Lucrările Sesiunii
Marii Adunări
Naționale
RITMURI ÎNALTE
DE DEZVOLTARE
Intre 26—29 decembrie a.c.
s-au desfășurat la Palatul
Marii Adunări Naționale lu-
crările celei de-a Vl-a Sesiuni
a Marii Adunări Naționale a
Republicii Socialiste România
f— in cea de-a V-a legislatură
a sa.
La lucrări au participat
,earășii Nicolae Ceaușescu,
Chivu Stoica, Ion Gheor-
ghe Maurer, Gheorghe Apos-
tol, Alexandru Birlădeanu,
Emil Bodnaraș. Alexandru
Drăghici, Paul Niculescu-Mi-
zii, Ilie Verdeț, Maxim Ber-
ghianu, Petre Borilă, Con-
stantin Drăgan, Alexandru
Moghioroș, Gheorghe Rădu-
lescu, Leonte Răutu, Vasile
Vilcu, membrii Consiliului de
Stat, numeroși invitați —
membri ai C.C. al P.C.R., ai
guvernului, conducători de in-
stituții centrale și organizații
obștești, oameni de știință și
cultură, generali și ofițeri su-
periori, reprezentanți ai oa-
menilor muncii din întreprin-
deri și instituții bucureștene,
ziariști români și corespon-
denți ai presei străine. Au
fost prezenți șefii misiunilor
diplomatice acreditați în țara
noastră.
Deputății au votat în una-
nimitate ordinea de zi, care
a cuprins :
1.	Verificarea legalității a-
legerii deputaților în locurile
vacante din circumscripțiile
electorale nr. 15 Ocna Șuga-
tag, regiunea Maramureș,
nr. 10 Tei, orașul București,
mr. 1 Oradea-Nord, regiunea
Crișana.
2.	Proiectul de lege pentru
doptarea Planului de Stat al
economiei naționale pe anul
1967.
3.	Proiectul de lege pentru
adoptarea Bugetului de Stat pe
anul 1967.
4.	Proiectul de lege privind
pensiile de asigurări sociale
de stat și pensia suplimen-
tară.
5.	Proiectul de lege cu pri-
vire la alegerea deputaților în
Marea Adunare Națională și
în sfaturile populare.
6.	Proiectele de lege pentru
aprobarea decretelor cu pu-
tere de lege emise de către
Consiliul de Stat de la ultima
sesiune a Marii Adunări Na-
ționale.
7.	Modificări în componența
unor comisii permanente ale
Marii Adunări Naționale.
Deputatul Maxim Berghia-
nu, președintele Comitetului de
Stat al Planificării, a prezen-
tat expunerea la proiectul de
lege pentru adoptarea Planu-
lui de Stat al economiei na-
ționale pe anul 1967. In con-
tinuare, deputatul Aurel Vi-
joli, ministrul finanțelor, a
prezentat expunerea la pro-
iectul de lege pentru adopta-
rea Bugetului de Stat pe anul
1967. Deputatul Manea Mă-
nescu, președintele Comisiei
economico-financiare, a pre-
zentat raportul acestei comisii
cu privire la proiectele de
lege pentru adoptarea Planu-
lui și Bugetului de Stat pe anul
1967.
A avut loc apoi discuția ge-
nerală asupra celor două pro-
iecte de lege. După încheie-
rea discuției generale, cele
două proiecte de lege au fost
discutate, fiecare în parte, pe
articole și supuse apoi în în-
tregime votului secret. Marea
Adunare Națională a aprobat
legea pentru adoptarea Planu-
lui de Stat al economiei na-
ționale pe anul 1967, precum
și legea pentru adoptarea Bu-
getului de Stat al Republicii
Socialiste România pe anul
1967.
Din însărcinarea Consiliului
de Miniștri, deputatul Petre
Blajovici, vicepreședinte al
Consiliului de Miniștri, a pre-
zentat expunerea la proiectul
de lege privind pensiile de asi-
gurări sociale de stat și pensia
suplimentară. Deputatul Ște-
fan Milcu, președintele Co-
misiei pentru sănătate, preve-
deri și asigurări sociale, a pre-
zentat raportul comun al aces-
tei comisii, al Comisiei econo-
mico-financiare și al Comisiei
juridice cu privire la proiectul
de lege supus dezbaterii. A
avut loc apoi discuția generală
asupra proiectului de lege.
(Continuare in pag. a 4-a)
A devenit o tradiție tn viața po-
porului român ca la sfîrțitul fie-
cărui an să se încheie bilanțul rea-
lizărilor obținute și să se consem-
neze perspectivele de viitor ale
dezvoltării țării pe calea socialis-
mului și progresului. Sub condu-
cerea încercată a partidului comu-
niștilor, poporul nostru a izbutit
prin muncă și luptă asiduă să facă
din România o țară prosperă din
punct de vedere economic, social-
politic și cultural.
Socialismul dă roade bogate pe
pămîntul patriei. Construcția in-
dustrială, amplu desfășurată în
primul an al cincinalului, a îmbo-
gățit țara cu numeroase obiective
și instalații noi, realizate la nivelul
tehnicii moderne, a determinat
creșterea în ritm susținut a forțelor
de producție, dezvoltarea viguroasă
și multilaterală a întregii economii
naționale. In România anului 19«6,
în întreaga economie s-a menținut
un ritm susținut de sporire a pro-
ducției materiale, au continuat
transformările în structura produc-
ției și creșterea numerică și calita-
tivă a forței de muncă, s-a ridicat
productivitatea muncii sociale. Ni-
velul realizării producției indus-
triei planificate a depășit cu aproa-
pe 2 la sută prevederile din planul
cincinal și s-a realizat un ritm a-
nual de creștere de 11,5 la sută.
Esențial este că 38 la sută din de-
pășirea cu peste 3 miliarde lei a
planului se obține la energia elec-
trică, în metalurgie, în construcția
de mașini și industria chimică, a-
dică în ramuri hotărîtoare ale eco-
nomiei naționale. Primul an al cin-
cinalului a marcat noi realizări în
promovarea susținută a tehnicii
înaintate, în perfecționarea orga-
nizării întreprinderilor, preocupări
de prim ordin ale partidului și gu-
vernului, S-a întărit continuu rolul
industriei ca sector conducător în
economie, a sporit capacitatea sa
de a contribui în măsură din ce
în ce mai mare Ia înzestrarea pro-
ducției cu mijloacele tehnice nece-
sare dezvoltării viitoare, la valo-
rificarea superioară a resurselor
naturale ale țării, de a răspunde
într-un grad tot mai ridicat cerin-
țelor unei economii moderne.
încheierea cooperativizării agri-
culturii, una din cele mai mari
realizări ale poporului român în
opera de edificare a noii societăți,
a ridicat pe o treaptă nouă, supe-
rioară, alianța muncitorească-țără-
nească, a deschis noi perspective
dezvoltării producției agricole, a
consolidat caracterul unitar al e-
conomiei naționale. A crescut dota-
rea tehnică a agriculturii, s-a lăr-
git mecanizarea muncilor agricole,
A cunoaște țara, pămîntul
pe care trăim, a cunoaște rea-
litatea în mișcare nu este doar
o cerință a dezvoltării firești,
a sporirii inteligenței, bagaju-
lui nostru de cultură, ci și o
condiție pentru formarea sen-
timentelor fundamentale, a
sentimentelor patriotice. Alt-
fel îți iubești țara dacă ai mă-
surat pas cu pas șantiere, u-
zine, munți pitorești, dacă ai
navigat pe ape ca Dunărea și
Marea Neagră, dacă ai partici-
pat la elaborarea primei șarje
de oțel într-o făurărie moder-
nă și ai văzut lansarea celor
mai puternice vase construite

s-a extins aplicarea agrotehnicii
moderne. Producția agricolă a spo-
rit simțitor anul acesta, asigurînd
aprovizionarea populației cu pro-
duse agro-alimentare și a industriei
cu materii prime, precum și fonduri
de rezervă și export. Producția a-
gricolă globală în 1966 este cu 7,2
la sută mai mare decît prevederi-
le planului, iar cantitatea de cerea-
le a atins circa 13,8 milioane tone,
cea mai mare producție din istoria
țării. Realizările însemnate dobtn-
dite de gospodăriile agricole de
stat și de cooperativele agricole de
producție în creșterea producției
cerealiere și animaliere demon-
strează marile rezerve de care dis-
pune agricultura socialistă româ-
nească.
Succesele din economie au stat
la baza progreselor în toate cele-
lalte domenii ale vieții sociale. în
ridicarea nivelului de trai al între-
gului popor. Exprimind sintetic
ritmul intens de creștere a produc-
ției materiale și eficiența acesteia,
venitul național a sporit față de
anul trecut cu circa 7 la sută. Ve-
niturile bănești obținute de popu-
lație s-au mărit în acest an cu
aproape 9 miliarde de lei față de
1965, iar salariul real cu aproxima-
tiv 5,7 la sută. S-au dat în folosin-
ță, din fondurile centralizate ale
statului, peste 50 000 de aparta-
mente. Sumele alocate pentru dez-
voltarea culturii, științei, ocrotirii
sănătății și prevederilor sociale,
sînt, în 1966, cu aproape 2 miliar-
de de lei mai mari.
Școala, pîrghie de bază a revolu-
ției culturale, principal factor de
cultură și civilizație, cunoaște, prin
grija partidului și a statului, o
amplă dezvoltare. Avînd Ia bază
principii științifice moderne, școa-
la creează premise trainice pentru
dezvoltarea armonioasă și multila-
terală a personalității omului noii
societăți, în care se îmbină bogăția
de cunoștințe cu înalte convingeri
și deprinderi morale, interesul sus-
ținut pentru știință și cultură cu
munca creatoare. învățămîntul de
cultură generală a fost permanent
îmbunătățit sub raportul orientă-
rii sale științifice-ideologice și al
legării sale cu viața, cu practica.
Au fost înființate licee de speciali-
tate, care vor asigura economiei
cadre cu pregătire medie, atît de
solicitate de cerințele unei econo-
mii moderne. Corpul profesoral
desfășoară o muncă susținută și
exigentă pentru ca școala să răs-
pundă la un nivel tot mai ridicat
cerințelor pe care le pune etapa
(Continuare in pag. a 4-a)
ÎN PAS CU ȚARA
la Galați, dacă ai privit imen-
sul funicular menit să trans-
porte balastul de pe insula
Banu la țărmul fluviului și ai
asistat la devierea apelor la
Porțile de Fier, dacă ai fost de
față la punerea pietrei de fun-
dament la cel mai mare via-
duct din țară, cel ce străbate
balta Cătușa pentru a uni o-
rașul lui Cuza Vodă și pla-
toul siderurgic, dacă ai văzut
cu ochii cum se retrag apele
Brateșului eliberînd o moșie
fecundă, dacă ai privit cum se
asociază vechilor cetăți me-
dievale — care au apărat a-
cest popor și i-au făcut fala —
Mîine anul se înnoiește
Mîine anul se înnoiește. Ne aș-
teaptă pe toți noi fapte ce se cer
aduse la împlinire. Pornim cu
bucurie la realizarea lor, întemein-
du-ne pe tot • ce s-a realizat pînă
acum.
