Proletari 'din toate țările, uniți-vă î
Anul XXI-Nr. 978
EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN iNVÂTĂMÎNT Șl CULTURĂ
Vineri 17 ianuarie 1969
4 pag. 25 bani
■	Educația profesională In Eceele de
specialitate și modalitățile realizării ei -
pag. 2
■	SuprasoEcitare, diversificare, profil
- pag. 3
■	Clasa și colectivul de elevi - pag. 3
■	Colocviul „Educația și dezvoltarea
economică, științifică și socială" - pag. 4
ÎNTREAGA TARĂ
SE PREGĂTEȘTE
DE ALEGERI
Consfătuire cu învățătorii
♦

Săptămînă aceasta, în întreaga țară a fost de-
clanșată campania electorală pentru alegerile de
deputați în Marea Adunare Națională, în consiliile
populare județene, municipale, orășenești și comu-
nale, care vor avea loc la 2 martie 1969.
Alegerile din acest an se desfășoară într-o pe-
rioadă de intensă activitate creatoare pentru edifi-
carea României socialiste, la care participă cu elan
întregul nostru popor. Realizări remarcabile s-au
înscris pe agenda anului încheiat și altele noi se în-
trezăresc pentru etapa care urmează, dovedind jus-
tețea liniei directoare și a sarcinilor de o deose-
••«nortanță istorică trasate de Congresul al
». Anul 1969, an hotărîtor al cinci-
,at în atmosfera marilor întreceri în
nate colectivele de oameni ai muncii
urile economiei naționale, științei și
țămîntui cunoaște și el o radicală
mare a Directivelor Plenarei C.C. al
jrilie 1968 și a noii Legi a învățămin-
uînd o politică permanentă de dezvol-
cționare a învățămîntului de toate gra-
11 și statul nostru depun eforturi susți-
i asigurarea celor mai bune condiții de
i educare a tineretului. Slujitorii școlii,
încă se bucură de o înaltă apreciere, răs-
i ce le-o partă partidul, statul și întregul
n sporirea continuă a eforturilor lor în
a nobilă de educare a tinerei generații.
ind actuala etapă a societății noastre,
schimu.» ile în structura sa socială, campania elec-
torală este organizată sub conducerea Partidului
Comunist Român de către Frontul Unității Socia-
liste, organism politic permanent care unește intr-o
puternică familie toate forțele poporului român și
ale naționalităților conlocuitoare, pe reprezentanții
tuturor organizațiilor de masă și obștești în munca
și lupta perseverentă pentru desăvîrșirea operei de
construire a socialismului, pentru progresul con-
tinuu, material și spritual, al poporului nostru. In
alegeri, Frontul Unității Socialiste se prezintă cu
un bogat și înfloritor program de dezvoltare multi-
laterală a țării, de ridicare a nivelului de trai al
întregului popor. Alegerea reprezentanților poporu-
lui în forul suprem al țării și în organele locale ale
puterii și administrației de stat este încă o dovadă a.
profundului democratism al orînduirii noastre so-
cialiste, orînduire în care puterea se află în mîi-
nile clasei muncitoare aliată cu țărănimea.
De luni, pe tot cuprinsul țării au loc entuziaste
întruniri pentru propunerea de candidați ai Fron-
tului Unității Socialiste. Ca expresie a încrederii
neabătute a întregului popor față de conducătorul
său încercat în opera de construcție socialistă,
Partidul Comunist Român, printre primii candidați
în alegerile de la 2 martie au fost propuși membrii
Prezidiului Permanent, ai Comitetului Executiv al
C.C. al P.C.R. și alți conducători ai partidului și
statului nostru. Intr-o înflăcărată adunare care a
avut loc la uzinele „23 August'* a fost propus candi-
dat în circumscripția electorală nr. 1 din Capitală
pentru alegerile de deputați în Marea Adunare
Națională tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, se-
cretar general al Comitetului Central al Partidului
Comunist Român, președintele Consiliului de Stat,
președintele Consiliului Național al Frontului
Unității Socialiste. De asemenea, în numeroase adu-
nări care s-au desfășurat pînă în prezent in țară au
fost propuși drept candidați muncitori, țărani, in-
telectuali, oameni ai muncii din rîndurile naționali-
tăților conlocuitoare, care se bucură de un bineme-
ritat prestigiu pentru contribuția lor la construcția
socialistă, la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid.
Ne mîndrim că în rîndul celor propuși drept candi-
dați ai Frontului Unității Socialiste se întîlnesc nu-
meroși educatori.
In zilele care vor urma, în atmosfera efervescentă
caracteristică acestor mari evenimente, toți cetățe-
nii patriei noastre vor participa la dezbaterea pro-
blemelor cetățenești, își vor spune părerea asupra
cîrmuirii treburilor obștești, vor face propuneri pri-
vind îmbunătățirea vieții sociale. Ceea ce caracte-
rizează activitatea in aceste zile este participarea
largă, entuziastă a întregului popor la traducerea
în viață a mărețului program trasat de partid pen-
tru înflorirea patriei noastre.
Alături de ceilalți oameni ai
școlii, participînd activ la toate
cadrul campaniei electorale, își
neclintit față de însuflețitoarele
steagul partidului, își afirmă hotărîrea de a marca
această perioadă premergătoare alegerilor prin noi
și prețioase succese în muncă, în marea operă de
edificare a României socialiste.
muncii, slujitorii
manifestările din
exprimă sprijinul
țeluri înscrise pe
is InsCHuiuI politehnic din Trrrcșcore a țest realicta un aparat pentru verificarea dttpi program a însușirii
cunoștințelor. Aparatul a fon redisst de «n eclectic al Fanhitii de electrotehnică
PROBLEMELOR ȘCOLII -
SOLUȚII PROSPECTIVE REALISTE
Orice lucrare teoretică valoroasă
din domeniul pedagogiei este și va
rămîne utilă nu numai pentru
perfecționarea culturii pedagogice
a cadrelor didactice — și deci, în
mod indirect, pentru perfecționarea
procesului instructiv-educativ — ci
și ca suportai cercetărilor aplicati-
ve. Restructurarea conținutului în-
vățămîntului și a tehnicii didactice
nu se poate înfăptui fără sprijinul
unei teorii pedagogice-filozofice cu
înalt grad de generalizare, care
operează sinteze cuprinzătoare și
deschide perspective. Dar restruc-
turarea învățămîntului nu se re-
duce la elaborarea și propagarea
unor teze teoretice, oricît de con-
vingătoare și de avansate ar fi ele.
Transformările pe care le cunosc
și vor trebui să le cunoască insti-
tuțiile de învățămînt, în spiritul
Directivelor C.C. al P.C.R. și pe
baza Legii învățămîntului, presu-
pun soluționarea științifică a unei
multitudini de probleme concrete ;
acestea trebuie prompt depistate,
judicios ierarhizate potrivit impor-
tanței lor și apoi cuprinse într-un
program de lucru, pentru a primi
răspunsuri.
Niciodată în istoria învățămîntu-
lui problemele noi nu s-au impus
cu atîta insistență și niciodată cer-
cetările aplicative nu au fost atît
de necesare și de prețuite. Dacă
învățămîntul a devenit una dintre
cele mai rentabile investiții ale
lumii contemporane și dacă, prin
calitatea sa și prin capacitatea de
CONVINGERILE OAMENILOR ȘCOLII
Tn ultimele două-trei luni au avut
loc, în aproape toate județele, dife-
rite reuniuni ale cadrelor didactice
din învățămîntul de cultură gene-
rală, de specialitate, profesional și
tehnic, reuniuni în cadrul cărora
educatoare, învățători, profesori, in-
gineri, maiștri au analizat, în spi-
ritul unei înalte exigențe, probleme
mportante ale învățămîntului de
stat și modalitățile concrete de în-
făptuire a directivelor partidului cu
privire la continua dezvoltare și per-
fecționare a învățămîntului.
Stabilirea cu exactitate de către
partid a locului și rolului de frunte
al școlii românești în ansamblul fac-
torilor care contribuie la instruirea
și educarea tinerelor generații din
patriq noastră îi conferă acesteia
și slujitorilor ei atribute dintre cele
mai valoroase și subliniază, în ace-
lași timp, îndatoririle multiple și e-
senfiale ce-i revin.
„Comitetul Central al partidului
ți guvernul tării — sublinia tovarășul
Nicolae Ceaușescu în cuvîntarea
rostită la Consfătuirea pe țară a U-
niunii Tineretului Comunist din~fe-
bruarie 1968 — sînt convinse că și
în viitor corpul didactic, inteleetua-
a progresa în ritmul impus de
știința contemporană. rep»ez'—,tă
un factor cu rol decisiv în progre-
sul științific, tehnic și spiritual al
societății, atunci soluțiile modeme
și eficiente oferite cu promptitu-
dine întrebărilor școlii sic* de o
inestimabilă valoare. Nu mai pu-
tem crede în teza, susținută cu
oarecare succes în trecut. dar din
ce în ce mai puțin în zilele noas-
tre, că adevărata noblețe a muncii
de cercetare ar rezida in investiga-
ția întreprinsa fără sec pur. imedi-
ate bine precizate si ca proocu-
pările „aplicative" nu sînt potri-
vite spiritelor creatoare. Pe fapt,
ingeniozitatea și terța creație:
științifice se vădesc in primul rînd
și cu toată tăria în definirea pro-
blemelor deschise și în scrutarea
finalizării cercetărilor. A întreve-
dea, oricînd este posibil și cit mai
exact, modificările pe care c cerce-
tare încheiată cu succes le va a-
duce în planul practicii școlare în-
seamnă a privi foarte departe și a
ști foarte multe lucruri esențiale.
Așa incit orientarea aplicativă nu
este, cum s-ar putea crede, carac-
teristică inteligențelor limitate, ci
dimpotrivă, spiritelor profunde și
multilateral înzestrate. O soluție
modernă și eficientă este totdea-
una, chiar și atunci cind aria apli-
cării ei este limitată, rezultatul u-
nei activități intelectuale complexe
și viguroase, cutezătoare in raport
cu viitorul și realistă față de cere-
rile prezentului. Cît timp un cer-
litatca noastră își vor îndeplini ea
cea mai mare răspundere misiunea
ce le revine, că vor face totul pentru
a răspunde cu cinste înaltelor înda-
toriri ce le au față de patrie, față de
popor.
lată de ce — arăta tovarășul
Nicolae Ceaușescu in continuare —
partidul și guvernul consideră că
rolul principal, în condițiile actu-
ale, în formarea și educarea tinerei
generații revine școlii-.*
La fel cu toți oamenii muncii, ca-
drele didactice identifică in Partidul
Comunist Român autoritatea su-
prema în viața națiunii noastre so-
cialiste, forța politică și socială cea
mai înaintată pe care se sprijină cu
încredere tot ceea ce e mai valoros
în sînul societății noastre, port-dra-
pelul celor mai înălțătoare idealuri
contemporane ale poporului român.
Caldele cuvinte de mulțumire pen-
tru grija deosebită pe care o poartă
partidul școlii, personalului didac-
tic, împletite cu acele simple cu-
vinte exprimate cu sobrietate și e-
moție la adresa partidului, a virtuți-
lor sale de conducător au constituit
nota dominantă, alături de carac-
terul de lucru, a tuturor întrunirilor
cetător nu-șl reprezintă cu destulă
exactitate finalul și finalizarea
muncii sale el nu poate avea sigu-
ranță în determinarea tehnicii de
cercetare și in descoperirea solu-
ției optime.
Prin planul de cercetare elaborat
pentru anul care a început și pen-
tru anul viitor Institutul de științe
pedagogice întreprinde un insis-
tent efort pentru soluționarea unui
grup de probleme școlare impor-
tante. Colectivul de conducere a
acordat toată atenția indicațiilor de
partid care cer cercetării științi-
fice sa-și stabilească obiective pre-
cise și bine alese, să caute modali-
tăți de scurtare a duratei investi-
gațiilor și să se intereseze de valo-
rificarea rezultatelor — deci, în ca-
zul nostru, de introducerea în pla-
nul practicii școlare a soluțiilor
descoperite și verificate.
Accelerarea finalizării cercetări-
lor pedagogice angajează direct
cadrele didactice, nu numai fiindcă
prin intermediul lor noutățile știin-
țifice vor putea pătrunde în fiecare
școală, ci și datorită faptului că,
prin experiența și ingeniozitatea
lor, învățătorii și profesorii pot
contribui ei înșiși la scurtarea du-
ratei unor cercetări. Au început să
Conf. univ.
dr. GEORGE VÂIDEANU
directorul Institutului de științe
pedagogice
(Continuare în pag. a 2-a)
cadrelor didactice prilejuite de or-
ganizarea cercurilor pedagogice tri-
mestriale, a conferințelor județene
pentru alegerea delegatilor ia Confe-
rința Națională a cadrelor didactice,
a miilor de adunări din școli ocazio-
nate de aplicarea noului sistem de
salarizare a personalului din invăța-
mîntul de roate gradele.
