată că- lește națiunea acad CONSTAN- TIN DAICOVIC1U a relevat că școala însăși nu poate exista fără om fără dascăl — animatorul și sufletul ei pe toate treptele învă- țămîntului. în strînsă legătură cu acest important rol al corpului di- dactic — a spus vorbitorul — se impune să se acorde o deosebită atenție în recrutarea acestora, în grija acordată nevoilor lui mate- riale. morale și spirituale, în apă- rarea prestigiului învățătorilor și profesorilor. Vorbind desnre Statu- tul personalului didactic, acad. C. Daicoviciu a spus că acesta tre- buie judecat, In esență, ca primul statut general al dăscălimii româ- nești, o reflectare a organismului viu Ir continuă creștere, al școlii. El «-« referit în continuare la le- găturile multiple între școală șl cercetarea științifică, exprimîndu-și convingerea că fără cercetare pro- prie nu poate fi nimeni conside- rat un adevărat profesor, un edu- cator. Cadrele didactice, a spus prof. AURORA STAVRACHE, de la Liceul „Al. I. Cuza" din Focșani, trebuie să-și consacre în nobila lor muncă toate puterile, întregul spi- rit de responsabilitate, urmărind să formeze elevilor alese trăsături de caracter, spiritul unei discipline conștiente, al unor reguli de com- portare civilizată. In acest scop este necesar ca toți învățătorii și profesorii să se afle cît mai mult în mijlocul școlarilor, în împreju- rările cele mai diferite, să le pre- zinte, cu discernămînt și simț de răspundere, cele mai semnificative și mai convingătoare exemple, se- lectate în funcție de problemele educative concrete ce se ivesc. General de armată ION TUTO- VEANU, comandantul Academiei militare generale, s-a referit în- deosebi, în cuvîntul său, la unele probleme ale învățămîntului supe- rior militar. Subliniind în conti- nuare însemnătatea Conferinței naționale a cadrelor didactice, vor- bitorul a arătat că, prin proble- mele majore pe care le dezbate, prin rodnicul schimb de experiență pe care-I prilejuiește, aceasta va da un și mai mare imbold activi- tății personalului didactic din șco- lile și instituțiile de învățămînt de toate categoriile, pentru traducerea in viață a Directivelor Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Legii privind învăță- mîntul în Republica Socialistă Ro- mânia, fapt ce va determina creș- terea în și mai mare măsură a ro- lului școlii ca factor de cultură și progres. Tn anii noștri — a spus profe- sorul ILYES LADISLAU, inspec- tor școlar general al județului Harghita — prin grija part 5ului și statului sînt create condițh’^i- nunate pentru ca toți fiii pacriei, fără deosebire de naționalitate, să-și dezvolte talentele și aptitudi- nile. să-și realizeze visurile cele mai îndrăznețe. Școala noastră pune în centrul preocupărilor sale educarea tineretului în spiritul concepției materâalist-științifice despre lume și societate, al dra- gostei fierbinți față de patrie și partid, al frăției de nezdruncinat dintre poporul român și naționa- litățile conlocuitoare. Apreciem în mod deosebit faptul că statul nos- tru înlesnește tineretului din rîn- durile naționalităților conlocuitoare însușirea limbii române, pentru ca fiecare cetățean al patriei să se poată afirma din plin în toate do- meniile de activitate. Consider că în sprijinul procesului de însușire a limbii române ar fi binevenită realizarea de către întreprinderea de material didactic și editură a unor filme didactice, imprimarea unor discuri cu cîntece, poezii sau fragmente de proză în lectură ex^ presivă, editarea de cărți bilingv» și alte materiale. Prof. univ. CONSTANTIN CTGV PRAGA, de la Universitatea „Al. I. Cuza" din Iași, a accentuat că pen- tru perfecționarea programelor va trebui să se țină mai mult seama că, în condițiile actualei dezvoltări a științei și tehnicii, sînt necesare nu numai simple eliminări ori n- dăugiri de capitole, ci adevărate restructurări ale programelor de curs. Se cere o mai hotărîtă orien- tare spre problemele cele mai stringente, în vederea legării cu- noștințelor predate de cerințele prezente și de perspectivă ale eco- nomiei, științei și culturii, o mai mare atenție pentru cultivarea gîndirii creatoare. Vorbind despre necesitatea de a se transmite elevilor cunoștințe moderne în conținut și cu o formă ontim structurată, profesorul GRI- GORE GA7DAC, directorul Liceu- lui „G. Coșbuc" din Năsăud, a arătat că realizarea acestei cerințe depinde nu numai de predarea propriu-zisă, ci și de manual. Dar în unele manuale autorii se lasă robiti de cantitate în dauna cali- tății Este necesar ca manualele școlare să fie experimentate Ia clasă înainte de a se trece la uti- lizarea lor largă, să se evite aglo- merarea datelor în dauna esenția- lizării. Ministerul învățămîntului trebuie să fie mai receptiv la cri- ticile șl propunerile ce sosesc din întreaga țară, să asigure o mai largă prezentă. în redactarea ma- nualelor, a profesorilor care lu- crează Ia clasele respective. Folosirea cu măiestrie și pasiu- ne, cu convingere și exigență a în- tregului complex de mijloace edu- cative menit să contribuie la for- marea concepției despre lume și viață a tineretului, a spus conf. univ MIHAI PETRESCU, de la Academia de studii economice, constituie preocuparea principală a catedrelor de marxism-leninism care, ținînd seama de cerințele Plenarei C.C. al P.C.R. din aprilie 1968, dau atenție cu precădere luptei pentru lichidarea atitudini- lor rigide dogmatice în predare, formării complexe a personalității tineretului studios, educării lui ce- tățenești. modelării Iul umane. Referindu-se, în continuare, la Sta- tutul cadrelor didactice, vorbitorul a insistat asupra necesități) ca cei ce sînt recrutați și promovați tn rîndul personalului didactic să pro- beze, In fața unei comisii de con- curs, aptitudinile lor pedagogice, stăpînirea științei și artei didac- tice, prin susținerea unor semina- rii și a unor lecții. O repartiție mai echilibrată a cadrelor didactice pe discipline de învățămînt, în funcție de necesita- tea localităților — a apreciat prof. TIMOTHEW PETKID1, inspector general școlar al județului Brăila — ar asigura folosirea mai judici- oasă a potențialului oersonalului didactic existent și a absolvenților (Continuare in pag. a 5-a) PAGINA 4 DEZBATERILE ÎN ȘEDINȚA PLENARĂ $ (Urmare din pag, a 4-a) care sînt încadrați în fiecare an la catedră. în legătură cu aceeași problemă a utilizării judicioase a personalului didactic, vorbitorul a făcut unele observații privitoare Ia diferite articole din cuprinsul pro- iectului de Statut al personalului didactic, arătînd că ar fi necesar ca în Statut să se adopte formu- lări mai exigente pentru a sanc- ționa atitudinea acelor profesori care își întrerup activitatea didac- tică fără motive temeinice. Vorbi- torul a considerat, de asemenea, necesar ca în Statut să se prevadă Interzicerea dreptului de a suplini acelor profesori care cer și obțin concediu fără plată. în procesul perfecționării învă- țămîntului economic, a spus conf. dr. CONSTANTIN ENACHE, de Ia Academia de studii economice, un • mare rol îl are studiul cunoștințe- lor de matematică, de calcul eco- nomic și cibernetică economică, de conducere științifică a producției. * în același timp, planurile de învă- țămînt, programele analitice tre- buie să