Proletari 'din toate țările, uniți-vă I CONFERINȚA Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN iNVĂȚĂMlNT Șl CULTURĂ DRUMUL ASCENDENT AE SCOLII EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Anul XXI-Nr. 979 Este mare și plină de înalte semnificații etapa pe care o străbate acum învățămîntul nostru. Simțim cu toții cum aria peste care se întinde grija atentă și stă- ruitoare a partidului cuprinde fiecare colț al patriei, fiecare unitate de învățămînt, pe fiecare om al școlii în parte. Sub căldura acestei griji dorința fiecăruia din noi de perfecționare, de înnoire și desăvîrșire crește ca sub soarele cel mai binefăcător. învățămîntul trebuie să se ridice permanent la ni- velul creației pe care generațiile crescute de el o rea- lizează. Numai această continuă adaptare asigură pro- gresul social. Acest mare adevăr, pe care partidul nos- tru îl pătrunde în toate profundele lui înțelesuri și im- plicații, plasează școala permanent în centrul preocu- părilor conducerii de partid și de stat. Avînd în perspectivă marile țeluri ale socialismului și comunismului, partidul a arătat învățămîntului, prin Directivele adoptate în Plenara Comitetului Cen- tral din aprilie 1968, direcțiile pe care trebuie să se înfăptuiască perfecționarea sa multilaterală. După importantele momente marcate de adoptarea Di- rectivelor, de votarea în Marea Adunare Națio- nală a Legii învățămîntului și, recent, de Ho- tărirea Consiliului de Miniștri privind majorarea sala- riilor în întregul învățămînt, urmează să aibă loc, peste scurt timp, un alt mare eveniment în viața didactic — întilnirea lui in Conferința Nați^=â.B De pe toate plaiurile țării, stăpiniți puternic 4? dorința de a realiza, în chipul strălucit în care au fost 'nncepute. Directivele partidului, învățători și profesori, repre- zentanți aleși ai învățămîntului nostru de toate gra- dele, din fiecare județ al țării, vin la o confruntare di- rectă a gindurilor, a opiniilor, vin să chibzuiască îm- preună asupra căilor concrete de perfecționare a ac- tivității lor, asupra modului cum pot să fie îndeplinite în cele mai bUne condiții indicațiile partidului, astfel încît școala noastră să fie mai repede și mai bine adap- tată nevoilor țării, cerințelor dezvoltării societății noastre socialiste. Ei vin să-și spună cuvîntul și la definitiva- rea Statutului personalului didactic din Republica So- cialistă România — actul normativ care va defini rolul personalului didactic în viața societății noastre, care va reglementa toate problemele referitoare la condi- țiile materiale, profesionale și juridice ale celor ce muncesc pe tărîmul învățămîntului. Este încă o măr- turie a democratismului socialist promovat consecvent în toate domeniile vieții noastre. învățătorii și profe- sorii sînt consultați în toate problemele hotărîtoare pentru bunul mers al activității lor. Direcțiile mari ale dezvoltării învățămintului nostru ne sînt tuturor cunoscute. învățămîntul obligatoriu extins la 10 ani, care va fi urmat de copii de la vîrsta de 6 ani, se va dezvolta și se va îmbogăți radical. Con- cepută pe un plan net superior, pregătirea de cultură generală în școala obligatorie de 10 ani va crea condi- ții noi atît continuării studiilor pe treapta medie, cît și activității direct în producție, va ridica nivelul de cultură al întregului popor. Pe această bază se va des- fășura pe un plan mai înalt pregătirea în cei 4 ani de liceu, printr un studiu aprofundat, diversificat, care va îngloba ceea ce au cucerit nou știința, tehnica, cul- tura omenirii. învățămîntul profesional, tehnic și liceal de specialitate vor fi concepute astfel încît să răspundă pe deplin nevoilor dezvoltării producției, să asigure absolvenților o pregătire teoretică și practică corespun- zătoare nivelului Ia care îi solicită producția actuală. Perfecționarea de concepție și de formă a procesului instructiv-educativ în școală, ridicarea conținutului său ideologic, creșterea valorii lui educative vor crea condiții ca liceul de 12 ani să asigure o bază solidă pentru învățămîntul de grad superior, a cărui menire este să dea științei și culturii, economiei și adminis- trației cadre de mare specialitate. Acestea sînt direcțiile dezvoltării. învățătorii și pro- fesorii, toți cei care sînt chemați să le transpună în viață sînt solicitați să gîndească permanent la căile optime de Înfăptuire. La București, în Conferința Na- țională a cadrelor didactice, despre aceasta se va vorbi Pe larg, cu întreaga maturitate și competență de care Statmiate oOr-j'e «kăsaite ie oCExnaunele apee 4 erate xl* 051 clasifici Ur» lunia, pe O4*J! dta sc-cr-je Ltm- tașe in ce priveai* Owvottarv* ®- vațte&lntuho. Descsr că toti sfea- ptoni șeaitf* es cetățean al p-lnri încearcă na ■»- tcnent de rsattScatl mtedne Mted cunoștință de aoescă njBlXiie. w- ■dS in ii» mă WKK*K dr M- -- fâp* . « ta riMe eoaacrr. a fost pecboă datorită camtacactter adine: *4 “eniizteGOc de ÎESetEiLi- tafe Mtodă obdonas dr popeați r c-ăNM .nv.eaT- a partidului. te nouțe âxer, ■> de ". ..-.r BKxsMelar ab- țt=te ta fl>i rine tntagMer de pen- tet» miMt la «eseo- stee. err- e» î iJiD ia ii‘ =pce- tarrtr acc-usnărt «. X. rup ape*" tuaiă . poporului tMetnt traaafor- mind știința șt comasa tatr-A bun al intregiilm peper. învățămîntul de toate gradele din țara noastră a urmat un drum ascendent, în strinsg legătură cu transformările revoluționare care au avut loc pe plan politic, eco- nomic, social și cultural, cocsei- tuind fffijî—ri prlnripa’ Se ridi- care a nivelului de cultură al ma- vor ști să dea dovadă reprezentanții noștri. Va fi gîndul alături de ei întregul popor, care păstrează școala trainice, vitale legături. Vitale, da, căci VITAL este nivelul de pregătire cu cu al tineretului pentru înfăptuirile de azi și de miine în in* dustrie și agricultură, în știință și artă, in întreaga via- ță politică și socială a țării. Vital este învățămîntul pentru tot ce crește în inimi și minți la generațiile care se ridică. Vital și răspunzător. Da, răspunzător, învățămîntul este RĂSPUNZĂTOR de cum produc întreprinderile, de cum lucrează șantie- rele și cum sînt lucrate ogoarele, de cum descoperă cercetarea științifică adevăruri noi. Nimic exagerat în această categorică recunoaștere. Răspunderea decurge din puterea pe care o are învă- țămîntul. Și el are într-adevăr puteri foarte mari. El POATE spori randamentul strungului și al furnalului, poate grăbi ritmul coacerii bobului de grîu, el poate face ca poezia să fie mai bogată în idei și sculptura mai încărcată de vibrații. Și dacă lucrurile stau așa, atunci TREBUIE. învăță- mîntul trebuie să dea întreaga măsură a puterii sale. Partidul a înțeles bine acest imperativ, a înțeles și a acționat ferm, hotărît, cu înțelepciune. Ăm urmărit cu toții, cu nemărginită încredere, suc- cesiunea recentă a atîtor mari evenimente din viața școlii noastre. Am fost cu toții participanți la ele. Pu- tem spune că le-am înfăptuit noi. Și, totuși, poate că încă nu putem cuprinde acum, cînd sîntem atît de aproape de ele, măreția lor adevărată. Ceea ce simțim Insă puternic este că toate nădejdile noastre stau cu a- ripile întinse, gata să ia zborul împlinirilor. La conferința pe care o așteptăm cu solemnă bucu- rie, deși nu se vor afla în sală, lîngă reprezentanții noștri, cei mai prezenți vor fi elevii și studenții, tine- rii pe care îi educăm. Prezența lor la Conferință ne va spune curat, deschis, că generația lor are dreptul să primească de la școală mai mult decît am primit noi, că are dreptul să cunoască toate minunile pe care le creează mintea omenească pentru progresul multilateral pe care îl înregistrează omenirea în toate domeniile. Și noi vom recunoaște, desigur, acest drept al lor. Informarea Impunîndu-se ca una din trăsăturile componente ale conlemroranci- tății, știința a căpătat cuvînt hotăritor în toele domeniile vieții sociale. „Nici o țară, și mai cu seamă o țară care-și propune să cotwtra.-asci socie- tatea cea mai avansată din lume, societatea comunistă — spunea tovarășei Nicolae Ceausescu in cuvîntarea rostită la Conferința anEonizatiei de partid București — nu poate merge înainte fără a-și baza activ'.tates pe cefe mai înalte și mai moderne cuceriri științifice" Impetuoasa derva tiare a stim- țelor, determinată de însuși sensul dezvoltării sociale contemporane. ■ dus la o uriașă acumulare de informații, ceea ce a atras după sine cacstitu»- rea informaticii ca o disciplină științifică de sine stătătoare. Considerind știința și învățămîntul ca doi poli ai unui circuit materiahiat intr-un per- manent schimb de valori spirituale și umane, se pune eu acuitate problema de a spori volumul și eficiența modalităților informaționale aflate Ia dispo- ziția profesorilor. în rîndurile de mai jos facem cunoscute opiniile io aceas- tă problemă ale cîtorva specialiști din domeniul învătăMataim. Primejdia rutinei și climatul apt s-o contracareze Lector univ. dr. PANTELIMON GOLU aprecia că volumul de infor- mații pe care îl poate asimila cor- pul profesoral și ritmul în care se realizează acest proces sînt în bună parte condiționate de o con- diție obiectivă specifică muncii didactice. Anume, de faptul că profesorii au obligația să asigure Săptămînă aceasta au continuat să aibă loc in întreaga țară însu- flețite adunări cetățenești în ca- drul cărora au fost desemnați can- didații Frontului Unității Socialiste pentru alegerile din 2 martie. în- țelegînd că desemnarea acelora care în ziua votării vor fi chemați să întrunească sufragiile alegători- lor este un act de supremă respon- sabilitate, cetățenii orașelor și sate- lor țării propun drept candidați oa- meni despre care sînt încredințați că vor fi buni reprezentanți ai inte- reselor poporului, participanți activi la conducerea treburilor obștești, luptători neobosiți pentru întărirea continuă a patriei socialiste. Din toate colțurile de țară pri- mim îmbucurătoare vești privind desemnarea drept candidați ai Frontului Unității Socialiste a unui mare număr de cadre didactice, a unor dascăli care, prin munca lor «dor Urgj possulare *. n^labeUuDUhM, csww feutil «e- aeraie de > «I de i >aL tree»- re*. tixwpiud cu IMS, la ieoa- la generau d» 1# Mi «MM baza DtftxtivHae PSeaml CC d PCX acriile IMt. alaî etape ttrvM mMsi seestî»- «W* M decv«iM« a M. ca parte ctanpoeaeatfc a r«T0*3 K ca âe pce- dtexre * MaMasvalft a r . tinere: al In pe»- >ML apewnaMVe 1 de Mwti adică Ml «•© rv l «catari obticataCK. atft âe > c* d de h a ori* *■ yrsape UM jC'l: OsecomiBat cu deceetlarea jcsdS •eaeraia l-a !At*: F refeasa knătfe =_=:=*=! bexal de exilări cneraLL. a ticeai dr aprea- la&M. praCiJiuMî ft totadc. astfel iseft fCaS genex^e ax P^MSSatn de a-fi oocCtoaa «tu- dlAe îs fiMepe de > d deriadrir ine. Iftotoie îalaaalrL ce dea^sțarea fearier fcaiare — care. Ia trecut, făceas pe "sa- padbitt pdtixadarva fiDor de ~us- cttoc! d țArasi te. torițfczdrjtul U- ml — alribcdrea te aod gtac-st a - marsJijWnf jeeCar*. xenim* dr bune, au făcut hrtilmÎBtd pW.