PROLETARI DIH TOATE ȚĂRILE UNIȚI-V*!
GAZETA






înaltă
rAnul XVIlP
Nr. 875
Vineri 2 dec.
1966
u 4 pag. 25 bani

r
W	-dtk	_
INVATAMINTULUI
'i
[ EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂTĂMÎNTULUI $1 COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂTÂMlNT SI CULTURĂ
Pentru o chimie actuală și vie

Aj'- ■


n
UN CONCURS
apreciere
pentru
rezultatele
obținute
După cura se știe, de
curînd Liceul „Nicolae
Bălcescu" din Craiova
a sărbătorit 14 decenii
de activitate. Cu acest
prilej profesorii și ele-
vii școlii și-au exprimat
recunoștința față de
Partidul Comunist Ro-
mân pentru condițiile
minunate de muncă și
viață create școlii și
dascălilor ei, aducind în
dar noi succese obținu-
te în activitatea instruc-
tiv-educativă, în însu-
șirea tezaurului știin-
ței și culturii.
La dobindirea aces-
tor succese o contri-
buție de seamă a adus
organizația U.T.C. a li-
ceului care, sub condu-
cerea organizației de
partid, a desfășurat o
rodnică activitate e-
ducativă și a mobilizat
întregul colectiv de e-
levi la îndeplinirea sar-
cinilor puse de partid
în fața organizațiilor
U.T.C. din școli.
Pentru rezultatele de-
osebite obținute de or-
ganizația U.T.C. a Li-
ceului „Nicolae Bălces-
cu" din Craiova în edu-
cația comunistă a tine-
retului, C.C. al U.T.C.,
i-a acordat, cu prile-
jul sărbătoririi a 140 de
ani de Ia înființarea
școlii. DIPLOMA DE O-
NOARE A C.C. AL
U.T.C.	\
Raportul dintre clasic și modern in predarea chimici ® judecata chimică
și dezvoltarea ei o De la experimentul demonstrativ la cercetare
TRADIȚIONAL
Știință teoretică propunîndu-și
să prezinte și să explice transfor-
mările naturii la nivelul schimbu-
rilor materiale dintre substanțe,
chimia a debutat pe scena învăță-
mîntului o dată cu experimentul
din interpretarea căruia i s-a for-
mat de-a lungul vremii teoria. Ne-
cesitatea lucrului cu simboluri și a
înregistrării la modul constatativ
a noianului de cunoștințe legate de
însușirile corpurilor a făcut repede
din chimia teoretică un obiect
arid, care solicita în special de-
prinderile de memorare, experien-
ța îndeplinind doar rolul de argu-
ment care demonstrează. Vreme
îndelungată accentul principal în
învățarea chimiei a fost pus • pe
procesele de memorizare, unii pe-
dagogi de mare renume •— ca sa-
vantii chimiști Berzelius și Dumas
‘	— propunînd chiar procedee mne-
motehnice de învățare a acesteia.
De abia în ultimele decenii în-
cepe să nu mai fie așa. Tăarea dez-
voltare a științei și a tehnologiei
chimice a condus la pătrunderea
în învățămînt a unor noțiuni noi.
a suscitat un proces de reînnoire
a chimiei predate de la catedră.
Acest proces este departe de a fi
terminat și pe parcursul lui. în
stabilirea ponderii dintre clasic și
modern au apărut o serie de ine-
galități de nivel.
Văzut global, cursul de chimie
care se predă in școala de cultură
generală (clasele VII—XI) pune
două mari probleme, două proble-
me de principiu. In primul rînd
este vorba de cuprinderea unui
ansamblu de cunoștințe sistemati-
zat după o anumită logică. în al
doilea rînd. cursul trebuie să răs-
pundă cerinței esențiale a formă-
rii și dezvoltării acelui mod de
gîndire pe care. în general, profe-
sorii de chimie îl numesc „judecată
chimică" și de a cărui însușire de-
pinde. la urma urmelor. însăși în-
țelegerea chimiei de către elevi.
La stațiunea micilor naturaliști de la Palatul pionierilor Un București
. ■
T' • .

Cum stăm în ceea ce privește
prima problemă ?
Nu se poate afirma că programa
și manualele sînt lipsite de o struc-
tură închegată. Se impune însă. în
unele cazuri, o mai logică ordine
de prezentare. De exemplu, în
clasa a VlII-a ar fi bine ca
după partea generală să se stu-
dieze carbonul din punctul de ve-
dere anorganic și apoi să se con-
tinue cu partea anorganică, pentru
a se fixa și mai bine însușirile
substanțelor studiate. Abia după
aceasta este cazul să se treacă la
chimia organică. în clasa a IX-a,
legile chimiei ar trebui abordate,
mai din timp, pentru a se permite
o rezolvare în mai bune condiții
a problemelor. De altfel, este de
subliniat aici numărul în general
redus al problemelor și faptul că
din păcate, destul de multe dintre
ele au rezultatele greșite. Sporirea
ponderii problemelor ar servi, la
nivelul clasei a IX-a, la schițarea
unui început de matematizare a
studiului chimiei — lucru foarte
indicat întrucît. este cazul să sub-
liniem. matematizarea chimiei este
un proces ce trebuie deschis trep-
tat în mintea elevului. Pune pro-
bleme și ordinea capitolelor clasei
a X-a. Reluarea sumară a unor
cunoștințe din anii precedenți și
faptul că în predarea cunoș-
tințelor despre valență nu s-au
introdus unele noțiuni moder-
ne legate de structura mate-
riei (noțiunea de orbitaL explica-
rea așezării și distribuirii electro-
nilor pe orbital etc.) ‘ fac să
scadă eficiența programei și ma-
nualului. O observație identică s-ar
putea face și cu privire la materia
predată în clasa a Xî-a. unde nu se
„profită" de prilejul existent de a
se expune la un nivel mai înalt, la
modul modern, probleme legate de
interpretarea legăturilor duble și
triple, de substituenti organici etc.
Este de remarcat că, în general.



incursiunile în domeniul noțiunilor
de chimie-fizică, de electrochimie
etc. sînt peste tot, acclo unde apar,
prea timide, sub posibilitățile de
înțelegere ale elevilor și lipsite de
sprijinul aferent al unor probleme
bine redactate.
Un fapt pozitiv existent în ma-
nuale îl constituie referirile la
diverse aspecte din industria noas-
tră chimică. Ele sînt însă prea
sporadice si ponderea lor este
inegală de la capitol la capitol (de
exemplu, dacă fabricația clorosodi-
celor este bine expusă, prezen-
tarea altor ramuri ale industriei
chimice lasă de dorit). In general
atunci cînd se amintește de produc-
ția noastră chimică ea este înfăți-
șată la modul expozitiv. Consider
că ar fi mult mai bine să se re-
nunțe la micile adaosuri referitoa-
re la industria chimică, adaosuri
rareori legate organic de lecție,
realizîndu-se $hiar in textul ațes- „
lela, în țesătura ei, legătura dintre
metodele expuse si locurile din in-
dustrie unde ele se aplică. Ceea ce
există în această direcție este ca-
tegoric mult nrea puțin.
Fără îndoială, exprim o părere
personală, dar consider că în în-
vățămîntul chimiei se pune în pre-
zent prea mult accent pe elementul
clasic și nu în suficientă măsură
pe cel modern. Nu mă gîndesc la
a face cunoscute elevilor toate noi-
le cuceriri ale chimiei — lucru de
altfel imposibil de realizat — ci la
a privi într-o concepție modernă
explicarea noțiunilor de bază cu
care lucrăm, a reflecta noul în e-
xemplele folosite pentru a prezen-
ta procesul chimic în desfășurarea
lui și. mai ales, a descrie procesele
tehnologice noi folosite în industria
noastră chimică. De cele mai mul-
te ori. comparînd o reacție din
uzină cu aceeași reacție explicată
de la catedră, se noate demonstra
rămînerea în urmă a explicației.
Consider că elevii noștri sînt pe
deplin capabili să înțeleagă aceste
elemente noi. Cu toate inadver-
tențele amintite, studiul chimiei le
formează și le dezvoltă gindi-
rea științifică. Aici firește rolul
cel mai important îl joacă măies-
tria pedagogică, priceperea profe-
sorului de a-și conduce elevii la o
însușire conștientă și logică a cu-
noștințelor. în așa fel îneît. de la
CALITATEA DE
ELEV OBLIGĂ
Calitatea de elev obligă la o
anume ținută și o anume
conduită conformă cu dem-
nitatea pe care o presupun sfera
preocupărilor școlare și cerin-
țele bunei educații. In scopul de
a ridica întreaga comportare a tu-
turor elevilor la înălțimea acestei
demnități, Ministerul învățămintu-
lui a emis, nu de mult, un ordin
care solicită profesorii la o exi-
gență sporită față de conduita și
ținuta elevilor.
Înțelegînd însemnătatea rigorilor
ordinului, directorii de școli și co-
lectivele didactice au luat măsuri
pentru a-l face cunoscut de îndată
elevilor. Conținutul lui, dezbătut
în prealabil în ședințe ale consi-
liilor pedagogice, a fost-prezentat
în adunări cu elevii, în emisiuni
ale stațiilor de radioamplificare
școlare, în orele de dirigenție etc.
Efectele lui au început să se vadă
de îndată. In multe școli disciplina
elevilor s-a întărit simțitor, se în-
registrează mai puține și mai rare
abateri. La aceasta contribuie și
exigența sporită a cadrelor didac-
tice.
•ir
Totuși... Cîteva instantanee din
viața elevilor bucureșteni ne fac
să ne întrebăm dacă dispozițiile
ordinului sînt aplicate pretutin-
deni cu aceeași intransigenți, lati
unul dintre ele.
La cofetăria (poate fi numită tot
atît de bine, pentru profilul ei ete-
roclit, cafeneaua) „Nord". Trei ca-
fele, trei sticle cu bere, trei țigări,
extrase din același pachet etalat
pe masă cu ostentație și nonșa-
un anumit moment, să poată pă-
trunde singuri in explicarea unor
fenomene mai complexe. Instru-
mentul principal în această direc-
ție îl constituie de bună seamă,
problemele. Iată de ce manualele
de chimie ar trebui să cuprindă
probleme în număr suficient si de
o complexitate gradată în mod co-
respunzător. Trebuie să mărturisim
că în această direcție mai este
mult, chiar foarte mult de făcut.
De o excepțională însemnătate
sînt. în același timp, lucrările de
laborator. Se impune să fie anali-
zată serios, după părerea mea,
poziția laboratorului in general în
procesul de predare a chimiei. în
prezent, prin executarea lucrărilor
de laborator prevăzute în progra-
mă și pe care le efectuăm frontal
se asigură mai ales formarea unor
bune deprinderi de mînuire a re-
activilor chimici și a aparatelor.
Efectuate riguros și supuse unui
proces de complicare gradată, lu-
crările de laborator reușesc să pre-
gătească elevii pentru înțelegerea
unor noțiuni. Aparent, cu aceasta
laboratorul și-a făcut datoria. Soco-
tesc însă — și aici iau din nou în
considerare raportul dintre clasic
și modern — că astăzi demonstra-
ția nu mai trebuie prezentată doar
pentru a le arăta elevilor cum se
desfășoară un proces chimic, pen-
tru a-i convinge de adevărul unui
postulat formulat de la catedră.
Este necesar ca fiecare experiență
să constituie pentru elevi o pro-
blemă, un semn de întrebare a că-
rui rezolvare să-i intereseze, să le
stimuleze gîndirea în direcția a-
celei judecăți chimice de care vor-
beam mai înainte și, prin aceasta,
să răspundă la două noi obiective :
întîi să creeze interes pentru lecția
din clasă, pentru studiul chimiei
în general, iar în al doilea rînd. „să
recruteze" din timp, dintre micii
pasionati ai acestei științe, pe vii-
torii chimiști de miine, deschizîn-
du-le gustul pentru cercetare.
Aș vrea însă să adaug că, pentru
ca laboratorul să devină un prolog
al viitoarei acțiuni de cercetare,
lecția de la catedră trebuie și ea Ia
Prof. CECILIA MARIAN
Liceul nr. 10 Cluj
(Continuare în pag. a 4-a
lanță — și— consumatorii: trei
elevi. Mă instalez la o masă apro-
piată.
— Vn foc, dacă nu vă supărați...
Și convorbirea se înfiripă. Des-
pre fumat, despre băutură, despre
„cum l-a prins pe unul cu țigă-
rile în buzunar..."
— La școală ?
— Nu, taică-su. Tocmai cînd zi-
cea că s-a făcut băiat cuminte.
. — Dar la școală n-a fost prins
nimeni ?
— Ei, la școală mai închid și ei
dintr-un ochi. Sîntem într-a
unsprezecea, ce naiba !
. — Miine, ■ poimîine studenți I
— Daca o să avem șansă...
Șansă ? îmi e de ajuns această
ezitare, această relație la o forță
transcendentală ca să fiu lămurit.
Nu vor avea „șansă". Sau cel mult
una dintr-o mie. Căci drumul a-
cestei doamne nu trece prin cafe-
nea.
Discutăm în continuare despre
„la care facultate se intră mai
ușor", despre „suferința bietului
Werther al lui Lessing" („Nu mă,
ăsta e al lui Shiller l“) și sînt din
ce în ce mai convins că nu există
nici o „șansă".
— Dar dumneavoastră, cu ce vă
ocupați 7 sînt întrebat. Ezit:
— Eu sînt contabil.
— Aha !
E un „aha" care mă îngroapă
sub dispreț. Dacă m-aș fi ocupat
cu tăiatul frunzelor la dini, ei da,
asta ar fi fost cu totul altceva. Le
admir pantalonii — parada modei
în miniatură — pantaloni danga-
rezi, strîmți, cu șireturi, pantaloni
A intrat în tradiția poporului nostru să închine marilor sale
aniversări grandioase succese în munca pentru continua înflo-
rire a patriei și să le însoțească de strălucitoare parăzi ale cîn-
tecului și jocului, expresie a optimismului său viguros.
