țgio Mu ipi '■ • 1t CAI* Dt LECTURĂ GAZETA - Proletari din toate țările, uniți-vă 1 PLENARA Comitetului Uniunii Sindicatelor din INVÂTAMINTULLI MM invătămint si Cultură . 7.. Anul XXI-Nr. 980 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ Vi ieri 31 ianuarie 1969 4 pag 25 bani Luni 27 ianuarie a.c., în sala de festivități a Clubului sindicatelor din invățămînt București s-au desfășurat lucrările Plenarei Co- mitetului Uniunii Sindicatelor din învățămînt și Cultură. La lucră- rile Plenarei au participat mem- brii Biroului Executiv și ai Co- mitetului Uniunii Sindicatelor din învățămînt și Cultură, membri ai birourilor executive ale con- siliilor județene ale sindicatelor, reprezentanți ai sindicatelor din învățămînt și cultură, cadre de conducere din instituțiile de în- vățămînt, științifice, de cultură și din instituțiile artistice. Au fost de subliniat drept pozitiv faptul că asemenea inițiative au fost luate și de birourile unor grupe sindicale de la sate. Așa s-a în- tîmplat de exemplu în comunele Cuza Vodă, județul Ialomița, Dra- cea, județul Teleorman, Borsec, jud. Harghita, Moisei, județul .Baia Mare. O direcție principală a activității organelor și organi- zațiilor sindicale din școli a consti- tuit-o promovarea susținută a măsurilor privitoare la moderni- zarea complexă a conținutului, metodelor și mijloacelor de învă- țămînt. Prezentînd unele rezul- tate pozitive ale participării sin- In locul clasicelor săli de clasă, laboratoare și cabinete de specialitate De cîtva timp, in momentul in care clopoțelul sună intrarea la ora de fizică, elevii claselor a IX-a și a X-a de la Liceul „Mihai Vi- teazul" din Turda trec pragul u- nui nou laborator, special amena- jat pentru predarea mecanicii și căldurii. Este al cincilea laborator al liceului turdean reorganizat in ultimul timp după principii moder- ne, căci aici funcționează, prin strădania unui entuziast colectiv di- dactic, și laboratoare nou amena- jate de electricitate, de chimie și de științe biologice, un cabinet de matematică, precum și un modern laborator fonetic. In prezent în li- ceu se lucrează la amenajarea unei săli destinate studiului istoriei și geografiei, în care mijloacele au- dio-vizuale vor juca un rol prepon- derent. Ideea înlocuirii treptate a clasi- celor săli de clasă cu laboratoare și cabinete de specialitate — una din direcțiile către care se îndreaptă învățămîntul modern — a găsit o largă adeziune și la alte școli din țara. La Liceul „Ion Neculce" din București, de pildă, există labora- toare și cabinete pentru aproape toate disciplinele de învățămînt. Noi și moderne săli în care se des- fășoară cursurile există și la licee- le nr. 3 șî nr. 1 din Baia Mare, la Liceul „N. Bătcescu" din Cra’ova, Ia liceele nr. 3 și nr. 4 din Oradea, la Liceul „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Bîriad etc. în zilele de 5, 6 șf 7 februarie 1969 va avea loc la București CONFERINȚA NAȚIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE din învățămîntul de toate gradele. Convocată potrivit hotărfrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 22—25 aprilie 1968, Conferința Națională va dezbate pro- iectul de Statut al personalului didactic. IN PREAJMA CONFERINȚEI La moderna catedră a laboratorului lingvistic al Liceului nr. 3 din Baia- Mare Cercurile școlare devin adevărate cercuri științifice ■ Stimnlînd și cultivînd aptitudinile, șl înclinațiile elevilor spre activita- tea de cercetare, cercurile pe spe- cialități din licee caută să se ali- nieze tot mai deplin tendințelor ge- nerale de modernizare a învățămîn- tului nostru. Temele și problemele pe care le dezbat membrii acestor cercuri, sub conducerea profesorilor, sint nu o dată teme pe care însăși cercetarea științifică propriu-zisă le-a trecut printre obiectivele sale. Un exemplu semnificativ în această privință îl constituie activi- tatea cercului de cibernetică creat la Liceul nr. 15 din București din ini- țiativa profesorului Nicolae Stă- nescu. în cadrul acestui cerc elevii au participat la interesante dezba- teri științifice privitoare la modele fizice, operatori logici, modelare, semnale și informatii, probabilitate și informație etc. în același liceu, sub conducerea profesoarei Sulamita Mora funcționează un cerc de cons- trucții de aparate ai cărui membri au construit, fie după modele exis- tente, fie chiar după modele elabo- rate sub îndrumarea profesoarei lor, numeroase aparate utile pentru efec- tuarea unor experiențe de laborator. Amintim, printre acestea, aparatul pentru verificarea legii lui Ohm în curent alternativ, aparatul pentru demonstrarea problemelor de auto- inducție, aparatele pentru de- monstrarea problemelor de rezo- nanță. de cîmp magnetic etc. Demn de menționat este faptul că pentru construcția acestor aparate, dintre care unele au fost omologate ca inovații și vor Intra în producție de serie, unii elevi au primit chiar brevet și insignă de inovatori. 0 amplă sinteză a tot ceea ce are mai valoros invățămintul Apropiata Conferință Na- țională a cadrelor didactice va dezbate căile pe care pot fi cel mai bine înde- plinite nobilele îndatoriri implicate de funcția didac- tică și socială a omului de ta catedră. Rolul actual al școlii, al educației, ca factori de pon- dere majoră în evoluția so- cială, în dezvoltarea forțe- lor de producție, în mersul înainte al revoluției știin- țifico-tehnice contemporane implică considerarea prin prisma viitoarei dezvoltări economico-sociale și cultu- ral-ștUnțifice a structuri- lor, conținutului și forme- lor activității în învăță- mînt. Principiile de înaltă valoare teoretică și practi- că, cadrul amplu al înnoirii și înălțării continue a în- vățămîntului românesc au fost elaborate cu profundă pătrundere științifică de Congresul al IX-lea și Con- ferința Națională a parti- dului. Valoroasa experien- ță a cadrelor didactice din toate colțurile țării, gîndi- rea lor, realizările lor prac- tice își vor găsi fără în- doială o expresie de sinteză în vasta întrunire a repre- zentanților întregului nos- tru corp profesoral, care va jalona cu deplină claritate domeniul larg al evoluției viitoare a școlii în Româ- nia Socialistă. Prof. CONST. BARON directorul Liceului nr. 1 dig Giurgiu Aflarea căilor con- crete pentru înfăptui- rea sarcinilor școlii Prin componența ei. Con- ferința Națională a cadre- lor didactice ta reuM cele mai bune, cele v—: :nc:n- tcte valon de rscâtă—•>.- roist aMtre. Arratva w indreptctețte să așteptăm den partea ei conturarea soluțiilor la problemele ce ne preocupă, aflarea căilor concrete pentru obținerea unei eficiențe optime tn în- făptuirea sarcinilor pe care partidul le-a pus tn fața școlii. Stabilirea unor asemenea căi solicită o generalizare științifici a practicii înain- tate, îndrăzneală fi spirit novator în abordarea pro- blemelor. Sintem că marele for al învățămxtu- lui ne va da cele mai bune răspunsuri la întrebările ce se pun in munca noastră practică, ajutindu-ne să des- fășurăm la un nivel tot mai ridicat instruirea și educa- rea tinerelor generații. Înv. ION P. POPESCV com. Cilibia, județul Buzău Laolaltă, reprezen- tanti ai unei mari și unite familii Așa cum. în strinsă prie- tenie și colaborare muncesc alături în școală și pe tărim obștesc, și la ma- rea întrunire pe țară a re- prezentanților corpului di- dactic din întreaga țară vor sta alături învățători și pro- fesori români, maghiari, germani și de alte națio- nalități, luînd parte îm- preună la dezbaterea pasio- nantă care va trasa cele mai bune căi de înaintare a învățămîntului nostru pe drumul indicat de partid. Politica înțeleaptă mar- xist-leninistă a Partidului Comunist Român a unit pe toți cetățenii țării într-o mare și armonioasă familie, călăuzită de înflăcăratele i- dealuri ale desăvîrșirii con- strucției Socialiste. Noi, în- vățătorii și profesorii, in- diferent de naționalitatea căreia îi aparținem, sintem mîndn de misiunea inâl- țiroerv sare ni »-= fsere- dtnțm n snieM tiWrtp s*-t jMMlM pe eiuPK Mașr-ț ir. - . • • i decline H erMCoore pentnt propdp- rM fliiMiftuiet Satirii ~e. Prof. dr. S71KSZAY IENO Brașov Cu sentimentul une: înalte responsabili- tăți profesionale rctămintulut, de căile ce vor fi vcsc:e de Conferința .V-țroEală a ccdre’.or di- dactzee. Sintem cortrinșt că rodnurul biicnț de fapte care va fi prezentat la ma- rea întrunire c oamenilor școlii, experiența de înal- tă valoare acumuiată de aceștia va rodi puternic in viața și activitatea schim- bului de miine al educato- rilor. Conf. univ. dr. GH. HASAN „ rectorul Ipstitutului pedagogic de 3 ani din Bacău Cimeocxroa Otmîenuțel .Kcțw-ile a anterior Adar- ti» cMMtttute o n e- Iwrntd dovadă a cprecU- rn de care »e baruri ta RonM«A SoochEtd tasd- |4toru fi pnrfeaorta. « prtJU ucabâritie pe cere partidul o c-::c cz'.zr ez-e ca mi- ițunes ce c edura tinerele generații. Siat mz-tura de încredere si cetire pe ec- re inrăic::-. ș p-vesoru, in totalitatea ic-, le pri- mei? cu »enli»»c zăop- îc: ia cai-.'. Cz-. er-etet .Vcțxricle t< cenre—.nc em- piu, w^:4uiȚerc:, co-,d-:x actuc'.c. c tr.oîic:?>riior prefer orilor. In consccnztc de ~z-r- m.cre a rztccre ccd^ d:dcrî:-e. ne să asiga-ă-i o •.e—.e. e coi'.ââ actinîăț-i :n.r-u-eă»na- tive pe care zor fi cb.e-ncti s-o des-ăsozre stude^trî noștri de crtări. Căutein totodată să le sădim în su- flet sentimentul înaltei lor meniri educative, cl valori- lor etice pe care le presu- pune vocația de educator, năzuința de a pune întrea- ga lor muncă didactică sub semnul creației spirituale fecunde. Ei au norocul ca, în preajma tnoeputulid de carieră, drumul sd le fie luminat de asemenea im- portante documente de partid fi de stat am sint Directivele Plenarei C.C. al P.CJL din 22—25 aprilie 1968 p Legea tn> Misiunea educatorului in sfera culturii și civilizației Munca învățătorului și a profesorului se împletește strins cu viața socială, so- licitind prezența activă, di- namică a membrilor cor- pului didactic ctît în in- ctata școlii, cit și dincolo de zidurile acesteia. Este o activitate care se desfă- șoară astăzi pe coordona- tele esent-.a’e ale culturi; si ev-ltzct-iei tă-f o actri^îc-e i-.terită cu malta bicredere a a întrecu.’ui popor. Lc maree conferi*ță a eorputui didactic se vor tr.- truni învățători yi pro-e- sori care se dăruiesc cu trsp ri rsflet mn-ur; per- severente ce fo-—ife c ti- sereior genertrit, de rici- ecre ■ ••.retu’u: eul:u-cî a! poporulsx. Sintem șipuri eă etnorferc scrbâtorecseă a acestei frutissiri se ca împleti cu funcrii'.e unui remarcabil for colectiv de concepție, care va aborda creator, printre temele sale fundamentale de dezbate- re, problema rolului profe- sional ți cetățenesc al pe- dagogului, misiunea lui de luptător pentru desăvîrși- rea marilor valori promo- vate de partid, de patria •oast’ă socialistă. Prof. GH. ENACHE com. Furculești, jud. Ialomița de față tovarășii Ion Teoreanu, șeful secției învățămînt a C.C. al P.C.R., Dumitru Gheorghiu, secre- tar al Consiliului Central al U.G.S.R., Traian Pop, adjunct al ministrului învățămîntului. Lucrările plenarei au fost des- chise de prof. Vasile Vlad, secre- tarul Comitetului Uniunii. După prezentarea ordinei de zi și. a programului de desfășurare, to- varășa Onița Gligor, vicepreșe- dinte al Comitetului Uniu- nii, a susținut: RAPORTUL PRIVIND ACTIVITATEA DES- FĂȘURATA DE ORGANE- LE ȘI ORGANIZAȚIILE SIN- DICALE DIN ÎNVĂȚĂMÎNT ȘI CULTURĂ ȘI SARCI- NTI.E CE REVIN ACESTORA ÎN ANUL 1969 TN VEDEREA SPO- RTRn CONTRIBUȚIEI LOR LA REALIZAREA OBIECTIVELOR STABILITE DE PARTID ÎN DO- MENIUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI ȘI CULTURII. Plenara Comitetului Uniunii Sindicatelor din instituțiile de în- vățămînt și cultură — a arătat raportoarea — are Ioc într-o pe- rioadă de dezvoltare viguroasă, multilaterală, a societății noastre, cînd întregul popor, sub condu- cerea nartidului, a pășit în cel ce al FV-lea an al cincinalului, an hotăritor pentru înfăptuirea integrală a planului pe întreaga perioadă, an în cursul căruia se va sărbători cea de-a XXV-a ani- versare a eliberării patriei șî va fi întîmninat Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român. Faptul că un sfert din bugetul ță- rii noastre se cheltuiește pentru învățămînt. cultură, artă, știință, ocrotirea sănătății, și