Nu-i chiar așa de ușor să scrii
despre evenimentele la care parti-
cipi. Nici chiar atunci cînd vrei să
marchezi un final încununat de
succese și să semnalezi jaloanele
înnoirilor ce vin. Misiunea de cro-
nicar al contemporaneității, dacă
nu-i mai grea ca-n vremea lui
Miron Costin, e totuși mult mai
complexă. Faptele se succed cu
copleșitoare rapiditate, iar trans-
formările n-au simplu aspect anual,
ci conținut epocal.
De aceea, ca să-mi fie mai lesne,
am să-mi închipui că mă aflu sus,
între ruinele dacice de la Grădiș-
tea Muncelului — Sarmisegetuza
sau la picioarele podului lui Tra-
ian de la Turnu Severin, în Turnul
Buzduganului din castelul lui lancu
cetățile industriei moderne,
care dau puterea și vlaga a-
cestor timpuri.
In documentele de partid se
arată că trecerea de la o etapă
la alta ne cere să sesizăm fe-
nomene necunoscute încă în
țara noastră. Se arată că pre-
gătirea cadrelor pentru pre-
luarea unui inventar industri-
al de mare tehnicitate nu este
un lucru simplu și că omul
trebuie format, încă din pri-
mii ani de școală, pentru lu-
mea în care va avea de mun-
cit, în care își va desfășura
viața și activitatea. Există o
psihologie a omului modern,
a omului angajat în activități
foarte pretențioase, de mare
precizie, care necesită o bună
cunoaștere a forțelor naturii,
o asimilare continuă a noului,
o acordare a cunoștințelor
vechi la tot ce se face și se
descoperă în țară sau altunde-
va. Mintea trează, capabilă de
asimilări, aptă pentru înțele-
gerea noilor fenomene nu se
realizează fără o instruire sis-
tematică, fără o sedimentare
treptată.
Odinioară se înțelegea prin
TRAIAN FILIP
(Continuare in pag. a 4-a)
DUMITRU ALMAȘ
de Hunedoara, în cetatea Sucevei,
ori lîngă bisericuța lui Ștefan Vodă
de la Borzești.
Din toate aceste locuri și din
multe altele, cu dragi și impre-
sionante vestigii istorice, să ne
închipuim că, rotind privirea în
jur, descifrăm acum, cînd încheiem
cel de-al nouăsprezecelea an al re-
publicii, un succint tablou sinoptic
al patriei noastre.
Am străbătut un an rodnic, ca
un adaos la sporul general al rea-
lizărilor din anii trecuți. Prin
munca devotată și înțelepțește con-
dusă a întregului popor s-a topit
mai mult oțel la Hunedoara, Re-
șița și Galați, s-au făcut mai multe
tractoare la Brașov, s-a inaugurat
hidrocentrala de pe Argeș și cea
de-a douăsprezecea hidrocentrală
de pe Bistrița, din impresionanta
salbă din aval de Stejaru. Produc-
ția agrară s-a bucurat, în anul care
a trecut, de cele mai bogate roade
întîlnite în agricultura țării noas-
tre și, irigate și chimizate, lanurile
gostaturilor și ale cooperativelor a-
gricole de producție dau garanția
unei sporiri continue a cantității de
produse agro-alimentare.
Intrăm în noul an mai bogați,
mai puternici, mai încrezători în
viitorul nostru luminos. Și, acolo
undezi pîine și căldură din bel-
șug, unde-s condiții moderne de
viață, se relevă și premisele cele
mai eficiente pentru progresul ști-
inței, literaturii, artei, pentru dez-
voltarea învățămîntului, pentru ri-
dicarea nivelului cultural al po-
porului, pentru o mai bună edu-
cație a tineretului.
Am construit, în anul încheiat,
numeroase săli de clasă și am
deschis noi instituții de învăță-
mînt în orașele și satele patriei.
Cu mîndrie, cu bucurie care încăl-
zește inimile privim azi copiii pa-
triei. Au mai crescut cu un an în
vîrstă. Le-au sporit, prin străda-
nia noastră, cunoștințele, sînt mai
bine pregătiți pentru muncă, pen-
tru viață. îi înconjoară grija părin-
tească a partidului, care a luat în
anul trecut noi măsuri pline de
înțelepciune pentru îmbunătățirea
creșterii și educării lor. îndrumată
de partid, întreaga muncă a școlii
tinde să răspundă tot mai deplin
cerințelor timpului în care trăim,
ritmurilor înalte pe care le cu-
noaște astăzi viața țării.
Făurim generații de tineri care-șl
lubesc cu înflăcărare patria, care
vor ști să muncească minunat pen-
tru ea, ducînd mai departe înfăp-
tuirile unui trecut valoros, pildui-
tor, și mărețele realizări ale pre-
zentului socialist, ca împreună să
se cimenteze într-un tot organic,
într-un bloc puternic al economiei
și culturii noastre naționale, con-
tribuție de preț la avuția tuturor
popoarelor lumii.
Din ograda Moldoviței, bijuterie
artistică a trecutului, noi, cei care
educăm tineretul în spiritul dra-
gostei de patrie, privim marile con-
strucții industriale și edilitare din
Suceava și le relevăm valoarea în
fața acestui tineret. Din Turnul
Buzduganului, construcția cea mai
înaltă a castelului lui lancu de Hu-
nedoara, măsurăm cu gîndul co-
șurile cu mult mai înalte ale
uzinelor metalurgice și strălucirea
orașului nou, cu armonioasa Iui
arhitectonică, și arătăm elevilor
noștri ce minunat se conjugă tre-
cutul și prezentul într-o indes-
tructibilă realitate, realitatea vre-
mii noastre socialiste. De pe dealul
unde de două mii de ani străjuie
monumentul de la Adam Clisi, azi
noi putem mîngîia cu privirea grî-
nele Dobrogei și ale Bărăganului,
podgoriile Murfatlarului, viile și
hotelurile de la Eforie și Mamaia.
Din Bastionul Croitorilor, acolo
unde, în 1600, a fost martirizat
Baba Novac, unul din căpitanii lui
Mihai Viteazul, admirăm tot ce
am zidit și zidim în Cluj și în
toată Valea Someșului. Din prid-
vorul de la Cozia ne hodinim o
clipă gîndul și inima în priveliș-
tea munților Lotrului; o clipă nu-
mai, pentru că acolo sus, la peste
1 000 de metri altitudine, în anul
care se înnoiește pornim construc-
ția unei noi hidrocentrale, așa după
cum, de lîngă picioarele podului
lui Apolodor, cuprindem cu privi-
rea și cu inima marele efort de
zăgăzuire a Dunării.
Poate fi oare, ceva mai grăitor,
mai convingător, mai bogat în în-
vățăminte, mai izvorîtor de senti-
mente puternice, de dragoste pen-
tru patrie și partid decît școala
concretă a acestor mărețe înfăp-
tuiri ?
Da, mîine anul se înnoiește și,
cu fiecare an, ne înnoim și noi. Prin
efortul și vrednicia întregului po-
por, condus de mîna sigură a par-
tidului, se înnoiește și Republica
noastră.
PROIECTE • PROIECTE
EDITURI
Redacția de pedagogie a Editurii didac-
tice și pedagogice și-a orientat tematica
spre problemele centrale ale pedagogiei
contemporane, cît și spre valorificarea
tradiției atît de bogate a școlii românești.
Se apropie termenul intrării în circuitul
editorial a unui amplu tratat de pedagogie
practică,' la a cărui alcătuire lucrează in-
tens un colectiv de specialiști eminenți din
întreaga țară. Se află într-o fază înaintată
de lucru volumul „Studii de pedagogie
cibernetică și instruire programată", ela-
borat de un colectiv al Institutului de
științe pedagogice, ca și volumul intitulat
„Studii de didactică experimentală". Vor
apărea de asemenea în anul 1967 volumul
III al lucrării „Din istoria pedagogiei
'românești" de I, Pop^scu-Teiușan, Gh. Du-
mitrescu, V. Popeangă și alții, precum și
monografia „Societatea pentru învățătura
poporului român" de M. Ștefan. Vor stîrni
desigur interesul cadrelor didactice lucrări
cum sînt „Cauze ale rămânerii în urmă la
învățătură ; prevenirea și combaterea lor"
de V. Radulian, sau „Organizarea regimului
de viață în familiile cu mai mulți copii"
de Mihai Ghivirigă. Vor apărea cîteva me-
todici de predare a diverselor discipline,
cum este „Metodica predării matematicii
în liceu" de Eugen Rusu. Sînt de asemenea
în proces de elaborare o serie de lucrări
referitoare la cele mai moderne metode
de cercetare pedagogică, la creșterea efi-
cienței educative și instructive a învăță-
mîntului.
Cadrelor didactice le este adresată și o
bună parte a producției Editurii științifice.
Colecția „Mica enciclopedie" va însuma în
1967 lucrări de informare științifică în do-
meniile cele mai variate ale științelor
exacte : „De la structura atomului la reac-
țiile chimice" de prof. Al. Balaban, „Fa-
milia halogenilor" de prof. O. Rabeja,
„Fosforul — un element surprinzător" de
D. Radu și A. Wohl, „Aluminiul — me-
talul secolului XX" de E. Dumitrescu,
„Magnetismul" de M. Rosemberg, „Dia-
loguri despre matematică" de A. Renyi,
„Originea, semnificația și evoluția noțiuni-
lor de bază ale analizei matematice" de
S. Marcus etc. Lucrări de informare știin-
țifică utile cadrelor didactice vor fi și „De
la înmulțire la integrală" și „De la punct
la a patra dimensiune" de Colerus (tradu-
cere din germană), „O planetă numită Pă-
mînt", de George Gamow, și altele.
In colecția „Popoare, culturi, civilizații"
vor apărea „Dacia" de Vasile Pîrvan și
„Hitiții" de M. Riemschneider, care vor
fi urmate de alte lucrări consacrate civi-
lizațiilor vechi.
Un loc important îl vor ocupa lucrările
de valorificare a moștenirii științifice
românești din trecut. Vor apărea mono-
grafii și volume de antologie însoțite de
studii introductive, printre care „Simion
Bărnuțiu" de R. Pantazi, „A.D. Xenopol,
Scrieri Alese", „P. P. Negulescu, Pagini
alese", „Dimitrie Onciul" de A. Sacerdo-
țeanu, „Grigore Ureche" și „Miron Costin"
de Liviu Onu, „S. Mehedinți — Viața și
opera", „C. Brătescu — Opera geografică",
In încheiere, putem menționa apariția în
1967 a unor manuale pentru studiul lim-
bilor germană și italiană, a unui manual
de conversație în limba franceză, a dicțio-
narelor român-francez, român-italian, ger-
man-român și român-german, spaniol-
român și român-spaniol.