- desfășurarea unei an:: mi te activi- tăți intr-un ritm și cu o regulari- tate care deține in ea primejdia rutinarii, derivată din faptul că munca in școală are un accentuat caracter repetitiv. Lecțiile. tri- mestrele, tezele, examenele se re- petă uneori in mod stereotip. A- cestei stereotipii i se poate rezis- ta și poate fi contracarată în mai multe feluri. Hotărîtoare este ne- îndoielnic. înainte de orice, vigoa- rea personalității profesorului, re- zistența lui la rutină. Or, acesta candidatii noștri perseverentă, fi-au ciștigat un binemeritat prestigiu. Intr-una din serile săptămînii trecute, spre căminul cultural din comuna Bilciurești din ju- dețul Dîmbovița se îndreptau cetă- țeni din Cornești, Conțești, Cornă- țelu, Cojasca, Finta ți Răcani, dor- nici să-ți exprime părerea cu pri- vire la desemnarea celui chemat să-i reprezinte in Marea Adunare Națională. In aplauze unanime a fost propusă aici, drept candidat pentru alegerile de la 2 martie, profesoara Trandafira Petrescu, di- rectoarea Liceului din Răcari. „Născută intr-una din comunele județului nostru — spunea la adu- nare delegatul Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste — consacrîndu-și eforturile și în- treaga sa capacitate realizării sar- cinilor profesionale, politice și obștești, neobosită căutătoare și promotoare a noului în educația ti- Vi aed 24 iaaaane 1969 4 peg 23 bani pmaral aceecici tatxroe eteritet dceiterl de tavăgaturL ApraVieativ SI des ataoireaMi «caâii jao» nle IrecsenteaM In prearst cununie ceter 5te Kcne de cnlxxxik •nenlâ. ' h N- de ^acăifiMte flndm- tnate. agnccie. «csncnke. pedaco- 0ee* d «caii prididiE» C^strativ pentru decroftare* tavă- îăTiteTi di 11 Scsnl Căprui c* te asul «coâar IM*:» ac Soc ad=tri te pemsl as al tăeactei de > ori ceai -rate eteri derit ecteiaB ta toate berete teeer'taoe din țară te ancf «rrVg XSfrV. Dmms*oute acev tot denuitări ctet «ndrațnte O de tapezi c*. te proreti Kcaănd ete- rtter case te tkee «te da }• ori ~aj sa«e âexft Sa 1XK Vna cm reailslcQe cMJorr ote- țiBMe te vastei pruna dr dexvuL- tacr a din tara noasSri o rrpreexti d uceavizarea R . uter tea en tevă UcDnîukxi serai d teri feULaant*, a perans la este de ssfi de oameni ai muncii ai avneie «coala generală și li- nrcL ION CAUl dtimor general te Martorul Invâțirr.in tui ui ^Caadteoera te rog o 4-oJ este un factor foarte variabil, ca- re diferă de la profesor la profe- sor. Existența lui depinde desi- gur de structura individului, dar in mare măsură și de climatul în care trăiește acesta. De aceea, ne-a spus interlocutorul nostru, mi se pare foarte important ca pentru stimularea interesului față de informarea științifică, și, deci, pentru ridicarea calitativă a con- diției intelectuale și profesionale a cadrelor didactice să se dea a- tenție. in primul rînd, creării a- cestui climat Cum s-ar putea realiza aceasta? Firește, în primul rînd pe căile cunoscute : studiul individual, participarea la formele existente de activitate metodică, pregătirea examenelor de grad etc. Dar pen- tru a deveni cu adevărat eficien- te, pentru a contribui cu adevă- rat la crearea unui atare climat, astfel de forme cunoscute trebu- ie să-și desfășoare activitatea în lumina unei concepții noi, co- respunzătoare necesităților mo- deme de informare. Cred că s-a mers prea mult în activitatea de informare metodică pe căile sim- nerei generații, profesoara Tranda- fira Petrescu a devenit cunoscută, apreciată și stimată nu numai de locuitorii comunei, ci și de cetă- țenii din alte localități din împre- jurimi". Numeroși colegi ai profe- soarei și alți cetățeni din circum- scripția electorală care au luat cu- vîntul în cadrul adunării au con- firmat calitățile pe care le întru- nește candidatul propus. Sus, în minunata țară de legendă a Bucovinei, în circumscripția Sal- cia, drept candidat pentru alegerile in Marea Adunare Națională a fost desemnată profesoara emerită Stela Rădășanu, de la Liceul „Ștefan cel Mare" din Suceava. La Cristurul Secuiesc a fost propus candidat pentru alegerile în Marea Adunare Națională profesorul Emeric Antal, neobosit activist pe tărîm obștesc, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară din județul Harghita. In circum- Inz-.re. luminoase, modeme, împletind elementul func- ționc.’ cu cel estetic, noile școli ridicate în anii socialis- mnî-xi împodobesc majoritatea localităților țării. în cli- șeu : fragment din fațada Școlii generale nr. 103 din Capitală plismului, ale formalismului și empirismului. Prea mult ceea ce trebuia să fie o sursă de infor- mare a profesorului a constituit prilejul unor îndeletniciri anoste. Apropierea profesorilor de universitate Pentru a realiza o mai înaltă ți- nută acestor forme de informare, pentru a schimba însăși mentali- tatea care mai persistă nu în pu- ține locuri în legătură cu rolul lor, dr. Pantelimon Golu a propus apro- pierea profesorilor de universitate, participarea lor la formele țr care aceasta le organizează pentru infor- marea cadrelor proprii. Cred că ar fi indicată, în loca- litățile în care există instituții de învățămînt superior, și atragerea corpului didactic din învățămîn- tul de cultură generală în activi- tatea științifică a cadrelor uni- versitare prin participarea la u- nele experimente, la sesiuni de comunicări științifice etc. O mai scripța electorală Siria, o entuziastă adunare cetățenească a propus-o candidată pe profesoara Elisabeta Muler-Batjosch, din comuna Sagu. La Prundul Bîrgăului, în județul Bistrița-Năsăud, alegerea s-a oprit asupra directoarei școlii generale din comună, Florea Brișan. Și lista candidaților din rîndurile persona- lului didactic pentru alegerile de la 2 martie poate fi continuată, căci peste tot dascălii se bucură de aceeași prețuire. în miile de adunări pentru de- semnarea candidaților Frontului Unității Socialiste, peste tot, ală- turi de ceilalți oameni ai muncii, cadrele didactice și-au exprimat a- deziunea lor totală la politica înțe- leaptă a Partidului Comunist Ro- mân și hotărîrea fermă de a munci pentru edificarea României socia- liste. AL. I. VLADIMIR ANCHETA NOASTRĂ profundă angajare a corpului pro- fesoral din învățămîntul de cultu- ră generală în cercetarea științifi- că ar fi de asemenea foarte utilă pentru a asigura o calitate supe- rioară preocupărilor acestora pri- vind informarea. Ei sînt oricum, în mare parte, prin însăși natura profesiei lor, colaboratori ai lu- crătorilor din diferitele institute de cercetare pedagogică sau psiho- logică. fiindcă, atunci cînd merg în școli, aceștia din urmă apelează la sprijinul profesorilor. Dar parti- ciparea profesorilor se rezumă uneori la rolul de simpli execu- tanti, deși aceasta ar trebui-să re- prezinte dimpotrivă, pentru ei, un prilej de a-și manifesta capacita- tea științifică. Pe ce direcții trebuie să se con- centreze preocupările de informa- re ale profesorului ? Inevitabil, profesia sa îi cere să aibă în ve- dere două domenii distincte — u- nul al științei corespunzătoare dis- ciplinei pe care o predă, iar celă- lalt al științelor psiho-pedagogice. Bineînțeles, toate acestea pri- vesc informarea strictă de specia- litate a profesorului ca om care predă o anumită disciplină și ca pedagog. Dar, fiind un intelectual, profesorul are în același timp o- bligația de a realiza o informare generală privind problemele e- sențiale de cultură, viață socială, politică etc. ale contemporaneită- ții noastre". Investigația științifică Problema rolului preocupărilor de cercetare științifică în "procesul informării profesorilor, preluată de mai mulți dintre cei pe care i-am solicitat să-și exprime opi- nia în cadrul anchetei noastre, a fost abordată, de asemenea, de profesorul ROMEO DASCALES- CU, director adjunct al Institutu- lui de științe pedagogice, care sub- linia că bazele permanentizării interesului profesorului pentru informare ar trebui să fie puse ncă din timpul studiilor în învă- țămîntul superior printr-o insis- tentă îndrumare a studenților spre Anchetă realizată de OCTAVIAN BUZESCU (Continuare în pag. a 3-a) CONSFĂTUIRI DE LUCRU LA MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI STUDIUL MATEMATICII ÎN LICEU STUDIUL CHIMIEI ÎN LICEU în deschiderea lucrărilor consfătuirii, conf. univ. Traian Pop, adjunct al minis- trului învățămintului, a subliniat că aceasta a fost convocată pentru a se îmbunătăți, pe baza consultării cadrelor didactice de specialitate, studiul matema- ticii în liceu. Anunțînd că în curînd va fi supus discuției cadrelor didactice pla- nul liceului diversificat, elaborat pe baza Directivelor C.C. al P.C.R., plan care va fi aplicat începînd cu anul școlar 1970/ 1971, vorbitorul a arătat că, pînă la intra- rea în vigoare a acestuia, trebuie aduse îmbunătățiri planului, programelor și manualelor actuale și a chemat pe cei de față să facă propuneri în acest sens. Prof. Virgil Berbeni, de la Liceul nr. 39, a fost de părere că întregul set de manuale de matematică pentru liceu are cîteva lipsuri mari, care împiedică buna lor folosire și de către profesori, și de către elevi. In special manualele suferă datorită faptului că au fost întocmite în grabă, de colective diferite, care nu le-au asigurat o concepție unitară. Firește, a spus vorbitorul, este în- dreptățită exigența științifică în manuale. Dar, urmărindu-se satisfacerea acestei exigențe, s-au neglijat aspectele pedago- gice. Autorii manualelor sînt oameni foarte competenti, dar unii dintre dînșii au rupt de mult contactul cu liceul și nu au ținut seama suficient de faptul că ele- vii nu pot fi la același nivel cu studenții unei facultăți de specialitate. Aș propune să se înființeze la Ministe- rul învățămintului o comisie care să controleze elaborarea manualelor și să dea îndrumări. Cred că trebuie să se țină seama de faptul că manualul de li- ceu se adresează în primul rînd elevului. Prof. Crișan lacob, de la Liceul ..Mate: Basarab", a subliniat că, urmărind să contribuie la îmbunătățirea studiului matematicii în liceu, cadrele universitare au privit prea mult acest studiu de pe pozițiile specialității lor și prea puțin de pe poziția profesorului chemat să predea cunoștințele respective. Trebuie să asigu- răm în același timp — a spus vorbitorul — și ridicarea nivelului științific al stu- diului matematicii, și accesibilitatea aces- tuia. în prezent nu putem preda toate lec- țiile după manuale, pentru că nu întot- deauna sînt accesibile. De exemplu, nu putem folosi manualul de algebră pen- tru clasa a XII-a, care are un nivel știin- țific incontestabil, dar este, după mine, la un nivel superior chiar învățămintului superior. Problemele pe care le avem în față acum — a spus în continuare vorbitorul — nu se pot rezolva prin simple reduceri din programe. Cred că manualul de al- gebră pentru clasa a XII-a trebuie să - refăcut complet, asigurîndu-i-se și un mai accentuat caracter aplicativ. Prof. Dalvina Bergheanu, de la Liceu! „Spiru Haret", a arătat că studiul mate- maticii în liceu este îngreuiat de fapt :, că programele sînt supraîncărcate, ne- stabile, iar manualele școlare inaccesibile Să nu credem, a spus vorbitoarea, că dacă programele sînt încărcate cu foarte multe cunoștințe asigurăm însușirea aces- tora de către elevi. Dimpotrivă, ei le vw învăța mecanic, superficial Nu sînt de acord cu programele care se schimbă de la an la an. Ele trebuie să formeze, pe un întreg șir de ani. o gîndire de ansamblu, trebuie întocmite pe cicluri și secții. Nimeni nu poate fi împotriva unor schimbări in mai bine, însă toate acestea să fie coordonate puse de acord și cu programele de k. alte obiecte și, mai ales, pe ansamblul claselor, pentru a nu fi nevoiti, la un moment dat, să dereglăm tot ansamblu- predării. La elaborarea manualelor și pro- gramelor — a spus în continuare vorbi- toarea — trebuie sâ se aibâ în vedere și necesitățile producției, ale tehnicii din țara noastră, care se dez\-o!tâ continuu. Prof. Bergheanu a făcut o serie de propuneri concrete privind studiul mate- maticii în liceu, opinind ca la secția uma- nistă să nu se predea analiza matematică și să se elimine de la ambele secții unele capitole de algebră abstractă, care nu se cer nici la școlile tehnice, nici la univer- sitate. De asemenea, a cerut să se editeze noi culegeri de probleme. Prof. A. Hollinger, redactor la „Gazeta matematică'. a fost de părere că greută- țile ivite în predarea materiei la clasa a XII-a se datoresc faptului că programele nu sînt destul de studiate. El s-a alăturat propunerii de a se institui in minister o comisie permanentă, cu oameni compe- tenti, organizați în grupe, pe specialități, dispunînd de o documentare largă și care să aibă toată răspunderea in elabo- rarea programelor și manualelor. Este adevărat, a spus in continuare vorbitorul, că manualul de analiză pen- tru clasa a XII-a ridică multe probleme. In acest manual au fost introduse, pe lîngă elemente de analiză, și cîteva noți- uni de mecanică, dar la o lună după des- chiderea anului școlar acestea au fost în- lăturate, ceea ce a provocat greutăți. Foarte sumar sînt tratate în manual inte- gralele și este firesc faptul că unii pro- fesori nu mai știu cum să predea. De altfel, întreg manualul pare a fi format din bucăți ale unui curs universitar. Se dau o serie de cunoștințe nu tocmai clare, și apoi problemele rămîn suspendate. Referindu-se la necesitatea perfecțio- nării în specialitate vorbitorul a subliniat că în această privință profesorii de ma- tematică trebuie să facă mai multe efor- turi, să fie efectiv pătrunși