PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VĂ EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMlNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN INVĂTĂM1NTSI CULTURĂ pag. 25 bani jn^doara-Ue Anul XVIII Nr. 872 Mărfi nov. 1966 ‘ CWÂII^ La Palatul Marii Adunări Naționale s-a desfășurat, în zilele de 11 și 12 noiembrie a.c., Consfătuirea pe țară pentru constituirea Consiliului Națio- nal al Organizației Pionierilor din Republica Socialistă România. Vineri, 11 noiembrie, ora 9. în fața Palatului un grup de pionieri vestesc, prin glasul trompetelor, sosirea conducă- torilor de partid și de stat. Răsună puternice aplauze și urale, eșarfe tricolore și roșii flutură în aerul acestei minu- nate zile de toamnă. Tovarășii Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Petre Borilă, Gheorghe Rădu- lescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu. Ștefan Voitec șl mem- bri supleanți ai Comitetului Executiv, secretari ai C.C. al P.C.R., vicepreședinți ai Con- siliului de Miniștri sînt în- tîmpinați la sosire de tovară- șii Ștefan Bălan, ministrul în- vățămîntului, Ion Teoreanu, șef de secție la C.C. al P.C.R., și Petru Enache, prim-secretar al C.C. a! U.T.C. în holul Palatului, un cor pionieresc intonează cîntece închinate partidului. Din rîn- dul pionierilor se desprinde eleva Adriana Soporeanu. de la Liceul ,.C. A. Rosetti". care, adresîndu-se tovarășului Nicolae Ceaușescu. spune „Tovarășe secretar general, vă rog să-mi permiteți să vă înmînez prima insignă nouă a Organizației de Pionieri din Republica Socialistă Româ- nia". Alți pionieri înmînează noua insignă celorlalți condu- cători. Băieți și fete le oferă frumoase buchete de flori. în aceeași atmosferă caldă, entuziastă. conducătorii de partid și de stat sînt primiți la intrarea în sală. La lucrări au luat parte ca- dre didactice, conducători ai unor instituții centrale, oameni de știință și cultură, activiști de partid și ai U.T.C., repre- zentanți ai organizațiilor de masă și obștești, părinți și elevi. în sală se află membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului. Particioanții la consfătuire au dezbătut sarcinile de viitor ale Organizației Pionierilor în lumina plenarei C.C. al P.C.R. din aprilie a.c., au adoptat Statutul unităților și detașa- mentelor de pionieri. Regula- mentul consiliilor, au consti- tuit Consiliul National al Or- ganizației Pionierilor. Lucrările Consfătuirii au fost deschise de prof. Nicolae Andrei, președintele Comisiei de pregătire pentru constitui- rea Consiliului Național al Organizației Pionierilor. Primit cu puternice aplauze a luat cuvîntut tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. în repetate rîndurl, cuvîntul secretarului general al C.C. al P.C.R. a fost subliniat cu urale și îndelungi aplauze. în continuare, conf. univ. ’ Traian Pop a prezentat darea de seamă privind activitatea Comisiei de pregătire pentru constituirea Consiliului Na- țional al Organizației Pionie- rilor din Republica Socialistă România. Un moment emoționant l-a prilejuit intrarea în sală a delegației de pionieri din Capitală; care a adus consfă- tuirii salutul, tuturor pionie- rilor din țara noastră. Prin versuri recitate de la tribuna consfătuirii, pionierii și-au exprimat recunoștința fierbinte pentru minunatele condiții de învățătură și viață ce le-au fost create de partid și guvern. îp continuare, au fost alese comisiile de lucru ale consfă- tuirii. Au început apoi discu- țiile la care au participat pro- fesori și învățători, președinți ai consiliilor regionale, raio- nale și orășenești ale organi- zației de pionieri, comandanți (Continuate in pag. a lll-a) JUVÎNTUL ROSTIT DE TOVARĂȘUL NICO JIE CEAUȘESCU Dragi tovarăși, Consfătuirea dumneavoastră — care capătă caracterul unei Conferințe naționale — are menirea de a constitui Consiliul Național al Organizației Pionierilor din Republica Socialistă România — măsură ce urmează să ducă la îm- bunătățirea radicală a activității de educație a tineretului. Reorganizarea activității pionie- rești are o deosebită importantă în viața so- cială din țara noastră : ea se va face simțită în creșterea tinerei generații, profund atașată partidului, poporului, construcției socialismu- lui în România. (Aplauze) Instruirea și educarea copiilor este o pro- blemă de cea mai mare însemnătate pentru viitorul națiunii noastre. în școli învață azi generațiile care vor duce mai departe făclia progresului material și spiritual al României, cei ce vor desăvîrși înfăptuirea telurilor că- rora își consacră azi forțele și energia întregul nostru popor. Asigurarea condițiilor care să permită copiilor patriei — cel mai prețios ca- pital al poporului — să-și formeze o cultură bogată și profundă, să-și însușească știința și tehnica cea mai înaintată, să crească în spiritul nobilelor idei ale patriotismului socialist, ale comunismului, este o îndatorire primordială a partidului și statului nostru, a întregii societăți. Iată de ce Comitetul Central al partidului, analizînd modul în care se desfășoară munca de educație a copiilor, a considerat necesar să aducă îmbunătățiri activității pionierești, să pună pe baze noi organizarea acesteia, să-i dea un conținut mai bogat, astfel încît să co- respundă în tot mai mare măsură schimbă- rilor structurale petrecute în societatea noas- tră, perioadei desăvîrșirii construcției socia- liste. Este un fapt cunoscut că în anii regimului democrat-popular a crescut un tineret entu- ziast și harnic, devotat patriei. îndrăzneț șl generos, temeinic pregătit, dornic să-și închi- ne puterea de muncă, cunoștințele dobîndite înfăptuirii politicii partidului de construire a socialismului, de ridicare a bunăstării întregu- lui nostru popor. O contribuție importantă au adus de-a lungul anilor care au trecut de la eliberarea tării, in educația generațiilor noi, organizațiile pionierilor. Mii și mii de cadre tinere care desfășoară o muncă rodnică în toate domeniile activității sociale au făcut pri- mii pași în viață și au primit baza educației cetățenești în rîndul organizațiilor de pionieri. Mulți își amintesc astăzi cu emoție de vîrsta cravatei roșii, de anii frumoși ai pionieratului trăiti din plin în climatul moral sănătos al noii noastre orînduiri. Timp de aproape douăzeci de ani activitatea organizațiilor de pionieri a fost îndrumată de Uniunea Tineretului Comunist; în îndeplinirea acestei sarcini importante Uniunea Tineretului Comunist a obținut succese de seamă, a desfă- șurat o muncă rodnică și utilă, apreciată de partidul și statul nostru, de întregul popor român. (Aplauze). Un sprijin important — care se bucură, de asemenea, de prețuirea deosebită a partidului, statului și poporului nostru — au adus, în des- fășurarea activității pionierești cadrele didacti- ce, valorosul nostru corp profesoral, prin munca plină de devotament și elan patriotic pentru a da societății generații bine pregătite de constructori ai socialismului. (Aplauze) Pe măsura înaintării țării pe drumul pro- gresului și civilizației, exigențele vieții sociale sînt însă tot mai mari. Dezvoltarea vertigi- noasă a economiei și culturii în condițiile re- voluției tehnico-științifice mondiale, etapa nouă, superioară, a desăvîrșirii construcției socialismului, perfecționarea relațiilor socia- liste să prezinte spectacole la care au asistat 135 000 de specta- tori. Trebuie să recunosc însă fap- tul că mai avem încă multe de realizat. De aceea facem un cald apel la scriitorii noștri să-și aplece ochii, urechile și mai ales inima spre frămîntarea micilor noștri consumatori de cultură. Facem apel la educatorii tinerei generatii să ne ajute cu sugestii de teme, de probleme legate de viață. Făgădu- im să dăruim toate forțele noastre creatoare pentru a ridica ștafeta culturii la cel mai înalt nivel. Sarcina de a munci în rîndurile pionierilor este o sarcină de mare răspundere și frumusețe și nu poa- te fi îndoială că învățătorii și pro- fesorii nu vor precupeți nici un efort pentru a o îndeplini cu cinste — a spus in cuvîntul său tov. CONSTANTIN MITROI, învățător din Craiova. Fără îndoială, activitatea din cla- să se deosebește de activitatea pio- nierească. Fiecare are sarcinile, formele și metodele sale specifice. Lina se referă la timpul de mun- că al copilului, cealaltă la timpul său liber. Dar copilul este același, nu este altul. Și profesorul este a- celași, nu este altul. Iar profesorul care nu are încredere în elev la clasă și nu încălzește nipiodată ora sa de curs măcar cu un zimbet, nu va putea face lucrul acesta nici în activitatea pionierească. Noi tre- buie să-i învățăm pe elevii noștri să îndrăznească, să caute. Dar cum să facă lucrul acesta dacă îi vom ține din scurt tot timpul? Avem da- toria să-i deprindem pe elevii noș- tri să năzuiască mereu spre înalt, să zboare cît mai sus. Pentru a de- veni oameni de ispravă, elevii noș- tri trebuie să muncească, să învețe cu îndîrjire. Dar pentru aceasta este nevoie de un climat moral-psi- hic favorabil. Iată pentru ce am ridicat aci pro- blema raportului profesor-elev, și pentru ce socotesc necesar ca a- ceastă problemă să-și găsească loc în presa de specialitate, în instruc- tajul pionieresc, în întreaga noastră activitate. Hotărîrea Plenarei din aprilie a C.C. al P.C.R. a izvorît din grija părintească și dragostea fierbinte a partidului pentru tînăra genera- ție. Să-i facem pe copii să simtă această grijă și această dragoste nu numai din măreția culmilor către care îi conducem, ci și din felul cum îi conducem, din frumusețea și farmecul drumului! Tov. GHEORGHE ACHIȚEI, profesor emerit, directorul Liceu- lui pedagogic din Deva, a arătat că noile planuri de activitate ale de- tașamentelor de pionieri oglindesc un coeficient sporit de realism și atractivitate, de culoare și ponde- re, de varietate și perspectivă, toa- te rezultînd in mod firesc din su- dura organică între inițiativa e- * fervescentă a copiilor și selectivi- tatea matură a educatorului. Vor- bitorul a prezentat în continuare unele forme de activitate cu pio- nierii organizate la Deva, oprin- du-se în special asupra excursiilor. Liceul pedagogic pregătește, prin însăși natura lui, învățători pentru clasele I—IV. Avînd în vedere că în clasele a III-a și a IV-a există pionieri, ne-am preocupat șl pînă acum de pregătirea absolventilor pentru munca cu pionierii. Ținînd seama de cerințele noi în activita- tea cu pionierii, va trebui să acor- dăm în viitor o grijă și atenție și mai mare instruirii viitorilor în- vățători în ce privește organizarea și conducerea activităților extra- școlare cu pionierii. Aș propune ca în manualul de pedagogie generală să se revadă capitolul „Munca educativă cu pionierii", să se includă aici mai multe variante privind tipurile de acțiuni adecvate particularităților de vîrstă ale elevilor. Pentru a se asigura un nivel corespunzător a- cestor cunoștințe, ar fi bine ca ele să fie predate de activiști care lu- crează în cadrul consiliilor regio- nale, raionale și orășenești de pio- nieri. Ar fi bine să se prevadă, în graficul de practică pedagogică, ca din cele 12 lecții de probă care tre- buie să fie ținute de elevi, 2 să fie rezervate pentru munca cu pio- nierii. Se simte necesitatea să se elabo- reze o lucrare mai largă, un fel de călăuză, care să cuprindă cele mai variate