INSTITUTUL
DE ȘTIINȚE
PEDAGOGICE
Ultimii ani au cunoscut, după cum se
știe, o accentuată dezvoltare a cercetări-
lor in domeniul pedagogiei. Tot mai mulți
învățători și profesori experimentează căi
noi de realizare a sarcinilor instrucției și
educației, studiază problemele actuale ale
procesului de invățămint. O discuție pe
care am purtat-o recent cu prof. doctor do-
cent Stanciu Stoian, membru corespondent
al Academiei, directorul Institutului de
științe pedagogice, ne-a arătat că tocmai de
la această realitate a pornit și institutul
in planificarea activității sale pe anul
viitor.
Pe primul plan al preocupărilor noastre
— ne-a spus prof. Stanciu Stoian — se
va afla organizarea unor acțiuni menite
să apropie mai mult activitatea Institu-
tului de cercetarea științifică desfășurată
de membrii corpului didactic care lucrează
în mod nemijlocit la catedră. O asemenea
acțiune va fi îndeosebi sesiunea de co-
municări organizată de institut, la care
vor participa și cadrele didactice eviden-
țiate la sesiunile de comunicări ce au avut
loc recent în toate regiunile țării, Ală-
turîndu-ne forțele și capacitățile de cer-
cetare existente în școli, vom putea extinde
și intări mult baza cercetărilor de pedago-
gie asupra problemelor esențiale și de mare
actualitate ale învățămîntului. în mod spe-
cial aceasta ne va permite să conturăm
soluții în domeniul muncii de educare a
tineretului, în care, după cum se știe, stu-
diile s-au desfășurat în ultimul timp pe
planuri multiple—educația în școală, rolul
educativ al organizațiilor U.T.C., conți-
nutul și noile forme ale activității cu pio-
nierii — ca și în domeniul didacticii, pentru
determinarea metodelor de predare în con-
dițiile existenței unei cantități mereu
crescînde de informații.
Se va realiza totodată, în anul viitor, o
mai strînsă legătură a cercetărilor din do-
meniul pedagogiei propriu-zise cu cercetă-
rile din celelalte domenii care vizează edu-
cația tineretului. Astfel, o serie de pro-
bleme ale formării tinerei generații vor fi
abordate în comun, din unghiuri diferite,
de cercetători cu multiple specialități —
pedagogie, psihologie, sociologie, medicină
etc. Strînsă colaborare între acești cerce-
tători, schimbul de păreri și comunicarea
unor rezultate obținute pe parcursul efec-
tuării studiilor constituie un element de o
deosebită forță dinamică.
în funcție de felul cum s-au conturat
cercetările din anul care se încheie, con-
siderăm că în 1967 vom putea face un
serios pas înainte pe linia fundamentării
experimentale și cristalizării punctului de
vedere al pedagogiei românești în dome-
niul învățămîntului programat și, în mod
special, în privința posibilităților acestuia
de a contribui la dezvoltarea gîndirii crea-
toare a elevilor. De altfel, o serie de con-
cluzii la care au ajuns cercetătorii noștri
în acest domeniu vor parveni, prin inter-
mediul publicațiilor pedagogice și al unei
culegeri de studii la cunoștința corpului
profesoral.
Sperăm, de asemenea, că cercetătorii
noștri in domeniul didacticii vor înregistra
realizări în elaborarea unor metodici ale
utilizării mijloacelor tehnice audio-vizuale
moderne în procesul instructiv-educativ.
Toate secțiile și sectoarele institutului,
toți lucrătorii săi, pășesc în noul an cu
hotărirea de a-și închina întreaga capaci-
tate de muncă desfășurării cu succes a cer-
cetărilor fundamentale și aplicate, menite
să înalțe prestigiul invățămintului ro-
mânesc.
I. M. D.
La întrebarea noastră : „Ce produse de
o construcție modernă veți pune la dis-
poziția școlilor în anul 1967“ ? tov. Vasile
lonescu, inginerul șef al întreprinderii
de material didactic, ne-a răspuns în pri-
mul rînd printr-o demonstrație practică.
Ne-a prezentat un aparat de dimensiunile
unui radio-receptor, cu carcasa transparen-
tă, în interiorul căruia se pot vedea lămpi,
un condensator, precum și cîteva anexe
de o construcție oarecum neobișnuită. Pu-
nînd în funcție aparatul, ne-a atras aten-
ția asupra uneia din piesele pe care noi
le consideram anexe și în care a apărut,
din senin, o minusculă fîntînă arteziană,
în fapt un efect foarte clar al ultrasune-
telor. într-adevăr aparatul este un gene-
rator de ultrasunete, care se va afla în
școli începînd din anul 1967.
— Am dori să ne semnalați și alte pro-
duse ale căror serii zero și unu își vor
face apariția în școli în cursul anului vi-
itor.
— Profesorii de specialitate vor fi de-
sigur bucuroși să afle că le vom pune la
dispoziție generatoare de ton cu frecvență
variabilă, panouri cu termistori și pano-
uri cu fotodiodă, care vor permite efec-
tuarea unor experiențe cu privire la cîte-
va dintre cele mai interesante capitole
ale fizicii moderne.
— Ce alte preocupări ale I.M.D. sînt de
natură să se repercuteze pozitiv pe planul
dotării școlilor cu material didactic per-
fecționat ?
— Printre multiplele măsuri pe care le
vom lua în 1967 în vederea ridicării ni-
velului calitativ al producției întreprin-
derii noastre menționez faptul că aproxi-
mativ 15 la sută din produsele fabricate
de noi, cuprinzînd cîteva dintre cele mai
solicitate sortimente, vor beneficia în noul
an de îmbunătățiri funcționale și cons-
tructive. Printre acestea se numără de pil-
dă trusa de optică-fizică și trusele de cor-
puri geometrice pentru școlile generale
și pentru licee. Ne propunem să studiem
economicitatea fabricării unor produse în
serie mare, ceea ce ar atrage după sine
posibilitatea realizării unui flux tehnolo-
gic cu caracter industrial, ridicarea și o-
mogenizarea indicilor calitativi ai produ-
selor și, bineînțeles, scăderea prețului.
— Ce ne puteți spune despre aparatele
care vor prinde contur în atelierul de pro-
totipuri în cursul anului 1967 ?
— Referindu-mă mai ales la acele pro-
duse care dorim sa reprezinte cît mai e-
dificator „marca fabricii" voi menționa
apariția în atelierul nostru de prototipuri
a oscilografului catodic, aparat ce va că-
păta desigur o largă utilizare în licee, fa-
miliarizîndu-i pe elevi cu tehnicile mo-
derne de lucru din laboratoarele de cer-
cetare științifică și din laboratoarele în-
treprinderilor industriale moderne. Osci-
lograful catodic pe care ne propunem să-l
construim va dispune de un tub cinescop
cu diametrul de 60 de mm. și va avea pe-
reții laterali din stiplex, astfel încît să se
poată vedea construcția interioară. Cu a-
jutorul lui vor putea fi puse în evidență
diferite tensiuni electrice în forme sinu-
soidale, de dinte de ferăstrău etc.
Țin să menționez — a spus în înche-
iere inginerul șef al I.M.D. — că în noul
an ne vom strădui să valorificăm toate
posibilitățile pentru a strînge legătura în-
tre întreprinderea noastră și școli în scopul
dotării acestora din urmă cu material di-
dactic la nivelul cerințelor actuale ale în-
vățămîntului.
RADIO
Șl TELEVIZIUNE
Aproape 40 de emisiuni radiofonice se
vor adresa săptămînal, în anul 1967, copii-
lor și tineretului școlar
Două dintre noile emisiuni au drept scop
educarea patriotică a tinerei generații. Este
vorba de ciclurile „File de legendă" —
care va evoca, prin mijloacele scenariului
radiofonic, cele mai semnificative legende
istorice ale poporului nostru — și „Fapte
din istorie" care va evidenția, pe baza
documentelor, a cercetărilor istorice și ar-
heologice, a scrierilor cronicarilor, lupta
de veacuri a poporului nostru pentru li-
bertate națională șl socială, continuitatea
și unitatea sa, contribuția sa Ia progresul
material și spiritual al omenirii.
Vor crește în volum și se vor diversifica
din punct de vedere tematic emisiunile
adresate pionierilor, emisiunile științifice,
literare, muzicale și teatrale pentru copii.
In același timp, în anul 1967 se vor lansa
și o serie de concursuri în rîndurile copii-
lor. Peste cîteva zile se vor anunța con-
dițiile de participare la concursul „Meș-
terii de jucării", deschis pionierilor și șco-
larilor din clasele I—IV, și la concursul
„Cea mai frumoasă scrisoare", adresat
elevilor din clasele V—VIII,
Micii auditori vor putea asculta chiar
din prima zi a anului 1967 scenariul ra-
diofonic „Un om de zăpadă, un derdeluș
și săniuța supersonică". La reprezentarea
scenariului va asista un numeros public,
alcătuit din copii, care va interveni în des-
fășurarea acțiunii. Asemenea spectacole
radiofonice cu public se vor bucura de o
atenție sporită, atrăgînd în sfera lor și
poezia și cîntecul.
Anul viitor va aduce și micilor telespec-
tatori programe mai bogate, care vor cu-
prinde tot universul copilăriei, al adoles-
cenței, cu multiplele și variatele sale preo-
cupări. „Studioul pionierilor", emisiune
începută în ultimele luni ale acestui an,
își va amplifica și îmbogăți activitatea cu
o seamă de noi rubrici. Vor fi inaugurate
două emisiuni noi : „Pasărea măiastră" —
o emisiune magazin — și „Două școli, două
echipe", care va fi realizată în genul dialo-
gurilor la distanță. Inccpind cu anul viitor
micii telespectatori vor putea urmări și pri-
mul serial istoric românesc, intitulat „Cos-
min, fiul zimbrului", de Mircea Ștefănescu.
Deosebit de atractiv și interesant va fi
„Almanahul de știință și tehnică pentru
pionieri și școlari", în cadrul căruia se
vor prezenta noutăți științifice, probleme
distractive, interesante experiențe de la-
borator. Pentru pionierii și școlarii care
îndrăgesc în mod deosebit literatura, te-
leviziunea va realiza în anul viitor o re-
vistă literară, în cadrul căreia ucenicii în
ale scrisului își vor citi producțiile, se vor
întîlni cu scriitori, vor participa la discuții
pe marginea unor creații poetice.
Nu au fost uitați nici elevii din clasele
(X—XI. Pentru ei se vor organiza, între
altele trei noi cicluri de emisiuni : „Școli
și tradiții", „Peceți și file îngălbenite" și
„România pitorească 1967“. Vor continua,
de asemenea, emisiunile menite să contri-
buie la educarea estetică a elevilor prin
dezbaterea unor probleme din domeniul
muzicii, picturii, folclorului, ca și emisiu-
nea „Clubul tinereții", care va pune în
discuție probleme ale adolescenței.
FILME
In sala obscură, singurul punct mai lu-
minos e pînza spre care sînt ațintiți toți
ochii celor din bănci. S-a lăsat liniștea
deplină care precede momentul începerii
proiecției. încă o secundă, în care se con-
trolează dacă totul, absolut totul e pus la
punct și pe ecran pornesc să se succeadă
primele secvențe.
E un spectacol cinematografic ? Nu.