în cinstea celor două decenii care se vor împlini în anul viitor,
la 30 decembrie, de la proclamarea Republicii, Comitetul
de Stat pentru Cultură și artă, Consiliul Central al Uniunii Gene-
rale a Sindicatelor, Comitetul Central al Uniunii Tineretului
Comunist și Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești
organizează cel de al VIII-lea concurs artistic pe țară al forma-
țiilor muzicale, coregrafice, brigăzilor artistice de agitație, soliști-
lor vocali, instrumentiști și dansatori din cadrul sindicatelor,
așezămintelor culturale, caselor de cultură ale tineretului și coo-
perativelor meșteșugărești.
Cel de-al VIII-lea Concurs al formațiilor muzicale și coregra-
fice nu este numai o nouă ediție tradițională a concursurilor ante-
rioare. El este o manifestare care valorifică, la nivelul actual
de cultură și civilizație la care a ajuns poporul român, sub con-
ducerea partidului comuniștilor, experiența acumulată de miș-
carea noastră artistică de amatori punînd în evidență nivelul
măiestriei artistice la care s-au ridicat colective numeroase și
sute de mii de interpreți talentați, animați de dorința de a da
glas, în forme artistice cît mai înalte, sentimentelor poporului
față de patrie și față de partid, dorinței lui de a-și cînta biru-
ințele de-a lungul existenței sale sbuciumate și a-și exprima în-
crederea în viitorul prosper și luminos al României. Concursul al
VIII-lea constituie astfel un corolar al anilor în care un popor
înzestrat a reușit să fie el însuși, harnic și talentat, poet și lup-
tător dîrz, făuritor al vieții noi, socialiste.
Caracteristica principală a concursului, care se desfășoară pe
perioada 25 noiembrie 1966—30 decembrie 1967, este cuprinderea
în proporție de masă a formațiilor artistice și interpreților in-
dividuali care activează în toate așezările' vechi și noi, mari șl
mici, ale patriei noastre și sporirea numărului de spectacole in
care aceștia se vor prezenta pentru a-și dărui talentul nobilei
misiuni de satisfacere a cerințelor de artă, de frumos, ale milioa-
nelor de oameni ai muncii.
Urmărind traducerea în viață a hotărîrilor istorice ale celui de
al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român de a contribui
la formarea omukii nou. însuflețit de idealurile nobile ale socia-
lismului, de principiile moralei comuniste, cu un larg orizont cul-
tural, mișcarea artistică de amatori își îmbogățește permanent
repertoriul cu valoroase lucrări muzical-coregrafice care conti-
nuă tradițiile progresiste ale culturii și artei românești. La această
măreață acțiune își aduc o contribuție plină de entuziasm com-
pozitori, coregrafi, scriitori și alți oameni de artă și cultură, le-
gîndu-și numele de patrimoniul culturii naționale, stimulînd prin
strădania lor dorința și pasiunea de slujire a artei de către su-
tele de mii de artiști amatori.
Ca unii dintre intelectualii cei mai apropiați de sufletul po-
porului, cadrele didactice își aduc o considerabilă contribuție la
dezvoltarea mișcării artistice de amatori, la ridicarea nivelului
calitativ al manifestărilor artistice, la promovarea de noi ta-
lente și la creșterea prestigiului acestei arte majore, prin însăși
imensa ei influență educativă atît asupra celor care o practică,
cît și asupra celor care o aplaudă. Este îndeobște cunoscut că
formații corale devenite celebre au fost dirijate de învățători și
profesori. Afirmarea unor personalități marcante ale vieții noas-
tre artistice din trecut și de azi este legată de formațiile artistice
ELENA COJAN
membră în Biroul Executiv
al Comitetului Uniunii Sindicatelor
din învățămînt și Cultură
„charleston", evazați, pantaloni în
carouri.
Șt întreb:
— La ce liceu sinteți?
— La Liceul 33 — răspunde u-
nul, prompt.
— Pe unde se află?
— în Crîngași.
Căutind să identific școala, con-
stat că în Crîngași se află nu Li-
ceul 33, ci Liceul 31 Deci, m-au
mințit.
între timp, „plata" este operată
cu oarecare'înfrigurare și în șoap--
ta unuia care întoarce capul ca
din întimplare pe lîngă urechea
vecinului prind din zbor două cu-
vinte.
— Șase I Vira !
N-apuc să mă dumiresc și cel
trei mușchetari au șters-o salutîn-
du-mă din mers cu surîsuri stre-
pezite
*
La cinematograf, la „Minunata
Angelică". Printre consumatorii
înverșunați ai acestei marmelada
cu amor și vendetă de alcov, nu-
meroși tineri. Printre tineri, nu-
meroși elevi. Printre elevi unul
(din nou) cu țigara în gură (of, ți-
gările 1). Filmul rulează cu casa
închisă. „Nu mai sînt bilete", dar
cine caută, găsește. Un elev mai
mic despre cel cu țigara, mai
mare:
— Eu n-am, nene, uite ăla are I
Abordarea reciprocă vînzător-
cumpărător presupune o adevă-
rată artă. Comerțul ilicit cu bilete
de cinematograf implică primejdii,
începe eu o tatonare.
(Continuare în pag. a 4-a)
— N-am, dom-le l Și eu caut.
Se îndepărtează solicitînd de
formă „un bilet în plus" și îmi
observă fizionomia. Cum nu știu
ce tainice indicii mă recomandă în
cele din urmă a fi o persoană
inofensivă, posesorul de bilete se
apropie și imi șoptește tainic, cu o
abilitate de borfaș care te uimește și
te revoltă dacă stai să te gindești
că ai de-a face, totuși, cu un elev,
nu cu un client al caselor de co-
recție :
— Am două, da le dau cu paișpe
lei. Așa le-am luat și eu, să mor,
na I
— Cu paisprezece lei? Bine,
băiețel, dar ia stai mata și spu-
ne-mi puțin de la ce școală ești și
cum te cheamă.
— Fugi dom-le de-aici ! Ce-ai cu
mine ?
Și. din nou. salvarea e fuga,
pentru că această speță nu are
încă noțiunea lașității, după cum
nu o are nici pe aceea a onoarei.
♦
Colega mea M. V. îmi povestește
că, adeseori, la o anume coopera-
tivă „Igiena" trebuie să-și aș-
tepte de multe ori rîndul la coafat
după eleve ale liceului din apro-
piere. — Liceul „I. L. Caragiale"
în fabrica mîinilor abile ale
coafezelor chipurile încununate de
candoare, de prospețime, de puri-
tate și de toate acele atît de mult
O. BUZESCU
(Continuare în pag. a 4-a)
Iha cerculimnnrior îndeminatice (de la Casa pionierilor din Tirgu Jiu
REGULAMENTUL
Consiliilor Organizației Pionierilor
din Republica Socialistă România
Pentru organizarea și îndruma-
rea activității pionierești se con-
stituie consilii ale Organizației
pionierilor care lucrează sub
conducerea nemijlocită a organe-
lor și organizațiilor de partid.
Schimbările calitative petrecute
în viața școlii, experiența pedago-
gică acumulată de cadrele didacti-
ce fac necesar ca în desfășurarea
activității pionierești să crească
rolul școlii, al învățătorilor și pro-
fesorilor. care poartă răspunderea
principală pentru pregătirea și
educarea copiilor.
Consiliile urmăresc ca întreaga
activitate pionierească să comple-
teze munca educativă care se rea-
lizează în procesul de învățămînt.
Ele stimulează folosirea unor for-
me și metode de muncă variate
și atrăgătoare, specifice vîrstei co-
piilor, finind seama de condițiile
concrete ale școlii și localității
unde acestea își desfășoară activi-
tatea.
Consiliile Organizației pionieri-
lor activează în strînsă legătură
cu conducerile școlilor, cu secțiile
de învățămînt ale sfaturilor popu-
lare și cu Ministerul învățămîntu-
lui. Ele colaborează cu organele și
organizațiile U.T.C. și primesc din
partea acestora un sprijin perma-
nent. De asemenea, ele conlucrea-
ză și își coordonează activitatea
cu toate organizațiile și instituții-,
le care au sarcini în domeniul edu-
cației copiilor.
Consiliile Organizației pionieri-
lor își desfășoară activitatea pe
baza principiului muncii colective.
Ele se subordonează consiliilor ie-
rarhic superioare.
1. Pe plan republican, Organiza-
ția pionierilor este îndrumată de
Consiliul Național al Organizației
Pionierilor, care își desfășoară ac-
tivitatea sub conducerea Comite-
tului Central al Partidului Comu-
nist Român.
a) Consiliul Național este alcă-
tuit din pedagogi cu înaltă califi-
care, învățători și profesori cu ex-
periență in munca pionierească,
personalități ale științei, culturii și
artei, reprezentanți ai organelor
Ministerului învățămîntului, Co-
mitetului Central al U.T.C., Con-
siliului Național al Femeilor. Comi-
tetului de Stat pentru Cultură și
Artă. Consiliului General al
U.C.F.S. și ai altor instituții și or-
ganizații obștești, care contribuie
la educarea copiilor.
Consiliul Național se întrunește
în ședințe plenare, cel puțin de
trei ori pe an ; el își desfășoară
activitatea pe comisii.
bl Consiliu] National are urmă-
toarele atribuții :
— îndrumă întreaga activitate
pionierească din Republica Socia-
listă România ;
— elaborează materiale de în-
drumare metodică, instrucțiuni ne-
cesare desfășurării activității pio-
nierilor :
— studiază și generalizează ex-
periența pozitivă a Organizației
pionierilor ;
— îndrumă activitatea de presă
pentru pionieri și școlari ;
— îndrumă. în colaborare cu
Ministerul Tnvățămîntului și Co-
mitetul de Stat pentru Cultură
și Artă, activitatea editorială pen-
tru pionieri și școlari ;
— îndrumă activitatea Palatului
pionierilor, care funcționează ca
centru metodic al Consiliului Na-
țional ;
— organizează, împreună cu Mi-
nisterul învățămîntului. Comitetul
Centra] al U.T.C. și Consiliul Ge-
neral al U.C.F.S.. vacanțele școla-
rilor ;
— organizează sărbătorirea „Zi-
lei pionierilor" din Republica So-
cialistă România ;
— se ocupă de selecționarea,
promovarea și stimularea cadrelor
care muncesc cu pionierii ; elabo-
rează programul de instruire și
perfecționare a acestora și orga-
nizează centre de instruire ;
— acordă distinctii, titluri și
diplome pionierilor, cadrelor, de-
tașamentelor și unităților de pio-
nieri care se evidențiază în mun-
că ;
— întocmește bugetul și urmă-
rește executarea lui ;
— acordă stimulente materiale
cadrelor didactice-comandanți de
detașamente și unități;
— reprezintă Organizația pio-
nierilor în relațiile cu instituțiile
de stat și organizațiile obștești,
precum și cu organizații de copii
din alte țări.
c) Organul executiv al Consiliu-
lui Național este biroul, care se
alege de către membrii consiliului.
Biroul are un președinte, vicepre-
ședinți și membri.
Biroul conduce activitatea între
ședințele Consiliului Național. El
se întrunește, de regulă, lunar și
ori de cîte ori este nevoie.
2.	Pe plan regional, activitatea
pionierească este îndrumată de
către consiliul regional al Organi-
zației pionierilor, care lucrează sub
conducerea Comitetului regional al
Partidului Comunist Român. în
orașele de subordonare republica-
nă București și Constanța, activi-
tatea pionierească este îndrumată
de către consiliile orășenești ale
Organizației pionierilor, care lu-
crează sub conducerea comitete-
lor orășenești ale Partidului Co-
munist Român.
a) Consiliul regional este alcă-
tuit din președinți ai consiliilor ra-
ionale (orășenești) ale Organizației
pionierilor, comandanți de unități
și detașamente, învățători, profe-
sori, oameni de cultură și artă, pă-
rinți ai elevilor, reprezentanti ai
Comitetului regional al U.T.C. și
Consiliului regional al U.C.F.S., Co-
mitetului regional al femeilor, Co-
mitetului de Cultură și Artă și ai
altor instituții de stat și obștești.
Consiliul regional se întrunește în
ședințe plenare trimestrial și ori
de cîte ori este nevoie.
b)	Consiliul regional își desfă-
șoară activitatea pe comisii și are
următoarele atribuții :
— îndrumă întreaga activitate a
Organizației pionierilor pe terito-
riul regiunii ;
— studiază și generalizează ex-
periența pozitivă a consiliilor ra-
ionale și orășenești, precum și a
caselor raionale ale pionierilor ;
— se ocupă împreună cu secția
de învățămînt a sfatului popular
regional. Comitetul regional al
U.T.C., și Consiliul regional al
U.C.F.S., de organizarea vacanțe-
lor școlare ;
— organizează, pe plan regional,
concursuri cultural-artistice și
sportive, parăzi și alte manifestări
pionierești ;
— instruiește periodic cadrele
care lucrează cu pionierii ;
— face propuneri pentru stimu-
larea și acordarea de distinctii pio-
nierilor. cadrelor, detașamentelor
și unităților de pionieri care se
evidențiază în muncă ;
— acordă, la propunerea consi-
liilor raionale (orășenești) titlul de
„Pionier de frunte" (diplomă și in-
signă) pionierilor care se disting
prin merite cu totul deosebite ;
— întocmește bugetul și urmă-
rește aplicarea lui.
c)	Organul executiv al Consiliu-
lui regional este biroul, care se
alege de către membrii consiliu-
lui. Biroul are un președinte, vi-
cepreședinți și membri.
Biroul consiliului regional con-
duce întreaga activitate între șe-
dințele consiliului. El se întrunește,
de regulă, lunar și ori de cîte ori
este nevoie.
