Proletari din toate tarile, tini ți-vi 1 Oamenii școlii își exprimă profunda reeu noștință îață de măsurile privitoare la cerut de dezvoltarea societății noas- a fost majorarea salariilor în întregul învâțămînt meredințat tre socialiste". Pretutindeni românesc ne obligă să și mai mui: spirit de centru a ridica școala un cit mai înalt nivel. școlii, cărora li muncim cu răspundere noastră la la nivelul tice. întreg arsstr.b:ui de măsuri luate de partid s: de stat în vede- rea perfecționării invățămintuîui Republica Socia- ianuaiio 1969. Majorind în Consiliul de Ml- înfăptuirii preve- Plenarei C. C. al vechimea sistem de ma și de muneft șl didactice mîntuiui în România. ioptată de 1 pe linia or Hotârîrii lor In activitate. Noul retribuire va ține sea- xezultatele obținute in de realizările cadrelor pe linia perfecționării lor profesionale. In acest «cop. ii. din 5—6 octombrie 1967 cu re la imbunâtâlirea sistema- t salarizare șl majorarea riilor, Hotârirea cu privire la tatea salariilor șl experi- tarea noului sistem de sala- t în Întregul învățămînt a t In vigoare cu începere de (Continuare in pag. a 3-a) are a econo- nata. euccese- orttl nostru, sub ului. In tnde- elor planului t posibil ca In putui căruia no t se taregistrere nivelului de hai la orașe șl sate, ondljll meii bune materiale șl «pl- anul I9E9 sini ri de ilarii lu- ide Iei, ceea C( •țrate EU 5.1 *1» a Inc spind chiar a acestui an, ac- mia a salariile! ului profesoral, grijii peratanente a partid șl de aia? si penlm Imbu.-.i- IțlUor da muncă și slujitorilor el. Hota- ul de Miniștri pri- a salariilor șl *x- neului sistem de tregul învăț amin I, ată. o manile sta - 1 aprecieri pe care statul, întregul nostru acerdă misiunii de răs- incredinjată corpului ral. a grijii pe care o a- entru Instruirea șt educa- enerajiilor tinere, pentru uitarea și perfecționarea in- ie cu 19,I°/o, diferențiat pe e de învățămînt și categorii ersonal, salariile cadrelor etice, noul sistem aprobat ode ca salarizarea să se a- uezi In raport cu funcția In- ilnită, pregătirea cerută pen- ocuparea ei, stagiul în Invă- țămlnt, calitatea activității In- structiv-educatlve șl științifice, gradul didactic obținut și condi- țiile specifice de activitate. Aceasta reprezintă o perfec- ționare a vechiului sistem de sa- larizare conform căruia retribui- rea cadrelor didactico se făcea ținînd seama, în principal, de Pe adresa Comitetului Central al P.C.R. continuă să sosească zilnic telegrame în care colectivele de cadre didactice și personalul teh- nico-administrativ din învățămînt își exprimă deplina mulțumire, bu- curia și recunoștința față de mă- surile luate în scopul ridicării ni- velului lor de viață. Recenta Hotă- rîre a Consiliului de Miniștri pri- vind majorarea salariilor și experi- mentarea noului sistem de salariza- re în întregul învățămînt a fost pri- mită cu deosebită satisfacție de corpul profesoral din țara noastră, care vede în aceasta o expresie a grijii permanente a partidului și guvernului pentru îmbunătățirea condițiilor materiale ale oamenilor scolii. n EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Ș| COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN iNVĂȚĂMiNT Șl CULTURĂ PRESIE A GRIJII ENTRU ȘCOALĂ F TRU SLUJITORII EI !n noul sistem de salarizare ela. boxat pentru personalul didactic sînt prevăzute un număr de 5 gradații caro urmează să •• a- corde din 5 in 5 ani, pe baza caracterizărilor tăcute de coada- cerile unităților, la propunerea consiliilor profesorale, ținindo-se seama de rezultatele obținute le muncă. Ultima gradație (a S-a) urmează să fie acordată cadre- lor didactice cu o vechime ta In- vățămint d peste 25 de ani. a- vlndu-se In vedere că, de regu- lă, personalul didactic activează la catedră pină la data pensio- nării, adică aproximativ 35—40 de ani. O valoare deosebit de stimulativă o are îl fapta! că pentru rezultate deosebite obți- nute în manca tastxuctfv-educa- tivă și științifica se prevede ca Ministerul învățămîntului să poa- tă acorda o gradație de merit unor cadre didactice din unită- țile de învățămînt de toate gra- dele care au fost definitivate (ti- tularizate) pe posturi și catedre șl au o vechime de cel puțin 25 ani în învățămînt De asemenea, pentru cadrele didactice care au obținut rezul- tate deosebite se prevede redu- cerea stagiului necesar pentru acordarea gradațiilor de la 5 ani la 4 ani. Pentru cadrele di- dactice definitivate care și des- fășoară activitatea in școli si- tuate în localități rurale cu con- diții deosebite, stabilite de Mi- nisterul învățămîntului, stagiul respectiv va putea fi redus chiar la 3 ani. Perfecționarea protesionalâ a corpului profesoral, factor deter- minant în ridicarea calității pro- cesului de învățămînt. constituie unul din criteriile cu mare pon- dere în actualul sistem de sala- rizare. Cultura și pregătirea pe- dagogică șl de specialitate a cadrelor didactice este aceea care determină, în prunul rind, calitatea pregătirii elevilor. De aceea. In Invățămintul da cultu- ră generală, profesional șl teh- nic, în condițiile aplicării noului sistem de salarizare se menține posibilitatea obținerii de grade didactice, precum și sporirea sa- lariilor tarifare In funcție de gra- dul didactic obținuL Este, de asemenea, luată In considerare In Hotărîre necesi- tatea de a spori și stimula res- ponsabilitatea celor care con- duc. controlează și îndrumă în- vățămîntul. Capacitatea, conști- inciozitatea. spiritul de răspun- dere, exigența, sîrguința și dă- ruirea celui care conduce o școală hotărăsc, într-o largă mă- sură, nivelul și rezultatele muncii întregului colectiv didactic. Pen- „Am luat cunoștință cu multă bucurie — se spune în telegrama adresată Comitetului Centrâl al Partidului Comunist Român, tova- rășului Nicolae Ceaușescu, de către colectivele de profesori ale Liceului nr. 2 „Vasile Alecsandri" și Liceului economic din Bacău — de Hotărî- rea Consiliului de Miniștri cu pri- vire la majorarea salariilor și ex- perimentarea noului sistem de sa- larizare în învâțămînt, Hotărîre care dovedește grija partidului și guvernului nostru față de slujitorii școlii. Colectivele școlilor noastre își exprimă dragostea față de po- litica înțeleaptă a partidului nos- tru și mulțumesc conducerii de partid și de stat și dumneavoas- tră personal, tovarășe Nicolae tru fnucțHle de conducere (di- rector șl director armase*.) din Invățămintul preșcolar. d« rattu- ră g«n«ialâ. Bcecd. proferiauai și tehnic se meurtue modul de constituire a saiaziuim larSaz la sansul adăugixfi la sal ari ad tuac- Pei de bază (de tevOțătot. eds- caloare, profesor) a mael iudem- nizațfi Iun axe «lablliiâ ta raport ca mărimea școW respective. Pevtzu sporirea eBdenlai activi- tății da tadrumaia și ccatrol aa majorează, totodată. Umilele sa- lariilor tarifare ale tandrilor de Inspector general. Inspector șco* kn șei de la inspecta ratele «co- lan țadeiaae. O dală cu intro- ducerea nordul sistem de sdari- xcre pentru personalul dta apa- ratul comitetelor executive ele consiliilor populare, salariile a- cestor funcții vor fi reexaminate șl corelate cu cele ale altor funcții de conducere comparabi- le, In același timp, a foit spori- tă Indemnizația pentru inspedo- xil școlari de toata categoriile. La buna desfășurare a proce- sului de luvățămin! contribuie Intr-o mare măsură personalul didactic ajutător șl personalul tehnic-administrativ, care benefi- ciază de la aceeași dată de ma- jorarea salariilor. Urmărind să stimuleze șt să asigure obținerea unor rezultate Individuale bune în activitatea unităților de învâțămînt, Hotărî- rea prevede premii anuale (gra- tificații), care se asigură dintr-un fond de premiere special consti- tuit Noul sistem de salarizare, ele- mentele noi care sint luate în considerație ta retribuirea perso- nalului didactic atrag după sine și necesitatea unei revizuiri a organizării muncii în învătămlnt De aceea, Hotârirea prevede ca, o dată cu aplicarea noului sis- tem de salarizare. Ministerul In- vațămintulut să ia măsuri pentru perfecționarea organizării mun- cii și pentru mal buna precizare a sarcinilor și atribuțiilor ce r*- vin funcțiilor didactice pe locuri de muncă, urmârindu-se atit uti- lizarea rațională a cadrelor, co- respunzător pregătiri! lor, cît si folosirea deplină a tlmpalnl de lucru. Asigurind atit majorarea sim- țitoare a salariilor Întregului corp didactic, cit șl o mal bună corelare a acestora cu salariile cadrelor din alte sectoare de ac- Ing. C. NICOLESCU NICA secretar general In Ministerul învățămîntului Ceaușescu, pentru grija și prețuirea pe care o manifestați fată de sala- riații din învățămînt. Ne angajăm să muncim cu și mai multă hotă- rîre pentru a traduce în viață sar- cinile care stau în fața școlii. Sîn- tem hotărîți să dăm patriei un ti- neret bine pregătit, educat în spi- ritul înaltelor idealuri ale socialis- mului". „Ne exprimăm — se spune în telegrama cadrelor didactice de la Liceul din Subcetate-Mureș, jude- țul Harghita — profundul atașa- ment și recunoștința noastră față de grija permanentă a conducerii de partid și de stat pentru școală, pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale slujitorilor ei. Noul sis- tem de salarizare a cadrelor didac- La cercul de artă plastică ce la Casa pionierilor din Botoșani. INSTITUȚIA ȘCOLARĂ SI FUNCȚIILE ACTUALE ALE DIRECTORILOR Cadru instituțional al pregătirii t:r.ere 1 or generații, fiecare unitate s;-?iarâ — r de un an- ae f ~ sr edifice, di- etice și ex ~ ________• ice. care con- tr . ia • -a desfășurare a pro- cyjîuj ias'.rj 'iv-edutativ. Măsu- nle v________- ~ ~ - v învă- țârxr.tulri adoptate în ultima pe- rioadă . -------------r. printre altele - c ------------------- a -_' ~ didactice. școli: ca instituție și ale conduce- rilor ce sco’.t ca stat major opera- t ■ - f • sfera învăță- mlntu!-t Despre modalitățile de ; ier' •• -r ■ ‘-v-, • atribuții. despre căile bunătățirii continue e mu-'.: îe conducere în școală am d sortat de - rfrd eu un număr de d -Ț-1 —. -- -- -- Jțe școli din primită nu numai cu bucurie și cu optimism, dar și ca o măsură care îi îndeamnă pe slujitorii școlii la o îmbunătățire continuă a muncii lor, la noi eforturi pentru a asigura o eh mai înaltă calitate a procesului in- structiv-educativ. Astfel, în tele- grama cadrelor didactice și a per- sonalului tehnico-administrativ de la școlile din orașul Năsâud este exprimată nu numai satisfacția și bucuria pe care a produs-o în rin- duriie lor majorarea salariilor în întregul învățămînt. dar și angaja- mentul lor ca. folosind tradițiile înaintate ale școlii românești, pre- cum și învățămintele pedagogie: moderne, să desfășoare o activitate creatoare, la nivelul cerințelor a :- tuale ale societății noastre, să dea patriei generații tot mai bine pre- gătite". „Noi. cadrele didactice și admi- nistrativ-gospodărești. români și germani — scriu salariații Școlii generale nr. 3 din Sibiu — am ori- mit cu deosebită satisfacție Hotă- Vineri 10 iMaane 1969 ♦ pag. 25 bani Rolul colectivului profesoral in sfera raporturi'or didactice și educative O primâ și esențială grupă a atribuțiilor de conducere ale unei școli se referă la funcțiile didac- tice și educative specifice. „Lărgirea atribuțiilor pe care le au directorii de școli — ne-a spus prof. GH. ENACHE, directorul șco- lii generale din Furculești, județul Teleorman—are drept corespondent esențial tendința de întărire a muncii colective, tendință care decurge tocmai din această creștere a competențelor. în prima și în ul- tima instanță desfășurarea în an- samblu a procesului de învățămînt trebuie să preocupe întregul