PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VA GAZETA 'V & rZ^-ț', cfl .'V Anul XVII! Nr. 877 Vineri 16 dec. 1966 ^4 pag. 25 bani^ INVĂTAMINTULUI y ITATĂ DE MINISTERUL INV, MlN' ÎNVĂȚĂMÎNT $1 CULTURA în eurînd VACANȚA DE IARNĂ ---------- Printre amintiri VERONICA PORUMBACU încă o săptămină și elevii vor intra în vacanță. Toți cei care se ocupă de educarea lor se îngrijesc să le facă această vacanță cît mai plăcută, cît mai reconfortantă, să organizeze în așa fel programul ei încît fiecare copil să participe la acțiunile care îl atrag în mod deosebit, să aibă timp pentru joacă în aer liber, pentru lectură, pentru reuniunile de familie. Pentru elevii din clasele I—VIII, de pildă, se pre- gătesc serbări, carnavaluri pionierești, vizite la mu- \ zee. la monumente istorice, întîlniri cu scriitori, cu actori, matinee de basme, concursuri de ghicitori etc. Se vor prezenta matinee la care vor fi programate .filme destinate copiilor, vor avea loc turnee ale tea- ‘relor cu secții pentru copii și ale teatrelor de păpuși. Bibliotecile școlare vor fi deschise tot timpul, pu- nind la dispoziția copiilor cărțile și revistele pre- ferate. Foarte atractive vor fi pentru pionieri și școlari variatele activități sportive organizate in vacanță — jocurile sportive, concursurile de săniuțe și de patinaj, excursiile și drumețiile pentru cu- noașterea împrejurimilor localității, a peisajelor de iarnă ale patriei etc. Pregătiri însuflețite au loc pentru serbarea tradi- țională a pomului de iarnă. Direcțiile școlilor și con- siliile pe școală ale Organizațiilor pionierilor pregă- tesc, cu sprijinul comitetelor sindicatelor și al comi- tetelor de părinți, programe deosebit de atractive pentru aceste serbări. Dornice să păstreze și să ducă mai departe tradițiile poporului, colectivele de pio- nieri și școlari vor merge cu plugușorul la profesori și învățători, la fruntașii In producție, la activiști de partid și de stat, la părinți. Plină de voioșie va fi și vacanța de iarnă a ele- vilor din licee, din școlile profesionale și tehnice. In prezent, birourile organizațiilor U.T.C. pe clase, cu sprijinul diriginților, îi consultă pe elevi asupra activităților la care ar dori să participe și, pe baza propunerilor făcute de ei, stabilesc acțiunile cul- tural-sportive ce se vor organiza : vizionări de spec- tacole, audiții muzicale, seri distractive, serate și discuții literare, acțiuni de culegere a unor pro- ducții folclorice, vizite la muzee, competiții de schi, patinaj, săniuș, întreceri la baschet, volei, gimnas- tică, tenis de masă, drumeții și excursii etc. De pe acum elevii din clasele mari pregătesc ser- bările închinate aniversării Republicii. Ei vor pre- zenta la aceste serbări montaje muzical-literare, poe- zii, cintece închinate partidului și patriei. Au început de pe acum și pregătirile pentru re- velionul la care vor lua parte elevii din licee, școli profesionale și tehnice. Plugușoare, concursuri de răvașe, jocuri distractive, concursuri de dans, tot felul de surprize vor face ca revelioanele să se des- fășoare intr-o atmosferă plină de însuflețire. Ne-am adresat unora dintre cei care se ocupă de pregătirea vacanței elevilor, rugindu-i să ne vorbească despre unele aspecte concrete ale acestei pregătiri. — La ce acțiuni vor participa elevii liceului din Alba luliaP l-am întrebat pe prof. TIT LIVIU LASCU, di- rectorul acestui liceu. — Căutînd să răspun- dem tuturor preferințe- lor, organizăm acțiuni foarte variate : unele pentru cei ce rămîn în oraș, altele pentru cei ce vor pleca în satele din împrejurimi, unele pen- tru amatorii de muzică, altele pentru iubitorii li- teraturii și așa mai de- parte. De mare populari- tate se bucură de pe a- cum un concurs proiec- tat pentru zilele vacan- ței. Organizat în genul „dialogurilor fără distan- ță", acest concurs, care va avea loc între elevii claselor paralele, va cu- prinde programe ale tu- turor formațiilor artisti- ce din școală — de cor, de dansuri populare, de teatru. In același fel se vor desfășura întrecerile brigăzilor artistice și concursurile sportive. Mulți din elevii care rămîn în oraș vor parti- cipa la acțiunile din ca- drul clubului ce va func- ționa in timpul vacan- ței. Programul clubului se anunță bogat și inte- resant : o șezătoare lite- rară pe tema „Patria noastră în versuri și mu- zică". meciuri de volei, handbal și fotbal, con- cursuri de schi, de săniu- țe, o excursie la Brașov, o tabără de schiori pe Valea Jiului. Elevii care pleacă la sate organizează, împre- ună cu profesorii de lim- ba română, echipe de culegători de folclor. Două teme stau îndeo- sebi în atenția lor : da- tinele de iarnă de pe Va- lea Ampoiului și folclo- rul vechi și nou din Țara Vinului. Surprizele cele mai plăcute le va oferi ele- vilor revelionul. Conform tradiției, acesta se organizează și în acest an în cadrul școlii. Pro- fesori și elevi se vor în- tîlni în noaptea Anului Nou pentru ca, într-o at- mosferă de sărbătoare, să închine pentru reali- zările anului trecut, pen- tru noi succese și bucurii în anul ce vine. — Cum vor petrece copiii din satele raionului Alexandria ? a fost întrebarea pe care am pus-o profesoru- lui VASILE MIULESCU, șeful secției de învăță- mînt a raionului. — Ne străduim să fa- cem totul pentru ca zile- le ei să le aducă numai bucurii: serbări, jocuri, sport, tot felul de con- cursuri, așa ca fiecare să aleagă ce-i place. Copiii din Furculești și Spătă- rei vor participa la în- treceri cu săniuțele. Cei din Orbească, Siliștea și Schitu-Poenari vor pa- tina pe luciul lacurilor din apropiere. Mulți co- pii vor participa la faze- le pe centre de comune și pe raion ale concursu- lui „Cine știe răspunde", pe tema : „înflorești Ro- mânie, patrie socialistă". Pentru tinerii cinefili se vor prezenta filme ca „Amintiri din copilărie", „De-aș fi Harap Alb", „Năică și barza" etc. Nu vor lipsi nici șezătorile literare, concursurile de ghicitori ș.a.m.d. In multe comune con- tribuie la pregătirile pentru vacanța de iarnă și conducerile coopera- tivelor agricole de pro- ducție, reprezentantele comisiilor de femei, pă- rinții. Vă