alte acțiuni sociale constituie chezășia ma- terială a înălțării ponorului pe trente mereu mai înalte de cul- tură și civilizație. Numai în anul 1968 au fost destinate 8.2 miliarde lei Dertro învățămînt, iar pentru anul 1969 sînt prevăzute pentru același scop 9 miliarde lei. Raportul s-a referit apoi pe larg Ia acțiunile inițiate și orea- nirate de Biroul 'Executiv al Co- mitetului Uniunii Sindicatelor din învățămînt si Cultură pentru a întări contribuția organizațiilor sind’cale din școli la îndeplinirea sarcinilor cunrinse în Directivele C.C. al P.C.R. privind dezvolta- rea învătămîntului și în Legea învătămîntului. pentru clarifica- rea conținutului și mijloacelor specifice de contribuție a activu- lui sindical la progresul multila- terol al școlii. S-a arătat ast- fel că Biroul Executiv a orzenizat în lunile august sep- te-'hrie și octombrie 1968 consfă- tv-ri cu caracter de instruire și sab;—'b de experiență cu prese- dm*i: comitetelor sindicatelor din îr.xătă":r.t. în care s-au dezbă- t-rt rri-cmalele probleme speci- fice noului an școlar si universi- tar ri c-a prelucrat proiectul Sta- pmj’':! personalului didactic, cu care uri*ej s-au făcut numeroase r m puneri pentru îmbunătățirea lof. N —eroase sindicate din învă- țămfnt au o’-vanizat. în perioada la care se ro'»râ raportul, variate menite să contribuie la îm^eatirea cimostmtelor de soe- ri oedagor^oe a oeme- ri'or sco¥i. să sprivne cadrele înscrise ’a examenele de prad sau în învățămîntul superior fără frecvență. O activitate meritorie în această privință au desfășu- rat sindicatele de învățămînt din Timișoara. Cralova. Pitești, Bra- șov. Bacău. Tîrgoviște, Ploiești, Oradea, Iași, Giurgiu etc. Este dicatelor la această acțiune, ra- portul a chemat la intensificarea acțiunilor specifice de informare a cadrelor didactice în speciali- tate și în pedagogie și Ia orga- nizarea de consultații, expuneri, colocvii, simpozioane, excursii documentare, vizite la locuri is- torice, centre industriale, unități agricole, locuri pitorești etc. Raportul a cerut de asemenea organelor și organizațiilor sindi- cale să se preocupe mai Intens de mobilizarea învățătorilor și profesorilor la întărirea muncii educative, chemîndu-i să-și pe- treacă mult mai activ timpul în mijloeul elevilor și studentilor, pentru a le cunoaște năzuințele și pasiunile, pentru a-i ajuta să în- țeleagă problemele complexe ale vieții contemporane, să le cultive aptitudinile și înclinațiile în ve- derea formării lor pentru muncă, pentru viață. Se consideră necesar — s-a arătat în continuare în raport — ca adunările grupelor și adună- rile generale ale sindicatelor să devină peste tot o tribună de ma- nifestare a opiniilor colective, în vederea combaterii neajunsurilor în muncă, .pentru crearea unui climat optim de activitate crea- toare în fiecare unitate școlară. Totodată este necesară o partici- pare activă și competentă a orga- nelor sindicale la activitatea con- siliilor profesorale. Aceasta cere din partea lor o preocupare spo- rită pentru studierea problemelor majore din munca școlilor și ins- titutelor, o legătură permanentă cu membrii de sindicat, consulta- rea continuă a membrilor corpu- lui didactic astfel îneît să poată propune măsuri corespunzătoare fiecărei etape. Tn același timp, sindicatele din învățămînt tre- buie să solicite mai mult sprijinul organelor teritoriale ale U.G.S.R., să colaboreze cu sindicatele din întreprinderi și instituții pentru a asigura participarea părinților — muncitori, tehnicieni, ingineri, funcționari — la ședințele special organizate pentru ei în școli, la lectoratele pedagogice, la serbă- rile școlare etc. Comitetele sindicatelor din în- vățămînt trebuie să vegheze Ia asigurarea celor mai bune con- diții de muncă, la prevenirea ac- cidentelor și îmbolnăvirilor pro- fesionale, să urmărească felul cum se respectă drepturile și in- teresele salariatilor, să nu îngă- duie nici o încălcare a preve- derilor legale, luînd poziție fermă, intransigentă, față de cei care, în- tr-un fel sau altul, își permit să se abată de la lege. Este necesar de asemenea ca organele sindi- cale să susțină cu mai multă per- severență. în fata organelor lo- cale de stat, cerințele îndreptă- țite ale personalului din școală. La rîndul lor, organele și or- ganizațiile sindicale din comune au datoria să militeze mai activ pentru apărarea și creșterea pres- tigiului cadrelor didactice, luînd atitudine fermă față de încălca- rea legislației în vigoare și fată de abuzuri, să se ocupe mai mult de felul cum se rezolvă proble- mele aprovizionării cu combus- tibil și alimente a învățătorilor și profesorilor, ca și de mo- dul cum se asigură locuințe pen- tru aceștia, în special pentru ti- nerii absolvenți. Sindicatele sînt chemate în a- celași timp să-și sporească apor- (Confinuore In pag. a 3-a) Un învățămînt la nivelul imperativelor contemporane Urmărind etapele dezvoltării învăță- mîntului în țara noastră din momen- tul în care poporul însuși și-a luat destinele în propriile mîini și pînă azi, cînd s-a trecut la traducerea în viață a Directivelor Plenarei C.C. al P.C.R. din aprilie 1968, putem să ne facem o imagine clară asupra drumului ascen- dent, de semnificație istorică, parcurs de învățămîntul nostru sub conduce- rea partidului comunist. Realizarea în etapa precedentă a școlii generale de 8 ani iar acum trecerea la învățămîn- tul obligatoriu de 10 ani, ca și prelun- girea învățămîntului de cultură gene- rală la 12 ani se înscriu ca momente de deosebită însemnătate în istoria șco- lii românești. Paralel cu măsurile me- nite să dea învățămîntului nostru un cadru organizatoric adecvat imperati- velor contemporane și aspirațiilor la cultură ale tineretului nostru, o deose- bită atenție s-a acordat profilării con- ținutului instrucției și educației, planu- lui de învățămînt, programelor și ma- nualelor școlare. Rămîne un bun cîștigat ]>entru școala noastră și o experiență valoroasă do- bîndită în acești ani faptul că s-a in- trodus studiu] unor noi obiecte de in- vățămînt sau al unor noi ramuri ale științei, al unor noi capitole sau teme care reprezintă cuceriri dintre cele mai importante ale gîndirii și experienței umane, de mare valoare teoretică și practică. Studiul economiei politice, al filozofiei, al socialismului științific, al istoriei literaturii universale, al unor elemente de matematici superioare, al unor capitole și teme din fizica și chi- mia modernă, al unor probleme de bio- logie prezentate în lumina datelor și teoriilor noi ale științei — toate intro- duse în predare în ultimii 10 ani — au contribuit substanțial la pregătirea ti- neretului nostru în pas cu cerințele pro- gresului social, cu cuceririle științei, cu sarcinile construirii socialismului în pa- tria noastră, chiar dacă unele din ele n-au fost suficient rezolvate din punct de vedere pedagogic în programele și manualele școlare, ducînd în multe ca- ■iri la supraîncărcarea elevilor. Propu- nerile formulate de profesorii de diferi- te specialități în consfătuirile organiza- te recent la Ministerul învățămîntului au arătat modul în care trebuie să se procedeze pentru a se realiza o dozare mai judicioasă a cunoștințelor în pro- grame, o prezentare mai accesibilă a a- cestora în manuale. Propunerile acestea s-au și concretizat în măsuri practice, unele dintre ele începînd să se aplice chiar în acest an școlar. Ele vor fi pe deplin valorificate prin noile planuri și programe de învățămînt pentru școala generală de 10 ani și pentru noul liceu, aflate în curs de elaborare. In același timp, s-a accentuat conti- nuu caracterul educativ-patriotic al conținutului programelor și manualelor școlare. Realitățile patriei noastre, rea- lizările poporului.succesele obținute p® drumul construirii socialismului, con- tribuția adusă de știința și cultura ro- mânească la îmbogățirea patrimoniului spiritual al omenirii au fost tot mai mult prezente în cuprinsul programelor al manualelor și mal amplu valorificate in procesul de predare. înnoirile aduse In conținutul Învă- țămîntului au impus cu necesitate per- fecționarea continuă a cadrelor didac- tice. sprijinirea lor în ridicarea nive- lului pregătirii științifice, ideologice și pedagogice. Perfecționarea științifică și metodică a personalului didactic a constituit o acțiune cu caracter perma- nent în cadrul procesului general de perfecționare a întregului învățămînt Cadrele didactice au fost continuu spri- jinite, prin variate forme, să-șl însu- șească problemele noi în domeniul spe- cialității lor și al metodicii de predare, să-și lărgească orizontul științific, să cunoască experiența înaintată a învă- țămîntului pe plan mondial, să-și îmbo- gățească și șă-și valorifice propria lor experiență, pentru a realiza în mod op- timal sarcinile instruirii și educării ti- neretului școlar. Prin scopul și proble- matica lor, cursurile centrale de infor- mare științifică au avut multe elemente caracteristice sistemului de pregătire post-universitarâ, care va deveni fn vi- itor una din principalele căi de perfec- ționare a personalului didactic Numai în ultimii cinci ani la cursurile de per- fecționare au participat peste 7000 de profesori de liceu de diferite speciali- tăți. O contribuție importantă la ridica- rea nivelului de pregătire științifică șî metodică al personalului didactic au adus-o și cursurile și consultațiile or- ganizate în vederea sprijinirii educa- toarelor, învățătorilor și ■ profesorilor înscriși pentru obținerea gradelor di- dactice. Sistemul de perfecționare prin gradele didactice constituie una din tradițiile înaintate ale școlii noastre, care a fost preluată, reconsiderată șl îmbogățită în anii socialismului. EUGEN BLIDEANU director general în Ministerul învățămîntului (Continuare în pag. a 4-a) CONSFĂTUIRE DE LUCRU LA MINISTERUL ÎNVĂȚĂMINTULUI PROBLEME ALE PREDĂRII Organizarea și desfășurarea predării . și recapitulării materiei la clasa a XII-a in perioada 7 aprilie-Z4 mai W9 Dună cum am anunțat într-unul din numerele noastre anterioare, la Ministerul învățăjnîntului a a- vut loc recent o consfătuire cu în- vățătorii care au experimentat scrierea verticală simplificată. Deschizînd lucrările consfătuirii, conf. univ. Traian Pop, adjunct al ministrului învățămintului, a a- dresat participantilor invitația de a-și expune concluziile în legătură cu acest experiment, inițiat în urmă cu 5 ani și aplicat în școlile din sectorul 3 al Capitalei, subli- niind că ministerul dorește să cu- noască ce probleme ridică în pre- dare sistemul scrierii verticale și care este opinia cadrelor didactice cu privire la rezultatele lui. în a- celași timp, vorbitorul a cerut participanțîlor la consfătuire să se refere în cuvîntul lor și la pro- grame, manuale, și. în general. Ia problemele predării la clasele I—IV. La începutul cuvîntului său. înv. Nina Săvulescu, de la Liceul nr. 42, a arătat că. din necesitatea de a scrie mai ușor și mai repede, elevii au avut întotdeauna tendința de a-șî simplifica scrierea. Ei o fă- ceau însă Ia voia întîmplării. Consi- der noul sistem de scriere bineve- nit, a spus vorbitoarea, pentru că astfel copiii vor învăța de la început să folosească o scriere simplificată. M-aș bucura dacă această scriere s-ar generaliza. înv. Ion Chioreanu, de la Școala generală nr. 61, a subliniat că. în prezent, volumul incomparabil mai mare de cunoștințe ce se transmit elevilor și studenților, ritmul cu care se transmit aceste cunoștințe, ca și importanța stu- diului individual si, deci, a con- spectării conduc la necesitatea a- doptării unei scrieri care să poată fi practicată cu eficientă maximă și, în același timp, să fie lizibilă și estetică. Comparînd evoluția scrisului la o clasă care practică de la început scrierea cursivă cu evoluția scri- sului unei clase care de la început practică scrierea verticală si sim- plificată, pot pleda cu convingere în favoarea acesteia din urmă. De altfel, cei care scriu cursiv mani- festă o tendință tot mai evidentă de a da trăsăturilor scrisului o po- ziție mai mult verticală decit obli- că-dreaptă. în timp ce la scrierea cursivă literele se scriu conform regulilor numai în etana desenării lor, Ia scrierea verticală si simpli- ficată literele nu numai că îsi dis- trează forma regulată ri în etapele