Este o lecție obișnuită, într-o școală obiș-
nuită. O lecție de fizică sau de chimie,
de științe naturale, de istorie sau de litera-
tură. Pentru toate, studiourile noastre cine-
matografice pregătesc materiale folosite
cu un deosebit interes de profesori Și pri-
mite cu preferință de elevi pentru carac-
terul lor plastic, sugestiv, atrăgător.
Ne-am inform,at, la studioul „Alexandru
Sahia", ce filme didactice vor intra în
producție în anul viitor. Am aflat astfel
că va fi pus la dispoziția școlilor filmul
„Produși din acetilenă" (partea a Il-a),
care va completa ciclul de filme despre
chimizarea gazului metan. Tot pentru lec-
țiile de chimie se pregătesc filmele „Pro-
duse clorosodice" și „Electronica in gaze"
(atesta din urmă colorat). „Biocenoza a-
pelor dulci" va continua un film realizai
anul trecut, care trata despre biocenoza de . ;
stepă și, împreună cu „Originea mamifere^
lor", va ilustra cîteva importante lecții de -
biologie. La dispoziția profesorilor de
desen va sta filmul „Desenul și pictura
după natură".
Nu numai la lecții, dar și la orele de
dirigenție profesorii vor putea folosi mai
larg filmul în anul 1967. Printre altele, la
dispoziția profesorilor diriginți va sta fil-
mul „Ce profesie să ne alegem", care face
parte dintr-un ciclu ce-și propune să pre-
zinte frumusețea și specificul unor me-
serii din domeniul metalurgiei, venind
astfel în sprijinul orientării profesionale
a elevilor.
In afară de aceste filme cu caracter
strict didactic, studioul „Alexandru Sahia"
va realiza și o serie de filme de știință
popularizată care, folosite în școală, vor
putea contribui din plin la instrui-
rea și educarea tineretului. Printre
acestea se numără documentarele „Din
tainițele muzeelor", „Găteala capului"—un
film etnografic care va ilustra tradiția
și semnificația gătelii capului la țărăncile
noastre de-a lungul anilor — „Tinjaua",
tot un film etnografic, care vorbește
despre un străvechi obicei legat de semă-
natul cîmpului, „Lotus Termalis", care
prezintă un monument al naturii aflat Ir. •
băile Victoria, lîngă Oradea, „Efemere" —
un film despre biologia insectelor și plan-
telor efemere, „Sala cu 5 000 de matema-
ticieni", care va demonstra principiile de
funcționare a mașinilor electronice de
calcul și utilitatea lor practică, sau
„Brevet de invenție", care va vorbi despre
un vechi document descoperit la Sibiu în
legătură cu tehnica de construcție a rache-
telor.
Adăugîndu-se celor existente, aceste
filme vor constitui un auxiliar prețios în
procesul instructiv-educativ.
-----LEGEA PENSIILOR
Noua lege a pensiilor aprobată zi-
lele acestea de Marea Adunare Na-
țională reprezintă o expresie vie a
grijii partidului și statului nostru
față de oamenii muncii, față de cei
care și-au dat contribuția pentru
prosperitatea societății noastre so-
cialiste. Prevederile noii legi dau
fiecăruia siguranța că la bătrînețe
se va bucura de un trai demn, de
o viață liniștită, lipsită de griji ma-
teriale.
Exprimînd elocvent democratis-
mul ce caracterizează orînduirea
noastră socialistă, noua lege a pen-
siilor a fost supusă, sub formă de
proiect, timp de peste două luni
dezbaterii publice. S-a vădit astfel o
dată mai mult ca în toate proble-
mele fundamentale, fie că privesc
dezvoltarea economiei, științei și
culturii, fie că sînt legate nemijlo-
cit de ridicarea condițiilor de via-
ță ale celor ce muncesc, partidul
se consultă cu masele, le cere păre-
rea în vederea unei cît mai bune
rezolvări.
în cele peste 11.000 de adunări
organizate de sindicate, cu sprijinul
organelor și organizațiilor de partid
în întreprinderi, instituții și cartie-
re, în vederea discutării proiectului
noii legi a pensiilor, adunări la care
au participat peste 570 000 de sala-
riați și pensionari, au luat cuvîn-
tul aproape 72 000 de persoane, prin-
tre care nun^roși învățători și pro-
fesori. în cuvintele lor, în miile de
scrisori adresate direct conducerii
partidului, organelor centrale, pre-
sei, radio-ului și televiziunii, oame-
nii muncii și-au exprimat aproba-
rea unanimă față de prevederile
noii reglementări, bucuria și recu-
noștința pentru grija deosebită pe
care partidul și statul o acordă îm-
bunătățirii permanente a condițiilor
de viață ale pensionarilor și familii-
lor lor. Cu această ocazie s-au făcut
și peste 30.000 de propuneri cu pri-
vire la îmbunătățirea prevederilor
proiectului noii legi a pensiilor.
Așa cum a arătat tovarășul Petre
Blajovici, vicepreședinte al Consi-
liului de Miniștri, în raportul pre-
zentat Marii Adunări Naționale în
legătură cu proiectul de lege pri-
vind pensiile de asigurări sociale
de stat și pensia suplimentară, a-
cele propuneri care au fost găsite
întemeiate au fost incluse în pre-
vederile noii reglementări. Astfel,
după cum se știe, proiectul noii legi
stabilea limita de vîrstă pentru
pensionare la bărbați 62 ani, iar la
femei 57 ani, pe considerentul creș-
terii duratei medii de vîrstă — ca
urmare a îmbunătățirii condițiilor
de viață și a stării de sănătate —
precum și pe considerentul cerin-
țelor de cadre calificate și cu expe-
riență pentru economie, cît și al
dorinței exprimate de numeroși sa-
lariați de a continua activitatea și
după împlinirea vîrstei de pensio-
nare. Alături de menținerea acestor
prevederi, la propunerile venite din
masă, în forma definitivă a legii
pensiilor se stabilește că la cerere
pot să fie pensionați pentru limită
de vîrstă bărbații la 60 de ani și
femeile la 55 de ani. Acest corectiv,
la legea pensiilor s-a adus pentru
motivul că pe măsura înaintării în
vîrstă apare o diferențiere mai ac-
centuată a capacității de muncă de
la un om la altul. Menționăm că
unitatea nu poate cere pensionarea
salariaților decît la împlinirea vîr-
stei de 62 de ani la bărbați și 57 de
ani la femei. De asemenea, rămîne
valabilă prevederea că unitățile nu
pot cere pensionarea cadrelor din
învățămintul superior și de cerce-
tare decît la împlinirea vîrstei de
65 de ani bărbații și 60 de ani
femeile.
Mergîndu-se pe linia traducerii
în viață a măsurilor privind con-
solidarea familiilor, stimularea
natalității și ocrotirea mamei și a
copilului, au fost aduse, — la pro-
punerea femeilor salariate — o
serie de îmbunătățiri prevederilor
referitoare la pensionarea angaja-
telor, în sensul că se reduce vîrstă
de pensionare cu un an pentru
femeile care au născut și au crescut
3 copii pînă la vîrstă de 10 ani, cu
doi ani pentru cele cu 4 copii și cu
3 ani pentru cele cu 5 sau mai
mulți copii. Totodată, noua lege
prevede că timpul lucrat de fe-
meile mame cu jumătate de nor-
mă, pe perioada cît cresc copiii pî-
nă la vîrstă de 7 ani, se consideră
la pensionare oa normă întreagă.
Pe baza propunerilor venite din
masă au fost aduse unele îmbună-
tățiri și modului de acordare a pen-
siilor de invaliditate. Astfel, se va
acorda pensia de invaliditate în
cazul îmbolnăvirii de T.B.C. fără
condiție de vechime în muncă, a-
ceastă boală asimilîndu-se cu boala
profesională. Se va acorda sporul
pentru continuitate în aceeași uni-
tate și în cazul pensiilor pentru
invaliditate. Se stabilesc condiții
de vechime în muncă mai reduse
pentru femei deoît pentru bărbați.
Avînd în vedere că absolvenții în-
vățămîntului superior se încadrează
în muncă la vîrstă mai înaintată
(24—25 de ani), se prevede condiție
mai redusă și pentru aceștia în ca-
zul pensionării de invaliditate. Pen-
tru ca pensionarea de invaliditate
să reflecte și mai mult umanismul
orînduirii noastre socialiste, se pre-
vede acordarea unui procent mai
mare pentru stabilirea pensiei de
invaliditate gradul III de 60 la
sută din pensia de gradul I în loc
de 55 la sută cît s-a prevăzut în
proiectul de lege inițial. De aseme-
nea, dată fiind necesitatea de îngri-
jire, se prevede acordarea indemni-
zației de îngrijire de 300 lei pentru
toți pensionarii de invaliditate gra-
dul I, indiferent de cauza invali-
dantă.
O altă prevedere, oare vine să re-
zolve mai multe propuneri făcute și
de cadrele didactice, este aceea de
a se da celor care continuă să mun-
cească după pensionare posibilita-
tea de a-și putea recalcula pensia
la salariul din perioada de după
pensionare — în cazul când lucrea-
ză în astfel de condiții cel puțin 3
ani.
Avînd în vedere propunerile for-
mulate de unii oameni ai muncii,
s-a prevăzut acordarea pensiei su-
plimentare în procent de 16 la sută
celor care au contribuit la consti-
tuirea fondului pentru acordarea a-
cestei pensii (2 la sută din salariu)
o perioadă de peste 20 de ani, în
timp ce în proiectul inițial se pre-
vedea 14 la sută la perioada de con-
tribuție de peste 10 ani.
Iată numai cîteva din îmbunătă-
țirile aduse noii legi de pensii pe
baza propunerilor venite din masă.
Dacă se are în vedere că însuși
noul sistem de pensionare este ro-
dul unei munci colective, al unor
studii efectuate pe baza analizării
situației social-economice a masei
largi de oameni ai muncii, se poa-
te afirma că noua lege a pensiilor
este opera maselor conduse de
partid.
ION PETRUȘCA
șeful sectorului de Asigurări
Sociale al Consiliului Central al
U.G.S.R.
Viitori profesori astăzi studenți la Institutul pedagogic din Brașov — la studiu in bibliotecă
PAGINĂ 2
ORIZONTURILE
ANULU11967
„Instruirea și educarea copiilor este o problemă de cea mai mare însemnătate pentru viito-
rul națiunii noastre. In școli învață azi generațiile care vor duce mai departe făclia progresului
material și spiritual al României, cei ce vor desăvîrși înfăptuirea țelurilor cărora își consacră azi
forțele și energia întregul nostru popor. Asigurarea condițiilor care să permită copiilor patriei —
cel mai prețios capital al poporului — să-și formeze o cultură bogată și profundă, să-și însu-
șească știința și tehnica cea mai înaintată, să crească în spiritul nobilelor idei ale patriotismu-
lui socialist, ale comunismului, este o îndatorire primordială a partidului și statului nostru, a în-
tregii societăți".
(Din cuvîntul rostit de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de constituire o
Consiliului Nafional al Organizației pionierilor).