puteți închi- pui ușor cu ce plăcută emoție întimpină copiii zilele vacanței. Ei înșiși pregătesc de pe acum tradiționalele urări, ră- vașe, plugușoare și co- linde. Căutăm să asigurăm toate condițiile pentru ca săptămînile de va- canță să fie cît mai fru- moase, așa încît copiii să se reîntoarcă la școală, după încheierea lor, o- dihniți și vioi, cu noi pu- teri de muncă. — Ce se pregătește pentru pionierii și școlarii din regiunea Bacău? La această întrebare ne răspunde prof. MI- LUȚA BORTA, vicepre 1 ședințe al Consiliului re- gional Bacău al Organi- zației pionierilor. — Ne-am Început pre- gătirile întrebîndu-i pe copii ce doresc să facă în vacanță. Dovedind fan- tezie și spirit de inițiati- vă. ei au făcut numeroa- se propuneri și sugestii. Locul I între preferin- țele lor îl ocupă excur- siile și drumețiile. De a- ceea mă voi referi. în cele ce urmează, îndeo- sebi la organizarea lor. Pornind de la dorin- țele pionierilor și școla- rilor, am stabilit din vreme, în colaborare cu organele de învățămînt, itinerarele excursiilor. Acestea vor trece prin regiunile cele mai pito- rești ale patriei, prin o- rașe cu bogate vestigii istorice, cu importante o- biective industriale, cu edificii de cultură și ar- tă. Copiii vor vizita astfel Valea Prahovei, cu po- pasuri la Doftana, la Muzeul închinat lui Ni- colae Grigorescu. la Cas- telul Peleș, Pe Valea Bis- triței se vor opri Ia Pia- tra Neamț, la Tîrgu Neamț, în Humuleștii lui Ion Creangă, la mînăsti- rile Agapia, Văratec și Neamț, la casa memoria- lă Mihail Sadoveanu. Excursia pe Valea Trolu- șului le va oferi prilejul să cunoască noul și mo- dernul oraș Gheorghe 3heorghiu-Dej, combina- tul chimic de la Roznov, orașul minier Comănești. In aceste zile se fac in- tense pregătiri pentru drum : se întocmesc hărți cu traseele ce vor fi străbătute, se alcătu- iesc colective de ghizi. Desigur că, pe lîngă excursii, vacanța va fi bogată și în tot felul de alte manifestări — con- cursuri culturale, între- ceri sportive, șezători, jocuri distractive, întîl- niri cu oameni de știință și cultură. — A fost întocmit și programul de activități sportive P Răspunzînd la între- barea noastră, tov. FOTA BITOLEANU, membru al Biroului Consiliului General al U.C.F.S., ne-a relatat cîteva amănunte interesante in legătură cu acest program. — în cursul vacanței vor funcționa, pentru e- levii școlilor sportive și ai liceelor cu program de educație fizică, șase tabere : la Păltiniș, la Lacul Roșu, la Cabana Rusu (Petroșeni), la Cota 1500, la Virful cu Dor și la Bușteni. Dar, după cum se știe, toți elevii, nu numai cei de la școlile de speciali- tate, îndrăgesc mult sportul. Ne-am gîndit, firește, și la ei. Pionierii și școlarii, ca și elevii claselor mari, vor parti- cipa în vacanță, la nu- meroase competiții spor- tive. Nu e vorba de competiții cu caracter de campionat, ci de în- treceri menite să-i re- creeze : întreceri de pa- tinaj, de săniuțe, de handbal, baschet și vo- lei, de aruncare la țintă și la distanță cu bulgări de zăpadă, de șah, de tenis de masă etc. Pen- tru cei care nu s-au ini- țiat încă în unele ra- muri sportive vom or- ganiza, împreună cu secțiile de învățămînt, centre pentru obținerea insignei de polisportiv. In toate localitățile se vor afla la dispoziția elevilor bazele sportive ale școlilor, ca și cele ale cluburilor și asocia- țiilor sportive. Aici, pe lîngă jocurile și întrece- rile care se vor organi- za pentru toți elevii, membrii echipelor re- prezentative din școlile generale, din licee, din școlile profesionale și tehnice se vor putea pregăti pentru etapele campionatelor republi- cane școlare. După cum vedeți, s-a stabilit o agendă spor- tivă care să răspun- dă tuturor vîrstelor, tu- turor preferințelor. Nu, nu am plecat spre vechiul „capăt ai lui 38“ în căutarea timpului pierdut, căci nicăieri ca în acest altă- dată fund de lume care era mahalaua școlii nu am avut o mai intensă, mai incan- descentă senzație că aici începe viața. Aici, în școala măruntă de suburbană, prin- tre copiii care pluteau cu inocență de fluture peste milenii stratificate de civili- zație, am trecut, o dală cu descifrarea alfabetului (la început a fost totuși Cu- vînful...), din tinerețe in ma- turitate. Fereastra tramvaiului care mă poartă către propriul meu trecut prinfr-un cartier ne- sfîrșit de blocuri îmi des- parte de fapt viața de as- tăzi a orașului de Ulmul de ieri, care mi se derulează invers sub pleoape, pe un ecran bătut de un vînt rău, de război. Afară, șoseaua calmă, cu blocuri albe, cu lămpi de neon ce vor face, seara, din această margine de oraș, un hotar de stele. Sub pleoape, întunericul gros, subliniat parcă de lu- mina înăbușită a felinarelor camuflate, a ferestrelor ca- muflate, a adevărului camu- flat. Și copiii mei, aplecați cite cinci pe un abecedar ferfenijat pînă la sfîrșitul anului, și clasa rece, impo- sibil de încălzit cu cîteva vreascuri, și acel fluid între ochii copiilor și ochii dăs- căliței nu de mult ieșită din adolescență. Apoi mi/irea lui martie, sădirea pomilor, primăvara în ciuda războiu- lui, în ciuda mizeriei, pen- tru ca, la foarte scurt timp după aceea, să culeg dintre puiefii doborîfi de avioane (Continuare în pag. 3-a) Cercul de artă populară și folclor de la Liceul nr. 4 Bacău. Sarcinile sindicatelor in învățămintul seral și Iară frecventă In prezent, cînd procesul dez- voltării societății noastre socialiste a intrat într-o nouă etapă, carac- terizată printr-un avînt fără pre- cedent ăl forțelor de producție, al științei șl tehnicii, se impune cu necesitate ca oamenii muncii să-și însușească o calificare profesio- nală înaltă și o pregătire știin- țifică cit mai temeinică. în ace- lași timp se manifestă, cu putere de cerință a vieții, tendința către plenitudine a personalității uma- ne, ceea ce determină necesitatea unei bogate culturi multilaterale. „Nivelul actual al societății noastre — spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu în Raportul prezentat la cel de al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român — impune ridicarea pe o treaptă și mai înaltă a cunoștințelor