Nenumărați vorbitori au subliniat
caracterul de program de activitate
al Directivelor Comitetului Centrat
al Partidului Comunist Român pri-
vind dezvoltarea învățămîntului în
Republica Socialistă România, apro-
bate de Plenara C.C al PC.R. din
22—25 aprilie 1968, obligativitatea
înfăptuirii lor de către cadrele di-
dactice ca premisă a succeselor de
azi si.de nvine ale școlii românești.
Zecile de mii de educatoare, învăță-
tori și profesori din țara noastră
și-au însușit și trăiesc organic ideile
nobile ale politicii partidului și
și-au făcut un țel al vieții lor din a
realiza întocmai ceea ce Partidul Co-
munist Român ne cere nouă tuturor.
Un venerabil profesor de la Plo-
iești spunea într-o adunare : „Discu-
tăm aici, între oameni care servesc
partidul cu hotărîre și devoțiune.
La 13 ianuarie a.c. a avut loc la
Ministerul învățămîntului o con-
sfătuire de lucru în legătură cu
rezultatele experimentului privind
sistemul de scriere verticală sim-
plificată și cu unele probleme ale
predării la clasele I—IV. Au parti-
cipat un număr de peste 60 de în-
vățători care în anii școlari trecuți
au experimentat scrierea verticală
simplificată, precum și reprezen-
tanți ai Institutului de științe pe-
dagogice, ai Editurii didactice și
pedagogice, ai presei pedagogice. La
consfătuire a participat de aseme-
nea prof. dr. Florica Bagdazar, ini-
țiatoarea experimentului privind
scrierea verticală simplificată.
După ce numeroși participanți
și-au prezentat opiniile cu privire
la programele și manualele folosite
în prezent la clasele I—IV, precum
și rezultatele obținute în experi-
Premii acordate pentru unele
lucrări științifice ale cadrelor didactice
Comisia finală de
premiere a Societății
de științe filologice
din Republica Socialis-
tă România a stabilit
următoarele rezultate
ale concursului de lu-
crări științifice ale ca-
drelor didactice, con-
curs organizat la fie-
care doi ani de către
Societate i
Premiul I (3 000 de
Iei): prof. Ion Dumi-
trescu (București), pen-
tru lucrarea Schiță
pentru relația de a-
dîncime Schopenhauer
— Eminescu. Premiul
n (2 000 de lei): prof.
loan Codau, Școala
generală din Sicula
(jud. Arad), pentru lu-
crarea Graiul comunei
Sicula. Premiul III
(1000 de lei) î prof.
Martin Naht (Arad),
pentru lucrarea Des-
pre vocabular.
Au mai fost acorda-
Noi filme pentru școală
Printre mijloacele modeme au-
dio-vizuale care își fac un loc tot
mai larg în predare se numără, la
loc de frunte, filmele didactice.
Deosebit de apreciate de elevi, ele
constituie un ajutor important pen-
tru profesori în clarificarea și a-
profundarea noțiunilor predate, în
ilustrarea lecțiilor, în legarea lor de
aspectele concrete ale muncii în
producție.
La cererea Ministerului Invăță-
cure, prin calitățile lor personale,
prin activitatea și gîndirea lor se
găsesc în primele rînduri ale celor
ce plămădesc destinele de ozi ți de
miine ale acestei minunate țări, pa-
tria noastră, Republica Socialistă
România*. Lo Bistrița-Năsăud ci-
neva arăta : „Nu avem timp pentru
retrospectivă decit în măsura în care
ea servește mersului nostru înainte.
Vom apela mai puțin la istoria scrisă
și mai mult la cea care urmează a
se scrie, aceasta fiindcă istoria de
azi și cea viitoare o realizăm noi
sub conducerea partidului și tot sub
conducerea lui o vom scrie, glori-
oasă și eroică, asemenea zilelor pe
care le trăim”.
întreaga noastră activitate se des-
fășoară cu sentimentul declarat al
dragostei față de patrie ți partid.
Pentru noi, cadrele didactice, ca și
pentru toti oamenii muncii din tara
noastră, nu există tel mai înalt și
mai nobil decît acela de a servi fără
rezerve idealurile stabilite de par-
tid : propășirea patriei noastre pe
drumul luminos al socialismului și
comunismului.
Pornind de la premisa că politica
Partidului Comunist Român este iz-
mentul privind introducerea siste-
mului scrierii verticale simplificate,
conf. univ. Traian Pop, adjunct al
ministrului învățămîntului, a vorbit
despre preocupările actuale ale
ministerului cu privire la ridica-
rea nivelului întregii activități ce
se desfășoară la clasele I—rV,
despre extinderea experimentului
privind scrierea verticală în anul
școlar 1969-1970, precum și despre
organizarea unui experiment pri-
vind scrierea oblică simplificată, în
cadrul ansamblului de măsuri care
au ca scop perfecționarea învăță-
mîntului de cultură generală în lu-
mina Directivelor C.C. al P.C.R. cu
privire la dezvoltarea învățămîntu-
lui în țara noastră.
O relatare asupra opiniilor și
concluziilor exprimate la această
consfătuire va fi publicată Intr-unui
din numerele noastre viitoare.
te trei mențiuni, în
valoare de cîte 800 de
lei, profesorilor Tra-
ian Pătrâșcanu (Alba-
lulia), pentru lucrarea
Nume de animale din
județul Alba, L Basa-
mac (Buzău), pentru
lucrarea Evoluția re-
lațiilor Eminescu-
Creangă și Grațian Ju-
can (Cîmpulung Mol-
dovenesc, jud. Sucea-
va) pentru lucrarea
Prietenii literare: E-
minescu-Creangă.
mîntului, Casa de filme — Bucu-
rești a realizat recent o serie da
noi filme didactice, care — prin di-
ferite procedee — expun într-un
mod intuitiv teme din programa
școlară. Iată cîteva din titlurile a-
cestor filme » „Conice“ (realizator i
ing. Gh. Ciobanu), „Diviziunea
celulară** și „Germinația seminței"
de Mircea Sterescu, „Prelucrarea
țițeiului" și „Țițeiul ca bogăție
naturală** de Gheorghe Turcu.
vorîtă din înțelepciunea colectivă a
partidului și a poporului nostru, că
ea se inspiră din adevărurile gene-
ral valabile ale materialismului dia-
lectic și istoric și că acestea se a-
plică în mod creator, în funcție da
condițiile specifice ale tării noastre,
condiții pe care P.C.R. le cunoaște
perfect și cărora le dă o rezolvare
esențial științifică și patriotică, nu-
meroși vorbitori au arătat că școlii,
învățămîntului în general îi revin
sarcini grele și de mare răspundere
pentru a asigura cadre calificate e-
conomiei, științei și culturii în anii
viitori.
Activitatea învățămîntului este
prin excelență o activitate de pers-
pectivă, cu atît mai dificilă și mai
importantă, în același timp, cu cît
„bătaia" ei este lungă Muncim cu
gîndul la anii 1975.. 1981... 2001— în
perspectiva exigențelor și solicitărilor
de atunci. Vor fi cadrele didactice
la înălțimea sarcinilor pe care par-
tidul le prefigurează pentru viitor ?
— iată întrebarea gravă pe cară
ALEXANDRU GHITKRA
(Continuare in pag. a 4-aJ
™™ îra - ■■	- mmm soim - omm
EDUCAȚIA PROFESIO-
NALĂ ÎN LICEELE DE SPE-
CIALITATE ȘI MODALI-
TĂȚILE REALIZĂRII EI
O cercetare cu privire la modalitățile
alegerii profesiei de către actualii elevi
ai liceelor de specialitate, precum și la
cultivarea în rîndurile acestora a dra-
gostei pentru meseria aleasă a subli-
niat faptul că, în ultimii ani, a crescut
într-o măsură procentul tinerilor care,
îndrumați de profesorii din școlile ge-
nerale, și-au ales în mod conștient vii-
toarea profesiune. Cercetarea a re-
levat însă că un număr de elevi
ai liceelor de specialitate au ajuns
pînă în anul III cunoscând destul
de puțin despre caracteristicile profesi-
ei pentru care se pregătesc și maniies-
tîndu-se destul de nestabîl in rapor-
turile cu aceasta. Consider semnifica-
tive, de pildă, răspunsurile la un ches-
tionar dat elevilor unui liceu indus-
trial de construcții (sector in care aceas-
tă instabilitate se manifestă cu precă-
dere). La întrebările : „Ce v-a deter-
minat să veniți la această școală
„Ce motive v-au făcut să vă alegeți
specialitatea ?“ unii elevă au arătat că
la baza alegerii lor s-a situat hazardul
sau concurența relativ mai redusă la
admitere. Răspunsurile la întrebarea i
„Cu ce ochi priviți astăzi meseria pe
care o studiați ?“ au arătat că o
parte dintre elevii chestionați nu mani-
festă un atașament deosebit față de
profesia pe care o studiază.
Lucrurile stau mai bine, din acest
punct de vedere, în cazul liceelor in-
dustriale cu alte specialități și în cazul
liceelor economice. Și aici insă sini
elevi care nu se simt suficient atraș:
de profesiunea de tehnician
Sondajele efectuate de ncâ au arătat
totodată că poziția anumitor elevi, op-
tica lor în raport cu pregătirea în licee-
le de specialitate se răsfrâng și în mo-
dul cum învață aceștia : ei acordă o
atenție prioritară disciplinelor teoreti-
ce, lăsind pe planul doi studiul specia-
lității și pregătirea practică. Nu putem
face abstracție nici de faptul că un
procent variind între 6—14 la sută din-
tre candidați se dovedesc a fi insuficient
de înzestrați cu aptitudini pentru pro-
fesia pe care urmează să o practice.
Toata acestea impun o hotărâtă re-
considerare a muncii de selecție și edu-
care profesională, a elevilor din liceele
de specialitate. In ceea ce privește se-
lecția. utilizarea experimentală in
cursul acestui an a unor probe psihoteh-
nice a arătat ca acestea reprezintă în
prezent o soluție demnă de a fi luată
in considerație. In ceea ce privește edu-
cația profesională, educația in spiritul
atașamentului față de meseria aleasă,
se impune, după părerea noastră, ca
activitatea de viitor să fie orientată în
trei direcții majore.
O primă direcție o constituie reali-
zarea unui front comun ai profesorilor
de cultură generală cu profesorii de cul-
tură tehnică și de specialitate, care să
aibă ca scop de a sădi in rândurile ele-
vilor interesul și dragostea pentru mun-
ca de specialist pentru prccuctie. dorin-
ța de a se pregăti in consecință- Am
constatat că. în prezent, un:: dintre pro-
fesorii de cultură generală nu im seama
de faptul că lucrează intr-un liceu de
specialitate, că munca Ier educativă
trebuie să fie axată pe specificul școlii.
Lipsa unit asemenea valențe
mai ales in condițiile in care in anul I
de studii la liceele de snecreliiate dis-
ciplinele de cultură goerală sînt do-
minante, împiedică crearea cmar de ia
începu*, a unet atmosfere apte să de-
termine dragostea eîevixr pentru vii-
toarea k>r activitate ia prtdume. Așa
cum o arată experiența •jscr licee in-
dustriale cu rezultate pMntive. este pe
depzn posibil ia prefes..n: ie .. ....
generală d:n liceele de specialitate să
contribuie efectiv la real_—_re; scopuri-
lor educației spacitire acestor scee. De-
sigur însă că este netes-z* a ei să se
documenteze asupra pnxhe'cr pregătirii
Li școala respectivă, asupra perspective-
lor fiecărei profesii șt are se-rtoruiui
economic sau industrial in snsambhil
său. să facă legănări, cri de câte ori esse
posibil, intre cunoștințele predate șl
practică, arâtind indc-iseb: cum se apli-
că acestea in meseria pe care ? nudiaeă
elevii.
Tematica erelor de dini-tuf re, a an-
samblului acțiumăer ecitii.ve se i.— -
pune, de axraenf. orteBtiti CB jbblB-
dere spre cnnoasrerea muitijmere i de
către elevi a profet cr a căror xro-
O lecție practică la Liceal industrial minier din Ba---. ăfare
tire este asigurată în școala respectivă.
Eficiența unei asemenea cunoașteri se
obține nu atît prin expuneri cit, mai
ales, prin întîlniri cu tehnicieni și spe-
cialiști din sectorul de activitate pen-
tru care o anumită școală pregătește
cadre, prin prezentare de proiecții sta-
tice și dinamice, de expoziții foto, de
grupaje de informații cu privire la suc-
cesele dobîndite de întreprinderile în
care urmează a fi repartizați elevii
după absolvire etc.
