I ^blicteed p,;qipn3 ă i. J.-.ara-Deva PROLETARI DiN TOATE ȚĂRILE, UMfl-VĂ FAnul XVIII Nr. 869 Vineri oct. 1966 4 pag. 25 bani EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI SI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT $1 CULTURĂ COMUNICAT In zilele de 12—14 octombrie a.c. a avut loc ședința plenară a Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut propunerile în legă- tură cu majorarea pensiilor și îmbunătă- țirea legislației cu privire la pensii. In ca- drul discuțiilor au luat cuvîntul tovarășii: Ion Mărcuș, Tudor lonescu. Ion Cotoț, Gheorghe Vasilichi, Gheorghe Mihoc, Ion loniță, Augustin Alexa, Constantin Don- cea, Simion Țaigăr, Anton Breitenhofer, Constantin Nistor, Vasile Vaida, Ion Cos- ma, Ștefan Voicu, Suzana Gâdea și Manea Mănescu. Plenara a adoptat în unanimitate Hotă- rîrea cu privire la majorarea pensiilor, îmbunătățirea legislației pensiilor și insti- tuirea pensiei suplimentare din contribuția salariaților. Plenara a hotărît ca proiectul de lege privind acordarea pensiilor de asi- gurări sociale de stat și a pensiei suplimen- tare din contribuția salariaților să fie pu- blicat în presă și supus dezbaterii oamenilor muncii înainte de a fi prezentat Marii Adu- nări Naționale a Republicii Socialiste Ro- mânia. Plenara și-a exprimat convingerea că măsurile de majorare a pensiilor, precum și noua reglementare a pensionării în Re- publica Socialistă România — element în- semnat al sistemului general de cointere- sare materială a celor ce muncesc — vor duce la ridicarea nivelului de trai al pen- sionarilor și al familiilor acestora, vor constitui un important factor stimulativ în producția bunurilor materiale și spirituale, asigurind salariaților perspectiva obținerii la pensionare a unor venituri corespunză- toare, pe măsura contribuției aduse la dez- voltarea și propășirea patriei noastre. La al doilea punct din ordinea de zi, ple- nara a ascultat o informare asupra activi- tății externe a Partidului Comunist Român și a guvernului Republicii Socialiste Româ- nia și a aprobat în unanimitate această ac- tivitate, politica externă a partidului și sta- tului, care corespunde pe deplin intereselor poporului român, cauzei socialismului și păcii. La baza politicii externe a partidului și statului nostru se află activitatea multi- laterală îndreptată spre dezvoltarea priete- niei frățești și a colaborării cu țările socia- liste, spre întărirea unității și coeziunii sis- temului socialist mondial, a mișcării comu- niste și muncitorești internaționale. Plenara a dat o înaltă apreciere activității depuse de partid și guvern, schimburilor de vizite și contactelor pe linie de partid și de stat în scopul dezvoltării relațiilor de colaborare economică, politică, cultural-științifică cu toate țările, indiferent de orînduirea socială, pe baza respectării independenței și suvera- nității naționale, egalității în drepturi și avantajului reciproc, precum și eforturilor îndreptate spre asigurarea securității în Europa și în lume, în sprijinul luptei împo- triva politicii agresive a imperialismului, pentru salvgardarea păcii. Plenara a reafirmat solidaritatea deplină a poporului român cu lupta dreaptă a po- porului vietnamez pentru libertate, inde- pendență și reunificarea patriei sale, hotă- rîrea de a-i acorda în continuare întregul său sprijin material și moral-politic pînă la victoria deplină împotriva agresorilor. Ea a subliniat, de asemenea, hotărîrea partidului și statului nostru de a-și intensifica activi- tatea, alături de celelalte forțe iubitoare de pace din lume, pentru a determina înce- tarea definitivă și necondiționată a bom- bardamentelor americane împotriva R. D, Vietnam — stat liber, independent și su- veran — pentru curmarea războiului agre- siv dus de S.U.A. în Vietnam ; poporul viet- ' namez să fie lăsat să hotărască singur, fără amestec străin, asupra destinelor patriei sale. Plenara a hotărît alegerea tovarășului Vasile Vilcu ca membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și trecerea tova- rășului Ludovic Fazekaș din rindurile su- pleanților în rîndurile membrilor Comite- tului Central. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, se- cretar general al C.C. al P.C.R. Pionierii filatelici în plină activitate. PROIECTUL DE LEGE privind acordarea pensiilor de asigurări sociale de stat și a pensiei suplimentare Prind viată planurile muncii cu pionierii în Republica Socialistă România oamenii muncii au dreptul la a- sigurarea materială în caz de bă- trînețe sau în cazul pierderii ca- pacității de muncă, drept garan- tat de Constituție. Dezvoltarea permanentă șl în ritm susținut a economiei națio- nale și, pe această bază, sporirea an de an a venitului național, fac posibilă ridicarea continuă a bu- năstării oamenilor muncii —scopul fundamental al politicii Partidului Comunist Român. Consecvent acestei politici, Con- gresul al IX-lea al Partidului Co- munist Român a hotărît și crește- rea veniturilor tuturor pensiona- rilor, hotărîre care face necesară îmbunătățirea actualului sistem de pensionare. Regimul de pensionare îmbună- tățit va constitui unul din elemen- TITLUL I tele însemnate ale sistemului ge- neral de cointeresare materială; un factor stimulativ în producția bu- nurilor materiale și spirituale ale societății noastre, asigurînd an- gajatilor perspectiva obținerii la pensionare a unor venituri cores- punzătoare. pe măsura contribuției aduse la dezvoltarea șl propășirea patriei. în acest scop, Marea Adunare Națională hotărăște: grupa a Il-a. (2) Vîrsta de pensionare se re- duce numai cu ani întregi, fără a putea fi mai mică de 52 ani pentru bărbați și 50 ani pentru femei. Art. 9. Vîrstele de pensionare, prevăzute la art. 7, alin. 2, art. 8 și art. 9, pentru femei, se reduc cu : — un an pentru cele care au născut 4 copii și i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani ; — doi ani pentru cele care au născut 5 copii sau mai multi și (Continuare în pag. a Il-a) Acum, la mai bine de o lună de la deschiderea anului școlar, cînd munca didactică a intrat din plin în angrenajul ei obișnuit, putem spune cu satisfacție că a pornit pe un făgaș bun și activitatea cu pionierii, reorganizată și înnoită conform principiilor formulate de plenara din aprilie a C.C. al P.C.R. La începutul lui septembrie, cînd am întocmit planurile de ac- tivitate cu pionierii, am căutat să înscriem în ele acțiuni care să se desfășoare în forme interesante și atrăgătoare, să răspundă spe- cificului vîrstei pionierești, ro- mantismului ei, să satisfacă ne- stăvilita dorință de cunoaștere a copiilor, nevoia lor permanentă de mișcare, de recreere. Acum, planurile noastre au și început să prindă viață. Ne-am inaugurat activitatea cu cîteva acțiuni care au atras un număr mare de pionieri din toate școlile orașului. Așa au fost, de pildă, acțiunile prilejuite de cen- tenarul Coșbuc : vizite la locurile din orașul nostru pe unde a po- posit poetul și la expoziția docu- mentară ce i-a fost închinată, simpozioane, concursuri de reci- tare și concursuri legate de cu- noașterea operei lui. I-au atras mult pe pionieri scurtele excursii și vizitele organizate pentru ei în aceste zile luminoase și plăcute de toamnă. Aproape 600 de pio- nieri au fost, de exemplu, la Cis- nădioara, o comună ascunsă între munți, care adăpostește zidurile unei cetăți medievale. Alte cîte- va sute de pionieri au vizitat Ră- șinarii, vestiti prin frumusețea și bogăția costumelor pe care le poartă localnicii. Adeseori îi poți vedea pe pio- nieri, împreună cu comandanții lor, în pădurea Dumbrava. Aici, pe covorul moale de frunze rugi- nii sau pe iarba pajiștilor, se or- ganizează jocuri, concursuri spor- tive, coruri. Duminica trecută, bunăoară, toată pădurea a răsu- nat de veselia pionierilor de la Școala generală nr. 9, care au par- ticipat aici, printre altele, la un joc de orientare turistică. La fel de plăcute au fost excursiile ia G.A.S. Dealul Ocnei și la punctul turistic Curmătura Strezii, sau vizitele la muzeul Bruckenthal și la monumentul lui Mihai Viteazul din orașul Sibiu, care au prile- juit însemnate momente de edu- cație patriotică, adevărate lecții vii de istorie. prof. ANA VINTILĂ președinta Consiliului Organizației pionierilor din orașul Sibiu (Continuare în pag. 3-a) PENSII DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT CAPITOLUL I Grupa II de muncă, în care le încadrează locurile de muncă ca Dispoziții generale condiții grele sau vătămătoare : Grupa III de muncă, în care se încadrează celelalte locuri de muncă. Ani senini la bătrinete Art. 1. Au drept la pensie de a- sigurări sociale de stat: a) angajații ; b) cei care au devenit Invalizi