Principalele probleme ale liceelor de specialitate
in dezbaterea
Consiliului invățămintului profesional și tehnic
Oamenii raportează la elementul
timp tot ceea ce fac, ceea ce au
făcut sau ceea ce vor face. Este
ntrucîtva o întrecere între această
mensiune a existenței materiale
sprinteneala energiei omenești.
iacă întîmpinăm cu explozii
irtificii, cu ospețe, cu surle și
bițe vîrstele eternului Cronos,
xcem pentru a ne sărbători
coriile trecute, ca și proiectele
;ntru victoriile viitoare ale aces-
si grandioase întreceri. Ieșim de
■are dată învingători pentru că
?unem de acea formidabilă
fă a umanității pe care o nu-
n inteligență și care, reprodu-
idu-se mereu într-o ipostază su-
rioară, produce miracole.
Pentru perpetua și permanenta
"'Tire, pentru neîncetata cul-
a spiritului s-au creat mi-
le grădini ale instituțiilor
ițămînt. Cercetînd potenția-
mergie al acestor imense și
Ie domenii, avem, în parte,
ndă a succeselor noastre
ențialul nr. 1 —
fesorii
■iveau cu ochii, însă nu
vedeau cu ei;
veau auz, dar n-auzeau
nimic cu el;
uit timp în volburi
de năluci le învălmășeau
e toate : nu știau...
ci bîjbîiau
Vepricepuți. lubindu-i,
eu i-am învățat.
(Eschil „Prometeu încătușat")
Totalul corpului profesoral al în-
tregii Republici depășește cifra de
195.000. Deci, în bătălia pe care o
vom redeschide pe frontul dezvol-
tării spirituale o dată cu prima
secundă a anului 1967, dispunem
în primul rînd de acest detașament
uriaș. Dar să nu ne rezumăm la
superficiale evaluări cantitative.
Pentru că mai importantă sau cel
puțin tot atît de hnportantă ca va-
loarea cifrică este cea calitativă.
Pentru a înțelege configurația
Jorică a acestei forțe este in-
l rtictiv să o privim în evoluție.
Cu douăzeci de ani în urmă, între-
prinzînd o radiografie a condiției
intelectualului în societatea bur-
gheză, Camil Petrescu disocia două
categorii de purtători ai acestui
nobil titlu și blama, în al său
„statut al muncii intelectuale", ob-
tuzitatea care ignoră pe creator,
recunoscînd doar funcția utîlita-
ristă. Ar fi de prisos să arătăm
că socialismul a ierarhizat, după
ordinea cuvenită valorile din acest
domeniu. Este o evoluție care de-
curge firesc și organic din însăși
esența societății noastre. Fenome-
nul deosebit, care surprinde și
uimește — deși reprezintă de fapt,
în egală măsură, un derivat obiectiv
al aceleiași esențe — este apro-
pierea din ce în ce mai strînsă,
pînă la interferență și suprapu-
nere, dintre funcția creatoare și
cea utilitaristă. Clinicianul, ing>
nerul de uzină, profesorul este din
ce în ce mai puțin simplu clini-
cian, inginer sau profesor și din
:e în ce mai mult un savant, un
mventator, un cercetător.
Dar să ne limităm numai la
corpul profesoral.
Din aproximativ 200 de pro-
fesori care au răspuns la o
In laboratorul de chimie al Liceului nr. 1 din Petroșeni.
anchetă efectuată recent în
regiunea Bacău, 134 sînt an-
gajați in cercetarea științifică
sau manifestă preocupări pen-
tru ea.
La întrebarea oficială : „ocupația
dumneavoastră ?" profesorul Con-
stantin Borș, de la Liceul nr. 2
din Piatra Neamț, de exemplu,
răspunde simplu : „profesor". Dar
ar putea răspunde tot așa de bine :
„cercetător". Tot mal mulți din cei
care dau un răspuns identic la
aceeași întrebare sînt totodată cer-
cetători care descoperă noi urme
ale trecutului pe teritoriul patriei,
investighează posibilitatea intro-
ducerii noțiunilor de algebră la
clasele mici, alcătuiesc monografii
istorice, geografice sau economice.
Numărul lor este, pe perimetru
republican, de ordinul miilor. De-
pășind condiția de simplu interme-
diar între știință și elevi, fiecare
dintre ei tinde să devină un crea-
tor. Este inutil să mai arătăm în
ce constă beneficiul generațiilor de
copii cărora li se oferă, în locul
unor „funcționari didactici", pro-
fesori investiți cu o astfel de
calitate.
Cîndva, despre profesori se spu-
nea că sînt figuri tipice de inte-
lectuali apatici, suferind de ata-
raxic, caracterizați prin frica de
acțiune a omului lipsit de energie,
prin teama de răspundere a inte-
lectualului prea lucid și prea mult
preocupat de urmările faptelor lui.
La Liceul nr. 1 din Tîrgo-
viște există o profesoară cu
numele Maria Niculescu Pa-
nait Ghimpii. Această profe-
soară, pentru care clipele sînt
prea scurte și prea pline, este
un excelent pedagog, un om
de o profundă cultură, o com-
petentă conducătoare a comi-
siei metodice a diriginților, o
meritorie colaboratoare a So-
cietății de științe istorice și
filologice. Această profesoară,
angajată cu pasiune în activi-
tatea școlii, vădește, așa cum
spun toți cei care o cunosc, o
nestinsă „sete de muncă". Și
ca ea sînt, în școlile noastre,
nenumărați învățători și pro-
fesori.
„Setea de muncă" și „frica de
acțiune" ! Nu se prea potrivește...
Ce legătură ar putea să aibă pro-
fesorul de astăzi cu apatia ?
Am văzut muncind și am ascultat
vorbind un mare număr de oameni
ai școlii. Mărturisesc că n-am avut
prilejul să observ la ei teama de
răspundere a intelectualului prea
lucid. Luciditate, da ! Pentru că
își subordonează faptele unor o-
biective foarte precise, pentru că
acțiunile lor sînt filtrate prin sita
rațiunii și converg spre un scop
bine determinat. Dar ezitare, în-
doială, incertitudine, nu.
Dacă ținem cu tot dinadinsul să
punem o etichetă intelectualului-
profesor, se cuvine să plecăm de
la o cu totul altă premisă. în-
tr-un studiu despre Malraux,
Gaătan Picon considera că eroul
acestuia este un om „abstras de
tot ce nu e cel mai bun din el".
E discutabil dacă acesta este ade-
vărul în ceea ce îi privește pe
eroii lui Malraux. Mi se pare însă
că formularea este excelentă pen-
tru a zugrăvi idealul de autoper-
fecțiune către care tinde un pro-
fesor. Nu este vorba de o întîmplă-
toare dorință individuală, ci de
un comandament social, de exi-
gența profesiei însăși. Viitorul so-
licită astfel de oameni perfecți, iar
profesia profesorului este aceea de
a-i pregăti. Pentru a-i putea pre-
găti, i se cere lui însuși să tindă
spre perfecțiune.
Itinerare spre
trezoreria
umanității
„In tinerețe m-a muncit
figura lui Faust.
De cîte ori m-am căznit
s-o prind !
Mă simțeam în stare să creez
un Faust întinerit".
(Eminescu, pagină de manus-
cris)
Profesorii sînt chemați să lu-
creze într-unul din cele mai vaste
domenii ale spiritului — cunoaște-
rea. Iar armele lor de luptă sînt
mijloacele prin care aduc cu-
noașterea mai aproape, prin care
fac mai rapidă și mai precisă că-
lătoria în domeniile ei. „Prima
frumusețe este frumusețea natu-
rii", spunea Hegel. Cunoscută, în-
țeleasă și supusă de către om,
această frumusețe a căpătat stră-
luciri diamantine. Veac după veac
omenirea a adunat prin cunoaștere,
de pe întinsele cîmpii ale naturii,
pietrele prețioase ale științelor.
S-a strîns astfel un imens tezaur
în al cărui labirint fiecare gene-
rație trebuie să învețe a se orienta
cît mai grabnic, pentru a-1 îm-
bogăți, la rîndul ei, cu partea sa
de contribuție.
Anul care începe se va caracte-
riza prin tendința accentuată de
a situa pe o bază profund științi-
fică căile de acces ale elevilor
către aceste vaste comori ale uma-
nității.
Institutul de științe peda-
gogice întreprinde în mo-
mentul de față o selecție a
metodelor de predare în con-
dițiile existenței unei canti-
tăți mereu crescinde de in-
formații. O primă direcție a
acestor cercetări se referă la
integrarea cît mai timpurie a
logicii didactice în logica
științei respective. A doua di-
recție se referă la formarea
și dezvoltarea capacităților in-
telectuale ale elevilor în ca-
drul predării cunoștințelor. In
mod deosebit cercetătorii se
ocupă de modernizarea pre-
dării matematicii și fizicii și
de determinarea potentelor
instruirii programate ca me-
todă de dezvoltare a capaci-
tăților intelectuale, urmărind
algoritmizarea cit mai multor
procese ale învățării, intro-
ducerea modelării în pre-
dare etc.
Receptînd prin canale largi su-
flul robust al înnoirilor, respin-
gînd formele închistate, goale,
profesorii apelează la serviciile
psihologiei, ale logicii, ale sociolo-
giei, ale matematicii și fizicii pen-
tru a facilita drumul elevilor prin
labirintul cunoașterii.
Sînt cunoscute lecțiile calde,
convingătoare, pline de sevă
ale profesorului de literatură
Timoteî Petride din Brăila,
rezultatele excelente obținute
prin folosirea metodelor mo-
derne de predare de către
profesorul de fizică Gh. Miha-
lașcu, de la Liceul nr. 1 din
Pitești, ale profesorului de
matematică Lucian Mănescu
de la Liceul nr. 1 din Rîmni-
cu-Vîlcea sau experiențele
realizate de profesorul Marcel
Saraș în laboratorul de lin-
gvistică al Liceului „Ion Ne-
culce" din Capitală, un fel de
uzină modernă de învățat
limbi străine.
Aceste exemple sînt reflexul
unei orientări de masă. Nenumărați
oameni ai școlii încearcă, în pro-
porții mai îndrăznețe sau mai mo-
deste, formule și mijloace noi, co-
respunzătoare exigențelor contem-
poraneității. Este o evoluție na-
turală, decurgînd din sensul evo-
luției întregii noastre societăți și
slujind această evoluție. Iar orien-
tarea spre inovație nu înseamnă
deloc ignorarea învățămintelor
trecutului. Dimpotrivă, ea se su-
dează cu preocuparea pentru cu-
noașterea acestora nu numai din-
tr-un interes strict informativ, ci
pentru a extrage din ele experiența
de cea mai înaltă substanță. „Leto-
pisețile, spune cronicarul, nu sîntu
numai să le citească omul, să știe
ce au fostu în vremuri trecute,
ce mai multu să fie de învățătură,
ce este bine și ce este rău și de ce
să se ferească și ce va urma hie
cine...".
Spre marile
piscuri
ale condiției
umane
Dintr-o cultură oarecum
complexă, rămîne ceva în
găoacea sufletului, complicat
în curbe variate.
(T. Arghezi, Lotar)
Ultimul punct către care con-
verg toate acțiunile formative ale
profesorilor se circumscrie de ase-
menea în sfera potențialului prin
forța lui de mobilizare. „Ultimul
punct" este un fel de a vorbi,
pentru că acest Ultim punct re-
prezintă marile piscuri ale condi-
ției umane, un ideal spre atingerea
căruia vom tinde mereu.