forme de muncă cu pionie- rii în diverse domenii. In cuvîntul său, tov. SUZANA GÂDEA, președinta Consiliului Național al Femeilor, a subliniat însemnătatea pe care o are pentru dezvoltarea, îmbogățirea și per- fecționarea întregii activități pio- nierești faptul că organizația de pionieri își desfășoară munca sub conducerea directă a Partidului Comunist Român. O contribuție însemnată în ac- țiunile pionierești au comitetele de părinți, din care fac parte un nu- măr' însemnat de femei. Prezența activă a reprezentantelor mișcării noastre de femei în comitetele de părinți ne permite să cunoaștem ac- tivitatea pionierească și să mobili- zăm mai bine mamele în sprijinirea acesteia O călăuză de seamă în activita- tea noastră de zi cu zi sînt îndru- mările prețioase cuprinse în cu- vîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R. la Consfătuirea Naționa- lă a Femeilor, din acest an. în care se arată că una dintre cele mai im- portante îndatoriri ale femeilor mame este de a se consacra creș- terii tinerei generații în spiritul patriotismului fierbinte, al dragos- tei fată de tot ce aparține poporu- lui nostru. Comitetul femeilor a studiat, în cîteva regiuni ale tării, o serie de probleme în legătură cu educarea copiilor, a consultat cadre didac- tice, părinți. Din acest studiu, din discuțiile purtate cu un număr mare de familii, s-au desprins con- cluzii prețioase în legătură cu ro- lul părinților. S-a propus, printre altele, organizarea de întîlniri în care părinții să fie sfătuiti, cu e- xemnle concrete legate de viața școlii și a familiei, în direcția edu- cării copiilor prin muncă. Există unele probleme specifice legate de petrecerea timpului li- ber al coniilor, mai ales în cazul în care ambii părinți sînt salariati. în acea parte a zilei cînd nărintii sînt la serviciu. Comitetele de femei își propun să caute împreună cu fa- milia și cu organizația de pionieri posibilitatea amenajării unor spa- tii de joacă și sport pentru copii. Ne propunem de asemenea ca. pe baza studiului întocmit, să întărim colaborarea cu celelalte organizații de masă si cu unele instituții cen- trale în vederea întăririi aportului comun la munca educativă. Revis- tele noastre vor acorda un snatiu și mai larg problemelor n^vind fa- milia si educația copiilor, vor populariza experiențele valoroase ale părinților. In numele Consiliului Național al Femeilor, al tuturor femeilor din patria noastră, asigurăm pe cei ce muncesc cu pionierii de între- gul nostru sprijin în activitatea de educare a tinerelor vlăstare, bogă- ția noastră cea mai de preț. Referindu-se ia formele de acti- vitate cu pionierii, Tov. TOMA MAREȘ, președintele Consiliului orășenesc Constanța al Organiza- ției de pionieri, a arătat că acest consiliu a organizat cu pionierii numeroase acțiuni interesante : ex- pediții istorice în orașele Tomis, Istria, Adamclisi, vizite în noile cartiere ale Constantei, la șantie- rul portului, la Termocentrala Ovi- diu II, la unele gospodării agricole de stat etc. Ținînd seama de spe- cificul locului și răspunzînd încli- nației sore romantism a copiilor, consiliul a sprijinit înființarea unor cercuri ale pionierilor marinari pa- tronate de portul Constanta și ma- rina militară. O atenție deosebită a fost acor- dată îndrumării acelora care mun- cesc cu pionierii, organizîndu-se în acest scop schimburi lunare de ex- periență. Vorbitorul s-a referit în conti- nuare la unele cerințe ale celor ce muncesc cu pionierii, făcînd o se- rie de propuneri. El a arătat astfel că presa pentru copii trebuie să publice materiale care să satisfacă mai deplin interesele pionierilor. Ar fi bine, a spus tov. Mareș, ca o parte din emisiunile de pionieri de la radio să fie tipărite, astfel încît să servească în mod efectiv activității pionierești în detașa- mente. Lucrînd într-o școală cu 4 secții — română, germană, maghiară și sîrbă — a spus tov. VIDOSAVA IEREMICJ, comandant de unitate la Școala generală nr. 8 din Timi- șoara, unitatea noastră a pus în centrul atenției sale preocuparea de a contribui la dezvoltarea priete- niei și frăției între elevii tuturor acestor secții. Toate acțiunile noas- tre s-au desfășurat și se desfășoa- ră în comun. Am organizat o bri- gadă artistică de agitație, intitu- lată „înfrățirea", o echipă de dan- suri care interpretează dansuri ro- mânești. germane, maghiare și sîrbe, un cor al cărui repertoriu cuprinde cîntece în cele 4 limbi. După ce a prezentat unele acțiuni întreprinse în școala sa. vorbitorul a spus că îmbunătățirile aduse în viata pionierească în urma hotărî- rilor de partid deschid perspective largi activității pionierești, sînt menite să-i asigure un caracter a- tractiv. o puternică eficientă edu- cativă. Sîntem convinși că activi- tatea pionierească organizată pe baze noi va realiza, după cum s-a arătat, un pas hotărîtor în îmbu- nătățirea educației tineretului. A- lături de comandanții de pionieri și cadrele didactice din țara noas- tră. vom munci și noi. cei de la Școala generală nr. 8 din Timișoa- ra, cu toată dragostea și răspunde- rea pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de către partid în domenii- le formării tinerei generatii, viito- rul de nădejde al patriei noastre, Republica Socialistă România. In atenția tuturor celor care lu- crează cu pionierii — a spus prof. NICOLAE POȘTA, președintele Consiliului regional al organiza- ției pionierilor din regiunea Mara- mureș — se află organizarea, la ni- velul corespunzător vîrstei și inte- resului copiilor, a unor activități și acțiuni dedicate educării pionie- rilor și școlarilor în spiritul dra- gostei și respectului nemărginit față de patria noastră socialistă, față de Partidul Comunist Român, față de tradițiile glorioase de luptă ale poporului nostru pentru liber- tate și progres social. Consiliul regional Maramureș al organizației pionierilor s-a străduit în perioada care a trecut de la crearea sa, să preia și să amplifice tot ce a fost pozitiv în experiența anilor trecuți. In acest scop noi am considerat că una din proble- mele majore ale muncii noastre este aceea a găsirii modului de an- trenare și mobilizare a unui număr cît mai mare de cadre didactice, specialiști și părinți în sprijinul muncii cu pionierii. Pornind de la această cerință toți membrii consi- liilor. precum și alti specialiști, au fost repartizați în comisiile consi- liilor după specificul muncii lor. Iată unele din sarcinile ce și le-a stabilit în acest trimestru comisia metodică : studiul asupra modului cum își organizează munca coman- dantul de detașament în dubla sa calitate — diriginte și comandant de detașament, studiul asupra or- ganizării și eficienței educative a activităților din cercurile pe materii și tehnice, formarea și consolidarea tradițiilor pionierești. De aseme- nea, comisia metodică se va ocupa de generalizarea experienței pozi- tive prin organizarea unor acțiuni model, a unor colțuri metodice etc. Comisia metodică a Consiliului ra- ional Șomcuta a elaborat, de pildă, în urma unui studiu în cîteva uni- tăți de pionieri, un material prin care este relevat, cu date concrete, rolul învățătorului sau profesoru- lui comandant de detașament, pre- cum și un program de activitate, pe acest trimestru al unui detașa- ment de pionieri. Pentru dezbate- rea acestor probleme a fost orga- nizat apoi un schimb de experien- ță cu comandanții și diriginții cla- selor a V-a din raion. Asemenea activități s-au ținut și în raionul Satu Mare. In urma experienței pe care începem să o dobîndim, vom organiza asemenea schimburi de experiență la Baia Mare și în cele- lalte raioane. Conducerea directă și nemijlo- cită a organizației pionierilor de către partid a spus în încheiere tov. Nicolae Poșta, ne dă o orien- tare clară în vederea realizării obiectivelor ce ne stau în față. Sute de cadre didactice din re- giunea noastră — a spus tov FO- DOR GHEZA, șeful secției de în- vățămînt, știință și cultură a Co- mitetului regional de partid Mu- reș-Autonomă Maghiară — și-au manifestat adeziunea deplină la do- cumentele Plenarei C.C. al P.C.R., afirmîndu-și hotărîrea fermă de a-și dedica toată puterea de muncă, pentru îmbogățirea mijloacelor și metodelor în activitatea cu pio- nierii. In școlile regiunii noastre învață copii români, maghiari și de alte naționalități. Vom sădi in sufletul acestor copii dragostea nețărmuri- tă față de patria noastră socialis- tă, îi vom face să înțeleagă că nu- mai prin muncă asiduă vor putea face față marilor cerințe ce îi aș- teaptă în viață. întreaga muncă educativă desfășurată o vom subor- dona acestui scop. Pionierii și școlarii, tineretul în general este dornic să cunoască ce este nou în știință, cultură și artă. In această privință s-au obținut multe rezultate bune, dar frontul comun pentru educația pionierilor, școlarilor, trebuie lărgit. Este de dorit ca oamenii de artă și cultură să-și consacre mai mult din crea- țiile lor tineretului. Sîntem încre- dințați că dragostea pentru copii și tineri îi va aduce pe creatori și pe artiștii interpreți mai aproape de ei spre a fi părtași mai activi ai muncii nobile și deosebit de fru- moase de educare. Asigur conducerea partidului că vom realiza integral sarcina de a conduce cu competență, nemijlocit, organizația pionierilor din regiu- nea noastră. Consiliul regional al organizației pionierilor se va bucura de îndrumare permanentă, așa cum de altfel s-a bucurat încă de la primii pași ai înființării sale, spre a putea să se achite cu cinste de măreața misiune încredințată de partid. Vă rog să-mi îngăduiți ca în nu- mele meu personal. în numele con- ducerii Uniunii Scriitorilor. în nu- mele tuturor scriitorilor din patria noastră, să aduc acestei importante conferințe un călduros salut și ura- rea sinceră ca ea să fie încununată de un deplin succes — a spus acad. ZAHARIA STANCU, preșe- dintele Uniunii Scriitorilor. Viitorul poporului nostru, pe care cu toții îl dorim plin de feri- cire și de belșug, este strîns legat de modul în care vom educa, de modul în care vom pregăti pentru muncă, pentru luptă, pentru viață, pentru fericire, generațiile care ne urmează. în vibranta și emoționanta sa cu- vîntare, secretarul general al Co- mitetului Central al partidului nostru, tov. Nicolae Ceaușescu, a subliniat, și cu acest prilej, rolul pe care îl au de jucat scriitorii și ceilalți oameni de artă în forma- rea și educarea copiilor. Marii înaintași ai noștri — Emi- nescu, Creangă, Odobescu, Slavici, Gîrleanu, Sadoveanu ca să nu-i pomenesc decît pe aceștia — au scris și pentru copii, — și cu ce talent, cu ce meșteșug, cu ce inimă caldă, cu ce dragoste pentru oa- menii țării, pentru munții țării, pentru cîmpurile și pentru apele ei, line sau învolburate. Să urmăm exemplul acestor mari înaintași, pre- cum și pe cel al maestrului Tudor Arghezi — cine poate uita „Cartea cu jucării"? — și al lui Victor Efti- miu — cine nu a văzut și nu a a- plaudat îndelung, măcar o dată în viață, poemul feeric „Inșir-te măr- gărite"?. Mulți dintre scrii toii i de azi au scris și cărți pentru copii, sau unii dintre ei, numai cărți pentru co- pii. Editura Tineretului a tipărit în anii noștri milioane de exem- plare din cărțile scrise de înainta- șii noștri și de scriitorii de astăzi pentru copiii țării noastre, unele din aceste cărți fiind foarte bune, altele numai