în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare ori sarcinilor de stat sau obștești ; c) studentii și elevii deveniți in- valizi în timpul și din cauza efec- tuării practicii profesionale ; d) urmașii celor prevăzuti mai sus. , Art. 2. Categoriile de pensii sînt : a) pentru limită de vîrsta : b) de invaliditate ; c) de urmași. Art. 3. Pensionarii, precum și membrii lor de 'familie au dreot la asistență medicală. medica- mente. materiale sanitare, asisten- ță socială, ajutoare și beneficiază de alte drepturi. în conformitate cu normele legale în vigoare. Art. 4. Fondurile necesare plății pensiilor, a ajutorului social și a celorlalte drepturi cuvenite pen- sionarilor și membrilor lor de fa- milie se realizează din contribu- țiile întreprinderilor, instituțiilor, altor organizații și ale persoanelor fizice, precum și din sumele alo- cate în acest scop din bugetul de stat, fără nici o reținere din sala- riu. Art. 5. Pentru stabilirea cuan- tumului pensiei se iau în conside- rare după felul pensiei, următoa- rele elemente a) vechimea in muncă ; b) continuitatea în muncă; c) salariul tarifar de încadrare ; d) gradul de invaliditate și cauza care a provocat invaliditatea ; el condițiile de la locui de mun- că. Art. 6 (1). Locurile de muncă, după condițiile în care s-a des- fășurat activitatea, se împart în trei grupe în raport cu influența fac- torilor nocivi și cu intensitatea a- cestora : Grupa I de muncă, în care se încadrează locurile de muncă cu condiții foarte grele sau foarte vătămătoare ; (2) Stabilirea locurilor de muncă care se încadrează în grupele I și II de muncă se face pe baza crite- riilor prevăzute prin Hotărîre a Consiliului de Miniștri. (3) Pentru fiecare an efectiv lu- crat în locurile de muncă înca- drate în grupele I și II. se acordă următoarele sporuri de vechime în muncă : a) . 6 luni pentru cei care au lu- crat în locurile de muncă din gru- pa I ; b) 3 luni pentru cei care au lu- crat în locurile de muncă din grupa a Il-a. CAPITOLUL II Pensia pentru limită de virstă Art. 7. (1). Pensia pentru limită de virsta se acordă la ce- rerea angajatului sau a unității. (2) Angajații care au lucrat în locuri de muncă încadrare in grupa a III-a au drept la pensie integrală pentru limită de virstă. după cum urmează : a) bărbații, care au împlinit vîrsta de 62 ani și au cel puțin 25 ani vechime în muncă ; b) femeile, care au împlinit vîrsta de 57 ani și au cel puțin 20 ani vechime în muncă. (31 Profesorii și conferențiarii din învățămîntul superior, precum și lucrătorii cu funcții asimilate acestora din cercetarea științifică, pot fi propuși la pensie de către unități numai după împlinirea vîrstelor de 65 ani. bărbații, și 60 ani, femeile, iar la cerere la 62 ani bărbații și 57 ani femeile. Art. 8. (1). Pentru angajații care au lucrat în locuri de muncă în- cadrate in grupele I și II și au vechimea în muncă prevăzută la art. 7 alin. 2, virsta de pensionare se reduce cu cîte : — 6 luni pentru fiecare an efec- tiv lucrat în locurile de muncă din grupa I ; — 3 luni pentru fiecare an efec- tiv lucrat in locurile de muncă din Hotărîrea C. C. al P.C.R. și proiectul de lege privind acordarea pensiilor de asigurări sociale de. stat și a pensiei suplimentare — nouă dovadă a grijii nețărmurite pe care o arată partidul și statul socialist omului — Pe-a umplut inimile de bucurie. La foarte scurt timp după măsurile privind sprijinirea și consolidarea familiei și îmbunătățirea ocro- tirii mamei și a copilului, ele se înscriu ca un act de înalt umanism al orînduirii noastre socialiste. După pensionare am continuat să,desfășor o intensă activitate obștească. Ca deputată în Sfatul popular raional 1 Mai. ca președintă a Comisiei permanente pentru cultură și artă din raion sau ea membră a Comitetului ra- ional al femeilor vin zilnic in contact cu cele mai diferite categorii de oameni ai muncii — tineri și vîrstnici — și pot să-mi dau seama de largul ecou pe care l-au avut aceste mă- suri în marea masă a populației. Nouă, pen- sionarilor, ele ne-au întărit sentimentul că sîntem permanent in atenția societății, ne-au dat o mai mare încredere în activitatea pet care o desfășurăm, o siguranță a zilei de mîine. Creșterea producției materiale, și a venitului național — urmare a politicii înțe- lepte duse de partid — au permis ca majo- rarea pensiilor de toate categoriile pentru pensionarii existenți la 31 decembrie 1966 să fie în medie cu 26 la sută. Nimic nu poate fi mai grăitor pentru a arăta grija statului fată de cei care, după o activitate îndelungată și rodnică, merită să se bucure de o bătrînețe tihnită și îndestulată. VALENTINA GEORGESC U profesoară pensionară — București La fel ca în toate familiile din țara noastră, hotărîrea partidului cu privire la noua lege a pensiilor a stirnit un viu interes și în fa- milia noastră. Și eu, șt soția mea sîntem în- vățători De aproape 30 de ani trăim și mun- cim în aceeași comună, în aceeași școală. Am fost martori la toate, marile transformări ale satului și am participat din plin la ele. Avem în spate ani de muncă modestă, dar închi- 1 nată unor nobile idealuri Cum să nu fim bucuroși acum, cînd vedefn că toată această strădanie a noastră va fi răsplătită așa cum să cuvine ? Șotia mea care s-a pensionat de citva timp, se va bucura de o majorare consistentă a pensiei. iEu mai am citiva ani .pină la pen- sionare. Socotesc normal ca și .la vîrsta aceasta să continui să-mi perfecționez pregă- tirea. De curind am trecut examenul pentru gradul 11 și pregătirea mea profesională nu se va opri aici. Am spus toate aceste lucruri pentru că am chitit cu atenție proiectul de lege și am reținut faptul că partidul și statul nostru prevăd pensii sporite pentru cei care desfășoară o îndelungată activitate în același loc de muncă, ea și pentru cei care au c ca- lificare ridicată Mă bucură mult, de aseme- nea. faptul că. după ce îmi voi încheia acti- vitatea, venitul meu va spori datorită pensiei suplimentare care se va institui prin contri- buția de 2 la sută a salariatilor. După ani îndelungați de activitate, fiecare va primi răsplata binemeritată a unei munci rodnice GHEORGHE CONSTANTIN învățător. Școala genetală din comuna Cornești, raionul Ploiești In ansamblul măsurilor stabilite de Con- gresul al IX-lea al P.C.R. pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, majo- rarea pensiilor și introducerea noului sistem de pensionare reprezintă un act de o deosebită importanță pentru noi toți. Pe lingă faptul că ne asigură o bătrînețe fără griji, el are o deosebită semnificație socială. Societatea so- cialistă acordă o mare prețuire vîrstei înțe- lepciunii, vîrstei.la care sm acumulat o bogată experiență de muncă, și viață. Cerințele actualei etape de dezvoltare a e- conomiei naționale pe de o parte, crearea u- nor condiții tot mai bune de trai și de mun- că pe de altă parte, au făcut posibilă prelun- girea cu doi ani a vîrstei pentru acordarea pensiei. In. mod special, noul proiect de lege prevede, pentru profesorii și conferențiarii din învățămîntul superior, ca și pentru lu- crătorii cu funcții asimilate din institutele de cercetări științifice. creșterea limitei de pen- sionare cu cinci ani. Si într-un caz și în altul, ei vor putea fi menținuți în activitate atît timp cît își vor păstra capacitatea de muncă, iar unitățile vor avea nevoie de serviciile lor. Consider această măsură foarte înțeleap- tă. Personal cunosc numeroase cadre didacti- ce care, trecute de vîrsta stabilită anterior pentru pensionare, dăruiesc cu toată dra- gostea bogata lor experiență, formării tinerei generatii. Mulți din ei desfășoară și o valo- roasă activitate de cercetare științifică, de elaborare a unor manuale și cărți didactice, de îndrumare a tinerelor cadre didactice. Pentru toți, grija pe care le o arată parti- dul și statul socialist înseamnă un nou și în- semnat. imbold in muncă ILIE POPESCU TEII’ȘAN profesor emerit PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ACORDAREA PENSIILOR DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT Șl A PENSIEI SUPLIMENTARE (Urmare din pag. I) i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani. Pensionarea la limitele de vîrstă astfel reduse se face numai la ce- rerea angajatei. Art. 10. Angajații fără capaci- tate vizuală au drept la pensie in- tegrală pentru limită de vîrstă, dacă au împlinit vîrsta de 50 ani și au cel puțin 15 ani vechime în muncă. Salariul tarifar Pentru locurile de muncă cu con- diții foarte grele sau foar- te vătămătoare (grupa I) Pentru locurile de muncă cu con- diții grele sau vătămătoare (grupa a Il-a) Pentru cele- lalte locuri de muncă (grupa a III-a) Pensia în procente din salariul tarifar