3 Pe plan raional (orășenesc) ac-
tivitatea pionierească este îndru-
mată de către consiliul raional
(orășenesc) al Organizației pionie-
rilor. care lucrează sub conducerea
Comitetului raional (orășenesc) al
Partidului Comunist Român.
a) Consiliul raional (orășenesc)
este alcătuit din președinți ai con-
siliilor pe școală ale Organizației
pionierilor, comandanți de detașa-
mente, învățători, profesori, ingi-
neri, oameni de cultură și artă,
părinți ai elevilor, sportivi, repre-
zentanți ai Comitetului raional
(orășenesc) al U.T.C., ai Consiliu-
lui raional (orășenesc) al U.C.F.S.,
Comitetului raional al femeilor,
Comitetului de Cultură și Artă și
ai altor instituții de stat și ob-
ștești.
Consiliul raional (orășenesc) se
întrunește în ședințe plenare tri-
mestrial și ori de cîte ori este
nevoie.
b)	Consiliul raional (orășenesc)
își desfășoară activitatea pe comi-
sii și are următoarele atribuții :
— îndrumă activitatea consiliilor
pe școală ale Organizației pionie-
rilor ;
— studiază și generalizează ex-
periența pozitivă a unităților de
pionieri ;
— conduce activitatea casei pio-
nierilor, care funcționează ca cen-
tru de îndrumare metodică în do-
meniul activității pionierești;
— organizează, la nivelul raio-
nului (orașului) concursuri cultu-
ral-artistice, întreceri sportive, pa-
răzi, carnavaluri, excursii ;
— organizează, la nivelul raionu-
lui (orașului) festivitățile cu oca-
zia „Zilei pionierilor" ;
— se ocupă, împreună cu secția
de învățămînt a sfatului popular
raional. Comitetul raional (orășe-
nesc) al U.T.C. și Consiliul raio-
nal (orășenesc) al U.C.F.S., de or-
ganizarea vacanțelor școlare și de
amenajarea bazelor turistice pen-
tru pionieri ;
— numește comandanții unită-
ților de pionieri ;
— instruiește periodic coman-
danții unităților de pionieri, cadre-
le care conduc activitățile in
cercuri și excursii ;
— face propuneri pentru stimu-
larea și acordarea de distincții pio-
nierilor, cadrelor, detașamentelor
și unităților de pionieri care se
evidențiază în muncă ;
— face propuneri pentru acor-
darea titlului de „Pionier de frun-
te" ;
— întocmește bugetul și urmă-
rește aplicarea lui.
c)	Organul executiv al consilului
raional (orășenesc) este biroul,
care se alege de către membrii
consiliului. Biroul are un președin-
te. un vicepreședinte și membri.
Biroul consiliului raional (oră-
șenesc) conduce întreaga activitate
între ședințele consiliului. El se în-
trunește. de regulă, lunar și ori de
cîte ori este nevoie.
4.	Pentru conducerea activității
unității de pionieri pe școală, se
constituie Consiliul Organizației
pionierilor, care lucrează sub con-
ducerea organizației de partid din
școală.
a)	Consiliul pe școală al Organi-
zației pionierilor este format din
comandanții detașamentelor, alte
cadre didactice, reprezentantul co-
mitetului U.T.C. din școală, iar în
funcție de posibilități, oameni de
cultură și artă, ingineri, medici,
muncitori, sportivi, de preferință
din rîndul părinților. El se întru-
nește în ședințe de lucru trimes-
trial și ori de cite ori este nevoie.
b)	Consiliul pe școală al Orga-
zației pionierilor are în frunte un
președinte, învățător sau profesor,
cu prestigiu și experiență în mun-
ca cu copiii. Președintele consiliu-
lui este și comandantul unității de
pionieri.
c)	Consiliul pe școală al Orga-
nizației pionierilor are următoare-
le atribuții :
— aprobă programul de activi-
tate al unității de pionieri care este
pus de acord cu conducerea școlii ;
se ocupă de organizarea și desfă-
șurarea întregii activități pionie-
rești ;
— asigură aplicarea instrucțiu-
nilor și îndrumărilor metodice ela-
borate de organele superioare :
— numește din rîndul cadrelor
didactice, cu acordul conducerii
școlii, comandanții detașamentelor
de pionieri ;
— îndrumă activitatea cadrelor
care muncesc cu pionierii ;
— propune, cu acordul condu-
cerii școlii, cadrele care vor urma
cursurile centrale de perfecționare
în domeniul muncii cu pionierii ;
— acordă distincțiile pionierești
și face propuneri pentru atribui-
rea titlului de „Pionier de frunte".
5.	Consiliul Național, consiliile
regionale, raionale și orășenești ale
Organizației pionierilor sînt per-
soane juridice. Ele au sigilii pro-
prii.
6.	Din patru în patru ani se con-
voacă Conferința națională a Or-
ganizației pionierilor din Republi-
ca Socialistă România, pe baza nor-
melor de reprezentare stabilite de
Consiliul Național.
Conferința are următoarele atri-
buții :
— dezbate darea de seamă șl
stabilește măsuri corespunzătoare
privind activitatea de viitor a Or-
ganizației pionierilor ;
— alege Consiliul Național ;
— Aprobă modificări ale Statu-
tului unităților și detașamentelor de
pionieri și ale Regulamentului Con-
siliilor Organizației pionierilor din
Republica Socialistă România.
Simpozion cu tcmaj
„INSTRUIREA
PROGRAMATĂ'
De curînd, în sala Bibliotecii
centrale pedagogice a avut loc, în
prezența a peste 100 de cadre di-
dactice și cercetători, simpozionul
pe tema „Instruirea programată",
organizat de Institutul de științe
pedagogice. Au fost prezentate cu
acest prilej patru comunicări pri-
vind problematica și rezultatele
cercetărilor întreprinse în anul
școlar trecut de un grup de cerce-
tători ai institutului.
Comunicarea „Experiența de un
an în aplicarea programării liniare
în predarea gramaticii limbii ro-
mâne" (Elena Bejat, Stefania Po-
pescu, Nicolae Radu, Ștefan Radu-
lescu) a înfățișat problematica
cercetărilor efectuate la clasele
mici cu scopul de a verifica efi-
ciența sistemului logic de predare
a noțiunilor și categoriilor grama-
ticale, sistem elaborat în anii pre-
cedenți în condițiile instruirii pro-
gramate și în condițiile îmbinării
instruirii programate cu metodele
tradiționale.
în comunicarea „Unele proble-
me ale programării lexicului lim-
bii ruse". Eugen Novicicov a expus
modul și rezultatele aplicării a 16
caiete programate — 11 pentru le-
xic și 5 pentru gramatică — la
clasa a V-a. Rezultatele obținute la
probele de control arată că în a-
ceste condiții lexicul se însușește
în proporție de 72,4 la sută.
O altă comunicare — „Investiga-
ții preliminare privind aplicarea
instruirii programate în predarea
economiei politice și istoriei" (Ste-
la Popescu și Florea Stănculescu)
a expus amplu argumentele auto-
rilor în susținerea aplicării instrui-
rii programate în predarea științe-
lor sociale. Ej consideră că transfe-
rul convingerilor de pe planul inte-
lectual pe cel moral are loc numai
pe baza unei intense activități
mentale, a unor căutări și soluțio-
nări independente, realizabilă și
pe baza instruirii programate. S-a
arătat totodată că trebuie găsită
și modalitatea de a păstra un loc
important cuvîntului viu al profe-
sorului, prin îmbinarea într-un
sistem a instruirii programate cu
metodele tradiționale.
Tn comunicarea „Investigații pri-
vind introducerea instruirii pro-
gramate în predarea botanicii"
(Ecaterina Csengeri) s-au prezen-
tat două din multiplele probleme
pe care le ridică aplicarea instrui-
rii programate la această discipli-
nă — realizarea caracterului intui-
tiv al predării și introducerea în
cadru] lecțiilor programate a unor
sarcini cu caracter problematic.
Participantii la discuții au dez-
bătut o serie de probleme privind
raportul dintre instruirea progra-
mată și cibernetică, modalitățile
îmbinării instruirii programate
cu folosirea mijloacelor audio-
vizuale moderne și cu metodele de
instruire tradiționale. S-au luat
de asemenea în discuție as-
pecte care vizează cercetările
viitoare în domeniul instrui-
rii programate precum și proble-
ma pregătirii cadrelor didactice și
a viitorilor profesori în domeniul
instruirii programate.
Tn concluzie, conf. univ. VasiJe
Bunescu, director adjunct al Insti-
tutului, a subliniat unele probleme
privind orientarea metodologică a
cercetărilor ce se desfășoară la in-
stitut în domeniu] instruirii pro-
gramate, arătînd că se depun efor-
turi îndeosebi pentru găsirea căi-
lor care să ducă la accentuarea
caracterului formativ al procesu-
lui de învățămînt. la dezvoltarea
creativității gîndirii — trăsătură
solicitată în mod special de activi-
tatea socială contemporană.
Sociolog a procesului de invățămint
Orice profesor știe că, luînd în
mină o clasă, nu are numai da-
toria de a ține lecții bune, de a
interoga și nota just pe elevi, de
a asigura perfecta disciplină a
clasei. Menirea lui este, pe lîngă
aceea de a transmite sistematic
o sumă de cunoștințe, și aceea
de a forma pe viitorii cetățeni ai
țării. In acest scop el trebuie să
tindă a dezvolta pe liecare elev
în parte pînă la totalul capaci-
tăților sale. Aceasta presupune
a îndruma pe fiecare elev cu a-
tenție, grijă și dragoste, folosind
toate metodele pedagogice nece-
sare pentru a-i asigura o dezvol-
tare armonioasă și completă. O
asemenea dezvoltare se realizea-
ză nu numai printr-o examinare
periodică a cunoștințelor acumu-
late, ci și prin studiul elevilor
considerați ca ființe umane în for-
mație. Sînt tot mai mulți profesori
care își întemeiază munca peda-
gogică pe astfel de studii, luînd
în considerare nu numai datele
școlare, ci și cele biologice și
psihologice.
In articolul de față vrem să a-
tragem atenția asupra unei laturi
a problemei, cea sociologică,
pînă acum mai puțin luată în sea-
mă, dar de a cărei importanță nu
se mai îndoiește astăzi nimeni.
Este vorba de problemele ridi-
cate de participarea elevului la
viața socială în care se află Inte-
grat și care poate avea asupra
lui o influență covîrșftoare, cu
repercusiuni nu numai asupra
procesului de învățămînt ca ata-
re, ci și asupra formării persona-
lității viitoare a elevului. Studiul
didactic, biologic șl psihologic al
elevului se cere completat astfel
prin studiul sociologic al mediu-
lui său social de viață.
Socotim util să analizăm acest
„mediu social*, care este de fapt
Un militant de seamă pentru organizarea
învățămîntului științific și tehnic
Printre oamenii de știință
din țara noastră care au
militat pentru organiza-
rea învățămîntului realist-
științific și tehnic, pentru apli-
carea metodelor pedagogice
progresiste s-a remarcat în
mod deosebit savantul Drago-
mir Hurmuzescu (1865—1954).
Reprezentant de seamă al ma-
terialismului naturalist-științi-
fic, partizan al ideilor sociale
înaintate, privind educația
științifică drept „metodă de
formare a unei conștiințe ome-
nești mai clare", D. Hurmu-
zescu a desfășurat, pe lin-
gă bogata și remarcabila sa
activitate de cercetare știin-
țifică, prin care și-a cîștigat o
reputație mondială și o vastă
activitate didactică și ob-
ștească.
Pornind de la importanța
aplicării descoperirilor științei
și tehnicii în producție, care
cere specialiști și lucrători
calificați, D. Hurmuzescu con-
sidera că, întrucît „învățămîn-
tul formează prezentul și pre-
gătește viitorul unei națiuni",
organizarea lui trebuie să fie
o grijă de căpetenie a statului.
Făcînd o analiză temeinică a
celor trei forme principale de
învățămînt — primar, secun-
dar și superior — din Româ-
nia burghezo-moșierească, D.
Hurmuzescu a arătat că ele nu
corespundeau nevoilor reale ale
țării, cerințelor contempora-
neității, nici în privința orga-
nizării, orientării și direcțiilor
de dezvoltare, nici în privința
metodicii de predare. El a re-
levat că. deși prin reforma lui
Cuza din 1864 s-a introdus
obligativitatea învățămîntului
primar, acesta n-a fost urmat
decit de un număr redus de
copii, din cauza condițiilor
materiale precare.
Nesatisfăcătoare era și si-
tuația învățămîntului secun-
dar. Din 100 de elevi — arăta
Hurmuzescu — 75% urmau li-
ceul teoretic și numai 25%
școlile de meserii. Or, remarca
el. „cei mai mulți dintre ab-
solvenții școlii primare ar
trebui să se ducă la meserii,
iar nu in liceu".
In învățămîntul superior,
cei mai mulți studenti urmau
dreptul și filologia. în 1934 Ia
Universitatea din București,
din 4.200 studenti, 2.500. ur-
mau dreptul, depășind cu mult
posibilitățile de plasare, ceea
ce a făcut să se ajungă la un
„proletariat de licențiați în
drept".
Tinînd seama de progresele
științei și tehnicii, de perspec-
tivele ce le deschideau pentru
viața socială, de necesitatea
imperioasă și de posibilitatea
înfăptuirii industrializării ță-
rii, pe care o considera condi-
ția principală pentru asigura-
rea independenței naționale și
pentru dezvoltarea patriei
noastre Ia nivelul țărilor
înaintate. D. Hurmuzescu a
militat asiduu pentru reorga-
nizarea radicală a învățămîn-
tului pe baze noi, realist-știin-
țifice și pentru dezvoltarea în-
vățămîntului tehnic. In același
timp, s-a ridicat împotriva
spiritului dogmatic, abstract,
care predomina în programele
oficiale, spirit care frîna adîn-
cirea studiului științelor natu-
rii, legate indisolubil de tre-
buințele reale ale societății.
un complex de „grupe sociale'.