colec- tiv profesoral. Pentru activitatea practică din fiecare zi aceasta are rîrea Consiliului de Miniștri cu pri- vire la majorarea salariilor. Aceas- tă măsură constituie o nouă dovadă a grijii și prețuirii dt care se bu- cură în patria noastră cei care au menirea de a forma tinerele gene- rații. Hotărîrea este un nou stimu- lent pentru continua perfecționare a cadrelor didactice, pentru per- fecționarea învățămîntului din țara noastră. Asigurăm condu terea de p>artid și de stat și pe dumneavoastră personal, iubite to- varășe Nicolae Ceuașescu, că vom răspunde cu abnegație înaltei apre- cieri și încrederii pe care partidul ne-o acordă, sporind eforturile noastre pentru ridicarea învâță- mintului românesc pe culmi tot mai înalte". Aceleași sentimente îi însuflețesc și pe salariații români ți maghiari de la Liceul nr. 3 din Sibiu. „Ne exprimăm și cu acest prilej — spun ei — atașamentul nostru deplin față de politica in- ternă și internațională a partidu- lui și mulțumim Partidului Comu- nist Român și tovarășului Nicolae Ceaușescu personal pentru grija ne care o nani festă față îe slujitorii înalta misiune de a instrui și educa tinerele generații". Din diferite colțuri ale țării, de la Liceul din Hirșova. județul Con- stanța sau de la Școala generală din comuna Mihalț, județul Alba-Iulia, B Consfătuiri de lucru la Ministerul Invățămintuîui - pag. 2 ■ Opinii privind desfășurarea activității la clasele I cu copii de 6 ani - pag. 3 Preocupări actuale In cercetarea istorică - pag. 4 COLECTIVITATE INDIVIDUALITĂȚI deosebite implicații. In primul rînd, ea determină ridicarea nivelului de conținut și ținuta dezbaterilor în consiliul profesoral, prin axarea tematicii acestuia pe problemele majore ale procesului instructiv- educativ și prin mobilizarea cadre- lor didactice la o pregătire cores- punzătoare pentru o participare fructuoasă la discuții. De altfel, mă- sura a și început să dea roade, vizibile în calitatea soluțiilor adoptate de consiliu. Soluțiile oricît de bune ar fi, sînt operante însă numai în măsura în care sînt traduse în practică. De aceea, în- tărirea capacităților de elaborare colectivă a măsurilor pentru bu- nul mers al școlii trebuie core- lată strîns cu creșterea capacității AL. ClUCÂ (Continuare in pag. a 3-a) de la Școala generală din comuna Tătărăști. județul Teleorman sau de la Școala generală din comuna Ja- riștea, județul Vrancea, de la Școa- la generală nr. 22 din municipiul Brăila sau de la Școala generală nr. 3 din Curtea de Argeș, de la Școala generală din comuna Joseni, județul Harghita sau de la Liceul din Abrud, de la Grupul școlar eco- nomic din Brăila sau de Ia Liceul din comuna Bălcești, județul Vîl- cea, pe adresa Comitetului Cen- tral al Partidului Comunist Român au sosit zeci și sute de telegrame care cuprind, toate, expresia ace- lorași calde sentimente de mulțu- mire față de Hotărîrea privind ma- jorarea salariilor și experimentarea noului sistem de salarizare în în- tregul învățămînt, precum și anga- jamentele ferme ale membrilor .orpului profesoral și ale tuturor celor care slujesc românesc de a învățămîntul răspunde, grijii partidului și guvernului condițiile lor de viață muncă susținută pentru școlii la nivelul înaltelor față de printr-o ridicarea exigențe Uriașul aflux spre tnvăță- mint caracteristic epocii noastre, extinderea învăță- mintului obligatoriu și creș- terea ponderii școlarității în bugetul vieții active umane au, după cîte se ștîe, influen- țe dintre cele mai pozitive, aducînd o uriașă contribuție la progresul societății con- temporane. Dinamica dezvoltării în- vățămintului este atît de in- tensă, rata anuală a crește- rii populației școlare a atins in ultimul deceniu asemenea procenre pe plan mondial, incit unii specialiști în știința educației și unele organisme de invățămint au considerat Oe -etrîngpntă actualitate stu- dierea factorilor organizato- rici si didactici de natură să prevină apariția unei contra- dicții Intre invățămintul ge- neral pentru mari colectivi- tăți școlare ți individualiza- rea predării. In fapt, este vorba aici de determinarea soluțiilor optime pentru ca intre creșterea populației școlare și creșterea nivelului de conținut al învățămîntu- lui să existe un raport de directă proporționalitate, ca școala de masă să asigure pregătirea multilaterală, a- profundată, a întregului tine- ret, să favorizeze dezvolta- rea aptitudinilor, a talente- lor, a capacităților creatoare. Diversificarea școlii de cultură generală pe baza unui sistem judicios de op- țiuni, cercetările de psiholo- gie pedagogică, de psihologie experimentală și de pedago- gie cibernetică întreprinse în ultimul deceniu, elabora- rea unei veritabile strategii didactice flexibile și de înalt randament, incluzînd utiliza- rea tehnicii și tehnologiei moderne, sînt argumente convingătoare că și în condi- țiile învățămîntului de masă este pe deplin posibilă in- struirea individualizată, dife- rențiată. în accepțiunea ei actuală, colectivitatea școlară este cadrul social în care se exer- cită un proces educativ com- plex, bazat pe o multiplă și continuă acțiune și interac- țiune între individualități, precum și între noua tehni- că didactică pe de o parte, profesori și elevi pe de altă parte. Cadrul instituțional colectiv ca formă de organi- zare a învățămîntului este actualmente în primul rînd o structură educațională me- nită să permită desăvîrșirea fiecărei personalități pînă la limitele maxime ale capaci- tăților ei potențiale. 6 serie de cercetări pedago- gice întreprinse în ultimul de- ceniu, în special, au creat con- dițiile elaborării unor prin- cipii științifice fundamenta- le, înglobînd și cele mai noi mijloace teHnice asupra că- rora pot fi transferate anu- mite sarcini în cadrul proce- sului de predare-însușire. Caracterul noii relații dintre tehnologia didactică și elev contribuie nemijlocit Ia indi- vidualizarea învățării, creînd posibilitatea ca aceasta să fie programată în ritmul op- tim adaptat structurii psihi- ce a fiecărui elev Totodată, prin îndeplinirea efectivă de către corpul didactic a rolu- lui său de conducere în in- strucție și educație se asigu- ră individualizarea relațiilor profesorului cu membrii co- lectivului de elevi pentru depistarea aptitudinilor și realizarea unei orientări șco- lare și profesionale eficiente. Didactica individualizării procesului instructiv-educa- tiv în condițiile creșterii ne- întrerupte a cerințelor de învățămînt manifestate de uriașe colectivități umane schițează, deocamdată pe plan experimental, o serie de pași înainte deosebit de în- drăzneți. Este vorba de pre- darea pe grupe Interdisci- plinare, de exercitarea în e- chipă a atribuțiilor didactice (astfel îneît elevul să se afle plasat focal în atenția spe- cialiștilor), de o alcătuire mai elastică și mai mobilă, In funcție de posibilități și aptitudini, a efectivelor șco- lare, către un învățămînt de acțiune în toate verigile și etapele. Sînt, desigur, trasee aflate abia în prospecțiune. Premisele lor. ideile lor fun- damentale au însă de pe acum deplină acoperire știin- țifică. impuse de dezvoltarea societății so- cialiste. CONSFĂTUIRI DE LUCRU LA MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI STUDIUL B OLOhă, pro- fesorii nu dispun de timpul nece- ■ -* -.-•■•-•n n «w*U*g adîncită a oiți să le ex- rații generale ac decît să le istă cauză ei iteratura, nu ixprima punc- ale despre u- despre unii ar trebui îm- sul rezervării tre de ore la ii, ore care să pentru pro- : pentru com- vu, de la Li- inițiativa mi- nisterului de a organiza dezbateri despre calitatea programelor șl manualelor, a spus că ele își vor vădi utilitatea numai în măsura în care vor fi urmate de măsuri prac- tice. Pînă acum, însă, astfel de mă- suri au fost foarte puține. Menționînd că învățămîntul este în general foarte încărcat, astfel îneît unul tînăr de 16—17 ani i-ar trebui minimum 10 ore zilnic ca să ■e pregătească bine, vorbitorul a fost de părere că descongestiona- rea programelor de literatură ro- mână se poate realiza pe două căi. Pe de o parte, în condițiile diver- sificării liceului în trei secții, este posibil ca la secțiile cu profil lite- rar să se reducă numărul de ore la alte discipline, mărindu-se nu- mărul orelor de literatură. Pe de altă parte, pot fl reduse substan- țial actualele programe, fără a se renunța însă la nimic din bagajul cunoștințelor de teorie a litera- turii, întrucît acestea lînt un ins- trument deosebit de necesar In studiul literaturii. S-ar putea opera însă reduceri la literatura veche, în cadrul căreia să fie studiate, în lecții rpeciale, numai scriitorii cei mal reprezentativi, ceilalți ră- mînînd să fie tratați ta lecții de sinteză. De exemplu, se poate da o prezentare generală a cronicari- lor, studiindu-se însă amănunțit numai opera unuia dintre ei — a lui Neculce. La fel se poate pro- ceda la Școala ardeleană, unde s-ar putea insista numai asupra lui loan Budai-Deleanu. De asemenea opera lui Ion Eliade Rădulescu sau Mihail Kogălniceanu ar putea fi tratată ta lecții de sinteză, pre- văzîndu-se în schimb lecții mono- grafice despre Alecsandri, Ne- gruzzi, Filimon, Hașdeu, Odc- bescu, Eminescu, Creangă. Slavici. Macedonski. La clasa a Xî-a ar fi necesar studiul monografic al lui Delavrancea, Coș buc. Goga. Ibrăi- leanu, lorga, Sadoveunu. Arghezi. Rebreanu, Bacovia. Lo:ine»cu. jr la clasa a XH-a ai Hd re- trescu, Blaga. CăLt-rero. Stancu, Geo Bogza. Marra Preda. Cu p—-.-.r- -a rrjȘja r-'re pro- graraâ fi rerenta teto 3vw * ie si-ere că manualul r. tsebtee să fie ogitodș program ci poare să fie mult mai larg Arătind că programa clasa a Xl-a prevede 31 de autor., patru capitole mari. 13 subcapi- tole și 46 de opere importante. :ar cea de clasa a XU-a iS de autera și 66 de opere, pre-fi I»n Iran de la Liceul „Gb. Șuteai* a subliniat că în aceste condiții este practic imposibil să se realizeze un studiu temeinic. El a propus ca problema reducerilor din programe să fie considerata în întregul context al studiului limbii și literaturii. In a- cest sens, a fost de părere că este indicat să se introducă elemente de compoziție tncepînd din clasa a V-a, iar studiul stilisticii să fie trecut din clasa a IX-a în clasa a Xl-a. Pentru o mai adîncită stu- diere a scriitorilor este bine să se reducă numărul acestora, marin- du-se în schimb numărul de ore acordat analizei celor mai impor- tante opere. In urmă cu două luni, a spus prof. Const. Marinescu, de la li- ceul „Mihal Viteazul", profesorii de literatură română din Capitală au fost chemați la Liceul nr. 10 să li se comunice reducerile din progra- ma clasei a XH-a. Ni s-au înmînat niște foi în care erau indicate unele reduceri. Am vrut să luăm cuvîn- tul, dar nu ni s-a dat. Am fost a- nunțați în schimb, că în numărul din săptămîna respectivă al „Ga- zetei învățămintului" se va publica în întregime programa cerută la bacalaureat. A trecut o săptămîna, apoi alta, a trecut o lună și mai bine fără să se publice nimic. S-au difuzat în școli, e drept, unele în- drumări cu privire Ia reducere, dar acestea difereau total de cele care s-au comunicat în ședința amintită. Reducerile din actuala programă nu pot fi rodnice, întrucît nu re- zolvă problema. Este necesar să fie elaborată o programă nouă, cu participarea reprezentanților Uniu- nii Scriitorilor și a cadrelor uni- versitare, care să fie însă amplu dezbătută ta școli înainte de a fl aplicată. Pentru a se înlătura supraîncăr- carea, a spus ta continuare vorbi- torul, trebuie să se dea lecției umaniste profilul care Ii este propriu. 