Cuantumul minim al pensiei (lei) Pensia în procente din salariul tarifar Cuantumul minim al pensiei (lei) Pensia în procente din salariul tarifar Cuantumul mînim al pensiei (lei) pînă la 800 de la 801—900 de la 901—1 200 de la 1 201—1 600 de la 1 601—2 000 de la 2 001—2 800 peste 2 800 100 95 90 85 80 75 70 800 855 1080 1 360 1 600 2 100 95 90 85 80 75 70 65 760 810 1020 1 280 1500 1960 90 85 80 75 70 65 60 720 765 960 1 200 1 400 1820 (2) . Pentru cei care au lucrat în locuri de muncă încadrate în gru- pele I și II, procentele de mai sus se aplică dacă angajații au lucrat efectiv, in acele locuri, 20 ani. (3), Dacă angajații din grupele I și II de muncă au o vechime mai mică de 20 ani în grupa respec- tivă. pensia se va calcula prin a- plicarea procentelor de la grupa a III-a de muncă, acordîndu-se ur- mătoarele sporuri procentuale, pro- porțional cu anii munciți în grupa I și a Il-a : — 0,5 la sută din salariul tari- far pentru fiecare an lucrat efectiv în locuri de muncă încadrate în grupa I; — 0,25 la sută din salariul tari- far pentru fiecare an lucrat efec- tiv în locuri de muncă încadrate în grupa a Il-a. (4) . Pentru fiecare an lucrat în plus peste vechimea minimă nece- sară obținerii pensiei integrale pentru limită de vîrstă se acordă un procent suplimentar de 1 la sută aplicat la salariul tarifar. Art. 13. Angajații care, în ultima perioadă a activității lor, înainte de pensionare, au continuitate în- delungată în muncă în aceeași uni- tate, beneficiază de un spor la pen- siile stabilite potrivit art. 12, în următoarele procente : a) 4 la sută pentru cei care au o continuitate în muncă de 10—15 ani ; b) 7 Ia sută pentru cei care au o continuitate în muncă de 15—20 ani; c) 10 la sută pentru cei care au o continuitate în muncă de peste 20 ani. Art. 14. (1) Pensia angajatilor care, pînă Ia împlinirea vîrstei de CAPITOLUL III Pensia de invaliditate Art. 16. (1) Au drept la pensie de invaliditate cei care au pierdut to- tal sau parțial capacitatea de muncă. (2) Pensia de invaliditate se a- cordă la cererea celui îndreptățit, a tutorelui sau a curatorului său. (3) Invaliditățile care dau drept la pensie sînt de trei grade, în ra- port cu incapacitatea de muncă și anume : a) invaliditatea de gradul I, ca- racterizată prin pierderea totală a capacității de muncă și nevoia de îngrijire și supraveghere a invali- dului de către altă persoană ; bj invaliditatea de gradul II, ca- racterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu posibili- tatea invalidului de a se servi fără ajutorul altei persoane ; c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea par- țială a capacității de muncă. Art. 17. După cauzele care pro- voacă invaliditatea, pensia de in- validitate este de două feluri : a) pensia de invaliditate cauzală de accident de muncă sau boală profesională : b) pensia de invaliditate cauzată de accident în afară de muncă sau boală obișnuită Art. 18. Pensia de invaliditate cauzată de accident de muncă sau boală profesională se acordă fără a se cere îndeplinirea vreunei con- diții de vechime în muncă : a) angajaților : b) celor care îndeplinesc obli- gatii militare ; c) studenților și elevilor care fac practică profesională ; d) celor care îndeplinesc sarcini de stat sau obștești. Art. 19. (1) Prin accident de muncă se înțelege vătămarea vio- GRUPA I—II DE MUNCA Salariul tarifar Pensia în procente din salariul tari- far Cuantumul minim al pensiei (lei) pîr ă la 1 000 Iei 100 de la 1 001—1 100 Iei 95 1 000 de la 1 101—1 200 lei 90 1 045 de la 1 201—1 600 lei 85 1 080 de la 1 601—2 000 lei 80 1 360 de la 2 001—2 800 lei 75 1 600 peste 2 800 lei 70 2 100 Art. 11. Personalul navigant profesionist din aeronautica civilă și unele categorii de personal ar- tistic din instituțiile de artă se pensionează în condițiile stabilite prin Hotărîre a Consiliului de Mi- niștri. Art 12. (1). Pensia integrală pen- tru limită de vîrstă se stabilește în procente din salariul tarifar, la împlinirea vechimii minime, după cum urmează: pensionare, au întreruperi nejusti- ficate în activitatea lor, se reduce după cum urmează : a) cu 0,5 la sută pentru fiecare an de vechime anterior întrerupe- rilor de 5—10 ani consecutivi; b) cu 1 la sută pentru fiecare an de vechime anterior întreruperilor mai mari de 10 ani consecutiv. (2 ) Se consideră justificate În- treruperile in activitate pe timpul cît o persoană : a) a fost in incapacitate totală sau parțială de muncă ; b) a primit pensie sau ajutor so- cial ; c) a urmat cursurile unei forme de învătămint de orice grad ; d) a desfășurat o activitate re- munerată sub orice formă dar care, potrivit legii nu se ia în conside- rare ca vechime în muncă pentru acordarea pensiei ; e) îngrijește unul sau mai mulți copii in vîrstă de pină la 10 ani sau de membrii de familie invalizi de gradul I sau II. (3 ) Ministerul Sănătății și Preve- derilor Sociale împreună cu Comi- tetul de Stat pentru Problemele de Muncă și Salarii și cu acordul Con- siliului Central al Uniunii Gene- rale a Sindicatelor vor putea sta- bili și alte situații în care întreru- perile în activitate sînt considerate justificate. Art. 15. (1) Angajații care nu îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute pentru obținerea pen- siei integrale pentru limită de vîrstă au drept la pensie, la îm- plinirea vîrstelor prevăzute de lege, dacă au cel puțin 10 ani ve- chime în muncă. (2 ) Pensia se calculează propor- țional cu numărul anilor de muncă. lentă a organismului, precum și in- toxicația acută profesională, care provoacă invaliditate ori deces, survenite în timpul îndeplinirii în- datoririlor de serviciu, obștești sau practicii profesionale. (2 ) Accidentul survenit în timpul deplasării de la domiciliu spre lo- cul de muncă și de la locul de muncă spre domiciliu se asimilea- ză, în sensul prezentei legi, cu ac- cidentul de muncă, dacă s-a pro- dus în perioada necesară pentru deplasare. (3)' Se asimilează, de asemenea, cu accidentul de muncă. în ce pri- vește dreptul la pensie, accidentul survenit în timpul și din cauza în- deplinirii obligațiilor militare. (4 ) Prevederile alin. 2 se aplică, în mod corespunzător, și celor care îndeplinesc obligatii militare. în- datoriri obștești sau efectuează practica profesională. Art. 20. (1) Se consideră boli profesionale acelea care sînt cau- zate de condițiile în care s-au des- fășurat anumite munci. (2 ) Bolile profesionale se stabi- lesc prin Hotărîre a Consiliului de Miniștri. Art. 21. Pensia se acordă și în cazul în care invaliditatea s-a ivit ulterior accidentului de muncă sau îmbolnăvirii profwtionale, dacă se constată că invaliditatea este con- secința accidentului de muncă sau a bolii profesionale. Art. 22. Cuantumul pensiei de invaliditate cauzată de accident de muncă sau boală profesională se stabilește în procente din salariul tarifar. în raport cu gradul de in- validitate și grupa de muncă, ast- fel : a) pentru gradul I de invalidi- tate : GRUPA III DE MUNCĂ Salariul tarifar Pensia în procente din salariul tarifar Cuantumul minim al pensiei (lei) pînă la 800 lei 100 — de la 801 — 900 lei 95 800 de la 901 — 1 000 lei 90 855 de la 1 001 — 1 100 lei 85 900 de la 1 101 — 1 200 lei 80 935 de la 1 201 — 1 600 lei 75 960 de la 1 601 — 2 000 lei 70 1 200 de la 2 001 — 2 800 lei 65 1 400 peste 2 800 lei 60 1 820 b) pentru gradul II de invalidi- tate, cuantumul pensiei este de 85 la sută din pensia stabilită pentru gradul I; c) pentru gradul III de invali- ditate, cuantumul pensiei este de 55 la sută ' din pensia stabilită pentru gradul I. Art. 23. Pensia de invaliditate cauzată de accident în afară de muncă sau boală obișnuită se acordă : a) angajaților ; Vîrsta la data ivirii invalidității Vechimea minimă în muncă (ani) pînă la 20 ani 1 de la 20 ani 22 ani 2 de la 22 ani — 25 ani 3 de la 25 ani — 30 ani 6 de la 30 ani — 35 ani 9 de la 35 ani — 40 ani 12 de la 40 ani — 45 ani 14 de la 45 ani —— 50 ani 16 de la 50 ani — 55 ani 18 de la 55 ani 62 ani 20 pes te 62 ani 22 (2) Pensia se acordă numai dacă invaliditatea a survenit în timpul activității salariate sau îndeplinirii obligațiilor militare, precum și în termen de 90 zile de la încetarea activității salariate sau a obligații- lor militare, în acest din urmă caz, numai dacă cei în cauză au avut calitatea de angajat înainte de în- deplinirea obligațiilor militare. (3) Pensia se acordă și în cazul cînd invaliditatea s-a ivit în ter- men de un an de la încetarea acti- vității salariate sau a obligațiilor militare — pentru cei care au avut mai înainte calitatea de angajat — Salariul tarifar Pensia în procente de bază din salariul tarifar Cuantumul minim al pensiei la procentul de bază (lei) pînă la 800 lei 65 — de la 801 — 900 lei 60 520 de la 901 — 1 200 lei 55 540 de la 1 201 — 1 600 lei 50 660 de la 1 601 — 2 000 lei 45 800 de la 2 001 — 2 800 lei 40 900 peste 2 800 lei 35 1 120 Pentru fiecare an de vechime în muncă se acordă un procent su- plimentar de 1 la sută din salariul tarifar ; b) pentru gradul II de invalidi- tate, cuantumul pensiei este de 85 la sută din pensia de invaliditate de gradul I ; c) pentru gradul III de invalidi- tate, cuantumul pensiei este de 55 la sută din pensia de invaliditate de gradul I. Art. 26. (1) Au drept la pensie de invaliditate cauzată de accident în afară de muncă sau boală obiș- nuită și cei care au o vechime mai mică decît aceea prevăzută la art. 24, dar nu mai puțin de 1/2 din această vechime. (2) Pensia se calculează conform art. 25 ; din cuantumul astfel sta- bilit se acordă pensia corespunză- toare vechimii avute în raport cu aceea cerută de art. 24. Art. 27. (1) Pensionarii de invali- ditate de gradul I au dreptul, în afară de pensie, la o indemnizație pentru îngrijire de : ' — 300 lei lunar, pentru cei a că- ror invaliditate a fost cauzată de accident de muncă sau boală pro- fesională ; — 200 lei lunar, pentru cei a căror invaliditate a fost cauzată de acci- dent în afară de mun- că sau boală obiș- nuită- (2) De indeninizatiile prevăzute la aliniatul precedent beneficiază și cei care, avînd o invaliditate de gradul I. primesc cuantumul pen- siei pentru limită de vîrstă. Art. 28. (1) Pensionarii de inva- liditate sînt supuși revizuirii me- dicale periodice. în ceea ce pri- vește capacitatea lor de muncă, cu excepția celor care : CAPITOLUL IV Pensia de urmaș Art. 30. (1) Au drept la pensie de urmaș membrii de familie și a- nume : copiii, soția, soțul, părinții, frații și surorile care se aflau în întreținerea celui decedat. (2) Membrii de familie au drept la pensie de urmaș numai dacă cel decedat era pensionar sau dacă, la data decesului, îndeplinea con- dițiile pentru obținerea unei pensii. (3) Dacă cel decedat nu era pen- sionar, dar îndeplinea condițiile de vechime în muncă prevăzute pen- tru acordarea pensiei integrale pentru limită de-vîrstă. membrii de familie au drept la pensie de urmaș indiferent de data cînd a survenit decesul susținătorului. (4) Pensia de urmaș se acordă Ia cererea celui îndreptățit, a părin- telui, tutorelui sau curatorului său. b) celor care îndeplinesc obli- gații militare. Art. 24. (1) Pensia de invaliditate cauzată de accident în afară de muncă sau boală obișnuită se a- cordă celor care îndeplinesc obli- gații militare indiferent de vechi- mea în muncă, iar angajatilor dacă au, la data ivirii invalidității, ve- chimea în muncă în raport de vîrsta arătată în tabelul de mai jos ; dacă invaliditatea este o consecință a unei boli contractate ori a unui accident survenit în timpul activi- tății salariate sau a îndeplinirii obligațiilor militare. Art. 25. Cuantumul pensiei de invaliditate cauzată de accident în afară de muncă sau boală obișnui- tă, pentru cei care au vechimea prevăzută de art. 24. • se stabilește în procente de bază din salariul tarifar, în raport cu gradul de in- validitate. astfel : a) pentru gradul I de invalidi- tate : a) prezintă invalidități ireversi- bile ; b) au împlinit vîrsta de 57 ani, bărbații, și 52 ani, femeile. în a- afară de invalizii de gradul III, că- rora li s-a asigurat încadrarea în muncă și care rămîn supuși revi- zuirii medicale pînă la împlinirea vîrstei de 62 ani, bărbații, și 57 ani, femeile ; c) au împlinit vîrsta cerută pen- tru acordarea pensiei pentru li- mită de vîrstă. dacă pensionarea acestora se face la vîrste mai miei decît 62 ani, respectiv 57 ani. (2) Pensionarii de invaliditate pot cere revizuirea medicală ori de cîte ori starea sănătății lor s-a îm- bunătățit sau s-a agravat. Art. 29. (1) Invalizii de gradul I și II, care au vechimea în muncă necesară pentru obținerea pensiei pentru limită de vîrstă, au dreptul la cuantumul acesteia, chiar dacă nu au împlinit vîrsta cerută pen- tru obținerea unei asemenea pensii. (2) Invalizii de gradul III. nere- vizuibili, care au vechimea în muncă de cel puțin 25 ani, bărba- ții, și 20 ani, femeile, au. de ase- menea, dreptul Ia cuantumul pen- siei pentru limită de vîrstă, chiar dacă nu au împlinit vîrsta cerută pentru obținerea acestei pensii. (3) De dispozițiile alin. 1 și 2 beneficiază atît cei care au calita- tea de pensionari de invaliditate, cit și cei care solicită înscrierea la pensie. (4) Pensionarii de invaliditate, care primesc cuantumul pensiei pentru limită de vîrstă, rămîn su- puși revizuirii medicale, cu excep- ția celor prevăzuti la art. 28. alin. 1. (5) Cuantumul pensiei pentru li- mită de vîrstă se acordă, din ofi- ciu, ori de cîte ori acesta este mai avantajos. Art. 31. (1) Au drept la pensie de urmaș, copiii : a) pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă continuă studiile, pînă Ia ter- minarea acestora, fără a depăși vîrsta de 25 ani ; b) dacă s-au aflat în stare de in- validitate de orice grad, înainte de împlinirea vîrstelor arătate la lit. a, pe toată durata invalidității. (2) In cazul decesului unuia din- tre părinți, copiii au drept la pen- sie de urmaș, chiar dacă părintele rămas în viață se află în muncă. (3) Copiii se consideră că se aflau în întreținerea celui decedat prin simpla lor calitate de copii. Art. 32. (1) Are drept la pensie de urmaș, soția sau soțul : a) dacă a împlinit vîrsta de 57 ani, soția, și 62 ani, soțul, pe tot timpul vieții ; b) dacă la data decesului unuia dintre soți, soțul supraviețuitor are unul sau mai mulți copii, pînă cînd copiii împlinesc vîrsta de 16 ani sau, dacă continuă studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăși vîrsta de 25 ani, ori pînă la căsătoria sau decesul lor îna- inte de împlinirea acestor vîrste ; c) dacă se află în stare de inva- liditate, de orice grad, pe toată durata invalidității. (2) De asemenea, soția are drept Ia pensie de urmaș, pe tot timpul vieții, dacă : a) a împlinit vîrsta de 50 ani și a născut, pînă la data de- cesului susținătorului, 5 sau mai mulți copii ; b) a împlinit vîrsta de 50 ani și are cel puțin 20 de ani de căsătorie cu soțul decedat ; dacă are între 15—20 ani de căsătorie, are drept la pensie la împlinirea aceleiași vîrste, însă pensia se calculează proporțional cu anii de căsătorie. (3) Soția sau soțul se consideră, în înțelesul prezentei legi, că se afla în întreținerea susținătorului decedat dacă la data cererii de pensie nu este în muncă sau nu exercită o profesie ori o meserie pe cont propriu. (4) Soția sau soțul care nu înde- plinește condițiile prevăzute în ali- niatele 1 și 2 are drept la pensie de urmaș pînă la încadrarea în muncă, dar nu mai mult de 6 luni de la decesul susținătorului. Art. 33. (1) Are drept la pensie de urmaș, părintele : a) dacă a împlinit vîrsta de 62 ani, tatăl, sau 57 ani, mama, pe tot timpul vieții ; b) dacă a devenit invalid de ori- ce grad, pe toată durata invalidi- tății. (2 ) Părinții se consideră, în înțe- lesul prezentei legi, că se aflau în întreținerea fiului sau fiicei numai dacă, la data cererii, nu sînt înca- drați în muncă sau nu exercită o profesie ori o meserie pe cont propriu. Art. 34. (1) Au drept la pensie de urmaș, frații și surorile : a) pină la vîrsta de 16 ani sau, dacă continuă studiile, pînă la ter- minarea acestora, fără a depăși vîrsta de 25 ani ; b) dacă au devenit invalizi de orice grad înainte de împlinirea vîrstelor arătate la lit. a, pe toată durata invalidității. (2 ) Frații și surorile se consideră că se aflau în întreținerea celui de- cedat dacă la data cererii de pensie Procente Numărul urmașilor cu drept la pensie 100 pentru 3 sau mal mulți 75 pentru 2 50 pentru 1 CAPITOLUL V Ajutorul social Art. 37. (1) Angajații care nu în- deplinesc condițiile pentru obține- rea unei pensii și sînt lipsiți de mijloace proprii de existență, au drept la ajutor social, ce se plătește din fondul de asigurări sociale de stat, dacă se încadrează în una din următoarele situații: a) sînt în vîrstă de 62 anî, băr- bații, și 57 ani, femeile, și au o vechime în muncă de cel puțin 5 ani ; b) sînt invalizi de orice grad, în urma unei boli obișnuite sau a unui accident în afară de muncă, și au cel puțin 1/4 din vechimea prevă- CAPITOLUL VI Vechimea în muncă Art. 40. (1). Vechime în muncă se consideră perioada cît o persoană a activat în calitate de angajat, indi- ferent de durata contractului de muncă și de modul de remunerare a muncii, precum și alte perioade ce se stabilesc prin Hotărîre a Con- siliului de Miniștri. (2) Pentru angajații care pres- tează muncă mai puțin de o normă întreagă se consideră vechime în muncă timpul