următoare desenării, dar forma lor se perfecționează si se desâvir- sește în clasele următoare clasei I. Se poate afirma că la sfîrsitul pri- mului trimestru al acestui an șco- lar elevii clasei a ITT-a au un scris omogen, cu evidente tendințe de a deveni frumos. Dacă se găsesc însă și unele asnecte negative în scrierea verticală simplificată, a- cestea anarHn unor cauze ce tre- buie căutate — șî recunoscute sineer — în insuficienta muncă a învățătorului cu fiecare elev în parte. Nu pot să nu subliniez si cali- tătîle pe care le însumează mate- rialul didactic creat de inițiatorii scrisului vertical și simplificat — lotoul cu jetoane, planșa cu litere, lotoul mare cu litere colorate /a- cesta din urmă ar nutea cuprinde șî silabe bicolorei. Pixul si stiloul, ca instrumente moderne de scriere Isî justifică necesitatea ’ncenînd din clasa T, deoarece asigură un evident snor de viteză și un mai. mare grad de acurateța. îndrumările ne care le-am nri- nît noi, învățătorii, în legătură cu desfășurarea experimentului au fost date cu deplină competență, dar uneori au sosit tardiv. După ce a arătat că simplifica- rea reduce la maximum deosebi- rile dintre literele de mînă și cele de tipar și totodată ușurează for- marea deprinderilor de scriere ra- pidă, înv. Ton Preotu, de la Școala generală din comuna Troianul, Județul Teleorman, s-a referit la rezultatele obținute în doi ani de LA CLASELE MV experimentare a scrierii verticale simplificate la o școală rurală. La început, a spus vorbitorul, am fo- losit caiete de aritmetică, apoi am trecut Ia scrierea pe caietul de dictando obișnuit. Paralel am fo- losit caietul neliniat și am insistat asupra deprinderilor de scriere pe caietul de aritmetică fără respec- tarea liniaturii. Am constatat că elevii au deprins scrierea cu mai puțin efort, cu mai puțină încor- dare fizică și mintală. Treptat ei și-au însușit în mod empiric și re- gulile elementare de ortografie și punctuație. Din materialele folosite apreciez alfabetarul Floba mare și îndeo- sebi alfabetarul Floba mic indi- vidual. Cu ajutorul lor i-am îndru- mat lesne pe copii pe drumul de Ia analiză la sinteză și invers, pro- cedee caracteristice metodei de predare a citirii și scrierii la cla- sa I. Pot spune că elevii le stăpî- nesc așa cum stăpînește o dactilo- grafă mașina de scris. Deosebit de antrenante au fost întrecerile între copii, ei ajungînd să scrie în 40 se- cunde o propoziție de 4—5 cuvinte. Personal sînt convins că dacă vom începe predarea scrierii ver- ticale simplificate de la clasa I cu copii de 6 ani vom obține rezul- tate bune. Propun ca in anul vii- tor experimentul să fie lărgi*, cu- nrinzînd 5—10 clase de județ. Ar C bine ca el să fie realizat ce cadre cu mai multă experiență, dornice să-l efectueze, și să se a- sigure instruirea tuturor acestora de către inițiatorii experimentului Prima serie de elevi cu care am început să lucrez pe baza sistemu- lui de scriere verticală simplifica- tă — a sms îr.v. Victoria Constan- tin de La Școala generală nr. 28 a intrat acum in clasa a V-a. Rezul- tatele pe care le-am obținut stat foarte bune ele oglindindu-se rl în pregătirea generală a elevilor. Consider că scrierea simplificată si verticală este mai accesibilă e- levilor. arutindu-i atît tn cunoaș- *erea mai rapidă a literelor cit si ia realizarea rapidității scrieri- De exemplu, eliminarea lini oare: ta legătură de la hterete a. o, n. a în- lăturat multe din greșelile care a- pâreau ta scrisul unor cnpti De s- semenee. poziția la scris este —’ bună in cazul «crierii verterata cootii finind ta pol si eespul nz c« chiar fără să h se atragă atortari Tta să subliniez naportaMa = - labelor formate, ca S rolul pcr.tT al folosirii culori: ta rta-hSr s re • silabelor si euvujteicr De t»-— nea. textele de tipar erau.— re tablă înlătură monotonia Jecct--! din abecedar. Experiența acumulată mi-a ară- tat că este bine să se fovoseascâ creionul pînă ciod eop-hu! afazie să scrie cuvinte. Atunci se pcate trece ia folosirea pixului sau i loului pentru ca elevul sâ pcaut scrie fără greșeli si retusăr: La Început, a arătat îsv. Angeu lonut ce la Școala generală -r M am privit eu neîncredere scrierea verticală simplificată, pentru că pe nai cui sul experimentuim m-arr. izbit de multe situatii pe care mi-ar fi fost probabil mr. uscr sâ le înlătur dacă as fi avut asisten- ța unor specialiști. Aș cota pentru scrierea cursivă simplificată. Din cei 34 de elevi din clasa mea. numai 6 scriu a- cum vertical Cu toată intenția de a-si însuși această scriere. majori- tatea scriu oblic — poate si din linsa caietelor potrivite și a tre- cerii prea rapide la caietul de tip ni în încheiere as face cîteva pro- puneri pentru viitor. Mai intîi este necesar să existe o concordanță între caiete si manual. De aseme- nea cifrele din manualele de arit- metică să fie scrise și ele vertical, așa cum 1e pretindem și copiilor să le scrie. Privitor Ia materialul didactic vă informez că la ora actuală exis- tă în școli material didactic foar- te vechi, care nu poate fi folosit Avem de pildă o planșă care re- prezintă munca la țară și care pro- babil are o vechime de 30 de ani. Propunem să se aducă in școli material didactic nou, în concor- danță cu dezvoltarea industriei și agriculturii noastre. De asemenea, am dori foarte mult, întrucît se generalizează cuprinderea în școli a copiilor de la vîrsta de 6 ani, ca îndrumările care se dau învățăto- rilor să ajungă în școli înainte de începerea cursurilor și tot în pe- rioada premergătoare lui 15 sep- tembrie să se organizeze consfă- tuiri cu toți învățătorii și profe- sorii care aplică scrierea verticală. în practica mea de 15 ani la ca- tedră, a spus înv. Alexandrina Birlan de la Școala generală nr. 85, niciodată n-am avut o cla- să cu elevi care să învețe cu atîta ușurință scrierea și citirea. îmi era foarte greu să obțin însușirea perfectă a scrierii pentru că elevii erau obligați să respecte liniatura caietelor. Acum lucrurile merg mult mai bine. Am folosit la clasa mea de la început stiloul, pornind de la ideea că, folosindu-1, elevul nu este obligat să apese, așa cum se întîmplă cu pixurile. Propun să se treacă de la început la scrie- rea cu stiloul. Materialul didactic indicat pentru clasa I a fost mai mult decît folo- sitor în însușirea scrierii și a ci- tirii. Optez pentru alfabetarele bi- colore, deoarece cu ele se obțin rezultate mai bune. Și creioanele bicolore sînt indicate căci îi ajută pe copii să scrie corect, să despar- tă așa cum trebuie cuvintele în silabe, tn prezent, elevii mei din clasa a n-a scriu corect atît din punct de vedere ortografic, cît și caligrafic, astfel îneît am posibili- tatea să mă preocup mai mult de predarea noțiunilor de gramatică. Consider și eu că se cere să se a- sieure concordanța între liniatura din abecedar si cea din caiet. Prof. Eleanora Fotescu de la in- spectoratul școlar al municipiului București a arătat că un sondaj in rindurEe Învățătorilor din sec- •x>rul m care au experimentat scriere* verticală simplificată a demonstrat că majoritatea cadre- lor didactice apreciază pozitiv a- cest sistem de scriere. Din 80 in- vățătoeî doar 3 au răspuns că nu •Scresc si fchoseascâ sc-ie. ta ver- se U pritand dtaaetx pentru -■Meie I—TV. tov. Fotescu a spus ri tavitât—i se au avut pini »- —jrav: - ±>r .r ta ptldws la rlasete L cu trase că ia aceasta -■**1 'ura-.- rrectue să ait-i * anctef faartg xocret. Ae de «dfc «1 PKte — a ari- a< vcrtHoare* — dat psbkzs or- Cz-tr.su. s» * - pîttrc se^ec- penarca r i*enai»irr dMaesc* preHBtite ră- iot cs părere de răa ca xjasza- Jele pentru ret sta ertt trecu i de o parte. Cred t* m este fireee ca E&a tenatea! -2>darac sâ fir făcut dr tevățătanT. Alfabetarele din fd de birbe sau cuPa*. de w»- piu. Mai foarte nHndkate- Eatr Stor ei a-« teîaice aeuns eă fie- care îrrrițiter trebeie sâ aibă un alfaPetar corect. haer« din mase plastice. Gramatifa w predă ta murnrtitta de fa«ă toarta bine acolo und* învățătorul este Mae 'Vw-mcntat- Cu toate acestea cerem prea puțin ia clasele I—II la gramatică, iar la dasrie a IV-* copt- nu învață toate necesare pentru a fere analiza frazei. Sînt de pă- rere că La clasele I coptii trebuie să recunoască euvînmi care arată despre cine sau despre ce se vor- bește in propoziție. Propun să se editeze o culegere de texte gra- maticale. deoarece pînă acum în- vățătorului nu i s-a pus la dispo- ziție o astfel de culegere atît de ne- cesară. Părerea mea in legătură cu scrie- rea verticală, a spus înv. Ioana Micu. de la Liceul nr. 42. este că folosirea scrierii verticale sim- plificate ușurează mult munca e- leviior Aș propune ca atunci cînd se hotărăște efectuarea unui expe- riment să se dea întotdeauna șco- iilch- materia! didactic necesar, ca și materiale metodice speciale. Eu folosesc la clasă un singur caiet, întrucît aceasta îi determină pe co- pii să fie permanent ordonați. Problema scrierii ocupă un loc de seamă în preocupările pedago- gice pe plan mondial și în țara noastră, a spus înv. Ana-Maria Ichim, cercetător științific la In- stitutul de științe pedagogice. După părerea mea simplificarea li- terelor, renunțarea la alternanța gros-subțire și Ia bucle este abso- lut necesară, dar se poate realiza și în scrierea oblică. De altfel, in- troducerea instrumentelor mo- derne de scris, pixul și stiloul, a- duce de Ia sine folosirea firului continuu. în ceea ce privește for- marea scrisului, personal cred că scrierea oblică este mai indicată decît cea verticală. Scrierea verti- cală are o singură posibilitate, a- ceea a pantei de 0° (90°), pe cînd cea oblică oferă nenumărate posi- bilități de înclinare și lasă școla- rului libertatea de a-și alege panta care îi convine. Prin direcția ri- gidă a scrierii verticale scrisul are un caracter uniform și imperso- nal. Cît despre poziția corectă a corpului și a capului, aceasta se poate respecta atît într-o scriere, cît și în cealaltă. Observațiile făcute în școli, ca și concluziile la care au ajuns unii cercetători de renume mondial, a- rată că mișcarea cursivă realizată în scrierea oblică este mai ușoară, mai economică din punct de ve- dere al efortului și cu randament mai mare în ceea ce privește vi- teza. Această mișcare cursivă u- șoară, realizată cu destinderea musculară, nu se poate obține de- cît pe caietul înclinat. înclinarea caietului este cerută și de particu- laritățile morfologice individuale și de vîrstâ ale copiilor. Este ade- vărat că ooziția dreaptă a caietu- lui asigură o relație constantă în- tre cel care serie și spațiul grafic, fapt ce condiționează o mai mare constanță a formei și a volumului literelor De asemenea, statisticile de analiză factorială a elemente- lor lizibilității atestă fantul că scrierea verticală păstrează o for- mă mai, bună și mai constantă a literelor' și a volumului. Poziția dreaptă a caietului îngreunează însă cursivitatea scrierii. De aceea, se constată o tendință spontană a scol arilor de a înclina caietul o dată cu trecerea in clasa a IT-a. O dată cu înclinarea caietului se vi îndtaa si axa de înscriere a li- Terelcr directia literelor dep’.asîn- f ce ia '.erti-alâ sore cea o- b!:că sare Aeaata. Măsurind cu a.mtoruî raportcrolui eirectia axei uterelor unor Meri din da ța a n-a arr. țrjtxrt constata eâ din 4 420 de litere, tv—:a; » se tas? .u pe cirertia ' ceieiaite a-.fnd o inci:r.are o-t-ixă spre dreapta. ta erata» — celor docă tipuri de «crtere dUa pene* de ve- dere al ’iria:i:tât" si vitezei, sec- torul ’ dîdac*;tă j !.prătăminta- !u: etemexta.- d:r Ir r. re st mte pedagogice a fătat certe tari la 16 clase a II-a (301 elevi :a scrierea oblică fi 231 elevi la eea verticală!, după ce s-au asigurat condiții de muncă egale. lăsin- d’j-se de la verticală spre ea c- blirâ sau verticală! spre a se vedea ’nfi jer.