11 chinuim pe elevii aces- tei secții cu 3 ore de matematică, 2 ore de fizică și 2 ore de chimie șl în schimb nu dăm decît o singură oră de literatură universală. Pro- fesorii de matematică predau ele- vilor de la secția umanistă ta 3 ore materia pe care o predau ce- lorlalți în 6 ore și rezultatul este, bineînțeles, că ei nu-și pot în- suși cunoștințele respective. Dacă s-ar da secției umaniste un profil Intr-adevăr umanist, dacă s-ar pune accentul pe studierea limbi- lor, dacă s-ar adinei și gra- matica, am avea timp să predăm materia cum trebuie. In ce-i privește pe autorii manua- lului de literatură pentru clasa a XII-a, consider că sînt niște eroi, dacă avem în vedere condițiile de termen ta care au lucrat și care au făcut chiar ca manualul să fi» difuzat în școli fără ultimele co- recturi. Prof. Nicolac Bafta, de la Uceul nr. 21, a arătat că nu numai ele- vii, dar și profesorii de limb» ro- mână sînt BUpraincărcați. pentru că sînt puși în situația de a asi- gura ca toate cunoștințele prevă- zute de programă să intre in cape- tele supraîncărcate ale elevilor. Aceștia la rindul lor trebuie să parcurgă foarte multe texte. Cred că ar trebui să modernizăm pre- darea și, pe de altă parte, să re- nunțăm la unele lucruri care depă- șesc posibilitățile de înțelegere ai» elevilor. De aceea manualul nu trebuie redactat de personalități. c de profesori de liceu, râmîninc ca profesorii universitari să-l din punct de vedere «ființifie. In privința pregrameu M pro- pune să se renunțe la sj-.—-u pre- dării unui scrii»: r j—- rac-i oră sau dcuă. în ac^t dintre ei ar putea fi ștaburi; In școala de 10 ani. în cadrul tecr.e; literaturii. creicda-ee asCei posi- bilitatea să se acertie mai mu. te ore pentru «ra za :perei unu. L- BteeKSL tete Azgtoci ate. 1» git-n cu ireriraei zro-tero- nru pentru curo ere» c peni J» Ana pe f-te ce »cr - -• CceA6er ci t- m-era <-■cure r. ăWMaac la aMe. Ar fi in* să se tipăr^-iscă o antcr»s la areetoete d * jrz'zs^r d » mBntod * disri- pisai nonă ta v fl tre- BC1 «4 se ereetr c rafitii pentru ca ■t d Sr predată cod treflata tfau ib! de irieratari universali aaaadl ta date iatoitea. Antatafta care d >-» pus la dUpcztțta șl pe tare • Ștatm testai de creu. nu • teri ea selectată Mi se pare ateaelirt nece-sar ca pentru preda- rea îtsrarzmi universale să se re- ae—re la r asele umaniste două ore pe săptăzzimă- în ce privește literatura română, ■n sarma; cu toții, cu o deosebită tocane introducerea unor scriitori ea B aga sau Barbu. Studiul aces- • aceea coatader necesar ca, atît pentru studiul adîncit al literaturii naționale, cît și pentru înțelegerea literaturii universale, să se lăr- gească pregătirea generală a ele- vilor astfel îneît ei să devină mai receptivi la fenomenul literar. în încheierea consfătuirii a fost alcătuit un colectiv dintre partici- panți în scopul revizuirii și îmbu- nătățirii actualelor programe de literatură. După ce colectivul își va încheia activitatea, programele vor fi supuse dezbaterii tuturor profesorilor de liceu. de stat. Necesitatea și rolul statului de dictatură a clasei muncitoare. Suverani- tatea de stat. Statul socialist român — stat unitar, independent și suveran. Sta- tul socialist român — cucerire istorică a poporului nostru. Creșterea rolului statului în etapa actuală. Profundul de- mocratism al orînduirii noastre socia- liste și de stat. Națiunea. Națiunea — formă istorică de comunitate umană. Națiunea în ca- pitalism. Națiunea în socialism. Dezvol- tarea națiunii socialiste române. Rezolvarea marxist-leninistă a proble- mei naționale în țara noastră. Frăția dintre oamenii muncii români și cei care aparțin naționalităților conlocuitoare. Unitatea moral-politică a tuturor oame- nilor muncii din patria noastră în jurul partidului și guvernului. Pacea și războiul. Problemele păcii și ale războiului în condițiile epocii con- temporane. Cauzele și caracterul răz- boaielor. Problemele păcii și războiului în condițiile contemporane. România — factor activ în lupta pentru pace și pro- gres social. ș Patrie șl patriotism. Patriotismul so- cialist — treaptă superioară a patrio- tismului. Legătura indisolubilă dintre patriotismul socialist și internaționalis- mul proletar. Politica consecvent internaționalistă a P.C.R. Conștiința socială șl roiul ei în viața societății. Conștiința socială, reflectare a existenței sociale. Rolul activ al ideilor oamenii scolii 9 (Urmsrt dm pag. t) totactMdln: nav ierte ori «l l•l»zr»- b* tnmte» reâacttd. »enUEa«nt»l« d» adtacâ sateslr» pvstrs aou» ml- •art «ii*prat| te partid »t gavera. i-d>re*H*nl fers re prm «cttrlt»- «»• tar vtltmjM m eoetribote la ta- Scnre* tevMâstotnisi raniaMc. JC* «asȘSsr ai icsta — a» «cr.» prot tav» X»«t. fi.reetsrul Scolii C~» *»M* arsvria^ peto ta ata!- ta tarmdd «toatoar n iMitori u icdaEtatotat ■ caex=ta=abzt E- fcaaaarre Ortaaa* Cretacte te te r I ■ ai te c*p« MAI «■ Maro. zteS. s*-« dar arm : J>x.a* .a se sr-zfica șecalrie nor- —rac : anscl.enfi: Ier să fi* ape pentru aceeași me- rora S-a reru: ra unificarea tă •• rreiszne suprras43C_-s.; Impârfirea pvtovaacl tas* șcnL de Învățători n scrin ee raroruter. r. ca pregăti- rea ia șccuue unificate — realiza- te ia ru-rehâ școlilor ce inșumtori — să a-iriă durata de 5 sni h le- *3* 1 ■ < cm vei *■—ei p-sad al ^rri.S'»- ăe z: — scol:le corapuraen- rare c cursurile de aduiți — Con- «resui si-« exprimat dcrlr.ța cașco- liie «mplunenure să devină obli- gate râ și pentru fete și să func- țuooeze cu un program de confe- rințe și lecții, a cărui alcătuire să fie lăsată la aprecierea învățătoru- lui. De asemenea, s-a propus ca statul să dea o mai mare impulstu- ne cursurilor de adulți, ajutîndu-le în cadrul Congresului s-a dat ci- tire proiectului de statut al „Socie- tății învățătorilor din România", care a fost votat în unanimitate. Așa cum se arată în art. 3 al Sta- tutului, scopurile societății erau, în- deosebi, acelea de „a întări senti- mentul de solidaritate între învăță- torii din toată țara, lucrînd pentru îmbunătățirea stării materiale și culturale a membrilor săi" și „de a lucra pentru răspîndirea culturii la sate". Printre mijloacele propuse pentru atingerea acestor scopuri se numărau dizertațiile, conferințe- le, întrunirile școlare, conferințele sătești, cursurile de adulți, congre- sele anuale. După congres, învățătorimea era mulțumită; exista o revistă care reprezenta bine interesele școlii și ale învățătorilor, avusese loc cu succes primul congres învățătoresc pe țară, se înființase societatea care îi încorpora pe toți cei ce aveau de înfăptuit aceeași misiune și de re- zolvat aceleași greutăți. Dar cei care nu vedeau cu ochi buni emanciparea învățătorilor au început să acționeze. Loviturile ve- neau în special din partea adminis- trației, care îi bănuia pe conducă- torii societății de a fi socialiști. A- supra lui Lungu, persecuțiile se ți- neau lanț. El a fost mutat, pentru a nu-și mal ministrari In același tații socie mutați și tiliului de Cu toat miiitanți djpă num revista „Ș să-și intri nea. nu •- de-al doil care urma rinduril* dornici de profesiona loc la mul diferite pr Iuții pentn asemenea aceea a cc țătoxâor ev dactic de t pietatea ini forma o so< didactic pri dorința de rilor. Nu se; tice pentru puneri, pent în aceste vățatorilor după trei ar o mare lovit me, care, în și-a exprimat „în trecutul < trașeu — înv: avusese o ml mai adînc răs nită din 1897 ie cristalize -Școala viltoai greș din Ploie vățatorilor, so cercare de coi treagă. Dar ni mai nețărmurit țătorimea ea prăbușirea «Ș Societății, cătrt și începutul an Printr-un uit: viitoare" putu t tima dată cu 10—11—12, din brie 1899 și ianu Adevăratul m carii învățătorik în ziarul „La Rc nescu, ministrul strucțiunii, care satelor „se unesi tîlharii în bîlciu mînt pentru țăran Lungu stă „mal r. clubul soclaliștilo La înfrîngerile : carea învățătoreasi mai multe cauze. Acestea erau în primul rînd „pricinile din afara" în viața societății. Formarea și dezvolta- rea conștiinței socialiste în țara noastră. Creșterea rolului conștiinței socialiste în etapa actuală de dezvoltare a Româ- niei. Normele socialiste de conviețuire în societate. Rolul crescînd al colectivității în educarea comunistă a oamenilor. Absolvenții liceelor pedagogice de în- vățători și educatoare, absolventele cursului fără frecvență cu durata de doi ani, organizat pe lingă liceele pedagogice de educatoare, precum și absolvenții ins- titutelor pedagogice de învățători vor susține examenul de diplomă în condi- țiile prevăzute în Instrucțiunile M.I. nr. 64101/1966, difuzate liceelor pedago- gice. Candidați! de Ia liceele pedagogice de învățători și educatoare vor fi examinați la examenul de diplomă după cum ur- mează : — la literatura română, literatura ma- ternă, istoria patriei și filozofie din ma- teria prevăzută în programele examenu- lui de bacalaureat; — la limba română (gramatică), limba maternă (gramatică), metodici, pedagogie generală și pedagogie preșcolară, candi- dați! vor fi examinați din materia pre- văzută în programele ’• -e valabile în prezent în licee Candidatii idagogice de învățători i mate- ria prevăiut? se to- loseso In pro — persecuțiile și piedicile puse în calea mișcării de către conducerea de atunci a statului, care vedea în învățători, crunt exploatați prin sa- lariile de mizerie acordate și dis- prețuiti moralicește, un adevărat pericol, mai ales în ceea ce pri- vește acțiunile de ridicare a țără- nimii, cea mal largă pătură socială exploatată în acel timp. Pe de altă parte, cu lefurile lor atît de scăzute învățătorii nu putea suporta chel- tuielile pentru susținerea unei re- viste și a unui aparat de conducere a mișcării, pentru organizarea unul congres. Se adăuga, la toate aces- tea, și faptul că învățătorimea nu se ridicase, în totalitatea ei, la un grad înalt de conștiință profesio- nală. Prin Ideile de înaltă valoare so- cială pe eare le-a promovat, prin începutul de cristalizare a unul program de luptă pentru afirmarea școlii ca factor de cultură și de ci- vilizație, dar mai ales prin ecoul acțiunilor ei, care s-a transmis și s-a amplificat chiar după dizolva- rea sa, Societatea învățătorilor ■ înscris o pagină de seamă In isto- ria luptei pentru unitatea de ac- țiune a eorpuhd didactic din Ro- mânia — — ----— ----— — —— —— MODALITĂȚI DE REALIZARE A ÎNVĂȚĂMÎNTULUI OBLIGATORIU DE 10 ANI Publicăm proiectul planului de învățămînt al școlii gene- rale de 10 ani în vederea discutării lui în consiliile pedagogice ale tuturor școlilor de cultură generală. Pentru definitivarea acestui proiect, cadrele didactice sînt solicitate să-1 examineze cu toată atenția și să contribuie la îm- bunătățirea lui cu observații și propuneri. Observațiile și propunerile vor fi înaintate, pînă la 30/11969, inspectoratelor școlare județene, care le vor trimite Ministeru- lui Învățămîntului (Direcția generală pedagogică a învățămîn- tului de cultură generală) pînă la 15 II1969. Potrivit Directivelor Comitetului Central al Partidului Comunist Ro- mân privind dezvoltarea învăță- mîntului, începînd cu anul școlar 1969-1970 urmează să se treacă. în mod treptat, la înfăptuirea învăță- mîntuluî obligatoriu de 10 ani. în acest scop, prezentăm în continua- re modalitățile de realizare a școlii generale de 10 ani. Așa după cum se arată în Di- rective, școala generală de 10 ani este chemată să asigure întregului tineret o cultură generală mai dez- voltată, potrivit cerințelor actuale șl de perspectivă ale societății noas tre, progresului științei și tehnicii contemporane. Această pregătire de cultură generală va permite ti- nerilor care se vor orienta spre școli