lucrat, proporțional cu norma întreagă. (3) Pentru cei care lucrează mai mult de o normă se consideră ve- chime în muncă timpul corespun- zător unei norme întregi. CAPITOLUL VII Continuitatea în muncă in aceeași unitate Art. 42, (1) Prin continuitate în muncă se înțelege prestarea neîn- treruptă a activității în cadrul a- celeiași unități. (2) De asemenea, se consideră că există aceeași continuitate, în sensul prezentei legi, și în cazul în care angajatul a fost transferat în interesul serviciului. în altă uni- tate. precum și în situațiile în care angajatul a) a îndeplinit obligații mili- tare : b) a fost trimis să urmeze o școală în scopul pregătirii profe- sionale sau politice ; sînt orfani de ambii părinți. In ca- zul că au părinți în viață, pensia se acordă numai dacă aceștia nu primesc pensie, nu sînt încadrați în muncă sau nu exercită o pro- fesie ori o meserie pe cont propriu. Art. 35. (1) In cazul cînd soția sau soțul supraviețuitor ori unul din părinții decedatului nu înde- plinesc condițiile prevăzute de art. 32 sau 33, beneficiază de pensie de urmași, pe tot timpul cît nu sînt încadrați în muncă sau nu exer- cită o profesie ori o meserie pe cont propriu, dacă vreuna din a- ceste persoane îngrijește unul sau mai multi copii, frați sau surori ai decedatului, care nu au împlinit vîrsta de 16 ani, pînă la împlinirea acestei vîrste ori pînă la căsătoria sau decesul lor, intervenite înainte de împlinirea vîrstei menționate mai sus. (2) Prevederile alin. 1 se aplică soțului supraviețuitor numai în cazul în care acesta îngrijește unul sau mai mulți copii din altă căsă- torie ori frați sau surori ai soțului decedat. Art. 36. (1) Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește luîndu-se ca bază de calcul : a) pensia susținătorului decedat, dacă era pensionar. In cazul cînd cel decedat era pensionar de inva- liditate de gradul II sau III, se va lua ca bază de calcul pensia de invaliditate de gradul I, diferen- țiată după cauza care a determinat înscrierea la pensie a susținătoru- lui decedat; b) pensia pentru limită de vîrstă ce s-ar fi cuvenit susținătorului decedat ; c) pensia corespunzătoare gradu- lui I de invaliditate ce s-ar fi cu- venit celui decedat, diferențiată după cauza care a provocat de- cesul. (2) In cazul cînd celui decedat 1 s-ar fi cuvenit o altă pensie, într-un cuantum mai mare, se va lua ca bază de calcul această pen- sie, din oficiu. (3) Pentru stabilirea pensiei de urmaș cuvenită copiilor orfani de ambii părinți se vor lua ca bază de calcul pensiile cumulate ce se cu- vin părinților decedați. In acest caz se vor lua în considerare pen- siile cele mai avantajoase ce s-ar fi cuvenit părinților, după normele prevăzute la alin. 1 și 2. (4) Asupra bazei de calcul se aplică unul din următoarele pro- cente : zută la art. 24, necesară pentru a- cordarea pensiei de invaliditate. (2) Prin mijloace proprii de exis- tență se înțelege realizarea unor venituri lunare, egale cu cuan- tumul ajutorului social pentru ca- tegoria respectivă, sau mai mari. Art. 38. Cei care primesc ajutor social, precum și membrii lor de familie beneficiază de drepturile prevăzute de art. 3. Art. 39. P.rin Hotărîre a Consili- ului de Miniștri se va stabili cuan- tumul ajutorului social și se vor putea acorda asemenea ajutoare și altor persoane sau categorii de persoane. Art. 41. (1). Timpul lucrat în străinătate de un cetățean străin se consideră vechime în muncă numai pe baza convențiilor înche- iate între Republica Socialistă România șl statul respectiv, în condițiile stabilite de aceste con- venții. (2) Convențiile referitoare la pro- blemele de prevederi sociale, în- cheiate de statul român cu alte state, vor fi aplicate în mod co- respunzător de toate sectoarele de activitate care au case proprii de asigurări și pensii. c) a îndeplinit o funcție eli- gibilă ; d) a fost în incapacitate tempo- rară de muncă : e) a încetat activitatea în urma desfacerii contractului său de mun- că. dacă aceasta a avut loc pentru motive ce nu îi sînt imputabile. (3) Pentru a beneficia de preve- derile alin 2 lit. a—e inclusiv, an- gajatul trebuie să se reîncadreze în muncă în termen de cel mult 90 zile de la data încetării acestor si- tuații. CAPITOLUL VIU Salariul tarifar Art. 43. (1). Salariul tarifar care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei este media salariilor tari- fare lunare din 5 ani lucrati con- secutiv, la alegerea angajatului, din ultimii 10 ani socotiți de la înce- tarea activității salariate. (2) Dacă în ultimii 10 ani anga- jatul a lucrat mai puțin de 5 ani, baza de calcul a pensiei este me- dia salariilor tarifare lunare din perioada în care a lucrat. (3) Salariile tarifare de încadrare, care se iau ca bază de calcul pen- tru stabilirea mediei salariilor ta- rifare lunare, celor care au încetat activitatea după 1 august 1959, sînt cele în vigoare la data cererii de pensionare. (4) Pentru cei care au încetat ac- tivitatea înainte de 1 august 1959, salariul pe baza căruia se calcu- lează pensia este cel folosit la re- calcularea pensiilor conform De- cretului nr. 292/1959. Art. 44. (1). Media salariilor ta- rifare lunare, care se ia în conside- rare Ia calcularea pensiei, se sta- bilește pe baza : a) salariului tarifar lunar de în- cadrare pentru cei retribuiti cu luna ; b) salariului tarifar de înca- drare, corespunzător la 204 ore, pentru cei retribuiti cu ora : c) salariului tarifar de calcul pentru cei retribuiți cu cotă pro- centuală ; d) salariului la care s-a plătit contribuția de asigurări sociale pentru cei angajați la persoane , fizice. (2) Pentru angajații care cumu- lează două funcții, la stabilirea mediei salariilor tarifare lunare se ia în considerare salariul tari- far al funcției de bază, iar pen- tru cei care sînt încadrați în pos- turi cu o jumătate de normă, sala- riul tarifar de încadrare corespun- zător normei întregi. CAPITOLUL IX Stabilirea pensiilor și ajutoarelor sociale Art. 45. (1). Stabilirea pensiei și ajutorului social se face prin de- cizii date de către organele de pre- vederi sociale raionale, orășenești sau de raion orășenesc. (2) împotriva deciziilor date de organele prevăzute la alin. 1 se poate face contestație în termen de 60 zile de la comunicarea aces- teia, la comisiile de contestație de pe lîngă organele de prevederi so- ciale regionale, respectiv al orașu- lui București. (3) Deciziile comisiilor de contes- tații sînt definitive. Art. 46. Deciziile comisiilor de contestații pot fi revizuite de că- tre xacestea ori de cîte ori se con- stată erori. Art. 47. (1). Comisiile de contes- tații se numesc prin decizie a co- mitetului executiv al sfatului popular regional, respectiv al ora- șului București, și vor avea ur- mătoarea componență : — un judecător al tribunalului regional, respectiv al tribunalului orașului București, ca președinte ; — șeful organului regional de prevederi sociale, respectiv al ora- șului București, ca membru ; — un delegat sindical desem- nat de către organul sindical re- gional, respectiv al orașului Bucu- rești. ca membru. (2) Președintele și membrii co- misiei vor avea cîte un supleant^ numit în aceleași condiții. Art. 48. (1). în cazul cînd o per- soană a lucrat în mai multe sec- toare de activitate care au case proprii de asigurări și pensii. 1 se va stabili pensie sau ajutor social pentru limită de vîrstă în cadrul asigurărilor sociale de stat, lu- îndu-i-se în considerare perioa- dele cît a lucrat în aceste sec- toare. numai dacă mai mult de jumătate din vechimea în muncă pe care o are a lucrat ca angajat. Perioadele de timp cît a lucrat în alte sectoare de activitate se iau în considerare dacă ele se re- cunosc ca vechime în muncă pen- tru acordarea unui drept de pen- sie de către casele de asigurări și pensii ale acelor sectoare. (21 De asemenea, vechimea în muncă avută în calitate de anga- jat va fi luată în considerare de fiecare dintre casele de asigurări și nensii ale sectoarelor de activi- tate respective (31 în cazul cînd nu este înde- plinită condiția prevăzută la alin. 1 pentru stabilirea dreptu- lui în cadrul asigurărilor sociale de stat și cel în cauză optează pentru pensie în cadrul acestui sector, i se va putea stabili pen- sia numai pe baza vechimii avute ca angajat, fără a se lua în con- siderare și activitatea prestată în alte sectoare. (4) Pensia de Invaliditate și aju- torul social de invaliditate se a- cordă de casa de pensii a secto- (Continuare in pag. a lila) PAGINA 2 (Urmare din pag. a Il-a) rului de activitate în care s-a produs invaliditatea. (5) In cazul cînd părinții au lu- crat în sectoare diferite, cu case proprii de asigurări și pensii, co- piii orfani de ambii părinți vor