fie astfel alcătuite încît chiar în condițiile dezvoltării și înnoirii continue să ofere totuși garanția unei anumite stabilități, de natură să favorizeze îmbunătă- țirea conținutului activității in- structiv-educative, valorificarea cît mai deplină a potențialului de care dispune învățămîntul. Din prevederile Statutului — a spus. între altele, ing. IOSIF DE- MIAN, profesor Ia Grupul școlar minier Baia Mare — am reținut în mod deosebit principiile de bază care dț^ljează mișcarea personalu- lui țiidjtic de toate gradele. între criteiT^f stimulative pentru ocu- parea posturilor figurează pe prim plan rezultatele din activitatea di- dactică și metodică, vechimea la catedră, gradele didactice și cali- ficativele obținute, lucrările de specialitate și activitatea științi- fică. Consider că măsura prevăzu- tă tn proiectul de Statut notrivit căreia în viitor vor fi încadrati în funcția de pedagog școlar persoane cu pregătire corespunzătoare este de mare însemnătate pentru învă- tămîntul nostru, unde majoritatea elevilor sînt interni. în felul acesta se creează condiții tot mai bune desfăf rării procesului educativ. P-nf NECULAI ACSINTE de la Liceul oedagogic din Buzău, s-a o- p- : .s ora muncii școlilor peda- gogice. Pentru ea viitorul învăță- - tor să-și poată exercita în bune * <»-d:ții funcția de formare a e- leri’nr — a spus vorbitorul — el trebuie înarmat cu metode de cu- 'ere nrofundă, științifică a co« pBkii. O astfel de cunoaștere prrWipune dobîndirea unor amnle ir»*natii de specialitate, precum și SîDÎnirea unui comnlex de me- tode de cercetare. Totodată. în pregătirea viitoarelor cadre didac- tice pentru clasele I—IV este ne- voie să se acorde o atentie egală atît misiunii de a preda, cît și ce- lei de a educa. De un mare ajutor în pregătirea învățătorilor este prevederea din Directive privi- toare la înființarea, pe lîngă li- ceele pedagogice, a școlilor de a- plicatie, care au o veche și bogată tradiție în învătămîntul pedagogic din țara noastră. Prevederile din proiectul de Statut eu privire la Selecționarea prin concurs a învă- țătorilor si institutorilor de la șco- lile de aolicatie sînt de natură să ajute substanțial la atragerea în aceste școli a unor cadre de înaltă valoare. Asistenta OLGA PAUL, de la Institutul agronomic din Cluj, a considerat că trebuie să fie tradu- se grabnic în viată acele prevederi ale Directivelor C.C. al P C.R. cu privire la dezvoltarea învătămîn- _ tulul care se referă la perfectio- ■ narea profesională a membrilor corpului didactic, căci numai prin- tr-o aprofundată pregătire științi- fică și ideologică, printr-o intensă situare în actualitatea științifică si culturală, în viata socială și poli- tică a țării, printr-o permanentă muncă științifică si de cercetare personală, un dascăl poate fi apt pentru a servi ca mentor și ca exemplu discipolilor săi. Exprimînd adînca recunoștință pe care, alături de colegii lor ro- mâni. maghiari și germani, profe- sorii de naționalitate sîrbă, o poar tă partidului și statului nostru pentru grija permanentă acordată îmbunătățirii continue a situa- ției sociale și profesionale a cadrelor didactice, ridicării nive- lului lor de trai. învățătorul BO- JINCO POPOVICI, de la Școala generală din comuna Socol, jude- țul Caras-Severin s-a oprit pe larg, în continuare, la principiile dife- rențiate, deosebit de stimulative, de echitate nrofesională, care stau < la baza noului sistem de salarizare ’ și maiorare a salariilor în toate unitățile de învățămînt, pus în. a- plicare de la l ianuarie 1969. Profesorul VIRGIL BRATUCU, inspector' școlar general al jude- țului Olt. a subliniat în cuvîntul său necesitatea îmbunătățirii cali- tative a inspecțiilor de snecialitate. Pentru realizarea integrală a aces- tui obiectiv — a spus vorbitorul — Ministerul Învățămîntului va tre- bui să acorde o atentie snorită perfecționării inspectorilor școlari. El a propus să se elaboreze lucrări * orientative legate de metodica, ce- rințele si conținutul inspecțiilor de snecialitate. care să poală fi folo- site de organele de îndrumare și control. Ing. DUMITRU SANDU, directo- rul Grupului școlar „Steagul roșu" din Brașov, a evidențiat in cuvin drelor de muncitori, tehnicieni șl maiștri și cerințele de perspectivă în acest domeniu. Vorbitorul a sus- ținut ideea introducerii unor probe psihotehnice la admiterea în școala profesională. în continuare, el a cerut eliminarea deficiențelor în eșalonarea și corelarea predării u- nor discipline în școlile profesio- nale și în liceele industriale care pregătesc cadre pentru industria construcțiilor de mașini. învățătorul HARITON LUNGU, de la Școala generală din comuna Văleni, jud. Dîmbovița, s-a referit cu precădere la climatul educațio- nal necesar desfășurării activității instructiv-educative din școală, a- rătînd că normele interne privind îndatoririle în activitatea școlară, mijloacele stimulative și sancțiu- nile trebuie să contribuie în mai mare măsură la asigurarea acestui cadru. Pornind de la dublul carac- ter atribuit în Statut perfecțio- nării, care este în același timp și un drept și o îndatorire a cadre- lor didactice, vorbitorul a conside- rat că este necesar să se organi- zeze un complex de acțiuni de propagandă pedagogică și infor- mare, care să permită o documen- tare rapidă și eficientă a oameni- lor școlii. Luînd cuvîntul, tov. MIRCEA SAVEANU, profesor la Liceul nr. 3 din Satu Mare, a arătat că prin îndrumarea nemijlocită a colecti- velor didactice de către organizații- le de partid din școli toți învăță- torii și profesorii au fost antrenați în acțiunile întreprinse și s-a sta- bilit o legătură mai firească între conducerile școlilor și comitetele U.T.C. pe școală, fapt care se răs- frînge nemijlocit în întreaga acti- vitate educativă. El a propus să se stimuleze mai mult inițiativa ute- ciștilor, să se folosească în activi- tatea cu aceștia forme și mijloace mai adecvate condițiilor specifice în care se desfășoară munca fie- cărei școli. Din cuprinsul Statutului — a arătat în cuvîntul său prof. CON- STANTIN DRAGULESCU, preșe- dintele Comitetului Uniunii Sin- dicatelor din Invățămînt și Cul- tură — se profilează cu claritate personalitatea omului școlii noastre contemporane, in care funcția de educator al tinerele generații se împletește cu funcția de militant neobosit pentru atraux-rua colecti- vității în m?jfe«sî căreia trăiește ți muncește pe drumul ridicării ne- contenite a nivelului cultural-știin- țific și de civilizație al întregului popor. Referindu-se în continuare, la problemele perfecționării cadre- lor didactice vorbitorul a subliniat că, potrivit prevederilor Statutului, aceasta se deplasează pe verticală, dobîndind un mai evident caracter postuniversitar. Prof. Drăgulescu a prezentat apoi principalele domenii în care Comitetul Uniunii Sindicatelor din Învățămînt și Cultură, sindicatele din învățămînt se vor strădui să aducă o contribuție sporită : asigu- rarea unor condiții mai bune de muncă și de viață pentru cadrele didactice, întărirea disciplinei con- știente, asigurarea unui climat fa- vorabil perfecționării și cercetării, întărirea continuă a prestigiului social și moral al corpului di- dactic. Evidențiind rolul important pe care îl are Instituția