de dorința de a învăța. în același timp, trebuie să li se pună la dispoziție o programă de stu- diu adecvată. Reluind propunerea de a se organiza o comisie care să se ocupe de elaborarea programelor și manualelor, prof. Lucre- ți* Carp, de la Liceul „Dr. Petru Groza. a fost de părere că această comisie trebuie să fie formată din profesori se- cundari dintre cei mai capabili, astfel îneît sâ prezinte o sinteză a capacităților existente in rândurile acestora, a posibi- lităților lor creatoare, a experienței lor. Pronunțindu-se pentru menținerea în programă a unor capitole de structură algebrică, prof. Carp a propus ca viito- rul manual să fie elaborat cu ajutorul profesorilor clasei a XH-a. care in pre- zent au dobindit o experiență și ar putea da cunoștințelor o formă mai accesibilă. Vorbitoarea a considerat că profesoru- lui de matematică trebuie să : se lase mai multă libertate in ceea ce privește împăr- țirea materialului pe ore. De asemenea, el ar trebui să dispună de manuale dife- rita, avind latitudinea de a alege pe acela pe care n consideră mai bun. Pornind și el de la necesitatea de a lega strins învățămîntul de nevoiie dez- voltării economiei, prof. Grigare Bănesc*, de la Liceul -CA Rosetti*. a considerat necesară studierea în liceu a elemente- lor de teoria mulțimilor, a structurii s'- georioe. a vectorilor in «pa-u n L a- cest scop se impune însă sâ se revadă întreaga materie. incep!r.d ne ia e cele mai mici. Criticând manualul de alz-:brâ pentru clasa a XH-a vorbitorul a arătat, cu exemple concrete, că acest manual cu- prinde o adevărată „invenție* pedagogi- că — tratarea unui capitol fără mei un exercițiu. Tov. Băneseu a criticat de asemenea raptul că maru-:ele re... ce ia clasă la clasă aceleași probleme. ira- tindu-Ie insă iz concepții i-erate Vorbitorul a considerat că pentru gă- sirea căilor de îmbunătățire a predării matematicii ar fi mixată crg±r.tzarea mor c!=se-pi‘ct Ir. care autori: ma- - rir sa expertmeu-.ece predarea diferitel-r reprxle. Pe baza rer.:'țațelor obținute ș-ar putea elabora apoi manuale adecvate. In ut-cb-etere vert: torul a pro- pus ca ta clasa a tX-a sâ se introducă studiul unor esemec.ce âe i-:;rarea raan.ua.el vorbitorul a opinat ca acestea sa in discuita Larză a cadrelor dxiamce nu- mai după ce vor fi experumentate u multe «coli, ța clase cu croi tu d----n- câ diferite. Cred că anul r a. se poate trece ia eiaberarea unu. t, . mantia: — a fpczș tov Călugăr-*? ~ccu*_ se pot aduce tetele corectări. Aș preper- ca algebra să nu mai 5e predată, ta Se- cul ei dîr.âu-«e 2—3 teme cu .t-- general. Pentru elaborare- vatoare»>r manuale ar fi bine să sa MiAese cos M rezolvat cei mai buni pmfescr-. P~:<-- mele intimpiaate at predare »: «ă «e kuo- sexacă experiența kv Sint oarartd — a «pes «Mas Fetrexu. de Ia Liceul .GB. LaxAr* <-re b-au predat la liceu tn riața tar. dar Sar manuale pentru liceu. £o L—pedt că nu x mtensraza de pariea ;i yiipnoci Ar SI bine ca acei car- elatamt pr». (nunele «t mannaieie aâ Oe ta dtu- ația sâ ie predea. Opinind să el pentru reorit utna ta cu- ntatrr a unei cncusi: care să se ocupe de elaborarea p ptvsnmekc. prof. Petre», u a de părere ci acra*!» trebuie sâ Bg aăcătcfU numai din profesori wrundari. Materialul bibttafnîta md-vat ta xm- nualtil pentru eiasa a XII-a. a «țn* mia- torul, au puste f< găsit derit ca mar: greutăți si ta București, fi cu Mit mai mult ta provincie. Fale bme M x stane rit m»> mite lucrări de Rrfertod'j-*e ta situația dta arte ia a eissei a XII-a, prof. Gh. Btaereu. &1 Sodetățis de Mitațe W-J tematice, a propus ea MBMfaâe pentru ctaaete • După cum am mai informat pe cititorii noștri, în ultima perioadă au avut loc la Ministerul Învățămintului o serie de consfătuiri de lucru pri- vitoare la studiul unor discipline în clasele liceale. In nr. 972 al gazetei s-a publicat o scurtă relatare despre consfătuirile cu profesorii de matematică și cu cei de chimie. In pagina de față prezentăm mai amplu dezbaterile purtate cu acest prilej. Xl-a și a XII-a să fie complet reelaborate pentru viitor, ținîndu-se pasul cu cerin- țele actuale pe plan mondial, dar avîn du-se în vedere în același timp că ele se adresează elevilor. Cu privire la conținutul manualelor, prof. Rizescu a fost de părere că acestea trebuie să facă mai mult loc exercițiilor aplicative. El a propus în continuare ca „Gazeta matematică", Seria A, să se ocupe în acest an în mod special de pre- darea cunoștințelor din manualul de al- gebră pentru clasa a XII-a. Prof. Constantin Alexandrescu, de la Liceul nr. 37, și-a exprimat părerea că elevii nu trebuie scutiți de eforturi ci, dimpotrivă, deprinși să lucreze, făcuți să înțeleagă că societatea noastră le cere dragoste de muncă și conștiinciozi- tate. Consider, a spus în continuare vorbito- rul. că învățămîntul matematic trebuie reorganizat chiar de la clasa I, astfel îneît, arunci cînd un copil termină primele patru clase, să aibă o cultură matemati- că elementară pusă la punct. De aseme- nea. trebuie îmbuntățită selecția elevilor pentru liceu. Prof. Constantin Ottescu, de la Liceul nr. 36, a fost de părere că manualul de al- gebră pentru clasa a XII-a este un ma- nual bun, dar în prezent depășește cu mult posibilitățile elevilor, care, în anii anteriori, nu au fost pregătiți să-1 Înțe- leagă. Tov. Ottescu s-a asociat părerii celor care au susținut că autorii de manuale care lucrează in învățămîntul superior ar trebui să experimenteze ei înșiși ma- nualele intr-o clasă de liceu, să intîmpine dificultățile pe care le întîmpină profeso- rii. Cît privește exercițiile aplicative, vor- bitorul a fost de părere că ele există și in manualul de clasa a XII-a, numai că sînt de un alt tip decît cel obișnuit La rindul său, prof. Dorina Stoicescu. de la Liceul nr. 42, a remarcat de ase- menea că nu există un fir călăuzitor în studiul matematicii, începînd de la clasa a V-a pînă la clasa a XII-a. De asemenea. manualul de algebră pentru clasa a XII-a. care urmărește sâ-î înarmeze pe elevi cu Mțiuni de matematică pură, nu este su- ficient de sisrematizat. Este necesar, a spus vorbitoarea, să existe c privire de ansamblu asupra întregului cuantum de csn< stnțe care trebuie predate in liceu. S. gref. Dvnitra Ocmeaaa. inspector ia :rspector?:ii școlar al municipiului Bzc vrefri a Arm: ideea alcătuirii tu- msnuiieioe de matematică, de la cthM I pteâ ia a XH-i. conform une: axKrptu ur.ttare. care sâ evite supraîn- cerca.rej e.v.-_ r E>—-me.e de m-:»za lor măsuri de naturS lâ dud la îmbunătățirea ae- tuaietar procnune fl manuale, ca s a conurftar de perfectiorure pentru proâe- x«l Vnrbăwul a subitaiat tutadată că «e vor face hsaâe eforturile pentru ca ^o- Biele • , p - ■ rit ma- rirind. astfel tacit auturi; vU- toaretoe manuale s4 albă condiții bune de elaborare a acestora, tar editura sâ te poată p re dta timp ta dispoziția scoților Deschizînd lucrările consfătuirii, eonf. univ. Traian Pop a invitat pe partici- panți să-și spună părerea cu privire la studiul chimiei în clasele liceale. De asemenea, cei prezenți au fost solicitați să analizeze programele și manualele după care se predă în prezent chimia în liceu și să facă propuneri pentru îmbună- tățirea lor în viitor. La începutul cuvîntului său, prof. Mir- cea Mironescu, de la Liceul „Gh. Șincai", a arătat că inițiativa Ministerului în- vățămîntului de a asculta direct părerile profesorilor despre noile programe și manuale de chimie este salutară. Sinceri să fim, a spus vorbitorul, ne-am făcut mari iluzii cu ani în urmă atunci cînd am auzit că se vor îmbunătăți și mo- derniza programele și manualele liceale. Dar, după apariția și după lectura atentă a manualelor, am avut deziluzii. Nu atît în privința conținutului, cît asupra mo- dului de tratare a acestui conținut, asu- pra expunerii cunoștințelor de chimie. Consider că în forma lor actuală manua- lele de chimie sînt aproape total inaccesi- bile pentru elevii mijlocii. La clasa a IX-a de pildă programa este mai judicios întocmită decît cea veche, dar manualul este greoi. Capitolul privi- tor la structura atomului este conceput în- tr-o viziune mai modernă și asta este un lucru bun. Se introduc însă o serie de noțiuni și termeni noi — orbital, forță mecanică cuantică, nor electronic etc. — care nu sînt suficient de clar explicate, care presupun cunoașterea unor noțiuni mai avansate decît cele pe care le-au căpătat elevii în clasele anterioare. De asemenea, legile chimiei și ale gazelor sînt tratate fragmentar, disparat. In încheierea cuvîntului său vorbitorul a propus ca în viitor programele de chi- mie să fie mai bine corelate cu alte discipline contingente (fizica, matema- ticile), ca legile de bază ale chimiei să fie studiate împreună la începutul cursului și nu răspîndite de-a lungul a 4 ani, să se acorde mai mult timp studiului me- talelor, acesta fiind extins, eventual, prin reducerea timpului afectat chimiei organice. Prof. Oscar Roșiana, de la Liceul „Spiru Haret". a arătat că deși liceul este o școală de cultură generală, unele manuale au tendința de a merge spre specializare. IntUnim în prezent în ma- nualele de liceu — a spus prof. Roșianu — formule și noțiuni pe care noi le învățam in facultate. Cred insă că trebuie făcut mai mult în domeniui dezvoltării gîndi- rii logice In studiul chimiei. Chimia este o disciplină frumoasă dar. predînd-o sec, incârcind-o cu mult material infor- mativ. dind elevilor manuale inaccesibile, fără să vrem i: facem pe cei care o învață să o socotească grea, neintere- santâ. Actualele manuale sint greu de folosit de către elevi și uneori chiar de către profesori. In viitor cred că ar trebui achirr.oate atit manualele, cit ș: progra- mele de chinta. :e sensul une: perma- nente sperin a exigente: științifice, dar și ai unei accesibilități sporite. Profescru de liceu, care predau direct la catedră, ar trebui mai mult consultați la întocmirea programelor — a fost de părere proL Mariaaa Filip-Sărăleaon. de la Liceui „Gh. Șincai'. Cit privește ma- nualele așteptăm cu interes — așa cum prevăd Directivele C.C ai PCR — ela- borarea lor de către autori diferiți, lăsind ca practica să selecteze pe cele mai bune. Actualele manuale de <*hîrnie stat evident încărcate. Ce să se reducă din ele? C-nmider că nu este bine să se tot tale, sâ se amputeze toate capitolele unif orm. Părerea mea este că trebuie să se reducă anumite capitole în între- gime- iar capitolele care rămin să fie studiate ta toate amănuntele științifice. O privire generală se poate obține tocmai prin oțroftmdsreâ unct teme sau capitole ren rezec tat-ve Frai Ian Stâacîalesca. de la Liceul V;iear_*. s arătat că intre pro- grama și marual trebuie să eride o ««riasâ kxâtură iar iteasta nu Lnsecmr.a ca. ssa rum se tatimpiâ uneori, ele să fie făcute de una și aceeas: țersoanâ- Alteori s-a intimplat ca manualul gata redactat să nu corespundă programei ; atunci s-a mod.ficat programa după manual, co- piindu-se tabla de materii a acestuia, în viitor este necesar să existe o pro- gramă judicios întocmită, care să stea la baza elaborării manualelor. Programa să se adreseze profesorilor, iar manualul elevilor. Prof. Aurora Milea, de la Liceul ,.N. Bălcescu", s-a oprit în cuvîntul său îndeosebi asupra lipsurilor din manualele de chimie. Se resimte faptul — a spus vorbitoarea — că manualele liceale sînt redactate de personalități științifice re- marcabile. dar care nu cunosc suficient particularitățile elevilor și nivelul de cunoștințe al acestora. începînd cu clasa a IX-a elevii sînt Introduși în domenii de strictă specialitate. La elaborarea manualelor este bine să colaboreze în mai largă măsură profesorii de speciali- tate din liceu. Prof. Ecaterina Șerbânescu, de la Li- ceul „Spiru Haret", a arătat că nu con- sideră indicată alcătuirea unor colective pe clase pentru întocmirea programelor. Este mai potrivită — a fost de părere prof. Șerbânescu — o singură comisie, un singur colectiv care să lucreze pentru toate clasele și care să conceapă în mod unitar predarea chimiei începînd de la clasa a VH-a și pînă la a XH-a. Cred că de data aceasta n-ar mai trebui să ne mulțumim cu tot felul de ajustări sau adausuri la vechile programe. O dată cu reorganizarea învățămintului trebuie concepute și viitoarele programe. In