de cul- tură generală, științifice și tehnice, ale tuturor cetățenilor patriei". Răspunzînd acestor înalte și im- perioase cerințe, partidul a sta- tornicit o politică școlară care se caracterizează prin măsuri de a- daptare continuă a învățămîntu- lui la trebuințele societății. O dată cu dezvoltarea învățămintului de zi. se îmbunătățesc continuu în- vățămîntul seral și învățămintul fără frecvență, menite să pregă- tească pe scară tot mai largă, din rinduriie oamenilor muncii care lucrează direct în producție, ingi- neri și tehnicieni cu înaltă califi- care și cu un nivel ridicat de cul- tură generală. Folosind posibilită- țile create de regimul socialist (con- cedii plătite în afara concediului legal de odihnă, scutirea de taxe școlare, programarea în schimburi de producție care să le permită frecventarea cursurilor și pregăti- rea pentru lecțiij. un mare număr de oameni ai muncii de la orașe și sate învață fără a părăsi pro- ducția. Hotărîrea Consiliului de Miniștri de la începutul acestui an cu privire la îmbunătățirea învă- țămîntului seral și fără frecven- MIHAIL ROȘIANU președintele Comitetului Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de învățămînt și Cultură ță, izvorîtă din directivele Con- gresului al IX-lea al P.C.R., a deschis și mai larg porțile școli- lor de toate gradele pentru orice om al muncii care vrea să învețe. Beneficiind de această hotărîre, în anul -școlar curent s-au înscris în învățămintul seral și fără frec- ventă peste 150.000 de oameni ai muncii. Caracterul specific al cursurilor serale și fără frecvență cere con- ducerilor administrative și organi- zațiilor sindicale din școlile cu ast- fel de cursuri să organizeze într-un mod deosebit, specific, procesul instructiv-educativ. In întreaga activitate a profesorilor și elevi- lor trebuie să se colaboreze strîns cu- sindicatele din întreprinderile și instituțiile unde elevii lucrează ca salariați. Această colaborare poate să în- ceapă chiar de la recrutarea ele- vilor. Biroul grupei sindicale din întreprindere cunoaște bine pe ti- nerii membri ai grupei, posibili- tățile lor, interesul lor pentru stu- dii. Sfătuindu-se cu el, biroul gru- pei sindicale din școală ar putea contribui cu succes la selecționa- rea cadrelor necesare mersului rapid înainte al economiei noa- stre. în același timp școala va primi pe această cale sprijinul sindicatelor din întreprinderi și instituții în ceea ce privește asi- gurarea unei frecvențe regulate a elevilor, ca și în ceea ce privește îndeplinirea de către aceștia a în- datoririlor școlare. Organizațiile sindicale din învă- țămîntul seral și fără frecvență au datoria să realizeze o colaborare strînsă cu direcțiile de școli în rezolvarea tuturor problemelor le- gate de procesul instructiv-educa- tiv și de treburile administraliv- gospodărești, pornind de la elabo- rarea planului general de activi- tate al școlii. Organizatorul gru- pei sindicale este chemat să-și spună cuvîntul în privința acțiu- nilor stabilite în planurile de ac- tivitate. a mijloacelor de realizare a acestora, a repartizării cadrelor didactice. Făcînd propuneri judi- cioase, sindicatele pot contribui la alcătuirea unor planuri realiste, care să asigure o desfășurare su- perioară a întregii munci din școală. Organizatorul grupei se va ocupa direct, el însuși, de unele probleme și acțiuni. O problemă de organizare căreia trebuie să i se acorde toată aten- ția este alcătuirea claselor. Ți- nînd seama de diferențele de vîrstă dintre elevi, de caracterul diferit al întreprinderilor din care provin ei. de nivelul lor diferit de calificare și pregătire generală etc.. conducerile școlilor, grupele sindicale, diriginții au sarcina de a alcătui, în strînsă colaborare, co- lective stabile și bine închegate, de a asigura în cadrul acestora un pu- ternic mediu de muncă, o opinie de masă, care să determine o atmosfe- ră favorabilă pentru studiu și rela- ții tovărășești. Sindicatele din sectorul învăță- mîntului seral și fără frecvență își vor adapta și planul lor la specificul acestor forme de învă- țămînt, indicînd într-un mod con- cret problemele de care trebuie să se ocupe și modul de rezolvare. Planurile vor trebui să cuprindă atît acțiuni organizate în școală, cît și acțiuni ce se realizează în colaborare cu sindicatele din în- treprinderile și instituțiile unde lucrează elevii. Printre acțiunile planificate un loc de seamă trebuie să-l ocupe acelea privitoare la selecționarea și încadrarea profesorilor, la ri- (Continuare în pag. 3-a) Chipuri neuitate de profesori Acad. prof. M. G. FILIPESCU Două chipuri de profe- sori îmi stăruie in amin- tire pentru calitățile lor deosebite și pentru in- fluența lor determinantă a- supra formației mele inte- lectuale, asupra alegerii drumului pe care l-am ur- mat în viață : profesorul de științe naturale din liceu Grigore Iliescu și cunoscu- tul savant și profesor uni- versitar Ludovic Mrazec. Gindurile mă poartă spre anii celui de al doilea de- ceniu al acestui veac. Elev la liceul de băieți din Bîr- lad fșcoală cu vechea tradi- ție, care a împlinit recent 125 de ani de existență), așteptam cu pasiune lec- țiile lui Grigore Iliescu, profesor care merită un loc de cinste în galeria înain- tașilor școlii românești nu numai pentru calitățile sale de pedagog desăvîrșit, ci și pentru deosebita lui competență științifică. De altfel — să dăm Cezaru- lui ce-i al Cezarului — întregul liceu bîrlădean se bucura de o binemeri- tată reputație pentru mo- dul cum se desfășura aici procesul de învățămînt și pentru disciplina în spiri- tul căreia erau educați e- levii. In ceea ce mă privește (Continuare în pag. 3-a) ACTIVITATEA CU PIONIERII Moment sărbătoresc După cum se știe, conform pre- vederilor Statutului Organizației pio- nierilor, începind din acest an are loc sărbătorirea constituirii noilor detașamente in clasa a lll-a și a ieșirii elevilor clasei a Vlll-a din pionierat. Este o manifestare care îmbogățește, care înfrumusețează mult viata Organizației pionierilor. Tofi elevii claselor a lll-a și a Vlll-a din școala noastră au parti- cipat, cu entuziasmul și