preșcolară in pregătirea copiilor pentru clasa I, LUCIA RADuCANU, educatoare în orașul Tg. Jiu. a spus printre al- tele că este necesară o concordanță mai strînsă între activitatea grădi- niței și cea a școlii. Programa gră- diniței trebuie să țină seama în mai mare măsură de cerințele școlii, să fie elaborată în funcție de aceste cerințe. Totodată, vorbitoarea a ce- rut ca materialul didactic și cărțile destinate preșcolarilor să fie mai pe înțelesul lor. în cuvîntul său, prof. univ. ȘTE- FAN PETERFI, prorectorul Uni- versității „Babeș Bolyai" din Cluj, s-a oprit printre altele asupra pro- blemelor legate de baza materială a institutelor de învățămînt supe- rior. Pentru ca cercetarea din la- boratoarele universitare să răspun- dă necesităților ridicate de econo- mia socialistă — a spus Vorbito- rul — este necesar să se insiste mai mult asupra colaborării acestora cu întreprinderile productive și din beneficiile rezultate să se comple- teze dotarea materială a universită- ții. în continuare vorbitorul a ară- tat că este necesar să sporească nu- mărul cadrelor didactice trimise la specializare sau în schimburi de experiență. Referindu-se la unele prevederi cuprinse în proiectul de Statut al cadrelor didactice, profesorul MI- MAI ALBOTA, inspector general școlar al județului Tulcea, a pro- pus ca pentru sporirea competenței directorilor și pentru întărirea au- torității lor, să se prevadă pentru aceștia și atribuții în domeniul per- fecționării, creindu-se la nivelul școlilor condiții pentru o bogată do- cumentare științifică. De asemenea, vorbitorul a propus ca sesiunile me- todico-științifice de comunicări să nu fie organizate numai de inspec- torate, ci și de filialele I.PC.D. în ceea ce privește bacalaureatul, vor- bitorii! a propus ca el să se des- fășoare după încheierea cursurilor școlare. Tinînd seama de programul com- plex de măsuri elaborat sub con- ducerea partidului pentru perfec- ționarea învățămîntului — a spus prof. ARON SABAU, președinte,e comitetului sindicatului învățămînt din municipiul Oradea — sindicate- lor din învățămînt le revin noi res- ponsabilități atît în sfera îndatori- rilor cît și în sfera drepturilor cor- nului nrofesoral. astfel încît prin irească și mai mult participarea fiecărui învăță- tor și profesor la perfecționarea muncii din toate școlile. Ne revine obligația ca, în colaborare cu Con- ducerile de școli, cu organizațiile de masă și de tineret, sub condu- cerea organizațiilor de partid, să asigurăm acea atmosferă sănătoasă de muncă plină de dăruire pentru educarea patriotică ți cetățenească a întregului tineret școlar. în cuvîntul său, GHEORGHE SIMEANU, șeful comisiei învăță- mînt a Comitetului județean de partid Vîlcea, s-a referit la o se- rie de lipsuri privind îndrumarea școlilor de către organele locale și centrale de Invățămînt. Credem, a spus vorbitorul, că Ministerul în- vățămîntului ar trebui să concreti- zeze și să stabilească mai exact etapele în care va fi adusă la în- deplinire generalizarea învăță- mîntului de 10 ani. Dacă se va merge în ritmul existent la această oră, generalizarea învățămîntului de 10 ani nu va fi realizată în ter- menul fixat de Directivele C.C. al P.C.R. Judecind după posibilitățile județului nostru, ne-am propus ” creăm în anul școlar viitor 8—10 clase a IX-a ale școlii de 10 ani, față de 5 cîte ne-au fost recoman- date de minister. în continuare vor- bitorul și-a exprimat părerea că Ministerul Învățămîntului nu a ajutat în mod corespunzător și con- stant inspectoratele școlare pentru a-și realiza obligațiile: tovarășii cu munci de răspundere tn minister sînt așteptați să vină mai des prin județ. Dr. ION STOIAN, rectorul A- cademiei de științe social-poli- tice „Ștefan Gheorghiu", s-a ocu- pat în cuvîntul său de predarea științelor sociale, de formarea g:n- dirii politice și orientarea Ideolo- gică a tineretului. Vorbitorul a su- bliniat caracterul creator oe care trebuie să-l aibă însușirea mar- xism-leninismnlui și necesitatea de a le forma tirerilcr capacitatea să d'sceamâ valorile ideologice «: ar- t’stice, să lupte cu hotărire împo- triva idealismului, a concepțiilor burgheze, ant!științif:ce. Remarcînd fanttil că din ansam- blul prevederilor Statutului perso- nalului didactic se desprinde ideea omului potriv:t ’a locui potririt- profesorul emerit COSTEA ACHIM de la Liceul nr. 1 din Turnu Seve- rin. «i-a exprimat acordul cu ca- racterul stimulativ ai acestor prevederi si a cerut ca ele să fie traduse în fapt, inte- gral și cu principialitate. Ocu pîndu-se tn continuare de pro- blemele perfecționări: person-’tt- lui didactic, vorbitorul a criticat menținerea ca forme ale acestei activități a comisiilor metodice t>" specialități și a cercurilor pedago- gice, care sint, după părerea sa depășite Ia ora actuală. Implicații ale documentări: «; Informării de specialitate ale ca- LUCRĂRILE DIN SECȚII învâtâmint de culturd generala în lucrările din secția invățămînt de cultură generală dezbaterile s-au oprit cu deosebire asupra proiecta- lui de Statut al personalului didac- tic și asupra celor mai actuale sar- cini ce revin învățătorilor și profe- sorilor din acest sector de învă- țămînt. Mulți vorbitori B-au referit la a- cele prevederi ale proiectului de Statut care stabilesc obligațiile ca- drelor didactice în ce privește munca educativă. în practica noas- tră la catedră, a spus înv. CONST ARSENE, din Pitești, sîntem ten- tați de a da un cuantum mare de cunoștințe, pierzînd uneori din ve- dere realizarea scopului educativ. Așa se explică neajunsurile eare se înregistrează în comportamentul u- nora dintre elevii noștri. Se impu- ne să se acorde mai multă atenție lecției însăși, pentru a-i reliefa mai • mult valențele educative. In aceeași ordine de idei prof. GHEORGHE ȘOVU. din București, s-a referit la rolul școlii în formarea idealului de viață, arătînd că pentru aceasta este necesar ca educatorul să pă- trundă în sufletyl copiilor, să le insufle sentimente înalte. Refe- rindu-se la planul de învățămînt pentru școala de 10 ani și la pro- gramele școlare, vorbitorul a pro- pus să se acorde profesorilor mai largi posibilități de a lucra în funcție de condițiile concrete în care își desfășoară activitatea. Pentru a spori caracterul educa- tiv al școlii generale de 10 ani prof. NICOLAE SIMACHE din Ploiești a propus să se reconsidere locul și rolul științelor umaniste in planul de învățămînt. în același scop este necesar să se sporească numărul orelor de istorie și geo- grafie în liceu — a spus vorbito- rul, în continuare, referindu-se la proiectul de Statut, a subliniat că acesta reflectă atît aspirațiile ca drelor didactice, dt și înalta pre- țuire ce «e acordă muncii lor. în școala în care lucrez, a arătat prof IOAN MICU din jud. Bacău preocupările extrașcolare ale elevi lor au fost canalizate îndeosebi spre două mijloace de afirmare : editarea unei reviste școlare și or- ganizarea unor reuniuni de discuții drelor didactice au fost abordate în cuvîntul profesoarei emerite PETRA VLAICU, directoarea Lice- ului nr. 2 din Giurgiu. Ea a pro- pus să se alcătuiască, din rîndul cadrelor didactice cu bună pregă- tire, colective care să se ocupe de elaborarea unor materiale privind aspecte esențiale