noua concepție trebuie să se renunțe Ia unele noțiuni care încarcă și la specializarea strictă. Subliniind nivelul științific ridicat al manualelor de chimie pentru clasele a IX-a, a Xl-a și a XH-a, prof. Marieta Sava, de la Liceul „M. Sadoveanu" a arătat în același timp că ele sînt defici- tare din punct de vedere metodic. în continuare vorbitoarea a făcut unele pro- puneri privind îmbunătățirea manualelor în edițiile următoare. La manualul de clasa a IX-a, a spus vorbitoarea, am făcut în anul trecut un referat exprimînd poziția profesorului care predă la catedră. Dacă autorii (care sînt din afara școlii) și editura ar ține seama de doleanțele profesorilor, ered că manualul ar putea fi folosit Se cere, totodată o mai bună corelare a studiului chimiei cu celelalte obiecte de invăță- mînt De pildă, în prezent, legile gazelor nu sînt bine fundamentate din punct de vedere fizic, pentru că, după cum se știe, acestea se studiază la fizică abia in clasa a X-a. Ar fi bîne însă ca elevii să cunoască întîi aceste noțiuni la fizică și apoi să le aplice la chimie. Tot privitor la studiul chimiei în clasa a IX-a sînt de părere că problemele legate de elec- troliză sînt tratate insuficient. Ori să se facă toate în clasa a X-a, ori, dacă nu, să se studieze așa cum trebuie în clasa a IX-a Manualele pentru clasa a Xl-a și a XH-a îmi par extrem de încărcate. Cred că deocamdată, pînă la o totală revizuire a lor, li se pot aduce unele corective. S-ar putea renunța la o serie de experiențe pentru că și așa ele nu se pot realiza într-un laborator liceal. întrucît cer o aparatură de care nu dispunem. Durata acestor experiențe nu se poate încadra in ora de curs, iar substanțele indicate nu figurează ta nomenclatorul Ministeru- lui învățămintului. în al doilea rînd, din manuale pot fi scoase o serie de metode de preparare a unor substanțe chimice care nu aduc nimic nou. ci dim- potrivă. fi încarcă pe elevi și îi sperie prin dificultatea lor. în sfârșit, trebuie revăzute manualele din punct de vedere al stilului expunerii. V eroui ca Ferarini, cercetător princi- pal la Institutul de științe pedagogice, a arătat că actuala structurare a studiului chimiei in liceu — cite doi ani pentru chimia anorganică și respectiv organică — corespunde cerințelor învățămintului modern. Această eșalonare — a spus vorbitoarea — a fost primită cu interes de către profesori. în programa clasei a IX-a, și deci și ta manual, s-au introdus unele capitole care conțin teme de im- portanță capitală dm punct de vedere teoretic, cum ar ti cele despre structura atomului s: sistemul periodic al elemen- telor. Dir. sondajele noastre am aflat însă că «ceste capitole nu au putut fi realizate dect după o muncă foarte serioasă dir. partea profesorului și re- zultatele nu au fost bune deci*, acolo unde acesta a resistematizat materia. In manualul ăe clasa a XII-a s-au strecurat, pe lingă o mulțime de formulări greoaie, si unele necurespunzătoare. care îi pun î-c -t ât.ră p- • ■ 7 ți — eează dificul- tăți profesorilor. Prof. C«raelta Gheorghia. inspectoare de «pAciaUtate la Inspectoratul școlar al mtm;cipiuhii București, a socotit că noile mamtaie eocMâtate, din punct de vedere științific, un pas înainte in studiul chi- miei în liceu. Nu același lucru se poate spune însă despre aspectul metodic al acestor manuale. Știm cu toții — a spus prof. Gheorghiu — că în știință în ge- neral, deci și în chimie s-au înregistrat numeroase progrese. Este imposibil însă ca toate cunoștințele noi să fie studiate în liceu. Cred că trebuie introduse numai acele cunoștințe care să ajute la mai buna cunoaștere a fenomenelor chimice. După ce a analizat unele deficiențe ale noilor manuale de chimie, vorbitoarea a propus ca viitoarele ediții ale manualu- lui de clasa a IX-a să fie însoțite — fie separat în broșură, fie în anexă la programă — de îndrumări metodice pen- tru profesori. De asemenea, a opinat ca în viitor la elaborarea programelor și manualelor să lucreze efectiv profesori din învățămîntul liceal și cercetători de la Institutul de științe pedagogice. Prof. Beatrice Petre, de la Liceul nr. 10. a subliniat că în contrast cu conținutul de nivel ridicat al lecțiilor din manualul de clasa a Xl-a, problemele și exercițiile practice care însoțesc aceste lecții sînt extrem de simple, ele necontribuind la dezvoltarea raționamentului elevilor. Prof. Eugen Popa, de Ia Liceul nr. 24 a arătat că, pregătindu-se pentru lecții, de multe ori consultă și Tratatul de chimie generală. Uneori, a spus vorbi- torul, îmi este dat să întîlnesc chiar fraze sau paragrafe cu un conținut foarte asemănător. Este clar însă că un manual școlar nu trebuie să se confunde cu un tratat care se adresează specia- liștilor. Aș mai vrea să vorbesc și despre o altă lipsă a manualelor — a spus prof. Popa. Am observat de pildă că în ma- nual nu se menționează decît prea puțin despre industria chimică din țara noastră și doar avem o chimie dezvoltată, o industrie chimică de faimă mondială, numeroase metode românești se folosesc în prezent de către chimiștii din lumea întreagă, iar școala românească de chimie are o contribuție serioasă la progresul științei mondiale. Și din punct de vedere educativ deci manualele trebuie îmbună- tățite substanțial. Prof. G. Marcoci, de la Liceul nr. 33, a » fost de părere că o mare parte di»A? neajunsurile manualelor se datoresc și grabei cu care se lucrează la editarea lor. Introducerea oricărui lucru nou trebuie făcută nu in pripă, ci bine chibzuit și gîndit. Or, după cîte am aflat, unele ma- nuale au fost lucrate pe fugă, în două luni și apoi nici n-au mai fost date la referenți — a spus prof. Marcoci. Pe viitor trebuie sâ se asigure elaborarea pe îndelete a unor manuale, de către profe- sori de liceu care au experiență la ca- tedră și care au experimentat chiar ma- nualul respectiv. Frof. Aurel Petrovan, lector la I.P.C.D. București, a propus Ministerului învăță- * mîntului să analizeze și să adopte pro- " grama discutată la consfătuirea profeso- rilor de chimie care a avut loc la Iași în 1964, întrucît socotește că aceasta co- respunde cerințelor actuale ale studiului chimiei în liceu. In încheierea discuțiilor a luat cuvîntul conf. univ. Traian Pop, adjunct al minis- trului învățămintului, care a apreciat ca deosebit de valoroase observațiile și pro- punerile care s-au făcut. In prezent — a spus vorbitorul — se resimte nu numai a la noi, ci și în general, pe plan mondiatata o supraîncărcare a programelor și ma(* nualelor școlare. Intr-adevăr se mani- festă o tendință de alunecare spre specia- lizare. Pe viitor trebuie să îmbinăm, în elaborarea manualelor, competența știin- țifică a cadrelor universitare cu expe- riența la catedră a profesorilor de liceu. Observațiile și propunerile făcute vor fi luate în seamă imediat, la manualul de clasa a X-a, aflat în curs de elaborare. Întrucît la celelalte trei manuale nu mai pot fi operate în prezent restructurări substanțiale, vor fi aduse îmbunătățiri programelor respective, în anexele cărora se vor da îndrumări cu privire la folo- sirea manualelor. Pe viitor se va asigura o mai largă consultare a profesorilor de liceu în elabo- rarea programelor și manualelor, for- mîndu-se în acest sens colective de consultanți. Proiectele de programă vor fi dezbătute cu cercuri largi ale profe- sorilor de specialitate și se vor tipări mai multe manuale, pentru a se da posibilitatea de a se alege cel mai bun. 4 Vrem să avem un liceu de cultură generală care să dea elevilor o pregătire corespunzătoare și să le creeze posibili- tatea ca ulterior, în facultate, să se poată specializa în domeniul ales. în curînd vor fi supuse dezbaterii publice, conform indicațiilor cuprinse în Directivele C.C al P.C.R. privind dezvoltarea învățămîn- tului, și planurile de învățămînt ale liceului diversificat. în cadrul acestor dezbateri sinteti chemati din nou să vă spuneți cuvîntul. Actul Unirii - o pagină de aur din istoria României Poporul român a fost profund animat, de-a lungul milenarei sale existențe, de conștiința unității sale. Limba comună, lipsită de dialecte, conștiința originii latine, unitatea în manifestările de cul- tură și legăturile economice tot- deauna vii între țările române, chiar și în timpul orinduirii feudale, au contribuit la menține- rea și dezvoltarea ideii unității, au pregătit nașterea națiunii modeme române, a ideii naționale și a ace- leia a necesității făuririi statului național. Momentele de apropiere pe plan politic și militar, încercă- rile de unire feudală și îndeosebi glorioasele fapte ale lui Mihai Vi- teazul, care a reunit în mod vre- melnic sub autoritatea sa cele trei țări românești, n-au culminat, în condițiile orînduirii feudale, prin realizarea unui stat unitar româ- nesc, dar ele au contribuit la ac- centuarea conștiinței de neam. De-a lungul veacurilor, oamenii de cultură au întreținut vie conș- tiința unității românilor care, cum scria cronicarul Grigore Ureche, „s-au tras de la un izvod“. „Locul dară acesta unde este acum Mc-:- dova și ȚâTâ Muntenească — ta- semna cu mîndne Miron Cosita — este drept Dachia. cum «i to« Ar- dealul cu Maramorosul șj cu Tara Oltului". Pentru Constantin Canta- cuzino Stolnicul ton românii ..dîn- tr-o fintină au izvorit și cură", iar Dimitrie Cantemir, in;eiepuil dom- nitor al Moldovei și-a intitulat una din principalele sale lucrări Hro- nicon a toată Țara Românească (care apoi s-au împărțit in Moldo- va. Muntenească și ArdealulX— Prin scrierile lor cărturarii perioadei feudale au menținut vie conștiința unității de neam și au pregătit a- pariția conștiinței naționale. In cursul secolelor al XVIII-lea șî îndeosebi în a doua sa jumătate, procesul de destrămare a orînduirii feudale și adîncile transformări economico-sociale ale acestei etape a istoriei poporului nostru au dus la formarea națiunii modeme, la apariția conștiinței naționale, la dezvoltarea culturii naționale și îndeosebi la apariția unui program de înnoiri care, dezvoltat în cursul secolului al XlX-lea, avea să stea baza creării României moderne. Făurirea unui sta: modem, descă- tușa* de rinduieiiie feudale, care reprezentau frine in calea dezvol- tării societății, a unui stat unitar, cuprinzind în hotarele sale cele trei țări istorice. «: totodată neatimat, stnuigindu-se teritoriul național dominației străine, a devenit obiec- tivul poporului român. în această nouă etapă și-a desfășurat activi- tatea pe plan cultural Școala Ar- deleană. Reprezentanții ei nu s-au mulțumit să propage ideile referi- toare la originea și unitatea po- porului român pe care le avuseseră și cărturării români din perioada anterioară, ci ei au sugerat prin în- treaga lor activitate necesitatea formării statului unitar și neatîr- nat. Concretizînd pe plan politic, pentru întîia dată, într-un docu- ment zguduitor, năzuințele națiu- nii române, Supplex Libellus Va- lachorum a reprezentat un act is- toric deosebit de însemnat care inaugura pe plan național lupta pe care o deschisese pe plan social. în perioada de destrămare a feudalis- mului, răscoala condusă de Horia, Cloșca și Crișan. Cîteva decenii mai tîrziu, conducătorul revoluției din 1821 din Țara Românească — al cărei răsunet a fost de altfel deosebit în Transilvania și Mol- dova — a înțeles să tragă conse- cințe pe plan politic din comunita- tea națională de care el era pe de- plin conștient. De pe această po- ziție, Tudor Vladimirescu a cerut divanului de la București „să dăs- chiză o corespondență" cu cel din Iași „ca unii ce suntem de un neam, de o lege și supt aceiași stăpînire". în deceniul următor evenimente- lor revoluționare din 1821, ideea unirii țărilor române a devenit mai puternică, Unirea ajungînd să fie definită într-un memoriu al epo- cii drept „corăbierul iscusit" care trebuia să ducă poporul român la mîntuire. Ideea era atît de puter- nică îneît ea a pătruns în Regula- mentele Organice din 1831 și 1832 ale Țării Românești și Moldovei, o secție întreagă din cel dinții fiind intitulată semnificativ „începuturi de unire mai de aproape între amîndouă Principatele". Ideea uni- tății statale, atît în versiunea mai largă a unității întregului popor român, cit și in aceea mai restrînsă. dar mai ușor realizabilă in condi- țiile date, a unirii