bune și destule dintre ele reci, cenușii, cîlțoase, plictisi- toare. Hotărîrile ce se vor lua Ia această conferință, accentul din ce în ce mai puternic care se pune pe edu- cația copiilor și a tineretului din patria noastră. noua chemare a partidului — iată fapte care tre- buie să fie urmate, și vor fi, de un nou spor de muncă și de un nou avînt în crearea literaturii nece- sare educârii tinerelor noastre vlăs- tare. Vă asigur pe toți că noi, scriitorii ne vom da osteneala să ne îndepli- nim sarcinile și să dăm acele cărți minunate care să ajute, și nu cu puțin, la formarea, la educarea ge- nerațiilor tinere. Dintre toate cîte le avem de împlinit, datoria aceas- ta mi se pare acum cea mai urgen- tă, cea mai utilă, cea mai nobilă. Prof. univ. STANCIU STOIAN, director a) Institutului de științe pedagogice, a spus printre altele : Cuvîntul plin de înțelepciune și de îndrumare pentru toți al partidului, rostit de secretarul general al C.C. al P.C.R., tov. Nicolae Ceaușescu, ne-a convins o dată mai mult că or- ganizația pionierilor este copilul iubit al Partidului Comunist Ro- mân, al țării întregi. în ea ne pu- nem toate speranțele. După ani de funcționare, organi- zația pionierilor capătă astăzi un statut nou. Acest statut, binevenit, consemnează o cotitură în mersul înainte al acestei organizații, căci o aduce mai aproape de părintele său, partidul, și în același timp mai aproape de școală. Desigur, așa turn s-a arătat aici, trebuie să luăm în considerare faptul că între școală și organizația pionierilor există o diviziune a muncii. Vorbitorul a arătat apoi că do- cumentele pe baza cărora partidul a stabilit drumul organizației pio- nierilor constituie o bună temelie pentru munca viitoare. El a arătat că o sarcină a Institutului de știin- țe pedagogice și a tuturor pedago- gilor din țară este să elaboreze materiale de temelie pentru acti- vitatea comandanților de pionieri și, în primul rînd o metodică a muncii educative în organizația de pionieri. Tovarășa MARGARETA ȘTEFA- NESCU, comandant de unitate la Școala generală nr 1 din Pitești, s-a referit în prima parte a cuvin- tului său la dorința elevilor, chiar din primele clase, de a cunoaște cuceririle științei și tehnicii, de a fi la curent cu tot. ceea ce este nou. Pentru aceasta ochii școlarului se îndreaptă spre educatorul de la care vrea să afle răspuns la toate problemele. Consider de aceea — a spus ea în continuare — că Ud- tărîrea partidului prin care s-a sta- bilit ca învățătorii și profesorii că — lucreze direct cu pionierii este bine-- venită. După ce a prezentat modul în care au fost organizate. în unitatea pe care o conduce, excursiile, dru- mețiile, vizitele și alte manifestări menite să ducă la cunoașterea de către pionieri a luptei și jertfei co- muniștilor, vorbitoarea s-a referit la avîntul deosebit luat in ultimul timp de activitatea în cercuri. Cele 13 cercuri organizate in Școala ge- nerală nr. 1 din Pitești au avut multe acțiuni fructuoase. S-au or- ganizat un colț al științelor natu- rale, o stație geografică, iar mem- brii cercurilor de creație își dez- voltă multilateral aptitudinile sub îndrumarea profesorilor de specia- litate. în încheierea cuvîntului său. to- varășa Ștefănescu a subliniat că succesul întregii activități pionie- rești depinde de pasiunea, pricepe- rea și sîrguință cu care vor munci comandanții, de felul cum aceștia vor atrage întreaga masă de pio- nieri. Tovarășa EUGENIA MANDITA, secretar al Comitetului orășenesc U.T.C.-București, s-a referit la ex- periența acestei organizații în mun- ca cu pionierii. Pentru a stimula noul în activi- tatea pionierească din Capitală —t a spus vorbitoarea — și pentru^ J generaliza experiența pozitivă a nor activități cu pionierii, vom con- tinua și pe viilor să dăm tot spri- jinul în organizarea unor activități pionierești cu un conținut tot mai valoros. Comitetul Orășănesc U.T.C.. în legătură cu o serie de instituții de artă și cultură va colabora din plin și mai departe la ridicarea pe o treaptă mai înaltă a activității pio- nierești. Vorbitoarea a arătat în conti- nuare că organizațiile U.T.C. din școală se vor ocupa de creșterea cadrelor tinere, atrăgîndu-i pe cei mai buni pionieri să devină membri, ai organizației U.T.C.. dezvoltînd interesul lor pentru munca de or- ganizație și pregătindu-i pentru vi- itoarea lor activitate în cadru' a- cesteia. La clasele a VII-a. — a spus to- varășa Măndița — trebuie să ne orientăm activitatea spre lămurirea pionierilor cu privire la caracterul organizației noastre înțelegerea firească a răspunde- rii ce revine mai departe organi- zațiilor U.T.C în educarea copiilor, sprijinul acordat activității consi- liilor pionierești vor contribui la ri- dicarea pe o treaptă mai înaltă a conținutului muncii educative în rîndul copiilor. A luat apoi cuvîntul poetul ION BANIȚA, directorul Editurii pen- tru literatură și artă, care a evo- cat în cuvinte calde grija din tot- deauna a partidului pentru tînăra generație. Vorbitorul le-a urat copiilor de azi și întregului tineret ce înflo- rește. bucurîndu-se din plin de condițiile create de partid, ca lu- mina pură și liniștită de care le esle pătrunsă azi întreaga viață să n-o păstreze doar pentru ei. cei de azi. ci s-o multiplice cu eneigie și s-o răspîndească mîine cît mai departe în jurul lor cu generozi- tate activă, cu nedezmințită dărui- re de sine. Documentele Congresu- lui al IX-lea a] partidului au sub- liniat încă o dată marea răspunde- re a tării în vederea creșterii unui tineret puternic, frumos, sănătos ’■> trup și la minte, cu suflet entu- zinsi, cu iubire de patrie, devotat societății socialiste, iubitor de cul- tură. Ele au arătat că poporul tre- buie crescut în acea tradiție a omeniei ce străbate de la un ca- păt la altul virtuțile pe care, ai- doma poporului, le-au întruchipat marii noștri înaintași, de la Mircea la Ștefan, de la Matei Basarab la (Continuare în pag. a 5-a) PAGINA 4 r (Urmare din pag. a 4-a) Cuza Vodă, de la Horia la Avram lancu sau Bălcescu, de la Eminescu la Creangă, la Enescu și Brîncuși, de la Victor Babeș și doctorul Can- tacuzino la Sadoveanu și Arghezi — și dragostea de țară și dragostea de oameni și umanitate și elanul spre frumos și ura față de întune- ric, față de nedreptate, fală de tot ce e urît și rău. în ce mă privește, ca scriitor și editor — a spus apoi vorbitorul — rețin în mod special ca o sarcină de onoare pentru scriitori și edi- tori aceea de a avea mereu vie în față educarea comunistă a copii- lor și tineretului prin cît mai multe cărți adaptate cerințelor, in- teresante, de un nivel artistic ri- dicat. Arta consacrată celor mici — a spus în cuvîntul său tovarășa MARGARETA NICULESCU, di- rectoarea Teatrului ,,Țăndărică" — presupune, prin caracterul său profund educativ, prin năzuința sa de a da contur celei mai fra- gile și gingașe substanțe — sufle- tul copilului — o îndoită răspun- dere în preferințe, mai multă se- veritate în criterii, mai multă va- rietate în expresie. Șirul reușite- lor noastre în acest domeniu — datorate largului sprijin acordat de partid — este o sursă de legi- timă satisfacție și mîndrie, fiind- că avem simțămîntul de a colabo- ra la împlinirea personalității ce- lor ce în curînd se vor afla aici unde sîntem noi. Artistul — a spus în continuare vorbitoarea — ca și profesorul sau comandantul de pionieri, este chemat să răspundă unei îndatoriri de frunte : să cul- tive în tinerele conștiințe senti- mentul patriotic, să-i educe pe copii în spiritul înaltelor idealuri ale socialismului, să le dezvăluie frumusețea pămînturilor românești, măreția eroilor săi intrați în isto- rie și legendă, să exalte noblețea concepțiilor noastre sociale. Firește, nu putem omite faptul că în visul treaz al copilăriei basmul și aventura dețin un loc fascinant. E foarte bine că în cărțile. în spectacolele. în emisiu- nile pentru copii să se țină seama de această înclinație caracteristică viratelor mici. Dar îndrăznesc să spun că lăsăm să cadă un accent prea mare asupra aventurii, a peripețiilor comice, neglijînd ne- cesitatea de a călăuzi curiozitatea și sensibilitatea copiilor către me- ditație, către universul poetic. în formarea disponibilității pen- tru o bogată viață spirituală e cu- prinsă și ideea că întîlnirea cu aria nu va lua sfîrșit o dată cu anii de școlarizare, ci se va transforma într-o necesitate lăuntrică, profi- lînd omul cult, receptiv, generos al societății comuniste, omul al cărui chip limpede și măreț îl plă- mădim sub conducerea iubitului nostru Partid Comunist Român. Tov. ALEXE ANGHEL, președin- tele Consiliului General U.C.F.S.. a adus consfătuirii salutul tuturor sportivilor din patria noastră. Vorbitorul a înfățișat în conti- nuare posibilitățile largi care li se acordă școlarilor pentru a folosi sălile și stadioanele de care dis- pune mișcarea sportivă. în mijlo- cul lor vin tot mai des sportivi de frunte ai țării, care reprezintă cu- lorile patriei noastre în mari în- treceri sportive internaționale. Pionierii sînt sprijiniți în organi- zarea competițiilor școlare, a com- petițiilor din taberele de vară și de iarnă. Totuși dezvoltarea sportului în rîndurile pionierilor nu se si- tuează peste tot la nivelul posibi- lităților create. Activitățile simple care pot să dezvolte baza mișcării sportive organizate și să formeze deprinderile necesare pentru atle- tism, gimnastică, nu sînt peste tot în atenția profesorilor de educație fizică. Socotim necesar ca, îm- preună cu Consiliu] Național al Organizației Pionierilor, cu Uni- unea Tineretului Comunist, cu Ministerul învățămîntului să des- fășurăm o mai susținută muncă pentru dezvoltarea sănătății fizice și morale a tinerei generații. Con- siderăm că ar fi util să se organi- zeze în toate școlile cercuri spor- tive care să cuprindă elevi din cla- sele I—VIII și să fie conduse de profesorii de educație fizică sau alte cadre didactice. Va trebui să colaborăm mai bine pe linia orga- nizării competițiilor sportive, să dăm un cadru mai sărbătoresc desfășurării Spartachiadei pionie- rilor. Vorbitorul a arătat de aseme- nea. că pentru a putea pregăti din timp schimbul de mîine al spor- tului, este necesară mărirea numă- rului de centre sportive ale copii- lor. în același scop, trebuie să se organizeze mai bine educația fizi- că și activitatea sportivă în ta- berele pionierești, să se creeze ta- bere speciale cu profil sportiv. Vorbind despre activitatea des- fășurată de organizațiile de pio- nieri din regiunea Brașov, tov. AN- DRONIC MOLDOVAN, președinte- le Consiliului regional al pionieri- lor din Brașov, a arătat că în șco- lile regiunii s-au organizat, în acest an școlar, vizite la Muzeul de isto- DISCUȚII rie a P.C.R., al mișcării revoluțio- nare și democratice, la muzeele și casele memoriale din oraș, excursii și drumeții etc. în raionul Mediaș, ținîndu-se seama de dorința și ini- țiativa copiilor, și-au început acti- vitatea 126 ansambluri artistice — formații corale, orchestre, echipe de teatru, de dans, de recitări, so- liști vocali și instrumentali, cu- prinzînd un foarte mare număr de copii aparținînd diferitelor națio- nalități. Toate acestea au venit direct în sprijinul procesului in- structiv educativ din școală, lăr- gind orizontul cultural al elevilor, dezvoltîndu-le interesul pentru știință, literatură, artă. De