ale modernizării procesului instructiv-educativ și care să fie editate operativ și difu- zate în tiraje suficiente. De aseme- nea, vorbitoarea a propus să se creeze pe lîngă inspectoratele șco- lare județene cabinete de orientare școlară și profesională . în numele și din însărcinarea Consiliului Central al Uniunii Ge- nerale a Sindicatelor, tov. DUMI- TRU GHEORGHIU, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. a transmis delegaților și invitaților Conferinței naționale un fierbinte salut Sindicatele, în rîndul cărora în fiecare an intră zeci și sute de mii de tineri absolvenți ai școlilor și institutelor superioare de învă- țămînt — a spus vorbitorul — au prilejul să observe nemijlocit gra- dul de pregătire al acestora și să aprecieze după rezultatele lor în muncă felul in care școala si ca- drele didactice și-au 'ndeplinit înalta lor răspundere socială în- vățămîntul are ■? mare responsabi- litate, care se reflectă în modul mm produc ir.Tepr.nder:>, curo se lucrează pe șastiere, curo sînt lucrate ogoarele, cum descoperă cercetarea științifică adevăruri noi în mîiniie dv . stimați tovarăși, care modelați ceea ce are mai de preț un popor — t răra generație — se află viitorul patriei noastre, în continuare ■ irbitorul s-a refe- rit la activitatea prezentă și la sarcinile de viitor ale organizații- lor sindicale din școli și institute de incățămint superior. Consiliul Centrali al Uniuni. Generale a Sin- dicatelor. toate organele si orga- nîznțiiie sindicale din școli și fa- cultăți — a spus în încheiere vor- bitorul — iți vor intensifica, efor- turile pentru a aduce o contribuție mai mare ia perfecționarea între- gului corp profesoral, vor milita cu energie pentru traducerea In viată a măsurilor ce vor fi adoptate de către Conferința națională si vă vor sprijini in realizarea misiunii dv. rotile de a sluji cu devotament poporul român, patria noastră so- cial istă Faptul că atît Legea invâțâram- țuiui dt și Statutul personalul d didactic se referă la toate trep- tele școlii și nu s-au promulgat, ca in trecut, legi separate pen- tru învățămîntul elementar. li- ceal sau universirif renrezintâ una din manifestările tratării u- nitare de către partid a «colii ro- mânești — a smis acad. CRISTO- FOR SIMIONESCU. rectorul In- știxuțuU politehnic din lari. De- sigur. -fiecare Team. a ttSU- mîntuiiri are aspectele si obiec- tivele sale specifice. Toate sint pe teme științifice. Acestea. alături de ceMaite acțiuni și activități au contribui: le orientarea școlară și profestete. Socotim insă că In do- meniul orientării școlare și profe- sionale se simte nevoia ce mai mul- tă îndrumare. de extinderea numâ- rului de <«.ar. :e t- ducerea, începird cu anul școlar 1969—1970. a fiM-ior și caiete.or de orientare. Referindu-se la a.rea-: probi e’ă. orofesor . CONSTAN- TIN NEGULESCU din Buziaș a arătat că deș: ia instrui- rea din septembrie 1968 s-a pro- mis profesorilor pstiiSc-gj că v-r fi sprijiniți in muncă, pînă acum nu s-au primit nici rnutar fisele ps 'o- pedagogice care urmau «a f.e trimi- se în școli pînă îa sf-s tul lunii decembrie. In continuare vorbito- rul a arătat că se simte nevoia ca Ministerul Invățămintui d să revi- zuiască Regulamentul școlilor de cultură generală, deoare e în pre- zent unele din prevederile aces- tuia sînt depășite. Consiliu] județean Tî-niș al or- ganizației pionierilor, a sous prof PAVEL BORDAN. acordă multă atenție efectului educativ a! cercu- rilor tehnice și științifice ale elevi- lor, al activității sportive ș; turisti- ce. Vorbitorul s-a referit în cen- tinuare la munca desfășurată ce cei ce lucrează cu pionierii în ju- dețul Timiș pentru a-și spori con- tribuția la formarea unui tineret cu un larg orizont științific și eu o concepție înaintată despre lume și viață. A propus să se ia mă suri pentru extinderea volumu- lui acestor activități. Considerînd că în momentul de față nu există o suficientă coordo- nare a acțiunilor organizate în școli, că unele din acestea se pla- nifică pentru un timp prea scurt pentru a se desfășura în bune con- diții, prof. STERIE RADOI, in spector general școlar al iude țtilui Iași a propus ca Mi- nisterul învățămîntului să edi teze anual o agendă sau un calendar care să cuprindă toate acțiunile importante ce urmează să se organizeze în școli. Aceasta ar obliga ministerul să nu mai revi- însă subordonate întregului, adi- că verticalei care urcă de la gră- diniță pînă la doctorat. în a- cest context se impune o mai strînsă legătură între diferitele trepte pentru realizarea progre- sului întregului învățămînt De exemplu, a spus vorbitorul, s-ar putea organiza întîlniri ale in- spectorilor, care îndrumă munca profesorilor din liceu, cu repre- zentanți ai facultăților, pentru a dezbate aspecte privind calitatea pregătirii studenților în vederea profesoratului. Aducînd Conferinței salutul plin de căldură al studenților, MIRCEA A-NGELESCU. preșe- dintele Uniunii Asociațiilor stu- denților din România, a mulțu- mit In numele lor. celor rșre ani de-a rîndul le-au îndrum.;.: cu abnegație pașii spre lumina !r.- vâtățurii de carte. în acțiunea conjugată a tuturor factorilor ce se îngrijesc de pregătirea viito- rilor intelectuali, de bunul mere al școlii superioare — a spus in continuare vorbitorul — organi- zațiile U.T.C. și asociațiile care cuprind totalitatea tineretului u- niversitar au menirea de seamă de a fi un sprijin prețios al ca- drelor didactice, al conducerilor institutelor și facultăților in or- ganizarea și perfecționarea pro- cesului instructiv-educativ. Stră- daniile organizațiilor U.T.C. și ale asociațiilor studenților urmăresc ca spiritul înnoitor și măsurile cuprinse în Directrre și in Le- gea învățămlntuiui să dobindeas- că o înțelegere "«metn-că din partea tuturor stucentllor. să se matorialirere în creșterea răspun- derii acestora fată de munca in- d —i -1, «• " : _---->-< _ Trebuie să avem ia vedere — a sr s -ng. 1ONEX SD1RA. directo- rul Gntpulol școlar al Urinei de va- goane din Arad — ci denii, nce- nicul de ari va 5 munatoruî de mlioe care va minu. mașixiue și a- paratele aflate încă pe planșeta pmiectar.rilcr De aceea necesar să se tabenătâțească in a- eeastă lumină programele «cotare Cred că este bine ca toate cadrele di-dartiee să a jure prin cbsemțrle Iw, la elaborarea cnor progreme de învățămînt să a unor manuale ca un etwstisut ccrespunzător cerințe- lor. Consider de asemenea necesar ca profesorii de specialitate din ca- drai scotitor ca caracter tehnic să facă mai multe eforturi pentru a se ține permanent ta eurent ca noile cuceriri ale științei s tehnicii, să participe Ia lucrările de cercetare și documentare din cadrul uzinelor Vreau «ă expoca tr fața Confe- rinței — a ma: adăuxat vorbătorul — entcziasmri eu care profesorii e Instiv^ori au primif pre- -eceres Sta- .refre de a u se acorda Si te grade didactice. DAU din Hunedoara a apreciate» prelungirea duratei învățământu- lui seral cu un an va fi eficientă numai dacă va fi urmată și de alte măsuri, menite să ducă la folosi- rea mai eficientă a timpului de studiu în școală al elevilor. El a ce- rut, printre altele, să se reducă numărul de ore la unele obiecte la care se poate învăța după manual, astfel încît să se ajungă la