profesionale să dobîndească o calificare la un nivel mult mai ridicat și intr-un timp mai scurt. Școala de 10 ani va urmări să asigure șl o pregătire cu caracter tehnic-practic care să contribuie Ia orientarea școlară și profesio- nală a elevilor și, în aceiași timp, să ușureze însușirea ulterioară a profesiunii, atît prin școli profe- sionale, cît și prin calificarea la locul de muncă. Conținutul învățămîntului pre- văzut pentru școala de 10 ani va avea un caracter unitar, cuprin- zînd un sistem de cunoștințe or- ganic închegate pe ansamblul ce- lor 10 clase. La stabilirea conținutului Invă- țămîntului pentru clasele l-X s-a urmărit eșalonarea mai judicioasă a disciplinelor în condițiile școla- rizării copiilor de la vîrsta de 6 ani, corelarea mai bună a acestoi discipline la nivelul fiecărei clase și pe ansamblul anilor de studii gradarea treptată a efortului ele- vilor, astfel încît să se evite su- praîncărcarea acestora. Proiectul planului de învățămînt prevede un număr mai mic de ore cn cîte 1-3 ore pe săptămînă la cl. I-VIII, față de planul școlii de 8 ani și cu cîte 2-4 ore la cl. IX X, față de planul în vigoare pen- tru anii corespunzători al liceului, obținîndu-se astfel o dozare mai judicioasă a efortului elevilor. La elaborarea noilor programe se va avea în vedere o mai bună organizare și eșalonare a cunoștin- țelor, eliminarea unor amănunte, a datelor nesemnificative, evitarea repetițiilor și îmbinarea rațională a organizării concentrice cu cea lineară a materiei, realizarea unei strînse corelații a cunoștințelor în cadrul fiecărui obiect șl a eelor predate Ia diferite obiecte, In ve- derea sporirii accesibilității. în stabilirea conținutului pro- gramelor se va ține seama de po- sibilitățile elevilor de nivel mediu, în acest scop, programele vor pre- vedea cerințe ininimale, lăsîndu-se totodată profesorilor posibilitatea să dezvolte anumite capitole și te- me, în funcție de condițiile clasei cu care lucrează. Totodată, in ca- drul fiecărei programe se va re- zerva un timp mal mare pentru exerciții, probleme, lucrări aplica- tive etc. în sconul fixării și conso- lidării mai bune a cunoștințelor, nrecum și al legării lor mal strîn- se de practică. In ceea ee privește pregătirea de cultură generală a elevilor, în clasele I-VIII se va asigura un fond eomun de cunoștințe de cul- tură generală, sare să le permită, după promovarea elasei a Viii-a, să-și continue studiile, fie în tav*- țămîntul liceal, fie în clasele IX—X ale școlii generale. în clasele IX—X se va lărgi și aprofunda studiul disciplinelor fundamentale — pre- date in anii anteriori șl cu o pon- dere mare în liceu — discipline de însemnătate deosebită pentru pregătirea tînărului. Astfel, limba și literatura ro- mână se vor preda în cîte 4 ore pe săptămînă la fiecare clasă, ma- tematica în cîte 5 ore, fizica în cîte 3 ore, chimia în cîte 2 ore, limba străină, studiată In conti- nuare din clasa a V-a, în cîte 2 ore pe săptămînă. Cultura generală va fi întregită șl prin predarea altor discipline ca : biologia, instrucția civică, igie- na cu elemente de puericultură, cultura muzicală, precum și prin unele acivități științifice, artistice, practice etc. întrucît pregătirea de cultură generală pe care urmează să o pri- mească elevii din clasele IX—X ale școlii generale va fi apropiată de cea din primii doi ani ai liceu- Inl, li se creează posibilitatea tre- cerii în fnvățămîntul liceal, după absolvirea clasei a X-a, pe baza unor examene de diferență Ia u- nele obiecte. în acest scop, în planni de școla- rizare al liceului va fi rezervat, anual, un anumit număr de locuri care In momentul generalizării școlii de M ani va ajunge la circa 8—19 la sută, atît Ia fnvățămîntul de zl cît și la eel seral. Studiile liceale vor putea fi continuate și prin cursurile serale șl fără frec- vență. Toți elevii claselor IX—X, indi- ferent de mediul în eare funcțio- nează școala, vor dobîndî șl un fond comun de cunoștințe și de- prinderi tehnice cu caracter gene- ral care va constitui pentru ei un mijloc de orientare școlară șl pro- fesională, ușurîndu-le, totodată, ca- lificarea ulterioară atît prin școli profesionale, cît și în producție. Fondul comun de cunoștințe și deprinderi tehnice se va realiza prin studiul electrotehnicii și al desenului tehnic. Pregătirea practică se propune a fi realizată prin două modalități : 1) în cadrul lucrărilor practice organizate pe cercuri (în cîte 2 ore pe săptămînă în fiecare clasă), po- trivit opțiunilor elevilor și bazei didaetice-materiale a școlii (în va- rianta I prevăzută în proiectul pla- nului de învățămînt); 2) în cadrul practicii de 1 zi pe săptămînă — 4 ore — (în varianta a 11-a a proiectului planului de învățămînt), organizată în unități economice, ateliere ale școlilor pro- fesionale etc. potrivit condițiilor In care funcționează școala. In a- ceastă modalitate elevii nu vor mal efectua lucrările practice or- ganizate în cercuri. Prima modalitate are în vedere în principal școlile din mediul ru- ral, precum și unele școli din me- diul urban care, pentru început, nu vor dispune de posibilitatea or- ganizării practicii de 1 zi. în acest ca» orarul școlilor de la sate va fi organizat, în perioada muncilor agricole, ta 5 zile pe săptămînă, astfel încît elevii să dispună de 1 zi liberă în care să poată parti- cipa, alături de părinți, la lucră- rile agricole. In perioada de iarnă. procesul de învățămînt se va des- fășura în 6 zile pe săptămînă. Ace- lași orar, de 6 zile pe săptămînă, se va aplica și în școlile din orașe în care se va folosi prima modali- tate de pregătire practică a elevi- lor. Adoptarea de către școală a eelei de a doua modalități se va putea face, în funcție de capacitățile pe care le pot oferi pentru practica elevilor unitățile economice și șco- lile profesionale existente ta loca- litate. Corespunzător celor două moda- lități de realizare a pregătirii prac- tice au fost elaborate 2 variante de planuri de învățămînt: varianta I care totalizează cîte 26 de ore pe săptămînă la fiecare clasă șl va- rianta a n-a — cu 1 zi de practică pe săptămînă — care totalizează cîte 28 ore la fiecare clasă. Obiectele de cultură generală la clasele IX—X vor fi predate de către profesorii absolvenți ai uni- versităților sau Institutelor peda- gogice ; disciplinele tehnice-prac- tice vor fi predate de profesori de fizică, pentru electrotehnică și pro- fesori de desen sau matematică pentru desenul tehnic. Lucrările practice din cercuri vor fi conduse, după caz, fie de către profesorii de fizică, fie de către profesori- maiștri. Practica de o zi, în con- dițiile în care aceasta se va realiza în atelierele școlilor profesionale, va fi îndrumată de către maiștrii- instructori din unitățile școlare respective, Iar în cazul unităților economice, de tehnicieni și specia- liști din cadrul acestora. In vederea pregătirii ta viitor a cadrelor didactice necesare clase- lor IX—X vor fi reexaminate pro- filul șl durata unor facultăți, pre- cum și posibilitatea pregătirii pe- dagogice ta tavățămîntul tehnie- postliceai. Generalizarea școlii de 19 ani m va realiza treptat, începînd din anul școlar 1969—1970, pe măsura creării condițiilor necesare, pornin- du-se de la oraș la sat. In mediul rural clasele IX—X vor fi înființate, mai tatii, ta loca- litățile în care funcționează școli de 8 ani puternice, care dispun de spațiu de școlarizare, cadre califi- cate și nu necesită internate. Ținîndu-se seama de faptul că în țara noastră se organizează pen- tru prima dată o asemenea școală, primul an va avea un caracter ex- perimental, creîndu-se, astfel, timpul necesar elaborării unor pla- nuri și programe cît mai adecvate. Pe baza experimentării se vor des- prinde concluzii care vor permite perfecționarea, în continuare, a planului de învățămînt, a progra- melor și manualelor școlare, a or- ganizării claselor respective, pre- cum și a modalităților de pregătire a cadrelor didactice. In acest scop, în anul școlar 1969/1970 se vor organiza cîte 5—10 școli in fiecare județ, ce vor fi stabilite de inspectoratele școlare județene. PLANUL DE ÎNVĂȚĂMÎNT AL ȘCOLII GENERALE DE 10 ANI (PROIECT) I. 1. 4. 5. 6. CLASELE Varianta Nr. săptămini DISCIPLINE UMANISTE Limba și literatura română a) b) c) d) e) f) g) Citit-scris ....................................... Dezvoltarea vorbirii............................... Gramatica .......................................’ Citire, lectură literară cu elemente de teorie literară Compunere-expunere................................. Cunoașterea mediului înconjurător.................. Elemente de istoria literaturii române .... Limba modernă...................................................... a) Limba modernă (studiată în continuare).......................... b) A doua limbă modernă la alegere (engleza, franceza, germana sau rusa) n ni vii vm 32 32 32 32 34 34 34 8 10 34 32 Limba Istoria latină 9 (7) (1) (1) (2) (6) (1) (2) (4) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (1) (2) (2) (2) (2) (2) (2) (1) (1) (3) (3) (3) (3) (3) (2) a) b) c) d) Istoria antică................... Istoria ' medie ................. Istoria modernă și contemporana Istoria României .... Instrucția civică DISCIPLINE REALISTE Matematica . a) Aritmetica b) Geometria plană c) Geometria în spațiu d) Algebra e) Trigonometria 5 '5) (2) 5 (5) (2) (3) (I) 10 12 12 11 (3) cn ® m 7. Fizica a) Noțiuni de structura substanței, optică —: — - tricitate . . . b) Mecanică, căldură ... c) Electricitate, optică, noțiuni de structura atee (2) (2) (3) (3) 8. Chimia 9. 10. a) Chimia generală și anorganică . . . . b) Chimia organică ........................... Cunoștințe despre natură și om . . . . Științe biologice ............................ a) Botanica................................... b) Zoologia ........................... c) Anatomia, fiziologia și igiena omului d) Biologie (ecologie, evoluționism, g e'.că' 2 €2) (2) — — (2) 11. 12. Igienă și puericultura Geografia a) Geografia b) Geografia c) Geografia județului ...................... R. S. România ... lumii (fizică, economică, pol ‘icâ 1 fi) (2) (2) (2) - (2) (2) - III. DISCIPLINE ESTETICE ȘI EDUCAȚIA FIZICA 13. 14. 15. 16. Desenul și elemente de istoria artelor plastice Caligrafia...................................... Cîntul, muzica și cultura muzicală . . . Educația fizică................................. 2 1 2 2 2 (2) (2) (2) Varianta a II-a eu o zi de practică IX X 34 32 (1) (1) (3) (3) Liceul actual Clasele Observații (2) (2) 12 (3) (3) î (2) (2) IX X R. U 34 34 34 13 10 13 6 (3) « (3) 6 (3) (3) (3) (3) 12 15 12 (2) (2) (1) (2) Totalul pe discipline la clasa I indică numărul de acti- vități pe săptămînă. Durata unei activități la această clasă crește în decursul anului școlar de la 25 la 40 minute, acti- vitatea didactică realizîndu-șe, astfel, numai în 12—14 ore pe săptămînă. Diferența de timp pînă la 22 ore, cît cuprinde orarul pe săptămînă pentru clasa I, este afectată activităților libere și îndrumării individuale a elevilor. Pentru dozarea mal judicioasă a efortului elevilor pt pareursuî a&u'-i sczLar. la clasa I orele de aritmetică se vor fistribui ■strei • trimestrul 1 — 3 ore, trimestrele II și III : -e săz'amină. Ora de aritmetică din trimestrul I se va acord? acSvttăților libere, care vor totaliza în acest trimestru 3 ore. X 9 9 8 9 9 9 6 7 6 7 9 8 6 B 2 3 5 6 2 2 2 7 2 2 2 8 2 7 2 1 2 2 1 2 5 2 2 3 m Q) ® 2 2 ® î ® ® 2 2 2 5 2 2 2 4 2 2 4 1 2 2 ® ® 3 1 2 1 3 ® 2 2 1 1 3 2 2 2 1 3 3 4 1 1 2 2 2 1 2 1 2 IV. DISCIPLINE TEHNICE-PRACTICE ȘI PREGĂTIRE PRACTICA 6 6 4 4 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 17. 