aseme- nea, Consiliul organizației. în co- laborare cu Direcția regională a difuzării filmelor, a programat fil- me pentru copii pentru întreg anul școlar. Proiecțiile vor fi pre- cedate de prezentări pe înțelesul micilor spectatori. Unu) din cine- matografele orașului, care va pur- ta denumirea „Cinematograful pionierilor", va prezenta numai fil- me care răspund preocupărilor școlarilor, care contribuie la lăr- girea orizontului lor cultural, la educarea lor patriotică. Noile acte statutare ale mișcării pionierești, care se bucură de apro- barea marii mase a cadrelor di- dactice, se bazează pe valorificarea experienței pozitive existente în activitatea pionierească, pe cerin- țele etapei actuale de dezvoltare a învățămîntului. în ele sînt sinteti- zate idei și măsuri care permit o activitate creatoare pentru toți cei chemați să lucreze cu pionierii și școlai ii. Tov. LUCIA OLTEANU, re- dactor-șef la revista „Cravata roșie", a arătat în cuvîntul său că litera- tura și presa pentru copii, prin- tr-un limbaj concret, clar și atrac- tiv, poate sluji cauza nobilă a spo- ririi zestrei de frumusețe sufle- tească a copilului, aducînd o con- tribuție la creșterea generației de mîine. Avem precursori străluciți, care au înțeles importanța presei pen- tru copii în formarea lor viitoare, cum ar fi de exemplu „Amicul copiilor", apărut în 1891. care își propunea să dezvolte la cititorii de vîrstă fragedă dragostea de țară și popor Din conducerea acestei reviste făceau parte Caragiale. Vlahuță. Hașdeu. Este semnifica- tiv faptul că toți marii creatori români au lăsat tinerei noastre ge- nerații mărturii însemnate. în pro- ză sau în versuri pline de patrio- tism. Și în prezent, mulți poeți și prozatori sînt atrași către litera- tura pentru copii. Nu s-au folosit însă suficient, pînă acum, temele pe care le oferă trecutul de luptă al patriei noastre Prea puțin a făcut pentru edu- carea tineretului Uniunea Artiști- lor Plastici, care nu a valorificat pe deplin atracția exercitată de grafică asupra copiilor. în fiecare an se editează manuale si cărți pentru copii și cu toate acestea nu există nici măcar o secție sau ca- tedră a graficii adresate copiilor. Referindu-se la revistele pentru copii, vorbitoarea arată că se im- pune diferențierea lor pe vîrste, dar și pe profiluri. Vîrstei fragede și dificile a pubertății și adoles- cenței este firesc să-i adresăm și o publicație artistică corespunză- toare. Revistele pentru copii ar putea îndruma cercurile de litera- tură din școli și revistele literare ale elevilor. Știm cu toții că citirea presei este un act de cultură. Revine e- ducatorilor un mare rol în deprin- derea copilului de a citi reviste pentru copii, de a-i învăța cum să citească. în încheiere, aș dori să spun că noi toți, cei care lucrăm cu copiii și pentru copii, avem datoria să păstrăm cu grijă și să dezvoltăm zestrea sufletească cu care vin ei pe lume. Prof. VASILE POPA, președin- tele Consiliului regional al organi- zației pionierilor din Cluj, a spus : Consfătuirea la care participăm, marcînd un eveniment de mare importanță pentru viața copiilor din patria noastră, se înscrie pe linia măsurilor luate de condu- cerea partidului pentru continua perfecționare a muncii de educa- ție în general. Subliniind rolul și scopul măsurilor luate de Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 12—13 aprilie a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene- ral al C.C. al P.C.R., a trasat în cuvîntul său un complex și însu- flețitor program de lucru pentru toți slujitorii școlii, pentru toți cei care au în grijă creșterea celor mai tinere vlăstare ale patriei. Tov Popa a vorbit apoi despre cîteva din acțiunile inițiate de organizațiile de pionieri din re- giunea Cluj. Cercurile tehnice de la Liceul „Emil Racoviță" din Cluj, de la școlile generale din orașele Turda, Dej ș.a. au reușit să-și în- tocmească un plan de lucru bogat în idei, cu forme atractive. S-a dovedit pozitivă ideea de a antre- na în activitățile pionierești și pă- rinți ai copiilor, care lucrează în diferite întreprinderi. Expedițiile pionierești s-au dovedit a fi mult îndrăgite de copii și ele au avut o înrîurire profundă asupra minții și inimii lor, dezvăluindu-le fap- tele și gloria cîtorva din marii noștri înaintași. , Consider, a arătat In încheiere tov. Popa, că este necesar să se or- ganizeze pe plan central elabora- rea și publicarea unor lucrări cu caracter metodic. De asemenea, trebuie să se îmbunătățească re- gulamentul școlar. Recomandările făcute de tovarășul Nicolae Ceaușescu, ca Uniunea Scriitorilor, Uniunea compozitorilor și alte or- gane centrale să stimuleze crearea unor lucrări adecvate și cît mai valoroase pentru copii, sînt deose- bit de importante. în numele Consiliului regional al organizației pionierilor din Cluj, asigur conducerea de partid că învățătorii și profesorii din re- giunea noastră, muncind sub în- drumarea permanentă a organelor de partid, vor depune tot efortul pentru ridicarea pe o treaptă su- perioară a activității pionierești. Prof. LIVIU PROROCU, coman- dant al unității de pionieri de la Școala generală din Zvoriștea, raio- nul Dorohoi, și-a exprimat satisfac- ția pe care o are. ca dascăl, de a ve- dea din nou întruchipată. în mă- suri înțelepte, grija pe care parti- dul o acordă tineretului, educării și formării sale multilaterale pen- tru muncă și viață. în activitatea sa. consiliul pionie- rilor din școala noastră a pornit de la un principiu : să nu ne risi- pim în multe acțiuni pe care să le realizăm formal, superficial. Ne-am oprit cu precădere asupra acelor activități despre care știam noi că sînt ne placul copiilor. Analizînd su- gestiile pionierilor privind organi- zarea unor cercuri, ca și condițiile pe care le avem pentru a realiza o activitate cu rezultate cît mai bune, am înființat un cerc de citire — recitare — povestire, pentru a pre- găti condițiile înființării în viitor a unui cerc literar, un cerc de fi- zică și chimie, cuprinzînd elevi din clasele V—VII. pentru care avem cadre de specialitate și un labora- tor bine dotat, un cerc de foto- amatori. în prezent pregătim în- ființarea unui cerc de radio-ama- tori. Cred că este necesar ca în uni- tățile de pionieri de la sate, acolo unde există condiții pentru func- ționarea unor cercuri tehnice, să li se asigure acestora o bază mate- rială mai largă. în raionul Dorohoi au funcționat în anii trecuți astfel de cercuri care au obținut realizări însemnate. Consider că trebuie îmbunătățit și conținutul publicațiilor cu carac- ter metodic în sprijinul activității comandanților. Prof. univ. ȘTEFAN BlRSA- NESCU, de la Universitatea „Al. I. Cuza" din Iași, arătînd că Docu- mentele de partid și lucrările con- sfătuirii de constituire a Consiliu- lui National al Organizației Pionie- rilor reprezintă preludiul, prefața unei noi etape în munca cu pionie- rii, a subliniat că această muncă are menirea de a dezvolta cu pre- cădere simțul social, patriotic și umanist al tineretului. Astăzi, a spus vorbitorul, în toa- te domeniile este necesară compe- tența. Educatorii sînt datori să fie pregătiți pentru a îndeplini fina și importanta lor misiune. De aici de- curge și datoria profesorilor de pe- dagogie. ca specialiști, de a difuza cunoștințe de înaltă ținută științi- fică despre opera instructiv-educa- tivă. Profesorilor de pedagogie și ce- lor care se angajează la cercetări științifice le revine datoria de a contribui la dezvoltarea acestei ști- ințe. Este necesar, pentru aceasta, să se clarifice sfera si natura edu- cației din cadrul unităților de pio- nieri. să se elaboreze studii privind personalitatea copiilor de diferite vîrste. pentru a lămuri treptele pe care le străbate formarea perso- nalității socialiste. Sînt încredințat că cei care vor lucra în cadrul Consiliului Națio- nal al Organizației Pionierilor vor crea condițiile pentru o muncă rod- nică. creatoare. Socotesc impor- tant ca Ministerul învățămîntului să întărească studiul pedagogiei, psihologiei și filozofiei, așa încît să putem dărui țării pedagogi, filozofi și psihologi mai bine pregătiți, care să facă față obligatiiloi- înalte pe care conducerea de partid șl de stat ni le pune în față. Subliniind că toți cei angrenați în activitatea cu pionierii au primit cu un entuziasm deosebit Hotărî- rea Plenarei C.C. al P.C.R. din a- prilie a.c., tov. OVIDIU VLAD, președintele Consiliului organiza- ției pionierilor din regiunea Hu- nedoara. a arătat. în continuare, cîteva din acțiunile organizate cu pionierii în regiunea sa. Nu- meroasele propuneri și sugestii venite din partea membrilor con- siliilor cu ocazia primelor șe- dințe de lucru, ca și numărul mare de acțiuni cu pionierii care s-au întreprins la îndemnul consiliilor raionale și orășenești, confirmă jus- tețea aprecierii făcute de docu- mentele Plenarei din aprilie cu pri- vire la necesitatea creării unor or- gane proprii ale organizației pio- nierilor. Am convingerea că și re- zultatele viitoare vor demonstra o- portunitatea creării lor șl că a- cestea își vor găsi un vast teren de acțiune, contribuind, sub con- ducerea organelor și organizațiilor de partid, la intensificarea educa ției comuniste a copiilor. în încheiere — a spus vorbitorul — aș vrea să arăt că în ultimele luni membrii biroului consiliului nostru regional au fost rugați de numeroase cadre didactice, învăță- tori Și profesori, tineri și vîrstnici, să transmită conducerii partidului nostru deplina lor adeziune față de prevederile hotărîrii Plenarei din aprilie, dorința nestrămutată a cadrelor didactice din regiunea Hu- nedoara de a-și pune toate cunoș- tințele, toată puterea lor de muncă, toată înflăcărarea lor patriotică în scopul ridicării pe o treaptă supe- rioară a întregii munci de educare comunistă a copiilor noștri, solie scumpă și de nădejde spre viitorul luminos al României socialiste. Am ascultat cu deosebit interes și am fost profund impresionat de cuvintele calde adresate organiza- ției pionierilor de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene- ral al C.C. al P.C.R., înflăcărată chemare patriotică făcută tuturor acelor care contribuie la pregătirea și educarea tineretului patriei noa- stre, străbătută de înalta prețuire și încredere pe care partidul nos- tru o acordă slujitorilor școlii, ce- lor ce au îndelungă răbdare și gri- jă modelează mintea și sufletul tinerelor vlăstare prefigurînd vii- torul de mîine al națiunii socia- liste române — a spus tov. TIBE- RIU NICOLA, șeful secției de în- vățămînt, știință și cultură a Comi- tetului regional de partid Oltenia. Cuvîntul secretarului general al C.C. al P.C.R. întruchipează în 1- celași timp programul însufleți tor al întregii munci politico-educative care se va desfășura în rîndul ti- neretului școlar. Organizația de pionieri este che- mată să pună în centrul atenției sale educarea copiilor patriei în spiritul tradițiilor glorioase ale luptei poporului pentru eliberarea națională și socială, să sădească în conștiința noilor generații înaltele virtuți spirituale și idealuri ale clasei muncitoare, să le pregăteas- că temeinic pentru muncă și viață în strînsă legătură cu creația ma- terială și spirituală efervescentă a întregului nostru popor. înțelegînd în acest mod însem- nătatea măsurilor luate de Plenara C.C. al partidului