maxi- mum 3 ore de curs pe zi. De ase- menea, a propus ca în învățămîn- tul seral să se adopte aceeași struc- tură a anului școlar ca și în în- vățămîntul de zi și a cerut ca ra- dio-ul și televiziunea să-și amplifi- ce preocupările de sprijinire a pre- gătirii elevilor de la învățămîntul seral și fără frecvență. Capacitatea învățămîntului de a progresa în ritmul impus de epoca ți de societatea noastră nu poate fi asigurată fără un program armo- nios de cercetare fundamentală «i aplicativă efectuată de specialiști < d» educatori, a afirmat tov GEORGE VAIDEANU. directorul I—s-.tu* ri ;I de științe pedagogice, -ne a apret at că cercetarea țtiin- țifîcâ in domeniul InvA’âmfntoiul nu a fost suficient șpriț!nltâ șl a rămas deseori n.ecur.oscuU benefi- ciarilor ei — școala. Inspectoratele, familia. Vorbitorul a prepus să se alcătuiască. în funcție de crorca- mul de perspectivă al ministerului, un plan unic in domeniul cercetării pedagogi re. care să prevadă cola- borări permanente și. mai ales, moduri de finalizare. înnoirile și < - rl e impuse de rezu tate.e sigure ale cercetării pedagogilor ar putea fi realizate prin o-gan:zarea treptată a unor școli modei în fie- care capitală de județ. Este nece- sar totodată, a spus vorbitorul, să se reexamineze formele pregătirii pedagogice a viitorilor profesori, in deosebi sub raportul poziției ți prestigiului acesteia, al funcție! pe care o îndeplinește în formarea consu n*et dascăl lor ca specialiști care se îndreaptă spre o activitate de mare complexitate și cu înalte semnificații umaniste. Profesorii PETRI MARTON i ; V ASILE ISMAIL d - Invâîămint UMt den-enlte rentra'.e la rere s-an referit •■■vrbitarH a fost aceia ai coodițSte In care sin: pre- gătiti rfitorR txtuacttori «i specia- liftf cn cCtiftcaf* me>!!e După ce a = t st reri-ta 'mb.!:.ă:ă;ire a i-aesti-ăril maMrtaîe a invâțămîn- : u= snecialitate. ca și a LnițiaiUBiilul gro&vanal și tehr - r. ing- CONSTANTIN FOTESCU, «tucetorul Gritpului «coiar pentru rdustria riri j;n Ploiești a prop-os ca, pentru accelerarea rit- - . . cotare a j.cl ior cu ma- - - ' 1 darnice modeme și profi- larea -n»: accentuată a producției a-ecura să se rea.urze im sector efBtral de cercetare și proiectare • anteiahdui didactic care să de- peptru producție de serie. în toaețte da specialită,:. diferite ti- pări de materiale atelierelor - » "inc dezvoltarea învățămintului și a Legii îr.văță- minrului, elaborate pe beza hotărlrilor Congresului al IX-Iea al P CJC Conferința a constituit un eveniment re—»-nab;~ In v-ata școli: românești Parte integrantă a grandiosului proces de transfor- mare revoluuonară a societătu noastre, desfășurat cu a-.lnt «ub cor.ccrerea Partid ului Comunist Român. îr.- ■ ăîă-n'-r-' d:r. Repeblica Socialistă România a Înregis- trat succese importante. Cupri-rderea anual In țcol: a peste 4 mnioane ce copt: si uneri. extinderea învățămîn- tului cb-igauxtu La IC ari îmc'i-ătă’irea neîntrerupt a coeiuturuvu: învăță—--: r.z.--area nivelului eahta- nv al mimc— rormilu: didactic reprezint numai cile- a aspecte ale der.tltâri .mperooase a școlii romăr-est: fa perioada cro.strrmei socialiste înrăiAmtatul a dat tn acești am patre sute de tai: ce cadre calificat pentru toe» sectoarele producției, zeci si zeci de mii de special-ști de înaltă valoare pentru economie, știință $. cultură, contribuind substanțial ia progresii mult.-ate- ral ai societâti: -oastre. Prin ’altottnr"•» sale, invătâ- mir t ul se înscrie printre realizări le ăe seamă ale pohti- «j paf. d.hui F statului r.cstrm -Stat-tul personal-,du_ z dame din Republica Socia- 1 stă România" ai cărui proiect a fost dedaăttrt ți adop- tat de Cor.ferir-tă, ronsfin-este loet r- rolul de seamă □e care-I ere corpul c:narile 'n societatea românească , .-aseaipcrană. Adăucn-du-se altor e'-er-tmente impor- tante l-.vătăml-" .lut rest.- u. Staririul va h-bru-1- iă^ fă-â InduiaLâ, m ira t ri-ror sviiitoril— scrii: din a. - a m-.tribn la profer- trarea l-or ne’r.trerup- i - -i---nr-am:- iăn: profericnale ți științifice. învătămint superior Dragi colegi, Participanții la dezbaterile din secția pentru învățămîntul supe- rior au subliniat sarcinile deosebite care stan în fața cadrelor univer- sitare pentru aplicarea Directive- lor C.C. al P.C.R. privind dezvol- tarea învățămîntului Ei au arătat că învățămîntul superior trebuie continuu perfecționat spre a face față cu cinste rolului său de a pre- găti specialiști de înaltă calificare pentru toate domeniile vieții eco- nomice și sociale. Relevînd însemnătatea actualei reorganizări a învățămîntului su- perior, mulți vorbitori au făcut propuneri de îmbunătățire a planu- rilor și programelor de învițămint au dat sugestii privind mai buna organizare a unor ramuri ale În- vățămîntului superior. AstfeL conf. dr. TAMARA DOBRIN, prorec- tor al Universității din București, s-a referit în cuvîntul său la nece- sitatea de a se acorda o atenție sporită facultăților care pregătesc viitoarele cadre didactice. Pornind de la o serie de lipsuri semnalate în conferință de educatoarele, în- vățătorii și profesorii din învăță- mîntul de cultură generală, vorbi- toarea a făcut propuneri privind îmbunătățirea pregătirii pedago- gice a viitorilor absolvenți ai Uni- versității. Conf. univ. ȘTEFAN BINDER, de la Universitatea din Timișoa- ra, a vorbit despre activitatea bo- gată desfășurată de cadrele uni- versitare timișorene și a propus — avînd în vedere necesitatea de cadre didactice calificate pentru învățămîntul de cultură generală — un sistem de pregătire rapWă a acestora de-a lungul a trei ani. în cuvîntul său prof. dr. doc. N. RADULESCU, prorector al U- niversității din Craiova, s-a referit la conexiunea între toate treptele învățămîntului, precum și la mo- dalitățile de numire, titularizare si perfecționare a cadrelor universi- tare sugerînd crearea unor posibi- lități mai bune de promovare a cadrelor tinere în noile centre uni- versitare ale țării. Despre alte aspecte ale Învăță- mîntului universitar, precum și despre căile continuei îmbunătă- țiri a acestuia au mai vorbit prof, dr. ing. VASILE ABABEI, prof. dr. CONSTANTIN CORDONEANU de la Universitatea „Al. I. Cuza" din Iași și conf. dr. AL. SANDULACHE. rectorul Institutului pedagogic din Oradea. Prof. dr. doc. ALEXANDRU ROȘCA, de Ia Universitatea ..Babeș-Bolyai" din Cluj, a făcut unele propuneri cu privire la îm- bunătățirea muncii lectorilor uni- versitari și a propus ca Ia con- cursurile pentru ocuparea de pos- turi în învățămîntul superior să se aibă In vedere și activitatea didac- tico-metodică. Probleme ale perfecționării pla- nurilor și programelor din învăță- mîntul tehnic superior au fost abordate de mai mulți vorbitori. Prof. dr. ing. GH. NIȚESCU, recto- rul Institutului politehnic din Brașov, a arătat că profilul specialistului cu pregătire su- perioară va fi determinat în cea mai mare măsură de planul de învățămînt. în acest sens este necesar ca prin plan să se asigure pregătirea fundamenta- lă a unui inginer, pregătire care să permită ulterior utilizarea lui ma- ximă, adaptarea și specializarea în funcție de atribuțiile sale din pro- ducție. Prof. univ. DUMITRU ATA- NASIU, de la Institutul politehnic din Iași, a fost de părere că fărî- mițarea pe specialități foarte în- guste prevăzută de actualul no- menclator din învățămî-tul tehnic superior a adus prejudicii bunei pregătiri generale a inginerjlui. El a propu® ca institutele de îr.vă- țămînt superior să pregătească ingineri cu un profil mai larg, asa cum se pregătesc azi intr-o serie de alte țâri europene. în cuvintul său profesorul eme- rit EMIL XEGRl TIL. rectorul In- sttjî-jiu: agronomic _Dr. Petru Groza" cin Cluj, a abordat unele probleme privind ășămîntu! su- perior azriccl, iar prot. dr. accent OCTAVIAX FODOR, rectorul In- sdfjtului mecico-farmaceutic din Cluj, a vorbit despre ir.