Sociologia distinge două feluri
de asemenea grupe. Pe primul
loc se află grupele organizate,
dintre care unele au un scop pe-
dagogic deliberat, altele fiind
organizate în scopuri sociale di-
verse, printre care și cel peda-
gogic. In al doilea rînd, există
grupuri sociale informale, adică
născute spontan.
Tn categoria grupurilor sociale
organizate în scop pedago-
gic intră în primul rînd clasa în-
săși, precum și colectivitatea de
clase care formează școala. Cla-
sa este un grup de ordin primar,
adică un grup în care toți mem-
brii se cunosc unii pe alții. El se
fragmentează în interior pe gru-
puri „informale' prilejuite, extrem
de divers, de o serie de condiții :
simpatie, preocupări comune,
drum de la școală acasă făcut
împreună, vecinătatea de domi-
ciliu etc. Aceste grupe informale
pot avea un caracter pozitiv, dar
uneori șt negativ. Cunoașterea și
îndrumarea lor presupune folo-
sirea unor tehnici de acțiune
foarte variate, care au toate drept
scop transformarea grupelor in-
formale în grupe organizate, adi-
că cunoscute, supravegheate și
îndrumate pedagogic, astfel ca
grupul clasă să constituie un me-
diu favorabil din punct de vede-
re educativ. Relațiile de la clasă
la clasă !n cadrul grupului se-
cund, al școlii, în care sentimen-
tul de colectivitate există, dar nu
mai este sintetizat prin relații „de
la față la față*,’ trebufe să for-
meze șl ele obiectul unor studii
șl al unor acțiuni cu caracter so-
ciologic.
Este clar că, întrucît toate aces-
te grupe (informale, clase orga-
nizate — de tip primar — șl
școală — de tip secund), pot for-
El a preconizat ca învățămîn-
tul să fie orientat în pri-
mul rînd, spre studierea știin-
țelor naturii, a științelor ex-
perimentale — fizica, chimia
și științele biologice, relevînd
că „studiul acestor științe în
mod metodic și natural este
de cea mai mare importanță
pentru dezvoltarea minții ele-
vului", creîndu-i condiții să
judece, să cunoască legile na-
turii și să găsească adevărul
singur.
încă din 1920 D. Hurmuzes-
cu a militat pentru organiza-
rea școlilor de meserii, a în-
vățămîntului tehnic secundar,
pentru pregătirea de lucrători
calificați, meșteri și tehnicieni
necesari producției industri-
ale și agricole. El a cerut ca
acțiunea lui Spiru Haret de
înființare a școlilor de mese-
rii și a școlilor comerciale să
fie continuată prin înființarea
unor cămine de ucenici sub-
venționate de stat și de patroni,
pentru a sprijini pregătirea ti-
nerilor recrutați de la sate.
Totodată. Hurmuzescu s-a
preocupat încă de la începutul
activității sale didactice de
dezvoltarea învățămîntului
științific și tehnic superior. El
cerea să se încurajeze învăță-
mîntul superior, așa încît a-
cesta să corespundă trebuin-
țelor intelectuale și materiale,
prin propășirea științei și a-
daptarea diferitelor ei aplica-
țiuni la nevoile societății noas-
tre. după deviza prin noi, pen-
tru noi". Pentru punerea în va-
loare a imenselor bogății natu-
rale ale țării pe calea dezvol-
tării tuturor ramurilor indus-
triale și a industrializării a-
griculturii, ca și pentru a în-
lătura dominația din economie
a elementului străin, aproape
în întregime german și austriac
ne trebuie în primul rind,
considera el, „personalul teh-
nic necesar exploatării tuturor
activităților industriale, tre-
buie oameni de muncă și de
tehnică, ne trebuiesc tehni-
cieni, conducători și ingineri".
împreună cu alți profesori, el
a înființat în 1910, pe lîngă
Facultatea de științe din Iași,
„Școala de electricitate" care
în 1913 a fost transformată în
„Institutul electrotehnic", ce
a constituit primul embrion al
„Politehnicii Gh. Asachi" de
azi. In 1913, fiind transferat la
Universitatea din București, a
înființat „Institutul electro-
tehnic universitar" pe lîngă
catedra de aplicare a căldurii
și electricității, și „Institutul
de chimie industrială" pe lîn-
gă catedra de chimie tehno-
logică. Ambele institute au
funcționat pînă în 1938. cînd
s-au contopit cu Politehnica
din București.
Hurmuzescu a remarcat în-
crederea și interesul clasei
muncitoare în dezvoltarea în-
vățămîntului științific și teh-
nic, care izvora din necesită-
țile practice ale producției.
„In industria de astăzi — spu-
nea Hurmuzescu — nu va mai
fi posibilă metoda empirică
față de trebuința imperioasă
de multă producțiune și de
un maximum de randament.
Toate fabricile vor utiliza me-
tode științifice din ce în ce
mai perfecționate și lucrăto-
rul va trebui să le cunoască
pentru a le utiliza cit mai
bine".
ma, fiecare în parte și în rela-
țiile lor reciproce, un climat psi-
hic sănătos, favorabil învăță-
mîntului, sau dimpotrivă, nesănă-
tos și nociv, deplina lor cunoaș-
tere, ca și îndrumarea lor repre-
zintă o sarcină importantă a cor-
pului didactic.
Probleme asemănătoare se pun
și în cazul cînd elevii sînt găz-
duiți de cămine. Firește că aici
ele sînt deseori mai complexe, a-
vînd unele similitudini cu cele
pe care Ie ridică familia.
Un alt mediu social al elevului
este însăși familia. Asupra rostu-
lui ei educativ, precumpănitor
mai ales la vîrsta primei copi-
lării, există o vastă literatură de
sociologie a educației, care me-
rită a fi mai îndeaproape cunos-
cută.
In societatea socialistă, pro-
blemei educației familiale i se
acordă o atenție cu totul specia-
lă, concepția socialistă despre
sociologia familiei avînd cu totul
alt caracter decît concepția bur-
gheză. In țara noastră se iau
continuu măsuri menite să con-
tribuie la întărirea familiei, la
ridicarea rolului și răspunderii ei
în viața societății.
Din experiența de fiecare zi,
orice profesor știe că viața de
familie influențează mult asupra
comportamentului elevului. Marea
majoritate a familiilor constituie
un mediu prielnic de dezvolta-
re a copiilor, le asigură o edu-
cație sănătoasă. Uneori, însă, se
înlîmplă ca elevi care au fost
mai mult timp foarte buni la
carte, să prezinte bruște scăderi
în capacitatea lor de a urmări și
asimila lecțiile. Bănuim atunci că,
dacă sănătatea lor nu e de vină,
trebuie să se fi ivit în cadru]
vieții lor de familie o anume cri-
ză, dezorganizări sau chiar dez-
agregări ale familiei. Acestea pot
merge, uneori, atît de departe,
încît familia ajunge a fi un me-
diu social contraindicat pentru
copilul respectiv. Acestea sînt,
desigur, cazuri cu totul excepțio-
nale. Mai frecvente sînt proble-
mele ușor de rezolvat printr-o ac-
țiune pe care pedagogul poate
și trebuie să o ducă în familie.
I se cere însă să știe să diag-
nosticheze cazurile de criză fa-
milială, ca să le poată semnala,
cerind intervenția specialiștilor
în probleme de asistență socială
a familiei.
In sfîrșit, există încă un mediu
social de înrîurire pro sau anti-
pedagogică, format din grupuri-
le informale, de joacă, ale copi-
ilor. Normal, aceste grupe sint
supravegheate de părinți. Dar pe-
dagogul bun își urmărește elevii
și în acest mediu social, care
poate avea și el o influență u-
neori bună, dar alteori rea. Stu-
diul grupurilor informale, de joa-
că. de prietenie sau de acțiuni
duse în comun, ale copiilor și ti-
neretului, formează un capitol
foarte vast, al sociologiei educa-
ției, avînd, de asemenea, o bo-
gată literatură de specialitate.
Profesorii trebuie să știe de exis-
tența acestor grupuri informale,
să le studieze, astfel ca și de
data aceasta să poată semnala
tehnicienilor de muncă socială
cazurile care necesită o interven-
ție specializată
Sociologia are azi o experien-
ță destul de bogată ca să poată
arăta corpului profesoral nu nu-
mai cum pot fi studiate toate a-
ceste probleme ale mediului so-
cial a) elevilor, dar și tehnicile
de acțiune, pentru ca educația
generațiilor tinere să devină din
ce în ce mai eficientă.
H. H. STAHL
El s-a ridicat totodatfi îm-
potriva caracterului dogmatic
al învățămîntului secundar,
care cuprindea o îngrămădire
prea mare de materii și ma-
terial, ceea ce supunea pe
elevi la o muncă superficială,
mai mult de memorizare. El
susținea că „nu în mulțimea
cunoștințelor, ci în armoniza-
rea lor constă bunătatea edu-
cațiunii școalei secundare, Tn
dezvoltarea judecății și a ca-
pacității de a cunoaște mai de-
parte". Pornind de la faptul
că numeroasele descoperiri Sie
științelor naturii își au apli-
carea în viața economică și
socială, Hurmuzescu a cerut ca
școala secundară să dea o
„mai mare dezvoltare, în pro-
gramele sale, chestiunilor ști-
ințifice, și aceasta nu din'
punctul de vedere strimt uti-
litar, ci din punctul de ve-
dere al educațiunii generale".
Pentru predarea cît mai te-
meinică a diferitelor discipli-
ne, Hurmuzescu a arătat că
este necesar să se înlocuiască
metoda dogmatică, expozitivă
cu metoda intuitivă la științe-
le sociale și cu observația și
experiența la științele naturii.
„Numai astfel — remarca el
— învățămîntul secundar va
deveni mai temeinic, cu cît va
fi mai intuitiv și mai practic
în metoda lui de predare.
Metoda memorizării să lase
locul priceperii prin fapte și
prin judecată".
Pentru ridicarea continuă a
pregătirii cadrelor didactice la
nivelul cerințelor, pentru a fi
la curent cu cele mai noi
progrese ale științei, D. Hur-
muzescu a preconizat organi-
zarea unor conferințe ale ca-
drelor didactice pe specialități.
EI a propus ea aceste confe-
rințe să aibă loc în mod obli-
gatoriu la fiecare doi ani. în
centrele universitare, cu scopul
de a se aduce la cunoștința
profesorilor metodele, expe-
riențele și faptele noi. El în-
suși a organizat în 1906. pe
cînd era secretar general la
Ministerul Instrucțiunii. o
conferință a profesorilor de fi-
zică, iar în 1907 o conferință a
profesorilor de fizică și științe
naturale.
în calitate de senator de
drept al colegiilor universitr o.
de președinte al „Asociatei
profesorilor universitari din
România" și al „Federației
corpului didactic". D. Hurmu-
zescu a sprijinit revendicările
cadrelor didactice de toate
gradele, a mililat pentru ridi-
carea prestigiului învățămîn-
tului.
Ideile înaintate cu privire
Ia reorganizarea învățămîntu-
lui și îmbunătățirea metodicii
de predare pentru care a mili-
tat savantul Drăgomir Hurmu-
zescu sînt idei profund științi-
fice șl de o stringentă actuali-
tate. Ele s-au înfăptuit
abia în anii noștri. învăță-
mîntul nostru a fost reorgani- ,
zat pe baze realist-științifice
potrivit țelurilor și cerințelor
dezvoltării economiei, tehnicii,
științei și culturii. Procesul
instructiv-educativ a căpătat
un conținut nou, fundamentat
pe învățătura marxist-leninistă
în spiritul patriotismului socia-
list.
Prof. univ. SIMION I. POP
PAGINA 2
Practica acordării
concediilor fără plată
Anul acesta lucrările de încadrări ți transferări s-au încheiat
la timp, reuțindu-se în acest fel să se asigure ocuparea la vreme
â posturilor vacante. Cel puțin teoretic, scriptic, fiecărei cate-
dre 1 s-a asigurat un cadru didactic corespunzător. Practic,
unele mișcări de cadre au putut fi posibile și după începutul
anului școlar — intr-un procent desigur mult mai mic decit in
treeut.
De ce 7
Raidul de față îșl propune să analizeze una din cauzele aces-
tor mișcări : absența de la catedră a unor cadre cauzată de
modul cum se aplică în practică actele normative prin care se
acordă concediile fără plată.
Pentru exemplificare am alee regiunea Brașov, regiune care
în genera] nu duce lipsă de cadre calificate și în care există,
în comparație ou alte regiuni, o mai mică fluctuație de cadre.
O portiță care Ispitește
la „dezertare"
Prin instrucțiunile nr. 8779/1965
ale Ministerului Învățămîntului și
C.S.M.S. se arată că acordarea
concediilor fără plată este de com-
petența Comitetelor executive ale
sfaturilor populare regionale. Con-
cediile se acordă numai pentru
motive bine întemeiate: pentru a
urma soțul sau soția, pentru îngri-
jirea sănătății, dacă aceasta nece-
sită tratament permanent și în lo-
calitatea respectivă nu există clini-
că de specialitate, pentru îngrijirea
copiilor mici și pentru continuarea
studiilor științifice în obținerea u-
nui titlu științific.
La secția de învățămînt a sfatu-
lui popular regional Brașov. îm-
preună cu tov. Lucia Pop de la
evidența cadrelor, căutăm printre
sute de hîrtii, registre și tabele să
vedem cum au fost rezolvate cere-
rile de concediu în lumina indica-
țiilor de mai sus. Munca ne este
dativ ușurată de faptul că aici
domnește o perfectă ordine. O sta-
tistică a concediilor fără plată a
fost deja încheiată. Pînă la data
de 18 noiembrie au fost apro-
bate 101 cereri. Menționăm că toa-
te exemplele pe care le vom da se
referă la cereri, aprobări, adrese,
și lucrări datate și înregistrate
după începerea anului școlar.