pentru reorga- nizarea activității pionierești. Co- mitetul regional de partid Oltenia a îndrumat organele și organiza- țiile de partid să desfășoare o ac- tivitate atentă, plină de grijă, pen- tru a asigura conducerea consiliilor regional, raionale și orășenești ale unităților și detașamentelor de pio- nieri de către cadre de prestigiu, competente, cu o experiență peda- gogică și educativă valoroasă, de- votate muncii cu copiii, de înaltă ținută ideologică și morală. Cu prilejul adunărilor de ale- geri. organizațiile de partid din școli au făcut propuneri importan- te în legătură cu munca în rîndu- rile pionierilor, au stimulat iniția- tiva consiliilor pionierești, în or- ganizarea activității lor. Despre multe din aceste inițiative au vor- bit tovarășii care lucrează în orga- nizațiile de pionieri din reeiune. Fste important să amintim că. în- denlinindu-și rolul de conducător poHtic. organizațiile de partid din școli reprezintă în prezent o forță organizatorică importantă, au o experiență îndelungată, abordează competent probleme complexe ale procesului de învățămînt, ale muncii educative. în încheiere, asigur conducerea partidului că organizația regională de partid Oltenia va îndeplini fără preget sarcina de răspundere ce-i revine în conducerea și îndrumarea activității pionierești, pentru for- marea unei generații de tineri pro- fund devotați patriei noastre socia- liste și Partidului Comunist Ro- mân. Lucrările consfătuirii de consti- tuire a Consiliului Național al Or- ganizației Pionerilor — a spus tov. GEORGE RULEA, conferențiar la Institutul politehnic ,,Gh. Gheor- ghiu-Dej" din București — con- firmă o dată mai mult grija părin- tească a partidului pentru tinerele vlăstare ale poporului. Arătînd că progresele științei contemporane, cuceririle ei în do- meniul automaticii și ciberneticii, radioelectronicii și fizicii nucleare, ca și în alte domenii stîrnesc cu- riozitatea științifică și entuziasmul copiilor și le înflăcărează imagina- ția, vorbitorul a subliniat că aces- tea trebuie să-și găsească un loc important în îmbogățirea culturii lor generale. Dezvoltarea dragostei pentru știință și tehnică, canaliza- rea interesului pionierilor pentru realizările științifice din țara noastră și de peste hotare, pentru noile cuceriri ale tehnicii, pentru construcțiile mărețe ce se desfă- șoară pe șantierele patriei noastre reprezintă un important factor în desăvîrșirea educației pionierești. Realizarea acestei sarcini impune folosirea unei diversități de ’mă- suri, metode și mijloace care să țină seama de condițiile concrete de desfășurare a activității unită- ților de pionieri : popularizarea figurilor unor oameni de știință și tehnicieni de valoare, care au fă- cut să fie cunoscută hărnicia și forța creatoare a poporului nostru dincolo de granițele țării, aniver- sarea unor personalități ale știin- ței și culturii românești și uni- versale, întîlniri cu oameni de știință și cultură, ingineri și spe- cialiști din producție, dezvoltarea activităților în cercurile de radio- tehnică, de nave și aeromodele, de telecomunicații, de cineaști și foto- grafi etc, realizarea în aceste cercuri a unor aparate sau dispo- zitive simple, dezvoltarea gustului pentru literatura de popularizare a științei, etc. Vorbitorul a arătat totodată că este necesar să fie sporită preocu- parea pentru realizarea unor ma- teriale de popularizare a științei și tehnicii cu un înalt grad de ac- cesibilitate și atractivitate, care să respecte cu rigurozitate conținutul științific al noțiunilor prezentate, fără concesii vulgarizatoare și fără verbozitate inutilă, pentru organi- zarea unor emisiuni de radio și te- leviziune care să dezvolte intere- sul copiilor pentru știință și teh- nică, atît în domeniul științifico- fantastic cît mai ales în domeniul cunoștințelor fundamentale și al realizărilor tehnico-științifice din țara noastră. Stimularea celor ce obțin rezul- tate deosebite în munca cercurilor tehnice, — a arătat tov. Rulea — organizarea de concursuri tehnico- științifice, a unor întreceri între unități pentru realizarea de apa- rate și instalații sînt de natură a atrage interesul pionierilor către aceste forme de activitate. Vorbind despre contribuția or- ganizației pionierilor la realizarea educației comuniste a elevilor, tov. AGNETA KOVACS, comandantă de detașament la Școala generală din comuna Diosig, regiunea Cri- șana, a arătat că cei ce lucrează cu pionierii trebuie să reflecteze și asupra sarcinilor ce le revin pen- tru educația fizică a copiilor, a- ceasta fiind parte integrantă a e- ducației comuniste. A-i face pe elevi să îndrăgească sportul a spus tov. Kovacs nu e un lucru greu. Este însă important să orientăm interesul lor firesc pen- tru spori spre ceea ce le asigură nu numai dezvoltarea fizică, dar și morală — dezvoltarea voinței, a spiritului de echipă, a simțului es- tetic, a exigenței față de propriile realizări etc. Relatind experiența dobîndită în practica pedagogică pe această linie tov. Kovacs a vor- bit despre organizarea activității sportive in cadrul unității de pio- nieri de la Școala generală din comuna Diosig. Pionierii din pri- mele clase au fost antrenați să practice gimnastica, atletismul, pa- tinajul, iar cei mai mari jocurile de baschet, fotbal, lupte, ciclism, haltere. Un mare număr de copii au strîns în jurul învățătorilor, profesorilor și comandanților așa numitele „du- minici sportive", pe care le orga- nizăm cu participarea echipelor de elevi din comunele vecine. în aces- te zile, pe lîngă întrecerile spor- tive au uneori Joc și alte activi- tăți educative, cum ar fi : carna- valul pionieresc, serbările cîmpe- nești, dialoguri scenice etc. Pornind de la diferite teme ca, de pildă. „Primii la sport, primii la învățătură", sau „Drumul per- formanțelor", organizăm discuții în cadrul detașamentelor în care le arătăm copiilor că. pentru a ob- ține rezultate bune în sport — ca oriunde de altfel — este nevoie de multă perseverență, de voință, de pregătire multilaterală. Pentru ca astfel de discuții să fie mai intere- sante și mai bogate în conținut, noi am dori ca în presa pionie- rească să apară mai mult material în legătură cu viața și pregătirea sportivilor noștri și chiar unele filme de scurt metraj cuprinzînd aspecte de la antrenamente și de la întrecerile sportive. Nu ar fi rău ca studioul de televiziune să in- cludă în programele pentru copii reportaje din viața sportivă a unor unități de pionieri. Tov. VASILE IONESCU, pre- ședintele Consiliului organizației pionierilor din regiunea București, a arătat că toate cadrele didactice din această regiune, la fel cu oa- menii școlii din întreaga țară, au primit cu însuflețire măsurile lua- te de partid pentru îmbunătățirea muncii cu pionierii și au pășit ferm Ia aplicarea lor în viață. De pildă, pentru a cultiva dragostea pionieri- lor față de locul natal, față de tra- dițiile de luptă ale înaintașilor, uni- tatea de pionieri din comuna Odo- bești, raionul Titu, a organizat un interesant concurs „Cine știe răs- punde", care a prilejuit o reușită trecere în revistă a celor mai im- portante momente din istoria co- munei, făcînd cunoscută copiilor viața din trecut a părinților și stră- moșilor lor, lupta unor cetățeni din comună în războiul pentru indepen- dență, participarea la răscoala din 1907. Copiii se mîndresc cu faptul că satul lor natal este menționat în Istoria României pentru că aici s-au găsit urme ale civilizației din secolul al V-lea î.e.n. I-a atras mult pe copiii din comuna Odobești, și întîlnirea cu colegii lor din comu- na Pitaru, locul de naștere al ma- relui pictor român Nicolae Grigo- rescu, prilej de evocare a copilă- riei marelui artist. Vorbitorul s-a referit în continuare la alte activi- tăți interesante organizate cu pio- nierii din regiunea București — plantări de pomi, spectacole cu o- Birou! Consiliului Național a! Organizației Pionierilor în prima sa ședință plena- ră Consiliul Național al Or- ganizației Pionierilor a ales biroul său alcătuit din urmă- torii tovarăși : prof. Andrei Nicolae, director al Liceului „N. Bălcescu" — Craiova ; prof. Baloescu Vasile preșe- dintele Consiliului Orășenesc București al Organizației Pio- nierilor ; lector univ. Bîrjega Marius, vicepreședinte al Consiliului General al U.C.F.S.; conf. univ. Brăiloiu Dan; prof. Mihalache Maria, secretar al Comitetului regio- nal Iași al U.T.C.; prof. Far- cazia „Zilei recoltei", concursuri, consfătuiri ale corespondenților presei pentru copii etc. în încheiere tov. lonescu a făcut unele propuneri pentru îmbunătă- țirea muncii pionierești. El a ce- rut ca întrecerile cultural-artisti- ce și sportive ale pionierilor să se organizeze jn cursul primelor două trimestre, pentru a se evi- ta supraîncărcarea elevilor în tri- mestrul III. Ar fi bine, a spus vor- bitorul, ca în presa pionierilor să apară un supliment lunar, în care să se publice unele din cele mai interesante acțiuni pionierești din unități și detașamente, pentru a se putea generaliza experiența bună. Este necesar de asemenea să apară mai multe cărți cu su- biecte din viața elevilor, iar re- vistele literare pentru copii să pu- blice mai multe povestiri inspirate din trecutul de luptă al poporului și partidului nostru. Se simte ne- cesitatea de a se imprima pe discuri eîntece si jocuri pionierești cît mai accesibile vîrstei pionie- rilor. Documentele Plenarei C.C. al P.C.R din 12—13 aprilie a.c. — a spus tov FLORK' t VOK ULESf ! , comandant al unități- de pionieri de la Școala generală nr. 7 din Brăila, ne-au cerut să ridicăm munca cu pionierii pe o treaptă superioară, corespunzătoare cerințelor societă- ții noastre actuale și perspective- lor ei de dezvoltare. în activitatea mea de comandant urmăresc cu precădere formarea la elevi a unor deprinderi de conduită civilizată, a unei atitudini de respect, fală de ei înșiși și față de toți acei care îi înconjoară. Mi-am propus să in- vit. în cadrul unor simpozioane co- mandanți de nave, ingineri, me- dici. ofițeri care să le vorbească pionierilor despre disciplina cetă- țenească în muncă, savanti și pro- fesori emeriți. artiști bine cunoscuți și iubiți de copii. Vom iniția pro- cese literare pe marginea unor lu- crări inspirate din via'a copiilor și tineretului. Avem de gn.d să în- ființăm un „Tribunal al onoa-ei pionierești" în fața căruia să fie judecate abaterile de la normele unei conduite demne și, totodată, să oferim copiilor prilejul unei con- fruntări cu modele de comporlare și ținută. La unele din aceste ac- țiuni vom invita părinți, cetățeni fruntași ai cartierului, pensionari. Unitatea noastră a organizat un cerc muzical, două cercuri literare, echipe de dansuri, de a căror în- drumare ne ocupăm permanent, lă- sînd. ori de cîte ori este posibil, cîmp larg de desfășurare inițiati- vei și fanteziei pionierilor. Plenara din 12—13 aprilie, a.c. indicațiile deosebit de prețioase date de către secretarul general al Comitetului Central al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, vas- tul schimb de experiență realizat în această consfătuire sînt un im- bold puternic în munca noastră. Pionieri urmărind lucrările consfătuirii kaș Ion, redactor șef al revis- „Napsugar" — Cluj; prof. Is- pas Floarea, secretar al C.C. al U.T.C.; prof. lonescu Vasile, președintele Consiliului