-, ăiămțztul superior meditai Mur.ca noastră, i czdreser didactice, se înscrie în •na ts.r ma: frumoase ț: ma- importante att-lmtâti .marA. Tinind pasul ea pncresal aecaatenit al cal- turii si stiintei coniemparaae. ra aviaial aestăs-ilit al prefacerilor sociale, școala trebvie să De o scoală a se- colulei nostra. un oreanisan via. ilioaaiic si aoodern. in înțelesul cel nai de*lia >1 cwintalai. receptiv ta nea. ■pl să se adapteze rapid si creator La exicenlde socie- tății noastre. Ș-tcAla ane înoate—mi de ' râstxmdeTe ce a înarma tineretul c. - • t<:e ța. șmn^i p teh- nicii actuaie. Ea are r.«.la ie s une ~ a forma carac- tere. oamen; integri ca ? cuară asupra sensc- lm vieții. înzestra;; rt *-?rme mv — nres~ noi t-ce. civi- ce și etice, oameni cir.sut.. act;- . «: demni, devotați oatr'e: «i Particului Cc-m _r «t R-t.—Âm personalități tapaixLe să preta «i să cent n_e vierta’ inat-^țțio^ pentru —di-earea Ractănief spre n-u: cu nu aie proere- sului. Cocler.r.'a vă meamă să dăr-it. ce insuf.etire Referi nd'j-ae Ia une-e nrobleme ale ’r.vătămîml ui artistic, croi G. DEM. LOGHIN. ororector La Institutul de artă teatrală și cine- matpc-af:ca J_ I_ Canar ale". a SJb-iir/at dezvoltarea ș vrestri’ de care se bucuri Ic prere-t șroais româr.eeroă de tearo p. film. î~ cor.ttr.3are vorbitorul a prcțrrs i-ființarea unu: studio căseroato- erafic în cadrul căruia să-r des- fășoare activ țațe* prav; că studer- tii ins^tutu-ui *3 eadrol dezbeterucr dri sec- ție s-au făcut n-ujeroase sr-murerl Privind SlatJtu’ sers/ya'm- cactc Tn sa •ccr’.îcer esitra făptuim că m—ca de ed >csre e-rte una cir ce’e mai fr- tresse a-riri- tăti ale ’ciree: r prreroa' d - a— e — a spos profesorul emer.t CON- STANTIN DINC1 , -e- — corespondent ai A cădem — — - cred că ir. articol ui I a' Staturi:’u: este necesar să «e me-ferece mi- stumea de educator a’ tinere- cene- rații pe care o ț-deoi-reste cu cn- ste fiecare prof esc-. Vorbi tortl a fâcrt tn corr-nare a serie de pro- puneri Privind -crestarea ca tn viitor cadre Le rmiversitare să ară o stai boea'l exn?-;er.tâ pro- ducție, c» asistertilor u- rers tar să le fie î-nreed "tată rorr-rrerea unor proiecte ce dip’c—i. De ase- menea. a propcs ca Sarnr.-’ să se refere și la inginerii. »hr:re- ; laboranții și m :~ritcri: de î-a’tâ calificare care ’ș- desfăioeră acti- vitatea in laboratoarele dis tp -’âU- mlntul superior. Acad. IOBGV IORDAN s-a re- ferit Ln cuvîntul sâu ’a pres- tigiul de care treb-uie să «e bucure cadrele dădacteee. ex- prim!nd-J-$i dezacreriu! fș-â ne folosirea acrotora în m rr^i care nu sirt pe măsura cai ' -r superioare. El a ooriat re".-- ’-tâ- riree poziției mora’e a d=seă ■' • în continuare vori^torz! ș-s ncrit asupra unor articole d - Sta—mi personalului didactic, fârird pro- puneri privitoare la acordarea g-a.-iațî!'or și a indemr.riat^i'x- De asemen«»a. a ’vt ut o ma: — "re exigentă în prrrnovarea cadreo* didactice și îndeosebi a profeso- rilor universitari. Tot per-tr-i mai multă exigentă fa‘ă de preș St-rea didactică si științifică In promova- rea cadrelor 'jnivere rire s-a nro- nnntat si acad. MTLTIADE F1LI- PESCt’. ți de-’-tamer-t omoști-n^ie. priceperea, exper.enta și oascuneo s-castră Der.tru tnffctrree acestor înalte te- '.uri. 5ooc-2 astf.’I coestrrinjtii s— ■ _» edificarea st- fiaiishtulr r nrtt'tniese1-- re Băm'-tre Trăind —5 epccă Aș -U- .. zr-elzier «oi ■ - de __ai irirt ai țtm. e. tș- i - -m.L să oferim ■un oPuNd o e^»ue 'ac-aă * rocneexâ es ^ra ~~i, să-i as curăm o țregărire roresțx.nrătoore pentru so- trenatea 3a care 3 pregătim să pășească. In acest coc- •ext modem r-area îrvâtâm_ntute: este =■ numai o ee- —nA ei m mtaeromv. Ea înseamnă atît fractiScarea nerultatelor cercetării țt -ridice, tft ți restructurarea. Bdaptarea crea* oare sec-o-remtâ a școlii la eerintele ue-roitămi producției, țtlmpei și cejmsri: = >der-e. Să feiosăa ca pricepere r creator rer_tateie cerretănilcc retauocce. irtegriad ea îndrăznelii nocl în -viata țco- Ei, «Sac S-.nățărmntalsi apcttm nea de a ptegât, te- nesme cadrele pctrtviî cu nc-oue ți exiaențeie viî- Srooa n tastri — focar t2 ideuor rainare sie epoen’ eneiaSo* — c. a .» si — ; «cc-aLi r ecucarirj. Forasres cn-ut ocnmb demn ai «e-em-lar tare ■ descri s :_nu'. «octa ismulut In A eaoabil să ducă ma oeporte ș: să dezvoîte re 3 Prismă trai tna*â progresri tăr-i. esre una d:n ■.-.-±3--re-n> re tmste ale oorreujui dxiacric. p-r ’-treata -restră activitate să rortrtbJHri la cu- -tsvwrea st stuc erea re către e>-.'l ți sfudrori a CC“.- rew ei —iernai șt-ciajecmre si istorice. m«rxis:-T*-.i-.t*- te âessre st vată, a co tm narttduiu: ț; stariu-^i Să ăăn Hi 1 Ho fui seoiar să wmsersitar o orien- tare ideoloc>că eteri ți ferwă. Să-l ajntăa să-si Qu> rească msimcmlș să senciwenuăe ■aoral-poliUce o- 1 as «eristice ornatei înaintat al societății socialrste. Acesiea m pot fi omm rodai corei oasple trwtaitrrl ■ tezelor mei ale. abstracte, ci trebsue să Se renl- taM asiaaUrii prehtede a cotară umznrqr, ■ legării striase a msZăateter de viată. 'r-.ătamî--.:. are caloria de a educa pe toți trierii ratr'ei -d derer.-. re na uoeal. ta te : reenâni, maghiari, ie-ma- s.ret ț. alt:: in smrtrul prieten ei de sezdrun- nnau al rwrendn rerproc, pentru a-și dea:ca. în «ni—Mă imitare, intrean enerrie jezi oi tării cocmtttie a patriei corn trie — Romă- a șora '_«tă Să mr oităei aici o efipă că Partidul, țara, or w to- eredintM loadnl de aer al aaliaaii, capitalei cei sai de prel ai peporotai — generațiile tinere, să le edo- căas astfel tecii ele să dea nntee străterire si spor cul- turii si cirîtrzatiei socialiste din petria noastră. Educatoare, învățătoare. învățători, Mai multi partîcipanți la disoții mi arătat că durata promovării asistenților și a lectorilor este prea lungă și au fost de părere că cei care au obținut titlul de doctor să aibă pos^ilitatea să se nrezmte mai devreme la concursurile pen- tru ocunarea posturilor vacante de lectori și respectiv conferențiari. Au fost făcute de asemenea nume- roase propuneri privind normele didactice, condițiile de prezentare la concursurile pentru ocuparea posturilor didactice, proporționa- rea activităților didactice și celor de cercetare, numirea directorilor educativ! etc. Srret: cili rna prmtlcr pași ai ccptu-re pe târimu! cnroașter- De cnri-rerea s ră_dura voestră depind - z—tL'.z^ pe -are îi — fz-ce de-a Imn, drumului d-e învățătură s educație Fc:-“.ri Srtea de ronoaștere a v’rstelcr m n »șa fel aci; de incepnit să fie cmtine- pnocr. țătoare rare încolțesc irlstin?.!» s; capartâi le, Der vitali c-ar-c-stea copiilor iată de carte, —uit icreresul și respectul pentru muncă. Deschi- pet.