ța ei ase ora scrierii. Ar.a- lizînd fiecare factor care determi- nă lizibilitatea iforma literelor, le- găturile. paralelismul axelor, dis- tanta între cuvinte și între volu- mul si alinierea lor) nu s-au con- statat diferențe semnificative între cele două tipuri de scriere decît în ceea ce privește forma și volumul literelor, unde scrierea verticală a obtinut un urocentaj mai mare al performantelor bune și foarte bune. Pe baza acestui studiu statistic, pe probe luate de la școlarii din cele două tipuri de scriere, s-a verifi- cat ipoteza de lucru care arată că în condițiile unui sistem de pre- dare corect, organizat prin cele două tipuri de scriere, se obțin rezultate asemănătoare în privința lizibilității. Convingerea noastră este că ceea ce determină calita- tea scrierii sînt exercițiile pentru educația motricitatii, pentru ma- turizarea motrică, exercițiile pen- tru formarea deprinderilor tehnice și grafice, pentru formarea capaci- tății de control și autocontrol al scrisului după criteriile lizibilită- ții. O bună metodică a educării scrierii, un model permanent corect de scriere oferit școlarului de către învățător prin scrisul său personal asigură un scris lizibil, ordonat, curat, o așezare în pagină armonioasă. Viteza este a doua calitate a unei scrieri bune. Statistica stabi- lită de noi arată că media generală a vitezei, la clasa a II-a, este la scrierea verticală de 48,98 litere pe minut, iar la cea oblică de 60,42 litere pe minut. Diferența este de 11,43 litere pe minut în favoarea scrierii oblice. în clasa I cu copii de șase ani această diferență este de 6,58 litere pe minut, iar la clasa I cu copii de șapte ani este de 8,68 litere pe minut. Cauzele care explică ritmul lent al scrie- rii verticale sînt întreruperile frecvente ale scrierii prin deplasa- rea succesivă a brațului în timpul mișcării cursive, lipsa elementului de legătură, direcția combinată a mișcării în timpul scrierii (literele se înscriu pe verticală, iar legă- turile dintre ele sînt oblice). Așadar, scrierea verticală, prin forma și volumul mai constant al literelor asigură o lizibilitate mai bună, dar printr-un sistem de pre- dare bine elaborat și consecvent aplicat se poate obține și o scrie- re oblică lizibilă. în ceea ce pri- vește viteza, scrierea oblică este vizibil superioară celei verticale. Se pune întrebarea cum va rezista scrierea verticală mai lentă la o- bligatia de a accelera scrisul în clasele următoare clasei a IV-a, deoarece practica ne arată că scri- sul se deteriorează mai ales în clasa a V-a, cînd școlarii sînt o- bligați să ia multe notite. în mo- mentul de față și scrierea oblică se deteriorează în clasa a V-a, tocmai fiindcă de-a lungul clase- lor I—IV nu a existat preocuparea de a educa și crește ritmul scrierii. Scrierea oblică, după cum am arătat, oferă posibilități mai mari de perfectibilitate în direcția vi- tezei. Părerea mea este că pe baza unui sistem de exerciții viteza poate spori la această scriere în așa fel îneît în clasele mai mici să nu se deterioreze. Luînd cuvîntul în încheierea dezbaterilor conf. univ. Traian Pop, adjunct al ministrului invățămîn- tutai. a adus mulțumiri celor care au condus «i efectuat experimen- tul Este necesar, a spus ta con- tinuare conf. ur.iv. Traian Pop. ca expe; imentul «ă fie dus mai de- ps-te. pentru că :ntr-o problemă atît ta •mnortar.tâ si care txivesre pregătirea tatrefiita tineret al te- —e r.oawre practica re —etc; ță tare «:stern, ta sertare este -na: tadicat Vom acela si a !-?*:- t-tar! ta irtară centru a a ea ' >• n - î săi. ---tarâm că ar fi bine să se extindă v-f-.-;, •, vfits'ă srmSif:- cată la scol ițe d»n ” sectoare sie Capitalei, un sector urmind să ’u- creze sub d;recta îndrumare a In- stitotetai de științe cedațoeice. Socotim bună si nrecsmerea de a se extinde ext>er:menta-ea scrie- rii vertieata istr-un număr ta 5—8 scoli din ta»'-T‘e țudefe. astfel ta- cit ta. v-’ter să dispunem de mai multe păreri, de mai multe date care să ne dea uosibilrtarea să tragem o ec-ne*uzțe sau alta. Ceea ce se desprinde din discuțiile purtate ta nrezer.t este necesitatea fm'^ării sc.-ier ii tad^erent de sistemul care va fi adoptat Vr-i veni mar larg ta. surr’irt jr s-re’-’or si a! învățătorilor m materiale di- dactice adecvate. d:nd la o pate tot ceea ce este vechi Pentru vii- torul an sco’ar vom reed ta abece- dar.-! actual, dar cu scrierea ver- ticală. si vom rame la -risucziâia școlilor caie*e adecvate. O serie de mat*»ria1e 1969. elevii vor participa. în continuare și in mod obligatoriu,- La recapitularea și sinteza mate- riei de bacalaureat numai la cele trei obiecte de examen. Se reco- mandă conducerilor liceelor să întocmească un orar special cu următorul număr orientativ de ore. săptăminal pe obiecte : Literatura română . . 5—6 ore Matematică ..... 5—6 ore Limba modernă sau limba latină ...» 4—5 ore Al treilea obiect Ga alegere) .... 3—4 ore Literatura maternă de la liceele sau secțiile cu predarea in lim- bile naționalităților conlocuitoare . . . 5—6 ore Orele de recapitulare și sinteză se vor planifica în 5 zile pe săp- tămină, lăsîndu-se elevilor o zi liberă, pentru studiul individual de prefectntă simbăta. Activita- tea va începe o dată cu cea de-a âxa oră din programul școlii și se va desfășura numai dimineața izzentrj elevii de la cursurile de xi’. Dingentia va fi planificată, în continuare. Intr-o oră pe săptă- minâ. Sintatia școlară a elevilor cla- sei a XH-a se încheie la 30 apri- be 1969. Mediile anuale, la toate DE EA MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Miuisierul învățămintului a- duce ia cunoștința cadrelor di- dactice care îndeplinesc condi- țiile prevăzute de Hotărîrea nr. 1.059-'1959 pentru acordarea gra- dului definitiv fără examen, că obiectele de învățămînt, se înche- ie pe baza mediilor din trimestrul I și trimestrul al II-lea (semes- trul I și semestrul al II-lea pen- tru seral). Nota la purtare pe trimestrul (semestrul) al II-lea și media anu- ală la purtare se vor stabili la sfîrșitul perioadei de recapitu- lare și sinteză (24 mai 1969). Nota la purtare în trimestrul (semes- trul) al II-lea trebuie să reflecte comportarea elevilor și din ulti- ma perioadă de activitate (3—24 mai 1969). Profesorii care, în perioada 7 aprilie-24 mai 1969, nu vor putea realiza numărul de ore de preda- re, conform obligațiilor de muncă didactică, vor participa, pe baza planificării făcute de directorul liceului, la diferite activități cu elevii din clasele IX-XII (medi- tații, consultații, lucrări de labo- rator, îndrumarea studiului indi- vidual al elevilor, activități cul- tural-educative și sportive, lu- crări în biblioteca liceului, confec- ționarea și întreținerea materia- lului didactic ș.a.). Aceste activi- tăți se consemnează în registrul de prezență al personalului di- dactic. Prezentele instrucțiuni se a- plică și Ia învățămîntul seral, pre- cum și la liceele de artă. In afară de prevederile de mai sus, se mai fac următoarele precizări pen- tru liceele de artă privind disci- plinele de specialitate : a. Licee de muzică La 22 martie 1969 se încheie predarea materiei la teorie și sol- fegii. între 7—30 aprilie 1969 se efec- tuează recapitularea și sinteza materiei la teorie-solfegii (la am- bele secții), precum și pregătirea pentru bacalaureat la instrumen- tul principal (la secția instru- mentală). La celelalte discipline de specialitate se continuă activi- tatea școlară. Intre 3—24 mai 1969 se con- tinuă pregătirea pentru bacalau - reat la teorie-solfegii și instru- mentul principal (cîte 2 ore pe săptămînă pentru fiecare, respec- tîndu-se o zi liberă pentru stu- diul individual). b. Licee de arte plastice La 22 martie 1969 încetează pre- darea desenului artistic, picturii și sculpturii. între 7—30 aprilie 1969 se în- cepe pregătirea pentru bacalau- reat la desen artistic, pictură șî sculptură. La celelalte discipline de specialitate se continuă activi- tatea școlară. Pînă la 30 aprilie, elevii clasei a XII-a vor comunica disciplina de specialitate (pictură sau sculp- tură) pentru care optează în ve- derea susținerii examenului de bacalaureat. Intre 3—24 mai 1969 se con- tinuă pregătirea pentru bacalau- reat la desen artistic și pictură sau sculptură (cîte 3 ore pe săp- tămînă pentru fiecare, respectîn- du-se o zi liberă pentru studiul individual). c. Liceele de coregrafie i L* 22 martie 1969 încetează pre- darea dansului clasic și a dansu- lui de caracter. Intre 7—30 aprilie 1969 se în- cepe pregătirea pentru bacalau- reat la dans clasic și dans de ca- racter, iar la celelalte discipline de specialitate se continuă pre- darea. Intre 3—24 mai 1969 se conti- nuă pregătirea pentru bacalau- reat Ia dans clasic și dans de ca- racter (cîte 3 ore pe săptămînă pentru fiecare, respectîndu-se o zi liberă pentru studiu indivi- dual). Pentru liceele pedagogice de învățători și de educatoare și pentru institutele pedagogice de învățători (cursuri de zi), Instruc- țiunile privind organizarea și desfășurarea predării și recapitu- lării materiei, la anul V — licee pedagogice și la anul II — insti- tute pedagogice de învățători, în perioada 7 aprilie — 24 mai 1969, se vor trimite direct inspectora- telor școlare. ultimul termen pînă la care mal pot solicita acordarea fără exa- men a acestui grad este 15.IL 1969. Cererile însoțite de acte dove- ditoare se depun la inspectora- tele școlare județene. Instructaj pentru consilierii de orientare școlară și profesională Tn caârnl acțiunilor în- treprinse de Institutul de științe pedagogice în spri- jinul orientării școlare șl profesionale a elevilor, în vacantă de primăvară va avea ioc un instructaj cu profesorii psihopedagogi consilieri de orientare șco- lară și profesională. Cu această ocazie se va supune dezbaterii proiectul do fișă de cunoaștere * e- levilor, întocmit de eătre nn colectiv de specialiști din institut. Fișa se va in- troduce in practica școlară începînd cu anul școlar 1969/1970. 0 sesiune despre lingvistica aplicată și modernizarea predării limbilor străine Tn zilele de 19 și 20 Ia- nuarie a.c., în sala de fes- tivități a Liceului „N. Băl- cescu" din Capitală s-au desfășurat lucrările unei sesiuni metodico-știintifice pe tară cu tema „Lingvistica aplicată și modernizarea predării limbilor străine". In cadrul acestei sesiuni, ale cărei lucrări au fost des- chise de prof. univ. Boris Cazacu, membru corespon- dent al Academiei, preșe- dintele Societății de științe filologice, au fost prezen- tate comunicările ..Contri- buția lingvisticii aplicate la modernizarea predării lim- bilor străine" (conf. univ. Clara Chiosa), „Tipologia exercitiiior structurale" (lector univ. V. Ștefănescn Drăgănești, lector univ. Adrian Nicolescu, Zinaida Stere, cercetător științific, Emil Pîrjol, cercetător știin- țific), „Interferența a două sisteme lingvistice in pro- cesul însușirii unei limbi străine în școală" (lec- tor univ. Teodora Cris- tea), „însușirea intonației e- nuntiative din limba rusă de către vorbitorii de lim- ba română" (lector univ. T. Andrei șl cercetător științific Zinaida Stere), „Modalit&ti de utilizare a manualelor școlare exis- tente în lamina cuceririlor lingvisticii aplicate moder- ne" (prof. înocentlu Mă- căreanu — Iași). Pe ma< - ginea acestor comunicări au avut loc ample dezba- teri. Tn cea de a dona z! a sesiunii, prof. Marcel S&raș și prof. Manuela Luca au prezentat demonstrații ex- perimentale în cabinetul fonetic al liceului „Ion Ne- culce" din Capitală, lector univ. Virgil Ștefănescu- Drăgănești, cercetător știin- țific Zinaida Stere, asist, univ. Ileana Vîrtosu și B. Abager au efectuat aseme- nea demonstrații la cabine- tul metodologic al Institutu- lui de limbi străine, iar prof. Octavian Nutescu din Oradea și prof. Ligia Pop din Turda au expus corefe- rate privind posibilitățile laboratorului fonetic șco- lar. în programul sesiunii au figurat totodată lecții prac- tice demonstrative de limba franceză, limba engleză, limba rusă șl limba germa- nă. Concluziile lucrărilor sesiunii au fost trase de conf. univ. Ion Brăescu, de- canul facultății de limbi ro- manice din București, vice- președinte al societății. Cu același prilej, Biblio- teca centrală pedagogică a organizat, pentru partici- pantii Ia sesiune, o expozi- ție cu cărți de specialitate. tn numerele sale viitoare gazeta noastră va publica unele din comunicările pre- ■entate la sesiune. Un cenaclu al profe- sorilor de muzică Recent, ca urmare a unei inițiative a inspecției gene- rale de specialitate din Mi- nisterul învățămintului, a luat ființă un cenaclu de creație' al profesorilor de muzică din Capitală. Ală- turi de compozitori consa- crati, ca Nicolae Lungu, Ni- colae Oancea, D. D. Stanca, Nelu lonescu, Mircea Bădu- lescu ș.a., din cenaclu fac parte profesori cu reale ap- titudini componistice. Cenaclul și-a înscris prin- tre obiectivele sale promo- varea in școli a unui reper- toriu de cîntece potrivit cu cerințele programelor de învățămînt, îndrumarea muncii de cercetare șl elaborare in domeniu! programelor, metodicilor și manualelor școlare, ca și stimularea preocupărilor pentru arta componistică in rînduriie cadrelor didactice, precum șl păstrarea unei strlnse legături cu Uniunea Compozitorilor șl cu Casa Centrală a Creației Popu- lare. Profesorii de muzică. învă- țătorii care manifestă pre- ocupări pe această linie, pot stabili • legatară directă eu conducerea cenaclului, u- dresinda-se eendtzeerii Li- cealul de maziet ar. 2 — str. Lt Lemne» nr. 34- Bacurești — unde își are sediul acesta. 