Socialismul a creat o rampă de
lansare către acest ideal. Societa-
tea socialistă solicită perfecțio-
narea omului pe măsura exigen-
țelor evoluției sale. Viitoarele ge-
nerații vor fi mai bune decît ge-
nerația noastră. Iar școala este
chemată să aducă cea mai largă
parte de contribuție la desăvîrșirea
acestui proces. Cu ce rezerve de
energie se angajează profesorii pe
această linie acum, în al șaptelea
an din cel de al șaptelea deceniu ?
Prof. Gherghița Borza din
comuna Fălcoi, raionul Cara-
cal, consideră că esențial este
„să-i învățăm pe elevi înțe-
lepciune". „Să-i învățăm să
fie sensibili", spune profesoara
Angela Dumitrescu din co-
muna Vădăstrița, raionul
Corabia.
înțelepciunea șl sensibilitatea,
rațiunea și sufletul sînt cele doua
mari însușiri care au constituit
din totdeauna forța marilor perso-
nalități. Dar în ce direcție sînt
orientate aceste mari însușiri ?
Pentru a afla răspuns la această
întrebare este suficient să ne în-
toarcem înapoi numai cu cîteva
săptămîni și să ne reamintim dez-
baterile purtate de profesori la
consfătuirea de constituire a Or-
ganizației pionierilor. S-a vorbit
atunci acolo, despre hărnicie, des-
pre entuziasm, despre devota-
mentul față de patrie, despre cul-
tură, despre îndrăzneală și gene-
rozitate, despre atașamentul față
de politica partidului, despre nece-
sitatea de a dărui acțiunilor pio-
nierești un suport științific cît
mai temeinic prin mijloacele psi-
hologiei și pedagogiei.
Capital mi se pare — ne
spunea profesoara Maria Va-
silescu, de la Liceul nr. 35 din
Capitală — să înlăturăm din
acțiunile noastre educative
orice manifestare de forma-
lism. A educa înseamnă a
reuși să faci să vibreze un ce
anume profund în sufletul
elevilor. Vorbind în „Frag-
mente autobiografice" despre
o iarnă petrecută pe malul
Oltului, Octavian Goga amin-
tește de o minunată zi în care
a simțit că există un trecut
românesc „care vorbește prin
poveștile lui" și că se află
„în fața tainei de familie, a
misterului de leagăn al acestui
popor". Abia atunci cînd prin
abilitate și pricepere pedago-
gică reușesc să-1 fac pe elevi
să trăiască astfel de momente
pot considera că o acțiune
educativă a fost cu adevărat
eficientă.
Cu astfel de idei, cu hotărârea de
a munci în acest chip pășesc pro-
fesorii în anul 1967.
O. BUZESCU
în zilele de 27 și 28 decembrie
a.c. s-au desfășurat lucrările
Consiliului învățămîntului profe-
sional și tehnic, la care au par-
ticipat membrii Consiliului, cadre
didactice universitare, directorii
liceelor de specialitate și nume-
roși invitați — reprezentanti ai
direcțiilor de învățămînt din mi-
nistere, ai sfaturilor populare re-
gionale, șefi ai secțiilor de învă-
țămînt, specialiști din producție
etc. Consiliul a dezbătut proble-
mele esențiale legate de buna or-
ganizare și desfășurare a proce-
sului de învățămînt în liceele de
specialitate, precum și alte pro-
bleme actuale privind învăță-
mîntul profesional și tehnic.
Deschizând lucrările consiliu-
lui, prof. univ. Costin Nădejde,
adjunct al ministrului învățămân-
tului. a arătat că principalul scop
al dezbaterilor îl constituie îm-
bunătățirea planurilor de învăță-
mânt pentru liceele de speciali-
tate. a planurilor tematice in
baza cărora urmează să fie ela-
borate programele școlare pentru
toate obiectele ce se vor studia in
aceste licee, precum și a proiec-
Un colț al expoziției organizate de E.D.P. cu prilejul împlinirii a 15 ani de activitate
Editura didactică și pedagogică
la 15 ani de activitate
Miercuri 28 decembrie a avut
loc în Capitală o adunare festivă
consacrată împlinirii a 15 ani de
la înființarea Editurii didactice
și pedagogice. Adunarea festivă,
la care au participat numeroase
cadre didactice, autori de ma-
nuale și alți colaboratori ai edi-
turii. reprezentanți ai unor insti-
tuții de învățămînt, a fost des-
chisă de prof. univ. Miron Con-
stantinescu adjunct a] ministru-
lui învățămîntului.
O privire retrospectivă asupra
activității desfășurate de editură
relevă grija deosebită pe care o
acordă partidul și statul nostru
cărții școlare. Producția de pînă
acum totalizează 7 750 de titluri,
reprezentînd 114 000 coli de edi-
tură și valori nominale de
1 350 000 000 lei. Tirajul general
din acești ani se ridică la
255 000 000 exemplare, ceea ce în-
seamnă mai mult de 13 exem-
plare de fiecare locuitor avîn-
du-se în vedere populația actuală
a țării sau — ceea ce exprimă
mai fidel realitatea — peste 50
de cărți de fiecare elev sau stu-
dent.
Editura didactică și pedago-
tului de regulament privind or-
ganizarea și funcționarea liceelor
de specialitate. în continuare ing.
St. Sebeșan, director general al
Direcției generale pedagogice a
învățământului profesional și teh-
nic, a făcut o amplă expunere cu
privire la criteriile ce au stat la
baza elaborării planurilor de în-
vățământ și a proiectelor de pla-
nuri tematice pentru cele 54 de
specialități școlarizate în liceele
de specialitate.
Lucrările Consiliului s-au des-
fășurat apoi în cadrul a zece sec-
ții, grupate în funcție de princi-
palele sectoare pentru care licee-
le de specialitate pregătesc cadre,
în secții au avut loc dezbateri
fructuoase, formulîndu-se propu-
neri bazate pe condițiile concrete
de activitate din școli, în lumina
sarcinilor trasate de partid pen-
tru pregătirea viitorilor specia-
liști cu calificare medie necesari
economiei naționale. Propunerile
au vizat diversificarea specialită-
ților școlarizate, raportul între o-
biectele de cultură generală și
cele de specialitate în cadrul pla-
nurilor de învățămînt, evitarea
gică a acumulat, în cei 15 ani
de la înființarea ei, o bogată ex-
periență, obținând rezultate bune
atît în ce privește conținutul ma-
nualelor pentru învățămîntul de
toate gradele, cît și în privința
prezentării artistico-grafice și
execuției poligrafice. Valorificând
bogatele tradiții ale învățămîn-
tului românesc, experiența școlii
românești de astăzi și cele mai
bune realizări ale învățămîn-
tului mondial, editura urmărește
să asigure fiecărui manual o cît
mai mare eficiență didactică, un
caracter cît mai accesibil și
mal atractiv. Manualele șco-
lare dau elevilor bogate cu-
noștințe științifice, le fac cunos-
cute marile realizări obținute în
construirea socialismului, măre-
ția trecutului de luptă și înal-
tele virtuți ale poporului român,
frumusețile patriei. Ele se îm-
bunătățesc mereu, reliefînd con-
tribuția valoroasă a poporului
nostru, a oamenilor noștri de
știință și artă la cultura și ci-
vilizația universală.
Evocând, în cuvîntul rostit la
adunarea festivă, munca des-
paralelismelor la unele obiecte
înrudite, succesiunea predării no-
țiunilor la diferite obiecte, core-
larea judicioasă între studiul teo-
retic și instruirea practică, modul
de eșalonare și de coordonare a
instruirii practice, înlăturarea su-
praîncărcării elevilor prin stabi-
lirea unui buget de timp judicios
etc. S-au făcut, de asemenea, nu-
meroase propuneri privind conți-
nutul și modul de desfășurare a
examenului de bacalaureat în li-
ceele de specialitate, pentru ca
acesta să poată atesta atît pregă-
tirea de cultură generală, cît și
cea de specialitate.
Dezbaterile au continuat în șe-
dința plenară a Consiliului, în
cadrul căreia s-au prezentat con-
cluziile desprinse în ședințele de
lucru pe secții și s-au făcut apre-
cieri, sugestii și propuneri pe
marginea conținutului proiectului
de regulament al liceelor de spe-
cialitate. Valorificarea acestor
propuneri va permite elaborarea
unor documente care să asigure
desfășurarea procesului de învă-
țământ în liceele de specialitate la
nivelul cerințelor actuale.
fășurată în cei 15 ani de activi-
tate, tov. Emil Bîldescu, directo-
rul Editurii didactice și pedago-
gice, s-a referit la sarcinile care
stau în fața lucrătorilor acesteia
în anul 1967, an în care vor
apare 1 120 de titluri într-un ti-
raj de 37 500 000 exemplare —
ceea ce echivalează cu aproape
1 400 vagoane de cărți și cu o
valoare nominală de aproape un
sfert de miliard. El a exprimat
hotărîrea lucrătorilor editurii de
a îndeplini cu înalt spirit de răs-
pundere îndatoririle ce le revin
pentru apariția la timp a manua-
lelor școlare și pentru îmbună-
tățirea continuă a conținutului
lor.
La adunarea festivă au luat cu-
vîntul dr. docent Stanciu Stoian,
directorul Institutului de științe
pedagogice și conf. univ. Eugen
Blideanu, director general în Mi-
nisterul învățămîntului. Prof.
univ. Miron Constantinescu, ad-
junct al ministrului învățămîntu-
lui, a dat citire unui mesaj prin
care conducerea ministerului fe-
licită pe lucrătorii editurii, urîn-
du-le noi succese în activitatea
viitoare.
Festivitatea s-a încheiat cu un
program artistic.
PAGINA 3
Am călătorit in viitor
Ei da! Am călăto-
rit tn viitor.
Tocmai sosisem a-
casă, încărcat cu un
maldăr de teze. Eram
nerăbdător să le ci-
tesc, pentru că tratau
„Principiul acțiunii și
al reacțiunii" una
dintre lecțiile mele
preferate. O discuta-
sem cu elevii in amă-
nunțime. Știam că o
știau. Reușisem să-i
pasionez pentru ea.
Dîndu-le-o ca subi-
ect la lucrarea scrisă
de control căutam de
fapt să surprind la
unii dintre ei acea
pornire mai deosebi-
tă care apare uneori
ca preludiu al for-
mării viitorilor fizici-
eni. Cițiva dintre e-
levii mei promiteau...
Așadar, tocmai so-
sisem acasă. Vraful
de caiete se afla în
fața mea, pe birou.
Cînd a sunat telefo-
nul, deschisesem toc-
mai primul caiet. Al
lui Barcan. Speranța
clasei ? Mal ales spe-
ranța mea. Știe să
raționeze... Am ridi-
cat receptorul. Gre-
șeală : era căutat In-
stitutul de cercetări
radioastronomice. Vo-
cea de la celălalt ca-
păt al firului și-a ce-
rut scuze. Mi-am ur-
mat firul gîndului.