Aceste informații și lămuriri teore-
tice se impun, desigur, extinse, funda-
mentate pe suportul practicii. Se cere
să prezentăm de la început, clar, elevi-
lor specificul viitorului lor loc de mun-
că, răspunderile ce le vor fi atribuite
în producție. Intensificarea vizitelor de
documentare în întreprinderile pentru
care fiecare liceu de specialitate pregă-
tește cadre, precum și în alte întreprin-
deri moderne din sectorul respectiv
constituie o condiție esențială în această
privință, întrucît exercită o puternică
influență pozitivă asupra lor. le dez-
voltă sentimente, emoții, convingeri.
Asemena vizite trebuie înscrise In pla-
nificarea calendaristică cu o pondere
mai accentuată decît ocupă in momen-
gostea pentru profesie ar.trer.area eie-
ca și organizarea unor concursuri lega-
te de specificul meseriei. Folosirea unor
asemenea mijloace determină sesizarea
atractive aspecte ale muncii productive,
fi ajută să înțeleagă scliciiărrie privind
nivelul pregătirii ce se cere unui spe-
cialist cu calificare medie in condițiile
aplicării tehnicii celei mai avansate.
largl pentru o deplină realizare profe-
sională. Evident, în felul acesta cresc
mult interesul și dorința lor de a se
pregăti temeinic in profesiunea aleasă.
Un factor esențial în câștigarea atașa-
mentului profesional îl constituie buna
organizare și îndrumare, ca și nivelul
tehnic și tehnologic al lucrărilor practi-
ce în laborator, in atelierele-școală, pe
cîmpul didactic experimental, precum și
al practicii in producție. S-a constatat
nu odată ca, acolo unde activitatea prac-
tică este siab organizată, unde in cadrul
ei elevii primesc descrieri în loc de
demonstrații, unde lucrările se execută
cu scule rudimentare sau au un caracter
de rutină, se ajunge nu numai la scă-
derea nivelului de calificare, ci și la
atenuarea sau chiar la dispariția intere-
sului și dragostei pentru profesie. în
schimb, dacă munca practică este pre-
gătită și desfășurată astfel îneît să răs-
pundă așteptării elevilor, încrederii lor
in tehnica modernă, dacă le produce
satisfacția unor succese cu evidentă va-
loare în producție, ea le dezvoltă mult
interesul pentru profesie, exercitind o
influență pozitivă asupra întregii acti-
vități educative.
Cele consemnate mai sus reprezintă
citeva dintre cerințele esențiale ale edu-
cației profesionale — factor determi-
nant al realizării integrale a menirii pe
care o au liceele de specialitate. Ni se
pare foarte important ca profesorii din
aceste școli să utilizeze cît mai larg toa-
te mijloacele și căile ce le stau la dispo-
vilor față de profesie, pentru a forma
profilul moral al acestora ca viitori
lor, capabili să participe conștient
în prezen'
șâ activ la munca productivă și la viața
RIDICAREA
NIVELULUI
PREDĂRII CERE O ACTI
VITATE APROFUNDATA
DE DOCUMENTARE
au efectuat
întreprinderi
itxrănior de
cr.isreâ metodice s-au prezentat re-
■xi ample asupra acestor lucrări,
»u alcătuit bibliografii și au fost se-
ficauve care să fie folosite la lecții.
Pentru a da un ajutor concret cadre-
lor didactice comisia metodică a orga-
r.tzat lecții deschise și interasistențe
la disciplinele economice jî. împreună
cu conducerea școlii, a elaborat unele
modele de planuri de lecție și unele
conspecte ale lecțiilor.
Ca urmare, nivelul lecțiilor de specia-

Intllnire Intre membrii
cenaclurilor literare
La invitația Societății li-
terare a elevilor din Timi-
șoara, reprezentanti ai
cenaclului literar școlar
„Săgetătorul" din Bucu-
rești, conduși de profesorul
Tudor Opriș, au fost în
vacanta de iarnă oaspeții
plaiurilor bănățene.
Evenimentul a fost as-
tepat cu multă emoție de
tinerele condeie din rîn-
durile elevilor, iar forurile
locale ale învățămintului și
ale U.T.C. s-au străduit să-i
asigure un cadru cît mai
plăcut și mai instructiv.
Au avut loc, cu acest pri-
lej, lecturi ale creațiilor
în versuri, de proză și dra-
matice apartinind elevilor
din Timișoara și București,
precum și discuții asupra
acestora. Ele au scos în
evidentă puternicul rezer-
vor de talente existent în
liceele noastre, nivelul sur-
prinzător de matur al cri-
ticii practicate in cenaclu-
rile elevilor, seriozitatea și
simțul de răspundere cu
care sint îndrumate spe-
ranțele literaturii de mîine.
Profîtînd de popasul lor
în Timișoara, elevii din Ca-
pitală au vizitat unele
obiective economice, isto-
rice și culturale ale ora-
șului-gazdă, moderna sală
de concerte a Liceului de
muzică, cîneclubul de la
Liceul de construcții, pla-
netariul Universității.
Desfășurată intr-o at-
mosferă de caldă prietenie
și entuziasm, întîlnirea —
care a dat tinerilor literati
din București și Timișoara
posibilitatea de a-și cu-
noaște reciproc preocupă-
rile, de a închega strînse
relații prietenești — a do-
vedit din plin utilitatea e-
ducativă a unor acțiuni de
acest gen.
Prof. DOINA
MĂRGINEANTU
In ospeție pe meleagurile
Tării Oașului
și In municipiu) Ploiești
Un interesant și valoros
schimb de experiență a avut
Ioc, în cursul vacanței de
ternă, și între micii fol-
noriștt din Tara Oașului șl
cei din Ploiești, eare s-za
vizitat reciproc.
Intii, membrii cercului de
folclor de la Școala gene-
rală nr. 21 din Ploiești au
fost oaspeții colegilor lor
de la Școala generală dia
Tirșolț, județul Satu Mare.
Primiți cu căldură de gaz-
dele lor, în frunte cu direc-
torul școlii, tov. Grigore
Torz, folcloriștii ploieșteni
au participat la horă și Ia
„coriude", au făcut excursii,
și-au notat în carnetele lor
poezii populare și țipurituri
de pe meleagurile oșene, au
înregistrat un bogat mate-
rial folcloric pe benzi de
magnetofon, au luat nu-
meroase imagini cu apara-
tele de fotografiat fi da
filmat.
La scui-t timp după aceea,
elevii din Tîrșolt au fost,
la rîndul lor, oaspeții mici-
lor folcloriști din Ploiești.
Fără îndoială că și gazdele
ploicștene, în frunte cu di-
rectorul Școlii generale nr.
21, lacob Balaban, s-au ară-
tat Ia înălțime. Ei i-au în-
soții pe școlarii oșeni în
vizitele făcute la întreprin-
derile și instituțiile cultu-
rale din orașul Ior> le-atl
făcut cunoștință cu cartie-
rele lui, i-au invitat la
teatru. De un deosebit suc-
ces s-au bucurat cele două
spectacole date la Ploiești
de folcloriștii din Tirșolț,
care au prezentat cu acest
prilej un foarte frumos pro-
gram de cîntece și dansuri
oșene.
Micii fluierași din Craiova
De curind, cei mai mici
elevi ai Școlii generale
nr 22 din Craiova au pre-
zentat în fața învățători-
lor și profesorilor, a pă-
rinților și a colegilor mai
mari, primul spectacol din
viata lor de școlari. Ei au
dovedit că sînt sirguincioși
nu numai la carte — toți
au învățat primele litere ale
abecedarului — dar și în
activitatea artistică.
Programul serbării •
cuprins poezii, coruri,
jocuri, precum și un con-
cert executat la fluiere,
căci în primul trimestru
micii artiști au deprins de
la învățătoarea lor să cinte
la fluier după note. Elevii
taoCttatea
tăia ecccxx—re
le pot cocs uita in vederea pregătirii
in biblioteca școlii.
Urmărind să r.t
calitativ al predări:
să desfășoare o activitate rit mai apro-
fundată de documentare individuală și
colectivă, teoretică și practică asupra
tendințelor și practicilor înaintate u-
tilizate in activitatea economică.
Prut N. MNATORU
Liceul economic din Bacău
au hotărît ca tn trimestre!»
următoare să învețe noi
cîntece, pentru ca viitorul
lor concert să fie și mai
bogat.
K. 8L
Un rodnic schimb
de experiență
Recent, la liceul din Si-
naia a avut loc a ședință
de lucru la care au parti-
cipat inspectori școlari, pre-
cum și directori și directori
adjuncti de la liceele de
cultură generală și liceele
de specialitate din județul
Prahova. Inițiat de inspec-
toratul șeolar județean,
acest schimb de experiență
fî-a propus să analizeze ette
ciența măsuriler stabilite
de conducerea liceului din
Sinaia pentra îndeplinirea
prevederilor programelor
școlare in trimestrul tre-
cut și a măsurilor între-
prinse în eeea ce privește
realizarea unei bune frec-
vente și discipline a elevi-
lor.
Au fost prezentate ea
acest prilej o serie de meto-
de folosite pentru creș-
terea nivelului calitativ al
instrucției și educației. De
asemenea s-au cercetat •
serie de planuri de muneă,
materiale metodice, materi-
ale ale consiliului pedago-
gic etc. în încheiere a fost
vizitată expoziția liceului
din Sinaia, care cuprinde
obiecte lucrate în cercurile
de elevi.
Prof. ANDREI PETBB
Un cerc de filozofii
al elevilor
La Liceul nr. 58 din
București a fost înființat
recent un cerc de filozofie
care cuprinde 30 de elevi
din elasa a XII-a. Tn prima
ședință a cercului a fost
dezbătută tema „Ideile so-
cial-politice și filozofice ale
lui N. Bălcescu". prezentîn-
du-se referate despre „Con-
cepția democrat-revoluțio-
nară a Iui N. Bălcescu" șt
„Elemente dialectice și ma.
In cabinetul de geografie al Liceului „Dimztne Bolzntineanu** din Capitala
Problemelor școlii
(urmare din pag. 1)
soluții prospective realiste
■e pună în discuție planurile de
Învățămînt și programele școlii de
10 ani și ale liceului, ca documente
pedagogice care își propun
să
realizeze, in spiritul unei concepții
moderne, o restructurare profundă
a învățământului nostru. Or. prin
observații și sugestii cadrele didac-
tice pot ajuta efectiv pe cercetă-
torii Institutului și pe specialiștii
din Ministerul învățămintului care
au datoria să definitiveze intr-un
timp extrem de scurt aceste docu-
mente. Se va deschide o largă dis-
cuție în jurul tehnicii docimolo-
gice, temă insistent și viu abor-
dată de pedagogia contemporană,
in scopul perfecționării sistemului
de verificare și apreciere a pregă-
tirii elevilor. Si în acest caz dască-
care arordă note, simțind cît de
Institutul a găsit posibilitatea de
reduce substanțial durata unor
i metixfcecgisi. fie printr-o par-
irorsxie directă la acțiunea de va-
->rifitare și difuzare a rezultate-
o- Astfel, cu sprijinul conducerii
B r.lsteTui-j? învățământului s-a
Tirt-l șlabi’i că fisa pedagogică (in-
:eririre a eierEoe) va fi
h icâie sec .e generale
adică lac^ind
introdusă
cu un an
prevăzut
din anul
seo-lar 19*9—1970. Cu alte cuvinte,
pînă fa acea dată se vor efectua
un șir de acțiuni științifice nece-
sare pentru ca învățătorii și diri-
z.-ui să fie în situația de a da o
:	întrebuințare acestui Ins-
tru_~. : ss i-a supune unor ultime
exie-.-"er.te. efectuate in școli,
f;>â proiectată de institut, se va
pune :n discuția consiliului știin-
țific al acestuia modelul de fișă
experimentat in vederea obținerii
^arJbârii ministerului, se va ela-
bora ș: tipări, pînă în septembrie
i»? un îndrumător destinat în-
vâUt. AÎor și profesorilor, se va
tipări fișa in tirajul cerut de in-
tiBduceiva ei tn toate școlile șl se
va pregăti un scurt instructaj, care
trebui să aibă loc in toamna a-
Guiui viitor, pe județe, cu toate ca-
drele didactice. Este credem evi-
dent faptul că o astfel de reducere
terialiste in gindirea lui N.
Bălcesca*. preenm și o cu-
legere de texte alese din
opera acestui*.