însuflețirea specifice virstei lor, la întîmpinarea acestui eveniment. Viitorii pionieri ca și viitorii membri ai organizației U.T.C., s-au pregătit cum se cuvine pentru sărbătoare. In primul rînd, ei și-au intensificat eforturile la în- vățătură. Cataloagele sint o dovadă concludentă a străduinței în aceas- tă direcție : în paginile lor sînt în- scrise numeroase note bune și foarte bune. Totodată, elevii clase- lor a Vlll-a au luat parte la dezba- teri pe marginea Statutului U.T.C., iar cu elevii claselor a lll-a s-au purtat discufii despre Statutul Or- ganizației pionierilor. De asemenea, elevii claselor a lll-a au participat la o discuție despre cartea „Pionie- Scop unitar, acțiuni diferite Oblectivele importante si com- plexe ale muncii pionierești impun cu necesitate o planificare minu- țioasă și bine chibzuită a activi- tății în fiecare unitate, în fiecare detașament. O asemenea planifi- care permite împletirea judicioasă a activității didactice cu munca pionierească, evitînd paralelismele. In raionul nostru, ținîndu-se seama de experiența acumulată în anii trecuți și de indicațiile cu- prinse în noile acte statutare ale mișcării pionierești, în planificarea activității detașamentelor s-a por- nit de la studierea atentă a colec- tivelor de școlari pe baza unor coordonate psiho-pedagogice, astfel încit să se țină seama de condițiile concrete, de preocupările elevilor, de particularitățile lor. Acum, în preajma încheierii primului tri- mestru, constatăm că s-a acumulat o anumită experiență pozitivă pe această linie. Planificîndu-și în același timp munca didactică și activitatea cu pionierii, dirigintele clasei a V-a de la Școala generală din Odobești — care este în același timp coman- dantul detașamentului de pionieri din această clasă, a trecut la planificarea muncii sale numai după ce a studiat atent caracte- risticile colectivului, și aceasta cu atit mai mult cu cît era vorba de un colectiv nou. El a stat de vorbă cu fostul învățător al clasei, cu ele- vii și părinții lor. In urma acestor discuții și-a dat seama că destul de mulți din elevii clasei a V-a nu cunosc prea bine conținutul unor noțiuni morale cum sînt prie- tenia, tovărășia, respectul față de oamenii muncii etc. Ca urmare și-a stabilit, printre alte obiective, „Cunoașterea noțiunilor morale, transformarea cunoștințelor res- pective în deprinderi și trebuințe de conduită morală". Pentru orele rii eroi", au vizitat Palatul pionie- rilor, monumentele Capitalei, noile ei cartiere. In sfîrșit, ziua însemnatului eve- niment, așteptat de toți cu nerăb- dare, a sosit. Intr-o liniște solemnă, adunarea sărbătorească, la care au fost invitafi și pionieri din alte cla- se, părinfi ai elevilor și alfi oaspeți, a început. In acordurile cîntecului „Azi e zi de sărbătoare" au fost a- duss drapelele. Un moment plin de solemnitate a fost acela în care foștii pionieri s-au despărțit de cra- vatele roșii și au primit carnetele de membri ai organizației U.T.C. Proaspăta utecistă Irina Tîrnăveanu a evocat, în cuvinte pline de emo- ție, cele mai frumoase acțiuni la care a luat parte în timpul pioniera- tului. Anii au trecut. Pionierii au cres- cut, au învățat multe lucruri, dar n-au uitat nici acum sentimentele pe care le-au încercat cu toții odi- nioară, in clipa încărcată de emoție în care li s-a legat la git cravata purpurie. Aceleași sentimente puternice le trăiesc acum elevii clasei a lll-a, care devin, la rîndul lor, pionieri. de dirigenție s-au prevăzut dis- cuții pe această temă, iar în pro- gramul de activitate al detașamen- tului s-au planificat activități variate: un simpozion pe tema „Ce înseamnă un adevărat prie- ten", vizionarea de filme etc. La clasa a V-a a Școlii generale din comuna Crovu s-au constatat, la începutul anului școlar, unele lipsuri in ceea ce privește compor- tarea civilizată a elevilor. De a- ceea, pentru orele de dirigenție s-au planificat discuții pe teme ca : „Ținuta și comportarea elevului", „Salutul între școlari și salutarea celor vîrstnici" etc. La rîndul lor, acțiunile desfășurate în Organiza- ția pionierilor completează, lărgesc și consolidează prin forme speci- fice obiectivul educativ general. Astfel, se organizează în acest scop vizionări de spectacole și fil- me în care se vor urmări ținuta și comportarea pionierilor, discuții pe tema „Cum să ne comportăm acasă, într-o vizită, pe stradă etc.“. Intr-un mod asemănător au fost alcătuite planurile de activitate și la celelalte școli din raion. De e- xemplu, la Bolintinul din Vale, unde s-a constatat că nu toți ele- vii și-au dezvoltat gustul pentru literatură, se acordă mai multă a- tenție lecțiilor de lectură lite- rară și, în același timp, s-a pre- văzut, în cadrul organizației pio- nierilor, organizarea unor expozi- ții pe teme literare, a unor con- cursuri de recitare etc. Pentru a sprijini cît mai mult pe comandanții de detașamente în organizarea unor acțiuni eficiente, care să-i intereseze pe copii, Con- siliul organizației pionierilor din raionul Titu a inițiat o acțiune de largă consultare a pionierilor cu privire la activitățile la care ar dori să participe. Au loc, în a- cest scop, sondaje și anchete la Un moment de liniște și, la co- manda „Pentru predarea drapele- lor, drepfi I" se apropie cele două gărzi. Garda detașamentului cla- sei a Vlll-a predă drapelul gărzii detașamentului clasei a lll-a. După ce gărzile s-au retras la locurile lor, un utecist din clasa a Vlll-a a în- minat unui pionier din clasa a lll-a „Albumul ștafetă" cuprinzînd ima- gini ale celor mai, frumoase acțiuni organizate în perioada pionieratu- lui. Pionierii din clasa a lll-a, care au primit albumul, s-au angajat, sub faldurile drapelului să ducă mai departe succesele predecesorilor lor, pentru ca unitatea de pionieri să se poată mîndri și cu ei. Au urmat apoi schimburi de daruri și flori. Ceremonialul de închidere a adu- nării l-au executat pionierii din clasa a lll-a. Tofi cei sărbătoriți au prezentat, în încheierea adunării, un montaj literar prin care și-au manifestat dragostea puternică fafă de partid, față de patrie. LUCIA BOTEZATU comandanta