Despre Barcan. Un
proces de gîndtre spe-
cific unei anumite
discipline este... A-
tunci a sunat telefo-
nul a doua oară. De
data astă, mă căuta
pe mine.
— Cum ?
— Bine. Cobor.
Cred că oricine ar
fi procedat la fel. Vo-
cea de la telefon se
recomandase simplu:
Viitorul. Cum să nu
cobori cînd te cheamă
Viitorul să-ți spună
că te așteaptă jos, la
scara blocului în care
locuiești! Am aban-
donat, ce e drept cu
un oarecare regret,
caietul lui Barcan,
mi-am îmbrăcat pal-
tonul, mi-am tras ga-
loșii în picioare și
am ieșit pe ușă. Jos,
o mașină. O limuzi-
nă destul de nouă.
Cum nu mă pricep la
construcția mașinilor,
nu am dat nici o aten-
ție formei acesteia.
Portiera s-a deschis,
am luat loc, portiera
s-a închis, am pornit.
Șoferul părea atît de
absorbit încît n-am
îndrăznit să-l tulbur
cu vreo întrebare.
Din viteza mașinii
peisajul se schimbă
întotdeauna destul
de repede. Acum însă
se transforma verti-
ginos. Amănuntele,
care de obicei împli-
nesc decorul din
puncte, sinuozități,
frîngeri, drepte între-
tăiate, caleidoscopic
colorate, se confun-
dau, se estompau,
luau o culoare ne-
deslușită. Totul deve-
ni curînd o linie con-
tinuă, de-a lungul
căreia alunecam ca
un superbolid. A-
tunci m-am speriat și,
aproape strigînd,
l-am întrebat pe bi-
zarul meu conducă-
tor încotro ne în-
dreptăm.
— Am ajuns ! — fu
răspunsul. Oprită
brusc, dar tn același
timp atît de lin de
parcă legile inerției
ar fi fost suspendate,
mașina se alinie la
un peron și... așa am
debarcat tn orașul
Viitorului.
Cald. Să știi că pe
aici e luna iulie, și
încă vreme de amiază.
Un ceas savant stili-
zat pe frontonul u-
riaș al unei clădiri
din material transpa-
rent (ulterior am a-
flat că era construită
din apă solidă și
plastică), arăta intr-a-
devăr orele două-
sprezece. încoace și
încolo, pietoni de toa-
te vîrstele umblau
stînd pe loc, adică pe
locurile lor fixe de
pe nenumărate tro-
tuare rulante. M-am
simțit luat de braț.
Pasămite, se știa că
sînt din altă parte.
Am fost întrebat ce
vreau să vizitez. Cu
gîndul la Barcan, ră-
mas ca un ultim fir
de legătură cu lumea
din care tocmai sosi-
sem, profesorul din
mine m-a îndemnat
să răspund : o școală,
însoțitorul meu be-
nevol mi-a făcut un
semn. L-am urmat.
Am pătruns într-o
clădire uriașă. Culoa-
re. Săli. Se pare că
erau săli de clasă:
I, a Il-a, a III-a, a
Vil-a și așa mai de-
parte. Pășim spre
pragul uneia dintre
ele. Automat, ușa ne
face loc. înăuntru,
nici o bancă. Doar
niște minere ieșind
din pereți. înainte de
a mă mira, printr-o
altă ușă intră un șir
disciplinat de copii de
vreo 12—13 ani. Fie-
care se îndreaptă
spre cîte un miner,
îl prinde în mînă.
Profesorul care in-
trase o dată cu ei,
se îndreaptă spre un
tablou din alt perete
și apasă pe un buton.
Observ o scurtă tre-
sărire pe fețele ele-
vilor, care apoi, aban-
donînd ciudatele mi-
nere, ies gălăgioși din
clasă. Cum în timpul
operației deasupra
fiecărui miner clipi-
se cîte un bec albăs-
trui, am crezut că e
vorba de vreun tra-
tament tonifiant de
electro-terapie.
— Nicidecum, mă
lămuri însoțitorul
meu. Au învățat un
capitol al fizicii. As-
tăzi li s-a predat
iespre principiul ac-
țiunii și al reacți-
unii. O lecție, un im-
puls. Prin minerul a-
cela din perete, lec-
ția, condensată sub
forma unui impuls
instantaneu electro-
magnetic, e emisă în
organism pe lungi-
mea de undă a bio-
curenților umani.
Creierul	elevului,
descifrează apoi sin-
gur impulsul și, bine-
înțeles, îl reține... A-
cum, copiii sînt în re-
creație. După fiecare
lecție de zece minute,
urmează o recreație
de 50... Așa se pre-
dă nu numai fizica,
dar și matematica,
științele naturale,
limbile, istoria...
Gînditor, m-am în-
dreptat spre ieșire.
Mai rămăsbse doar o
clasă în dreapta co-
ridorului pe care îl
străbateam, cînd, dor-
nic de a mai vedea o
dată cum se învață
prin impulsuri de bio-
curenți, m-am oprit
în prag. Ușa s-a des-
chis și... stupoare I
O clasă ca toa-
te clasele din lu-
me, o clasă ca aceea
în care am învățat și
eu cu ani în urmă și
în care învață și ele-
vii mei: cu tablă, cu
bănci, cu elevi, căro-
ra profesorul de la
catedră le făcu semn
să domolească ru-
moarea produsă la a-
pariția mea... între-
bător, mi-am întors
privirile către însoți-
torul meu. Impertur-
babil, acesta mă in-
formă calm :
— .Aici se ține ora
de dirigenție... Știți,
există lucruri care nu
se pot mecaniza sau
automatiza...
— ... și nici nu ar
fi de dorit — am a-
tăugat eu cu un zim-
bet superior întipă-
rit pe față, îndrep-
tîndu-mă spre pero-
nul pe care debarca-
sem în orașul Viito-
rului. Pe drum, în-
tr-o piață, am ocolit
9 statuie. Ml s-a spus
că este ridicată în a-
mintirea unui mare
fizician de la sfîrși-
tul secolului al XX-
lea și începutul celui
următor, un oarecare
Barcan...
Ajuns aici, să nu
vă așteptați cumva că
o să vă povestesc mai
departe cum m-am
suit din nou în ma-
șină, cum am pornit,
cum... Nu, deoarece a
sunat din nou telefo-
nul și m-am găsit cu
leza lui Barcan în
fața ochilor și cu re-
gretul că, realmente
chemat în oraș, va
trebui să amin co-
rectarea ei cu cîteva
ore...
D. TODERICIU
Directorul : Tovarășe administrator, privește ce daruri prețtoas
ne-a adus Moș Gerilă. Dă-le număr de inventar și ai grijă, răspunzi
nu cumva să iasă din magazie I
— Nu ți-am spus eu că e profesorul de sport ? !...
Visul unei nopți de iarnă
Vi s-a înttmnlat vreodată să
visați că rt eâevenit elev de
școală și daț. ea . men la care
toate întrebările smr ’e încuie-
toare" ? Este unul dintre cele
mai neplăcute vise, vecn foarte
apropiat al coșmarurilor. Cu-
rios este faptul că acest vis nu-i
ocolește nici pe profesori, ba
chiar, judecind după unele stu-
dii neuropsihologice recente, la
ei senzațiile sînt mai acute.
Desigur, însuși faptul că som-
nul liniștit al profesorului Ene
a fost tulburat de un asemenea
vis constituie în sine un lucru
destul de neplăcut. Desfășurarea
visului însă n-a făcut decît să
amplifice continuu senzațiile
neplăcute. Mai întîi, profesorul
Ene, devenit elev, a fost exa-
minat de colegul său de istorie,
pentru care simțea,, o vagă, și
doar în vis mărturxită, antipa-
tie. (în obișnuita viață școlară
relațiile lor erau foarte cordiale,
în cadrul unui colectiv didactic
strîns unit.) Așadar, față de pro-
fesorul Ene devenit elev, ami-
cul „de istorie" a dat și el pe
față antipatia pentru profeso-
rul „Ene — pur și simplu" în-
trebîndu-l cu un surîs sarcas-
tic ;
„în ce an s-a încheiat pacea
westfalică și care au fost pre-
vederile ei ?"
Nu încape îndoială că, treaz
fiind, profesorul Ene ar fi știut
să iasă cu eleganță din această
capcană. Ar fi răspuns, de pildă,
că mulți academicieni, sa-
uanți de renume într-un a-
nume domeniu științific,
au mărturisit sincer că nu
ar mai fl în stare, fără o pre-
gătire prealabilă specială, să se
prezinte cu succes la un exa-
men de bacalaureat. Sau ar
fi repetat celebrul aforism spus
de nu știu cine, potrivit căruia
cultura generală înseamnă ce
mai știe omul după ce a uitat
totul. Mai mult ca sigur chiar
că, treaz fiind, profesorul Ene
ar fl ieșit din încurcătură prin
contraatac : i-ar fi pus șl el co-
legului de la Istorie o „între-
bare-încuietoare" din domeniul
fizicii.
în vis însă stătea în poziția
clasică a elevului surprins de
o „întrebare-încuietoare", cu
capul plecat, cu obrajii în flă-
cări, făcînd eforturi disperate și
total inutile pentru a da de fi-
rul răspunsului...
Mai neplăcut însă a fost ceea
ce a urmat. Căci deodată, în vis,
personalitatea profesorului Ene
s-a dedublat. Și nu era o de-
dublare obișnuită de personali-
tate, ca la dr. Jekyll și mister
Hyde, ci o chestiune mult mai
încîlcită, o dedublare la inter-
val de o generație: el era și
examinatorul și elevul. Senza-
ția era deci de două ori mai ne-
plăcută, căci Ene examinatorul
punea întrebări la care Ene e-
levul nu putea să răspundă. Dar
asta însemna că nici Ene exami-
natorul nu știa răspunsul la în-
trebările pe care le punea. în
sfîrșit, s-o lăsăm baltă, că iese
o încîlceală din care nu ne mai
descurcăm nici pînă la Anul
Nou 1968. Important este cum
putea să pună profesorul Ene
întrebări din domeniul fizicii la
care el, ca profesor de fizică,
nu știa răspunsul. Erau, proba-
bil „întrebări de încuietoare"
de care tn subconștientul său
se temea că îi vor fi puse la
examenul de grad (Ce-i drept
e drept, se mai pun și la unele
examene de grad asemenea în-
trebări).
Tocmai cînd se chinuia mai
cumplit, constatînd cu groază
că nu poate răspunde nici la a
treia întrebare, examinatorul și
elevul s-au contopit din nou în
persoana profesorului Ene și a-
cesta s-a trezit cu fruntea aco-
perită de broboane reci...
— Cum îmi predai un mate-
rial fără încheiere ? — mi-a
spus inchizitorial secretarul de
redacție după ce a terminat de
citit rîndurile de rflai sus.
— Bine, dar este un vis și vi-
sele așa se termină: brusc.
— Inutil să recurgi la subter-
fugii. Nu-i vorba de nici un vis,
ci de o schiță și trebuie să-i faci
o încheiere.