-Ie zz.zz-: șt inte: Formați tinerele -. ăstare ale țării In spiritul omeniei, al cinstei, a! dragoste: fată de patrie, al devotamentu- lui fată de ponor și parlki. Căutat! cu ardoare căile care să ducă spre inimile și mințile copiilor pentru a le spori cunoștințele ți îm- bogăți via‘a sufletească, Adresati-vâ cu încredere familiei pentru a valorifi- ca In procesul de formare a tinerei generații marile resurse educative ce care ea dispune. Profesoare și profesori din invățămîntul de cultură generală, Continuați opera începută cu pricepere și migală de educatoare și învățători, dăruiți cu generozitate cunoș- tințele acumulate în tezaurul culturii și experienței umane. Oferiți elevilor în mod sintetic și novator datele cele mai importante ale științei moderne, dezvoltați-le gln- direa creatoare, cultivați-Ie interesul pentru studiu și cercetare. Stimulați elevilor spiritul realist și fantezia, ca din interferarea și îmbinarea lor să se precizeze profilul personalității aptă de inițiativă și creație. Manifestați receptiv ta te și sensibilitate, călăuzind eu grijă pașii tot mai siguri și îndrăzneți ai omului ce bate cu încredere la poarta vieții — adolescentul ; des- fășurati întreaga voastră capacitate de muncă și forță de Inriurire pentru a transforma cunoștințele sale în convingeri statornice, cultivați-: sentimentele moral-po- iitice. generozitatea și modestia, setea de cunoaștere, respectul și dragostea fa‘ă de muncă, conștiința civică, devotamentul ș: abnegația fn lupta Der.tru binele pu- blic. Aduceți contribuția voastră entuziastă la organizarea s: întărirea școlii de 10 ani, școală obligatorie care va «sigura întregii națiuni un spor de învățătură ți cul- tură. împletiți cu iscusință, cit mai armonios, cultura ge- nerală cu elementele de pregătire profesională din ul- timele clase ale școlii generale. RWIrați niveiu! calitativ al lecțiilor pentru ■ le face atractive și accesibile, apte să trezească și să dezvolte interesa! rl dragostea tineretului nostru pentru știință, tehnică, artă s cultură. Profesori și maiștri din invățămîntul profesional și tehnic, din liceele de specialitate, Pregătiți cu pasiune și răspundere pe muncitorii ca- tifican. maiștrii si cadrele tehnice necesare tuturor ra- murilor economiei naționale pentru fabricile, uzinele, șantierele si ogoarele llru. împletiți armonios pregăti- rea teoretică cu instruirea practică, asigurati absolven- ților cunoștințele profesionale ți de cultură zenerală care să le permită să-si insusească tehnica modernă, rnceririle științifice ce se introduc pe scară tot mai lar- gă in producție. Cultivati elevilor dragostea pentru meseria si specia- litatea aleasă, spiritul de ordine și disciplină, înalta răspundere fată de sarcinile ce le revin in procesa’ de producție. Obițnuîți pe elevi cu organizarea rațională a locului de muncă ți cu respectarea timpului de lucru, dezvol- tati-le spiritul de răspundere pentru calitatea muncii depuse. Deprindeți pe elevi încă de pe băncile școlii să utili- zeze si să păstreze cu grijă mașinile, instalațiile și uneltele eu care lucrează, sâ respecte disciplina tehno- tegică p sarcinile de producție pe care le au de inde- plmit. Membri ai corpului didactic universitar, profesori. conferențiari, lectori, asistenți, Ian ,-a r.creimțat pregi’.lrea cadrelor taie saperi- oare wate domer.iile. De ft -1 hxr ceșfățnrați petivitarea depmde Ir. mare mâscrâ r?. el J șiivțiific, tehnic ți cultural al României îe xime. Fotei;: dm ptin posibilitățile pe care vi le-a P-js la dispoziție orindihrea socialistă centru a da tir.e- reuilui țării o înaltă pregătire științifică, teoretică și Coctrxxiit; cu competența și experiența voastră la Derfecțion.»rea structurii ți profilului facultăților ți secțiilor. iRărumad personal, nemijlocit, cu solicitudine și zălriiră pe studenți ir. ar.ii decisivi pentru dezvoltarea personali^;:: loc — ar.ii studenție! — pentru a se for- ma ea nume- de înaltă ținută intelectuală și morală, credincioși ideilor celor mai înaintare aie omenirii, de- votați parolei și poporulut Entuziasmul ț: pasiunea voastră pentru știință ș: muncă soc avea rolul r.otărlur la educarea tinerelor generații Dați țârii redre1» tehnice, en'.tnrale. administrative de cei mai înalt niveL pe care țe cere oesă rirșirea coo- strucției socialiste și făurirea cocnunismJuL Să intensificăm ceroetarea științifică pentru a spori "ezaurul cultural al țării, pentru e ridica invătămintu! la un nivel toc mai înalt, pentru • mări productivitatea muncii sociale ți vec.v.ul național, pentru a îmbunătăți conducerea j: organizarea științifică ■ producției Să valorificăm cit ma: bine potențialul uman de cerce- tare existent in instituțiile de invățămir.t, Taate catedrele din Invățămîntul superior să devină centre ective de cercetare științifică punind rezulta- tele creației Ier in slujba progresului social, contribu- ind astfel și la sporirea prestigiului internațional a! ‘Arii noastre. Tovarăși, îmbunătățirea neîntreruptă a procesului de Invăță- mint, adaptarea lai ta nevoile actuale și de perspectivă ale economiei, culturi! ți științei românești, ridicarea naîitati'.'ă a nivelului de pregătire a elevilor și studen- : ’or. formarea creatorilor de miine. impun preocupări « stema ti ce pentru propria desăvîrțire profesională pentru ridicarea la ua nivel calitativ superior a activi- tății dumneavoastră. Exigența față de noi înșine, față de informarea la ri in oocer.i’il specialității, față de pregătirea și per- fee*.: orare a noastră profesională neîntreruptă re prez in- tă astăzi, maî mult ca or.clnd. o condiție a succesului -turcii instructiv-educative pe toate treptele de învăță- mînt. Cu constiin’a răspunderii ce o avem și a pildei de muncă și de atitudine față de profesie pe care o oferim tinerilor, să r.e desăvîrțim fără întrerupere pre- gătirea, să șlefuim cu grijă arta noastră pedagogică, sâ îmbogățim ți să adîncim necontenit cunoștințele din specialitatea pe care o predăm. Pregătirea temeinică pentru viață, însușirea culturii rl științei, educarea interesului și pasiunii pentru pro- fesie nu pot fi decit rodul muncii stăruitoare, al cerce- tării și aprofundării datelor transmise de școală, al participării active și creatoare a elevilor și studentilor la procesul de cunoaștere. Să stimulăm și să îndru măm cu grijă activitatea de învățătură a acestora, să le formăm obișnuința studiului sistematic, să le edu- căm responsabilitatea față de îndatoririle școlare. Conferința națională a cadrelor didactice din Româ- nia, în numele întregului corp didactic, adresează calde mulțumiri organizațiilor de partid care lucrează în uni- tățile și instituțiile de învățămînt pentru imensa muncă de îndrumare și sprijinire a activității instructiv-edu- cative înfăptuită in școli și facultăți. O colaborare strînsă între corpul didactic și organi- zațiile Uniunii Tineretului Comunist, organizațiile sin- dicatelor care activează în învățămînt, Consiliile Orga- nizațiilor Pionierilor și Uniunea Asociațiilor Studenți- lor din România este chezășia bunului mers al muncii noastre de instruire și de educare a tineretului. în mîinile celor care continuăm — prin pilda de dă- ruire și pasiune — valoroasa serie de figuri