8. D. Ucenicii penelului La Școala generală din comuna Cristian, județul Sibiu, există nn eerc de artă plastică care a obtinut rezultate deosebit de fru- moase. îndrumați eu dra- goste și răbdare de profe- soara de desen, membrii cercului au obținut reali- zări care l-an făcut cunos- cut! nu numai pe meleagu- rile sibiene, cl și In Capi- tală. Intr-adevăr, în cei citiva ani de clnd fiin- țează, eercul de arte plas- tice din Cristian a partici- pat la cîteva expoziții. La „Expoziția tinerelor ta- lente" prezentată în anul treent la sala Dalles, de pildă, ei au trimis U lucrări. Una dintre acestea, a- parținînd elevei Ana Schune, a fost reținută spre a fi trimisă la o ex- poziție internațională, iar alte eiteva an fost repro- duse in revista „Cuteză- torii". In acest an membrii cercului participă ca eiteva luerări la expoziția des- chisă în eadrnl Școlii populare de artă din Sibiu. De asemenea, ei și-aa pro- pus să prezinte o expoziție în Capitală. Această expo- ziție. eare va fl inaugurată in luna februarie, va fi găzduită de Institutul pe- dagogie de pe lingă Uni- versitatea BncureștL MARIA BOCA inspector-Sibiu Societate literar - artistică a elevilor De curînd, organizația U.T.C. de 1» Liceul econo- mic din Arad, sprijinită de profesorii de limba română, a luat inițiativa creării u- nei societăți literar-artis- tice eare să cuprindă pe, toți elevii cu aptitudini în domeniul literaturii și ar- telor. La prima sa ședință, membrii societății și-au întocmit un interesant pro- gram de activitate, care se va desfășura în două sec- ții : de creație literară și di artă plastică. Progra- mul prevede dezbateri pri- vind unele probleme ale literaturii și artei contem- porane, intîlniri cu perso- nalități din aceste domenii, simpozioane, seri literare, vizite la expoziții și muzee etc. De asemenea, membrii societății și-au propus să elaboreze o revistă eare să oglindească activitatea de creație a elevilor. HORIA TRUȚA Arad Al 500- lea pionier Pionieri! șl elevii Școlii generale nr, 4 din Capitală au participat de curînd Ia o emoționantă sărbătoare : înmînarea cravatei roșii celui de al 500-lea pionier al școlii. Totodată, au fost primiți în rîndarile pio- nierilor și alți școlari. In- tr-o atmosferă solemnă, sub drapelul detașamentu- lui, noii pionieri au rostit jarămîntul pionieresc, an- gajîndu-se să învețe bine, să ia parte activă Ia toate activitățile detașamentului. In cinstea lor, colegii an pregătit un frumos pro- gram artistic alcătuit din cîntece închinate patriei, din versuri șl dansuri populare. E. DUMITRU assn PAGINA 2 • OPINII • OPINII • OPINII • OPINII • OPINII • OPINII • PROIECTUL PLANULUI ȘCOLII GENERALE DE 10 ANI IN DEZBATEREA CADRELOR DIDACTICE PLENARA Comitetului Uniunii Sindicatelor din invătămint si Cultură O mai judicioasă distribuire a orelor Prin distribuția disciplinelor pe clase și prin numărul de ore afectat fiecărei discipline, proiectul planului de învăță- mînt al școlii generale de 10 ani creează condițiile înarmării elevilor cu o cultură generală conformă cu cerințele actuale și de perspectivă ale societății noastre. Studiind cu atenție totalul de ore trecut în dreptul fiecă- rei clase, am observat că a- cesta nu reprezintă totalul real, deoarece la el se adaugă și activitățile sportive sau an- samblul coral, ca și unul din cercurile științifice, tehnice sau artistice la care elevii sînt obligați să participe. Credem că, pentru a se asigura o mai reală descongestionare a acti- vității săptămînale a elevilor se mai pot aduce unele corec- Atenție disciplinelor umaniste Colectivul didactic al școlii noastre, dezbătînd proiectul planului de învățămînt al sco- lii generale de 10 ani. a opi- nat pentru introducerea în clasele a IX-a și a X-a a unei ore de gramatică în plus. Avînd în vedere că unii e- levi care termină școala gene- rală de 10 ani vor dori să ur- meze mai departe cursurile li- ceului, ne gîndim că la exa- menele de diferență cel mai greu le va veni la limba la- tină, întrucît se știe că pri- mele noțiuni ale unei limbi Se se învață cel mai bine ezența unui profesor, m de aceea că un mi- Se cer rezolvate și problemele predării simultane Consider că, în forma în care ne-a fost supus spre discuție, proiectul planului de învăță- mînt al școlii generale de zece ani este, în general, judicios alcătuit. Firește însă că el mai poate fi îmbunătățit. în acest sens aș face și eu unele pro- puneri. Aș dori să mă refer, anume, la unele probleme ale școli- lor cu predare simultană la 2.3 sau 4 clase. Desigur, dez- voltarea așezărilor patriei noastre a făcut să scadă numă- rul școlilor de acest tip. To- tuși, în prezent sînt încă des- tule cadre didactice care pre- dau în asemenea școli. Este fi- resc deci să se ia măsuri pen- tru ca predarea simultană să ciștige în calitate, să se îm- bunătățească, și astfel de mă- In laboratorul de chimie al Liceului nr. 1 din Bistrița tive la distribuirea numărului de ore. Astfel, de pildă, se poate renunța la îndeletnicirile practice de la clasa a V-a, în cadrul cărora se fac diferite modelări în plastilină, lucrări în hîrtie, textile etc. care, de altfel, sînt sub preocupările și interesul elevilor de această vîrstă. îndeletnicirile practice pot fi utile elevilor mai mici, din clasele I—IV. De aseme- nea, lucrările în metal care se propun pentru elevii din clasa a Vl-a pot fi comasate cu unele lucrări de electrotehnică de la clasa a VIII-a, iar lucrul de mînă și gospodăria pot fi făcute în decursul a doi ani în loc de trei. Prof. MARIA PETRESCU directoarea Școlii generale nr. 193 — București nim de cunoștințe in această privință trebuie să fie dai Iu ■ultimele clase ale scoli: gene- rale de 10 arz. De asemenea, este de dorit, după părerea noastră, ca o dată cu reorganizarea pe baza unui nou plan de învățămînt a șco- lii generale să se asigure o co- relare corespunzătoare a stu- diului limbilor modeme care se studiază în fiecare liceu și fn școlile generale din circum- scripția școlară a acestuia. Prof. IULIAN C. MARDALE directorul Liceului din corn. Piatra, jud. Teleorman suri trebuie prevăzute în pri- mul rînd în planul de învăță- mînt. De pildă, consider că la șco- lile cu predare simultană ar trebui să se mai adauge o oră Ia citit — scris în clasa I, așa încît în aceste școli numărul săptămînal de ore de citit- scris să fie de 8 în loc de 7, cum prevede în general planul. Ora adăugată s-ar putea fo- losi la sfîrșitul săptămînii, sîmbăta, pentru scrierea după dictare sau pentru verificarea cunoștințelor asupra literelor predate (prin scrierea rapidă a elementelor grafice ale fie- cărei litere). în aceste condi- ții ar fi mai eficientă și con- solidarea cunoștințelor, care s-ar realiza prin munca inde- pendentă desfășurată de copii Mai multă grijă pentru clasele noi ca structură — a IX-a și a X-a Cred că în dezbaterea pro- iectului planului de învăță- mînt al viitoarei școli genera- le de 10 ani trebuie să ne oprim mai mult asupra ulti- melor clase, cu totul noi ca structură. De asemenea con- sider că se impune să ținem seamă de faptul că acestea vor fi frecventate de tinerii care nu vor urma cursurile li- ceelor de cultură generală sau de specialitate și care vor fi pregătiți pentru a urma în con- tinuare diferite școli profesio- nale sau pentru a se încadra în producție. E: vor putea să urmeze de asemenea în con- tinuare, după susținerea exa- menelor de diferență, cursu- rile liceale. Se înțelege dec: că, la intrarea în clasa a IX-a. nivelul mediu al acestor elevi va fi întrucitva sub nivelul elevilor din prima clasă a li- ceului Prin urmare, pe par- cursul celor doi ani școala va trebui să facă totul pentru a le da atît solide cunostmte de cultură cil și o bună pregătire lehnx-ă ți practici Iată de ce consider că trebuie să se acorde o atenție deose- bită pregătirii elevilor din cla- sele a IX-a și a X-a. Cred că la aceste clase ar trebui să se lase mai multă libertate de acțiune profesorilor de specia- litate în ce privește parcurge- rea programei în funcție de nivelul elevilor. După părerea mea, studiul matematicii este fundamental pentru buna pregătire a ab- solvenților școlii generale de 10 ani. Aș propune, de aceea, ca în clasa a IX-a să se acor- în clasă sub supravegherea în- vățătorului. Nu cred că este indicat ca activitatea cu elevii clasei I să înceteze cu o oră înainte, de a înceta activitatea clasei a IlI-a, cu care clasa I este grupată în organizarea proce- sului de învățămînt. Dacă însă se va reduce cu o oră și pro- grama clasei a lîî-a, ea deve- nind de 22 de ore săptămînal (cu 4 zile a 4 ore și 2 zile a 3 ore în loc de 5 zile a 4 ore și o zi a 3 ore), atunci învăță- torii de la școlile cu predare simultană ar putea să se ocu- pe mai mult de elevii clasei a IV-a, clasă a cărei programă este mai încărcată, mai preten- țioasă, astfel încît să-i pregă- tească mai bine pentru trece- rea în clasa a V-a. de matematicii un număr mai mare de ore, deoarece la a- ceastă clasă, care se va alcă- tui din elevi veniți din dife- -ite școli, va trebui să lucrăm mai mult pentru a realiza un nivel general bun. In clasa a X-a în schimb, cea mai mare parte a activității ar trebui să se axeze pe aplicarea practi- că a cunoștințelor însușite în clasele anterioare și pentru a- cest scop poate fi suficient nu- mărul de ore prevăzut în plan. Desigur. prevederile placului se pot realiza in condiții co- respunzătoare când există un colectiv didactic bun. La cla- sele mari ale scolii de 1® ani ccesăder că trebuie selecționa- te cadrele eu incită experien- ță »i bre retuftate. Dirigin- tele *- mod deosebi va rrebu; să se b . .re de o mare ■ -r-ria‘^ in ri'xjnl elevilor 3** ar fi dacă școala unde urmează să fur-cțicreze aceste clase ar avea semjmtemat, In așa fel va elevii să poată fi Ct sal mufe sub îndruma rea șco- lii. Propun. de asemenea. ca aceste recii să fie încadrate cu unui sau doi pedagogi pentru supravegherea elevilor si care să-i poată îndruma cu price- pere in studiul individual. Grija cu care vor fi create toate condițiile pentru bunul mers al numai in clasele « IX-a a X-a va avea o deose- bită înrîtrrire asupra bunei reușite a genera’izării invăiă- mintului de 10 ani. Prof. GRIGORE GHEBA Școala generala nr. 14c—Bsccrețu Printre problemele deosebi- care se pun in școlile cu pre- dare simultană la mai multe clase se numără și cele legate de predarea muzicii, desenu- lui, caligrafiei și educației fi- zice. Propun ca în clasele mid să nu se predea muzica pe note, Intrucit elevii acestora nu pot cînta corect notele „do* și „re“ de jos. Trebuie simpli- ficată de asemenea, după pă- rerea mea, predarea caligra- fiei și a desenului. Cit despre educația fizică, consider că a- ceasta ar trebui să se reali- zeze la clasele mid în special pe calea jocurilor și a unor exerciții u?care. înv. IOAN D. POPA Arămoaia, Tupilați, jud. Neamț (Urmare din pag. I) tul la aplicarea în viață a Ho- tăririi Consiliului de Miniștri cu privire la experimentarea noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în învățămîntul de toate gradele, desfășurind în a- cest scop o susținută muncă po- litico-organizatorică pentru a a- sigura cunoașterea temeinică de către toate cadrele didactice a prevederilor cuprinse in hotâ- rîre. Reprezentanții sindicatelor care fac parte din comisiile de încadrare și de aplicare a nou- lui sistem de salarizare au dato- ria să promoveze spiritul de răs- pundere și, in același timp solici- tudinea față de toate cadrele di- dactice. In continuare raportul s-a re- ferit