— Știu eu... Un final ar pu-
tea să fie cam așa: profeso-
rul, acordind o anumită semni-
ficație visului, își reconsideră
activitatea și hotărăște să fie
mai exigent cu el însuși și mai
puțin chițibușar cu elevii.
— E o încheiere didacticistă,
de istorioară morală — mă în-
trerupe ironic secretarul de
redacție.
— Atunci să facem o înche-
iere negativistă : profesorul Ene
hotărăște să se răzbune pentru
umilințele încercate în vis și
își petrece tot restul vacanței
căutind „întrebări de încuietoa-
re" pe care să le dea la pri-
mul extemporal din trimestrul
II.
— Cum poate să-ți treacă
prin minte măcar un asemenea
final nerealist ? Cărui profesor
i s-ar potrivi un asemenea
final ?
Pînă la urmă s-a acceptat ca
schița să apară fără încheiere.
Poate așa creează impresia de
„modern", de povestire cu sen-
suri multiple și dă unora de
gîndit...
AL. OIUCA
Figuri asemenea să fie
în clasă, doar la geometrie ;
De-i neastîmpăr, ia măsuri
Să n-ai asemenea figuri I
Anul nou ca-ntr-o problemă
Să-ți aducă pe ales
Doar reacții prinse-n temă
Cu valențe de succes
URAR7
întregului corp profesoral
Unul profesor de fizică
Unul profesor de muzică
Anul nou urarea-și spune :
Elevii atotștiutori,
Programele fără lacune,
Manualele fără erori.
Ca unitate de măsură
La. clasă, anul viitor
Să-ți dea impulsuri mai cu spor
Și-un plus de pondere-n căldură
Unui profesor de matematică
Unui profesor de geografie
Noul an dorind să-l știe
Din izbînzi că-și face fief
îi urează să devie
Profesor cu relief.
Unui profesor de chimie
Unui profesor sîrguincios
Lecția ce-a reușit
Este o casetă-n care
Stă și-așteaptă, cu răbdare,
Diploma de „emerit"
Nu-i paradox, orice s-ar spune :
Elevii toți parcurg cîntînd
Materia, iau note bune.
Și nu-ți fac „muzică" nicicînd
Unui profesor indulgent
Moș GeHM-n sită deasă
Ți-a adus, iar eu te rog :
Nu uita s-o iei la clasă
Cînd cerni note-n catalog
Unui profesor «are critică ,,dulc
ta lecția deschisă — abia
De-a criticat cîte ceva
Asta e, ptn-la evidență,
Numai din inter... asistență
CONTINUĂRI • CONTINUĂRI • CONTINUĂRI
Lucrările Sesiunii
Marii Adunări Naționale
Ritmuri inalte de dezvoltare
După închiderea discuției ge-
nerale, proiectul de lege a fost
discutat pe articole și supus în
întregime votului secret al de-
putaților. Marea Adunare Na-
țională a votat în unanimitate
legea privind pensiile de asi-
gurări sociale de stat și pen-
sia suplimentară.
Din însărcinarea Consiliului
de Miniștri, Adrian Dimitriu,
ministrul justiției, a prezentat
expunerea la proiectul de lege
cu privire la alegerea deputați-
lor în Marea Adunare Națio-
nală și în sfaturile populare,
după care deputatul Emil
Bobu, președintele Comisiei
administrative, a expus rapor-
tul acestei comisii și al celei
juridice referitor la proiectul
de lege. A urmat discuția gene-
rală asupra proiectului de lege.
După închiderea discuției ge-
nerale. proiectul de lege a fost
discutat pe articole. în con-
tinuare, proiectul de lege a fost
supus în întregime votului
secret al deputaților. Marea
Adunare Națională a votat
legea cu privire la alegerea
deputaților în Marea Adunare
Națională și în sfaturile popu-
lare.
Joi la amiază, Marea Adu-
nare Națională a discutat ul-
timele puncte înscrise pe or-
dinea de zi. Secretarul Con-
siliului de Stat, deputatul
Grigore Geamănu, a prezentat
expunerea cu privire la pro-
iectele de legi pentru aproba-
rea decretelor cu putere de
lege emise de către Consiliul
de Stat de la ultima sesiune.
Raportul Comisiei juridice
referitor la aceste proiecte de
legi a fost expus de preșe-
dintele comisiei, deputatul
Traian lonașcu. A urmat dis-
cuția asupra proiectelor de
legi. Trecîndu-se la votul se-
cret, prin buletin, Marea Adu-
rare Națională a aprobat toa-
te decretele cu putere de lege
emise între sesiuni de către
Consiliul de Stat.
La ultimul punct al ordinei
de zi au fost aprobate modifi-
cări în componența unor co-
misii permanente ale Marii
Adunări Naționale, impuse de
noi însărcinări primite de
unit membri ai acestor co-
misii.
Tovarășul Ștefan Voitec,
președintele Marii Adunări
Naționale, a rostit cuvîntul
de închidere a lucrărilor se-
siunii.
desăvîrșirii construcției socialiste
in patria noastră.
Imaginea României de azi. libe-
ră și prosperă, confirmă Încă o
dată justețea politicii partidului
nostru Îndreptată totdeauna spre
rezolvarea cerințelor vitale ale po-
porului, capacitatea sa de a îndru-
ma și mobiliza cu succes energiile
creatoare ale maselor și resursele
materiale ale țării în direcția de-
săvîrșirli construcției socialiste.
Aceasta se vădește cu claritate și
in recentele lucrări ale Plenarei
C.C. al P.C.R. și ale Sesiunii Ma-
rii Adunări Naționale, care au a-
doptat un vast program de dez-
voltare in anul viitor a societății
noastre, îmbrățișînd toate laturile
vieții economice și sociale. Trăsă-
tura esențială a documentelor a-
doptate relevă continuitatea liniei
generale a politicii partidului nos-
tru de creștere a forțelor de pro-
ducție, de dezvoltare a bazei tehni-
co-materiale a socialismului. Pro-
ducția industrială în anul 1967 va
crește față de 1966 cu 11.3 la sută.
Volumul producției industriale glo-
bale urmează să ajungă în anul 1967
la o valoare de 209,6 miliarde lei,
cu circa 2 miliarde mal mult decît
prevederile inițiale din planul cin-
cinal. Se vor dezVblta considerabil
producția de energie electrică, in-
dustria metalurgică, producția in-
dustriei constructoare de mașini,
industria chimică : se va accelera
ritmul în industria bunurilor de
consum. In agricultură, planul pe
1967 prevede o producție globală
cu 1,7 miliarde de lei mai mare
decît limita superioară stabilită în
planul cincinal pentru anul res-
pectiv. Se alocă, în continuare,
sume importante pentru dotarea
agriculturii cu tractoare șl mașini
agricole, lucrări de hidroameliora-
ții, dezvoltarea creșterii animale-
lor, credite pentru cooperativele
agricole de producție șl altele.
Vastul program de sporire a capa-
cităților în industrie, dezvoltarea
bazei tehnice-materiale a agricul-
turii și a.celorlalte ramuri produc-
tive. programul construcțiilor de
locuințe, acțiunile din domeniul so-
cial-cultural vor fl susținute prin-
tr-un volum de investiții din fon-
durile statului în sumă de 52 mi-
liarde lei, cu aproape 17 la sută
mai mare decît cel realizat în
1966 șl aproximativ egal cu cel din
cursul primului cincinal. Pentru
finanțarea învățămîntului sînt pre-
văzute 7,5 miliarde de lei, desti-
nate dezvoltării învățămîntului de
cultură generală și profesional,
calificării muncitorilor prin școli
și pregătirii cadrelor cu studii me-
dii de specialitate în meseriile le-
gate nemijlocit de progresul teh-
nic, extinderii învățămîntului su-
perior tehnic și economic.
In ansamblul dezvoltării econo-
mice și sociale a țării, o însemnă-
tate deosebită o au preocupările
actuale ale partidului șl guvernu-
lui pentru perfecționarea conduce-
rii și planificării economiei In ve-
derea creșterii eficienței întregii
activități economice, măsurile cu
în pas
instruire, prin cultură, doar ceea
ce era exprimat de fazele clasice
ale dezvoltării științelor și artelor.
Azi, învățămîntul este chemat să
meargă mereu înainte pregătind
tineretul pentru anii ce vin, pen-
tru tehnica șl industria viitorului,
pentru sesizarea legilor ce conduc
spre arta literară, muzicală, plas-
tică a generațiilor de mîine. Gu-
caracter social menite să ducă la
creșterea natalității, la întărirea
familiei socialiste șl dezvoltarea
tinerei generații, modificarea radi-
cală a sistemului de acordare a
pensiilor șl îmbunătățirea asisten-
ței sanitare. Se pregătesc, de ase-
menea, măsuri pentru îmbunătăți-
rea și perfecționarea învățămîn-
tului de toate gradele.
însuflețit de un fierbinte patrio-
tism. muncind cu hărnicia și pri-
ceperea ce-I caracterizează, po-
porul român pășește In noul an —
cel de al doilea an al cincinalului —
cu hotărîrea de a da viață sarcini-
lor viitoare, făurindu-și, sub con-
ducerea Partidului Comunist Ro-
mân, o viață de bunăstare, civili-
zație și cultură.
cu țara
noștințele necesare tunului modern
se găsesc nu numai tn cărți, tn
muzee, tn edificiile ce păstrează
fresce, sculpturi, arme, monede și
obiecte aparținînd trecutului ci și
in laboratoare, tn uzine, tn insti-
tutele de proiectare, pe șantiere,
pe ogoare.
De la un an la altul, legăm ve-
rigile unui vast program de edifi-
care a țării. 'Adăugăm noi obiecti-
ve la ansamblul industriei șl mă-
surăm eficiența acestora pe distan-
ță de decenii. Pasul pe care îl fa-
cem azi de la un an rodnic, pri-
mul an al cincinalului, la un an și
mai rodnic, al doilea an al cinci-
nalului, este pentru noi un motiv
de reflecții optimiste, un îndemn
la perfecționarea continuă a ope-
rei de formare a omului nou, a
factorului care va decide, în ulti-
mă instanță, fața realității de mîi-
ne. El trebuie făurit pe măsura
epocii tn care trăim — dinamic,
creator, vrăjit de forța noului, stă-
ptnit de pasiunea prefacerilor în-
noitoare, lucid și tenace, gata să
absoarbă întreaga experiență a
trecutului, bizuindu-se tn între-
prinderile Sale pe un calcul rigu-
ros, dar și pe o fantezie înaripată,
căci epoca noastră, epoca zboruri-
lor spațiale cere o minte elastică
șl capabilă de previziuni. Pentru
formarea acestui om dascălii noștri
muncesc cu hărnicie, cu devota-
ment, cu pricepere, însuflețiți de
dorința de a da patriei generații
însetate de fapte mari.
Ou acest simțămînt pășesc oa-
menii școlii pragul noului an, con-
vinși că pășesc într-un viitor care
va căpăta o rezonanță și o amploa-
re fără precedent.
REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA i București, Plata Sclntell nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele m fac la oficiile poștale, factorii poștali și la dlfuzortl din unitățile de Invâtămînt. Tiparul i Combinatul Poligrafic Casa Sclntell
4D 132