primi pensie de urmaș, în condi- țiile legii, de la ambele case. Art. 49. (1). încadrarea în grade de invaliditate se face de către comisii de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă. (2) Normele de organizare și funcționare a comisiilor prevă- zute la alin. 1 se stabilesc de Mi- nisterul Sănătății și Prevederilor Sociale cu acordul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor. Art. 50. Pensia, ajutorul social ți orice alte sume stabilite, cuve- nite pensionarului sau beneficia- rului de ajutor social, rămase ne- plătite, se prescriu în termen de 12 luni de la data cînd trebuiau să fie achitate. Art. 51. (1) Sumele plătite în plus cu titlu de pensie, ajutor social CAPITOLUL X Transformarea și recalcularea pensiilor Art. 52. (D Pensia pentru li- mită de virstă a unui pensionar, care continuă activitatea și care devine invalid ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, poate fi transforma- tă, la cererea pensionarului, in pensie de invaliditate cauzată de accident de muncă sau boală pro- fesională. (2) Pensionarii de Invaliditate de orice grad pot cere transforma- rea pensiei de invaliditate în pen- sie pentru limită de vîrstă, dacă îndeplinesc condițiile de vechime în muncă și de vîrstă, prevăzute de lege, pentru acordarea unei pensii pentru limită de vîrstă. Art. 53. (1). Pensionarul care rămîne sau se reîncadrează în muncă după pensionare are drep- tul să i se recalculeze pensia, lu- îndu-se în considerare și timpul CAPITOLUL XI Suspendarea plății pensiei și ajutorului social și pierderea dreptului la pensie și ajutor social Art. 55. (1) Plata pensiei se suspendă pe timpul cît pensiona- rul : /a) își stabilește domiciliul pe te- I. /riul altei țări ; b) execută o pedeapsă privati- vă de libertate; c) lucrează în baza unui con- tract de muncă, cu excepția si- tuațiilor prevăzute la art. 59, 60 și 61. (2) De asemenea, dacă soțul su- praviețuitor s-a recăsătorit, plata pensiei se suspendă pe tot timpul cît durează noua căsătorie. (3) Plata ajutorului social se suspendă în situațiile prevăzute la alin. 1 lit. a și b, precum și pe timpul în care beneficiarul reali- zează venituri de orice natură e- gale cu cuantumul ajutorului so- cial pentru categoria respectivă sau mai mari. (4) Membrii de familie ai pen- sionarilor aflați in situația prevă- zută la alin. 1 lit. b, care îndepli- nesc condițiile pentru a primi pen- sie de urmaș, au drept la pensia care li s-ar fi cuvenit în această calitate pe tot timpul suspendării plății drepturilor pensionarilor. Art. 56. (1). în cazul prevăzut de art. 55 alin. 1 lit. b, dacă hotă- rirea de condamnare a fost des- ființată și cel în cauză a fost a- chitat, se vor plăti sumele datora- te pe întreaga durată a suspendă- rii scăzîndu-se sumele plătite ur- mașilor. (2) în caz de executare a pedep- sei sau de grațiere ori de amnis- tiere a faptei centru care pensio- narul sau beneficiarul de ajutor CAPITOLUL XII Cumulul pensiei cu salariul Art. 59. (1) Pensionarii cu pensii integrale pentru limită de vîrstă, precum și pensionarii cu pensii a- cordate orin Hotăriri ale Consi- liului de Miniștri și ale altor or- gane competente, strict necesari unităților, menținuți sau reînca- drați în muncă. în funcții admise la cumul, au dreptul, pe timpul cît lucrează, să primească, pe lîngă salariu, și 50 la sută din pensie, dar nu mai puțin de 500 lei. (2) Ministerele, celelalte organe centrale și Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale și ale orașelor București și Cons- tanța stabilesc meseriile și func- țiile în care se admite cumulul pensiei cu salariul. Art. 60. (1) Pensionarii prevă- zuți la art. 59 alin. 1 primesc, pe lingă salariu, și pensia în între- gime, pe timpul cît sînt angajați: sau alte drepturi aferente, se re- cuperează de la cei care le-au pri- mit. (2) în cazul în care sumele plă- tite în plus nu pot fi recuperate de la aceștia, angajații, care se fac vinovați de producerea daunei, vor fi ținuți răspunzători, po- trivit dispozițiilor Codului Muncii. (3) Recuperarea de la pensio- narii sau beneficiarii de ajutor social a sumelor plătite în plus se face pe baza deciziei, date de or- ganele de prevederi sociale, care constituie titlu executoriu. Deci- zia poate fi atacată în condițiile art. 45 și 46, contestația suspen- dînd executarea pînă la soluțio- narea ei definitivă. (4) Dreptul de a se cere recupe- rarea sumelor plătite în plus pen- sionarilor și beneficiarilor de aju- tor social se prescrie în termen de 12 luni de la data efectuării plă- ții. (5) în caz de deces al pensiona- rului sau beneficiarului de ajutor social, sumele rămase nerecupe- rate nu se mai urmăresc. muncit după stabilirea inițială a pensiei. (2) în cazul în care pensionarul își continuă activitatea în alt sec- tor de muncă decît acela căruia îi aparține casa de asigurări și pen- sii care i-a stabilit pensia, recal- cularea se face. în condițiile ară- tate la alin. 1. de către casa care îi plătește pensia. Art. 54. în cazul cînd se schim- bă gradul de invaliditate al unui pensionar cu pensie de invaliditate cauzată de un accident de muncă sau boală profesională. într-un grad de invaliditate mai mare, da- torită unei boli obișnuite sau unui accident în afară de muncă, pen- sia se va recalcula la procentele corespunzătoare noului grad de in- validitate, pentru accident de muncă sau boală profesională. social a fost condamnat la o pe- deapsă privativă de libertate și ca- re a condus la suspendarea plății dreptului, plata se reia cu începere din prima zi a lunii următoare a- celeia în care pensionarul sau be- neficiarul de ajutor social a fost eliberat. (3) Cînd încetează celelalte cau- ze de suspendare, plata pensiei sau a ajutorului social se reia cu în- cepere din prima zi a lunii ur- mătoare aceleia în care a interve- nit încetarea cauzei de suspen- dare. Art. 57. Organele de urmări- re penală, organele procuraturii și instanțele judecătorești au obli- gația ca, în termen de 15 zile de la data arestării pensionarului sau beneficiarului de ajutor social în baza unei hotărîri de condamnare rămase definitivă, să comunice a- ceastă situație, în scris, organului de prevederi sociale respectiv. în vederea suspendării plății pensiei sau ajutorului social. Art. 58. Pierd dreptul la pen- sie și la ajutor social cei care : a) și-au provocat o invaliditate în mod voit, in vederea obținerii unui drept la pensie sau ajutor social, ori au căpătat o invalidita- te săvîrșind o faptă penală, însă numai in ceea ce privește dreptul la pensie sau ajutor social de- curgînd din aceste invalidități ; b) au fost condamnați pentru uciderea sau cauzarea unei inva- lidități susținătorului, însă numai în ceea ce privește dreptul la pen- sie decurgînd de pe urma acestui susținător decedat. a) în posturi cu pînă la 12 nor- mă inclusiv : b) cu contracte de muncă pe durată determinată de pină la 4 luni. în cursul unui an calenda- ristic ; c) la persoane fizice, cooperative agricole de producție și case de ajutor reciproc. (2 ) De asemenea, beneficiază de pensie în întregime, pe lingă sa- lariu. și alte categorii de angajați stabilite prin Hotărîri ale Consi- liului de Miniștri, indiferent de fe- lul pensiei. Art. 61. (1) Pensionarii de inva- liditate de gradul III vor primi pe timpul cît sînt angajați, pe lîngă salariu, și pensia integrală, fără ca acestea împreună să poată depăși salariul tarifar în vigoare cores- punzător funcției avute la data pensionării de invaliditate. (2) în cazul în care salariul ta- rifar împreună cu pensia ori nu- mai salariul tarifar depășesc sala- riul tarifar în vigoare, corespun- zător funcției avute la data pen- sionării de invaliditate, pensia se reduce sau se suspendă, după caz. Salariul tarifar în vigoare este cel din luna pentru care se face plata. CAPITOLUL XIII Dispoziții finale Art. 62. (1) Persoanele care do- vedesc cu acte că au cotizat la fos- tele asigurări sociale în altă cali- tate decît aceea de angajat și în- deplinesc condițiile de vîrstă și ve- chime în muncă, pot fi înscrise Ia pensie pentru limită de vîrstă. ca și angajatii, numai dacă în ultimii 10 ani de activitate au lucrat ca angajați. (2) Cei care au o vechime în muncă de cel puțin 25 ani, bărba- ții, și 20 ani, femeile, dar nu au lu- crat cel puțin 10 ani ca angajați, au drept la o pensie de 500 lei lu- nar. (3) Cel care au o vechime în muncă mai mică de 25 ani, bărba- ții, și 20 ani, femeile, dar nu mai puțin de 10 ani și nu îndeplinesc condiția de vechime ca angajați, prevăzută la alin. 1, au dreptul la o pensie calculată din pensia de 500 lei, proporțional cu vechimea dovedită, fără a putea fi mai mică de 350 lei lunar. (4) Urmașii celor prevăzuti la