la activitatea desfășurată de sindicatele din învățămîntul su- perior, din institutele de cerce- tare științifică, din poligrafie 5. din institutele de teatru si de spectacole, precum și la princi- palele sarcini de perspectivă ale comitetelor sindicatelor din a- ceste instituții. Anafirind !n încheiere activi- tatea desfășurată de Biroul Exe- cutiv al Unruni_ raportul a arătat că o trăsătură caracteristica a acesteia a constituit-o munca de cercersrp, de investigare a unor probleme care interesează masa membrilor de «indicat. S-au în- treprins astfel studii cu privire la folosirea judicioasă a bugetu- lui de timp al cadrelor didactice ne la orașe și sate și in legătură cu conferirea titlurilor știnpiice. Pe haa lor s-au desprins une> concluzii privind căile pe care se poate realiza mai buna infor- mare de specialitate și peda- gogică a oamenilor școlii, valori- ficarea mai largă a experienței pozitive, repartizarea mai judi- cioasă a sarcinilor social-cbstești etc Totodată. Biroul Executiv al Uniunii s-a preocupat mai în- deaproape de rezolvarea sesizări- lor și scriscnlcr oamenilor mun- cii din Învățămînt si cultură, sta- bilind măsuri concrete și în a- ceastă direcție. Biroul a realizat o mai bună colaborare cu con- ducerea Ministerului Invățămîn- tuluL atît prin participarea ac- tivă la ședințele de colegiu, cit și prin ajutorul dat la elaborarea diferitelor acte normative. El a desfășurat o activitate susținută pe linia colaborării cu sindicatele similare H«n alte țâri și în cadrul Federației Internaționale a Sin- doUdor din învățămînt, partid- pind la pregătirea și desfășura- rea Colocviului European pe tema : „Educația și dezvoltarea economică, științifică și socială“, la reuniuni și la schimburi de delegați cu sindicatele de ramură din R. P. Polonă, U.R.S.S„ RD. Germană, Franța, Uruguay. Pentru activitatea de viitor, Bi- roul Executiv al Comitetului Uniunii își propune să promoveze un stil de muncă dinamic, bazat pe metode diferențiate în funcție de specificul fiecărei organizații, să intensifice îndrumarea multi- laterală a activității sindicatelor. Ne exprimăm convingerea — ■ spus în încheiere raportoarea — că toate organele și organiza- țiile sindicale din învățămînt și cultură, muncind sub conducerea organizațiilor de partid, își vor înzeci eforturile pentru a da viață indicațiilor cuprinse în documen- tele de partid și de stat. In cadrul dezbaterilor la ra- port, numeroși participanți și-au spus cuvântul în legătură cu pro- blemele actuale ale modernizării și perfecționării continue a pro- cesului instructiv-educativ din în- vățămîntul de cultură generală și cu participarea organizațiilor sin- dicale din școli la această activi- tate complexă. Prof. Ion Talabă, președintele Comitetului sindicatului învăță- mînt din Tîrgu Jiu, a arătat că, urmărind să contribuie la per- fecționarea cadrelor didactice, co- mitetul respectiv a organizat, cu sprijinul Institutului de științe pedagogice un simpozion cu tema „Pedagogie și cibernetică* și un ciclu de schimburi de experiență privind metodica folosirii mijloa- celor audiovizuale moderne. Vor- bitorul s-a referit în continuare la posibilitățile de care dispun în prezent sindicatele din învăță- mînt pentru a contribui la întări- rea disciplinei în rîndurile cadre- lor didactice Tov. Veronica Livescu, profe- soară la Liceul „Dragoș Vodă" din Cîmpulung Moldovenesc, a insis- tat în cuvîntul său asupra spriji- nului ce trebuie acordat activită- ții de documentare, care consti- tuie o componentă de bază a mun- cii de perfecționare profesională. Referindu-se la cerințele moder- nizării învățămîntului vorbitoa- rea a criticat rămînerea în urmă a producției de filme didactico- științifice și a propus ca televiziu- nea să extindă emisiunile școla- re. Prof. Elena Frunză a analizat în spirit autocritic unele caren- țe ale muncij Comitetului sindi- catului învățămînt din municipiul Deva în ceea ce privește desfășu- rarea acțiunilor cultural-educati- ve. Arătînd, în continuare, unele măsuri pe care își propune să ie ia comitetul pe linie profesională, vorbitoarea a menționat că, prin- tre altele, se va organiza un. stu- diu privind mijloacele de îmbu- nătățire a muncii de educație des- fășurată de cadrele didactice Fn rindul elevilor. Prof. Aron Sabău, președintele Comitetului sindicatului învăță- mint din Oradea, a relevat în cu- vîntul său îmbunătățirea colabo- rării între organele teritoriale de învățămînt și organele sindicale și a vorbit despre strădaniile de- puse de comitet pentru introduce- rea unui știi propriu de muncă. Pentru ridicarea nivelului de pre- gătire al oamenilor școlii, a spus In continuare vorbitorul, noi am organizat un ciclu permanent de expuneri prezentate de cadre u- niversitare și specialiști cu înaltă Ca* iScfirs. în euvîntnl «ău, prof. Marioara Popovici, președinta Comitetului s. .-.di catul ui invățămint din Sibiu, s-a referit îndeosebi la condițiile -.u n-cil culrural-educative în rin- cul personalului didactic și a pro- p .- să se organ i teze la Sibiu un cl jc- al sind;catului învâțămînt. Ea s-a referit apoi ia unele aspecte ate rrj»> comitetului sindicatului ățâ-nint din Sibiu pentru asi- c^rarea condițiilor de muncă ți _e v.ată aie cadrelor didactice. Prof. S le li ana Stănescu. preșe- drt.ta Comitetului sindicatului în- vătâmiat din Pitești, a subliniat preocupările acestui comitet pen- tru stcmuiarea cercetării științifi- ce originale a profesorilor prin asigurarea unei îndrumări califi- cate din cartea cadrelor didacti- ce universitare P-unetul de vedere exprimat de orof. Emanoil Petruta, președin- tele Comitetului sindicatului în- vă-ămint din municipiul Cluj, s-a referit îndeosebi la asigurarea u- nu; cadru legiferat al raporturilor între organele de învățămînt și sindicatele de ramură, ca și la prociemele colaborării între orga- nizațiile sindicale și conducerile ce școli. El a propus să se stabi- lească forme organizatorice pen- Tt cuDrinderea grupelor sindi- cale dir. școlile sătești în organi- ii sindicale de invățămint pu- temice. Pro-:. Elena Cojan, membru în Biroul Executiv al Comitetului Uniunii Sindicatelor din învăță- mînt și Cultură, s-a referit In cu- vîntul său La unele aspecte pri- vind legătura între Comitetul Uniunii și grupele sindicale din școlile sătești, precum și la nece- sitatea de a se întări sprijinul a- cordat acestora de către consi- liile județene ale sindicatelor. Vorbitoarea a scos de asemenea In evidență unele aspecte de con- ținut și metodice ale împletirii activității profesionale a cadrelor didactice cu activitatea cultural- educativă a acestora. Conf. univ. Traian Pop, adjunct al ministrului învățămîntului, a spus în cuvîntul său : „Elementul esențial de care depinde reușita întregii acțiuni de modernizare și perfecționare a învățămîntului nostru îl constituie cadrele didac- tice. Cum în prezent întregul nostru corp didactic face parte din Uniunea Sindicatelor din În- vățămînt și Cultură, aceasta poate acționa multilateral Ini direcția perfecționării muncii, a creării unor condiții din ce în ce mai bune de activitate și de viață pentru oamenii școlii, contribuind astfel la îndeplinirea cu succes a sarcinilor puse în fața învățămîn- tului de conducerea partidului și statului nostru". Vorbitorul a pre- zentat în continuare acțiunile în- treprinse în ultima perioadă de Ministerul învățămîntului pentru restructurarea în conținut a pro- gramelor șl manualelor la nivelul cerințelor actuale ale dezvoltării științei și tehnicii. Atrăgînd aten- ția asupra decalajului existent intre pregătirea elevilor din di- verse școli, tov. Traian Pop a so- licitat sprijitiul sindicatelor din învățămînt pentru ridicarea ge- nerală a nivelului muncii instruc- tiv-educative din școli. în cadrul plenarei au luat cu- vîntul, ocupîndu-se de diferite probleme majore ale muncii sin- dicatelor din învățămîntul supe- rior, conf. univ. Haralambie lo- nescu, președintele sindicatului de la Institutul politehnic din Bucu- rești, conf. univ. Cornelia Dumi- triu, de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iași, și prof. univ. dr. Marius Preda, președintele Con- siliului sindicatelor din centrul universitar București. Problemele activității sindicatelor din între- prinderile poligrafice au fost abordate de către tovarășii Nico- lae Sîntion, de la întreprinderea poligrafică din Sibiu, și Anton Iliescu, director general adjunct al Trustului industriei poligrafice. Despre activitatea sindicatelor din instituțiile de spectacole a vorbit tov. Nicolae Rafael, preșe- dintele sindicatului de la Opera Română. în numele comisiei alese spe- cial în acest scop de către ple- nară, tov. Antim Dringa a pre- zentat planul de măsuri privind activitatea în perspectivă a Uni- unii Sindicatelor din învățămînt și Cultură. Planul de măsuri sta- bilește, ca principal obiectiv al organizațiilor sindicale din învă- mîntul de cultură generală, des- fășurarea unei munci politico- organizatorice susținute pentru antrenarea cadrelor didactice la realizarea programului complex trasat de partid și de stat în scopul dezvoltării continue a în- vățămîntului, mobilizarea lor în vederea asigurării condițiilor pentru generalizarea școlii de 10 ani, extinderea și diversificarea învățămîntului liceal, perfecțio- narea programelor, manualelor și metodelor de predare, îmbunătă- țirea conținutului ideologic și științific al învățămîntului. Planul cere, de asemenea, comitetelor sin- dicatelor din învățămînt să-și spo- rească contribuția la îmbunătăți- rea muncii educative, chemînd pe profesori să-și petreacă mai mare parte din timp în mijlocul elevi- lor, să le cultive pasiunea pentru studiu și cercetare, să-i înarmeze cu concepția materialist-dialec- tică despre lume. Fiecare organi- zație sindicală trebuie să-și în- scrie ea o îndatorire de mare răs- pundere generalizarea experien- ței Înaintate a învățătoriipr și profesorilor în scopul ridicării eficienței activităților educative. Planul de măsuri cere ca, în legă- tură cu aplicarea noului sistem de salarizare în învățămînt, Biroul Executiv al Comitetului Uniunii Sindicatelor din învățămînt și Cultură și organele sindicale din învățămînt să sprijine perfecțio- narea organizării muncii și să sa preocupe permanent de îndeplini- rea cu simț de răspundere și în mod exemplar a sarcinilor profe- sionale de către fiecare membru al corpului profesoral, de întări- rea disciplinei în muncă. Se pre- văd de asemenea măsuri pentru perfecționarea și adîncirea acti- vității sindicatelor din învățâmîn- tul superior, din institutele da cercetare științifică, de la Acade- mia Republicii Socialiste Româ- nia și filialele acesteia, din insti- tuțiile de spectacole și din uni- tățile economice ale Comitetului de stat pentru cultură și artă. Tovarășul Ion Teoreanu, șeful secției învățămînt a C.C. al P.C.R., a formulat cîteva opinii în legă- tură cu sarcinile ce revin sindica- telor în ansamblul acțiunilor pri- vind modernizarea învățămîntu- lui. în continuare tov. Ion Teo- reanu s-a referit la contribuția pe care sînt chemate s-o aducă sindi- catele In ceea ce privește respec- tarea drepturilor și obligațiilor cadrelor didactice, la perfecțio- narea activității acestora, la întă- rirea muncii educative desfășura- te în rîndurile tinerei generații, la modul în care trebuie să-și des- fășoare munca sindicatele din in- stituțiile de învățămînt. Vorbito- rul a cerut colaborarea strînsă a organelor sindicale din învăță- mînt cu Ministerul învățămîntu- lui, cu conducerile unităților da învățămînt. In concluzii, tov. Dumitru Gheorghiu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., a subliniat valoarea unor opinii și propuneri prezentate în cadrul plenarei și a evidențiat caracterul de schiiftb de experiență pe care l-a avut aceasta. îndeplinind funcțiile spo- rite atribuite sindicatelor de ho- tărîrile Conferinței Naționale a P.C.R., a spus vorbitorul, organi- zațiile sindicale din învățămînt au reușit să desfășoare o muncă fructuoasă. Ele au datoria să-și îmbunătățească în continuare munca, acordînd o atenție deose- bită acțiunilor de educare comu- nistă și de perfecționare profesio- nală a cadrelor didactice, întăririi disciplinei în munca din școală. In același timp, a spus vorbito- rul, trebuie