re- gional București al Organiza- ției Pionierilor; Măndiță Eu- genia, secretar al Comitetului orășenesc București al U.T.C.; Moraru Ion, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă; Negulescu Mihai, scriitor ; prof. Pintea Emil, directorul Palatului Pionierilor din București; conf. univ. Pop Traian; Po- parad Elena, învățătoare ; Unul din principiile fundamen- tale, care rezultă din salutul con- ducerii partidului, prezentat con- sfătuirii de tovarășul Nicolae Ceaușescu, este creșterea rolului școlii, al cadrelor didactice în în- drumarea activității pionierești, a spus tov. ION DRAGU, directorul Liceului „Ion Neculce" din Capi- tală. Așezarea acestui principiu la baza activității organizației pionie- rilor are o însemnătate excepțio- nală. Se ține seama, în felul aces- ta, de rolul hotărîtor al școlii în educarea copiilor și tineretului, de faptul că ea poartă răspunderea principală pentru întregul proces instructiv-educativ. După cum se știe, cea mai im- portantă particularitate a educației ca fenomen social distinct, specia- lizat, constă tocmai în suportul său instituțional, instituția de bază, veriga principală a sistemu- lui de instituții educative fiind școala. Creșterea rolului școlii va asigura caracterul organizat si sis- tematic al influențelor educative care se exercită asupra elevilor, punîndu-se astfel mult mai bine în valoare atît activitatea celorlalte instituții educative, printre care un loc de frunte îl ocupă organi- zația pionierilor, cît și ansamblul influentelor educative exercitate de mediul nostru social asupra o- mului în formare. Creșterea rolului școlii în îndru- marea activității pionierești va permite realizarea unui alt prin- cipiu care se impune atenției noas- tre — și anume, asigurarea desfă- șurării acttvi+ătii pionierești pe te- meiuri științifice. în această ordine de idei, consider foarte importan- te atribuțiile Consiliului National precizate în Regulament cu privire la elaborarea unor materiale de în- drumare metodică și a unor in- strucțiuni necesare desfășurării ac- tivității pionierești. Necesitatea a- șezării întregii activități pionie- rești pe baze științifice creează un larg cîmp de activitate pentru cer- cetarea științifică. Este necesară o intensă muncă de cercetare pentru a găsi soluții științifice si răspun- suri calificate numeroaselor pro- bleme pe care le ridică activitatea pionierească Doresc să subliniez în cîteva cu- vinte valoarea educativă a ex- cursiilor, expedițiilor științifice, vizitelor la case și locuri memo- riale. Toate acestea dau copi'lor posibilitatea să cunoască în mod di- rect pagini de glorie din istoria poporului nostru, să trăiască emo- ții de mare intensitate și valoare educativă. Pentru a se stimula ac- țiunea de organizare a excursiilor, propun ca O.N.T. să acorde elevi- lor reduceri substanțiale. De a- semenea. propun ca fondurile cen- trale alocate pentru excursii să nu fie gospodărite centralizat, cum se procedează în prezent, ci să se re- partizeze pe școli. conf. univ. Rulea George; prof. Schmidt Hermann, di- rector adjunct al liceului „Gh. Lazăr" — Sibiu; lector univ. Silvestru Patița; prof. Sîntim- breanu Mircea; lector univ. Văideanu Georgel. în funcția de președinte al Consiliului Național al Orga- nizației Pionierilor a fost ales tovarășul conferențiar univer- sitar Traian Pop, iar ca vice- președinți tovarășii : Andrei Nicolae, Farkaș Ion, Ispas Floarea. Poparad Elena, Sil- vestru Patița, Văideanu Geor- gel. PAGINA 5 i ACTIVITATEA ORGANIZAȚIILOR SINDICALE LA LECȚII Proiectul de lege a pensiilor • / în dezbaterea oamenilor școlii în aceste zile, oamenii muncii de toate categoriile dezbat, în ca- drul unor adunări sindicale, pro- iectul noii legi a pensiilor. Am asistat la una din aceste adunări, organizată la Școala generală nr. 5 din Capitală, la care au parti- cipat un mare număr de cadre didactice din raionul 30 Decem- brie. Discutarea publică a proiec- tului de lege a fost încă un pri- lej de afirmare a adeziunii oame- nilor școlii față de înțeleptele măsuri luate de partid pentru creșterea bunăstării tuturor celor ce muncesc. Tineri și vîrstnici, profesori, învățători și educatoa- re, au primit cu deosebită satis- facție hotărîrea plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la sporirea pen- siilor, îmbunătățirea sistemului de pensionare și instituirea pen- siei suplimentare. Luînd cuvîntul, numeroși par- ticipanti la adunare și-au expri- mat părerea cu privire la noile măsuri luate de partid și de stat, au făcut propuneri, au pus între- bări și au cerut precizări asupra unor prevederi ale proiectului de lege a pensiilor. — Cadrele didactice și perso- nalul administrativ și de servi- ciu de la Școala generală nr. 3 au primit cu deosebită bucurie proiectul de lege a pensiilor — a spus profesoara ANA COSMA. Măsurile pe care le prevede ne însuflețesc și mai mult, ne în- deamnă la o activitate mai bo- gată. Recunoștința noastră se tra- duce prin continua strădanie de a ne perfecționa metodele de pre- dare, de a ne ridica pregătirea profesională. După apariția în presă a proiectului de lege eu, ca și alți colegi ai mei, am făcut o serie de calcule care au arătat marile avantaje ale proiectului noii legi față de legea anterioară. Prin pregătirea noastră continuă, prin obținerea gradelor didactice, putem să avem un salariu mit mare și deci și o pensie mai mare. Mulți din cei prezenți în această sală vor beneficia la anii bătrî- neții de un venit lunar egal cu salariul sau chiar mai mare. — Noile măsuri privind majo- rarea pensiilor și îmbunătățirea sistemului de pensionare reflec- tă cum nu se poate mai bine grija pe care partidul și statul o acordă omului — a arătat în cu- vîntul său profesorul MARIN PlSLARU de la Liceul pedagogic de educatoare. Este vorba de con- cepția plină de umanism stator- nicită în societatea noastră so- cialistă de a răsplăti pe om așa cum se cuvine pentru munca pe care o desfășoară. Este o răs- plată binemeritată, acordată pînă la sfîrșitul vieții. Am trecut cu mult de tinerețe, dar mă simt încă tînăr, am putere de muncă și doresc să mai muncesc încă mulți ani de acum înainte. M-a bucurat mult, de aceea, majora- rea limitei de vîrstă pentru pen- sionare, pe care o consider foarte binevenită și răspunzînd unor ce- rințe actuale. Cunosc nenumă- rati profesori și învățători care solicită să lucreze în continuare, avînd o mare capacitate de mun- că, precum și o bogată experi- ență. Și alți participanți la discuții s-au referit la vîrsta de pensio- nare. Arătînd că vîrsta de 62 și respectiv 57 de ani este judicios aleasă, profesoara ELISABETA CĂTĂLINESCU de la Liceul „M. Sadoveanu" a propus ca, pe lîngă o limită de vîrstă, să existe și o limită a timpului de muncă, a vechimii în muncă, stabilită la 40 de ani pentru bărbați și 35 de ani pentru femei — în sensul că la această limită salariatul să poată fi pensionat la cerere. Deci pensionarea să se facă la 62 și respectiv 57 de ani de viață sau la 40 și respectiv 35 de ani de muncă. Numeroși vorbitori au făcut propuneri sau au cerut să se facă precizări în prevederile proiec- tului de lege. — Se cer precizate condițiile prevăzute de lege cu privire la continuitatea în același loc de muncă — a spus printre altele învățătoarea CONSTANTA PO- PESCU de la Liceul nr. 32. Con- sider că și unele cereri de trans- fer de la o școală la alta pot fi socotite îndreptățite și pot fi luate în considerare la stabilirea continuității în muncă în aceeași unitate. E vorba în special de ce- rerile de a lucra în specialitate, de apropierea de soț sau de cazul schimbării domiciliului întregii familii. Cîteva cadre didactice care lu- crează în școlile de artă au pro- pus ca profesorii care predau o- biectele de specialitate în școlile de coregrafie, de muzică etc. să beneficieze de prevederile artico- lului 11 din proiectul de lege, fiind asimilați la pensionare cu unele categorii de personal ar- tistic din instituțiile de artă. De asemenea, cîțiva vorbitori au pro- pus ca la încadrarea în diferite grupe de muncă să se țină seama și de faptul că anumiți profe- sori cum sînt cei din școlile spe- ciale și din casele de copii, își desfășoară munca in condiții de- osebite. Adunarea sindicală a avut un caracter de lucru. La numeroa- sele întrebări puse în timpul a- dunării a dat răspuns CLEMEN- TA MACOVEI, de la oficiul de prevederi sociale al Sfatului popu- lar al raionului 30 Decembrie. — Din cuvîntul multora dintre dumneavoastră am desprins calda recunoștință pentru măsurile lua- te de partid — a spus în înche- ierea adunării prof. N. ALEXAN- DRESCU, președintele Comitetu- lui sindicatului învățămînt din raionul 30 Decembrie. Adunarea noastră a exprimat încă o dată mulțumirea noastră adresată par- tidului pentru grija părintească ce ne-o poartă. Recunoștința noastră se va materializa într-o muncă perseverentă și conștiin- cioasă de educare a tinerei ge- nerații, AL. I. VLADIMIR Intre troleibuzul de pe stradă și locomotiva din carte — Ajungînd în apropierea ma- lului, omul caută un mijloc de tre- cere peste apa adîncă și rece a rîu- lui. Vede barca, trasă parcă anume la mal. Se suie în ea. Vrînd să a- jungă dincolo, ia vîrsla și apasă cu ea în malul de pe care abia a pășit în barcă, ca și cum ar dori să-1 împingă departe de el. Dar malul nu se clintește. Dimpotrivă „îi răspunde" și, cu o forță egală celeia cu care a fost împins, comu- nică bărcii o mișcare. Ca și cum ar fi împinsă de mal, barca se de- plasează spre mijlocul curentului, începe să treacă apa. Restul îl face omul cu vîsla... Vie, relatarea nu este un frag- ment de povestire, ci începutul răs- punsului dat de elevul Aurel Hof- man din clasa a IX-a a Liceului ar. 6 din Capitală, profesoarei de Eizică A. Vișinescu, pentru a exem- plifica cea de a treia lege a dinami- cii, aceea pe care cu toții ne-am obișnuit să o cunoaștem drept un principiu al relațiilor dintre acțiu- ne și reacțiune. După imaginea bărcii împinsă cu vîsla, urmează secvența cu dulapul cel greu, care ne împinge el, înapoi, tălpile pe pardoseală cînd încercăm să-1 ur- nim din loc și tabloul stîlpului pe care, tot din barcă, nu-1 pu- tem clinti trăgîndu-1 cu funia, expunerea legii : „Dacă un corp acționează asupra altuia cu o forță, cel de al doilea acționează asupra celui dinții cu o forță egală și de sens contrar". Bravo, Hofman, bravo ! — spu- nem noi în gind. Astăzi, pe drept cuvînt ai meritat o notă bună. Faza de verificare a cunoștințelor primite în lecția precedentă a luat sfîrșit. Aurel Hofman și Sergiu Teodorescv (acesta din urmă după ce a rezolvat o problemă în care era vorba de o locomotivă frînată cînd avea o anumită viteză), au trecut în bănci. Acum profesoara explică lecția nouă : vorbește des- pre impuls și despre cantitatea de mișcare. Lecția solicită atenția elevilor, o atenție dăruită și ex- punerii, și formulelor scrise pe ta- blă, și cărucioarelor, aidoma unor jucării mecanice, care, rulate prin- tre cele două șiruri de bănci, exem- plifică problemele privitoare la cantitatea de mișcare. Lucrînd în permanență cu clasa (ce frumos răspund Viorel Mangu, Elisabeta Popescu, Ștefania Ma- nea și alți colegi ai lor, sprijinind anticipativ procesul de înțelegere al lecției), profesoara își valorifică experiența, verificînd continuu nivelul înțelegerii