alin. 1—3 inclusiv, au drept la pensie de urmași în condițiile pre- zentei legi. (5) Cei care au o vechime în muncă de 25 ani, bărbații, și 20 ani, femeile, pensionați pentru timpul cotizat la fostele asigurări sociale în altă calitate decît aceea de angajat și au lucrat după pen- sionare cel puțin 10 ani ca anga- jat, pot cere stabilirea unei pensii pentru limită de vîrstă, folosind ca bază de calcul media salariilor tarifare lunare din 5 ani de acti- vitate consecutivă din ultimii 10 ani. Art. 63. — Cetățenii unui stat străin și urmașii acestora domici- liați pe teritoriu] Republicii Socia- liste România pot cere înscrierea la pensie sau ajutor social pentru timpul servit în țară străină, po- trivit convențiilor încheiate între Republica Socialistă România și statul respectiv. Art. 64. (1) Pensia de orice fel nu poate fi mai mare decît sala- TITLUL II PENSIA SUPLIMENTARĂ CAPITOLUL XIV Art. 71. Cu începere de la 1 Ia- nuarie 1967 se instituie, în afara pensiei de asigurări sociale, pensia suplimentară, care se bazează pe principiul mutualității între an- gajați. Art. 72. (1) Fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formează din contribuția tuturor angajatilor. Această contribuție este de 2 la sută din salariul tari- far lunar de încadrare și se varsă prin unități, într-un cont special al Uniunii Generale a Sindicatelor, la Banca Națională a Republicii Socialiste România. (2) Banca Națională a Republi- cii Socialiste România va plăti, la sumele depuse, o dobîndă anuală de 1,5 la sută cu care se între- gește fondul pentru pensia supli- mentară. Timpul cît s-a contribuit la fondul de pensii •/o din media salariilor tarifare lunare 8 — 10 ani 12 5 - 8 „ 10 2 - 5 „ 7 1 - 2 „ 5 (3) Pentru beneficiarii de ajutor social, pensia suplimentară se cal- culează pe baza mediei salariilor tarifare lunare din ultimii 5 ani de activitate consecutivă. Pentru beneficiarii de ajutor social invalizi, care au lucrat mai puțin de 5 ani, pensia suplimentară se stabilește pe baza mediei salariilor tarifare lunare din perioada de activitate. (4) Angajatii care, pînă la data pensionării, au contribuit mai pu- țin de 12 luni la fondul pentru pen- sia suplimentară, nu au drept la această pensie. Fac excepție pen- sionarii de invaliditate și pensio- narii urmași, care vor primi pensia suplimentară calculată în procen- tul prevăzut pentru 1—2 ani de contribuție. (5) Celor prevăzuți la alin. 4, care nu au drept la pensie suplimentară, li se vor restitui sumele plătite cu titlu de contribuție. (6) Pentru invalizii de gradul III cuantumul pensiei suplimentare se reduce la jumătate din procentele prevăzute ia alin. 1 și 2, corespun- zătoare anilor de contribuție. (7) Angajatii care au împlinit li- mita de virstă sau sînt invalizi și au încetat activitatea fără a putea fi înscriși la pensie sau ajutor so- cial, deoarece nu îndeplinesc condi- țiile prevăzute de lege, au drept la pensie suplimentară, dacă au con- tribuit cel puțin 12 luni. Art. 75. Pensia suplimentară, Corespunzător hotărîri! luate de Plenara Comitetului Central al P.C.R. de a se publica în presă și supune dezbaterii maselor largi de oameni ai muncii proiectul de lege al pensiilor, „Gazeta învățămîntului'' pune paginile sale la dispoziția tuturor celor care doresc să-și exprime opinia în legătură cu prevederile acestui document, să facă propuneri și sugestii. (3) Pensionarii de invaliditate gradul I și II, care au recomanda- rea organelor de expertiză medi- cală și recuperare a capacității de muncă pentru prestarea unei acti- vități cu caracter reconfortant, vor primi, pe timpul cît sînt încadrați în muncă, pensia în întregime. riul tarifar pe baza căruia aceasta a fost calculată. (2) Nimeni nu poate primi decît o singură pensie, indiferent de fondul din care aceasta este plătită ori de legea în care este prevăzut dreptul la pensie, cu excepția celor prevăzuți la art. 48, alin. 5. (3) Persoanele îndreptățite la mai multe pensii pot opta oricînd pentru una din ele, chiar după ce s-a stabilit un drept la pensie. Art. 65. Dreptul la pensie și ajutor social este imprescriptibil. Pensia și ajutorul social nu pot fi cedate nici total, nici parțial. Art. 66. Pensia și ajutorul social nu sînt impozabile. Art. 67. (1) Contractul de mun- că al angajaților pensionați la ce- rerea unității se desface pe data înscrierii la pensie. (2) Pe data înscrierii la pensie se poate desface și contractul de muncă al celor pensionați la cere- rea lor. (3) Contractul de muncă al anga- jaților care sînt și pensionari pen- tru limită de vîrstă și al celor cu pensii acordate prin Hotărîri ale Consiliului de Miniștri sau ale al- tor organe competente, poate fi desfăcut oricînd. Art. 68. Celelalte sectoare de activitate cu case proprii de asigu- rări și pensii își vor elabora re- glementări proprii pe baza princi- piilor din prezenta lege și finind seama de specificul fiecărui sector Art. 69. Invalizii și accidentatii de război, urmașii acestora, pre- cum și urmașii celor morti sau dispăruți în război primesc pensie potrivit prezentei legi și în condi- țiile stabilite prin Hotărîre a Con- siliului de Miniștri. Art. 70. Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale, împreună cu Ministerul Justiției, Comitetul de Stat pentru Problemele de Muncă și Salarii și cu acordul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sin- dicatelor vor da instrucțiuni și in- dicații obligatorii în vederea apli- cării unitare a prevederilor cu- prinse în legislația de pensii. Art. 73. (1) Au dreptul la pen- sie suplimentară pensionarii și beneficiarii de ajutor social din cadrul asigurărilor sociale de stat care au contribuit, în timpul acti- vității salariate, la fondul pentru pensia suplimentară. (2) De asemenea, au dreptul la pensie suplimentară pensionarii urmași, dacă susținătorul decedat a contribuit la fondul de pensii. Art. 74. (1) Cuantumul pensiei suplimentare, pentru cei care au contribuit cel puțin 10 ani la fon- dul acestei pensii, este de 14 la sută din salariul tarifar lunar fo- losit la calcularea pensiei de asi- gurări sociale. (2) Pentru cei care au contribuit la fondul de pensii mai puțin de 10 ani pensia suplimentară se sta- bilește astfel: pentru urmaș se calculează din pensia stabilită potrivit art. 74 alin. 1 și 2, în raport de numărul ur- mașilor, astfel : — 50 la sută pentru un urmaș ; — 75 la sută pentru doi urmași; — 100 la sută pentru trei sau mai mulți urmași. Art. 76. (1). Pensia suplimen- tară se stabilește o dată cu pen- siile de asigurări sociale sau cu a- jutoarele sociale, de către aceleași organe și cu aceeași procedură. (2) Pensia suplimentară se plă- tește deosebit de pensia de asigu- rări sociale, indiferent de cuantu- mul acesteia din urmă. (3) Dispozițiile privind cumulul, precum și cele referitoare la re- calcularea pensiei, pierderea drep- tului de pensie sau suspendarea plății acesteia, prevăzute pentru pensiile de asigurări sociale, se a- plică, în mod corespunzător, și la pensiile suplimentare. Art. 77. Dispozițiile prezentei legi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1967. Pe aceeași dată se abrogă Decre- tul nr. 292 din 30 iulie 1959, astfel cum a fost modificat și completat prin Decretul nr. 878 din 20 noiem- brie 1962, precum și Regulamentul de aplicare aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1081 din 31 iulie 1959. modificat și comple- tat prin Hotărirea Consiliului de Miniștri nr. 1173, din 20 noiembrie 1962. ATENȚIE sporita EDUCAȚIEI FIZICE Șl SPORTUEDI Invățămînțyl din țara noastră în- registrează de la un an la altul suc- cese de incontestabilă însemnătate, care se fac vădite în cele mai dife- rite domenii ale lui. Toate discipli- nele de învățămînt dobindesc, în procesul predării, o calitate nouă, superioară, ca urmare a perfecțio- nării continue a programelor și ma- nualelor școlare, a strădaniei învă- țătorilor și profesorilor de a realiza lecții de înaltă ținută științifică și pedagogică. Crește din ce în ce mai mult în rîndurile elevilor — așa cum arată rezultatele obținute de ei la examenele de bacalaureat, la con- cursurile de admitere, la olimpiade etc. — numărul bunilor matemati- cieni, al bunilor fizicieni, chimiști și naturaliști, al bunilor cunoscători ai literaturii și istoriei patriei, ai științelor sociale, ai geografiei, ai limbilor străine etc. în egală măsură se poate vorbi, de asemenea, despre realizările obținute în sfera educa- ției, a cultivării în rîndurile elevilor a principiilor eticii comuniste. Formînd un tineret cu un orizont științific, cu o ținută etică corespun- zătoare. școala noastră este chemată să pregătească în același timp oa- meni viguroși, sănătoși, cu