Danecs Rozaiia din Sf. Gheor-
ghe. absolventă a Institutului pe-
dagogic de 3 ani din Tg. Mureș,
promoția 1966. titulară la Aninoa-
sa, cere, pe data de 2 octombrie,
concediu fără plată. Anexează un
certificat din care reiese că este
bolnavă de reumatism. I se apro-
bă cererea pe data de 10 X 1966.
Asemenea Rozaliei Danecs au ob-
ținut aprobări și alți trei proas-
peți absolvenți.
Cum poate cere un salariat
concediu de la o instituție în care
nici n-a lucrat, în unele cazuri pe
care nici n-a văzut-o ? Instrucțiu-
nile nici nu se aplică în aceste ca-
turi. pentru că ele vizează cadre-
le didactice, deci pe cei care și-au
început munca în școală. Din fap-
tul că nu s-a înțeles acest lucru
s-a ajuns în unele cazuri să se
creeze ilegal o portiță care să-i a-
jute pe unii să dezerteze de la
posturi.
Toată lumea știe în ce constă ac-
tivitatea unui medic : consultă, sta-
bilește diagnostice, prescrie trata-
mente, face operatii etc. Cînd e
vorba însă de medicul școlar, pro-
blemele se complică puțin. Medicul
școlar poartă răspunderea pentru
sănătatea a sute de copii din care
doar cîțiva sînt. cîteodată, pacienți.
El. medicul școlar, lucrează cu toți
— nu numai cu cei bolnavi, ci și
cu cei sănătoși, pentru ca, pe cît
se poate, să nu se îmbolnăvească
niciodată. De aici rolul atit de im-
portant pe care îl are latura edu-
cativă în activitatea medicului șco-
lar. devenit și el membru al colec-
tivului didactic.
în cele mai multe locuri, medi-
cul școlar își face permanent sim-
țită prezența. Este o prezență care
se manifestă nu neapărat fizic (de
obicei, funcționează trei zile la o
școală și trei zile la alta), ci prin
rezultatele activității pe care o
desfășoară.
La Liceul nr. 6 din cartierul Pa-
jura, în cabinetul medical, sora, to-
varășa Anișoara Crăciunescu, se
află în toiul muncii. Tocmai a
terminat de fiert siringile („pentru
tratamente și pentru orice altă
eventualitate neprevăzută" — ne
lămurește ea) și se pregătește
să înceapă controlul prin școală :
dacă e curat peste tot, dacă la spă-
lător s-a pus dezinfectant pentru
mîini etc.
— De cite ori se face acest con-
trol 7 — ne interesăm.
— Cel puțin de două ori pe zi:
dimineața și la prînz.
— Și întotdeauna găsiți totul în
ordine 7
— Noi nu chiar întotdeauna, ele-
vii însă da I Și esențialul acesta
este. De îndată ce constatăm o ne-
regulă, anunțăm administrația și,
pînă se sună de recreație, totul este
pus la punct.
Activitatea surorii medicale nu
se reduce însă numai la atit. Tot
ea (sau, în schimbul celălalt, asis-
tentul sanitar) aplică tratamentele
prescrise de medic, ține evidența
copiilor debili care în timpul anu-
lui primesc vitamine, iar în vacan-
tă sînt trimiși la munte sau la
mare, se preocupă de organizarea
celor 5 minute de educație sanitară
a școlarilor din clasele I—IV, se
Alte cazuri : Victoriei Chirtea,
titulară la Școala generală din co-
muna Aciliu, suplinitoare la Liceul
din Ocna Sibiului, i se acordă con-
cediu fără plată pentru a putea
suplini tocmai la Turda. Argumen-
te : desfacerea căsătoriei șl nevro-
ză astenică. Punkosti Irina, profe-
soară titulară în comuna Doboșani,
capătă concediu fără plată pentru
a suplini în comuna Tîrlungeni,
Argumentul : apropierea de soț,
care este șofer în... Brașov. Și așa
mai departe.
Nu punem la îndoială nici un
moment buna intenție a tovarășilor
care acordă aceste concedii fără
plată. O ușurință se manifestă to-
tuși în cumpănirea motivelor și ar-
gumentelor, în analiza situației
concrete în fiecare caz. Și din
partea secției de învățămînt
regionale, care dă unele aprobări
fără a avea garanția că posturile
devenite vacante vor putea fi aco-
perite în condiții corespunzătoare,
și din partea unor secții de învă-
țăniînt raionale, care înaintează
regiunii spre aprobare situații ne-
clare, cereri neîntemeiate etc. Spre
exemplificare să analizăm adresa
nr. 62 829 din 7 noiembrie 1966 a
Sfatului popular regional Brașov,
către Sfatul popular al raionului
Sf. Gheorghe. Prin această adresă
se aprobă concedii fără plată unui
număr de 10 cadre didactice, men-
ționîndu-se „Veți lua măsuri de
suplinire a sus-numiților pentru a-
cest an școlar". Cum vor fi asigu-
rate aceste supliniri ? Cu cine și
cînd 7 Asta nu este deloc o pro-
blemă simplă, iar rezolvarea ei
cere timp și creează mari greutăți.
Aceeași adresă face cunoscut raio-
nului că nu se aprobă concediu
fără plată unui număr de 13 cadre
didactice, pentru că nu au acte do-
veditoare. Cum de au fost atunci
trimise cererile de secția de învă-
țămînt a raionului Sf. Gheorghe 7
Cum de au fost avizate favorabil
de șeful secției 7 Există certitudi-
nea că cei 13 petiționari care
funcționează deja ca suplinitori se
vor întoarce la catedrele la care
sînt titulari ?
De altfel, este acum momentul
să spunem că mai toate aceste ce-
reri de concediu fără plată au pus
pe cei cărora li se solicită aproba-
rea în fața unui fapt împlinit. In
PREZENTA MEDICULUI ÎN ȘCOALĂ
îngrijește să vadă dacă au la ei
prosop și săpun etc. în recreații,
sora are de lucru în cabinet, e so-
licitată pentru injecții sau alte
tratamente, dă unuia o aspirină,
altuia un antinevralgic, face un
pansament etc.
Cunoștința cu medicul școlar, to-
varășa Elena lacob, am făcut-o mai
tîrziu.
Ne-am dat seama că, în mare
măsură, rezultatele bune care se
obțin pe linia educației sanitare la
Liceul nr. 6 se datoresc activității
ei. Intr-o recreație am asistat la
o discuție aprinsă între un elev
mai neînțelegător și doi colegi ai
lui din colectivul sanitar al clasei.
Aceștia din urmă voiau să-1 con-
vingă să iasă afară deoarece „re-
creația este pentru a se juca în
aer curat, nu pentru făcut temele,
pe care trebuie să ți le faci acasă".
Pînă la urmă. cel. in cauză a fost
nevoit să se supună, spre satisfac-
ția micilor sanitari care au deschis
îndată ferestrele și au început să
facă ordine în clasă. în acest fapt,
aparent neînsemnat, ca și în gra-
ba cu care școlarii se îndreaptă
spre chiuvete să se spele pe mîini
înainte de a-și desface pachetul cu
mîncare, ca și în existența la fieca-
re etaj a cutiilor de prim ajutor
(deși cabinetul medical este des-
chis continuu, de dimineața pînă
seara) se simte prezența perma-
nentă a medicului. Adăugați la toa-
te acestea conferința-lecție despre
tabagism ținută de medic în fața
elevilor din clasele X—XI (urmea-
ză să se țină și alte conferințe pe
alte teme), lecțiile din ciclul „Gata
pentru apărarea sanitară" și veți
avea imaginea a ceea ce înseamnă
munca de educație sanitară ce se
desfășoară la Liceul nr. 6.
Din păcate, în raidul nostru prin
școli am întîlnit și situații cu totul
necorespunzătoare. Am consta-
tat bunăoară că mai există medici
care, în vădit contrast cu spiritul
profesiunii lor, se comportă func-
ționărește : sub pretext că nu au
decît o jumătate de normă la școa-
lă, ei consideră că pot face și trea-
ba pe jumătate. Ca atare se limi-
tează numai la orele de cabinet, ne-
glijînd aproape cu totul îndruma-
rea colectivelor sanitare, organiza-
rea unor expuneri, educația sani-
bună parte, secția de învățămînt
raională a și operat mutările res-
pective.
Aici avem de-a face cu un alt
aspect al practicii acordării
concediilor fără plată : formalismul.
Realitatea este — ne declară tov.
Angela Popa, șefa secției de învă-
țămînt a regiunii Brașov — că ce-
rerile de concediu fără plată au ca
principal scop nu îngrijirea sănă-
tății, urmarea soțului sau continu-
area studiilor științifice, așa cum
prevăd instrucțiunile, ci re-
zervarea catedrei, iar mobilul care
le determină este găsirea unei su-
pliniri, ocuparea unui post de su-
plinitor în altă parte.
Practic, etapele care duc la ce-
rerea de concediu fără plată sînt,
în mare, următoarele : căutarea în-
frigurată a unei catedre libere sau
numai provizoriu libere, suplinirea
acestei catedre, apoi găsirea unor
motive legale de concediu, cereri,
intervenții șl, în sfîrșit, mult dorita
aprobare care, de fapt, atestă trans-
formarea TITULARULUI în SU-
PLINITOR.
Suplinitorii suplinitorilor
ți o reacție în lanț
Aprobate sau neaprobate, cu mo-
tive întemeiate sau neîntemeiate,
fiecare din cererile de concediu
fără plată cercetate de noi ascun-
de cîte o situație încurcată, repre-
zintă un potențial de perturbații în
bunul mers al școlilor. Căci, dacă
o dată cu soluționarea unei cereri
totul s-ar opri aici, ar fi bine. Dar
fiecare cerere atrage după sine o
reacție în lanț. Asemenea unor
piese pe o imensă tablă de șah,
oamenii încep să se mute dintr-un
post în altul.
Să exemplificăm din nou. Luăm
la întîmplare oricare cerere și mer-
gem pe firul ei.
învățătoarea Simo Erjebet, titu-
lară la Purcăreni. a cerut și a obți-
nut concediu fără plată pentru ca
să suplinească pe Maria Plugar de
la școala din comuna Teliu. M.
Plugar, titulară la școala din Teliu,
obține concediu fără plată pentru
că suplinește postul rezervat Sil-
viei Moldovan de la Școala gene-
rală din Bod-sat, care se află la
rîndul ei în concediu fără plată ca
să suplinească la școala din Bod-
coionie... Nici nu poți să înșiri din-
tr-o răsuflare pe toți suplinitorii
suplinitorilor care suplinesc pe alți
suplinitori. E ca o șaradă 1 Dar să
mergem mai departe. Florfca Ma-
ria Barabaș. titulară în Bod-colo-
nie, care a obținut între timp con-
cediu fără plată, suplinește la Bra-
șov postul rezervat învățătoarei
Elena Cornea de la Școala generală
nr. 7. Unde este Elena Cornea 7
Firește, tot în concediu fără plată :
suplinește la Liceul nr. 4 din Bra-
șov, de data aceasta pe un post
vacant, creat după 15 septembrie
tară în general. Există însă și ca-
zuri în care medicul școlar dezer-
tează cu totul de la postul lui. Așa
stau lucrurile la Școala generală
nr. 86 din cartierul Baba Novac.
Cîndva, aflăm de la tovarășul Ni-
colae Lambert, directorul adjunct,
a existat și medic și asistent medi-
cal și soră medicală. Dar, cum asis-
tentul nu se înțelegea cu sora, me-
dicul a plecat (?!)■ Așadar, pentru
un asemenea motiv, 1 400 de copii
au rămas fără medic. Ba și fără
soră, pentru că pînă la urmă a ple-
cat și ea. Asistentul Adrian Po-
pescu. rămas să răspundă de pro-
blemele igienico-sanitare ale șco-
lii, își camuflează inactivitatea în
spatele unei fraze pe care o repetă,
atunci cînd este tras la răspundere,
ca un automat : „Nu sînt medic,
sînt doar asistent, nu am voie să
dau consultații !“
Aceeași situație și la Școala ge-
nerală nr. 21 din cartierul Titan
— Ni s-a repartizat un medic —
ne spune directorul adjunct Viorel
Dudian, dar socotind că sîntem
prea departe de centru (25 de mi-
nute de la Universitate I) a refuzat
postul.
Din fericire, Școala generală 21
are, în schimb, o soră medicală în-
drăgostită de munca ei. Prin acti-
vitatea pe care o desfășoară tova-
rășa Ana Piguloiu ar vrea să su-
plinească parcă lipsa medicului
școlar. Numai că, oricît s-ar stră-
dui, acest lucru nu-i cu putință.
— Ce faceți în acest caz 7 — l-am
întrebat pe tovarășul director.
— E dificil de răspuns. Policlini-
ca Vitan ne-a promis că ne va tri-
mite măcar o dată pe săptămînă un
medic, dar nu ne-a trimis.
Este necesar ca forurile de resort
să ia toate măsurile cuvenite pen-
tru ca această școală cu 1 600 de
elevi să fie de urgență încadrată
cu un medic școlar.
Raidul nostru prin numeroase
școli din Capitală (în articol am a-
mintit doar de cîteva, cu situații
semnificative), ne-a ajutat să sesi-
zăm unele probleme importante cu
privire la asistența medicală în
școli. Le supunem, pe această cale,
atenției forurilor de resort :
•	Nu toate școlile sînt încadrate
cu medici, deși dispun de cabinete
medicale bine dotate, potrivit ba-
datorită numărului mare de elevi
în clasa I. în sfîrșit am ajuns la
capăt, la ultima verigă a acestui
lanț. Să ne întoarcem la capătul
celălalt și să vedem ce se întîmplă
la Purcăreni. în mod firesc, după
același sistem și postul din Purcă-
reni, rămas liber, poate fi ocupat
de o învățătoare care și ea, prin
concediu fără plată, poate să-și
părăsească postul la care este titu-
lară. Și tot așa mai departe, reac-
ția poate să se țină lanț incluzînd
cadre după cadre, școli după școli.