unității de pionieri de la Școala generală nr. 5 școlile din Stoenești, Potlogi, Ro- mânești etc. Analizînd o serie de planuri al- ; cătuite de comandanții de unități : și detașamente, comisia metodică a Consiliului raional al Organiza- ției pionierilor a constatat că în u- nele locuri — de pildă, în comuna Căscioarele, la Găiești etc. — exis- tă tendința de a se înscrie în pla- nuri un număr prea mare de ac- țiuni fără o conturare clară a sar- cinilor, ceea ce poate determina paralelisme între munca din școa- lă și cea din Organizația pionieri- lor. Comisia a atras atenția coman- danților asupra acestui fapt și i-a ajutat să-și alcătuiască mai bine 'i planurile. In același timp, membrii comisiei și-au propus să studieze ' orientarea sistemului muncii diri- gintelui-comandant de detașament, modul cum sînt conexate sar- cinile lui în școală și în Or- l ganizația pionierilor, măsura în care contribuie, prin forme speci- fice, la atingerea scopului unitar > izvorît din realitățile colectivului • dat. Rezultatele studiului vor fi dezbătute într-o consfătuire pe tema „Corelarea activităților din ora de dirigenție cu cele din pro- gramul detașamentului". De ase- >ș menea, ne-am propus să organizăm schimburi de experiență, pe cen- tre de comune. între comandanții de detașamente. Cu acest prilej se vor analiza o serie de planuri de activitate. Credem că ar fi de un real fo- los elaborarea unui studiu amănun- țit cu privire la planificarea mun- cii pionierești, la care să fie an- trenați, pe lingă specialiști, coman- danți de detașamente și unități de ( pionieri. i SIMION MORARU â președintele Consiliului E Organizației pionierilor din j raionul Titu DIN TRECUTUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI NOSTRU Asociații învățătorești în cea de a doua jumătate a secolului al XlX-lea Proiecții la epi* diascop în clase- le mici Folosirea mijloacelor audio vizuale in scopul ridicării eficientei predă- rii constituie o preocu- pare permanentă a ca- drelor didactice din Mar- ghlta, care caută să le utilizeze cit mai larg la toate lecțiile unde sint indicate, incepind incă din primele clase. De exemplu, învățătorii care predau la clasele I folosesc cu succes pro- iecțiile la epidiascop in munca de dezvoltare a vorbirii elevilor. Aseme- nea proiecții, lesne de realizat, pot fi utilizate în oricare moment al lec- ției. învățătorii pregătesc in acest scop ilustrații din albume, din reviste, din almanahuri etc, care apoi sint înșirate in mod succesiv pe o fișie de carton și prinse în rame de culoare inchfsă. Bu- năoară, la lecția cu tema „Toamna” s-au prezentat la epidiascop o serie de proiecții avind această temă. Elevii au putut să observe astfel imagini reprezentind frunze în- gălbenite. plecarea păsă- rilor călătoare, activita- tea de toamnă pe ogoare, in livezi, in vii etc. El au fost solicitați să de- scrie aceste imagini, învă- țătoarea intervenind nu- mai pe '•••u a le orienta observa.-ea și pentru a face corectările cuvenite în ceea ce privește ex- primarea. formularea propozițiilor, ritmul vor- birii și expresivitatea ei. Proiecția a contribuit ast- fel Ia consolidarea cu- noștințelor elevilor, la dezvoltarea vorbirii lor. Proiecțiile la epidiascop sint folosite și la lecțiile de compunere in clasa a lll-a, la lecțiile de geo- grafie în clasa a IV-a etc. PAULINA MORARU Marghita Schimbul de ex- periență între directori In raionul Muscel s-a Inițiat un larg schimb de experiență între directo- rii școlilor generale. Recent directorii s-au întîlnit la Școala generală din satul Bughea de Jos. Impărțiți în cîteva co- lective, ei au studiat munca instructiv-educa- tivă a școlii, activitatea în rîndurile pionierilor, acțiunile culturale orga- nizate de cadrele didac- tice. S-a desfășurat apoi o dezbatere interesantă în cadrul căreia s-a ex- pus și referatul „Legă- tura școlii cu familia și cu organizația pionieri- lor", susținui de directo- rul școlii din Bughea de Jos. Schimbul de experien- ță între directori se do- vedește rodnic, contribu- ind la mai buna orien- tare a activității acestora. PROF. C. DOBRESCU Directorul școlii genera- le din comuna Cetățeni, Muscel în rîndurile celor care au luptat în trecut pentru libertatea națio- nală șl socială a țării, pentru dez- voltarea culturii poporului s-au numărat multe figuri luminoase de învățători și profesori, înaintași vrednici, cărora le păstrăm un pios respect. Ei au militat cu tărie, în condițiile vitrege ale acelor vremi, pentru sporirea numărului de școli, pentru condiții mai bune de desfășurare a învățămîntului, pen- tru ridicarea economică și cultu- rală a satelor. Izolați la început unul de altul, oamenii școlii și-au dat curînd seama că nu pot îmbunătăți situa- ția existentă decît unindu-și for- țele. Pe măsura creșterii conștiin- ței de sine a corpului didactic, pe măsura creșterii rolului pe care îl aveau în societate școala și sluji- torii ei, se dezvoltă și solidaritatea de breaslă a învățătorimii. In pre- să, în conferințele învățătorești, în- cepe să se dezbată pe larg ideea organizării profesionale a corpului didactic. în calea acestei organizări se ridicau insă numeroase dificul- tăți. Pe lingă situația lor mate- rială foarte grea. învățătoriisufe- reau și din cauza izolării în care erau obligați să lucreze, răzlețiți prin sate, fără mijloace de legă- tură între el. Se adăugau, la toate acestea, persecuțiile administrației și lipsa de interes față de școală a stăpînirii. Strădaniile oamenilor școlii de a desfășura o luptă solidară sînt în- cununate de succes în 1878, cînd se înființează „Societatea corpului di- dactic de toate gradele", care avea să lupte, după cum se menționa în statutul său, pentru dezvoltarea învățămîntului, pentru întărirea solidarității corpului didactic și pentru susținerea drepturilor sale. în cadrul celor 15 congrese pe care le-a organizat „Societatea" au fost puse în discuție numeroase probleme pedagogice care intere- sau corpul didactic de toate gra- dele, au fost analizate neajunsurile existente în organizarea învăță- mîntului, făcîndu-se propuneri pentru înlăturarea lor. Cu deosebit