să se combată solici- tarea exagerată a unor cadre di- dactice, aglomerarea lor cu tre- buri administrative, astfel încît să se poată dedica integral mun- cii instructiv-educative și sarci- nilor social obștești. în încheiere, vorbitorul a asigurat pe partjci- panți la plenară că toate propune- rile lor vor fi examinate cu aten- ție, căutîndu-se soluțiile cele mai judicioase. îiț, continuare plenara a apro- bat eliberarea tovarășilor Ion Apolzan și Marcel Anghelescu din Biroul Executiv al Uniunii, în legătură cu ieșirea la pensie a acestora. Apoi, plenara a cooptat în una- nimitate în Comitetul Uniunii, a ales în Biroul Executiv și ca pre- ședinte al Comitetului Uniunii Sindicatelor din Învățămînt și Cultură pe prof. Constantin Dră- gulescu. De asemenea au fost aleși în Biroul Executiv și în ca- litate de vicepreședinți ai Uniunii prof. univ. dr. Marius Preda și Maria Sereda, de la Teatrul Na- țional din București. Luînd cuvîn- tul în încheiere prof. Constantin Drăgulescu a mulțumit participan- ților la plenară, în numele celor aleși, pentru deosebita cinste și încredere acordată. Lucrările ple- narei — a spus în continuare vorbitorul — au demonstrat am- ploarea și varietatea sarcinilor care stau în fața sindicatelor noastre pe linia perfecționării continue a formelor și metodelor de activitate în procesul de in- struire și educare a tinerei gene- rații, a dezvoltării nivelului cul- tural al poporului în raport cu cerințele înalte ale societății so- cialiste, a întăririi contribuției Ia îmbunătățirea condițiilor de mun- că și de viață ale lucrătorilor din învățămînt și cultură. Tov. Constantin Drăgulescu a asigu- rat conducerea partidului, secre- tariatul Consiliului Central al U.G.S.R. că Biroul Executiv al Comitetului Uniunii va depune toate eforturile pentru a-și spori contribuția la ridicarea pe o treaptă superioară a învățămîntu- lui și culturii noastre socialistei PAGINA 3 ? INFORMARE • DOCUMENTARE Un învățămînt la nivelul 7 Tur de orizont pe meridianele didacticii contemporane INDIVIDUALIZAREA STUDIULUI I Noi lucrări intrate în Biblioteca Individualizarea studiului a de- venit o adevărată axiomă a învăță- mîntului contemporan. Toți spe- cialiștii care investighează proble- mele însușirii conștiente a cunoș- tințelor, ale eficienței practice a acestora, cei care se ocupă de afir- marea optimă a copiilor deosebit dotați ca și psihopedagogii care examinează aspectele complexe ale prevenirii și contracarării rămîne- rilor în urmă la învățătură con- sideră individualizarea studiului drept factor fundamental în abor- darea oricărei soluții. Se consideră eă o primă moda- litate de individualizare ar con- stitui-o instruirea programată de tip liniar, la care ne-am referit în materialul prezentat la această ru- brică în numărul nostru trecut. Pe de altă parte, numeroși spe- cialiști consideră că individualiza- rea studiului este strîns legată de asigurarea caracterului indepen- dent al acestuia. In acest sens s-au întreprins studii și experimente vizînd, în principal, compararea unor forme ale învățării bazate pe studiul independent cu învățarea bazată pe autoritatea profesorului. Unul dintre aceste studii este cel realizat de profesorul Paul Torran- ce. Continuînd și augmentînd cer- cetarea psihopedagogului american T. R. Mc. Connell, P. Torrance a întreprins o investigație asupra unui număr important de subiecți din rîndul elevilor de liceu, urmă- rind să stabilească comportarea a- cestora în condițiile desfășurării absolut independente a activității de învățare1). Rezultatele au fost de natură să contrarieze pe unii adepți fără rezerve ai independen- ței totale în studiu a elevilor, ai așa-numitei „auto-individualizări" a învățămîntului. Astfel, concluziile studiului arată că în timp ce unii elevi cuprinși în cercetare au obți- nut rezultate de-a dreptul surprin- zătoare în urma învățării inde- pendente, alții — reprezentînd un procent destul de însemnat — s-au simțit dezorientați ca urmare a „eliberării" totale de sub îndru- marea directă a profesorului și au căutat alte îndrumări, în afara clasei și a școlii. Este aceasta o negare a indivi- dualizării reale, a independenței studiului ? Numai în măsura în care acestea sint înțelese în forme extreme, cum o fac unii adepți și discipoli ai concepției de nedireoii- vare în învățămînt promovate de pedagogul Cari Rogers 2). Or, a înțe- lege individualizarea învățării ca un studiu total nedirectivat înseamnă în fapt a-i răpi atributul esențial — acela al adaptării procesului de în- vățămînt la caracteristicile dez- voltării și structurii psihice a fie- cărui elev, al realizării unui sistem de învățare flexibil și de maximă eficiență. Este știut că unii elevi învață -mai ușor dacă materialul este gata structurat; ei au nevoie de o ase- menea structură. Depinde însă de caracterul structurii concepute, de locul pe care îl lasă aceasta activi- tății independente, de caracterul ei progresiv, dinamic. Dispunînd de o structură de orientare cu ca- racter stimulativ, chiar și elevii amintiți mai sus se deprind treptat cu studiul independent, dacă se selecționează în acest scop obiec- tivele studiului și se sporește trep- tat gradul de dificultate al aces- tora. După cum se vede, aici rolul profesorului nu numai că nu dis- pare, ci se menține la un nivel foarte ridicat, presupunînd o sferă de acțiune mult mai diversă și mai complexă decît în condițiile învățării integral directivate. Dacă nedirectivarea procesului de învă- țămînt este înțeleasă ca o formă specifică și deosebit de valoroasă a priceperii pedagogice, trăsăturile pozitive ale acesteia sînt evidente. Considerarea nedirectivării drept abdicarea completă a profesorului de la îndrumarea studiului indi- vidualizat apare, în această lumină, total neproductivă pentru progre- sul didacticii. Caracterul complex, foarte dife- rențiat, al reacției elevilor față de materialul pe care trebuie să și-1 însușească arată că, de fapt, indi- vidualizarea învățămîntului, pro- movarea unui studiu independent intensifică activitatea profesorului pe planul îndrumării și controlului, schimbînd totodată substanțial da- tele acesteia. De specificul acestor noi solicitări față de activitatea profesorului în cadrul noii sale relații cu elevul, diferită esențial de tradiționala relație între „cel de la catedră" și „cel din bancă* se ocupă, într-un interesant eseu din cuprinsul unei culegeri peda- gogul din R.D. Germană Horst Wenge3). Acesta consideră că orientarea individualizată a elevi- lor către activitatea independentă presupune însușirea temeinică de către profesor a tehnicii de utili- zare a unor teste standardizate privind funcțiile și caracterul in- teligenței fiecărui subiect, motiva- ția și interesele sale, în vederea identificării aptitudinilor. H. Wenge consideră de asemenea că o con- diție psihologică de bază pentru asigurarea independenței elevilor în studiu o constituie luarea în seamă a întrebărilor și ideilor for- mulate de aceștia, axarea îndrumă- rilor structurale în funcție de ca- racterul acestor întrebări și idei: orice tendință de ignorare sau ridi- culizare a lor șubrezește înseși te- meliile noilor raporturi profesor- elev pe care le presupune studiul independent O altă condiție impor- tantă o reprezintă formularea, pe parcursul activităților de verifi- care a însușirii cunoștințelor, a unor întrebări stimulatoare pentru gindirea creatoare și micșorarea ta minimum a întrebărilor ce se adresează exclusiv memoriei (Wen- ge consideră că, în școala tradițio- nală, acestea reprezintă, la unele materii, peste 80 Ia sută din tota- lul întrebărilor adresate elevilor), în strînsă legătură cu stimularea creativității se pune problema re- cunoașterii și aprecierii originali- tății anumitor răspunsuri, adică a satisfacerii nevoii imperioase pe care o au mulți dintre elevi de a-și verifica unele idei originale. Implicită acestei cerințe este grija pentru dezvoltarea capacității ele- vilor de a elabora idei, ceea ce presupune și necesitatea de a le forma deprinderi de „lectură crea- toare*, de rezolvare a problemelor și, pe a treaptă superioară, de a-i înarma cu instrumentele funda- mentale de cercetare științifică și de apreciere a rezultatelor propriei activități. In legătură cu aceasta H. Wenge formulează părerea că este bine ca profesorul să se abțină de a evalua permanent lu- crările efectuate de elevi, pentru a le permite acestora sâ se desfă- șoare fără preocuparea inhihitivă a notării El subliniază totodată necesitatea de a se prevedea cît mai precis modificările de compor- tament ale elevilor ta funcție de materialele și procedeele folosite și, ta sfirșit, necesitatea de a se asigura, prin acțiuni corespunză- toare, o planificare judicioasă a timpului de studiu individual, in- dependent al elevilor. Pornind de la constatarea că stu- diul independent avantajează în- deosebi elevii din clasele mari și pe cei deosebit dotați, prof. Frede- rick Cyphert urmărește să contu- reze, pe parcursul unui studiu con- sacrat aceleiași probleme, condițiile orientării elevilor spre învățare individuală *). El consideră drept o condiție esențială a desfășurării oricărei activități independente faptul ca aceasta, prin ea însăși, să constituie ta ochii elevilor un obiectiv suficient O a doua condi- ție, inclusă de altfel în însăși ideea independenței, este aceea de a acorda fiecărui elev posibilitatea de a învăța în propriul său ritm. Decurgînd din aceasta, orientarea independentă a studiului poate contribui la suplimentarea lui cu materiale neincluse ta programa Un aparat modem de multiplicare a materialelor ți documentelor de fnrd- țămint larg utilizat in fcolile din Olanda Beiolafia celei de-a 23-a aesianl a Societății ger- mane de fizică, Întrunită la Karlsr-nhe. s-a pronun- țat pentru • resistemsti- zare a predării științelor naturale in cielul saperior al gimnaxiilor. Fiiieienti sînt de părere eă programele analiti- ce actuale împiedică • infor- mare suficientă, corespunză- toare exigentelor epocii noas- tre. Din această eanză, se- siunea a pledat pentru in- troducerea unul cieln supe- rior. de trei ani. în toate gim- naziile în care fizica, chimia ți biologia vor H materii obligatorii. reiervinda-U-se în fiecare clasă eel pațin ei te două ore de eurs pe săptă- mînă. analitică și la cercetarea posibili- tăților de accelerare a parcurgerii programei. Crearea pentru fi&care elev nu numai a posibilității de a învăța pur și simplu, dar și de a descoperi metodele de învățare cele mai potrivite cu profilul psihic propriu reprezintă o altă condiție a individualizării. De asemenea, in- dividualizarea trebuie să determine întărirea sentimentului de răspun- dere personală față de propria în- vățătură, a capacității de folosire a resurselor materiale și tehnice ale civilizației contemporane și să stimuleze creativitatea, prin rezol- varea cu posibilități proprii a unor probleme complexe. Cyphert arată, de asemenea, că este imperios ne- cesară stimularea interesului elevi- lor pe întreg parcursul studiului și asigurarea posibilității pentru o învățare de adîncime. El consideră în sfirșit că elevilor trebuie să li se pună la dispoziție materiale și mijloace care să Ie permită însu- șirea deprinderilor de muncă inte- lectuală. Confruntarea opiniilor privind individualizarea studiului și orien- tarea spre învățarea independentă pune în lumină primejdiile abso- lutizării unei metode, indiferent de valoarea ei și a construirii pe această bază a unor didactici uni- valente. Complexitatea învătămîn- tului contemporan cere eu nece- sitate o didactică complexă, bazată pe valorificarea deplină a datelor psihologiei experimentale șl a cer- cetării pedagogice aplicative, ca și utilizarea cu randament maxim a mijloacelor tehnice modeme puse la dispoziția învățămîntului. M. AL. H. 1 Torrance E. Paul : Indepen- dent study as instructional tool, Columbus 1968. *) Perretti A. de : Cari Rogers et l’orlentation non directive en pedagogie ; în „Educa- tion et developp.