18. îndeletniciri practice Cunoștințe tehnice și lucrări a) lucrări în lemn (băieți) b) lucrări în metal (băieți) aplicative 1 (1) c) d) e) Lucrări de electrotehnică (băieți) f) g) Lucru de mînă și gospodărie (fete) Noțiuni de agricultură cu lucrări (băieți și fete) .................... Electrotehnică....................... Desen tehnic ........................ urban (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (1) Lucrările practice în cercuri se vor efectua. săptămtnal, pe grupe de 10—15 elevi. 1 1 1 1 2 2 2 2 19. Lucrări practice în cercuri organizate potrivit opțiunilor elevilor ■'—.. ..„„m nănăfnserîe. cÎPctTc’rhnleă 2 2 4 4 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Cercurile științifice, tehnice, artistice, practice la cl. VI—VIII se desfășoară în cîte 2 ore la interval de 2 săptă- mîni pe grupe de minimum 15 elevi, orele respective intrînd in norma profesorilor. Toți elevii sînt obligați să activeze în cîte un cerc. .4 24 27 28_____28 26 26 28 28 30 30 30 sînt activități la alegere, obligatorii și intră in norma cadrelor didactice. ■ • . ._x >. d* dană săntămîni. s arul i Combinata’ Poligrafic Caa* Setatei! M.1M Opinii privind desfășurarea activității la clasele I cu copii de 6 ani Tn 1968 zilele de 27 au avut loc, Și în din țară, consfătuiri Institutul de științe 28 decembrie cîteva centre organizate de pedagogice și de institutele de perfecționare cu cadrele didactice care predau în clasele I cu copii de 6 ani și cu inspectorii școlari care se ocupă de aceste clase. Tematica discuțiilor a permis sondarea posibilităților de realizare a sarcinilor prevăzute prin planul și programa care se ^aplică la aceste clase, evidențierea Rezultatelor pozitive dobîndite, ca și a neajunsurilor ce se ivesc în buna desfășurare a activității in- vstructiv-educative cu cei mai mici ’elevi. Consfătuirile au prilejuit totodată și un schimb de exeperi- ență între cadrele didactice care creează o experiență pedagogică nouă, ce va constitui suportul prac- tic al unor generalizări pedagogice ulterioare. Discuțiile au abordat aspecte foarte variate ale activității didac- tice cu copiii de 6 ani — conținu- tul planurilor și al programelor, tehnica metodică a diferitelor o- biecte de învățămînt și activități educative, sistemul de organizare a muncii instructiv-educative, po- sibilitățile de asigurare a bazei tehnico-materiale, colaborarea cu familia și cu ceilalți factori educa- tivi. S-a apreciat fn unanimitate că sarcinile didactice stabilite prin planul și programa de învățămînt sînt adecvate particularităților de vîrsti. Ie copiilor, fiind atractive și acc< sibile pentru ei. Partici- pa’ ' d la discuții au arătat valoa- rtic .xistructiv-educativă a discipli- nelor Și activităților specifice in- troduse la clasa I, subliniind că numărul de ore afectate fiecărui obiect de învățămînt este în gene- ral corespunzător. Unele cadre di- dactice însă, manifestîndu-și a- cordul deplin cu planul de învăță- mînt și cu cerințele programelor, au arătat că numărul de ore afec- tat pentru limba română și, mai ales, pentru matematică nu per- mite consolidarea temeinică a cu- noștințelor predate. In acest sens s-a cerut să se asigure cel puțin *'te 6 ore pentru predarea fiecărui țrup de litere (3 pentru scriere și 3 pentru citire), ceea ce ar nece- sita mărirea numărului de ore prevăzute în planul de învăță- mînt S-a propus insistent să se mărească numărul de ore la arit- metică (cîte 4 ore în fiecare tri- mestru), pentru a se putea asigura timpul necesar efectuării exerci- țiilor de consolidare. ’articipanții la discuții au re- c scut importanța perioadei pregătitoare, la limba română și la aritmetică, pentru familiariza- rea copiilor cu problemele specifi- ce acestor două discipline de bază și pentru introducerea lor treptată în sistemul de cerințe și în ritmul muncii școlare. în privința duratei acestei perioade părerile au variat. Unele cadre didactice, în special cele din centre urbane mai mari, au cerut să se scurteze perioada respectivă ; altele însă, insistînd asupra dificultăților întîmpinate în cadrul ei, au cerut să fie prelun- gită. Asemenea opinii contradicto- rii demonstrează că este necesar să se pornească de la indicațiile programei, care precizează 5 săptă- mîni pentru perioada pregătitoare, urmînd ca aceasta să fie scurtată Ia 4 săptămîni sau prelungită la 6, funcție de condițiile concrete ale fiecărui colectiv de copii. Arătînd că elevii care au frec- ventat instituțiile preșcolare s-au adaptat mai ușor cerințelor mun- cii In școală, cele mai multe cadre didactice au cerut să se rea- lizeze generalizarea învățămîntu- lui preșcolar cît mai repede, cel puțin pentru grupa mare, pentru a se asigura o mai bună pregătire a copiilor pentru munca fn clasa I. Marea majoritate a cadrelor di- dactice au acordat o atenție deose- bită problemelor de organizare șj de metodică a lecției. Cu toate că au fost și unii care au manifestat rezerve în ceea ce privește folosi- rea alfabetarului la lecțiile de ci- tire, cei mai mulți au subliniat valoarea acestui material pentru individualizarea și conștientizarea cititului, insistînd asupra îmbună- tățirii lui prin introducerea sila- belor în alfabetar. Totodată, în consfătuiri s-a reflectat preocupa- rea din ce în ce mai insistentă pentru căutarea unor procedee metodice noi, originale, cit mai a- decvate particularităților de vîrstă ale elevilor mici. Au fost sublinia- te și unele dificultăți întîmpinate în îmbinarea jocului cu activitatea de instruire sistematică în cadrul lecției ; totuși, numărul celor care recunosc valoarea instructiv-edu- cativă a jocului este tot mai mare. Numeroase cadre didactice din ju- dețele Bihor, Cluj, Mehedinți, Satu Mare etc. au subliniat că nu Oră de lucrări practice! la Liceul industrial P.T.T. ă n București Consfătuire cu directorii liceelor de specialitate în zilele de 6 și 7 ianuarie a avut loc la Ministerul în- vățămîntului o consfătuire cu directorii liceelor de speciali- tate (industriale; agricole, e- conomice și sanitare) din toa- tă țara. Au participat, de ase- menea, reprezentanți ai servi- ciilor de învățămînt din mi- nistere și alte instituții cen- trale ale administrației de stat. Cu acest prilej s-a analizat stadiul îndeplinirii sarcinilor rezultate din hotărîrile Con- gresului al IX-lea al P.C.R., din Directivele C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea învăță- mîntulut și din Legea învâțâ- mintului referitoare la orga- nizarea și desfășurarea activi- tății In aceste licee. O atenție deosebită s-a acordat proble- melor privind perfecționarea continuă a conținutului învă- țămîntului, a activității de conducere, îndrumare și con- trol a procesului instructiv- educativ, asigurării unor con- diții tot mai bune pentru pre- gătirea teoretică și practică a elevilor. In cadrul consfătuirii s-a făcut totodată, un larg și util schimb de experiență între conducerile liceelor de spe- cialitate. La încheierea lucrărilor. Va- lile Alexandrescu, adjunct a! ministrului învățămîntului, a subliniat sarcinile colectivelor didactice din aceste unități de învățămînt „Explozia de informații forțează limitele documentării" pot concepe de 6 ani fără periența pe dînd exemple activitatea cu coniii joc și au relatat ex- care au dobîndit-o de jocuri și activi- tăți recreative, dar și educative. Participanții la discuții au ară- tat că simt necesitatea unui ajutor mai substanțial în munca lor. în acest sens au propus ca unele programe ( de exemplu cele pen- tru dezvoltarea vorbirii și cunoaș- terea mediului înconjurători să dea indicații mai bogate. De ase- menea, s-a cerut să se publice cu mai multă operativitate, atît In presa de specialitate cît si prin E- ditura didactică și pedagogici indicații metodice pentru predarea aritmeticii și citit-scrisulul, pen- tru desfășurarea activităților libe- re etc„ ca și materiale ajutătoare (culegeri de jocuri didactice, de cîntece, de exerciții fizice, mate- riale ajutătoare pentru predarea limbii române în scoli’e cu l —a de predare maghiari ee—j-î sat sîrbă) șl totodată să «e '-tre-—k» școlile cu mater-ti ■' - dacoe w Referindu-se la muncă, numeroși discuții au scos în condițiile de participanti la evidență preo- cupările pozitive pe acest plan ale unor organe locale de conducere. De exemplu, în județul Bihor s-a creat un nou prototip de bănci a- daptabile diferitelor activități ce trebuie desfășurate de școlarii mici. Totodată, numeroși directori din acest județ se preocupă să înzestreze clasele în care învață copiii de 6 ani cu jucării, cu ma- teriale didactice adecvate etc. în unele locuri, însă, acestor clase nu li s-a asigurat un spațiu cores- punzător și nici materialele ce le sînt necesare. S-a arătat, de ase- menea, că în unele școli se lu- crează cu colective prea numeroa- se (peste 30 de copii), subliniin- du-se că în acest fel nu se pot respecta întru totul cerințele im- puse de particularitățile de vîrstă ale copiilor de 6 ani. Marele număr de participanți la consfătuiri — aproximativ 90 la sută din cei care predau la clasele I cu copil de 8 ani — atenția și interesul cu care au urmărit dis- cuțiile, adeziunea lor la conținutul și organizarea activității înstructiv- educative, sinceritatea cu care au descris lipsurile și dificultățile în- tîmpinate și satisfacția cu care și-au împărtășit succesele, compe- tenta cu care și-au punerile au arătat rîndurile celor mal poate desfășura cu perspective îmbucurătoare. formulat pro- că munca în mici elevi se succes, avînd Prof. CORNELIA MARINESCU șef de sector la Institutul de științe pedagogice Instituția școlară și funcțiile AiXXANDRIXA PÂV^ al «rtzvftA1 &.e ere.oi tema' hai; în vederea întăririi smuic: o-aU j- lui profesoral, ca aresta să -evi-â un organ mai operativ, cu tare ;- rectorii școlilor să se poată rensuita ori de cîte ori simt nevoia (Bineirt- țeles, în probleme maji vesc buna desfășurare •e care a întregii vieți școlare). O asemenea consul- tare. de aproximativ o oră, efectuată la timp, valorează mult mai mult decît o dezbatere ..post-festum" în- tinsă pe parcursul a 5—6 ore". Subscriem pe deplin la punctele de vedere privind ridicarea re un plan superior a rolului și atribuții- lor consiliilor profesorale, mai ales că în unele școli importantele re- zerve interne ale activității acestor organe de consultare sînt încă ig- norate. „Măsura de a repartiza directo- rilor de școli un număr de ore pen- tru predarea disciplinei lor de specialitate se resimte salutar in foarte multe unități școlare — este de părere prof C. MERICA, direc- torul Liceului din Rîșnov, județul Brașov. Aceasta întrucît ea îl apro- pie mai mult pe director de proce- sul de învățămînt, îi creează posibi- litatea sâ examineze activitatea di- dactică din două unghiuri de ve- dere — ca organ de conducere și ca organ de execuție. Valorificînd valențele acestei duble calități, di- rectorul poate deveni primul expe- rimentator al măsurilor pe care le preconizează pentru ridicarea con- tinuă a nivelului muncii instruc- tiv-educative. El poate urmări con- cordanța între anumite măsuri și condițiile concrete, psihologico-pe- dagogice, ale colectivului pe care îl conduce, poate interveni mai prompt și acționa mai elastic în unele situații. Un exemplu care mă vizează direct : anul acesta, predînd la clasa a XII-a, m-am pu- Expresie a grijii pentru școală și slujitorii ei (Urmare din pag. I) tlvltate, Hotărîrea Consiliului de Miniștri privind majorarea sala- riilor și experimentarea noului țîstem de salarizare în întregul învățămînt s-a bucurat de un