Viitoarele jedi»te vor lua
în discuție • serie de pro-
bleme eum «int, bunăoară,
„Concepția științifică des-
pre lume și viață a omului
nou", „Creșterea prestigiu-
lui internațional al Repu-
blicii Socialiste România"
și altele. în afară de aceasta
membrii eereului și-au pro-
pus să alcătuiască culegeri
de texte din operele Iui
Dimitrie Cantemir, Vasile
Conta ete.
Prof. ION CODRU
Bogata activitate
sportivă
Vacanța de iarnă a în-
semnat pentru profesorii
de educație fizică un bun
prilej de a-i antrena pe
elevii lor în acțiuni spor-
tive specifice anotimpului.
Peste 1 200 de elevi, evi-
dențiati pentru rezultatele
obținute în activitatea
sportivă de performantă,
au fost cuprinși în cele 8
tabere sportive organizate
de Ministerul Invătămîn-
tului în perioada 22 decem-
brie 1968 — 4 ianuarie 1969.
Schiorii, bunăoară, au fost
grupati în trei localități.
La Predeal, elevii din lo-
calitate, cel din Sinaia,
a duratei unei cercetări, în princi-
piu posibilă, înfruntă mari riscuri,
întrucît nici o etapă n-ar putea fi
omisă și, totodată, toate etapele cer
și consumă anumit timp.
Deși institutul este un for Că
cercetare și nu de decizie, minis-
terul fiind acela care preia, anali-
zează și propagă, la data conside-
rată optimă, rezultatele obținite
prin investigații științifice, noi am
găsit uneori modalități de accele-
rare a finalizării, prin participare
directă la procesul de difuzare a
noutăților produse de cercetare.
Vom organiza și în alte orașe din
țară demonstratii didactice cu o
variantă perfecționată a mașinii
VERFIX, urmărind în acest scop
să determinăm unele școli să achi-
ziționeze și să instaleze mașina în-
tr-o sală de clasă. Vom organiza
cursuri cu toți cei 80—100 de pro-
fesori psiho-pedagogi care vor lu-
cra în anul viitor în liceu (în rîn-
dul tor aflîndu-se și tineri absol-
venți de anul acesta), pentru a
propaga cu un ceas mai devreme
principiile și metodele moderne ale
acțiunii de orientare școlară și
profesională. Vom invita la un
curs de informare și orientare, în
primăvara acestui an, pe toți pro
fesoril dornici de a cunoaște p. -
cipiile programării obiectelor ie
învățămînt, pentru a apropia data
la care instruirea programată va
putea fi integrată, pe măsura va-
lorii ei, în învățămînt. Vom des-
chide un studio de televiziune în
circuit închis (la un liceu din
București), ca prefață la premiera
pedagogică pe care o va reprezenta
deschiderea teleșcolii.
Din toate cele spuse mai sus re-
zultă cu toată evidența că cea mai
eficientă modalitate de soluționare
promptă a problemelor majore ale
școlii o reprezintă anticiparea, pro-
cedarea prospectivă. Cum cerceta-
rea este în principiu dificilă și
reclamă timp, este sigur că cel care
ar constata și ar începe astăzi să
se ocupe de o problemă școlară ac-
tuală va obține o soluție de abia
atunci cînd problema nu va mai
fi actuală, sau cînd ea își va fi
modificat sensibil termenii. De a-
ceea, a cerceta înseamnă a avea
„simțul viitorului", a anticipa în
vederea găsirii unor soluții și for-
mule realiste, viabile și temeinic
verificate.
din Brașov și Rișnov au
făcut progrese însemnate
in zilele petrecute in ta-
bără. Cei mai multi dintre
ei au evidențiat aceste
progrese cu prilejul con-
cursului de verificare or-
ganizat după încheierea
activității de tabără. Elevii
secțiilor de schi ale școlilor
snortive din Vatra bornei,
Toplița. Gheorhgieni, Pia-
tra Neamț și Cimpulung
Moldovenesc au participat
la tabăra din Vatra Dornei.
iar cei de la Școala spor-
tivă din Petroșeni Ia cea
din munții Parîng. Și în
aceste tabere schiorii și-au
desfășurat in bune condi-
ții pregătirile, activitatea
încheindu-se cu izbutite
întreceri de verificare.
La Tușnad, peste 200 de
tineri atleți au participat
la alergări prin zăpadă, la
întreceri de săniuțe și, mai
ales, la multe excursii.
Bineînțeles, nu au lipsit
tradiționalele jocuri și în-
treceri. O parte din
elevii liceelor cu program
de educație fizică și-au dat
întîlnire în frumoasa sta-
țiune din munții Cibinului,
Păltiniș. Peste 360 de elevi
cu specializările cele mai
diferite — atletism, gimnas-
tică, baschet, handbal etc.
— au folosit din ulin con-
dițiile oferite de terenurile
din Păltiniș pentru a se
reconforta ș! a-și consolida
pregătirea sportivă. Spor-
turile cele mai îndrăgite
au fost aici schiul și sănia*
șui. O parte dintre elevi,
mai îndrăzneți, au încercat
„desprinderi" la trambulina
de sărituri din localitate.
De aprecierea unanimă a
elevilor s-a bucurat baby
— schiliftul instalat la Păl-
tiniș.
Jocurile sportive s-au
desfășurat, în această va-
cantă, în două stațiuni —*
voleiul și baschetul la La-
cul Roșu, iar handbalul la
cabana Roșu de Ia Pietro-
seni. Aproape 400 de elevi
din echipele școlare parti-
cipante în diviziile națio-
nale școlare și de juniori
au făcut în aceste localități
un mic popas între turul si
returul competiției.
N-au fost uitați nici
gimnaștii. Aflati la Căciu-
lata, împreună cu scrimeu-
rii și cicliștii, ei și-au con-
tinuat activitatea pentru
perfecționarea elementelor
acrobatice șt artistice. Fi-
rește, și pentru ei s-au
organizat întreceri de să-
niuțe, ca și coborîrl pe
schiuri.
G.M,

PAGINA 2
OPINII • OPINII • OPINII • OPINII ® OPINII • OPINII • OPINII • OPINII !
______________________________________ __________________________________i
SUPRASOLICITARE,
DIVERSIFICARE, PROFIL
Este, poate, pe deplin adevărată
afirmația psihologilor că în mo-
mentul actual doar un mic procent
din totalul capacităților intelectu-
lui uman este valorificat în cadrul
studiului. Nu este însă mai puțin
adevărat faptul că, în condițiile
didacticii curente, ale tehnologiei
obișnuite utilizate în predarea și
însușirea cunoștințelor, uriașa acu-
mulare de informații care capătă
viza de intrare în programele șco-
lare determină, în cazul unui învă-
țămînt de cultură generală nedi-
ferențiat, un evident fenomen de
suprasolicitare, de supraîncărcare
a elevilor.
Echilibrarea planurilor de învă-
țămînt și a programelor școlare
astfel incit actualizarea lor conti-
nuă la nivelul dezvoltării impe-
tuoase a științei și tehnicii contem-
porane să nu vină în contradicție
cu asigurarea unui regim rațional
de studiu pentru elevi, să nu su-
prasolicite capacitatea lor de asi-
milare a cunoștințelor constituie
în prezent una dintre preocupările
majore ale învățămîntului și edu-
cației. Numeroase reuniuni și co-
locvii internaționale organizate sub
egida UNESCO și a altor organi-
zații de învățămînt și sănătate
publică au abordat problema com-
baterii suprasolicitării copiilor, a
igienei pregătirii școlare. De mai
mulți ani și în țara noastră dis-
cuțiile privind conținutul învăță-
mntului sînt coordonate cu cer-
jJ|.ările psiho-pedagogice și de
^ienă școlară, realizîndu-se îmbu-
. ătățiri în ceea ce privește echili-
brarea materialului de studiu, in-
’t reducerea în procesul de învătă-
mint a unor noțiuni moderne,
realizîndu-se concomitent cu re-
ducerea unor cunoștințe depășite
de științele contemporane. Nu s-a
ajuns însă la acel stadiu al înlă-
turării supraîncărcării prin sinteti-
zare și al esențializării studiului
in cursul școlarității. Spre aceasta
tmd recentele consfătuiri organi-
za le de Ministerul învătămîntului.
in care au fost dezbătute proble-
mele programelor și manualelor
pentru principalele discipline pre-
date în liceu. Este de așteptat ca
pe baza lor să se ia măsuri în
vederea unei sistematizări mai ri-
guroase a materiei, să se promo-
veze o serie de criterii psiho-pe-
dagogice raționale, care să permită
combaterea eficientă a fenomenu-
lui supraîncărcării constatat în
liceu.
Cauzele principale ale acestei
supraîncărcări sînt binecunoscute
și au fost îndelung discutate: un
volum prea amplu de cunoștințe
înscrise în programe în raport cu
numărul de ore prevăzute în pla-
nul de învățămînt cuprinsul unor
manuale care ignoră posibilitățile
de înțelegere ale elevilor, cerințele
exagerate ale unor profesori. Con-
sider că în prezent un factor im-
portant al supraîncărcării îl repre-
zintă și faptul că actuala diver-
sificare a studiului în liceu nu mai
răspunde realităților fundamentale
de care trebuie să țină seama în-
vățămîntul : cerințele contempora-
neității și aptitudinile elevilor.
Avînd drept fundament Directi-
vele C.C. al P.C.R. cu privire la
dezvoltarea învățămîntului și Le-
gea învățămîntului, studiile între-
prinse în prezent de organele de
învățămînt se vor ocupa desigur
mai aprofundat și de problema
diversificării învățămîntului. Exis-
tă după cum se știe, pe plan mon-
dial, sisteme de învățămînt care
permit elevilor un număr foarte
mare de opțiuni ; de pildă, în învă-
țămîntul suedez elevii au, după
terminarea învățămîntului general
obligatoriu, posibilitatea să aleagă
între nouă secții diferite. Personal
sînt pentru un număr de 4—6 op-
țiuni, considerînd că în acest fel
se pot lua în seamă și cerințele
societății contemporane și aptitu-
dinile elevilor.
Dar existența unui număr sufi-
cient de opțiuni nu rezolvă inte-
gral problema fundamentală pusă
în discuție. Fiecare secție a liceu-
lui diversificat trebuie să se carac-
terizeze nu num?: pristr-a pondere
mai mare în planul de învătămint
a anumitor discipline, ci și prin
despovărarea efectivă a elevilor
de materialul de studiu la celelalte
discipline. Altfel supraîncărcarea
va persista și se va îmbina strîns
cu formalismul și superficialitatea.
Aceasta este, după părerea mea,
situația actuală a predării mate-
maticii superioare la secția uma-
nistică a liceului. Desigur, absol-
ventul unui liceu trebuie să aibă,
la absolvire, un anumit orizont de
cultură generală, să se orienteze
în sfera principalelor științe con-
temporane. Să stabilim însă realist
limitele acestei pregătiri de cultură
generală, punînd-o de acord cu po-
sibilitățile efective ale elevilor de
a-și însuși temeinic un anume
volum de cunoștințe.
Această problemă se pune preg-
nant și în condițiile școlilor de prof:?
— liceele de specialitate și liceele
de artă. După cum se știe, în aceste
școli nu se realizează doar o orien-
tare către anumite domenii de «c-
tivitate, corespunzător unor încli-
nații. ci și o veritabilă pregătire
profesională. Mă voi referi asjprs.
activității cărora m-am putut uock-
menta mai ampiu și am urmărit-o
direct. Multă vreme elevii aceste'
școli au trebuit să fa 1 față un u
plan de învățămînt deosebit de în-
cărcat la obiectele de cuîtairă ge-
nerală. Aceasta a avut consecințe
negative asupra pregătirii lor. du-
când chiar la frinarea dezvoltări»
pe plan artistic.
în prezent liceele de artă au Ia
disciplinele de cultură generală un
plan de învățămint mai puțin în-
cărcat. însă nu într-atit incit prac-
tica de specialitate să se poată
desfășura fără mari eforturi. După
părerea mea. planul de învățămint
ai liceelor o: eroul spe . = : se tre-
bui să prevadă in proporție de
2 3 — sau. cel mult, in proporții
de 3 5 — discipline de cultură spe-
cială și practică de specialitate,
urmind ca restul orelor să fie re-
zervst disciplinelor de cultură ge-
nerală.
Poete eă ar fi bine ca. așa rur
se procedează pentru invățămmtul
hcead teoretic și de specialitate, să
se pună ir. discuția unor specialiști
competenți. bine documentați din
punct de vedere științific, și pro-
blemele liceelor de artă.
Prof. CORNELIA MOSORA
La tvrp-ji a fast	«entador tiaiiafasta pe Mrtăe.