interes a fost, primit de oamenii școlii congresul didactic ținut la Galați în 1893, la care au partici- pat cinci sute de membri al socie- tății. La lucrările lui au participat masiv învățătorii, care au prezen- tat congresului probleme specifice școlii rurale. în timpul existenței sale de 20 de ani, societatea a apărat dreptu- rile școlii și ale învățătorimii. lu- înd poziție fermă în problemele de legiferare școlară. Propunerile sale privitoare la dezvoltarea școlii ro- mânești, deși privite fără simpatie de oficialitățile școlare, s-au impus totuși, influiențînd întocmirea pro- iectelor de legi referitoare la re- forma învățămîntului din 1881 și 1882. „Societatea corpului didactic de toate gradele" a acționat pentru re- zolvarea problemelor generale ale tuturor categoriilor de oameni ai școlii. în rîndurile celor ce mun- ceau în școli începuse să se re- marce însă tendința de a se făuri organizații pe categorii — ale in- stitutorilor, ale profesorilor etc. — care să poată soluționa mai ușor problemele specifice ale acestora. Acționînd în acest scop, institutorii din Capitală au înființat, în martie 1887. „Societatea institutorilor și a institutoarelor din București", care s-a preocupat de problemele cultu- ral-profesionale ale membrilor săi și a organizat asistența mutuală pentru aceștia. Societatea a organi- zat numeroase adunări generale și congrese, ale căror lucrări erau pu- blicate într-un „Buletin". în 1895 începe să apară și organul de presă al societății, „Convorbiri didactice". Se organizează de asemenea o „Casă de asistență și asigurare" a membri- lor societății, iar In ianuarie 1898 ia ființă, prin grija acesteia, „Casa can- tinelor școlare" din București. Tre- buie menționată, în același timp, munca merituoasă desfășurată de membrii societății în vederea ridi- cării culturale a poporului, prin organizarea de cercuri și șezători. în activitatea sa, Societatea insti- tutorilor a dus o luptă susținută pentru a strînge în jurul său pe toți membrii învățămîntului pri- mar. în acest scop ea își modifică în 1899 statutul. La adunările ei participau numeroși învățători care ridicau aici problemele vitale ale școlii rurale. Ei cereau un sis- tem unic de școli la orașe și sate, ca și asigurarea pregătirii învăță- torilor din mediul rural la același nivel cu pregătirea institutorilor. încă în 1885 se întîlnesc încer- cări de constituire a unor societăți învățătorești și în județul Bu- zău. unde ia ființă societatea „Solidaritatea", în Prahova, în Putna. Deși au de multe ori o exis- tență scurtă, aceste societăți repre- zintă un pas înainte în strădania învățătorilor de a duce o luptă co- mună pentru îndreptarea neajun- surilor de care suferea școala, ca și în munca lor de ridicare a sate- lor. In multe locuri învățătorii creează cămine culturale, biblioteci populare, înființează bănci popu- lare și cooperative țărănești. Pri- mele biblioteci populare iau ființă în județul Argeș, pe valea rîului Doamnei și a Vîlsanului. Unul din promotorii acestei mișcări a fost vrednicul învățător C. Dobrescu — Argeș, inițiator al „Societății pen- tru cultura țăranilor". Devotat cau- zei țărănimii, învățătorul Dobrescu- Argeș înființează mai tîrziu „Comi- tetul țărănesc" pentru a pune baza obștiilor de arendare a pămîntului. Din rîndurile acestor oameni modești, care au pornit, .săraci si asupriți dar plini de însuflețire pentru idealul ridicării neamului" — așa cum afirma învățătorul V. Păunescu în „Tribuna învățăto- rilor" nr. 78 din oct. 1 909 — s-a ridicat și învățătorul Vasile Ifti- mescu din Soveja-Putna. Expri- mînd năzuința învățătorilor penru crearea unei corporații profesio- nale, el alcătuiește un proiect de statut al acestei corporații, care pe acele timpuri era privită „ca o con- spirație cu grave consecințe soci- ale". In 1890 se înființează prima „So- cietate a învățătorilor" din întreaga țară, avînd ca președinte pe V. Ifti- mescu, om cu idei progresiste. Pen- tru activitatea sa, considerată ca revoluționară, V. Iftimescu a fost necontenit prigonit de autorități. Acestei prigoniri i s-a datorat și existența scurtă a societății con- duse de el. încercarea de organizare a învă- țătorilor pe întreaga țară este re- luată însă în anii următori. In 1897 un grup de învățători înaintați în- ființează, sub conducerea lui C. lo- nescu-Lungu. gazeta „Școala vii- toare", în coloanele căreia se făcea apel la închegarea unității învăță- torimii. In decembrie 1898 s-a ținut la Ploiești primul congres învățăto- resc, de a cărui organizare s-a ocu- pat lonescu-Lungu. In lucrarea sa „Spovedanie", apărută în 1934, lo- nescu-Lungu arată că ideile sale progresiste pentru apărarea celor mulți și obidiți se datorau în mare parte influenței mișcării socialiste, contactului cu revista „Contempo- ranul". Congresul a dezbătut o pro- blemă arzătoare pentru învățători — unificarea școlilor normale. El a ptis în discuție în același timp proiectul de statut al „Societății învățătorilor și învățătoarelor din România" și a hotărît înființarea acestei societăți, care avea lă lupte pentru solidaritatea învățătorilor și pentru răspîndirea culturii la sate. Dar și a doua încercare de organizare a învățătorilor este de scurtă durată. In-1899 revista „Școa- la viitoare" se desființează, Iar societatea iși încetează activitatea, învățătorii vor continua insă lupta pentru organizarea lor, reușind să pună bazele „Asociației învățători- lor șî învățătoarelor din România", care va dăinui multe decenii și va duce o activitate rodnică. Tendința spre o luptă Invățăto- rească solidară a-a manifestat pu- ternic, în cea de a doua jumătate a secolului al XlX-lea, și în Ardeal și Banat, unde învățătorii români luptau atît pentru sporirea numă- rului de școli în limba română cît și împotriva asupririi exercitate de stăpînirea străină împotriva învăță- mîntului românesc. In 1889 se înființează în Banat prima asociație de oameni ai școlii — „Reuniunea învățătorilor din dieceza Caransebeșului". Activita- tea „Reuniunii" se orienta spre promovarea culturii și a școlii ro- mânești, precum și spre apărarea intereselor vitale