Moldove; și Ță- rii Românești, a însuflețit mișca- rea de eliberare a poporului român în cel de al doilea sfert al seco- lului al XlX-lea. Ea și-a găsit, de asemenea, o puternică reflectare și pe planul culturii naționale, cul- tură ce s-a dezvoltat în țările ro- mâne într-o strânsă interdepen- dență, intelectualii dind și în a- ceastă perioadă o contribuție pre- țioasă luptei de eliberare a po- porului român, împlinirii năzuin- ței sale seculare. Unitatea statală a constituit unul din obiectivele centrale ale luptă- torilor revoluționari de la 1848. idee sintetizată în mod pregnant în strigătul cu rezonanțe peste veac al țărănimii transilvane strînsă pe Cimpia Libertății de la Blaj în anul 1848 : „Noi vrem să ne unim cu Țara". Revoluționarii munteni, moldoveni și transil- vani au fost profund animați de ideea unității. în perioada urmă- toare revoluției pașoptiste impor- tanța acestei idei a crescut, unita- tea impunîndu-se ca o problemă- cheie a procesului eliberării națio- nale și sociale a poporului român. La mijlocul celui de al șaselea deceniu al secolului al XlX-lea, în condițiile dezvoltării pieței unice naționale, ale desăvîrșirii unității economice dintre Moldova și Țara Românească, mai ales după uniu- nea vamală intrată în vigoare la 1 ianuarie 1848. unirea celor două țări a devenit obiectivul central al poporului român, țelul pe care el l-a urmărit cu abnegație și fer- voare, beneficiind totodată de o si- tuație internațională favorabilă creată Principatelor Române în pe- rioada Congresului de pace de la Paris din 1856, care a pus capăt războiului Crimeiei. Purtător de cuvînt al năzuințelor de unitate, Mihail Kogălniceanu declara în această vreme Unirea Principate- lor „visul de aur", „dorința vie și logică a marei majorități a româ- nilor" în 1857, Adunările ad-hoc, în care și-au trimis reprezentanți toate clasele și păturile sociale ale Țării Românești și Moldovei pentru a exprima în fața Europei dorințele poporului român, au constituit o nouă dovadă a unanimității cu care era susținută ideea Unirii Princi- patelor, deși pe plan social ele au oglindit divergențe izvorîte din po- zițiile de clasă deosebite ale mem- brilor lor. Dacă Franța, Rusia, Sardinia și Prusia au susținut revendicarea fundamentală a muntenilor și mol- dovenilor, aceeași revendicare a în- tîmpinat un timp opoziția Angliei și îndeosebi aceea a Imperiului Otoman și a Imperiului Habsbur- gic. Divergențele dintre puterile europene au făcut ca în Conferința de la Paris din 1858, care urma să statueze viitorul Principatelor, problema Unirii să nu-și găsească rezolvarea dorită a poporului ro- mân. Convenția de la Paris a ins- tituit un regim hibrid în cele două țări, deși recunoștea numele de Principatele Unite și crea unele instituții comune. Ea a menținut în ansamblu separația politico-admi- nistrativă a Moldovei și Țării Ro- mânești, păstrînd mai departe la cîrma acestora doi domni, două gu- verne, două adunări legislative și două administrații separate. în si- tuația creată în vara anului 1858 poporului român nu-i mai rămînea decît calea de a-și lua soarta în pro- PAGINA 2 OPINII OPINII • OPINII • OPINII • OPINII • OPINII • OPINII • OPINII • OPINII PROIECTUL PLANULUI ȘCOLII GENERALE DE 10 ANI IN DEZBATEREA CADRELOR DIDACTICE Absolvenților școlii generale le sint necesare si cunoștințe •> A A social-politice Zilele acestea, în toate școlile de cultură generală din țară au loc șe- dințe ale consiliilor profesorale în care cadrele didactice discută proiectul planului de învățămînt al școlii generale de 10 ani, spunîndu-și părerea cu privire la modalitățile de înfăptuire a sarcinilor trasate în acest domeniu de Directivele C.C. al P.C.R. Pe lîngă aprecierea soluțiilor de principiu care au stat la baza întoc- mirii proiectului de plan, în cadrul dezbaterilor din consiliile profesorale se fac numeroase propuneri și sugestii concrete privind proporțiile între diferitele discipline de studiu, îmbunătățirea predării unor obiecte, crea- rea condițiilor pentru transpunerea în practică a prevederilor proiectului 4 de plan. Și pe adresa redacției noastre au sosit numeroase scrisori în care se exprimă puncte de vedere privind proiectul planului de învățămînt al 1 școlii generale de 10 ani. Cu numărul de față începem publicarea unora dintre acestea. Cercuri și pentru elevii mici în proiectul planului de în- vățămînt al școlii generale de 10 ani se propune ca cercurile științifice, tehnice, artistice și practice la clasele VI—VIII să fie obligatorii pentru toți ele- vii, orele respective intrînd în norma profesorilor. După stu- dierea atentă a acestei pre- vederi a proiectului de plan mi-am pus cîteva întrebări : oare pentru elevii din celelalte clase ale școlii generale (II—V) nu se vor organiza cercuri ?; dacă toți elevii din clasele VI—VIII sînt obligați să acti- veze la cîte un cerc în cadrul școlii, atunci acești elevi vor mai putea frecventa și cercu- rile din cadrul caselor sau pa- latelor pionierilor ? In legătu- ră cu aceste două probleme aș dori să fac și unele pro- puneri. în primul rînd, să se orga- nizeze cercuri — îndeosebi artistice și practice — și pen- tru școlarii mai mici. Apoi Așa după cum se arată în Directivele C.C. al P.C.R., școala generală de 10 ani este chemată să asigure întregului tineret o cultură generală mai dezvoltată, potrivit cerințelor actuale și de perspectivă ale societății noastre, progresului științei și tehnicii contempo- rane. Această pregătire de cultură generală va permite tinerilor care se vor orienta spre școli profesionale să do- bîndească o calificare la un nivel mult mai ridicat și în- tr-un timp mai scurt. Chiar în preambulul la proiectul de plan se precizează că școala de 10 ani va urmări să asi- gure și o pregătire cu caracter tehnic-practic, care să contri- buie la orientarea școlară și profesională a elevilor și în același timp să ușureze însu- șirea ulterioară a profesiunii, atît prin școli profesionale cît priile mîini și de a rezolva cu for- țele sale problema Unirii. La începutul anului 1859, Adună- rile elective de la Iași și de la București au trecut la alegerea noilor domni. La 5 ianuarie 1859, într-o atmosferă entuziastă a fost ales ca domnitor în capitala Mol- dovei candidatul Partidei Națio- nale, colonelul Alexandru loan Cuza, un patriot înflăcărat, luptă- tor revoluționar pașoptist, fruntaș al mișcării pentru Unire. Salutîn- " du-i alegerea, Mihail Kogălniceanu i-a cerut să fie „bun mai ales pen- tru aceia pentru care mai toți dom- nii au fost nepăsători sau răi" și i-a mai cerut să fie „omul epocei". „omul nou“ pe care-1 dorea po- porul în împrejurările deosebite prin care treceau țările române Dacă în Moldova evenimentele legate de alegerea domnitorului s-au desfășurat cu oarecare ușurință într-un sens favorabil năzuințelor poporului român, în Țara Româ- nească, unde datorită sistemului electoral restrictiv majoritatea in Adunarea electivă fusese cucerită de reacțiunea conservatoare, situa- ția era îngrijorătoare pentru cauza făuririi statului modern și unitar român. în fața majorității din Adunare s-a ridicat însă înțelep- ciunea politică a fruntașilor Par- tidei Naționale, și îndeosebi a con- ducătorilor grupării radicale, și toate cercurile organizate în cadrul școlii generale să fie cuprinse în norma didactică și să fie conduse de organi- zațiile de pionieri in strînsă colaborare cu direcția școlii. Avînd în vedere faptul că la casele pionierilor sînt antre- nați în cercuri un însemnat număr de pionieri și școlari, mai ales din clasele V—VII, propun ca pentru aceștia să nu existe obligativitatea de a frecventa cercurile în cadrul școlii. Menționarea obligativi- tății frecventării cercurilor din școli va duce la supraîncărca- rea elevilor buni, va crea greutăți în ce privește înscrie- rea pionierilor Ia cercurile ca- selor de pionieri, cercuri «ere în majoritate, au tradiție. ex- periență și activitate îndelun- gată. EMIL HUSAR directorul Casei pionierilor din orașul Reghin, jud. Mureș Mai mult spațiu materiilor de cultură tehnică și prin calificarea la locul de muncă. De altfel aș vrea să amintesc faptul că, atunci cînd s-a discutat despre redu- cerea duratei școlii profesio- nale, printre alte motive a fost și acela că elevii vor avea po- sibilitatea să dobîndească în prealabil, în școala generală de 10 ani, o pregătire tehnică și practică. Părerea mea, studiind acum proiectul de plan al școlii de 10 ani, este că a fost rezervat un spațiu prea restrîns mate- riilor de cultură tehnică. Cred că, pentru a se răspunde sar- cinilor pe care le-am men- ționat mai sus, în viitoarea școală generală de 10 ani nu trebuie făcut mai puțin decît s-a făcut pînă acum în ce pri- vește înarmarea elevilor cu cunoștințe și deprinderi teh- nice și practice, ci mai mult și mai bine. mai ales forța impetuoasă a mase- lor de orășeni și de țărani care au participat, animate de un fierbinte patriotism, la evenimentele hotă- rîtoare ce se desfășurau. Zeci de mii de oameni au ținut sub pre- siunea lor majoritatea reacționară a Adunării elective, au împiedi- cat-o să-și impună candidatii la domnie, pe foștii domnitori Bibescu și Știrbei și, apoi, în ziua de 24 ianuarie, au constrîns-o să accepte ca o soluție salvatoare propunerea — făcută în acea zi de minoritatea înaintată a deputaților — ca și Adunarea de la București să aleagă ca domn pe Alexandru loan Cuza, domnitorul Moldovei. Ales în una- nimitate la București, ca și la Iași, Cuza a devenit însuși simbolul ideii Unirii care s-a concretizat în persoana sa, pe calea ingenioasă a acestei duble alegeri. Dubla alegere a pus Europa în fața unui fapt împlinit. Poporul român își realizase prin propriile forțe prima etapă a unității sale statale, statul modern român fu- sese făurit. Actul dublei alegeri a fost primit cu nesfîrșit entuziasm și cu o bucurie fără margini de na- țiunea română. Muntenii și moldo- venii au sărbătorit fericiți acest eveniment care reprezenta actul de Proiectul planului de învăță- mînt al școlii generale de i ani reflectă preocuparea orga- nelor de învățămînt pentru traducerea in viață a Directi- velor Comitetului Central al Partidului Comunist Romăr. privind înfăptuirea învățâ- mîntului obligatoriu de 10 ani. După opinia mea. orele sint în general, echilibrat reparti- zate pe discipline umaniste, discipline realiste, discipline estetice, educație fizică și cele- lalte activități. Consider că re- alizarea obiectivelor plănuia va asigura întregului tineret, așa cum cer Directivele parti- dului. o cultură genera.ă mai dezvoltată, potrivit cerințelor actuale și de perspectivă ale societății noastre, progresul — științei și tehnicii contempora- ne. Este pozitiv faptul câ se urmărește ca școala generai de 10 ani să asigure elevilor și o pregătire cu caracter teb- nic-practic, care să contribuie la orientarea lor școlară s: pro- fesională. Ana-czind capiux . Disr.- pKoe -unarujce* stup, .r ce insă tapau câ in a.moM v ar.azv? r.v se prevede ceot o cri oe instruc^e civică, in "lașa a X-e O asemenea oră exista si planul de fnvâțămir.t ai țcoin de 8 ani. care prevedea preda- rea în clasa a VIII-a a une. ore de „Educație cetățenească'. Pornind de la ideea — iz- vorită dintr-o practică înde- lungată — că lucrările prac- tice nu suprasolicită pe elevi ci, dimpotrivă, îi interesează și-i antrenează într-o activi- tate plăcută aș propune ca în clasele V—VIII să se mențină, ca și pînă acum, cîte două ore de lucrări practice. în ce privește clasele IX—X. optez pentru prima variantă propusă de proiect gindindu- mă că a doua variantă, cu o zi de practică, nu va da randa- mentul dorit, elevii fiind mai mult antrenați în lucrări au- xiliare sau gospodărești. Sînt pentru efectuarea lucrărilor practice în atelierele școlilor, care, evident, să fie mai bine utilate ca pînă acum și înca- drate cu maiștri bine pregă- tiți, cu experiență în meserie și în munca didactică. naștere al României moderne. Transilvănenii au intîmpinat cu același entuziasm vestea dublei ale- geri. „Cind s-a ales Cuza domn — scria un an mai tirziu Alexandru Papiu Ilarian — entuziasmul la românii Transilvaniei era poate mai mare decît în Principate*. Alegerea lui Alexandru loan Cuza a trebuit să fie acceptată de puterile europene ca un act isto- ric ireversibil. In aprilie 1859. cinci dintre puterile garante, cele patru puteri favorabile Unirii, la care acum se adăugase și Anglia, au re- cunoscut dubla alegere. în septem- brie 1859. Turcia și Austria, la rin- dul lor, și-au dat adeziunea la ac- tul istoric înfăptuit de poporul ro- mân. Doi ani mai tirziu aceleași puteri garante au recunoscut uni- tatea administrativ-politică a ce- lor două țări și, prin aceasta, ins- tituirea unui guvern comun și a unei administrații comune statului unitar. Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 se impune în perspectiva ce- lor 110 ani scurși de Ia realizarea șa ca un eveniment memorabil, ca unul din momentele cele mai de seama trăite de poporul român în cursul milenarei sale ax’stențe Prin făurirea statului unitar în Prelungirea duratei învățămin- tului general ia 10 ani îngădu- ie insă, după părerea mea. po- sibilitatea de a se amplifica cunoștințele social-politice pre- date elevilor. Consider câ est» necesar ca fn planul școlii ge- nerale de 10 ani să se mențină, ca și in cel al școlii de 8 ani. predarea in clasa a VIII-a a -Educației cetățenești*, in ca- drul ^ăreta elevii vor primi cunuștințeie De care le pr-mesc de fapt in prezent ir. școala de fi ani ș: să se introducă atît fn clasa a IX-a. cit și în clasa a X-a, cîte o oră de cunoștințe socal-pohtice. în cacrui aces- tor ore ar unua să li se facă -uiMscută elevilor politica șt- ■EUfică. tnanest-ierinistă a partid ui ui ș; statului nostru. De «ezacsOB. !: s-ar p u tea pre- ia ne etuâ. educare mora_â șt estet. :ă. s-ar putea loctrfoui in mat mare trăsură -a formarea cr. rmertlor ți ue- nr-.noemilcr de t-ompor-are uvj- tzacâ — școală în sometate, fam;, e etc. Istoria invățămin- ruiu nostru, istoria ir vă^min- rjl’ci îs jeneraZ romi care 1-3 fost rezervat școlii de-a lungul dmțr- u: dar mai ales rolei ire-, ere rezerv at «cotii în so- ..etatea a .stă pjedeaaâ ir. spriunj- re: asemenea pro- puneri. V. L STEFANOIU Varianta I propune pentru clasele a IX-a ș: a X-a un program săpcămina.’ de 26 ore, deci mai mic cu două ore de- ci t cel pe care l-au avut elevii în clasele a Vii-a ș: a VIII-a. Această scădere a duratei pro- gramului de activitate nu are. după mine, o motivație psi- ho-pedagog:că. După cit văd. programul variantei a n-a pre- vede tot 28 ore, iar in liceu, in primele clase, se fac 30 de ore săptărcinaL Consider, deci, că în clasa a IX-a și a X-a to- talul de ore pe săptămînă poa- te să Se de 28, iar cele două ore în plus față de proiect să fie atribuite pregătiră practi- ce a elevilor. ION V. COTOMAN profesor-maistru F.cala generală nr. ?9, București prima sa etapă el a deschis drum larg procesului de modernizare a țării. Noului domnitor și sfetnici- lor înaintați cu care el s-a încon- jurat le-a revenit misiunea istorică de a realiza un lanț de reforme, printre care s-a impus ca un eve- niment remarcabil cu consecințe pregnante pe plan economico-so- cial. reforma agrară din 1864. Uni- rea din 1859 a deschis drum, tot- odată. procesului de cucerire a in- dependenței. Proclamarea neatîr- nării României la 9 mai 1877 și consfințirea acestui act istoric prin tratatele de la San Ștefane și Berlin au fost în largă măsură o consecință a zilei istorice de la 24 ianuarie 1859. în sfîrșit. făurirea statului național prin unirea Mol- dovei și Țării Românești a deschis drumul desăvîrșirii făuririi statului național, desăvîrșire realizată în 1918. Eveniment măreț, actul memo- rabil de la 24 ianuarie 1859 se im- pune peste veac cinstirii poporului român, el înscriindu-se ca o pagină de aur în istoria României. DAN BERINDEI secretar științific al Institutului de Istorie „N. lorga' al Academiei Cercetări m ’ab. --yrul de «leetrouxd al secției de fizopatoiogie ți microbiologic al Academiei ANCHETA NOASTRA INFORMAREA ȘTIINȚIFICĂ peg ț. mur.es de investigație științifică. Viitor.: profesori — r.e-a spus d-sa — ar trebui să fie mai mult sciicttaț: la activitatea cercurilor științifice. mal bine orientați in tehnica documentării individuale pe marginea problemelor puse la cursuri. Poate că ar îi necesar ca și in aprecierea sor la examene să se fină seama de preocupările pe care le manifestă in această di- recție. S-ar crea astfel o necesitate de înarmare științifică care ar continua și după absolvirea cursu- Per.tru a stimula și a întreține acest interes in rindurile profeso- rilor ar fi bine să li se ofere posi- bilitatea unei mai largi manifes- tări publicistice. Pentru aceasta ar fi necesar în primul rînd ca -Ga- zeta învățămîntului- să dispună de un spațiu grafic mai mare de- cit ce! de care dispune in prezent. Pe de altă parte, consider că nu numai publicațiile de specialitate sint chemate să trateze probleme- le învățămîntului. Acestea pot fi cuprinse în profilul oricărei re- viste de cultură din întreaga țară. O cale pe care se realizează in- formarea corpului profesoral o constituie cursurile ținute în ca- drul institutelor de perfecționare. Dar aceste cursuri nu sînt audiate de întreaga masă a cadrelor di- dactice. Cred că ar trebui studiată posibilitatea ca ele să fie multipli- cate și difuzate în toate școlile din țară. în legătură cu aceasta, aș mai ridica o problemă. In București au fost organizate nu de mult, pentru specialiștii din producție, cursuri de programatori pentru calculatoare electronice. în trea- căt fie spus, nu știu de ce nu s-a considerat necesar ca la aceste cursuri să participe și profesori din învățămîntul de cultură ge- nerală. O atenție mai mare ar trebui să se acorde, cred, informării cadre- lor didactice asupra evoluției fe- nomenului pedagogic peste ho- tare. Aceasta s-ar putea realiza pe mai multe căi. Prima este aceea a difuzării mai eficiente, prin Bi- blioteca centrală pedagogică, a _u- nor materiale care apar în străi- nătate, căci în condițiile actuale nu mai poate fi vorba de o do- cumentare pe bază de rezumate. Acestea fac parte și ele din arse- nalul de mijloace al informării, dar cadrele didactice trebuie să aibă în același timp posibilitatea de a citi lucrări în original. Sînt. pe de altă parte, multe cadre di- dactice care pleacă în excursii de agrement peste hotare, prin O.N.T. Fiind încadrate în gru- puri de o compoziție profesională eterogenă, ele nu se pdt informa acolo asupra problemelor de pe- dagogie. Ce-ar fi dacă apelîndu-se la sprijinul Comitetului Uniunii Sindicatelor din învățămînt și Faza pe localitate a concursurilor pe specialități Faza pe localitate a concursurilor pe specialități se organizează in ziua de 16 februarie a.c. Concursurile încep la orele 10 di- mineața. Această fază se organizează în toate localitățile unde există cel pu- țin un liceu, liceu de specialitate, li- ceu pedagogic, școală profesională sau o școală tehnică. în municipiul București și în localitățile cu mai multe școli, faza oe localitate se va organiza pe sectoare, respectiv pe grupe de școli. Cultură, s-ar organiza excursii în grup aie cadrele r didactice și. păsirir.cu-se și latura de agre- me-t a acestor excursii, s-ar face s=țfei incit in programele lor să fie incluse și obiective de interes Ampîifiarea resurselor documentare Referindu-se. de asemenea, la •'ăile prin care se poate realiza in- formarea și pregătirea cadrelor di- dactice. prof. Gh. SMARANDACHE. inspector la inspectoratul școlar al municipiului București, aprecia că un element foarte important este a- cela al asigurării surselor de do- cumentare. „Ar fi necesar, arăta tov. Smărăndaehe, ca profesorilor să li se pună la dispoziție scurte buletine pe specialități sau pe grupe de specialități, care să fie un instrument operativ pentru a-i orienta în materialul documentar de specialitate. Cred de asemenea că ar trebui să crească rolul bi- bliotecii în viața școlii. Pînă acum s-a considerat de multe ori că bi- bliotecile școlare sînt doar o sursă de informare pentru elevi. De a- ceea ele au fost foarte puțin do- f— Analiza activității Institutului de științe pedagogice Recent a avut loc adu- narea generală a salaria- ților din Institutul de științe pedagogice în care a fost analizată ac- tivitatea desfășurată în anul 1968. Darea de sea- mă, prezentată de conf. univ. dr. Ion Stanciu, di- rector adjunct al institu- tului, a înfățișat principa- lele realizări ale activită- ții de cercetare pedagogi- că în anul trecut, precum și direcțiile activității în anul în curs. S-a subli- niat că, in ansamblu, munca științifică a insti- tutului a înregistrat in anul 1968 un spor canti- tativ și calitativ, concre- tizat în îndeplinirea pla- nului de cercetare, în ela- borarea unor lucrări pes- te prevederile planului. Au fost pregătite astfel pentru editare 24 de lu- crări, printre care „Intro- ducere în pedagogie", „Studii și cercetări de di- dactică modernă", „Edu- cația în liceu" etc. De asemenea, institutul a elaborat, în colaborare cu Ministerul Învățămîntu- lui. planuri pentru școala generală de 10 ani, pen- tru liceul de cultură ge- nerală, pentru invăță- mîntul fără frecvență, pentru unele licee de artă etc., precum și numeroa- se programe. Institutul s-a preocupat și de ela- borarea unor manuale și antologii școlare, prezen- tînd spre editare, in acest domeniu. 6 volume. în cadrul discuțiilor, participanții la adunare au ridicat numeroase pro- bleme de muncă, fâcind propuneri menite să îm- bunătățească activitatea de cercetare pedagogică, să-i mărească eficiența. In încheierea discuțiilor tate cu lucrările de specialitate necesare profesorilor. Și în pre- zent unele publicații, unele lu- crări necesare profesorilor vin cu întîrziere în școli și profesorii nu au posibilitatea să și le pro- cure. La solicitarea diferitelor insti- tuții bibliotecile din marile cen- tre au alcătuit bibliografii largi pe teme de interes deosebit si de mare actualitate. îndeobște, aces- te bibliografii sînt utilizate de a- cel unic beneficiar care le-a co- mandat. Nu ar fi bine oare ca, odată ce tot sînt alcătuite, unele din ele să fie puse și la dispoziția școlilor ? S-ar putea organiza poate și un schimb de cărți între bibliotecile școlare și bibliotecile publice, împrumturi trimestriale sau lunare. ★ Indicînd o cale sau alta pentru realizarea unei mai bune informări științifice a corpului profesoral, cei consultați în cadrul anchetei noas- tre au fost, cu toții, unanimi în a sublinia absoluta ei necesitate în condițiile învățămîntului nostru de astăzi, faptul că ea reprezintă o componentă obligatorie a profilului intelectual al profesorului contem- poran. a luat cuvîntul conf. univ. Traian Pop, adjunct al ministrului învățămin- tului, care a apreciat ca pozitivă activitatea des- fășurată de institut îu anul 1968 dar a relevat faptul că s-au manifestat întîrzieri în elaborarea unor lucrări fundamen- tale de istoria pedago- giei, pedagogie generală, a unor studii privind orientarea școlară și pro- fesională, orientarea mun- cii educative în rîndul e- leviior. în continuare vorbito- rul a făcut o serie de recomandări privind îm- bunătățirea stilului de muncă, o mai bună preci- zare a locului și rolului ce revin directorilor ad- juncti. șefilor de secții, șe- filor de sectoare în în- drumarea activității de cercetare științifică. Refe- rindu-se la sarcinile care revin institutului, potrivit Directivelor C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea invățămîntului, vorbito- rul a arătat că un loc central în rîndul acestora îl ocupă elaborarea în condiții optime a planuri- lor, programelor și manu- alelor școlare pentru în- vățămîntului general o- bligatoriu de 10 ani. De o deosebită importanță este ridicarea continuă a cali- tății cercetării pedago- gice, Conf. univ. dr. G. Văi— deanu, directorul Institu- tului de științe pedagogi- ce, a asigurat ministerul că întregul colectiv de cercetători își va intensi- fica munca, astfel incit cercetarea pedagogică să aducă o contribuție ma- joră la traducerea in via- ță a sarcinilor puse de partid în (ața școlii. PAGINA 3 INFORMARE • DOCUMENTARE • INFORMARE TUR DE ORIZONT PE MERIDIANELE DIDACTICII CONTEMPORANE - Tendințe noi in tehnologia și metodica școlară Nu există sau, în orice caz, nu ne este cunoscută o statistică pre- cisă în această privință, dar anual, în ultimul deceniu, apar pe meri- dianele