Arenei, mina înrAidroerei trebuia zd rowifeni iadeagvMpe
mifcdriZe nesigure aie ■eiaifor copuior Ama, taiaeil aeri-
suîm au început si fie cunoscute fi inani eontheui
spre noi ți noi domenii ale amoftrnțelor
L
4
Clasa și colectivul de elevi
fn viata actuală a școlii noastre,
ideea transformării clasei într-o
forță de sprijin în munca educati-
vă a pedagogilor s-a conturat și s-a
consolidat din ce în ce mai puter-
nic, atît pe măsura orientării ac-
tivității didactice în lumina peda-
gogiei științifice, cît și pe baza re-
zultatelor pozitive confirmate
practic în procesul de învățămînt.
Sprijinirea pe colectivul de elevi,
considerarea lui ca unul din fac-
torii auxiliari de mare eficiență în
promovarea sarcinilor instructiv-
educative se situează neîndoios, în
momentul de față, la nivelul și va-
loarea unui principiu fundamental
de educație.
Nu trebuie pierdut din vedere
însă faptul că nu întotdeauna și
nici oricum clasa constituie un co-
lectiv și că între aceste două rea-
lități școlare o coincidență de ex-
tensiune și conținut apare numai
în anumite condiții. Clasa este o
totalitate numerică de elevi, o for-
mă de grupare pe vîrste, mai mult
sau mai puțin artificial și mecanic
constituită, cu o omogenitate rela-
tivă în ceea ce privește felul de
gîndire șî comportare. In clasă, ini-
țial elevul se situează ca o unitate
dinstinctă și izolată de rest. Ca a-
tare, în formele ei neevoluate, cla-
sa apare ca un mozaic de inși cu
slabe legături între ei, fiecare a-
vînd sfera sa de interese, preocu-
pări, și năzuințe: limitate la el sau
cel mult la mediul său imediat de
viață. Este firesc ca în această
clasă, prin diversitatea de concep-
ții, atitudini, scopuri, opinii și in-
terese să nu poată constitui încă
forța de natură să sprijine activi-
tatea educativă a învățătorului sau
profesorului.
Clasa devine însă un element
prefios de sprijin în munca ins-
tructiv-educativă pe măsură ce ea
evoluează spre formele structurale
și de conținut ale unui colectiv a
cărui trăsătură valorică fundamen-
tală este conștiința unui scop co-
mun și a cooperării. Organizarea ei
într-o grupare unită și închegată
de elevi legați între ei printr-un
scop și printr-o activitate comună,
călăuziți de o principialitate clară
și omogenă, într-un colectiv în
care se statornicesc relații stabile
de interdependență în procesul
unei dinamici constructive este
rezultatul unei îndelungate și per-
manente munci educative. Prin ur-
mare, pe cîtă vreme clasa este ini-
țial o grupare de ordin adminis-
trativ-didactic, colectivul de elevi
este un rezultat pedagogic promo-
vat în urma unei activități educa-
tiv-formativa sistematice, a cărei
reușită este confirmată prin apar-
tenența integrală și adeziunea con-
știentă șî voluntară la colectiv a
tuturor elevilor.
între noțiunea de clasă și cea de
colectiv ar trebui să existe atît
coincidență de sferă, cît și identi-
tate de conținut. Aceasta însă nu
se întîmplă întotdeauna în practica
școlară. Colectivul primar poate fi,
uneori, mai restrîns decît clasa, în
sensul că o parte din elevi se si-
tuează, ca atitudini și orientare, în
afara colectivului, deși formal ei
fac parte din el. Sînt așa numiții
elevi „dificili", refractari spiritului
de colectiv. Prezența lor în cadrul
clasei, prin influența nocivă exer-
citată asupra unor colegi cu o re-
zistență psihologică și morală mai
slabă, este profund dăunătoare
unității colectivului. Ridicarea cla-
sei, în aceste condiții la nivelul
unui colectiv unit se poate obține
numai printr-o acțiune viguroasă
de anihilare a manifestărilor cen-
trifugale. Nu poate fi vorba în nici
un caz de eliminarea elevilor „izo-
laționiști", refractari spiritului co-
lectiv, singura cale indicată pen-
tru menținerea și apărarea unită-
ții și prestigiului colectivului șco-
lar fiind atragerea și integrarea
lor în psihologia și stilul de viață
al clasei. Reușita deplină a inter-
venției factorilor educativi în a-
ceastă direcție este însă depen-
dentă de anumite condiții.
în primul rînd este absolut nece-
sar să se cunoască cu precizie cau-
zele care au determinat la anumițî
elevi procesul de izolare și de ru-
pere de viața colectivului. Așa-
numitul „neconformism", manifes-
tat uneori vădit ostentativ, alte-
ori mai mascat ca și izolarea dc
colectiv, pot avea cauze foarte di-
ferite. Or, foarte adesea există ten-
dința de a-i eticheta pe toți elevii
respectivi drept „dificili" și de a-i
trata în bloc, neindividualizat,
nediferențiat. Unele acțiuni izola-
te care se întreprind, discuțiile
sporadice sau sancțiunile ce se dau
în astfel de cazuri nu sînt eficien-
te, pentru că nu pornesc de la o
bază reală. Ele pot chiar contribui
la o și mai accentuată izolare; la
îndepărtarea definitivă de colec-
tiv, de școală.
De obicei se cunosc mai bine car
zurile acelor elevi ale căror mani-
festări negative sînt determi-
nate de influențele depresive
exercitate asupra lor de neînțele-
gerile dintre părinți, de tratamen-
tul inuman la care sînt supuși din
partea unor părinți vitregi sau a
lipsei de supraveghere, îndrumare
și stimulare în familie. Aceste îm-
prejurări, .ca și influența dăună-
toare a unor prietenii necorespun-
zătoare, a frecventării abuzive a
cinematografelor, a atracției străzii
etc. sînt mai evidente, ies mai ușor
la iveală. Există însă și alte cauze,
mai greu de detectat, dar nu mai
puțin grave în urmări. De pildă,
unii elevi se rup de colectiv și pre-
feră să rămînă izolați datorită sen-
timentului de inferioritate provo-
cat de anumite infirmități fizice,
cum ar fi deficiențele de auz și de
văz, malformațiunile aparatului lo-
comotor, obezitatea precoce, stra-
bismul etc. Alteori situarea în afa-
ra colectivului este o urmare a
unei debilități fizice accentuate sau
a unor manifestări psihopatice.
consecințe ale unor maladii pre-
zente sau suferite anterior, cu e-
fecte epuizante în ceea ce privește
dinamica și capacitatea de efort.
Sînt și cazuri cînd izolarea și ru-
perea de colectiv se datoresc unor
trăsături de ordin temperamental
sau caracterologic, cum ar fi tea-
ma de ridicol, sensibilitatea exce-
sivă față de ironia sau zeflemelile
colegilor, neîncrederea în valoarea
și forțele proprii. Nu lipsesc nici
situații cînd poziția refractară fa-
ță de colectiv ia forma unei reac-
ții împotriva unor sancțiuni ve-
nite de la profesor sau de la
colectivul clasei și socotite ne-
juste de cei în cauză. Jena pe care
o simt toți acești elevi le inhibă
dorința de a participa activ la via-
ța colectivului și dacă nu sînt aju-
tați. există riscul să rămînă pentru
totdeauna niște singuratici, niște
oameni care nu-și pot valorifica
aptitudinile nici în folosul propriu,
nici în folosul societății.
Varietatea cauzelor care îi abat
pe unii elevi de la o participare
activă la viața colectivului școlar
impune celor ce răspund de îndru-
marea și educarea lor o selectare
și o folosire adecvată a mijloacelor
terapeutice. Nu se pot aplica mă-
suri identice în tratarea unor ca-
zuri în care vina o poartă mediul
familial sau influențele străzii și în
acelea unde este vorba, să zicem,
de cauze care țin de structura fi-
zică sau psihică a elevilor.
în general, căile pe care le poate
folosi profesorul nentru a-i atrage
pe elevi la o participare efectivă și
eficientă în cadrul colectivului sint
cunoscute — încredințarea de sar-
cini de răspundere în viața clasei
sau a școlii, stimularea încrederii în
posibilitățile personale prin eviden-
țierea și recunoașterea publică a
rezultatelor meritorii, chiar dacă
sînt modeste ca valoare, preîntîm-
pinarea la timp sau combaterea
energică și hotărîtă a influențe-
lor negative provenite din mediul
extrașcolar, conlucrarea cu familia,
cu medicul sau psihologul, solicita-
rea sprijinului organizației de pio-
nieri sau U.T.C., unitatea de opinie
și exigență din partea întregului
colectiv didactic al clasei și școlii
etc. Nu vom insista aici asupra lor.
Am dori insă să atragem atenția
asupra unui fapt frecvent intilnit
în viața școlară : acela câ prea a-
deseori se așteaptă totul de la o
măsura la alta, de la o acțiune sau
alta. Dar o măsură, o acțiune, nu
pot rezolva niciodată, orin ele în-
sele, totul. Ființa umană este foar-
te complexă, reacțiile ei sînt adesea
contradictorii și a socoti câ o mă-
sură izolata — fie ea oricit de judi-
cioasă — poate duce neîntirziat la
rezultate înseamnă nu numai a ju-
deca mecanic dar. ceea ce este mai
rău. a prejudicia rezultatele. Nu
puțini sînt intr-adevăr cei care, aș-
teptînd o transformare tc-taiâ in
urma unei acțiuni pe care au in-
treprins-o și constatind că ea nu se
petrece, se descurajează și renunță
de a mai interveni. în realitate, ni-
mic nu se rezolvă dintr-o dată.
Este necesară o munca stăruitoare,
de fiecare zi, migăloasă și modestă.
dar dusă cu perseverentă și încre-
dere Suma c așu?I de munca,
desfășurată cu fiecare elev
cil”, conform cu speci-timi sttuauei
lui. poaie ridica clasa la semnifi-
cația ș: valoarea unui cciertv țco-
iar ca un tot umtnr. fn .are fie-
care elev, ram-nind el '"c-c: se
simte :n același timp parte inte-
grantă dintr-un grup im cbmatuț
căruia :și deșâvirșește rwnm’u
tatea.
Nu trtc jie pierde cir. vedere
faptul că integrarea conștientă și
voluntara a fiecărui elev in colec-
tsvu! școlar este o cerință funda-
ntentațâ a educației comuniste, in
al cărei = sxem ce valori iaeea ce
t-clectiV'.șm. prin rri-n pe care-1
deține în pregătirea tineretului
școlar pentru vtsța în societatea
socialistă, constituie pivotul prin-
cip"!
Prof. CONST. CUMPĂTĂ
Craiova
Literele din abecedar
Programa școlară a claselor I din acest an, care cuprind și
elevi de 6 ani, eșalonează judicios volumul de cunoștințe ce
urmează a se preda. Dar și metodica de comunicare a cunoș-
tințelor trebuie să respecte cerințele pedagogice, pornind de
la ușor la greu, de la simplu la complex.
in legătură cu aceasta trebuie să reținem faptul că primele
contacte cu literele îi solicită elevului un efort cu mult mai
mare deeît efortul ce-1 depune ulterior, după ce a învățat
eiteva litere, după ee s-a familiarizat cu paginația abecedaru-
lui și a început să-și formeze cimpul vizual. Or, după părerea
noastră, actualul abecedar nu ține seama de acest fapt. Pro-
voacă multe greutăți, de pildă, dispunerea literelor de tipar —
majuscule și mici — pe verticală. Toată viața lui elevul va
trebui să citească rînduri așezate în linie orizontală. Atunci,
de ce să-i prezentăm la inceput litere dispuse vertical ? Lucru-
rile devia de altfel cu atît mai dificile cu eît, dacă textul de
tipar este dispus in linie verticală, textul scris eu Utere de mină
este dispus •rizontal. Este limpede eă aeeasta îi derutează pe
copii și. totodată, îngreuiază extinderea cimpului lor vizual.
Considerăm neindieat și faptul că Uterele majuscule sint
descompuse în abecedar in elementele lor componente. De
altfel. însăși practica didactică a dovedit inutilitatea acestei
descompuneri. Intr-adevăr, ea ține de analiza literei, realizată
in eadrul comunicării cunoștințelor, cînd se fae toate demons-
trațiile asupra părților sale componente, cît și asupra modului
rum se asamblează acestea pentru a forma litera respectivă.
Pînă a ajunge la citirea literei din manual elevii au recunoscut
Eizera ți părțile sale componente prin mijloacele indicate de
metodică, inelosir prin confecționarea literei, atunci eînd este
pesibîL din bețișoare, chibrituri etc. Cînd se ajunge la citirea
literei iu abecedar, etapa comunicării cunoștințelor a fost înche-
treeindu-se la etapa consolidării lor. în aceste condiții,
prezența în pagină a literei majuscule descompuse în părțile
ei componente na este decît u balast care împovărează lecția.