întrebarea este acum : care din-
tre posturi vor fi publicate anul vii-
tor ca vacante 7 Cel din Purcăreni,
cel de la Liceul nr. 4 sau toate 7
Conform instrucțiunilor în vigoare,
cel de la Liceul nr. 4. Și atunci
întregul lanț o va lua înapoi ?
Fiecare va ajunge de unde a ple-
cat 7 Poate da, poate nu. Răspun-
sul este echivoc pentru că din mo-
dul cum se aplică acum instrucțiu-
nile se poate ajunge și la o situație
și la alta.
De fapt, procedeul acesta — ilus-
trat cu exemplele de la Brașov —
de a astupa un gol făcînd gol în
altă parte, nu este nici pe departe
ceea ce se cheamă o soluție. Ca
Haai-Tudose care, pentru ca să-și
încâputeze mînecile, își tot tăia din
poalele de la scurteică... Acest lu-
cru trebuie să-l înțeleagă clar sec-
țiile de învățămînt.
Că în acordarea concediilor
fără plată există o mare doză de
subiectivism este și acesta un lucru
care trebuie discutat. Tată ce ne re-
latează tov. Elena Georgescu, ?fa
secției de învățămînt a orașului
Brașov, despre adevăratele motive
care au determinat cererea de con-
cediu a învățătoarei Elena Cornea :
„Dacă am lua în seamă numai ac-
tele doveditoare. Elena Cornea era
îndreptățită să ocupe prin conce-
diu fără plată postul nou creat: are
copil mic și Liceul nr. 4 este mai
aproape de casa ei. Judecind însă
la rece și cunoscînd poziția celor
•	In momentul de față în practica acordării concediilor fără
plată de către unele sfaturi populare raionale și regionale există
serioase deficiențe care duc la fluctuații de cadre după începerea
anului școlar, influențînd astfel în mod negativ procesul de învătă-
mînt. Există o larghețe rău înțeleasă în acordarea acestor concedii,
ce cedează prea ușor unor solicitări și intervenții. Cererile de con-
cedii fără plată trebuie rezolvate în spiritul actelor normative în
vigoare, după o serioasă analiză, numai pentru motive bine înte-
meiate, așa ca să nu provoace perturbații în bunul mers al școlilor.
•	Ar fi util să se întreprindă în acest domeniu o cercetare
riguroasă și amplă cu scopul de a se trage concluzii practice. Unele
precizări ar putea să înlăture interpretările care duc la încălcarea
spiritului instrucțiunilor.
MIRCEA IONEL
remelor existente. In special se
află în această situație unele școli
mărginașe.
•	Medicii școlari nu dispun încă
de suficiente materiale propagan-
distice. Lipsesc panourile (cu mare
influență educativă printre școla-
rii din clasele mici), după cum lip
sesc și materialele ilustrative pen-
tru lecțiile de igienă. în special se
simte nevoia unor materiale pentru
prelegerile-lecții care ar trebui să
se țină în fața elevilor din clasele
mari.
•	Clasa a VUI-a e singura clasă
unde nu se țin lecții de educație
sanitară. Au socotit oare forurile
de resort că e necesară la această
clasă o pauză ?
•	Ia majoritatea școlilor, cabi-
netele medicale au program doar
O întrebare
care își așteaptă răspunsul
Am primit la re-
dacție următoarea
scrisoare:
Solicit din partea
dv. o lămurire — pe
cit posibil intr-un
termen scurt — refe-
ritoare la o dilemă
în care sînt pus da-
torită lipsei de con-
cordanță dintre pro-
grama și manualul
de literatură română
pentru clasa a X-a.
Programa indică o
serie de opere pentru
analiza literară. Ma-
nualul însă (ediția
1966), nu ține seama
de indicațiile pro-
gramei. La lecția
„Dimitrie Bolintinea-
nu", de exemplu, se
prevede in programă
analiza literară a poe-
ziei „Muma lui Ște-
fan cel Mare", care
în manual nu există.
Este inclusă insă, în
schimb, poezia „Cea
de pe urmă noap-
te...", neprevăzută
pentru analiză lite-
rară in programă. La
lecția „Ion Ghica"
programa indică a-
naliza literară a scri-
sorii „Școala acum
60 de ani", absentă
din manual, unde
este analizat în loc
un fragment din
„Băltărețu". Progra-
ma prevede analiza
literară a poeziei
„Atît de fragedă" de
Mihail Eminescu. In
manual, însă, nu poți
găsi această poezie.
două școli, problema e alta. Elena
Cornea a cerut cu multă insistență
să devină suplinitoare la liceu pen-
tru că, în loc să meargă timp de
10—12 minute pe jos pînă la școală,
acum merge numai două minute.
Acum predă într-adevăr în condiții
ceva mai comode, mai ales dacă ți-
nem seama că, în școala unde a
venit, soțul ei este director adjunct.
Ne-am oprit asupra acestui caz și
pentru că ne dă posibilitatea să
trecem la un alt capitol important
al problemei în discuție — și anu-
me, Ia cauzele care duc la crearea
unor posturi vacante după începe-
rea anului școlar și deci la solici-
tarea concediilor fără plată. Aceste
cauze sînt: crearea unor clase noi,
promovarea unor cadre didactice
în munca de directori și inspectori
școlari și — așa cum am văzut mai
sus — absența de la catedră a unor
titulari plecați în chip de colindă-
tori după suplinire de posturi. Și,
evident, cazurile mai rare de de-
cese. accidente etc.
Exceptind ultimele cazuri, pot
fi celelalte prevăzute și preîntîm-
pinate 7 DA. Pentru aceasta trebuie
mai mult simț de răspundere in
efectuarea recensămintelor școlare,
executarea lor la timp. Numirile
de directori și inspectori școlari
trebuie rezolvate cu mult înaintea
începerii anului școlar (problema a
mai fost, dezbătută în paginile ga-
zetei noastre). In sfîrșit, trebuie
procedat cu mult discernămint la
acordarea suplinirilor, la recruta-
rea suplinitorilor, pentru a nu de-
clanșa acele reacții in lanț și, nea-
părat, totul trebuie făcut din timp.
In cadrul sistemului de transfe-
rări trebuie rezolvate cît mai multe
dintre cazurile care sînt rezolvate
acum prin concedii fără plată. Ce-
rerile îndreptățite pentru ocuparea
unui post mai bun. mai aproape de
casă, trebuie rezolvate atunci cînd
este cazul, la timpul potrivit, cînd
se fac transferările.
pînă la orele 15, deși cursurile
continuă pină seara. Din această
cauză, elevii care învață după a-
miază (mereu aceeași) sînt, de re-
gulă. privați de asistență medicală
și de o educație sanitară corespun-
zătoare.
• Policlinicile și circumscripțiile
medicale nu exercită controlul și
îndrumarea personalului medical
din școli așa cum ar fi normal s-o
facă.
Acestea sînt doar cîteva din
constatările noastre. Ne exprimăm
speranța că forurile de resort le
vor analiza cu atenție și vor lua
măsurile necesare pentru ca asis-
tența medicală în școală să-și ocu-
pe pretutindeni locul ce i se cu-
vine.
GEORGE PETRINI
Asemenea inconsec-
vențe se intilnesc șl
la lecțiile despre Ion
Slavici, ca și la alte
lecții.
Vă rog să mă lămu-
riți dv. cum trebuie
să procedez. Respect
prevederile progra-
gramei, sau analizez
cu elevii tentele din
manual ?
Prof.
M. GALATEANU
Medgidia
întrucît astfel de
întrebări au mai fost
adresate redacției
credem că ar fi bine
venit un răspuns din
partea serviciului de
resort din Ministe-
rul învățămîntului.
„Catedre și cadre"
Sinteză și concluzie a con-
statărilor unui raid-anchetă,
materialul „Catedre și cadre"
(Gazeta învățămîntului nr. 871
din 4.XI.1966), Tidică o pro-
blemă de interes general pen-
tru învățămînt, aceea a înca-
drărilor și transferărilor
personalului didactic. Alături
de însemnătatea socială a pro-
blemei, se relevă și valoarea
educativa pentru învățător
sau profesor a unor încadrări
și transferări cu influență
stimulatorie ori inhibitoara
asupra activității sale.
în material s-au subliniat
unele succese importante ob-
ținute în domeniul mișcării de
cadre, dar au fost consemnate
și o serie de neajunsuri con-
statate pe plan local. Citind
cele semnalate de autor am
făcut mintal transferul de si-
tuații în raionul nostru și
mi-am dat seama că unele as-
pecte care frinează sub acest
raport munca din școli a co-
lectivelor didactice pot fi ușor
depis’ate și la noi.
De pildă, o practică deve-
nită tradițională în raionul
nostru este încadrarea și re-
partizarea multor cadre di-
dactice după începerea anului
școlar, ceea ce determină ca
pe alocuri situația de provi-
zorat în privința programului
de activitate să dureze pînă
la 15 octombrie. Profesorii
suplinitori sînt numiți de
multe ori întîmplător. fără
respectarea unor criterii ju-
dicioase. Absolvenți ai secției
umaniste a liceului sînt adese-
ori încadrați la matematici,
fizică sau chimie și invers,
„realiști" predau limba româ-
nă sau o limbă străină. Posturi
și catedre „bune" din unită-
țile școlare avantajate ca lo-
calitate și condiții par a con-
stitui un circuit închis, atita
vreme cît ocuparea lor e blo-
cată (cele libere nici nu sînt
date drept vacante), fiind ți-
nute drept „rezervă", pentru
orice eventualitate. în orașul
Huși, de exemplu, au existat
„Cercetare despre
cercetarea științifică"
Ancheta asupra cercetării
științifice publicată în „Gazeta
învățămîntului" nr. 870 din 28
octombrie a.c. se ocupă de o
problemă de bază a îmbună-
tățirii activității desfășurate de
pedagogii practicieni.
Fără îndoială, munca de cer-
cetare cere pasiune, pricepere,
cere o serioasă pregătire peda-
gogică, fără de care nu se pot
obține rezultatele scontate. Ea
presupune însă și o mai atentă
preocupare din partea organe-
lor învățămîntului, a cercetă-
torilor cu o bogată experiență,
pentru stimularea, orientarea
și sprijinirea celor ce-și con-
sacră munca găsirii noilor po-
sibilități de adîncire a activi-
tății instructiv-educative. Pe
de altă parte, antrenarea masei
profesorilor în munca de cer-
cetare presupune și o conti-
nuă perfecționare a pregătirii
lor pedagogice, care să favori-
zeze lărgirea orizontului lor
științific, informarea mai com-
pletă asupra noutăților ce apar
în specialitatea lor, cît și în
problemele generale ale peda-
gogiei, psihologiei, psihologiei
pedagogice, metodologiei etc.
Concepută in acest mod. cer-
cetarea științifică ar putea de-
veni una din principalele forme
de perfecționare profesională,
de ridicare a calificării și mă-
iestriei pedagogice.
Mergînd pe o asemenea linie,
ar fi de dorit ca Ministerul
învățămîntului, Institutul de
științe pedagogice, societățile
științifice, catedrele de peda-
gogie din învățămîntul supe-
rior să pună în curent masa
cadrelor didactice cu progra-
mul lor de cercetări atît în
problemele fundamentale ale
didacticii, cît și în cele aplica-
tive, pentru a-i orienta pe în-
vățători și profesori cu privire
la propria lor activitate de cer-
cetare. în felul acesta se va
stabili o gamă variată de pro-
bleme ce urmează a fi cerce-
tate experimental. Ținînd sea-
ma de necesitatea aprofundării
multilaterale a cercetărilor,
opinăm ca această activitate
să fie organizată pe perioade
mai lungi, de 3—5 ani sau chiar
mai mult.
Pentru ca rezultatele înre-
gistrate să devină utile, iar
cei ce se ocupă de experimen-
tarea anumitor ipoteze să aibă
la dispoziție materiale pentru
pentru anul școlar în curs
șapte catedre vacante la limba
f ranceză, dar în „Buletin" s-au
publicat numai două. Presti-
giul cultural al persoanei în-
cadrate și al școlii — așa cum
se arată în material — trebuie
mai just, mai echitabil evaluat
și în raionul nostru, unde la
ora de față nu prea sînt luați
în considerare, la încadrare,
învățătorii și profesorii care
duc efectiv o activitate crea-
toare, eventual de cercetare
științifică.
Sistemul actual de încadrări
suferă, cred, și din cauză că
trecerea examenelor de grad
nu afectează „de facto" păs-
trarea unei catedre ori pro-
movarea la un post sau la o
școală de pe o treaptă supe-
rioară, ci are repercusiuni, în
principal, numai asupra sala-
rizării, ceea ce mi se pare un
anacronism. De asemenea, so-
cotesc că cererile de transfe-
rare ar trebui trimise de per-
soanele solicitante direct la
regiune sau Ia minister, pentru
că trecerea prin filiera locală
pentru diverse vize și reco-
mandări generează citeodată
ilegalități.
Pentru stimularea reală a
activității învățătorilor și pro-
fesorilor merituoși, o măsură
binevenită ar fi instituirea
unui concurs periodic pentru
ocuparea — posturilor și cate-
drelor din școlile generale și
liceale de la orașe. Procedeul,
acesta dă rezultate bune astăzi
în politica de cadre din alte
sectoare de activitate din țara
noastră. Iar primirea în insti-
tutele eu profil pedagogic ar
fi nimerit să fie legată de ob-
ligația ca după absolvire pro-
fesorul respectiv să funcțio-
neze în mod categoric în me-
diul rural. Aceasta ar ridica,
fără îndoială ștacheta valo-
rică a procesului instructiv-e-
ducativ din școlile sătești.