lumii sute de metode și procedee care își propun să înnoias- că didactica, să îmbogățească tehno- logia școlară. Anul 1968 nu a făcut excepție în această privință ci, dimpotrivă, a fost deosebit de pro- lific. Desigur, dacă unele din aceste metode și procedee aduc schimbări majore în sfera lor de aplicare, altele sînt menite unei vieți efemere. Deși foarte diferite, formele, me- todele și tehnicile preconizate se subînscriu celor două tendințe dife minante existente în didactica ac- tuală. O serie de cercetări și expe- rimentări situează pe primul plan schimbările pe care le implică pentru desfășurarea procesului de învățămînt tehnologia didactică modernă — introducerea în școală a mijloacelor tehnice perfecționate, a principiilor ciberneticii și progra- mării. Altă grupă de investigații vizează cu precădere satisfacerea cerințelor psiho-pedagogice privind conștientizarea optimă a procesu- lui de însușire a cunoștințelor, sti- mularea unei activități individuale și colective intens creatoare a ele- vilor pe adaptarea principiul mîntului. tot parcursul studiului, formelor școlarizării la individualizării învăță- Indiferent de aspectul pe care îl au în vedere — utilizarea intensivă a mijloacelor tehnice sau reconsi- derarea căilor existente ale proce- sului instructiv-educativ — majo- ritatea didacticienilor, psiho-peda- gogilor și specialiștilor în metodică consideră că învățămîntul expozi- tiv este, la ora actuală, depășit, că se impune o reevaluare a întregu- lui sistem al didacticii atît în aria predării, cît și în domeniul însu- șirii cunoștințelor. Evident, o prezentare exhaustivă a afluxului de forme, metode și tehnici care solicită viza de intrare în sfera didacticii contemporane ar fi inoperantă chiar într-un ca- dru mai amplu decît cel al pre- zentei rubrici ; de altfel, într-o măsură, ar fi și inutilă. Ceea ce ne propunem este de a înfățișa, în- tr-un ciclu de articole înserate în această rubrică, o serie de preo- cupări și experimente didactice prezente în planurile de investi- gație ale specialiștilor din mai mul- te țări, expuse în diferite lucrări și publicații pedagogice recente. cu programare de același tip (care este, la ora actuală, dominantă) prezintă, după părerea unor spe- cialiști de prestigiu, ca de pildă pedagogul francez Robert Dottrens sau profesorul polonez Csesaw Ma- ziarz cel puțin două neajunsuri majore. în primul rînd, numai cu- noașterea de către elevi a rezulta- telor privind felul cum și-au însu- șit materialul predat, fără alte sti- mulente, constituie un mijloc in- suficient de menținere și întărire a atenției și a eforturilor. Pe de altă parte, elevii întîmpină difi- cultăți în aplicarea informațiilor dobîndite prin studierea fișelor sau a manualului de instruire progra- mată. Atunci cînd li se cere să scrie o temă sau să efectueze o lu- crare de laborator bazată pe cele studiate prin metodele instruirii programate, destul de mulți dintre ei nu pot aplica cunoștințele )pe care teoretic Ie expun foarte clar. Către contracararea acestor nea- junsuri se orientează în prezent cîteva interesante experimente și cercetări. Printre ele se numără, de exemplu, studiul întreprins de psi- hopedagogul american Robert Crist ’). Acesta a experimentat, în cadrul mai multor clase ale unei școli-pilot, pe de o parte utilizarea unor mijloace de întărire în afara programului de instruire, iar pe de altă parte, dublarea studierii materialului programat cu o serie de experiențe conduse de profe- sori, menite să-i pună pe elevi în situația de a aplica cunoștințele dobîndite. Constatînd că stadiile diferite de parcurgere a materialu- lui în care se găsesc elevii unei clase obișnuite constituie un im- pediment, experimentatorul a rea- lizat o serie de grupuri omogeni- zate. constituite în funcție de rit- mul parcurgerii de către compo- nenți a materialului programat; ritmul a fost determinat pe baza stadiului de învățare la care au ajuns aceștia la un moment dat Membrii fiecărei grupe urmăresc simultan prezentarea materialului, care este proiectat pe un ecran. Rezolvarea întrebărilor pe care le comportă însușirea cunoștințelor astfel prezentate se realizează tot în cadrul grupului omogen. în ace- leași condiții se realizează și expe- riențele aplicative. Specificul activității în colective mici, stimulentul omogenității gru- pei în cadrul căreia fiecare indivi- dualitate are posibilități egale de afirmare, faptul că în aceste condi- ții activitatea de îndrumare și de întărire a profesorului nu este dis- persată, ci se împarte doar între cîteva grupe asigură un nivel susținut atenției și eforturilor de învățare ale elevilor, ducînd la îm- bunătățirea randamentului în ra- port cu studiul individual al fișelor introduse în mașinile de autoin- struire sau al manualelor progra- mate. Robert Crist atrage în mod ex- pres atenția că procedeul experi- mentat de el cere neapărat ca fie- care grupă de elevi să fie cît mai omogenă din punct de vedere al re- zultatelor și al capacității de reți- nere a cunoștințelor. Descrierea experimentului și fap- tele cuprinse în argumentare nu contracarează integral, după pă- rerea noastră, obiecțiile formulate în legătură cu instruirea pe baza programării liniare, ci le pot înlă- tura numai în parte. In general studiul în grupe omo- gene. ca și pedagogia de grup, au o pondere deosebită în cercetările actuale de didactică și metodică. Este o preocupare cu deosebire evi- dentă la pedagogii francezi, bel- gieni și elvețieni, care caută să facă operante. în condițiile învăță- mîntului contemporan și în lumina noilor date ale psihologiei, princi- piile unei educații active susținute încă de acum cîteva decenii de A. Ferriere și C. Freinet, să realize- ze o educație funcțională după concepția lui Claparede. Sînt sem- nificative, în această privință, con- cepția despre cadrul pedagogic ex- pusă de prof. Y. Letouzey s) și tablo- ul sinoptic al utilizării actuale a metodelor active în învățămîntul liceal prezentat de E. Hatinguais în ultima ediție a ..Enciclopediei generale a educației.” 3) Ideea de ba- ză susținută în ambele lucrări, ca și în numeroase alte pledoarii pen- tru învățămîntul activ, este că me- todele specifice acestei forme de studii și educație permit în mare măsură îmbinarea cerințelor indi- vidualizării cu acelea ale activită- ții în colectiv. Modernizarea și dezvoltarea continuare a ideilor inițiale vind învățămîntul activ sînt prezentate de introducerea în temui activităților individuale în prî- re- sis- a unui complex de fișe, în cadrul cărora sînt utilizați algoritmii în- vățării și unele metode specifice de programare. Fișele nu se referă însă la un material prelucrat și segmentat „a priori' de către un colectiv de specialiști, ci la mate- rialul acumulat de elevi pe parcur- sul observațiilor, experimentărilor și lucrărilor practice efectuate di- rect de ei. Caracterul acestor fișe este diferit, în funcție de utilizarea lor în cadrul lecției curente, al exercițiilor, al dezvoltării accelera- te sau al recuperării unor întîrzieri în studiu. Instruirea astfel indivi- dualizată se îmbină strîns cu intro- ducerea în grupele de studiu a unor sisteme de investigație și cooperare specializată. Tematica de studiu stabilită este orientată și ea către probleme de deosebită actualitate și valoare practică, permițînd ele- vilor. dacă nu să facă descoperiri în știință, cel puțin să „descopere' calea prin ce se poate ajunge acestea. Fără îrdoială că acest mod abordare nu epuizează nici pe parte pe plan practic, și cu la de de- atît mai puțin pe tărîmul filozofiei edu- cației, problema raporturilor între individualizare, colectiv școlar și cooperare în învățămîntul contem- poran. M AL. H. ') Crist L. Robert : Role of peer influence and aspects of group use of programmeed materials în „Comunication Review" nr, 4, 1968. !) Letouzev Y. : Ma classe en liberte, Ed. du Scarabee, 1967. a) Hatinguais E. : Les methodes actives dans l'enseignement de second degre. Soc. d’Edit. de Dic. et Encycl., 1968. Studii de literatură universală Cel de al Xl-lea volum din publicația „Studii de litera- tură universală", editată de Societatea de științe filolo- gice, cuprinde un material bogat și variat. Cinstind memoria lui Ma- xim Gorki, de la a cărui naștere s-au împlinit o sută de ani, Mihai Novicov pu- blică un foarte amplu și in- teresant Tipuri clasifică articol intitulat gorkiene, în care aceste tipuri după criterii variate : factorul so- cial, idealul estetic al scrii- torului, caracterul persona- jului. Cel de al doilea articol, scris de Galina Maievski și intitulat Sensul filozofic al cîntecelor și legendelor lui Gorki, reliefează faptul că, prin eroii săi legendari, Gorki a dat răspuns la întrebările esențiale ale existenței. Două articole se referă Ia literatura antică — Trage- dia elină, glorificare a tine- reții, de Maria Pîrlog și Va- riante contemporane ale „Me- deei“ lui Euripide de Gydrgy Szabo. Articolul lui Leon Le- vițchi Un aspect particular al sinonimiei în opera dra- matică a lui W. Shakes- peare subliniază atît valoa- rea stilistică a hendiadei cantitative, cît și importan- ța cunoașterii și respectării ei în cadrul traducerilor. O feră rea rii serie de articole se re- ia influenta și răspindi- unor opere ale literatu- universale in România. PIRSPICIIVI EDITORIALE O primă observație cu privire la bilanțul anului 1968 în domeniul tehnologiei școlare: acesta oglin- dește o anume rezervă, un reflux chiar al învățămîntului programat, care pretutindeni în lume continuă să se mențină la stadiul experi- mental. Cauza principală a acestei stări de lucruri pare s-o constituie insuficienta posibilitate a experi- mentatorilor de a argumenta pe plan psihologic și neurofiziologic capacitatea instruirii programate de a se constitui ca învățămînt formativ. Folosirea manualelor cu programare de tip liniar și a mași- nilor de instruire și autoinstruire Georgeta Loghin și Hertha Perez, în articolul „Robin- son Crusoe” și ecourile lui în România, prezintă robinso- niadele din literatura uni- versală și pe cele din lite- ratura română, Angela Ion și Silvia Pandelescu, in ar- ticolul Răspîndirea operei lui Baudelaire în România, urmăresc procesul de pă- trundere a poeziei baudelai- riene in (ara noastră, iar Ovidiu Drimba, în Al. Mace- donski și simbolismul fran- cez ajunge la concluzia că poetul „Nopților" a fost fac- torul principal care a urmă- rit în acea perioadă sincro- nizarea poeziei noastre cu lirismul francez. Articolul De la De Sanctis la Luigi Russo examinează comparativ principiile esteti- ce ale lui Croce, De Sanctis și Luigi Russo. Alte studii sînt consacra- te problemelor referitoare la roman. Ritmica în creația stendhaliană, de Nicoleta Săvulescu, cercetează ritmai interior al romanelor lui Stendhal. Valori ale simbolu- lui la Hawthome, de Ioana Comino, reliefează valențele multiple ale simbolului hawt- horian, urmărind simboluri- le esențiale ale operei scrii- torului american ți anali- xind din acest punct de ve- Direcțiile actuale de dezvoltare ale învățămîntului românesc, ri- gorile științifice pe care acesta tinde să-și fundamenteze fiecare dintre compartimentele sale, so- licită o atenție mărită pentru sporirea fondurilor documentare, a resurselor de informare științi- fică puse la dispoziția corpului profesoral. Aceasta presupune un complex de măsuri, între care in- tensificarea activității editoriale în sectorul pedagogic ocupă un loc de prim rang. O sumară trecere în revistă a planului de apariții pentru anul 1969 al Editurii didactice și peda- gogice ne furnizează în acest sens date semnificative. Se impun în primul rînd atenției cîteva lucrări fundamentale de o deosebită uti- litate. Intre acestea menționăm „Tratatul de pedagogie practică" elaborat de un colectiv condus de conf. univ. Traian Pop, două volume de studii teoretice de pe- dagogie, intitulate „Fundamenta pedagogiae", elaborate de Insti- tutul de științe pedagogice, pre- cum și compendiul de „Istoria în- vățămîntului românesc”, sub re- dacția istoricului Constantin C. Giurescu. în domeniul teoriei educației, al conținutului și organizării în- vățămîntului editura va publica în cursul acestui an lucrările „E- ducația și pedagogia în perspecti- vă