Este drept că literele descompuse dispar după litera „r“, dar
oeajvnsxtrile provocate de prezența lor sînt cu atît mai mari
ea rit ele apar la primele litere învățate, deci in timpul cel
mai critic, cînd eterul trebuie să se familiarizeze cu elementele
grafice.
Ar putea să dispară, credem, șl literele de mină descompuse
Cu partea finală a paginilor. Intru cit elementele componente
ale Uterelor de mină au format obiectul perioadei preabecedare,
ea B ale lecției de evmunieare» ele nu-și mai justifică prezența
tz buuL Partea finală a paginilor, destinată consolidării
citirii ii cunoașterii Uterelor de mină, ar trebui să fie ocupată
de acea literă a cărei consolidare se faee.
înv. AM ALIA NEACȘU
Înv. GHEORGHE CHIRIȚĂ
Videle-Teleorman
De ce in două exemplare?
Deși s-s criticat o dată practica acelor conducători de
■eob care cer cadrelor didactice să întocmească planurile calen-
dartsrice in două exemplare, în prezent unii din ei continuă să
procedeze la feL eonsiderind eă numai în arest fel pot urmări,
prâ Miaeste. ritmul parcurgerii materiei
Cam stau însă lucrurile in realitate? Intr-o școală generală
tu u riad de clase I—VIII se desfășoară într-o săptămînă
peste ZOO de lecții ; directorul are obligația să asiste la 4—8 ore
rleizînl deci la mai puțin de 2—4 la sută din totalul lecțiilor.
Este oare lecie ea el să ceară să 1 ae indice atitea titluri de lecții
pentru a asista doar t* eiteva dintre ele? (Nu-i vorbă, se în-
tnnese ți eazuri eînd nu se asistă nici măcar la acestea!).
Situația este și mai edificatoare la o școală cu un număr mai
mare .le clase, de pildă, la o școală cu 14 clase, unde directorul
asistă U 1—2 la sută din numărul total de ore dintr-o săptă-
mină (aproximativ JSO). Intr-un an școlar, la o școală cu 14 clase
sint aproximativ ll.M de are. Obligația anuală de asistențe a
aii tmeter «te de 125—1M are. Este justificat ca acesta să
primească o listă cu ll.MN de titluri pentru cele 125—150
de care ar avea nevoie ? Nu sint oare copleșiți numai de
ut>eri acei directori care le cer în cantitatea aceasta ?
Nu se creează astfel o situație în care din cauza copacilor nu se
vede pădurea ?
Avînd in vedere și faptul eâ realitatea didactică (o anumită
temă mai dificilă, nivelul pregătirii elevilor la un moment dat
eu.) impune uele modificări firești ale planului calendaristic,
ne dă™ scama eă • singură schimbare de dată sebimbă întreaga
planificare. Se poate deci ca lecțiile la care asistă un director
să na fie cele indicate în planificare pentru datele respective,
fără ea din această situație să decurgă însă concluzia că progra-
nele bu se realizează într-un ritm normal.
In ee mă privește, consider că directorul poate stabili pe alte
căi lecțiile la care vrea să asiste. Iată una foarte simplă : consul-
tind condica de prezență, găsește ultima lecție predată; din pro-
crama școlară pe care o are la colecție și din manual, pe
care ii are la biblioteca școlii, poate deduce ușor ce lecție
■ rmează. S-ar erea in acest caz, și o confruntare între concepția
direetonilui ?i cea a profesorului privind repartizarea materiei
pe ere. In acest fel participarea directorului la îndrumarea și
controlul procesului de învățămînt ar fi cu adevărat activă,
căci el nu s-ar mai mulțumi doar cu ceea ce i se oferă. S-ar
putea realiza, de asemenea, o verificare periodică de către
director a planurilor calendaristice, el avînd posibilitatea să
aleagă eu acest prilej și lecțiile la care vrea să asiste.
Iată dar eă directorul are posibilitatea să urmărească parcur-
gerea programelor școlare și fără să ceară întocmirea planurilor
calendaristice în două exemplare. Folosind aceste posibilități,
pe lingă faptul că va înlătura un aspect birocratic din munca
scolii, el va duce totodată o activitate neformală, eficientă.
Prof. D. GHEORGHE
Tulcea

niî, „Ga-
zeta	aduce o
ontritv-ț	mă la sii-
■iularec actiiiicțu creatoare,
a gtndiri! I inteligenței in
rindurile tineretului nostru,
indcmnind'i-i pe elevi să se
autoperfecționeze in științele
despre relațiile cantitative și
calitative. în zilele noastre
cînd matematicile reprezintă
domeniul de bază al revolu-
ției tehnico-științifice a con-
temporaneității, rolul „Gaze-
tei matematice" crește mai
mult ca oricind. Ea își înde-
plinește în general cu cinste
acest rol. Totuși, in paginile
seriei ,.B“ a gazetei, adresată
elevilor, se semnalează și une-
le lipsuri, unele inadvertențe.
Rindurile de față își propun
să arate eiteva dintre acestea,
pentru a contribui la imbună-
lași motiv nici cercurile de
matematică nu pot beneficia
totdeauna de temele din ga-
zetă. Or, cum aceasta apare
lunar, ea ar putea foarte bine
să cuprindă teme care să nu
anticipeze capitolele prevăzu-
te în programa școlară din
trimestrul respectiv (ca să nu
mai vorbim de faptul că
ori nu se ține seama nici
car de programa școlară
tr-un an).
Se știe că geometria în
țiu ocupă locul central în
une-
mă-
din-
spa-
pre-
că sint necesare mai multe —
și mai valoroase — probleme
de geometrie in spațiu.
în forma în care apare în
prezent, „Gazeta matematică"
se adresează aproape exclusiv
„vîrfurilor", lucru atestat de
gradul înalt de dificultate a
temelor, ca și de faptul că a-
cestea depășesc programa șco-
lară. Desigur, este necesar să
se dea material pentru „vir-
furi", pentru elevii excepțional
înzestrați, dar nu numai
pentru aceștia. O mai mare a-
REVISTA REVISTELOR
tățirea continuă a
gazetei.
Numerofi profesori de spe-
cialitate, ca și elevii înșiși, au
constatat nu o dată că temele
tratate in gazetă nu sînt con-
forme cu programele claselor
cărora li se adresează și, mai
ales, sînt în neconcordanță cu
materia ce se predă intr-o a-
numită perioadă. Aceasta fa-
ce ca temele respective să nu
prezinte suficient interes pen-
tru elevi, deoarece anumite
noțiuni la care se referă ga-
zeta le sînt necunoscute la da-
ta apariției sale. Pentru ace-
gătirea elevilor clasei a VIII-a
pentru cursurile de admitere
în ticee. Totuși, cunoștințele
respective sînt neglijate și de
multe ori inexistente chiar și
în perioada de vîrf a pregă-
tirii elevilor, perioada siste-
matizării și consolidării cu-
noștințelor. De exemplu, în
numerele din ultimii doi ani
au apărut foarte rar probleme
de geometrie în spațiu, iar a-
celea care au apărut n-au a-
dus nimic nou, nimic intere-
sant Pe bună dreptate soco-
tesc profesorii de matematici,
ca și elevii claselor a VIII-a,
tenție acordată elevilor buni
— atît de numeroși în clasele
noastre — i-ar încuraja mult,
ar face ca din rindurile lor să
se desprindă un număr mereu
mai mare de „vîrfuri”. S-ar
putea, de exemplu, ca exerci-
țiile și problemele din gazetă
să fie teme de sinteză, care să
se adreseze ambelor categorii
de elevi (buni și foarte buni)
conținind la inceput cîteva
întrebări cu un grad mai mic
de dificultate, iar apoi între-
bări adresate în special „vir-
furilor". Firește, ar trebui ca
răspunsurile să nu se condi-
ționeze unul pe altul și să se
refere la capitole diferite, A-
cest principiu pedagogic poate
fi aplicat foarte simplu nu nu-
mai la probleme, ci și la exer-
ciții. De exemplu, simplifica-
rea unei expresii algebrice
poate fi dusă pînă la un punct
de elevii buni și continuată de
elevii cu înclinații deosebite
pentru matematică.
Lasă mult de dorit și modul
cum sînt verificate din punct
de vedere al adevărului mate-
matic unele teme apărute în
„Gazeta matematică". Las la
o parte o serie de neglijențe
de redactare, de greșeli de ti-
par etc. Se poate strecura un
rezultat greșit, o dată greșită,
apar însă uneori și demonstra-
ții greșite. Așa s-a întâmplat
bunăoară în nr. 3/1968, cu pro-
blema nr. 2918, care conduce
la o imposibilitate, sau în nr.
511968, unde a apărut o de-
monstrație greșită pe o pagină
întreagă. Așa ceva nu poate
fi acceptat, după părerea mea,
într-o revistă de specialitate.
Socotesc că ar fi bine ca
„Gazeta matematică" să-și lăr-
gească cercul de colaboratori
din rindurile celor mai com-
petenți profesori, iar colecti-
vul de redacție să acorde mai
multă atenție verificării fon-
dului științific al temelor pu-
blicate.
Prof. GRIGORE GHEBA

PAGINA 9

REVISTA DE
Colocviul cu tema „Educația și
dezvoltarea economică, științifică
și socială'* care s-a desfășurat re-
cent la Paris din inițiativa Fede-
rației Internaționale a Sindicatelor
din învățămînt (F.I.S.E.) pre-
gătit de un comitet internațional
din care a făcut parte și Uniunea
Sindicatelor din Învățămînt din
țara noastră, a abordat aprofundat
și din unghiuri diferite problemele
majore ale structurii, conținutului
și didacticii învățămîntului con-
temporan de toate gradele, precum
și condiția actuală a corpului di-
dactic.
Conceput inițial ca o manifestare
pe plan european. Colocviul a tre-
zit un interes mult mai larg, o
adeziune internațională cuprinză-
toare. Ga -urmare, la lucrările lui
au luat parte aproximativ 200 de
delegați și observatori din Anglia,
Austria, Belgia, Bulgaria, Camerun,
Canada, Cehoslovacia, Chile, Dane-
marca, Franța, R. F. a Germaniei,
Italia, Japonia, Luxemburg, Mexic,
România, U.R.S.S., precum și din
partea a 15 organizații internațio-
nale, printre care U.N.E.S.C.O., Fe-
derația Mondială a Oamenilor de
Știință, Federația Sindicală Mon-
dială etc.1
Activitățile Colocviului s-au
desfășurat în ședințe plenare și în
cadrul a șapte comisii care au dez-
bătut, fiecare, una dintre proble-
mele înscrise în tematica lucrări-
lor : „Educație și democrație",
„Structurile învățămîntului și evo-
luția lor", „Conținutul, metodele
și tehnologia educației", „Cadrele
didactice și alți educatori", „Educa-
ție și profesie", „Cultură și educa-
ție permanentă", „învățămînt su-
perior și cercetare științifică".
Prof. dr. C. I. Botez a fost ales în
prezidiul Colocviului, precum și ca
președinte și raportor al comisiei
care a dezbătut tema „Educație și
profesie".
Cu privire la democratizarea în-
vățămîntului s-a exprimat, în una-
nimitate, părerea că politica în do-
meniul' învățămîntului a unui stat
democratic și progresist trebuie
să urmărească consecvent mă-
rirea duratei școlarizării obliga-
torii, afectînd o parte suficient de
importantă din venitul național
pentru organizarea unui învăță-
mînt modern, legat de viață și de-
gajat de empirism, astfel încît dez-
voltarea lui să fie coordonată în
perspectivă cu efortul științific și
tehnologic al țării. A fost combă-
tută, în același timp, tendința ma-
nifestată în unele țări europene
dezvoltate de a se recurge la o
specializare prematură, care se-
pară pregătirea profesională de
educație și cultură. S-a constatat
că în prezent există, în ceea ce
privește dezvoltarea învățămîntu-
lui general, două tendințe domi-
nante și, într-o măsură, comple-
mentare. Prima este aceea de a
prelungi durata școlarizării pentru
toț tinerii după învățămîntul pri-
mar, ca rezultat al creșterii volu-
mului și schimbării calitative a
cunoștințelor care formează conți-
nutul unei educații elementare ne-
cesare tuturor oamenilor. A doua
tendință este aceea de a continua
învățămîntul pe parcursul unui al
doilea ciclu de cîțiva ani, diversifi-
carea învățămîntului efectuîndu-se
abia după parcurgerea acestei e-
tape. Numeroși vorbitori au sub-
liniat că numai această cale este în
măsură să asigure o solidă cultură
generală și să permită, în actuala
evoluție a științelor și tehnicii, o
veritabilă orientare continuă, pro-
gresivă și eficace a adolescentilor,
ca și diversificarea în continuare a
învățămîntului pe baza unui sis-
tem larg de opțiuni.