unei noțiuni îna- inte de a trece la alta. Surprinde însă un lucru : aspec- tul livresc al exemplelor date. Copii care călătoresc în fiecare zi cu troleibuzul sau tramvaiul, fac apel la frîna locomotivei din pro- blema din carte ; ochii lor care ur- măresc în fiecare zi pe cer avioa- nele cu reacție, caută în memorie exemplul propulsiei cu reacție... Zecile și zecile de imagini pe care nici manualul, nici profesorul, nici copiii nu le scot din cotidian, dau noțiunilor studiate un caracter oare- cum artificios. Este o corectă pre- zentare a unei fizici „in vitro", în care nici profesorul și nici elevii nu trec în viață, rămîn după vitrina convențională și rece a unor exem- ple „din carte". Și acum o altă problemă, dacă vreți de formă, desprinsă din răs- punsurile elevilor. Apreciind tonul degajat al expunerii lor, nu ne pu- tem opri totuși, să nu facem o re- flecție asupra unui anume aspect al lucrurilor. Este vorba de termi- nologia științifică, sau mai corect spus, de o anume față a ei. „Noi avem", spun elevii, „noi luăm" și așa mai departe. Profesoara nu u- tilizează asemenea expresii. Manu- alul adoptă și el relatarea la per- soana a treia. De ce, atunci, spun elevii : „Noi avem o barcă în care...", „Noi observăm că geamul orizontal...", „Noi împingem...", „Noi avem un cîrlig prins de o grindă orizontală". La fizică, „noi avem o barcă" sună tot atît de ne- lalocul lui ca și... „fie un chibrit" la chimie. D. T. Accent pe elementele integratoare ale culturii științifice — Cum a evoluat tubul digestiv de la protozoare la anelide ? — Ce sînt atolii și ce îi deose- bește de coloniile de corali ? Am ales, spre exemplificare, a- ceste două întrebări puse la o lec- ție de zoologie în clasa a X-a și, respectiv, la o lecție de geologie în clasa a Xl-a (ambele la Liceul „Dimitrie Bolintineanu" din Capi- tală) pentru că, dincolo de tema- tica predării, ele evidențiază o va- loroasă preocupare comună : stu- dierea faptelor și fenomenelor din domeniul biologiei și geologiei în strînsă interdependență, pe linia unei concepții științifice evoluțio- niste. Este de altfel acesta, așa cum am aflat dintr-o discuție ulte- rioară, unul din obiectivele esen- țiale urmărite de comisia metodică de specialitate din școală. Să revenim însă la lecțiile pro- priu-zise. Aparent, studiul rocilor sedimentare și rocilor metamorfice se pretează în mică măsură Ia le- gătura cu cunoștințe extrageologi- ce. Tînăra profesoară Rodica Chio- reanu a reușit însă să valorifice aproape integral valențele existen- te pe această linie. Verificînd cu- noștințele referitoare la rocile se- dimentare, cerînd elevilor să recu- noască aceste roci în bogata colec- ție geologică pe care a adus-o în clasă, profesoara a izbutit să efec- tueze o foarte abilă trecere către domeniul biologiei. Prin interme- diul unor întrebări care porneau de la structura calcarelor cu la- melibranchiate sau a calcarului coraligen, ea a ajuns, într-o formă firească, să solicite de la elevi tre- cerea in revistă a cîtorva dintre principalele noduri filogenetice în evoluția anumitor organisme. Trecînd în revistă caracterul spe- cific de rocă al petrolului și al gazelor naturale, tovarășa Chio- reanu a cerut elevilor să prezinte aceste cunoștințe în strînsă legătu- ră cu geografia României și să a- rate cum sînt repartizate aceste roci pe teritoriul patriei noastre. Un fapt intervenit pe parcursul lecției i-a permis profesoarei de geografie să facă și o deosebit de adecvată incursiune în domeniul chimiei. Răspunzînd unora dintre întrebările care i se adresau, o ele- vă a vorbit despre formarea ala- bastrului din sulfuri. După ce a determinat-o să se corecteze sin- gură, profesoara i-a cerut — pen- tru a-i verifica cunoștințele în a- cest domeniu — să scrie formulele chimice ale unor sulfați și unor sulfuri. Astfel organizate, cunoștințele predate de tovarășa Chioreanu re- prezintă cu adevărat elemente in- tegratoare ale culturii științifice pe care sînt chemați să și-o însu- șească elevii. Păstrăm însă unele rezerve în ceea ce privește forma aleasă pen- tru predarea noilor cunoștințe, des- pre rocile metamorfice. Aici s-a pornit de Ia general — de la expu- nerea profesoarei. Socotim că, utili- zînd o formă deductivă — adică pornind de la examinarea de către elevi a unor roci dih colecție — profesoara ar fi dat mâi multă uni- tate lecției și ar fi asigurat mai bi- ne trăinicia cunoștințelor predate. în studiul zoologiei la clasa a X-a, lecția despre moluște, atît prin complexitatea subiectului tra- tat cît și prin implicațiile sale, furnizează un material deosebit de bogat pentru o serie de concluzii cu caracter generalizator. Precizia întrebărilor și nivelul științific ri- dicat al acestora au solicitat ele- vilor în toate împrejurările răs- punsuri bazate pe raționament. Caracterul evoluției animalelor de la protozoare la spongieri, apoi la celenterate, și de aici către platel- minte și anelide și mai departe, că- tre moluște, a fost scos în evidentă prin prezentarea diferenței speci- fice, prin sublinierea specializării și diversificării funcțiilor în orga- nizarea internă a diferitelor ani- male. Pornind de la momentul deosebit de important pe plan ge- netic al apariției, odată cu aneli- dele, a unor sisteme și aparate dis- tincte pentru funcțiile nervoase, digestive și circulatorii, profesoara a cerut elevilor să facă o scurtă prezentare retrospectivă a evoluției acestora, punînd în lumină trăsă- turile care indică caracterul orga- nizării superioare a unui subregn, a unei încrengături sau a unei cla- se de animale față de altele. în a- cest fel lecția ei i-a ajutat pe elevi să-și formeze o viziune dinamică asupra fenomenelor biologice, a avut o valoare de sinteză mai ac- centuată decît lecția din manual. Rămîne de realizat — și se va reali- za poate în etapa recapitulării de la sfîrșit de trimestru — o schemă a evoluției animalelor, cuprinzînd nu numai liniile acesteia, ci și ca- racteristicile organizării organis- melor prin ceea ce au ele superior pe fiecare treaptă. Dacă și-ar fi propus să prezinte elevilor acum o asemenea schemă, profesoara ar fi realizat o și mai judicioasă triere - • a cunoștințelor care urmau a fi predate, după criteriul însemnătă- ții lor pentru înțelegerea esenței fenomenelor. Ar fi fost desigur o cale prin care unele cunoștințe de amănunt de natură să încarce me- moria elevilor n-ar mai fi obținut „viza" de pătrundere în lecție și implicit s-ar fi putut parcurge, in ora de curs, materia de bază în totalitatea ei. M. H. Propuneri în adunările EDUCAȚIA FIZICĂ ȘI SPORTUL ÎN ȘCOALĂ generale de alegeri Revista în școli au continuat să se desfășoare adunările generale de dări de seamă și alegeri ale birourilor grupelor sindicale. In cadrul acestor adunări, oamenii școlii au dezbătut problemele esențiale ale muncii lor, analizîndu-le cu simț de răspundere și făcînd totodată interesante propuneri pentru îmbunătățirea activității în viitor. Adunările de alegeri au pus în evidență rolul important pe care îl joacă organizația sindicală în viața școlii, contribuția adusă de sindicat la îmbunătățirea procesului instructiv-educativ, la perfecționarea continuă a metodelor de predare, precum și la rezolvarea unor probleme sociale și culturale care-i preocupă pe toți membrii de sindicat. Relatăm mai jos cîteva aspecte de la unele adunări generale de alegeri care s-au desfășurat în școlile din Capitală și unele propuneri făcute cu acest prilej. In adunarea generală de dare de seamă și ale- gerea biroului de grupă de la Școala generală „B. Șt. Delavrancea" s-au discutat numeroase pro- bleme privind bunul mers al procesului de învă- țămînt, activitatea metodică, perfecționarea cadre- lor didactice, Reliefînd rezultatele bune obținute do membrii de sindicat în instruirea și educarea ele- vilor, participanții la adunare au dezbătut in mod principial și unele lipsuri manifestate în anul care a trecut. „Există o oarecare neconcordanță intre hotărîrile ce se iau pe linie administrativă și modul cum sint acestea îndeplinite — s-a arătat în darea de seamă prezentată de biroul grupei sindicale. Este adevărat că ședințele de consiliu pedagogic se termină cu hotăriri valabile pentru intregul colec- tiv didactic, dar pe parcurs ele nu mai sînt urmă- rite și multe din ele nu mai sînt îndeplinite". Din dezbateri a reieșit că. deși biroul grupei sin- dicale a luat în discuție acest aspect și a propus conducerii școlii și unele măsuri eficiente pentru ca ședințele consiliului pedagogic să aibă un carac- ter mai organizat și să nu se prelungească inutil, situația continuă și acum să fie aceeași. Este nece- sar — s-a subliniat în adunare — ca direcția școlii să asigure o pregătire mai minuțioasă a fiecărei șe- dințe de consiliu, să orienteze discuțiile către pro- blemele majore ale muncii colectivului pedagogic. de informare asupra noutăților dm domeniul peda- gogiei, științei și artei, necesare perfecționării con- tinue a măiestriei pedagogice a cadrelor didactice. B a Repartizarea judicioasă a sarcinilor obștești și metodice la nivelul școlilor și la nivelul raionului a constituit obiectul dezbaterilor în multe adunări generale de alegeri din raionul Tudor Vladimirescu — ne relatează prof. Constantin Botezatu, președin- tele Comitetului sindicatului invățămînt din acest raion. în unele școli, cum ar fi școlile generale nr. 69. nr. 72 etc. unii învățători și profesori sînt în- cărcați cu sarcini, în timp ce altora nu li se reparti- zează nici una. De asemenea, la nivelul raionului, organele de invățămînt și organizațiile de masă solicită cadre didactice numai de la anumite școli. Așa se face că multe cadre didactice sînt antrenate în diferite munci ca metodiști, responsabili de cercuri, membri în diferite comisii ale sfatului popular, lectori în cadrul Comitetului de cultură și artă etc., în timp ce altele rămîn nesolicitate. în adunările generale de alegeri s-a propus ca organele sindicale — biroul grupei, la nivelul școlii și comitetul sindicatului. Ia nivelul raionului — să fie consultate atunci cînd se repartizează sarcini obștești cadrelor didactice. Pregătirea temeinică pentru lecție, continua per- fecționare a metodelor de predare, îmbogățirea permanentă a bagajului de cunoștințe pedagogice și de specialitate a fost una din problemele amplu dezbătute în toate adunările generale de alegeri. In adunarea de la Școala generală nr. 71, numeroși membri de sindicat au vorbit despre atenția deo- sebită care trebuie acordată studiului individual. Vorbind despre experiența proprie în organizarea studiului, învățătoarea Maria Giovanidis a arătat că, deși are mulți ani de activitate la catedră, se pregătește pentru toate lecțiile ca și în primii ani de învățămînt, acordînd atenție în special geogra- fiei, obiect la care manualul de clasa a IlI-a este redactat greoi, neadecvat vîrstei și gradului de pre- gătire al elevilor. în cadrul adunărilor s-au făcut propuneri ca sin- dicatul să organizeze mai multe acțiuni pe linie profesională — conferințe, mese rotunde, simpozi- oane, schimburi de experiență — care să aibă ca obiect popularizarea celor mai bune metode de or- ganizare a studiului individual. De asemenea, s-a propus organizarea de către sindicat a unor acțiuni Activitatea sindicatului în domeniul îmbunătă- țirii