Prof. V. NEȘTIAN
Huși
un intens studiu teoretic al
problemelor, concluziile obți-
nute de colectivele care lu-
crează în școli diferite trebuie
comparate între ele, abia dună
aceea trecîndu-se la generali-
zarea și stabilirea celor mai
juste criterii de aplicare prac-
tică, valabile pentru toate
școlile.
în literatura pedagogică, în
presa de specialitate se discută
mult, în ultimul timp, despre
aplicarea ciberneticii în învă-
țămînt, despre învățămîntul
programat, despre folosirea
mijloacelor tehnice moderne
în predare etc. Credem că a
sosit vremea ca unor asemenea
probleme să li se acorde mai
multă atenție. Ar fi bine ca în
cercurile pedagogice să se
dezbată larg aceste probleme,
căci modernizarea învățămin-
tului nu poate fi concepută
fără o profundă cunoaștere de
către învățători și profesori a
celor mai noi cuceriri ale știin-
ței și tehnicii cu aplicare în
procesul de învățămînt. Cred
că, pe lingă studiul teoretic de
ansamblu, se impune ca în
cercuri să se aprofundeze,
pe specialități, anumite laturi
ale temelor luate în discuție.
Realizarea unei asemenea
orientări a activității metodice
și de cercetare științifică im-
pune, firește, și asigurarea ma-
terialului bibliografic necesar.
Printr-o colaborare strinsă a
organelor de învățămînt, a
institutelor de cercetări în
domeniul pedagogiei și psiho-
logiei, a societăților științifice
ale cadrelor didactice cu editu-
rile se pot crea, după părerea
noastră, nu numai condiții
pentru recomandarea biblio-
grafiei necesare, ci se pot
pune chiar la dispoziția școli-
lor, a cadrelor didactice, lucră-
rile de specialitate de care au
nevoie în vederea documentă-
rii lor.
Orientarea muncii cadrelor
didactice în această direcție va
asigura sporirea interesului
pentru munca științifică, obți-
nerea unor rezultate din ce in
ce mai bune în activitatea
practică de instruire și educare
a tineretului școlar, va deter-
mina o continuă perfecționare
a însăși pregătirii profesionale
a cadrelor didactice din școli.
Prof. C. PRISĂCARU
PAGINA 3
Prevederile proiectului
legii pensiilor
- Răspuns la întrebările cititorilor -
CONFERINȚE
Prof. MIRCEA ATODIRESEI din
Tălmaciu întreabă dacă perioada
de continuitate în aceeași unitate
în raport de care se acordă sporul
de pensie este ultima înaintea pen-
sionării sau, eventual, poate fi lua-
tă In considerare oricare perioadă
de continuitate din activitatea sa-
lariatului.
RĂSPUNS: Ața după cum pre-
vede proiectul noii legi a pensiilor,
la acordarea sporului de pensie
pentru continuitate se ia în consi-
derare ultima perioadă de conti-
nuitate în aceeași unitate, adică
cea imediat premergătoare pensio-
nării.
V. CRISTESCU din Galați în-
treabă dacă pensionarii urmași be-
neficiază de pensia suplimentară.
RĂSPUNS: Pensionarii urmași ai
căror susținători decedați au con-
tribuit la fondul de pensii cu 2 la
sută din salariul tarifar lunar de
încadrare au dreptul la pensia su-
plimentară în raport cu timpul cît
s-a contribuit la fondul de pensii
și în raport cu numărul urmașilor,
astfel:
a) pentru trei sau mai multi ur-
mași, 100 la sută din pensia supli-
mentară pe care a avut-o susțină-
torul sau care i se cuvenea după
timpul cît a cotizat; b) pentru doi
urmași, 75 la sută ; c) pentru un
urmaș, 50 la sută.
De subliniat că pensia suplimen-
tară se acordă urmașilor în pro-
centele prevăzute pentru 1—2 ani
de contribuție chiar dacă susțină-
torul decedat a contribuit mai pu-
țin de un an la constituirea fon-
dului.
ELENA POPESCU din București
ne scrie că în perioada 1939—1950 a
întrerupt activitatea salariată. Din
această cauză. în anul 1965, cînd a
fost pensionată pentru limită de vîr-
CONTINUĂRI • CONTINUĂRI
PENTRU 0 CHIMIE
ACTUALĂ Șl UE
rîndul său să constituie un prolog
pentru experiența din laborator. Si
tocmai din această cauză este re-
gretabil că se mai pot strecura in-
advertențe între programarea în
timp a lucrărilor de laborator și
însușirea cunoștințelor teoretice a-
ferente. La chimie, legile elec-
trolizei se experimentează cu mult
timp înainte ca ele să fie explicate
la fizică, deși pentru a înțelege ex-
periența elevii ar trebui să cunoas-
că aceste legi la modul în care le
prezintă fizica.
Aș vrea să spun, în încheiere,
încă un lucru. Actuala dezvoltare
a chimiei teoretice si practice în
tara noastră reprezintă împlinirea
visului acelor iluștri chimiști ro-
mâni care, începînd cu Poni și cu
Istrati, au pus bazele unei școli
chimice românești și a învățămîn-
tului chimic românesc. Există o
frumoasă, o foarte frumoasă tradi-
ție istorică a chimiei în tara noas-
tră. Este păcat că nrocesul de în-
vățămînt al chimiei din scoală nu
o reflectă suficient, că modul în
care se amintește în manuale des-
nre creatorii, descoperitorii, cerce-
tătorii sau tehnologii care au mun-
cit pe ogorul chimiei românești nu
este satisfăcător.
(IN CONCURS
TRADilIONAL
pe care le-au condus. Bogata tra-
diție muzicală a țării noastre dato-
rează mult contribuției pasionate a
profesorilor-compozitori Ion Vidu,
Ga vrii Muzicescu, Ciprian Porum-
bescu, D. Chiriac, Gh Dima. Com-
pozitorii și profesorii care le-au ur-
mat, loan D. Chirescu, Dumitru Bo-
tez, Tudor Jarda și alte personali-
tăți marcante constituie azi pilde
de pasiune și dăruire cauzei mari
pe care o slujește mișcarea artis-
tică de amatori.
Elevii acestora și cei mal tineri,
urmîndu-le exemplul, continuă
stă, timpul lucrat anterior acestei
întreruperi — 8 ani — nu i-a fost
luat în considerare. întreabă dacă
după 1 ianuarie 1967, cînd va intra
în vigoare noua lege, i se vor lua
în considerare cei 8 ani și i se va
recalcula ca atare pensia.
RĂSPUNS: Dispozițiile proiectului
noii legi a pensiilor nu țin seama,
la stabilirea vechimii în muncă,
de întreruperile ivite în activitatea
salariată. Deci, chiar dacă, așa
cum arătați, ați întrerupt timp de
11 ani consecutiv activitatea salaria-
tă, cei 8 ani lucrați anterior se vor
lua în considerare la vechimea în
muncă pe baza căreia se stabilește
pensia. Precizăm însă că în aseme-
nea cazuri noua reglementare pre-
vede că pensia celor în cauză se
va reduce cu 0,50% pentru fiecare
an de vechime în muncă anterior
întreruperilor de 5—10 ani conse-
cutiv sau cu 1% pentru fiecare an
de vechime anterior întreruperilor
mai mari de 10 ani consecutiv. A-
ceste dispoziții se aplică și celor
pensionați înainte de 1 ianuarie
1967. Așadar , și în cazul dv., în-
cepind de la 1 ianuarie, perioada
de 8 ani care nu a fost luată in
considerare pînă acum vi se va a-
dăuga la vechimea în muncă, re-
calculîndu-se ca atare pensia.
P. TEODORESCU din Iași ne scrie
că a fost pensionat în 1963, dar că
a continuat totuși activitatea sala-
riată cumulind pensia cu salariul
în condițiile arătate de lege. Do-
rește să știe dacă, în cazul în care
va mai continua activitatea încă
2—3 ani, va putea contribui la fon-
dul pentru pensia suplimentară și,
în caz afirmativ, dacă la încetarea
activității va putea beneficia și el
de pensia suplimentară.
RĂSPUNS: Potrivit prevederilor
proiectului de lege a pensiilor, o-
dată cu punerea sa în aplicare —
printr-o prodigioasă activitate, tra-
diția iluștrilor înaintași. Numeroși
învățători și profesori conduc for-
mații ale căminelor culturale, clu-
burilor, caselor de cultură, tălmă-
cind în fața miilor de spectatori
sensul major al mesajului ideolo-
gic, uman pe care îl conțin muzica
dansul, verbul avîntat sau satira
corosivă a interpretului din brigada
artistică, pentru a le face să ajungă
direct la inima și mintea spectato-
rului.
Multe cadre didactice, alăturîn-
du-se eforturilor instituțiilor spe-
cializate, manifestă o intensă preo-
cupare pentru cercetarea, culege-
rea și prelucrarea creației populare.
Concursul al VIII-lea le oferă posi-
bilitatea să-și aducă și pe această
cale contribuția, punînd în valoare
autentice comori ale tezaurului
nostru folcloric tradițional și con-
temporan, obiceiurile și datinile
strămoșești, creațiile inspirate din
basmele și legendele populare, care
să ducă la creșterea influenței e-
ducative a repertoriului, în scopul
cultivării dragostei de patrie și de
poporul muncitor. Și nu mică ne
va fi bucuria cînd pe scena finalei
acestui concurs vor urca coruri,
orchestre, echipe de dans, ansam-
bluri folclorice venite din cele mai
îndepărtate colțuri ale țării și a-
vînd ca instructori sau colaboratori
învățători și profesori, sau cînd,
alături de oameni ai muncii de la
orașe și sate, în cadrul acestor for-
mații artistice de amatori se vor
afla cadre didactice vîrstnice și ti-
nere a căror participare entuziastă
este un exemplu și un imbold pen-
tru numeroși membri ai formații-
lor.
La toate concursurile artistice de
amatori, între formațiile fruntașe
s-au situat și multe formații ale
cadrelor didactice. Ne amintim cu
plăcere de prezența îndelung aplau-
dată pe scena finalei celui de al
Vll-lea Concurs artistic, a corului
sindicatului învățămînt din Cra-
iova, care, prin valoarea repertoriu-
lui și măiestria interpretării, a
atras înalta apreciere a juriului, ob-
ținînd titlul de laureat. Un astfel
de exemplu trebuie să constituie
pentru sindicatele cadrelor didac-
tice confirmarea faptului că la un
asemenea nivel se poate ajunge
printr.o muncă stăruitoare, prin a-
legerea unui repertoriu care să sti-
muleze interesul, să satisfacă exi-
gențele artistice ale interpretilor,
prin alegerea unor instructori din
rîndul celor mai talentați și pasio-
nați profesori de specialitate cu
autoritate și prestigiu.
în acest concurs, continuînd mai
departe vechea și minunata tradi-
ție a desfășurării strălucirii și fru-
la 1 ianuarie 1967 —- contribuția de
2% pentru constituirea fondului
pentru pensia suplimentară va fi
plătită de toți angajații. Pensiona-
rii care continuă activitatea sala-
riată au calitatea de angajat și plă-
tesc contribuția de 2%. Ca urmare,
la data încetării activității salaria-
te, dacă au contribuit mai mult de
12 luni, vor putea beneficia de pen-
sia suplimentară în procentele sta-
bilite de lege, în raport de timpul
cît au contribuit.
In situația dv., dacă după 1 ia-
nuarie 1967 veți cotiza încă un an
complet, veți avea dreptul la o
pensie suplimentară în cuantum de
5% din salariu] tarifar mediu pe
baza căruia s-a stabilit și pensia
în cadrul asigurărilor sociale. Dacă
veți cotiza 2—3 ani procentul cu-
venit va fi de 7%.
Mai mulți pensionari ne întrea-
bă care va fi procedeul tehnic de
majorare a pensiilor pentru actua-
lii pensionari și dacă trebuie să se
prezinte în acest scop la oficiul de
prevederi sociale sau trebuie să în-
deplinească vreo formalitate.
RĂSPUNS: în prezent, la toate o-
ficiile de prevederi sociale din ca-
drul sfaturilor populare raionale
sau orășenești se lucrează deja la
efectuarea operației de majorare a
pensiilor. La această lucrare nu
este nevoie de prezența pensiona-
rilor și nici de vreo anume forma-
litate din partea lor ; ea se face pe
baza documentelor aflate la dosa-
rul fiecărui pensionar.
După încheierea acțiunii de apli-
care a majorării pensiilor tuturor
pensionarilor li se va trimite cîte o
comunicare scrisă, iar începînd cu
luna ianuarie 1967, fiecare va
primi prin poștă, la data obișnui-
tă, noua pensie.
museții cîntecului, dansului și por-
tului nostru românesc, învățătorii
și profesorii, în calitate de inter-
preți sau instructori, sînt chemați
să-și aducă întreaga lor dăruire,
întregul lor talent și entuziasm, la
pregătirea formațiilor artistice,
pentru ca această contribuție, în-
scriindu-se alături de munca no-
bilă de instruire și de educare a ti-
nerei generații, să fie darul inimii
lor generoase închinat Republicii
la a 20-a sa aniversare.
CALITATEA DE ELEV
OBLIGĂ
invidiate atribute ale tinereții trec
printr-un proces de nefericită me-
tamorfoză. Iar metamorfoza, agre-
mentată cu tratamentele pe care
le procură casca și celelalte instru-
mente din dotarea coaforilor, du-
rează ore în șir. Ore în care s-ar
putea învăța sau s-ar putea da
curs adevăratelor și fireștilor
tentații ale tinereții pentru joc,
pentru o plimbare, pentru un film.