larg ecou în rîndurile corpului profesoral. Pretutindeni, In școli- le de pe întreg cuprinsul țării, au avut loc entuziaste adunări în care membrii corpului didac- tic și-au exprimat mulțumirea față de măsurile luate de partid și guvern pentru ridicarea nîve- lului lor de trai, a bunăstării ge- nerale a poporului nostru, pentru grija care se acordă dezvoltării învățămîntului șl școlii, factor social important in promovarea Kulturii și civilizației in patria noastră. In cuvintele rostite de profe- sori la adunările pe care Ie-a prilejuit în școli acest eveni- ment, ca șî în numeroasele tele- grame dresa și scrisori trimise pe a- Comitetuiui 'aitidului Comunist Central al Român, a {tovarășului Nicolae Ceaușescu, este exprimată de fiecare dală. alături de satisfacția fa|ă de cu- prinsul Hotărîrli, șl conștiința marilor responsabilități la caro obligă ea, conștiința datoriei de a răspunde grijii manifestate de conducerea partidului și statului nostru pentru ridicarea nivelului de trai al corpului profesoral, prin sporirea exigențelor față de calitatea activității desfășurate, prin ridicarea nivelului muncii de instruire și educare a tinere- lor generații la nivelul cerințelor societății contemporane. Intr-adevăr, actualul stadiu de dezvoltare a României socialiste solicită Intr-o largă măsură con- tribuția școlii la construcția so- cialistă. In toate domeniile vieții sociale sint necesare cadre cu o cît mai ridicată pregătire profe- sională, intelectuală, de cultură generală, cu o cît mai înaltă ți- nută etică. Școala și slujitorii ei sint che- mați să-și aducă o contribuție sporită Ia viguroasa dezvoltare a vieții noastre sociale și poli- tice, la ridicarea nivelului gene- ral de pregătire și de cultură al întregului nostru popor. Indepll- ni re a acestor sarcini solicită din partea lor șl mai mult spirit de răspundere pentru munca pe care o desfășoară, ș! mai multă grijă pentru promovarea celor mai autentice și mal noi valori științifice șî culturale in unitățile în care își desfășoară activita- tea. Este necesară o sporire a disciplinei în muncă, o riguroa- să conștiinciozitate în Îndeplini- rea îndatoririlor ce revin perso- nalului didactic de toate gradele. Hotărîrea privind majorarea salariilor constituie un important eveniment în viața Invăță- mîntulul în anul 1969. Alături de Directivele C. C. al P.C.R. cu pri- vire la dezvoltarea Invățămîn- tuluî, alături de Legea privind dezvoltarea învățămîntului în Re- publica Socialistă România, a- ceastă Hotărîre se încadrează în mod armonios în ansamblul mă- surilor menite să. ridice pe noi trepte procesul de dezvoltare șl perfecționare a învățămîntului românesc. actuale ale directorilor ra de la început 'n a' ;if<â de lucru din c e e a _tn felui «certa dUpoaem de po- sibil Itata* anei «eiecui efective, dup* -taerUu ti pervpectivv. ■ tuaei Etr.-â s; or wndiuue d= de zâ P_ a aodor Inspertoratu! ^detear ți conducerea șco.ii a o a C- ■stra- psim factor, cu evidente repercusiuni tutelei mirunte. punere* tn lumini n primul duința j ;ora' :ean de a cesfăy drumare și iontr per:or, cu in nu RAU1.ÎB. Iii ge-erai țul Gorj. .- nă, și oor multă ind: la t n . i. — ■a nr arg c: n Bata ce F;er jude- siă atitudine Indeam- »ri»e scailor Ia mei -aiî ș: ir. aceiași timp Pe de altă p: nistrativ-tor.ul depind, cupă c rul acministr populare. Fapt rea sâ r . e deni persona.e. pe linie âă~.:- școi/e generale consun, or e ceoseaite. Și discuțiile cu oierii d:r. a te :oca.tta;i am aflat ir.eă că u-neie orcane locale, în loc să se măre.ceașcă la sarei- contrei ai a;tiuită:;; scol consideră cadrele cidacîive e și drept salariați suplimentari ai consiliilor populare. De a eea socotesc necesar ca în instrucțiunile privind atri- buțiile conducerilor de școli și re- lațiile unităților școlare cu alte or- gane și orrariirați; sâ se specifice limitele atribuțiilor, pentru a se e- vita situații supărătoare, care dău- nează prestigiului cadrelor didac- „Principiile pe care se bazează actualmente relațiile între inspec- teraieie județene și conducerile școlilor sint calitativ superioare în raport cu situația din trecut — este de părere prof. ALEXANDRI- NA PAUȘ. Tocmai pentru traduce- rea lor deplină în practică mi se pare necesar să se elaboreze mai grabnic regulamentul privind atri- buțiile și competența directorilor de școli și raporturile școlilor cu ins- pectoratele școlare. In acest fel poziția conducerilor de școli va fi mai clară, personali- tatea acestora va cîștiga în pres- tigiu, vor avea o mai mare capa- citate concretă de rezolvare a problemelor. Personal, sînt o partizană a lărgirii în continuare a atribuțiilor pe care le au di- rectorii de școli. Aș înscrie de pildă, printre aceste atribuții, dreptul de a acorda concedii fără plată și învoiri de pînă la 7 zile cadrelor didactice ale școlii pentru perfecționare profesională sau pen- tru efectuarea unei activități de cercetare, aprobarea suplinirilor pînă la o lună pentru cazuri de boală și concedii de materni- tate". Referindu-se la creșterea com- petenței organizatorice a directo- rilor de școli, prof. TEODOR BURCESCU, directorul liceului „Petru Groza" din București, con- sideră judicios faptul că aceștia răspund direct d» încadrarea per- sonalului auxilii.r 1 laboranți, bi- Grapele de școli și școlile de centra Am citit cu un real interes în „Gazeta învățămîntului" nr. 967 din 1 noiembrie a.c. articclul „Explozia de infor- mații forțează limitele docu- meniării". Este adevărat că, așa cum subliniază introduce- rea acestui articol, dinamica ='.cl„ț;=i contemporane a ști- mteior fc—vulează in fața o- muiri de cultură cin zilele noastre astfel de exigențe, in- cit frer.'sr tarea permanentă a s-urselor ce inform are pri- vtrxd coctem-d sper ' z pro- feâjvrdi sase cevme o necesi- tate rttall. Am avut totuși, mu o dati, prle/jd să constat la unii dintre ce: ce practică prefesitmea didactică o a-u- mrii Indifcreîtțâ fața de do- mtm-entare. iar la alții tendin- ța ce a se ..documenta" la mtimmiere, fără un criteriu met Desigur, documentarea nu îrer. mmâ arumtriarea arbitra- T t a unui materia! cognitiv ărTordc-nat, în afara oricărui petarip-iu direcțional. Este nevoia de o asimilare selec- f- rizt iros orientată spre :<:■ antele si ‘aturile esen- țiale, csre-’erîstice, ale unei anumite probleme. Documen- tarM pre»ipune. pe lingă se- Jectie. reo.-gsnizarea, restru-c- f. rarea bogăției și diversită- ții fapt» r. :n asa fel incit ferremenul sâ fre perceput si ’r.tetes la unitatea sa. Se rere zr>- ca materiaiu! dc- un ceacna Leșătur» «ceas» c-oci^ortâ ăcua aspe. te — unui —■ xaignc n părere prof. HARALAMB — este ome.eeiii. ir.tr.xz rmrer.tsr să fre prelucrat Kr.fr-m tmer prl n-rit ii psiho- pedațoczr. in a?a fel incit în procesul irxnsrmrenl cu- caetmțeicr să se realizeze în cvndriu .e nu numai as- pectul :nfr —r.r.v. dar si cel farautiv D..- montarea răm.i- ne un act pasiv, de pură în- ■■(ninare, dBM aniKorul nu încearcA să-si contureze, să-Și d?f:n-asc* proprtă-l pă- rere t>e exemplu, Ia litera- tură, despre unele probleme cum ar fi simbolismul, sămă- nătorismul, poporanismul, materialul documentar oferă o mulțime de opinii, de- seori contradictorii, pe care profesorul trebuie să le se- lecteze, sâ le claseze și să le interpreteze el însuși. Adevă- rata. fecunda, eficienta docu- mentare implică reacție, jude- care, apreciere, negare sau confirmare. Deci, documenta- rea trebuie să devină o asi- milare creatoare. In acest caz profesorul nu va rămine un simplu înregistrator de opinii, ci va fi un individ care își formează propria opinie fil- trînd cele citite. Dar documentarea științifică Implică existența sursei de documentare. Aici întîmpinăm greutăți. A vorbi în fața ele- vilor despre Lucian Blaga, de pildă, presupune pentru pro- fesori necesitatea unei ample și multilaterale informări în domeniul respectiv. Or, biblio- tecile noastre dispun de foar- te puțin material în acest do- meniu. Rareori se găsește, bunăoară, teatrul lui Blaga. încheind aceste rînduri, aș vrea să adaug o propunere. Cred că ar fi foarte util dacă inspectoratele școlare ar or- ganiza din cînd în cînd unele dezbateri pe marginea pro- blemelor pe care le ridică do- cumentarea științifică. Profe- sorii ar putea să pună astfel in atenția forurilor de orga- nizare ?i îndrumare a învă+ă- mintului, precum și a celor competente să le facilizeze accesul la diferite surse docu- mentare, problemele pe care le ridică această sferă de pre- ocupări și, totodată, să efec- tueze un schimb fructuos de idei in ceea ce privește moda- litățile documentării. Prof, G. ILIE Sibiu c e ciz-uor pnm.’z Asuei Moi ire râturile colaborare * efetf^ă in*-ne corecuveie oe coc durere &.e coaaucâxorjA cen amiezilâp- Iar Lnump*ăn de acest alocuri, Inspectcratul șiar ai munici- București, ca șj inspec- mra pe p.an tmanc;ar a dtorva ii „Dr. Petru Groza- asigură iiăâ. In lumina acestor mâ- prin aparatul său adminis- -cor.taoii gestiunea propr.e și a trei țcoj generale din apro- p linie n tar i. noi o cărei sarcină su- necesitate o ir.țe.egem insa ț; ne străduim s-o ducem ia bun siirșit — ne spune praf. TEODOR BURCESCU, direc- torul liceului. Fenu-u mine personal. vizarea actelor contabiie pentru patru școli in loc de una singură înseamnă un consum suplimentar de timp răpit activității ue îndru- mare și control a activității in- strueuv-educative. De aceea, por- nind de la o experiență din tre- cut, bună după părerea mea, aș propune ca la școlile cu aseme- nea gestiuni mai ample să se pre- vadă posibilitatea delegării tuturor sarcinilor administrativ-contabile unui director adjunct Și încă o observație, în legătură cu materialele de inventar (mobi- lier și material didactic). Acesta vine nominalizat direct pe școli de la inspectoratul școlar și, în ma- rea majoritate a cazurilor, este ridicat fără a ceului resc și de delegatul fiecărei școli mai trece prin magazia li- nostru. Este un lucru fi- bun. Dar formele contabile nu urmează aceeași cale. Materia- lul, deși neintrat în magazia noas- tră, se contabilizează totuși mai întîi centralizat, apoi defalcat pe fiecare școală, se emit bonuri cu număr de înregistrare etc. In total se utilizează 16 rînduri de fișe pentru înregistrarea riale care n-au intrat fectiv în inventar. Cred că se impun privință simplificările toare’L unor mate- niciodată e- în această corespunză- Creșterea răspunderilor pe care le au conducerile școlilor, cores- punzător dezvoltării învățămîntu- lui și țiilor ție și ment tenței creșterii atribuțiilor institu- școlare ca focare de educa- cultură a primit un comple- necesar în lărgirea compe- acestor organe de conduce- re. Rezultatele unui prim trimes- tru de aplicare a noilor măsuri au confirmat oportunitatea lor. Con- turînd modalitățile concrete de a- plicare a măsurilor respective, ex- periența acumulată în această scur- tă perioadă a arătat și unele di- recții de urmat pentru perfecțio- narea acțiunilor pe această linie. A „încorsetați de instrucțiuni" Arene ța „încorsetați de in- stguctuuu". pubUcaU la ..Ga- zeta invățămintuiui" din 6 de- cembrie b.c„ abtrdeaza cîteva preb'.eme importante, care preocupă pe toți diriginții. Mă voi opri aici doar la cîteva as-^c’.e. De la început aș vrea să jvblinicz că nu sînt împotri- va unor indicații orientative, de principiu, pe care le soco- tesc necesare, dar cred că tre- buie să se renunțe la exage- rările formaliste, birocratice și socotesc că, fără a consti- tui exclusiv cauza neajunsu- rilor care se manifestă încă in munca diriginților, tendința care există adesea de a „dă- dăci" această muncă împinge, pînă