') Delegația tării noastre a fost
alcătuită din prof. Onița Gligor,
vicepreședinte al Comitetului
Uniunii Sindicatelor din învăță-
mînt și cultură, prof. dr. Con-
stantin Botez și prof. Gheorghe
Florea.
Convingerile oamenilor școlii
(urmare din pag. 1)
și-au pus-o oamenii școlii atît de
frecvent în ultimul timp.
Alături de problemele care se re-
feră la perfecționarea conținutului
învățămîntului, a metodelor de pre-
dare etc., ur» loc important printre
preocupările personalului didactic
l-a ocupat și îl ocupă îmbunătățirea
în continuare a muncii educative cu
tineretul școlar. Așa cum se arată
și în Directive, perfecționarea e-
ducației elevilor se va realiza, în pri-
mul rînd, prin creșterea valorii edu-
cative a procesului de învățămînt.
O atenție deosebită se va acorda
conținutului ideologic al învăță-
mîntului, înarmării elevilor cu
temeinice cunoștințe filozofice și i-
deologice — fiecare disciplină de în-
vățămînt adueîndu-și contribuția
'specifică la' dezvoltarea gîndirii și
la educarea elevilor.
Întărirea laturii educative a lec-
țiilor trebuie să pornească de la spo-
rirea răspunderii fiecărui cadru di-
dactic față de pregătirea sa de spe-
cialitate, ideologică și de cultură ge-
nerală. Stâpînirea materiei, pres-
INFORMARE • DOCUMENTARE
U.R.S.S.
Colocviul „Educația și dezvoltarea
economică, științifică și socială"
Discuții largi s-au purtat în le-
gătură cu conținutul, metodele și
tehnologia educației. Marea ma-
joritate a participantilor au consi-
derat necesară stabilirea conținu-
tului educației în raport cu tipul
și gradul de dezvoltare a socie-
tății, astfel încît să aibă un carac-
ter evolutiv, să prevadă nevoile
viitoare ale societății. A rezultat,
ca o primă concluzie, necesitatea
unei strînse concordanțe între
planificarea educației și planifica-
rea economică.
în problema esențială a conți-
nutului învățămîntului și a educa-
ției în general, a conceperii aces-
tora în așa fel încît să poată răs-
punde într-o măsură tot mai mare
nevoilor impuse de evoluția extrem
de rapidă a științei și tehnicii s-a
conturat, din intervențiile majori-
tății participantilor, orientarea do-
minantă spre programe structurate
în cicluri, avînd un caracter de
continuitate și de progresivitate.
La punctul terminal al fiecărui ci-
clu ar urma să se situeze o fixare
și o verificare de sinteză, care să
constituie totodată punctul de ple-
care pentru un studiu ulterior, per-
mițînd însușirea unor concepte mai
ridicate și la un nivel superior de
abstractizare. S-a considerat toto-
dată necesar să se asigure un echi-
libru între partea experimentală și
partea teoretică a studiului, între
activitatea experimentală depusă
de personalul didactic și cea de-
pusă de elevi — individual sau în
grupuri — între activitățile libere
și cele dirijate și între predarea
științelor și a celorlalte discipline.
Constatînd că în majoritatea
școlilor timpul consacrat artelor
figurative și muzicii este încă in-
suficient, participantii la colocviu
au opinat, în general, că o soluție
a acestei probleme poate fi găsită
numai în măsura în care învăță-
mîntul va fi structurat astfel încît
să permită desfășurarea unui sis-
tem de activități libere și totodată
se va dezvolta o rețea de instituții
extrașcolare (cercuri, biblioteci,
școli populare de artă și muzică).
în legătură cu tehnologia învă-
țămîntului, discuțiile s-au orientat
în special spre căile individualizării
procesului instructiv-educativ. în
această privință a fost scoasă în
evidență necesitatea de a revedea
anumite concepte fundamentale de
organizare a școlii tradiționale,
cum sînt anul școlar și clasa, pre-
cum și ideile privind cadrul fizic
în care are loc procesul de învăță-
mînt, începînd cu sala de clasă,
întrucît individualizarea învăță-
mîntului va necesita modificarea a-
cestor scheme tradiționale. O serie
de vorbitori au semnalat că anu-
mite încercări și experiențe în a-
cest sens au și fost făcute în unele
țări. S-au purtat de asemenea dis-
cuții în legătură cu folosirea ma-
șinilor de instruire, cu cercetările
întreprinse în această direcție, pre-
cum și cu investigațiile care au ca
scop să dea mai multă precizie
predării științelor.
Ample dezbateri au fost consa-
crate pregătirii și specializării ca-
drelor didactice, rolului mereu
crescînd al profesorului în cadrul
programelor naționale de instruire,
educare și culturalizare. Sub-
liniindu-se că dezvoltarea impe-
tuoasă a științelor în epoca noastră
cere educatorului o pregătire su-
perioară, o reîmprospătare conti-
nuă a cunoștințelor, s-a recoman-
dat să se creeze tuturor educatori-
lor condiții pentru a se familiari-
za cu cibernetica și informatica, a
căror aplicare practică în învâță-
mînt, ca și în producție, capătă un
cîmp din ce în ce mai larg. S-a
considerat necesară, totodată o a-
propiere cît mai strînsă între în-
vățămînt și cercetare, intre teorie
și practică.
După cum s-a menționat la în-
ceputul acestor rînduri, raportul
cu tema „Educație și profesie" a
fost susținut de delegația noastră.
El a fost urmat de trei corapoarte
tanța științifică a omului de la ca-
tedră și transmiterea cunoștințelor
în mod sistematic —dîndu-le certifi-
cat de veridicitate prin confrunta-
rea lor cu practica social-istorică —
reprezintă condiții principale ale
reușitei muncii educative în școală.
înarmarea elevilor cu politica ști-
ințifică a partidului nostru, cu con-
cepția sa materialistă despre natură
si societate, dezvoltarea dragostei
față de patrie și partid, față de orîn-
duirea socială socialistă a cărei cons-
trucție o desăvîrșim astăzi sub con-
ducerea P.C.R., constituie sarcini de
onoare pentru întregul corp didac-
tic. De aceea este necesar să fie va-
lorificate mai bine multiplele po-
tente educative ale istoriei și
geografiei patriei, limbii și li-
teraturii române, filozofiei, so-
cialismului științific, economiei po-
litice. Valorile, exemplele și
ideile care alcătuiesc conținutul lor
au o mare putere de influențare și
trebuie folosite mai bine si mai larg
pentru realizarea scopurilor educa-
ției, pentru înarmarea tineretului cu
concepția înaintată despre lume,
pentru educarea lui în spiritul pa-
prezentate de Federația din învă-
țămîntul tehnic și profesional din
Franța, de Institutul de cercetări
pedagogice din Varșovia și de Fe-
derația Sindicatelor de învățămînt
din Belgia.
Teza de bază a expunerii pre-
zentate de delegația română a fost
aceea că în educația profesională
trebuie integrată o pregătire u-
manistă și științifică, atit pentru
a facilita adaptarea la o profesie,
cît și pentru a evita sărăcirea per-
sonalității umane printr-o specia-
lizare îngustă și prematură. Cul-
tura generală — umanistă și știin-
țifică — trebuie să constituie baza
oricărei pregătiri profesionale și să
contribuie astfel la dezvoltarea per-
sonalității umane, profesiunea fiind
numai unul din mijloacele de rea-
lizare a acesteia. S-a subliniat de
asemenea că o participare conștien-
tă și activă a individului la viața
economică, socială și politică a na-
țiunii nu poate avea loc decit in-
tr-o societate în care personalita-
tea umană joacă un rol de prim
ordin și în care se promovează o
politică de atragere a maselor largi
la toate treburile statului.
Raportul prezentat de delegația
noastră, a întrunit aprecierile una-
nime ale participanților la discuții
în comisia respectivă. în conclu-
ziile dezbaterilor temei „Educație
și profesie" s-a subliniat nece-
sitatea unei largi cooperări inter-
naționale pentru elaborarea unui
dicționar al profesiunilor, în care
să se indice aptitudinile cerute
pentru fiecare din ele, precum și a
inițierii unor întîlniri internațio-
nale care să dezbată problemele
trecerii tînărului din etapa pregă-
tirii profesionale în munca de pro-
ducție.
Intervențiile membrilor delega-
ției Uniunii Sindicatelor din Invă-
țămînt și Cultură, din țara noas-
tră în dezbaterile celorlalte co-
misii, audiate cu mult inte-
res, au scos în evidență reali-
zările României socialiste în do-
meniul învățămîntului și culturii
de masă. Principalele puncte de
vedere exprimate de delegația
noastră au fost însușite în conclu-
ziile discuțiilor.
în încheierea lucrărilor Coloc-
viului a fost adoptat, ca unic do-
cument, un Apel adresat educatori-
lor și organizațiilor lor profesio-
Clădirea radio-televiziunii franceze din Paris
triotrsmului și al internaționalismu-
lui socialist.
Hotărîrea adoptată de Plenara C.C.
al P.C.R. din 29 noiembrie — 1 de-
cembrie 1967 cu privire la sarcinile
organizațiilor de partid, de stat și
obștești, ale U.T.C., pentru îmbună-
tățirea muncii educative în rîndul
tineretului, stabilește că „în cen-
trul activității de formare a tinere-
tului va trebui să se afle educarea
prin muncă și pentru muncă, dez-
voltarea pasiunii pentru învăță-
tură, a respectului și prețuirii față
de făuritorii bunurilor materiale și
spirituale". Cadrele didactice, fami-
lia, organizațiile U.T.C. trebuie să
facă totul pentru a sădi în conști-
ința tineretului convingerea că cea
mai înaltă expresie a dragostei de
patrie o constituie munca plină de
abnepație pentru creșterea avuției
materiale și spirituale a societății,
lupta pentru desăvîrșirea construc-
ției socialiste. întreaga activitate e-
ducativă trebuie să urmărească si să
realizeze formarea trăsăturilor mo-
rale ale tineretului, o înaltă conști-
ință socialistă, sporirea fermității și
combativității față de influențele i-
deologiei burgheze, față de mani-
nale din întreaga lume. Apelul re-
zumă în linii generale principa-
lele concluzii care s-au desprins
din rapoarte și discuții. El subli-
niază astfel că dezvoltarea tehnico-
științifică actuală cere o cultură
din ce în ce mai ridicată, că educa-
ția este un element esențial al
oricărei politici de progres. „O
politică educativă democratică —
se spune în Apel — presupune
instaurarea unei unități organiza-
torice și culturale care să includă
diferențierile individuale, dar să
excludă diferențierile sociale și
orice fel de discriminări. Ea tre-
buie să urmărească formarea omu-
lui, a cetățeanului și a producă-
torului". Se arată, în continuare
că democratizarea învățămîntului
cere, in egală măsură, democrati-
zarea conținutului său, care să fie
stabilit în funcție de evoluția ne-
voilor producției, de necesitățile
vieții obștești și de activitățile
neprofesionale. Conținutul trebuie
să răspundă de asemenea necesității
însușirii de către toți a unei vaste
culturi generale, definită ca fiind
mijlocul principal care apropie și
unește oamenii.
Colocviul cu tema „Educația și
dezvoltarea științifică, economică
și socială- a constituit un schimb
de experiență deosebit de util în
problemele majore ale învățămîn-
tului și educației care interesează,
la ora actuală, toate țările lumii.
O dovadă a acestui interes o con-
stituie însăși participarea largă de
care s-a bucurat acest Colocviu.
Numeroase organizații sindicale și
profesionale influente, precum și
numeroase personalități — acade-
micieni. oameni de știință, profe-
sori universitari, activiști cu munci
de răspundere — au adus o con-
tribuție calificată la discutarea u-
nor probleme fundamentale privind
rolul educației în dezvoltarea po-
poarelor. Laolaltă reprezentanți ai
organizațiilor sindicale și persona-
lități de frunte ale vieții culturale
și științifice internaționale au dez-
bătut amplu, cu un larg orizont de
perspectivă problema caracterului
popular — democratic oe care tre-
buie sâ-1 aibă cultura și educația.
Prof. ONITA GLIGOR
vicepreședinte
al Comitetului Uniunii Sindicatelor
din în^țămint și cultură
festările unor mentalități învechite,
retrograde, a influențelor mistice.