de dascăli ce au ilustrat învățămîntul românesc, se află ceea ce are mai de preț poporul nostru, tînăra generație. înal- ta responsabilitate a profesiei, implicațiile profunde și multilaterale în domeniile creației și afirmării umane, caracterul larg cuprinzător al învățămîntului de toate gradele din țara noastră, funcția acestuia ca forță de propulsie a progresului economic, tehnic, științific și moral pe care sîntem chemați sâ o înfăptuim, situează personalitatea educatorului în centrul atenției opiniei publice. Aceasta onorează și obligă. Ținuta științifică, etică și cetățenească a omului de la catedră reprezintă elementul de referință cu ajutorul căruia elevul și stu- dentul deosebește valorile. Sîntem chemați ca printr-un efort susținut și continuu de perfecționare, de autode- păsire, prin activitatea noastră directă, nemijlocită cu cei încredințați spre instruire și educare să fim la înăl- țimea misiunii acordate pe poporul nostru, să slu- jim cu devotament idealurile celei mai avansate forțe a societății noastre, Partidul Comunist Român. Trebuie să fim permanent conștienți de faptul că de nivelul muncii noastre, de pasiunea cu care o desfășu- răm, depinde în bună măsură bogăția vieții spirituale a orașului, cartierului, comunei sau satului în care trăim și lucrăm. Investiți cu o înaltă misiune socială, valorificînd lu- minoasele tradiții ale școlii românești, învățătorii, pro- fesorii și cadrele didactice din învățămîntul superior de pe tot cuprinsul țării sînt chemați să desfășoare o bo- gată activitate cultural-educativă, să-și înscrie 00^1- butia la vasta operă de dezvoltare intelectuală, p0! ți morală a tuturor cetățenilor. / ’ Tovarășe și tovarăși, dragi colegi, Ne aflăm cu toții în pragul unor evenimente de sea- mă în viața politică a țării : alegerea deputeților în Marea Adunare Națională și în consiliile populare și Cea de-a XXV-a aniversare a eliberării patriei. în anul acesta va avea loc și ce] de-al X-lea Congres al Parti- dului Comunist Român. România a înfăptuit sub conducerea Partidului Co- munist Român un adevărat salt istoric, Dintr-0 țară înapoiată, exploatată de burghezie și moșierime, Slab industrializată, cu o agricultură rudimentară, cu un re- dus venit național a devenit într-un sfert de veac, sub îndrumarea clasei muncitoare, o republică socialistă cu o industrie în rapidă dezvoltare, cu o agricultură co- operativizată și în plină modernizare, cu un venit na- țional împătrit față de trecut, cu un învățămînt și o cultură înaintată. Partidul Comunist Român și-a dovedit marea sa ca- pacitate de a conduce poporul pe calea profundelor prefaceri înnoitoare. Partidul si-a cucerit prin fapte ro- lul unanim recunoscut de forță politică conducătoare y ■ întregii vieli sociale, de purtător al celor mai scumpei^ năzuințe și interese ale maselor, de făuritor al vietiiV socialiste pe pămintul României. Politica partidului sr* bazează pe studierea atentă a rea'itățîî. Țelul ei est^F . întărirea continuă a orînduirii socialiste, cucerirea cea mai de preț a ponorului, ridicarea bunăstării maselor, grija multilaterală față de om — suprema valoare a societății socialiste. Consolidarea orînduirii socialiste Înseamnă Și parti- ciparea tot mai largă a maselor populare la dezbaterea «: soluționarea tuturor problemelor obștești, adîncirea și perfecționarea continuă a democrației socialiste. însuși modul de dezbatere a însemnatelor documente ale învățămîntului, înseși discuțiile asupra proiectului de Statut sînt una din numeroasele dovezi ale profun- dului democratism al regimului nostru. Corpul didactic își exprimă totala și entuziasta sa adeziune la politica partidului și a statului nostru, par- ticipin4 activ la măreața operă de transformare isto- rică a țării Toți membrii corpului didactic vor munci ca șl pînă acum cu abnegație pentru înfăptuirea obiectivelor sta- bilite de Partidul Comunist Român. Republica Socialistă România înfăptuiește în mod consecvent politica externă elaborată de Partidul Co- me- st Român, politică de luptă pentru pace, de afir- mare a Independenței și suveranității naționale, de neamestec in treburile interne ale altor țări, de egali- tate C drepturi și de respectare a dreptului fiecărui Dopor de a-și hotărî singur soarta. Rcmania ca stat socialist pune tn centrul activității sale de politică externă stringerea legăturilor cu sta- tele socialiste și întărirea unității dintre țările socia- liste. Călăuzită de interesele supreme ale păcii, țara noastră promovează o politică activă de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orinduire socială. Republica Socialistă România militează activ pentru pace și înțelegere între popoare ; politica sa externă derivă din însuși caracterul socialist al statului nostru si din relațiile socialiste care s-au statornicit între ce- tățenii țării noastre. Atitudinea consecventă a României care militează pentru respectarea normelor dreptului internațional, pentru făurirea unui climat de bună înțelegere între popoare și împotriva încordării internaționale, consi- aerînd că fiecare stat mare sau mic, poate și trebuie să-șî aducă contribuția la lupta pentru pace, Ia pro- gresul social, este cald apreciată pentru fermitatea și justețea sa. întregul corp didactic consideră că politica noastră externă corespunde intereselor fundamentale ale țării și poporului, avînd un profund caracter patriotic. Expresie a unității și coeziunii întregului popor în jurul Partidului Comunist Român, Frontul Unității Socialiste contribuie activ Ia înfăptuirea politicii noas- tre interne și externe, politică la care întregul corp di- dactic din România își dă deplina și entuziasta sa ade- ziune. Tovarăși și tovarășe, ♦ Conferința națională a cadrelor didactice din țara noastră, punînd într-o puternică lumină procesul viu de desăvârșire a școlii românești contemporane, a sub- liniat totodată, ca principal izvor al vitalității și efi- cienței sporite a întregii activități de formare a tine- rei generații, mobilizatoarele îndemnuri și învățăminte care s-au desprins din hotărîrile Comitetului Central al partidului, prețioasele sfaturi și îndrumări primite in repetate rînduri din partea conducerii de partid și de stat și personal din partea secretarului general al C.C. al P.C.R. - tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU— sfaturi și îndrumări pentru care exprimăm cu toții o profundă recunoștință și devotament. Ne angajăm din inimă să sporim eforturile noastre stăruitoare in mun- r ca de instruire și educare a tineretului țării noastre, do călăuzire a lui spre culmile luminoase ale comunismului. Conferința națională a cadrelor didactice, exprimînd încă o dată calda sa recunoștință și devotamentul său față de partid și guvern, manifestă ferma convingere că toți membrii corpului didactic, prin munca și atitu- dinea lor In viața socială vor aduce o contribuție însu- flețită și energică pentru fericirea patriei, pentru tri- umful socialismului și păcii. > REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA > București Piața Sclnteil nr. 1. Telefon 17.60.20 Abonamentele se fac la oficiile poștale, factori! poftaH st la difuzorfl din unitățile da Invățămint Tiparul i CoaaMmtvl Poligrafic Caza Sctateii ăd.lSS