condițiilor de muncă și asigurării bazei ma- teriale a procesului de învățămînt a fost discutată și ea in multe adunări generale. în cadrul dezba- terilor care au avut loc cu prilejul adunării gene- rale de alegeri Ia grupa sindicală nr, 4-educa- toare din raionul 30 Decembrie, participanții la discuție au vorbit despre insuficienta preocupare a secției de învățămînt pentru înzestrarea cu mate- riai didactic a grădiniței nr. 6-Herăstrău. Sub- liniind că, antrenate de biroul grupei sindicale, educatoarele au suplinit această lipsă prin confec ționarea de material didactic cu mijloace proprii sau prin împrumutul de la alte grădinițe, vorbitorii au propus ca biroul grupei și Comitetul sindicatu- lui să intervină mai categoric pentru remedierea unor asemenea lacune, care pot avea o înriurire ne- gativă asupra procesului instructiv-educativ. In cadrul aceleiași adunări s-a ridicat problema aprovizionării cu combustibil a unor grădinițe, ară- undu-se că această aprovizionare trebuie făcută din timp și în cantități suficiente pentru a se crea con- diții bune de muncă. r ■ „COLOCVII” Nr. 4 Recent apărut, numărul 4 (oct. 1966) al revistei „Coloc- vii" dezbate o serie de pro- bleme de o deosebită actua- litate atît pentru pedagogi, cît și pentru părinți. Intîlnim, în tematica nu- mărului, o anchetă pe tema pubertății. Acad. Ștefan Milcu vorbește, în cuprinsul ei. despre unele aspecte ale crizei pubertății și despre implicațiile sale, conf. univ. Ursula Schiopu analizează din punctul de vedere al psi- hologului această etapă a dezvoltării de la copilărie spre tinerețe, iar conf. univ. Maria Giurgea prezintă unele metode educative adecvate preadolescentei. Teme legate de problemele adolescentei sînt abordate și în articolele „Adolescenții noștri despre prietenie", de M. Arieșeanu și „Copiii au crescut", de Bianca Bratu. Pe tema „Genetică și edu- cație", dialogul între scriito- rul Ion Biberi și biologul Victor Săhleanu prezintă o seamă de date interesante privind noile cercetări din domeniul geneticii și se re- feră la implicațiile acesteia în procesul dezvoltării per- sonalității umane. Reluînd anumite laturi ale unei an- chete întreprinse în urmă cu un an. Mihai Stoian investi- ghează aspectele suprasolici- tării psihice și fizice în pe- rioada vieții școlare. In plină actualitate se plasează ar- ticolele „Tineretul și marele ecran", de N. Crișan, „Dru- mul vocației" de Mihail Ra- țin, „Tristețea adolescentului (Pe urmele unui dosar de di- vorț)" de Tudor Gherman, „Tinerețe și civilizație" de Pop Simion. Revista mai cuprinde ar- ticole și informații despre Centenarul Academiei, des- pre aniversarea a 70 de ani de activitate literară a poe- tului Tudor Arghezi, despre programele editoriale consa- crate tineretului, scrisori de la cititori etc. Axat în special pe tema- tica adolescenței, nr. 4 al re- vistei „Colocvii" aduce o contribuție însemnată la so- luționarea problemelor pe care le implică aceasta. Normele de control și notarea Una dintre cele mai importante probleme ale pregătirii elevilor în domeniul educației fizice și spor- tului o constituie verificarea și a- precierea progreselor realizate de ei. Este vorba, aci, nu numai de evidența cunoștințelor și deprin- derilor propriu-zise, dar și de gra- dul de pregătire fizică, de valoarea calităților fizice etc. Programa stabilește, în vederea unei asemenea verificări, probe și norme de control obligatorii. în practică, însă, cerințele programei nu sînt îndeplinite întotdeauna în mod satisfăcător. Uneori notarea elevilor este subiectivă, alteori pro- bele de control se dau numai în grabă, în ultima zi a trimestrului, sînt formale și nu oglindesc progre- sul elevilor, munca lor. Experiența dobîndită în școala noastră ne-a ajutat să ajungem la o serie de concluzii în ceea ce pri- vește modul cum trebuie realizată verificarea pregătirii elevilor la e- ducația fizică. Aplicind cu con- secvență măsurile trasate pe baza acestor concluzii, am ajuns la re- zultate mulțumitoare. îndeobște, efectuăm verificarea pe două căi : curentă și periodică. De regulă, în fiecare lecție sînt no- tați mai mulți elevi, profesorul ob- servînd, pe parcursul lecției, corec- titudinea cu care efectuează aceștia exercițiile predate în lecțiile prece- dente. Iată, de exemplu, cum se verifică tehnica corectă a startului de jos, element repetat deja în cîteva lecții. Pentru a nu se tulbura mersul normal al lecției, se dă de obicei startul la 4—6 elevi deodată. Profesorul urmărește cu atenție cîte unul sau doi elevi din fiecare grupă și îi notează, procedînd la fel cu fie- care serie. în acest fel, fără a se tulbura integritatea lecției și or- dinea desfășurării exercițiilor, a- sigurîndu-se respectarea curbei e- fortului și densitatea necesară, se pot nota 8—10 elevi la fiecare lec- ție. în concluziile de la sfîrșitul lecției, profesorul comunică notele, face aprecieri în fața clasei și dă indicații elevilor rămași în urmă, arătîndu-le ce exerciții trebuie să execute în plus pentru a-și însuși tehnica unor probe sau pentru a-și perfecționa anumite calități fizice deficitare. Verificarea curentă se realizează uneori și prin notarea, în finalul lecțiilor, a doi trei elevi care au executat întreaga lecție cu deose- bită conștiinciozitate și cu o teh- nică corectă. Pe parcursul fiecărei lecții, fără a întrerupe exercițiile sau jocurile, profesorul face aprecieri concise („bine", „corect" — sau „greșit", „incorect"), cu referire la exerciți- ile unui elev sau unui grup de elevi. Aceste aprecieri nu sînt însoțite de notă decît atunci cînd același elev primește în repetate rînduri un același calificativ. O remarcă : dacă aprecierile pozitive nu necesită prea multe explicații, cele negative obligă cel mai adesea la explicarea formei corecte, arătîndu-se ce a- nume a fost greșit. Constatînd că profesorii notau cel mai adesea în timpul lecției greșelile sau chiar lipsa de disci- plină a unor elevi conducerea șco- lii noastre a combătut această prac- tică. Socotim absolut necesar să se noteze și exercițiile corecte ale unor elevi care dovedesc că și-au însușit anumite exerciții și s-au pregătit pentru ele. în ceea ce pri- vește problemele de disciplină, s-a cerut ca acestea să fie rezolvate cu mijloacele corespunzătoare. Am insistat mai mult asupra ve- rificării curente deoarece ne-am dat seama, cu prilejul unor schim- buri de experiență, că ea este în prezent puțin folosită, atenția pro- fesorilor îndreptîndu-se cu precă- dere asupra lecțiilor de control pe- riodic. Fără îndoială, lecția specială de control este un moment impor- tant al activității de educație fizică și trebuie să i se acorde toată grija. Nu mai puțin este important însă și controlul curent. Trecînd la lecțiile propriu-zise de control trebuie să arătăm că aces- tea se pregătesc în școala noastră încă din primele zile ale trimes- trului, normele de control fiind aduse din timp la cunoștința tutu- ror elevilor. De obicei, afișăm a- ceste norme în sala de educație fi- zică. Trecerea normelor are loc în ge- neral în două sau trei etape pe parcursul unui trimestru, pentru a nu se îngrămădi în ultimele zile ale acestuia. Experiența pozitivă a unor profesori a arătat că planifi- carea trecerii normelor de control în trei etape, eșalonate după circa 3—4 săptămîni de pregătire, dă cele mai bune rezultate. Planul calendaristic prevede un program mai bogat decît cele 3—4 norme de control. De aceea pentru fiecare lecție se prevăd, în afara pregătirii normelor, și alte teme și exerciții. Socotim greșit ca profe- sorul să se concentreze exclusiv a- supra normelor de control, negli- jînd conținutul general al progra- mei. Dimpotrivă, căutăm ca, res- pectînd programa, s-o aplicăm în mod creator, adaptînd-o la condi- țiile materiale și la stadiul de pre- gătire a elevilor. Ca urmare, ni se întîmplă să adăugăm și alte norme și probe de control decît cele pre- văzute în programă, atunci cînd o cer condițiile (inexistenta unei piste reglementare sau a unei gropi de sărituri, gradul de pregătire di- ferit al unor clase etc.). Organizăm de obicei, în timpul unui trimestru, 2—3 lecții de con- trol. Structura acestora este oare- cum diferită de a celorlalte lecții, fără însă a încălca principiile ge- nerale. După comunicarea la raport a normelor ce se vor trece în acea zi și a sistemului de notare, elevii sînt repartizați pe grupe (serii, e- chipe). Apoi se efectuează cu în- treaga clasă o încălzire specifică probelor. Repetînd probele în condiții de notare, ne asigurăm că elevii au înțeles probele și meca- nismul lor. Normele sînt trecute pe grupe restrînse. In timpul cît este examinată o grupă, ceilalți elevi își continuă activitatea sub suprave- gherea unor instructori sau a ac lora care au fost deja notați. Criteriul principal de notare îl constituie valoarea indicilor obți- nuți cu ocazia trecerii normelor de control. După cum se știe, îndepli- nirea normei minime din programă se notează cu 5. depășirile peste 5, nerealizările sub 5 — în proporțiile respective. Lucrurile par clare. To- tuși, situațiile acestea nu sînt universal valabile. Unele norme din programă sînt prea ușoare pen- tru nivelul unor clase, altele prea grele. Mai ales trebuie să se țină seama de particularitățile anato- mo-fiziologice ale elevilor. Elevii sănătoși, dar mai puțin dezvoltati decît. colegii lor de aceeași vîrstă, sînt notați cu precădere după cali- tatea mișcării, chiar dacă perfor- manța este mai slabă. In general este indicat ca tre- cerea normelor de control să se realizeze sub forma unor concursuri, întrecerea fiind ele- mentul specific activității de edu- cație fizică. Competiția, către care trebuie să ne îndreptăm finalmente pregătirile, este forma superioară a normelor de control. Am vrea să atragem atenția că, în special în școală, normele de control trebuie să îmbrace și as- pectul selecționării și depistării e- levilor cu calități deosebite, apți pentru o activitate sportivă mai susținută, dintre care se vor re- cruta viitorii sportivi de perfor- manță. Pe primul plan al controlului tre- buie să se afle verificarea însuși- rii ritmice de către elevi a materia- lului prevăzut în programă. In a- celași timp însă controlul ne per- mite depistarea calităților tehnice naturale și a înclinațiilor elevilor, favorizează selecționarea unora din ej pentru o activitate sportivă mai intensă și constituie, pentru întrea- ga masă de elevi, un stimulent în ceea ce privește practicarea siste- matică a exercițiilor fizice și ridi- carea calității cunoștințelor și de- prinderilor însușite. El reprezintă în acest fel un element motor al progresului activității de educație fizică furnizînd indici ai perfecțio- nării fizice și ai valorii sportive a elevilor și permițînd totodată să se aprecieze eficacitatea metodelor fo- losite de profesor. Nu trebuie să uităm că, verifieîndu-i pC elevi, ve- rificăm și propria noastră activi- tate, că rezultatele acestei verifi- cări trebuie să ne ducă la folosirea unor metode și procedee de muncă din ce în ce mai bune. Prof. CONSTANTIN POPESCU București REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : București, Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii din unitățile de învățămînt. Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa ScînteU Pute Sclotait âocmMtl IM