la urmă, la comoditate, la renunțarea de a se între- prinde eforturi creatoare. în organizarea și planifica- rea muncii unor diriginți se constata încă, după cum știm cu toții, tendințe de șabloniza- re, de copiere „ad litteram" a programei muncii educative, în așa fel îneît planurile la clase diverse, cu realități di- verse, devin copii în mai mul- te exemplare ale unuia și ace- luiași model, fără a purta am- prenta specificului, atît de ne- cesară realizării unei bune activități educative. De fiecare dată planificările rigide s-au dovedit neeficiente în munca educativă. Este ne- voie neapărat ca planurile orelor de dirigenție să țină seama de viața reală a clasei. de problemele neprevăzute care se ivesc în cadrul ei și care, dacă rămîn nerezolvate, pot avea efecte dăunătoare. Problemele acestea apar me- reu și ele îmbracă forme ex- trem de variate, după varie- tatea tipologiei umane și a caracterelor pe care dirigin- tele le modelează. De ce să încorsetăm posibilitățile lui și să nu-i creăm condițiile pen- tru o activitate elastică, cu eficiență maximă și imedia- tă 7 Avem programa elabora- tă de Ministerul Învătămîntu- lui, care ne servește drept ghid. în condițiile unei munci care ține seama de realități aplicarea ei s-ar realiza în mod creator, ar da rezultate mai bune. Munca desfășurată de diri- ginte cere responsabilitate personală, care presupune cla- ritate în concepție, opinie și argumentare proprie, forță înnoitoare, putere de adapta- re la neprevăzut, toate du- blate de o deosebită sensibili- tate. Mănunchi de însușiri care nu se pot realiza decît dacă se renunță la balastul greoi al formalismului, dacă profesorul diriginte nu este un simplu executant, ci un om a cărui activitate este ca- racterizată prin inițiativă și creație. Prof. RODICA BOȚOMAN director adjunct la Liceul nr. 25 — București Atmosferă de studiu PAGINA 3 ] I.......... .LIMBA și literatură V INFORMARE • DOCUMENTARE Preocupări actuale în cercetarea istorică Serviciul cercetării pedagogi- Trecutul țării noastre a devenit. Îndeosebi în ultimii ani, un vast șantier abordat cu competență și îndrăzneală. Petele albe ale isto- riei patriei tind să dispară și în locul lor valoroase lucrări aduc mereu noi și prețioase lumini prin care istoria României, în ansam- blul ei, poate fi mai temeinic în- țeleasă și totodată încadrată în marele flux al istoriei universale. Domenii pînă nu de mult neabor- date sau insuficient cunoscute sînt astăzi dezvăluite cunoașterii prin străduința și rezultatele pozitive ale unor cercetări. Desigur că ceea ce s-a realizat este foarte mult, dar în egală măsură trebuie arătat că istoriografia noastră are în față sarcini deosebit de grele și că, printr-o activitate neîntreruptă și judicios planificată, prin eforturi susținute și bine dozate, Istoricii români trebuie să continue să ri- sipească ceața care învăluie încă anumite aspecte ale trecutului și totodată trebuie să depună strădu- ințe neîntrerupte pentru încadra- rea mai temeinică a fenomenului istoric românesc în fenomenul is- toric universal și pentru afirma- rea realizărilor istoriografiei noas- tre în domeniul istoriei generale. Cercetările istorice s-au înteme- iat și se întemeiază pe o perma- nentă îmbogățire a fondului de izvoare. Creșterea în număr și în varietate a surselor asigură abor- darea complexă și multilaterală • fenomenelor istorice. A fost dată întreaga atenție, în primul rînd, publicării de documente, editîn- du-se o amplă colecție a documen- telor privind istoria medie a Ro- mâniei, întregită pentru perioada destrămării feudalismului și pen- tru perioada modernă prin colec- ții tematice de documente privind problema agrară, fiscalitatea, miș- carea revoluționară din 1821, re- voluția din 1848. Unirea Principa- telor, războiul pentru cucerirea independenței, răscoalele din 1888 și 1907 etc. Merită de asemenea să fie semnalată editarea seriei noi a colecției de documente ex- terne Hurmuzaki referitoare la is- toria României, din care au apă- rut pînă în prezent trei volume. O altă preocupare în domeniul editării izvoarelor a fost tipărirea în ediții critice a cronicelor țări- lor române, ca și a unor izvoare narative externe cu un bogat con- ținut referitor la aceste țări. De curînd acestor izvoare li s-a mal adăugat primul volum din seria celor zece pregătite de Institutul de Istorie „N. Iorga“ al Academiei, volume care cuprind prețioasele relatări referitoare la țările româ- ne ale călătorilor străini. Tot între izvoarele istorice trebuie mențio- nată editarea literaturii istorice juridice, care aruncă lumini asu- pra evoluției regimului instituțio- nal și a vieții economico-sociale. Publicarea de izvoare continuă, pornindu-^e de la premisa că orice nouă sursă istorică cunoscută și utilizată de istorici poate contribui la adîncirea interpretării, la cu- noașterea mai temeinică a trecu- tului. Istoricii sînt departe însă de a se mărgini la laborioasele editări critice de izvoare. Rezultatele mi- nuțioasei lor cercetări s-au tradus într-un număr important de mo- nografii, ca și In sute de lucrări șl articole. S-a studiat cu strădu- ință istoria economică și socială, dar și cea politică și militară, după cum n-a fost neglijat nici impor- tantul sector al problematicii cul- turale. Lucrări de mai mare an- vergură au fost consacrate proble- mei formării poporului român, ma- rilor momente ale istoriei medii a României — prilej de a se analiza în lucrări de anvergură răscoala din 1437 și războiul țărănesc din 1514 și de a se prezenta figuri ilustre ale conducătorilor poporu- lui român din această frâmîntată perioadă fîoan de Hunedoara. Ște- fan cel Mare. loan Vodă cel Vi- teaz etc.). Istoria medie • fost a- bordată multilateral, realizîndu-se lucrări tn care s-a încercat să se surprindă în ansamblu trăsăturile societății feudale de pe teritoriul românesc. Este de remarcat stră- duința necontenită pentru o cît mai temeinică cercetare a facto- rilor economico-soci aii. O deosebită atenție a fost dată, mal ales în ultimii ani, secolului al XVIII-lea și perioadei de destrămare a orin- duirii feudale. Procesul de formare a statului român modern s-a bucurat de în- tregul interes al Istoricilor, care i-au cercetat In evoluția sa. din ultima parte a secolului al XVIII- lea, odată cu formarea națiunii moderne române și a conștiinței naționale și pînă în 1918, moment de desăvîrșire a procesului de for- mare a statului național român, căruia 1 s-a consacrat recent o serie de lucrări. Răscoala din 1784, cunoscutul „Supplex Libellus Va- lachorum", mișcarea revoluționară din 1821, revoluția din 1848—1849, Unirea din 1859 și cucerirea Inde- pendenței tn 1877 au constituit o- biective importante de cercetare, cu rezultate neîndoios remarcabi- le. O mențiune specială trebuie dată lucrărilor din domeniul is- toriei mișcării muncitorești și so- cialiste din România, urmărită cu minuțiozitate îndeosebi de cercetă- torii din cadrul Institutului de studii soci al-poli ti ce și istorice de pe lingă C.C. al P.CJL Istoriei contemporane 1 s-a dat Întreaga atenție, acordindu-se un legitim interes luptei comuniștilor și acțiunilor forțelor înaintate. Totodată, s-a studiat istoria eco- nomică a perioadei, după cum ■ fost cercetată istoria politică și is- toria diplomatică. Procesul de con- stituire a României socialiste a fost, de asemenea, în centrul aten- ției specialiștilor tn istoria con- temporană, ei fiind studiat multi- lateral. Eforturile istoricilor s-au mate- rializat tn lucrări de sinteză pri- mite de public cu un legitim inte- res. Dintre acestea se detașează prin importantă cele patru volume apărute pînă acum ale Isteriei Re- mâniti, in care se prezintă istoria patriei pînă tn 1878. Alte sinteze au fost consacrate istoriei litera- turii române, istoriei artei, Istoriei teatrului etc Istoriografia noastră a realiza? importante cuceriri, dar timpul cercetării continuă să se întindă vast In fața specialiștilor. In fie- care lună noi lucrări văd lumina tiparului și posibilitățile de in- formare asupra trecutului patriei devin mal mari. Cercetările sînt întreprinsa îndeosebi în cadrul in- stitutelor de cercetări ale Acade- miei și al Institutului de studii social-politice și istorice de pe lingă C.C. al P.C.R. O deosebită și legitimă atenție continuă să fie dată problematicii economico-so- dale, întrucît temeinica ei cerce- tare poate contribui în măsura cea mai mare la cunoașterea mai pro- fundă a istoriei României în an- samblul ei. între problemele care sînt în studiu în această privință pot fi amintite organizarea fiscală în Evul Mediu, istoria prețurilor, structura economică a marilor do- menii, comerțul țărilor române în secolul al XlX-lea, tocmelile agri- cole la sfîrșitul secolului XIX și începutul secolului XX etc. Se acordă atenție, în continuare, in- stituțiilor statului și dreptului, ca și problemelor organizării admi- nistrative în perioada feudală șl In aceea a destrămării ei. Merită să fie amintite și cercetările din domeniul istoriei politice, centrate mai ales asupra perioadei moder- ne și contemporane, prin care se urmărește cunoașterea mai temei- nică a premiselor și istoriei mari- lor etape de constituire ale Româ- niei moderne și contemporane. Trebuie arătat că o importanță marcată este dată problemelor de cultură, cercetîndu-se, între altele, prezențele românești în afară de hotare în epoca feudală, cultura orășenească feudală, tiparul româ- nesc în secolul XVI, ori dezvolta- rea culturii naționale în perioada formării statului național român, în sfirșit, trebuie semnalat faptul că se depun necontenite străduin- țe pentru dezvoltarea cercetării în U* grup de elevi studiind cu interes documente ale istoriei patriei domeniul istoriei generale, studiin- du-se îndeosebi istoria relațiilor poporului român cu diferite po- poare, dar căutîndu-se, totodată, să se abordeze și o tematică mai generală, cum ar fi istoria cuma- nilor ori politica orientală a Ve- neției. Problematica complexă a Istoriei României este supusă unei stu- dieri minuțioase și rezultatele a- cesteia sînt concretizate în lucrări de un neîndoielnic și crescînd in- teres. Apropiata apariție a unei ample monografii consacrată anu- lui revoluționat 1821 obligă ca în viitorul apropiat să se ajungă la elaborarea unor lucrări similare referitoare Ia celelalte momente de vîrf ale istoriei României din se- colul XIX, după cum trebuie con- tinuată temeinic studierea perioa- dei feudale. Pregătirea unui dic- ționar al instituțiilor românești se înscrie, de asemenea, printre vii- toarele realizări de seamă ale is- toriografiei noastre, dar această lucrare trebuie să fie întregită în viitor printr-un dicționar de per- soane și altul de localități. în sfîr- șit, continuarea și încheierea pu- blicării sintezei Istoria Românie! este neapărat necesară pentru a se putea asigura o Jargă informare a intelectualilor de toate catego- riile în domeniile variate ale isto- riei patriei. DAN BERINDEI secretar științific al Institutului de istorie „N. lorga" al Academiei ce din Geneva Apărut recent, volumul XVII al culegerii „Limbă și litera- tură", editată de Societatea de științe filologice, cuprinde mate- riale interesante pentru profeso- rii de specialitate. Volumul se deschide cu o sultă de studii închinate aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Mi- hail Kogălniceanu. Menționăm, printre acestea, „Baza folclorică a artei literare a lui Mihail Ko- gălniceanu", de Dan Simonescu, „Mihail Kogălniceanu, călător peste hotare*, de Emil Boldan, „Un capitol din existența zbu- ciumată a unei