Partidul a încredințat învățători-
lor și profesorilor, tuturor slujite-
rîlor școlii, sarcina de onoare de a
instrui și educa generațiile viitoru-
lui, pe continuatorii vastei opere des-
tinate prosperității și înfloririi pa-
triei. Așa cum s-a subliniat în repe-
tate rînduri, pentru îndeplinirea u-
nei asemenea misiuni nobile profe-
sorii și învățătorii sînt hotărîți să se
dăruiască cu' și mai multă pasiune,
cu întreaga lor pricepere și expe-
riență desfășurării unei bogate
munci educative pentru formarea u-
nor tineri cu profil moral-polific
înaintat, hotărîți să închine toate
cunoștințele și energia lor tinerească
înfăptuirii programului elaborat de
partid pentru dezvoltarea economiei,
științei și culturii naționale.
Un titlu de cinste își fac învăță-
torii și profesorii din dezvoltarea la
tinerii aflați pe băncile școlilor a
dragostei nețărmurite față de partid
și față de conducerea sa, a mîndriei
și recunoștinței pentru tot ceea ce
făurește partidul pentu patrie și po-
por, pentru școală. Exemplul comu-
niștilor constituie pentru toți tinerii
calea ce trebuie urmată, modelul de
muncă plină de abnegație și de com-
portare demnă în societate. în acest
sens, de cel mai mare ajutor în viața
școlilor este munca organizațiilor de
partid, care pun în centrul activi-
tății Jor preocuparea pentru îmbu-
nătățirea procesului înstructiv-edu-
cativ, a conținutului său ideologic,
Editura „Znanie* din
U.R.S.S. publică numeroase
lucrări menite aă-1 pană la
curent pe profesorii levietici
cu ceea ee este neu In do-
meniul științelor moderne.
Autorii la care face apel edi-
tura sînt academicieni, aa-
vanți, reputați oameni de ști-
ință, care urmăresc ea lucră-
rile să se distingă prin rigu-
rozitatea lor științifică, prin
caracterul setea! al informa-
ției. prin nivelul ridicat al
tratării.
în anul 1949 editura va pu-
blica, in seria , .Fizică", lu-
crări ea „Problemele ener-
geticii atomice", „VX Leala
șl problemele filosofice ale
materiei", „Astrefisica rase-
lor eosmlee", „Cercetări in
domeniul Clicii temperaturi-
lor joase", „Fizicienii despre
fizieă" ete„ iar la seria „M*-
tematieă-Cibernetică* lucrări
ca „Modele cibernetice ale
creației", „Matematica la lu-
mea contemporană* ele. Se
vor publica de asemenea nu-
meroase lucrări In seriile
„Chimie", „Biologie", „Isto-
rie", „Literatură", „Artă",
precum și în seria „Pedago-
gie", care se adresează atît
cadrelor didactice cît ți stu-
dentilor în pedagogie și pă-
rinților.
BULGARIA
De curfnd au avut Ioc la
Sofia lucrările Congresului
National al geografilor bul-
gari, prilejuit de împlinirea
unei jumătăți de veac de la
înființarea Societății de Geo-
grafie bulgare și a 79 de ani
de ia înființarea primei ca-
tedre de geografie a Univer-
sității din Sofia.
Lucrările Congresului s-au
desfășurat In secții de gee-
morfologie si hidrografic,
geografia populației, geogra-
fie economică. S-a organizat
de asemeaea. In eadrnl Csu-
gresuluL • secție de mste-
dleă la care au fast discu-
tate pe larg • serie de pra-
bleaM legate de predarea
geografiei, priviad Indessebi
modernizarea lecțiilor, utili-
sarea materialului didactie.
ralul geografiei la educația
patriotică a elevilor ete.
COSTA RICA
Școala normală superioară
pare să răspundă în mo-
mentul de față cel mai mult
stadiului de dezvoltare a
învățămîntului din America
Latină. Astfel, inaugurarea
unei astfel de școli în Ar-
gentina (menționată ți în ga-
zeta noastră), a fost urmată,
la scurt timp, de crearea
Școlii normale superioare
din Heredia, Costa Rk».
Această nouă instituție ți-a
fixat drept «eop formarea
profesorilor pentru învăță-
mîntul mediu și ridicarea
nivelului pregătirii învățăto-
rilor netitularizați (circa 65
la sută din totalul învățători-
lor). Școala formează de ase-
menea directori, inspectori
și alți specialiști din învăță-
mint.
educarea cadrelor didactice și a ele-
vilor în spiritul patriotismului socia-
list și al internaționalismului prole-
tar, al dragostei și atitudinii înain-
tate față de muncă, al înaltelor prin-
cipii ale moralei comuniste.
Fii ai acestui minunat popor, în-
vățătorii și profesorii își identifică
destinele și crezul cu lupta maselor
largi populare din țară pentru cons-
truirea socialismului si comunismu-
lui în patria noastră, sub conducerea
Partidului Comunist Român, lată da
ce sinteza tuturor luărilor de poziție
ale personalului didactic are un ca-
racter activ, militant.
Sîntem devotați trup și suflet par-
tidului, cauzei socialismului și comu-
nismului în România. Vom face tot
ce ne stă în putință pentru a sluji
cu credință patria și partidul, valo-
rificînd în acest scop nebănuite re-
zerve, rezervele sentimentelor, ale
capacității noastre încă palid fructi-
ficate. Asigurăm partidul că vom
munci mai mult și mai bine. Avem
idei pe care nu le-am împărtășit
încă nimănui și pe care sîntem ho-
tărîți să le valorificăm în folosul în-
vățămîntului; iubim cooiii mai mult
decît ne iubim pe noi. Chemarea par-
tidului ne înnobilează și ne dă noi
forțe. Acestea sînt cîteva dintre gîn-
durile și convingerile oamenilor șco-
lii exprimate în mod public cu. oca-
zia întrunirilor la care au participat
în anul ce s-a încheiat și în anul
care nu de mult a început, cu care
întîmpinâ apropiata Conferință Na-
țională a cadrelor didactice.
Ultimul număr din anul 1968 al
„Revistei de pedagogie" cuprinde,
in deschidere, studiile „Contribuția
scolii românești la făurirea statului
național unitar" de Ion Gh. Stanciu,
„Reflecții cu privire la pedagogia
comparată" de Ștefan Bîrsănescu și
„Societate, educație, dezvoltare" de
Ștefan Costea. In continuare, la ru-
brica „Cercetări-Experimente", se
publică materialele „Bugetul de
timp liber al elevilor liceelor serale"
de I. Aluaș, P. Bucșa, N. Kallos,
A. Roht, G. Tomuța. L Venczel,
„Folosirea simbolurilor în predarea
gramaticii la clasa a III-a“ de Ște-
fan Rădulescu. „Contribuții la mo-
dernizarea predării botanicii în
școala generală" de Oprea Ferentz,
„Cercetări privind nivelul actual al
cunoștințelor și al comportamentu-
lui igienic al elevilor" de Vasile
Pavlid și „Lectura după imagini la
copilul preșcolar" de Emil Verza.
Sandu Lăzărescu semnează un ma-
terial intitulat „Rolul și tehnica do-
NATURA
Numărul 6, pe lunile noiembrie-
decembrie 1968, al seriei „Geogra-
fie-Geologie" a revistei „Natura"
închină primul său articol, semnat
de V. Cucuc, centenarului nașterii
marelui geograf român Simion Me-
hedinți. Se publică, în continuare,
articolele ..Aspecte ale morfohidro-
dinamicii fundului văii Dunării în
sectorul Baziaș- Tr.Severin" de I.
Rădulescu și I.DUie. „Realizări și
perspective pentru turismul de iar-
nă în tara noastră* de P. Trofin,
„Repartizarea geografică si valori-
ficarea potențialului hidroenergetic
al României" de I. Popovici și V.
Popovici, „Considerații geografice
cu privire la sistematizarea așezări-
INSTITUTUL P.OLITEHNIC
Timișoara
Anunță
scoaterea la concurs a următoarelor
FACULTATEA DE MECAN
— Profesor la catedra de Termote
Carane, Transmiterea căldurii și dinar
din statul de funcțiuni ;
— Profesor la catedra de Rezistența u,„.
plina : Rezistența materialelor, poziția 2 din statul ae ..
țiuni;
— Profesor la catedra Tehnologia construcțiilor de mașini,
disciplina : Mașini unelte, poz 2 din statul de funcțiuni;
— Profesor la catedra Tehnologia mecanică, disciplinele î
Studiul metalelor ; Metalurgie fizică structurală, poz. 3 din
statul de funcțiuni ;
— Profesor la catedra Mașini hidraulice, disciplinele:
Teoria hidrodinamică a rețelelor de profile. Mecanica flu-
idelor și hidraulica, poz. 2 din statul de funcțiuni j
FACULTATEA ELECTROTEHNICA
— Profesor la catedra Bazele electrotehnicii, disciplinai
Bazele electronicii, poz. 3 din statul de funcțiuni;
— Profesor la catedra Mașini electrice disciplinai Apa-
rate electrice, poz. 2 din statul de funcțiuni;
— Profesor la catedra Mașini electrice, disciplina i Mașini
electrice, poz. 3 din statul de funcțiuni
— Conferențiar la catedra Matematici I, disciplinele *
Metode numerice și programare ; Introducere în programare,
poz. 6 din statul de funcțiuni;
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII
— Profesor la catedra Beton armat și clădiri disciplinele:
Beton armat; Beton armat și elemente de construcții, poz. 3
din statul de funcțiuni;
— Profesor la catedra Industrii anorganice, disciplina l
Construcții de beton armat, Inginerie antiseismică, Construc-
ții de beton armat, poz. 6 din statul de funcțiuni;
— Profesor la catedra Hidrotehnică, disciplina i Alimen-
tări cu apă și canalizări, poz. 2 din statul de funcțiuni;
— Profesor la catedra Drumuri și fundații, disciplina:
Pedagogie ameliorativă. poz. 2 din statul de funcțiuni;
— Conferențiar la catedra Hidrotehnică, disciplinele : Iri-
gații și desecări ; Exploatarea sistemelor de irigații ;
FACULTATEA DE CHIMIE INDUSTRIALA
— Profesor la catedra Industrii anorganice, disciplina t
Tehnologia substanțelor anorganice, poz. 2 din statul de
funcțiuni;
FACULTATEA MECANICA AGRICOLA
— Profesor la catedra Organizare și planificare, discipli-
nele : Economia, organizarea și planificarea I.I.S.; Analiza
activității economice, poz. 2 din statul de funcțiuni,
Candidați! la concurs vor depune la secretariatul Institutor
lui politehnic din Timișoara, b-dul 30 Decembrie nr. 2, In ter-
men de 30 de zile de la data publicării acestui anunț, cererea
de înscriere însoțită de actele prevăzute de Regulamentul
privind ocuparea funcțiilor didactice în învățămîntul supe-
rior, publicat' în colecția de Hotărîri și dispoziții ale Consi-
liului de Miniștri nr. 31 din 5 august 1958.
Concursul va avea loc la sediul Institutului politehnic
Timișoara, b-dul 30 Decembrie nr. 2, la 3 luni de la publi-
carea acestui anunț.
cumentârii în cadrul cercetării", ia»
Silvia Cernichevici articolul de o-
pinil „Educația de mîine și proble-
ma angajării".
Semnalăm, de asemenea. „Cores-
pondența școlară internațională" da
Mihai Hopulele și „Contribuția mij-
loacelor audio- vizuale în predarea
limbii române la clasa a Il-a in
școlile cu limba de predare a na-
ționalităților conlocuitoare", de
Paulina Moraru. ea și materialele
din domeniul istoriei scolii si gîn-’
diril pedagogice semnate de Simion
I. Pop („Concepția sociologică si
pedagogică progresistă a Iui Grigore
Antipa"). Anghel Manolache și
Gheorghe Pîrnuță („Idei pedagogice
în opera Iui Ion lonescu de la
Brad") și Emilian Dumitriu („Alain
— lecția lucidității generoase").
Revista cuprinde în continuare
„Cronica vieții științifice", recenzii,
precum și unele materiala ale
Conferinței internaționale a in-
strucțiunii publice de la Geneva
din ialie 1968.
lor rurale din Moldova", de P. Po-
ghirc și Ț Hîrjoabă, precum și „li-
nele probleme ale dezvoltării agri-
culturii pe plan mondial" de Elena
Cetină.
Rubrica „îndrumări didactice* in*
elude articolele „Cu privire la me-
todele de întocmire a hărții pante-
lor* de M. Grigore și M. lelenicz,
„Imaginea patriei la lecțiile de geo-
grafie* de N. Mocanu. „Cercetarea
unor aspecte geografice locale cu
elevii*, de Gv. Sabău și „Construi-
rea unui barometru simplu" de AL
Tănase.
Materiale variate sînt cuprinse In
rubricile „Informații, Peisaje geo-
grafice" și „Cronică*.
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA > București, Piața Setatei! nr. L Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali șl la difuzor!! din unitățile de InvățflmtaL Mparal 1 CmMmM Pnltarafie Casa Setatei! M.U1