ale învățătorimii. Problemele dezbătute în cadrul a- dunărilor el generale, ca și temele expuse în dizertații sau susținute în cadrul lecțiilor practice organi- zate de „Reuniune" au făcut să crească autoritatea acesteia. Spre a-și lărgi sfera de activitate, „Reu- niunea" a creat 12 „despărțăminte" în diferite centre ale diecezei Ca- ransebeșului. Printre realizările ei se înscrie înființarea unei biblioteci centrale și a unor biblioteci in des- părțăminte pentru cadrele didac- tice. Organizații profesionale asemă- nătoare au luat ființă, în acei ani, și în alte locuri. învățătorii din ți- nutul Aradului, de pildă înființează în 1872 „Reuniunea învățătorilor români din dieceza Aradului". avînH ca principale preocupări sporirea numărului de școli românești, per-ț fecționarea cadrelor didactice și culturalizarea poporului. In adu- nările generale ale „Reuniunii" a- rădene se cere un fond diecezan pentru salarizare și pentru plata pensiilor învățătorilor, precum și asigurarea independenței depline în exercitarea activității școlare. Pentru înființarea fondului diece- zan a militat și publicația editată de „Reuniunea" din Arad — re- vistă „Minte și inimă", apărută in 1877. Acțiunea desfășurată pe a- ceastă linie a fost încununată de succes — autoritățile fiind silite să înființeze un fond de pensii pentru învățători. In anii care au urmat s-au mai înființat reuniuni învățătorești și în alte centre din Banat șl Ardeal. Intre ele existau strinse legături, care s-au manifestat, printre alic e, și prin participarea reciprocă de delegați la adunările generale. Prin acțiunile întreprinse, biru- ind adesea împotrivirile ivite, în- vățătorimea română a izbutit să-și ridice prestigiul. Organizațiile pro- fesionale ale corpului didactic, a- vind o durată mai scurtă sau mai îndelungată, au reușit să întăreas- că solidaritatea lui și să facă cu- noscută capacitatea sa de a conduce destinele școlii românești. Lupta dusă de corpul didactic în a doua jumătate a secolului al XlX-lea pentru îmbunătățirea pro-* cesului de învățămînt și a condi- țiilor de muncă și viată ale slujito- rilor școlii a continuat cu și mai multă consecvență după anul 1 900, cînd numeroase personalități cu idei înaintate au reușit să ridice tot mai sus steagul solidarității profe- sionale in interesul progresului școlii românești. ONITA GLIGOR La cercul de lăcâtușerie mecanică de la Casa pionierilor din Constanța. DETALIU PSIHOLOGIC „Variabila intermediară** Sintem, să zicem, la o lecție de aritmetică, la clasa a Il-a. Are loc verificarea cunoștințelor. Ne atra- ge atenția un elev care stă tot timpul cu mîna în sus, chiar și atunci cînd un coleg al Iul răs- punde la întrebarea pusă. In sfîr- șit, profesorul îi dă și lui prilejul să vorbească. Elevul răspunde foarte bine, primește nota zece și... se potolește. Nu mai ridică mîna și pare că nu-1 mai interesează atît de mult cele ce urmează. O altă lecție, de gramatică, la clasa a IV-a. Se dă lucrare de control. Elevii ascultă cu atenție și își notează exercițiile pe care trebuie să le rezolve. La exerci- țiul al treilea, o elevă izbucnește în hohote de plîns. întrebată de ce plinge, nu răspunde nimic. De abia după ce învățătoarea se a- propie de banca ei mărturisește în șoaptă, că nu știe să rezolve exercițiul respectiv. Adesea, la lecție, cîte un elev privește țintă în ochii profesoru- lui, urmărindu-i explicațiile, reac- ționează prompt la „comenzile" lui („priviți acest tablou", „scrieți această propoziție" etc.), dar, dacă este întrebat dă un răspuns care trece „pe lîngă" întrebarea pusă, nu este „la obiect" ; eșuînd. acest elev face, parcă, efortul să-și a- ducă aminte despre ce anume s-a vorbit în clasă, așteaptă să i se repete întrebarea. în toate aceste împrejurări este vorba de o „variabilă intermedia- ră" care intervine din interior în conduita și activitatea elevilor, imprimînd procesului de învățare o configurație specifică. Această variabilă, care este de factură psihologică, reprezintă u- nul din elementele centrale ale procesului de învățămînt. Depis- tarea și aprecierea justă a gene- zei și funcției sale reglatorii, cee Bună ca o primăvară, Lerui Ier și lilioară. Cu pîraiels fugind Ca lungi fire de argint, Cu moșnegi de munji cărunți Brobodiți cu nori pe frunți, Cu munți tineri, mai voinici, Ridicați de noi pe-aici, Munți în zale, mari furnale, Tulnicele colosale Ce vor stelele să-nfrunte Cu cununi de foc pe frunte. Dragi mi-s mie lunca, dealul, Bărăganul și Ardealul, Și pămîntul care-a supt Aur negru dedesubt. Și pămîntul care-mbie Vin cotnar și razachie. Tata seamănă și ară, S-avem pîine și la vară. Tata bate cu ciocanul, Meșterul și năzdrăvanul. Tata scrie și-mpletește Firul gîndului pe dește, Și sub mîna lui deodată Toată țara-i mai bogată. Mă aplec și te sărut, Lerui Ier și lilioară, Țară-n care m-am născut, Lerui Ier și lilioară. ION BRAD Iarnă... Viscol... Zurgălăi... Dorm, sub stele, blînde ape. Anul tinăr e pe-aproape. Iepurii se duc hai-hui După schiurile lui, Către noi, poartă pe umăr Darurile-i fără număr. Noi îi sintem astăzi solii Adttnați la poarta școlii. Minați, măi! Hăi, hăi! Prea-nălțate cataloage, Ia vină puțin încoace, Cu mustața Si barba de In anul ce Numai note Vrem pe file să Doar cu zece și Iară clopoțelului de cerneală poleială. vine, vrem mari s-avem. te plouă cu nouă. Te rugăm Că-l luăm Cu căciula Să răsune La ferești Vndc-om acum să-i spui în ceata noastră, lui albastră, pînă-n zori de-nvățători fi colindători Minați, măi! Hăi, hăi! Iarnă... Viscol... Zurgălăi... Anul nou străbate văi Si luminile-i măiestre Le așterne la ferestre, îmbrăcind în albu-i strai Prea frumosul țării plai. Printre Haideți * - rj Iu - - fi , Cfl-tu vi - strw - pi ifri- r //-* - re lu - ^ep-n - 4 Ce-w vt-Mt-sfrg trei ■ t)i mo - ce-m~p/j. ni-n - fr-o « firi , vt ri , *' - ți ta- J sHh et bu- *' - njg - flirt-n - C^țu vr+stf sfrj ir * - na a, . ăe-m^pli - m.n _ tr-o !• S/n , « - .a ■ J ~ et bu — — L.'.