* nr. 1 1969 •) Klingberg L., Paul H. G., Wenge H. Winge G. : Abriss der allgemeinen Didaktik, „Volk und Wissen" 1968. •) Cyphert, Fr. R.: Indepen- dent study ; the Dilemma ; în Theory into Practice nr. 5 1968. imperativelor (urmare din pag. 1) centrală pedagogică în Biblioteca centrală pe- dagogică au intrat recent noi lucrări apărute peste hotare în domeniul problemelor ge- nerale de pedagogie, al is- toriei pedagogiei, al pedago- giei comparate, al sociolo- gici pedagogice, al orientă- rii școlare și profesionale, lucrări pe teme de educa- ție, de didactică și metodică, de psihologie și psihologie pedagogică, defectologie etc. Menționăm astfel volumele „Pedagogia, didattica, prepa- razione dell’ insegnante" (Brescia, 1968), „Compara- tive studies and educațional decision" de Edmund J. King (Londra, 1968), „L’orientation professionnelle" de Guy Sinoir (Paris, 1968), „Voprosi filosofii i psihologhii- (Cule- gere de studii — Leningrad, 1968), „Six etudes de psycho- logie" de Jean Piaget (Gene- va, 1964) etc. Se găsesc de asemenea la Biblioteca centrală pedago- gică și o serie de noi tra- duceri ale unor lucrări de specialitate apărute peste hotare, ca de pildă „Sarci- nile directorului In cadrul colaborării eu diriginții de clasă" (studiu publicat ca supliment al revistei „Păda- gogik" din R.D.G.), „Con- ducerea muncii instructiv -educative în școala de 8 ani", sub redacția lui M. I. Kondakov și N.I.Sațer- dotov (Moscova) etc. Cititorii interesati ta mod deosebit de problemele de informare și documentare vor găsi, printre lucrările nou intrate în bibliotecă, studiile „Prikladnaia doku- mentalistika" (Academia de științe a U.K.S.S, 1968), „L’organisatlon de la docn- mentation scientifiaue" de J. C. Gardin, E. de Gralîer, F. Levery (Paris 1966) ș. a. Printre revistele pedago- gice pe care le primește re- gulat biblioteca menționăm „Sovetskaia pedagoghika" (Moscova), „Edueation To- day* (Londra). „L'Ecole et la nation* (Paris), „Pedago- gilor (Fraga), „Magyar pe- dagogia* (Bodapesta). „Sci- ence and Children (Washing- ton), „Pldagaglk* (Berlin) »• ■- Fizicienii pledează pentru o reorganizare a învățămîntului Unul din elementele esențiale care caracterizează în prezent acest sistem, element inexistent în trecut, îl constituie sprijinul ce se acordă învățătorilor și pro- fesorilor în decursul pregătirii lor pentru obținerea gradelor di- dactice, întrucît acestea sînt con- siderate nu numai printr-o pers- pectivă personală (deși stimulen- tele morale și materiale dețin o anumită pondere în motivația perfecționării pe această cale), ci mai ales printr-o perspectivă so- cială, ca mijloc de ridicare a ca- lității procesului de instruire și educare a tineretului școlar. Fap- tul că pînă în prezent peste 100 000 de educatoare, învățători și profesori au luat parte la cursurile de pregătire în vederea obținerii gradelor didactice, ma- rea majoritate a acestora obți- nîndu-le In urma probelor pe care le-au susținut, constituie o contribuție importantă la perfec- ționarea învățămîntului nostru. Un rol tot mai activ în procesul de perfecționare multilaterală a corpului didactic îl au societățile științifice ale cadrelor didactice, care numără circa 18 000 mem- bri. In ultimii ani, activitatea so- cietăților a fost tot mal mult orientată spre informarea științi- fică a profesorilor de diferite spe- cialități, spre sprijinirea lor în cunoașterea problemelor noi ale didacticii și metodicii, ca și în valorificarea propriei lor expe- riențe și în munca de cercetare științifică. în acest scop au fost organizate sesiuni de comunicări metodico-științifice, conferințe, colocvii, simpozioane, cursuri de vară, tabere-curs. excursii de do- cumentare științifică în țară și peste hotare. Progrese însemnate a realizat școala noastră în ceea ce privește modernizarea mijloacelor de în- vățămînt — a materialului didac- tic, de care este condiționată mo- dernizarea predării, ridicarea gradului de eficiență al metode- lor folosite în procesul instructiv- educativ și, respectiv, realizarea cerințelor planurilor de învăță- mînt și a programelor școlare. în ultimii zece ani s-au acordat pen- tru dotarea școlilor peste 400 mi- lioane lei, ceea ce a permis pro- ducerea unor sortimente și can- tități sporite de materiale didac- tice, numărul acestora crescînd de aproape patru ori în perioada 1959—1968. Multe sortimente au fost realizate la înalț! indici ca- litativi și cu mari valențe didac- tice, fiind competitive cu produ- sele de acest gen pe plan mon- dial Așa sînt de exemplu, apa- ratul pentru demonstrarea feno- menului de autoinducție, electro- scopul, aparatul pentru studiul undelor electromagnetice (micro- unde) aparatul pentru prepararea gazelor la rece, aparatul pentru demonstrarea interferenței unde- lor sonore, generatorul de sunete (electronic) cu frecvență varia- bilă, generatorul de ultrasunete eu accesorii ș.a. Concepția pro- ducției de material didactic a evoluat continuu, treeîndu-se Ia aparate și instrumente individua- lizate la truse complexe pentru efectuarea experiențelor de- monstrative $1 a lucrărilor prac- tice de laborator, ceea ce a con- tribuit la activizarea elevilor șl ANUNȚ Pe această cale, anunțăm pe toți foștii elevi al Liceului „Dragos-Vodă* din Cîmpulung Moldovenesc, membri seniori ai cercurilor pe materii, că duminică 9 februarie 1969, ora 9, va avea loc în aula liceului ședința festivă consacrată ani- versării a 20 de ani de activitate neîntreruptă a Cercului „Tinerilor geografi" și a „Tinerilor naturaliști", la care sînt invitați să ia parte. contemporane Ia conștientizarea învățării. în acest scop au fost realizate truse cu aparate și instrumente care acoperă capitole întregi de fizică, (de exemplu electromagnetismul, mecanica lichidelor, mecanica so- lidelor, optica geometrică, ș. au), de chimie (chimie generală, în- grășăminte minerale etc.) $1 de biologie (morfologie vegetală, aparate și sisteme anatomice și altele). Potrivit cerințelor învățâ- mîntului modern și rolului pe care îl au transmiterea și recep- ționarea informației, s-a extins de la an la an producerea de mij- loace aydio-vizuale — aparate de proiecție șl, respectiv, filme di- dactice, diafilme și diapozitive, magnetofoane, discuri și benzi de magnetofon. în anul care a trecut s-a încheiat, în linii mari, dotarea liceelor de cultură generală cu aparate de proiecție cinematografică, cu magneto- foane și picupuri, treeîndu-se ItJ dotarea școlilor generale cu ast- fel de mijloace. înfăptuirile realizate în aceși» ani constituie o bază de plecare pentru și mai mari realizări în viitor, pe care școala nbastrâ este chemată să le realizeze potrivit sarcinilor trasate prin Directivele C.C. cu privire la dezvoltarea în- vățămîntului și prin Legea învâță- mîntului din Republica Socialistă România, care deschid perspec- tive luminoase școlii românești și un cîmp larg de activitate pe tărîmul învătămîntului pentru toți slujitorii lui. Aplicarea sar- cinilor trasate prin aceste docu- mente programatice se desfășoară pe un plan larg, îmbrățișînd toate laturile și aspectele tavățămîntu- lui, toate domeniile sale de acti- vitate. Acest an școlar a marcat tre- cerea la școlarizarea copiilor de la vîrstă de 6 ani șl expe- riența dobîndită pînă în prezent demonstrează convingător juste- țea acestei măsuri. începînd cu viitorul an școlar se va trece Ia realizarea școlii generale da 10 ani. în prezent, consiliile țJ, Co- rale, toate cadrele didactice dez- bat proiectele unor planuri de învățămînt elaborate pe baza sarcinilor trasate de Directive și peste puțin timp vor fi supuse discuției și proiectele programe- lor de învățămînt, astfel îneît aceste documente de COVÎrșitoare importanță pentru școala noastră să fie opera creatoare a întregu- lui corp didactic, care este che- mat să le realizeze în procesul de instruire și educare a tinerei generații. In același timp, prin îmbunătățirea sistemului de per- fecționare, prin diversificarea® formelor acestuia și ridicarea eficienței lor, cadrele didactice vor primi un ajutor mal susținut și mai competent ta ridicarea pregătirii lor de specialitate șl pedagogice. Apropiata Conferință Națională a cadrelor didactice, care va dis- cuta căile menite să asigure în- făptuirea deplină, în cele mal bune condiții, a sarcinilor £a- sate învățămîntului de cătrejpar- tîd și va adopta Statutul c Jpului didactic din Republica Socialistă România va afirma șl mai evi- dent rolul și misiunea slujitori- lor școlii în societatea noastră, va constitui un imbold puternic tn munca lor nobilă și de mare răs- pundere. Bl BL IO TE C A „Psihologia copilului și psihologia pedagogică" In Editura didactică și pedagogică a apărut recent lucrarea „Psihologia copi- lului și psihologia pedago- gică", de Tiberiu Bogdan și Ilie I. Stăncul eseu. Adre- stadu-se viitorilor învăță- tori, elevi ai liceelor peda- gogice, lucrarea valorifică rezultatele științifice obți- nute pe plan național și mondial în domeniul de care se ocupă, tratînd pro- blemele, așa cum se arată în prefață, în special prin prisma necesităților con- crete ale muncii didactice. Sînt incluse ca atare, pe lîngă problemele de psiho- logie pedagogică și psiholo- gia copilului, o serie de no- țiuni de anatomie, fiziolo- gie, pedagogie, sociologie, etică, logică etc., spre a se oferi viitorilor învățători „un corp de cunoștințe des- pre eopil“, cum spun auto- rii. După ce tratează o serie de probleme privind obiec- tul, metodele și problemele principale ale psihologiei copilului și psihologiei pe- dagogice, ale dezvoltării psihice a acestuia în gene- ral și în perioada anteșco- lară, cartea se ocupă pe larg de problemele speciale ale dezvoltării psihice a co- pilului de vîrstă școlară mică (dezvoltarea cunoaș- terii senzoriale, a procesu- lui memoriei, a atenției, cunoașterea logîcă-abstrac- tă. dezvoltarea gîndirii și limbajului, a imaginației etc.). Cîteva capitole sînt rezervate formării persona- lității școlarul ui mic — insistîndu-se îndeosebi asu- pra bazelor psihologice ale țormării conștiinței și con- d ui tei morale — și cunoaș- terii psihopedagogice a ele- vilor. Sînt tratate și aspecte ale perioadei școlare mij- locii și mari, stăruindu-se asupra problemelor legate de dezvoltarea, personali- tatea și educația preadoles- centului și adolescentului. Ultima parte a cărții este consacrată unor probleme speciale, legate de psiholo gia copilului excepțional și de clasa școlară privită ca unitate socială. Multe din problemele tratate sînt însoțite de ilus- trații, grafice, scheme etc., de teme de sinteză și apli- cație. Adresată, după cum am spus, viitorilor învățători, cartea lui T. Bogdan și I. I. Stăneulescu poate fi consultată cu bune rezultate de toți cei ce lucrează în- deosebi cu copiii de vîrstă mică, dar și cu preadoles- centi și adolescenți. M. C. „Educația sanitară in școală" Tot în Editura didactică șl pedagogică a apărut nu de mult lucrarea „Educa- ția sanitară în școală", de dr. P. Panciu și dr. A. Ke- lemen, care pun la înde- mîna personalului medico- sanitar și didactic o carte cuprinzătoare, bine docu- mentată și de o reală va- loare practică, referitoare la cerințele igienice ale a- șezămintelor școlare și la tematica și metodologia e- ducației sanitare în școli. Sînt prezentate astfel în lucrare obiectivele activi- tății de educație sanitară a școlarilor, condițiile igie- nico-sanitare din școală și rolul lor educativ, regimul de activitate și odihnă al școlarilor. Este tratată, de asemenea, metodica educa- ției sanitare la școlari, ară- tîndu-se ce este specific acesteia în clasele I—IV, în clasele V—VIII și ta cla- sele IX—XII. Un capitol special este rezervat pro- blemelor privitoare la e- ducația sexuală. în sfirșit, autorii se ocupă de efici- ența și coordonarea activi- tății de educație sanitară in școli. Lucrarea cuprinde de a- semenea o anexă cu pri- vire la experiența de la- borator ca mijloc de educa- ție sanitară, un ghid pri- vind cerințele elementare de igienă în școli, precum și o serie de tabele. O bo- gată bibliografie comple- tează informațiile puse la îndemîna celor ce se ocupă de educația sanitară a e- levilor. ...ci recuperați în bani valoarea sticlelor PREDÎNDU-LE LA CENTRELE DE RECUPERARE I.R.V.A. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA 1 București. Piața ScInteU ni. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se tac la oficiile poștale, factorii poștali si la dlluzorii din unitățile de învățămînt Țipenii I Coanbteetol Poligrafic Casa Sctateil Ml»