La sfîrșitul tratamentului, pro-
dusul metamorfozei se •identifică
cu greu în modelul inițial. Po-
doaba capilară și-a pierdut culoa-
rea și forma autentică. Ceea ce
era farmec natural și tineresc a
dispărut pentru a face loc tipare-
lor rigide ale „modei", modă care
se potrivește ca nuca în perete cu
înfățișarea elevelor, dîndu-le o
alură hibridă de copii bătrîni.
Tovarăși profesori, tinerii aceș-
tia pe care i-am prezentat aici fără
să-i identificăm sînt elevii dum-
neavoastră. Se află printre rîn-
durile celorlalți care au o conduită
demnă, o atitudine corectă, cores-
punzătoare calității lor de elevi.
Regulamentul școlilor de cultură
generală cuprinde prevederi clare
și categorice în legătură cu astfel
de abateri. Ordinul ministrului în-
vățămîntului nr. 1 084 pune în ve-
dere cadrelor didactice „să nu to-
lereze abaterile elevilor de la dis-
pozițiile regulamentare", cere să se
asigure „unitatea de cerințe față
de conduita elevilor din partea
tuturor membrilor colectivelor pe-
dagogice". De ce continuăm să in-
tilnim, totuși, astfel de elevi ?
Deși puțini la număr, ei um-
bresc calitățile acelora care își de-
dică toate forțele pregătirii șco-
lare, pentru a deveni oameni culți,
cetățeni de nădejde ai patriei so-
cialiste.
ȘI CULEGERI PE TEME
DE ȘTIINȚE NATURALE
Șl GEOGRAFIE
Pentru a veni în ajuto-
rul profesorilor de biolo-
gie din școlile de cultură
generală și licee, Societa-
tea de științe naturale și
geografie, în colaborare
cu secția de învățămînt a
Sfatului popular al orașu-
lui București a organizat
un ciclu de conferințe de
biologie generală care
tratează o serie de pro-
bleme actuale legate de
cele mai noi descoperiri
în acest domeniu.
Expunerile, prezentate
de cadrele didactice din
învățămîntul superior, au
ca temă „Organizarea
materiei vii", „Originea
vieții", „Materia vie",
„Concepția actuală despre
forțele motrice ale evolu-
ției" etc.
In același timp, răspun-
zînd unor cerințe expri-
mate de profesori și elevi,
Societatea de științe na-
turale și geografie tipă-
rește două culegeri de
lecturi și schițe geografi-
ce pentru elevi și tineret,
pe teme referitoare la
geografia patriei noastre,
în prezent aceste culegeri,
care cuprind peste 100 de
lucrări, elaborate de circa
70 de profesori, învățători
și cercetători științifici,
se află la tipar.
Se pregătesc de aseme-
nea o serie de culegeri de
lecturi și schițe geografi-
ce pentru elevi pe proble-
me privind natura, popu-
lația și economia țărilor
lumii, tratate în manua-
lele școlare. Societatea
solicită cadrele didactice,
în special pe profesorii
de geografie, ca și pe cer-
cetătorii în domeniul geo-
grafiei, să trimită pentru
aceste culegeri lucrări
personale sau colective.
Trimiterea lucrărilor res-
pective la Societate se
poate face pînă la data
de 31 ianuarie 1967. Cei
care doresc să primească
informații în legătură cu
alcătuirea lucrărilor sînt
rugati să se adreseze So-
cietății de științe naturale
și geografie, b-dul Schitu
Măgureanu nr. 9, Bucu-
rești.
SPECTACOL
PENTRU COPII
Spectatorilor copii li
se adresează noul specta-
col al teatrului Țăndărică
— „Iarmarocul piticului
Clip", de Alexandru Po-
pescu. Originala poveste
pe care o deapănă specta-
colul se petrece în lumea
multicoloră a unui ciudat
iarmaroc: aci oricine poa-
te cumpăra de toate, dar
puțini știu să aleagă ceea
ce e mai de preț.
Spectacolul a fost reali-
zat în regia lui Ștefan
Lenkisch, cu păpușile
plăsmuite de Ella Cono-
vici și în decorurile Mi-
oarei Buescu. Muzica de
scenă a fost scrisă de
Paul Urmuzescu.
Premiera spectacolului
va avea loc duminică 4
decembrie a.c., orele 11.
PĂRINȚI, EDUCA-
TORI, ÎNVĂȚĂTORI,
PROFESORI, D IRI-
GI N Ț I!
Abonați-vă pe anul 1967
la revista :
COLOCVII —
despre școală, familie și
societate
In paginile revistei se
dezbat problemele
multiple ale educației
tineretului.
Costul unui abona-
ment anual este de 36
lei.
Abonamentele se fac
prin difuzorii de presă,
factorii poștali și oficiile
poștale.
Oră de gimnastică la Școala generală nr. 120 din Capitală
Pregătirea tinerilor sportivi
din Piatra Neamț
Sîntem oaspeții Liceului nr. 1
„Petru Rareș" din orașul Piatra
Neamț. Clădirea masivă și albă,
durată în urmă cu nouăzeci și șapte
de ani la poalele muntelui Cozla,
domină prin așezare împrejurimile,
căpătînd în chipul acesta o n"*ă
aparte în farmecul noului comple .
arhitectonic. Disciplina exemplară a
elevilor, întreținerea ireproșabilă a
localului și a spațiului exterior a-
fectat școlii constituie o carte de
vizită ce te îndeamnă să afli cît mai
multe din activitatea colectivului
ce lucrează aici.
în cadrul liceului funcționează o
secție sportivă care cuprinde 300 de
elevi. Rezultatele foarte bune obți-
nute în activitatea de educație fizi-
că și sport sînt oglindite în trofeele
(cupe, medalii, distincții, diplome)
cîștigate de acest liceu în nume-
roase concursuri sportive școlare.
Directorul liceului, prof. Valerian
Ceaușu, răspunde prompt solicitări-
lor noastre.
— Care este „taina" rezultatelor
meritorii realizate în activitatea
sportivă ?
— în primul rind, școala a dat
atenția cuvenită bunei pregătiri
sportive a elevilor. Aceasta nu în-
seamnă că pregătirea sportivă s-a
desfășurat în detrimentul învăță-
turii. însușirea cunoștințelor de
cultură generală și activitatea spor-
tivă nu sînt antinomii, ci două as-
pecte ale aceluiași proces. Pe de
altă parte, colectivul profesorilor de
educație fizică, bine sudat, format
din cadre valoroase (ca de exemplu
profesorul de gradul I Vladimir
Lașcu, profesoara Maria Săvinescu
și alții) a înțeles să nu precupețeas-
că nici un efort pentru ridicarea
prestigiului școlii.
— în concursurile sportive la
care a participat liceul dv. v-ați
bazat în exclusivitate pe secția
sportivă ?
— Nu. întreaga masă de elevi, cu-
prinzind 700 de băieți și fete, este
antrenată în activitatea sportivă.
Firește însă că secția de specialitate
formează nucleul.
Cum se reflectă în procesul de
învățămînt activitatea de educație
fizică ?
— Mulți dintre sportivii din li-
ceul nostru sînt și fruntași la învă-
țătură. Situația se datorește și fap-
tului că nu numai profesorii de
educație fizică, ci întregul nostru
corp profesoral urmărește atent a-
cest deziderat. Nu știu cum s-a în-
tîmplat. dar toți au îndrăgit sportul.
De pildă, o dată pe săptămînă —
EDUCATORI, ÎNVĂ-
ȚĂTORI, PROFESORI !
Abonați-vă din timp, pe
anul 1967, la
REVISTA
DE PEDAGOGIE
Abonîndu-vă pe un an
întreg, vă asigurați co-
lecția completă a revis-
tei. Costul abonamentului
anual: 50 Iei.
Abonamentele se fac
prin difuzorii de presă,
factorii poștali și oficiile
poștale.
vinerea după amiază, de obicei —
ei practică diferite discipline spor-
tive. sub supravegherea unui spe-
cialist, realizind ceea ce se cu-
noaște sub numele de odihnă ac-
tivă.
Sub aspectul dimensiunilor spa-
țiale, baza sportivă a liceului este
modestă. în schimb, la fiecare pas
găsești mărturia unei munci pasio-
nate. Fiecare colțișor este decorat
cu tablouri și fotografii care con-
tribuie la realizarea unui climat
optim pentru activitățile sportive :
scene sportive sugestive, momente
din concursurile la care au partici-
pat sportivii școlii, echipele câștigă-
toare etc. într-un cuvînt, un mediu,
o atmosferă de profil.
Ne adresăm profesorului Con-
stantin Săvinescu. care abia a ter-
minat lecția de educație fizică.
— Puteți să ne prezentați cîteva
din rezultatele obținute de elevii
dv. ?
— La volei băieți — locul II în
finala campionatului școlar repu-
blican ; echipa de volei feminin —
campioană națională școlară pe
1965 ; două echipe campioane na-
ționale la competițiile școlare de
volei-juniori, prezența în nenumă-
rate finale etc.
— Liceul dv. se află în al 97-lea
an de activitate. Ce ne puteți relata
în legătură cu tradiția sportivă ?
— încă de la înființare elevii lui
au participat la diferite concursuri
sportive. Acestea erau însă spora-
dice, în funcție de condițiile exis-
tente pe atunci. Cert e că în 1919 li-
ceul nostru cucerește primul trofeu
— la campionatul școlar de fotbal.
In prezent colectivul profesorilor de
educație fizică lucrează la elabora-
rea unei „Monografii sportive" a
liceului ; se pregătește de asemenea
și sărbătorirea semicentenarului ac-
tivității sportive.
Desigur că, în anii noștri, activi-
tatea sportivă a cunoscut o mare
înflorire. în ultimii cinci ani liceul
a participat la toate concursurile,
reușind să fie prezent și în finale
mai la toate probele.
— Am dori să prezentați unele
din metodele de lucru folosite în li-
ceul dv.
— Dispunem de o bază sportivă
foarte bună — calitativ vorbind.
Toamna și primăvara desfășurăm o
parte din orele de educație fizică în
aer liber, în parcul Cozla, din ime-
diata apropiere, unde se pune ac-
centul pe alergarea in teren variat.
După părerea colectivului nostru,
ÎNVĂȚĂTORI, PROFE-
SORI, IUBITORI Al NA-
TURII,
Abonați-vă pe anul 1967
la revistele :
NATURA —
seria geografie-geologie
și
NATURA —
seria biologie
Revistele publică mate-
riale care vin nemijlocit
în sprijinul predării geo-
grafiei, geologiei, științe-
lor naturale și agriculturii
în Hcm și școli generale.
Fiecare serie apare cu 6
numere pe an. Costul unui
abonament pe 1 an la fie-
care serie este 36 lei.
Abonamentele pot fi fă-
oute în luna decembrie a.c.
acesta e un element esențial în
sigurarea unei pregătiri fizice mul"
tiîaterale. în efectuarea orelo: L
în parc se folosește, de mai mulți
ani, metoda lucrului pe intervale.
Folosim de asemenea, atît în lec-
țiile ținute în aer liber, ca și în
cele din sală metoda lucrului în
circuit. Ca urmare, elevii școlii au
un nivel ridicat de dezvoltare fizică
generală. Multe probe cotate ca
pretențioase sînt trecute fără difi-
cultate de întreaga masă de elevi.
Am folosit la maximum spațiul
bazei sportive, fără însă a-1 aglo-
mera. De exemplu, pe terenul în
aer liber am amenajat mai multe
panouri de baschet pentru ca exer-
cițiile de aruncare la coș să poată
'^►-efectuate concomitent de mai
multe grupe a cîte 4 elevi.
— Desigur că pentru viitor vă
preocupă îmbunătățirea rezultate-
lor. Ce măsuri vă propuneți în a-
cest scop ?
— Intre preocupările care vizea-
ză îmbunătățirea activității de
educație fizică și sport in liceul
nostru aș aminti în primul rînd in-
troducerea în predare a aparatelor
de proiecție, cu ajutorul cărora se
va putea realiza demonstrarea per-
fectă a detaliilor unor exerciții mal
dificil de însușit și mai pretențioase
în execuție. Ne-am propus de ase-
menea să folosim mijloacele audi-
tive, desfășurînd o parte din lecției
pe muzică. Imprimările vor fi folo-
site și în cadrul lecțiilor de antre-
nament, în secțiile pe ramuri de
sport, pentru a ușura eforturile de
intensitate mare. Firește și pe mai
departe întreaga activitate sportivă
a liceului se va duce pe fondul ri-
dicării continue a nivelului la în-
vățătură al elevilor, al luptei împo-
triva rezultatelor mediocre, al în-
drumării elevilor spre o viață or-
donată. spre o muncă individuală
rațională.
Activitatea plină de pasiune și
perseverență a colectivului Liceului
nr. 1 din Piatra Neamț se înscrie
la loc de cinste în strădania co-
mună a cadrelor didactice pentru
formarea unui tineret bine pregătit
și viguros. In plină dezvoltare, ora-
șul de pe Bistrița are educatori ho-
tărîți să participe cu toată price-
perea la dezvoltarea armonioasă a
copiilor lui.
TR. ISPAS
PROFESORI, MAIȘ-
TRI-INSTRUCTORI,
EDUCATORI, INGI-
NERI, ECONOMIȘTI!
Reînnoiți-vă abonamen-
tul pe anul 1967 la re-
vista
ÎNVĂȚĂMÎNTUL
PROFESIONAL
ȘI TEHNIC
publicație privind pro-
cesul instructiv-educa-
tiv din școlile profesio-
nale, școlile tehnice și
liceele de specialitate.
Revista apare o dată
la 2 luni, costul fiind de
24 lei anual.
Pentru asigurarea co-
lecției complete, abona,
mentele se fac pe un an
întreg, prin oficiile poș-
tale, factorii poștali <
difuzorii de presă.
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA j București, Piața Scîntell nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii din unitățile de Învățămînt. Tiparul i Combinatul Poligrafie Casa Scîntell,
«0132