operațională” de Pavel Apos- tol, „Probleme ale învățării în clasele I—IV" de P. Popescu- Ne- veanu și colectiv, „Probleme psi- hologice și pedagogice ale jocu- lui" de un colectiv condus de Ursula Șchiopa, „Școala și colec- tivitatea socială” de Vasile Po- „Mijloacele audio-vizuale în pre- darea istoriei" de Ion Cerghit și Teodor Mucica, „Probleme ale conducerii școlii" de Ion Popescu și Victor Iliescu, „Din experiența muncii instructiv-educative la ca- sele de copii" de Ioana lonescu, „Cum să folosim mijloacele audio- vizuale moderne Ia lecție” de un colectiv condus de M. Bendorfea- nu, E. Morărescu și N. Moră- rescu, „Demonstrația cinemato- grafică în creșterea eficienței lec- ției” de I. Cerghit, „Contribuții la orientarea școlară și profe- sională” de un colectiv. Dintre lucrările care vor fi de- dicate istoriei pedagogiei și în- vățămîntului amintim volumele IV și V „Din istoria pedagogiei românești”, care apar sub egida Institutului de științe pedagogice, „Contribuții la istoria învățămîn- tului românesc" de C. Giurescu și colectiv, „Istoria logicii" de Anton Dumitriu, „Visarion Roman, peda- gog" de Ion Ciolan și Victor Gre- cu, „Săulescu Pop Velini” de N. C. Enescu, „Borgovanu” de Gh. Neamțu. în colecția „Dezvoltarea învățămîntului în patria noastră” vor apărea „Lupta cadrelor di- dactice din România pentru pro- gresul școlii" de O. Gligor și „Pe- dagogi germani progresiști din România” de Carol GOlner. Vor apărea, de asemenea, lu- crări de îndrumare metodică pe specialități, cărți destinate pro- blemelor muncii cu legeri de exerciții albume și atlase. în planul editurii pionierii, cu- și probleme. sînt însori: : dere Lette". romana! „The Scarîet Folosirea iui in romanul montaju- englez mo- dern. de Mihai Miroia, își O clasa dintr-o noua clădire școlară, conceputa funcțional. Se văd pereții glisanți care permit împărțirea încă- perii in cîteva săli pentru activități cu grupe mai mici. De asemenea, se observă distribuirea mobilierului per- pendicular pe axa mediană, ceea ce lărgește cimpui vizual la recepționarea emisiunilor televizate sau a proiecțiilor propune să dovedească, ana- lizind romanele ,Mrs. Dal- loway* de V. Woolf ți ..Ulysses* de James Joyee, eâ literatura a împrumutat de la cinematografie monta- jul temporal și montajul spațial. In Motivul măștii la Moravia Andreia Birtolon urmărește modul în eare în- fățițează Moravia criza ra- portului om-realiute. In sfîrțit. in Motivul obsesional în romanele lui Henry Green, Virgini* Cartiana își propuse să descopere tema leit-motiv a operei lui Green. Volumul euprinde de ase- menea materiale interesante la rubricile Recenzii, Revis- ta revistelor și Cronica. GRAZIELLA ȘTEFAN peangă, „Sistemul muncii tive în liceu" elaborat de lectiv de la Institutul de pedagogice, „îndrumător educa- un co- științe cu pri- vire la aplicarea sistemului de notare în școala de cultură gene- rală” elaborat de un colectiv sub coordonarea lui D. Muster, „In- ternatul școlar” de Nicolae Far- caș, Anton Vasilescu și Andrei Antal, Culegeri de texte în spri- jinul muncii diriginților de la clasele I—IV, V—VIII șt IX—XII, și cîteva traduceri de apreciabilă valoare. Menționăm astfel lucră- rile „A educa, a instrui” de Ro- bert Dottrens, Michel Ray și Rast Edmond, „Statistică pentru psi- hologie și educație” de M. Smith, „Pedagogia esenței și a existen- ței” de B. Suchodolski, „Cercetări privitoare la gîndire in psihologia sovietică" editată de Academia de științe a U.R.S.S., „Psihologia co- pilului" de J. Piaget și B. Inhel- der, „Psihologul și profesorul de limbi străine" de Rives M. Wilga, „Educarea copiilor handicapați fizic” de Plerre Oleron. D uimii ascendent al școlii (Urmare din pag. I) de școli de toate gradele asigură Comitetul National pen- tru apărarea Păcii organi- zează un interesant con- curs cu tema „Mesaj peste veacuri ale generațiilor de ieri și de astăzi". Concursul, eare va euprinde întrebări tre evocă Mihail nescu în Scrisoarea „La ce vîrstă au Mihail Eminescu — Emi- lii r scris : „Epi- din istoria geografia patriei noastre, precum și • serie de teme din știin- ță. artă, cultură, se adre- sează atît cadrelor didacti- ce. eit si elevilor. Concur- să! va fi dotat cu importan- te premii. Iată eiteva din întrebă- rile concursului : „Unde este ridicată Columna Iui Traian și eui aparține con- cepția sa artistică ?“ ; „Cînd a avut loc inaugurarea ex- poziției copiei Columnei lui Traian la București și cîte episoade cuprinde acest monument ?“ ; „Ce eveni- ment important din tre- cutul istoric al țării noas- gonii". George Coșbuc — „Nunta Zamfirei", Mihail Sadoveann — „Șoimii", Ni- colae Labiș — „Moartea că- prioarei” ? ; te medalii au obținut sportivii ro- mâni la ultima Olimpia- dă ?“ și altele. în perioada difuzării bu- letinelor. în scoli vor fi ex- puse afișele pe care dele- gații Comitetului Național pentru Apărarea Păcii din Republica Socialistă Româ- nia le vor pune la dispozi- ția conducerilor de școli. Buletinele de concurs vor fi predate bibliotecilor șco- lare de către delegatii co- mitetelor de luptă pentru pace. în scopul educării armonioase și multilaterale a copiilor între 3 și 6 ani, al pregătirii lor pentru școală s-a dezvoltat considerabil și re- țeaua învățămîntului preșcolar, a- sigurîndu-se astfel, în timpul cît mamele participă la viața econo- mică și social-culturală, ocrotirea și îngrijirea copiilor. în prezent funcționează peste 9 700 unități preșcolare, frecventate de aproxi- mativ 420 000 copii de vîrstă pre- școlară. Faptul că peste 42 la sută din copiii de vîrstă preșcolară sînt educați în instituții preșcolare spo- rește rolul social și pedagogic al acestora, ele constituind un real sprijin acordat familiei în educa- rea copiilor și un mijloc de pre- gătire pentru activitatea școlară. Pe baza politicii marxist-leninis- te a partidului s-a asigurat și o largă rețea de școli, precum și celelalte condiții necesare, pentru a se crea copiilor și tinerilor din rîndul naționalităților conlocui- toare posibilități efective de in- struire și educare în limba mater- nă. Astăzi o rețea cuprinzătoare cuprinderea în cultură generală, învățămîntul de tehnic a rîndurile toare. Ritmul profesional tinerilor provenind Și din naționalităților conlocui- viu de dezvoltare a învă- țămîntului a necesitat mobilizarea unor forțe și resurse impresionante în vederea asigurării bazei mate- riale a desfășurării procesului in- structiv-educativ. An de an s-au alocat în bugetul de stat impor- tante fonduri bănești pentru lăr- girea spațiului de învățămînt prin noi construcții de școli, pentru do- tarea laboratoarelor cu aparatură modernă, pentru îmbogățirea fon- dului de cărți și publicații al bi- bliotecilor școlare, pentru burse, pentru îngrijirea sănătății și asi- gurarea odihnei elevilor în vacan- țele școlare, ca și pentru alte ac- țiuni menite să creeze condiții cît mai bune de învățătură și de viață tineretului școlar. în anii de după eliberare, în marea majoritate a localităților țării s-au construit, din investiții de stat, credite rambur- sabile și prin contribuția voluntară a cetățenilor, grădinițe, școli ge- nerale și licee. De exemplu, în pe- rioada 1960—1965 s-au construit peste 24 000 săli de clasă, din care 17 000 în mediul rural. Numai în anul 1968 s-au dat în folosință circa 1 500 săli de clasă, 16 săli de gimnastică, noi internate școlare ș.a. în aceiași an învățămîntului i-au fost acordate sume din bu- getul statului în valoare de 8,2 mi- liarde lei. De asemenea, în vederea asigu- rării unui învățămînt realist-știin- țific, a înarmării elevilor cu cu- noștințe temeinice și deprinderi practice, la nivelul cerințelor ac- tuale, s-a acordat atenție sporită înființării de laboratoare și dotării acestora cu material didactic. Nu- meroase școli au fost dotate cu materiale didactice noi (truse pen- tru emisie-recepție, radiometrie, fotodiode, planșe în relief). Au in- trat în dotarea obișnuită a școli- lor aparatele de proiecție cinema- tografică, magnetofoanele, picupu- rile, epidiascoapele, precum și ma- terialele tîndu-se diafilme discuri. auxiliare ale acestora, edi- în fiecare an filme și didactice, diapozitive, Dezvoltarea rețelei școlare a de- terminat și o creștere considerabilă a numărului educatoarelor, învăță- torilor și profesorilor, număr care se ridică astăzi la aproape 200 000, corpul profesoral fiind cel mai nu- meros detașament al intelectuali- tății din țara noastră. Partidul a acordat necontenit o deosebită atenție școlii, luînd de fiecare dată măsuri menite să în- tărească rolul și misiunea înaltă a cadrelor didactice ca educatori ai tinerei generații. Atenția și grija permanentă pe care partidul și gu- vernul o manifestă față de școală și slujitorii ei se oglindesc și în re- centa Hotărîre privind majorarea salariilor și experimentarea noului sistem de salarizare în învățămîntul din țara noastră. Entuziasmul cu care au fost primite aceste măsuri, ca o parte a preocupării multilate- rale pe care o manifestă partidul și statul nostru pentru slujitorii școlii, este o expresie a unui profund sentiment de recunoștință și o ga- ranție a devotamentului cu care participă învățătorii și profesorii la opera vastă de înflorire a pa- triei noastre. Ca expresie a acestui devotament, în momentul de față la toate nivelurile învățămîntului se desfășoară o muncă amplă pen- tru a asigura traducerea în viață a măsurilor stabilite de partid și de statul nostru socialist cu privire la dezvoltarea în continuare a în- vățămîntului în patria noastră. Pe baza directivelor partidului s-a trecut la perfecționarea struc- turii și conținutului învățămîntului. Astfel, în acest an școlar au fost cuprinși în clasele I aproape din copiii în vîrstă de 6 ani. Ministerul învățămîntului se 1/3 La lu- crează intens pentru pregătirea condițiilor necesare funcționării școlii obligatorii de 10 ani, pentru cuprinderea unui număr sporit de copii în vîrstă de 6 ani în clasa I, pentru modernizarea conținutului, metodelor și mijloacelor de învă- țămînt. In acest scop se vor elabora și experimenta noi planuri, pro- grame și manuale școlare. O aten- ție sporită se va acorda sistemului de perfecționare a personalului di- dactic, modernizării bazei didacti- co-materiale și realizării unei mai bune colaborări cu toate instituțiile și organele ce pot contribui la dez- voltarea învățămîntului din patria noastră. Cele relatate reprezintă doar o mică parte a înfăptuirilor obținute de poporul nostru în domeniul în- vățămîntului, a preocupărilor noa- stre de viitor. Condiția esențială, fundamentală a acestor realizări o constituie grija neobosită a parti- dului pentru ridicarea învățămîntu- rai nostru pe o treaptă superioară, treaptă cerută de aspirațiile de veacuri ale poporului. INSTITUTUL AGRONOMIC 1 BALCtSCIF București ANUNȚA scoaterea la concurs a următorului post; 1. Profesor poz. XII/3, din statul de funcțiuni al catedrei de Economie politică. Candidații la concurs vor depune în termen de o lună de la publicarea acestui anunț, la Rectoratul institutului o ce- rere de înscriere la concurs însoțită de următoarele acte : — copie legalizată de pe diploma de Stat sau de pe actul echivalent de studii superioare ; — copie legalizată de pe docent (candidat în științe) — copie legalizată de pe rențiar ; — lucrările științifice ale diploma de doctor sau de doctor atestatul de profesor sau confe- candidatului într-un exemplar ; — certificatul de caracterizarea activității profesionale și sociale a candidatului eliberat de instituția (întreprinderea) ia care acesta își are funcția de bază ; — memoriu de activitate didactică științifică semnat de candidat; — autobiografia. Cei ce funcționează într-o instituție de învățămînt superior, sînt obligați să comunice în scris rectoratului sau directorului acesteia înscrierea la concurs. Concursul se va ține la sediul Institutului agronomic „N, Bălcescu" București Bd. Mărăști nr. 59, în termen de două luni de la publicarea acestui anunț. REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA i București. Plata ScînteU tu. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se tac la oficiile poștale, factorii postai ■ » S _: -. : - • invițămlnL Tiparul 1 CotnblBfttal Poligrafic Casa Scîntell Ml»