publicații unio- niste : „Steaua Dunării" de Pani Cornea, „M. Kogălniceanu în do- cumentele mînăstirilor Neamț șl Secu*, de Traian Cantemir. La rubrica „Teorie, critică și Istorie literară" sînt publicate, printre altele, materialele „Con- tribuții la biografia lui Gh. Lazăr*, Dnpâ cam ae știe, ta Kt»- tia există o tradiție Indeloa- șată ta domeniul cercetări pedagogice. Este cunoscută, de exemplu, activitatea des- fășurată pe acest tării» de Robert Dottrena, creatorul Laboratorului de pedagogia experimentală al Institutului de științe pedagogice din Ge- neva. In preient, această tradiție este continuată în- deosebi de Serviciul cerce- tării pedagogice din Geneva, care, tneepînd din 195*. re- prezintă principala Instituția elvețiană de cercetare peda- gogică. in planurile actual» ala Serviciului cercetării peda- gogice din Geneva alnt cu- prinse attt lucrări cerute de Departamentul Instrucțiunii Publice, cît al lucrări prop»- ae de cercetători. Un Im important printre cercetările efectuate tn ultimul timp 11 ocupă acelea referitoare te creșterea eficacității pre- gătirii elevilor din clasele mici. An fost întreprinse astfel studii asupra ortogra- fiei spontane a elevilor, ea șl • serie de cercetări pri- vind îmbunătățirea învăță- mintalul matematicii. Prin- tre acestea se numără expe- rimentarea unor noi progra- me de matematică pentru copiii In virată de S * C ani și de 7 ani, a unor materia- le didactice menite să stimu- leze gindirea matematică a elevilor din clasele I șl a n-a, a unor modalități spe- ciale de învățare a tablei În- mulțirii etc. De asemenea, ■e verifică ampla, In reali- pilot, noile programe da ta- vălămint pentru matematică șl limba franeexă elaborat» de ■■ esleetiv de textil» tari al claselor I - IV. Pe Ungă Serviciul cercetă- rii pedagogles dl» Geaeva funcționează n eestru do cercetări psih s-pedagogice, artnd misiuaea de a stadia problemele -dclsloi șes Iar de orintare', ear» eapriads pe toți elevii dia oltimR S ul de școlaritate ebligats- rie. Central ae preseapă do problema orientării oeolaro și profesionale a elevilor, ea șl de latrodaeerea unor aoe- tode de predare eare, axiga- riad • bui instruire, ol permită Io același timp aata- euaeașterea elevilor si cu- noașterea lor de titre pro- fesori. Numărul 8. pe lunile noiem- brie-decembrie 1968 al revistei NATURA cuprinde, în cea mai mare parte a sa, articole închi- nate savantului Emil Racoviță, cu prilejul împlinirii unui veac de la naștere. Consemnăm astfel articolele „Viața șl personalita- tea Iul Em. Racoviță", de Em. Pop, „Expediția corăbiei «Belgica» și rezultatele ei științifice*, de Val Pușcăria, „Opera zoologică a lui Em. Racoviță*, de R. Co- dreano, Ecologia șl sistematica INSTITUTUL DE ȘTIINȚE PEDAGOGII ANUNȚĂ: scoaterea la concurs a următoarelor posturi 1 șef de secție — pedagogie-psihologie — Filiala C 1 șef de Sector — pedagogie-psihologie — Sectorul tare școlară și profesională* Filiala Cluj. I cercetător științific principal filozofie — Sectoru tele filozofice ale pedagogiei*. 1 cercetător științific — economie sau pedagogie - torul „Eficiența social-eeonomieă a învățămintului*. 1 cercetător științific — pedagogie sau filozofie — Si „Educația în procesul de învățămînt". 1 cercetător științific principal — pedagogie sau fii Sectorul „Activități pionierești*. Cererile de înscriere la concurs se primesc la Inst de științe pedagogice din București, str. Sf. Apostoli, r Serviciul personal Telefon 14.84.68, pînă la data de bruarie 1969, însoțite de actele prevăzute de Regulam privind recrutarea, promovarea și atestarea cadrelor de cetare științifică din unitățile de cercetare din R.S.R. blicat extras din Buletinul Oficial, Partea a IlI-a nr. < 8 Ianuarie 1968. Concursul se va ține la sediul institutului din Buct tn ziua de 11 februarie 1969, orele 8,00 dimineața. ANUNȚ Cooperativa „DESERVIREA" din București e cută prin personalul său de specialitate, la dornici oamenilor de știință și artă, academicieni, scriit cercetători, artiști, profesori efc., lucrări de dact grafie in limbile: română, franceză, engleză, g Informații la telefon 14.16.83. de A. Csetri șl I. D Goga și revista «Luce lumina unor docum A. Vasiliu. „Aspecte blagiene", de Mădălin oca. Sorin Stati, I. Gb nia Simian semnează, „Limbă și stil", studii tegoria sintactică a ților obligatorii și re pre localizarea tex după criterii lingvist numele de persoană tori. Semnalăm d> studiul de folclor al intitulat „Circulați? prin Țările Român de metodică „Sen- fice din punct de ? tic și didatic", de G Volumul cuprind texte și documer nică. evoluționistă in opera zoologică a lui Em. Racoviță", de V. Gh. Radu, „Em. Racoviță creator al biospeologiei moderne* de Tr. Orghidan, „Concepția evoluțio- nistă a Iul Em. Racoviță", de Gh. Racoviță și „Em. Racoviță și problemele învățămîn♦'•,,•, «< cul- turii", de P. Jitariu și < în continuare se p și recenzii, precum activitatea Societății biologice. B I B E I O T E O A „Desăvîrșirea unificării statului național Român — Unirea Transilvaniei cu vechea Românie" Editura Academiei a pu- blicat, cu ocazia semicen- tenarului unirii Transilva- niei cu România, volumul masiv, de 500 pagini, „De- săvîrșirea unificării statu- lui național român — Uni- rea Transilvaniei cu ve- chea Românie", apărut în cadrul meritoriei colecții „Bibliotheca historlca Ro- maniae“. Cei unsprezece autori al lucrării (Miron Canstanti- nescu, Ștefan Paseri, L. Bănyai, V. Curticăpeanu, L Gheorghlu, C. GSllner, L Kovăcs, C, Nuțu, L O- prea, V. Popeangă. AL Por- țeanu) au elaborat diferitele capitole ale cărții, sub re- dacția generală a profesori- lor universitari Miron Con- stantinescu și Șt Pascu. De la început trebuie re- marcat că autorii s-au ba- zat pe o vastă documenta- ție, că au investigat sur- se noi de informație — ca cele ale Arhivelor de la Viena sau ale arhivei lui V. Goldiș — și au realizat o interpretare durabilă unitară și științifică a epo- calului eveniment de acum 50 de ani. Cu o structură și o compoziție unitare, lu- crarea tinde spre polari- zarea tuturor eforturilor de informare șl argumen- tare la o idee centrală — și anume aceea că unirea Transilvaniei cu România „apare în toată măreția sa de desăvîrșire a unui pro- ces profund și milenar". în paginile volumului se ur- măresc pas cu pas compo- nentele acestui proces. Cartea începe prin a a- naliza ideea, tendințele șî lupta pentru făurirea sta- tului național unitar ro- mân. în acest prim capitol Șt. Pascu face o incursiune în istoria poporului român de pe ambele versante car- patine, spre a scoate în e- vidență prezența conștiin- ței de sine a românilor în întregul ev mediu, trans- formarea acesteia în con- știință națională și impli- cit lupta poporului român pentru unitatea sa politică. Capitolul următor, aparți- nînd aceluiași autor, se o- cupă de mișcarea memo- randistă și de ecourile ei. Cel de al treilea capitol (C. Nuțu), tratează perioa- da 1905—1918, aducînd da- te informaționale noi. Ca- pitolele rv, v, vi (i. Gheorghiu și C. Nuțu) se referă la acțiunile pentru unire desfășurate în vechiul regat înainte de in- trarea României în primul război mondial, de activi- tatea remarcabilă în a- ceastă direcție a români- lor transilvăneni și regă- țeni desfășurată peste ho- tare, în Franța, Rusia, S.U.A., Anglia, Italia, ca și de condițiile internaționale în care s-a desfășurat miș- carea pentru unirea Tran- silvaniei cu România. Ca- pitolul al VU-lea (V. Po- peangă și I. Kovâcs) pune în lumină lupta organiza- tă a țărănimii transilvane pentru unire, capitolul al VlII-Iea (Al. Porțeanu) dă o privire de ansamblu a mișcării muncitorești și so- cialiste din Transilvania în sprijinul unirii, iar capi- tolul al IX-lea se ocupă de rolul jucat tn această luptă de așezămintele cul- turale transilvane și din vechiul regat. Capitolul X, elaborat de Miron Constantinescu, re- prezintă partea centraJă a studiului. El explică pre- ludiul prăbușirii Austro- Ungariei, rolul Consiliului Național Român Central, al socialiștilor și al diver- șilor oameni politici ro- mâni, maghiari și germani în actul unirii. Ultimul capitol (L. Bâ- nyai și C. Gbllner) contu- rează poziția naționalități- lor din Transilvania față de unire. După cum se vede, lu- crarea marchează toate e- tapele și momentele mai importante ale luptei pen- tru desăvîrșirea unificării statului național român. Ea dă o imagine amplă, com- plexă și adevărată a aces- tui măreț act. Materialul ilustrativ are în totalitate valoare de document isto- ric și o bună parte din el este inedit. Un indice de nume și materie, bine al- cătuit, completează reper- torial volumul. La o e- ventuală viitoare ediție cartea ar trebui însă să aibă fie o bibliografie ge- nerală, fie bibliografii la sfîrșitul fiecărui capitol, notele de subsol nefiind suficiente :a aparatură cri- tică la un 'studiu de talia acestuia. Credem de ase- menea că scurte rezumate în limbi de circulație uni- versală la sfîrșitul capito- lelor sau traducerea inte- grală a volumului Intr-o limbă accesibilă străinătă- ții ar aduce un real ser- viciu cauzei nobile în slujba căreia s-a pus a- ceastă carte. DINU MOROIANU „Studii de stil și limbă literară" Volumul „Studii de stil și limbă literară* de AL Bojin se înscrie printre lu- crările cele mai recente care se adresează profeso- rilor de literatură română. Bazîndu-se pe un bogat material ilustrativ, cerce- tînd problemele într-o vi- ziune modernă și făcînd adeseori apel și la manu- scrise, autorul scrutează fe- nomenul artistic, imaginea artistică, relevînd aspecte noi tn creația lui T. Arghezi, Camil Petrescu, G. Coșbuc, Al. Vlahuță. Volumul se deschide cu un studiu consacrat lui T. Arghezi. Un prim capitol înfățișează, evolutiv, opinii- le poetului despre arta lite- rară, oferind o cale de în- țeleger» a personalității acestei mare scriitor, a particularităților sale ar- tistice. Distingînd funcții- le estetice ale unor proce- dee ca deplasările topice, construcția paratactică, construcția polisindetică, anafora, autorul sesizează caracterul novator al artei argheziene bogăția mijloa- celor de expresie utilizate de poet în materializarea intențiilor lui artistice. Ce- lui de al doilea scriitor analizat în volum, O. Goga, autorul Ii închină un studiu de 83 de pagini. Notabil este, îndeosebi, primul ca- pitol, intitulat „Elementele lexicale eminesciene în po- ezia lui Goga". In studiul consacrat lui Camil Petres- cu, autorul volumului, dis- punînd și de manuscrisele scriitorului, pe care le fo- losește din plin, pătrunde în procesul creației acestu- ia, relevînd rolul estetic al monologului interior, al ar- tei de portretist și peisa- gist a scriitorului. G. Coș- buc este de asemenea pre- zentat în cîteva din aspec- tele esențiale ale artei sale literare. Fundamental apa- re, în finalul volumului, amplul studiu consacrat lui Al. Vlahuță. Comentînd, inițial, părerile scriitorului despre arta literară. Al. Bojin abordează în continu- are, multilateral și adîn- cit, procesul de creație al acestui scriitor, urmărind în detaliu variantele poe- ziilor, de la întîia lor pu- blicare pînă la ultima edi- ție îngrijită de poet în 1913 și relevînd valoarea stilis- tică a intervențiilor în di- verse ediții. Lucrarea lui AI. Bojin umple un gol resimțit de altfel nu numai în cadrul învățămintului, ci și, în ge- neral, în cercetarea litera- ră. I. G. REDACȚIA Si ADMINISTRAȚIA : București. Plate Setatei! nr. 1. Telefon 17.60.20 Abonamentele se fae la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzor!! din unitățile de tnvSWmlnt Trânti > ComHwb' Poligrafic Casa Setatei!