— ~ — ! bu — nt A Cr~ nr vrtt ti In - sti Sț — f8, - ^tp re - aru-i ' Me - -știri tnun - - - rit io. ' vret si-i -nș-Un — ■ e v — /g, Frun-^ dru-t Ut—ăftrî mun - ci - W - pe, f.r ! J® — *M Ci — nțuraiâ-i în - fld-‘rtț-tr-n Jii — C L eo - dryy nun - ct - n> — rjt ! * Itr — bt cJm - Sirt - ie-i pun : pt pi - « lt^ • fe - ra-gtmul a P» - piftii mi 71 hst»n pa Ca pun pi - t la — te pi - g 1 ■- U rT--garraub t mth-drin y - rt-qan sub IIII II s-i îî a? î-efod ian pa Ca nu-rtt-»-n l-t Mjtri pa Cf m^nt-it-n go tu! i - țj | - rul 1 1 •- Cu pa-Jap de , Și pe-mii de -ft cnm stru —■ nt Tâ u — dat o Od'-./nent noi o w Cu dt . Și pt tt Și pe ml. de la erimi nt !t ■— crimi^ sfrv — ne — u- dai o ~ Oa~mni noi o T-a u — dai o 90 - rul I - 7^ eîn — ta " ’r' ~ «o - /-m/ ! . e / a Nu-i sub zarea largă Țară ca a noastră, N-are lumea-ntreagă Doina ei măiastră ; Ce-au visat strămoșii Se-mplini-ntr-o vară Vacanta de iarnă la Palatul pionierilor Pe agenda manifestărilor orga- nizate de Palatul pionierilor pentru vacanța de iarnă a acestui an se înscriu numeroase activități re- creativ-educative. Pe primul plan se află mani- festările prilejuite de Ziua Repu- blicii. La 30 decembrie, în sala de teatru a Palatului pionierilor va avea loc o adunare festivă pe tema „Partid slăvit, lumină vie, a pa- triei noastre mîndrie", urmată de un spectacol susținut de formații- le artistice ale palatului. împreu- nă cu consiliile raionale ale Or- ganizației pionierilor din orașul „-------„ organizează, cu ace- București se lași prilej, o serie de acțiuni de ----x a ja Casa de cultură masă. Astfel a tineretului dimirescu se din raionul T. Vla- .......... ... va desfășura, la 27 decembrie, acțiunea intitulată „Mă- Vitejii străbune Cine vrea să-i știe Frunza-n codru-i spune, Iarba din cîmpie. Astăzi ca bujorii Inflorește-n sate, Meșteri muncitorii Straie-i pun : palate. Flamurile roșii O eliberară $i e mîndră-n lume Ca mireasa-n nuntă Și pe mii de strune Oameni noi o cînfă. reț pămint al patriei iubite", în cadrul căreia vor avea Ioc o în- tîlnire cu ofițeri ai forțelor noas- tre armate și un program artistic ostășesc. Tot în rîndul acțiunilor de masă se numără concursul gen „Cine știe răspunde" intitulat „Re- publica Socialistă România — țară înfloritoare" — care va avea loc la 25 decembrie, la Casa de cul- tură a tineretului din raionul 23 August și la 28 decembrie la Școa- la generală nr. 4 din raionul 30 Decembrie — ca și montajul mu- zical-literar pe tema „Patriei, cîn- tec de slavă", care va reuni pio- nieri și școlari din raioanele 30 Decembrie, V.I. Lenin și Grivița Roșie. Pionierii și școlarii claselor I—IV din raioanele N. Bălcescu, 23 August, Grivița Roșie, V. I. Le- nin, 16 Februarie și 1 Mai vor putea face un popas în lumea bas- melor românești, întîlnind scriitori, povestitori și artiști îndrăgiți de ei. Momente de mari atracții și sur- prize va oferi unui număr de 14 000 de copii bucureșteni carna- valul „Feerie de Iarnă", care se va desfășura în sălile de sport ale palatului în perioadele 26 — 30 decembrie 1966 și 2—6 ianuarie 1967. La carnaval vor veni în mij- locul copiilor artiști îndrăgiți de ei, vestiți comici, cîntăreți de mu- zică populară românească și ușoa- ră, se vor organiza jocuri distrac- tive, concursuri, parăzi ale costu- melor etc. Formațiile artistice ale palatului au pregătit pentru pionieri și șco- lari și o serie de spectacole. In perioada 25 — 29 decembrie 1966 și 3 — 7 ianuarie 1967 se va pre- zenta spectacolul cu piesa „Albă ca zăpada și cei șapte pitici mag- nifici", de Sandu Petrovici. Intre 27—30 decembrie 1966 vor avea loc spectacolele teatrului de păpuși cu piesele: „Unde au dispărut 7, 8 și 9 7“ și „Mofturică", iar între 3—7 ianuarie 1967, spectacolul cu piesa „Galoșul fermecat". Peste 4 000 de pionieri și școlari din Ca- pitală vor putea să vizioneze un program de filme artistice și do- 'cumentare în sala de teatru a pa- latului, în zilele de 24 și 30 de- cembrie a.c., precum și în zilele de 7 și 8 ianuarie 1967. Cu acest prilej vor veni în mijlocul copiilor* interpreții unora mânești, precum artă și cultură. Circa 1 000 de tea să participe dintre filmele ro-"' și alți oameni de pionieri vor pu- ia excursiile cu autocarul organizate în perioada vacanței de iarnă de Palatul pio- nierilor, excursii ale căror teme sînt : „Să cunoaștem frumusețile ți bogățiile României socialiste" și „Prin microraioanele Capitalei". Iubitorii de sport vor putea par- ticipa la un program recreativ pe patinoarul din parcul palatului. Acest program va cuprinde lecții de patinaj, jocuri și întreceri. De asemenea, vor avea loc unele în- treceri la săniuș, schi, jocuri spor- tive de iarnă. Pentru 150 de pio- nieri și școlari fruntași în activi- tatea sportivă se va organiza la Bușteni o tabără de pregătire spor- tivă și de schi. Cei mai buni șa- hiști vor participa la concursul „Cupa 30 Decembrie". Numeroși pionieri participă la activitățile practice organizate la palat pe tema „Să învățăm să con- fecționăm podoabe pentru pomul de iarnă". Cercurile de artă popu- lară, confecții și broderii pun la îndemîna pionierilor și a cadrelor didactice modele de costume de carnaval și teatru, de podoabe și jucării pentru serbările pomului de iarnă. GH. TOMOZEI hăi ! plopi, în alba vale să-i ieșim în cale. Minați, măi! Hăi, hăi! CĂRJI TEATRE FILME de Al. Popescu ; la Cluj .Tigrișorul precum și filme de peste .Goudeamus' care ,O clasa neobișnuită M1S! hotare „Sașa", tineretului : ", „Podul", se adresează REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA i București. Piața Scînteil or. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiil» poștale, factorii poștal) și la dlfuzorti din unitățile de învățămînt. Tiparul » Combinatul Poligrafie Casa ScînteU Zilele vacanței vor oferi tinerilor citi- tori prilejul de a-și satisface din plin pre- ferințele. Numeroasele titluri noi, de curînd apărute în librării, ne dau nouă, profesorilor, posibilitatea de a formula re- comandări diferențiate după vîrsta și în- clinațiile fiecăruia. Celor mai mici dintre cititori le putem recomanda „Caprele Irinucăi" de I. Crean- gă, volumele de „Povești" de I. Slavici și P. Ispirescu, „Legenda ciocîrliei" de S. FI. Marian, „întoarcerea lui Neghiniță" de Al. Mitru, „Mici și mai