o armo- nioasă dezvoltare a însușirilor inte- lectuale și fizice. Educația fizică reprezintă una dintre coordonatele principale ale educației comunis- te, jar modul cum se realizează în școală — instituția care cu- prinde pe toți cetățenii de miine ai patriei — influențează direct formarea personalității acestora. Pe de altă parte, evoluția sportului contemporan, rezultatele obținute în cadrul competițiilor internaționale, statisticile și lucrările teoretice din domeniul sporturilor consemnează faptul că marile performante, Ia majoritatea disciplinelor sportive, se situează în general între limitele vîrstei școlare sau sînt rezultatul pregătirii desfășurate în cadrul a- cestora. Reiese de aici că rezul- tatele sportivilor din tara noas- tră la diferitele întreceri inter- naționale pot fi explicate în bună parte prin răspunderea cu care este tratată această problemă în școli. Arta populară — izvor de inspirație. Prind viață planurile muncii cu pionierii (Urmare din pag. 1) Planul nostru cuprinde și pen- tru viitor obiective menite să răspundă cerințelor educației co- muniste a copiilor. Ne-am propus, bunăoară, o serie de acțiuni care să-i mobilizeze pe pionieri la în- vățătură. în fiecare trimestru vom organiza un concurs pe teme legate de obiectele studiate în școală. Primul concurs de acest fel va avea tema „Pagini din li- teratura patriei11. La sugestia u- nor pionieri cu aptitudini deose- bite pentru matematică, ne-am propus să organizăm o întîlnire a pionierilor care colaborează la „Revista Matematică", seria „B“, cu un redactor al acestei reviste. Tot pentru stimularea pionierilor la învățătură, la sfîrșitul fiecărui trimestru vom edita un panou menit să popularizeze rezultatele obținute de pionierii fruntași. De asemenea, vom alcătui un album de onoare al organizației pionie- rești din oraș în care vor fi trecu- te unitățile fruntașe la învăță- tură și în activitatea pioniereas- că, fotografii ale pionierilor care au numai note foarte bune. Căutăm ca fiecare acțiune să fie pregătită din vreme, minuțios, S-a dovedit în numeroase împreju- tări că poporul nostru are resursele și energia necesară pentru a face ca drapelul patriei să fluture pe cît mai multe stadioane, la cît mai multe probe ale competițiilor inter- naționale. Iar școala poate juca in această direcție un rol hotărîtor. Se impune, deci, ca școala să organizeze mai bine activitatea pentru sportul de masă — important factor- al întă- ririi sănătății tineretului — ca și ac- tivitatea pentru sportul de perfor- manță. Pentru aceasta este ne- voie de sprijinul concentrat al tu- turor factorilor responsabili ai în- vățămîntului, pornind de la profe- sori — și nu numai de la profesorii de educație fizică, ci de la întregul colectiv de profesori. Profilul lecțiilor de educație fi- zică trebuie să cunoască o continuă îmbunătățire prin promovarea cu cu- raj a celor mai noi metode de lucru, care să ducă la creșterea continuă a gradului de pregătire fizică generală a elevilor. Se impune ca aceste lecții să constituie forma de bază în trans- miterea cunoștințelor teoretice, în dezvoltarea aptitudinilor sportive, în formarea deprinderilor necesare acti- vității sportive etc. Sistemul de pri- ceperi, deprinderi și cunoștințe transmis in cadrul orelor de educa- ție fizică trebuie dezvoltat, comple- tat în asociațiile sportive. Se știe că, în prezent, educația fi- zică și sportul cunosc o continuă dezvoltare. Pentru a ține pasul cu această dezvoltare, profesorii au da- toria să consulte permanent revis- tele. studiile, toată documentația de specialitate. Respectind normele ce decurg din programele școlare, din instrucțiunile elaborate de Ministe- rul învățămîntului, profesorul de educație fizică este chemat să im- prime lecțiilor, activităților spor- tive, un caracter creator, să mobi- lizeze întreaga masă de elevi, chiar și pe acei cu posibilități fizice reduse, mai puțin înclinați spre acest domeniu. Cu mult discernă- mînt, cu spirit de răspundere tre- buie luate in considerare diferen- astfel încît să aibă maximă efi- ciență. Bunăoară, pentru cît mai buna desfășurare a excursiilor și drumețiilor, un grup de profesori de geografie și istorie a început munca în vederea elaborării unui „Ghid turistic" al orașului Sibiu și al împrejurimilor sale. Acest ghid, care va descrie toate tra- seele turistice, va fi multiplicat și pus la indemîna comandanți- lor de unități și detașamente. De asemenea, comisia metodică a Consiliului organizației pionieri- lor din orașul nostru pregătește o serie de materiale privind me- todica organizării excursiilor : „Ce înțelegem prin expediție pio- nierească și care este metodica desfășurării ei", „Expediția cu caracter istorico-literar", „Cum organizăm serbările cîmpenești", „Metodica pregătirii și desfășură- rii unui joc de orientare turisti- că" etc. în același timp, ne-am propus să selecționăm cele mai reprezentative și mai indicate jocuri și cîntece de excursii. în- mănuncheate într-o culegere in- titulată „Prietenul pionierului", acestea vor fi difuzate periodic la unitățile de pionieri. Căutînd ca planul nostru să răspundă, pe cît posibil, tuturor țele specifice în dezvoltarea in- dividuală și aptitudinile pentru sport. Să nu se uite câ, în ultimă analiză, exercițiile fizice, științific dozate și selectate, constituie un mijloc terapeutic frecvent utilizat în practica medicală, că un organism exersat, călit prin activități fizice, este pregătit din vreme să înfrunte și să învingă încercările diverselor maladii. Este necesar, în același timp, ca lecțiile de educație fizică să fie un prilej de observare știin- țifică, pe o durată mai îndelungată, a elementelor cu posibilități mari de dezvoltare, a viitorilor perfor- meri, înlăturîndu-se depistarea în- tîmplătoare a acestora. Structura lec- ției trebuie să fie astfel stabilită in- cit ea să constituie o parte integrantă a antrenamentului general al elevi- lor. O mare atenție se impune a fi acordată laturii educative a lecțiilor de educație fizică. Acestea sînt che- mate să-i mobilizeze pe elevi la ob- ținerea unor rezultate din ce în ce mai bune, urmărite continuu, cu perseverență. Elevii trebuie ajutați să-și însușească o atitudine cores- punzătoare față de educația fizică, să înțeleagă că aceasta este un o- biect de învățămînt la fel ca toate celelalte, la care nu pot promova de- cît pe baza îndeplinirii unor con- diții de pregătire ce au ca urmare trecerea unor probe cu caracter nor- mativ. Organizind cu seriozitate și simț de răspundere lecțiile de educație fi- zică și activitățile din cadrul aso- ciațiilor sportive, școlile trebuie să țină seama în același timp de faptul că principala sarcină a ele- vilor rămîne învățătura, că întregul proces instructiv-educativ trebuie subordonat acestui scop. Ridicarea substanțială a nivelului activității sportive în școli, la nivelul celor- lalte activități, nu împiedică regi- zarea lui. Dimpotrivă, formarea u- nui organism sănătos, armonios dez- voltat. are răsunet în sfera tuturor proceselor psihice și inlelectuale. or- ganismul uman fiind un tot unitar, organic și funcțional. dorințelor manifestate de pio- nieri. am inclus in el acțiuni foar- te variate. Se numără de exem- plu, printre aceste acțiuni, și u- nele legate de activitatea pionie- rilor cinefili. în cadrul cineclubu- lui „Pionierul", aceștia vor reali- za un film documentar care va prezenta pe ecran vestigiile Si- biului medieval, ca și realizările orașului de astăzi. Ne preocupăm mult de activi- tatea amatorilor de sport, căutind în același timp să atragem în ac- tivitatea sportivă un număr cît mai mare de pionieri. Am inițiat în acest scop. în colaborare cu școala sportivă, o competiție de masă — „Cupa pionierului" — al cărei program va cuprinde cele mai îndrăgite jocuri sportive, printre :are și oină, precum și probe de atletism. Interesul și dragostea cu care lucrează comandanții, numărul mare de pionieri care participă Ia acțiunile inițiate, faptul că aces- tea îi interesează, le plac și au eficiență educativă, ne mobili- zează mult în munca pe care o desfășurăm, ne îndeamnă să per- severăm în căutările noastre de a asigura un conținut cît mai bo- gat și forme cît mai plăcute acti- vității pionierești. PAGINA 3 PROBLEME ALE PREDĂRII CONCERTELE Rezolvarea mecanică SJIUI LECȚII PENTRU și implicațiile ei ELEVI Nu rareori învățătorii constată la unii elevi greșeli a căror explicație tind s-o pună pe seama unor factori întâmplători, deși per- sistența, stabilitatea și importanța lor ar trebui să-i oblige la mai multă reflecție. Iată cîteva exemple. La o oră de gramatică tn clasa a III-a, învățătorul cere unui elev să arate care este subiectul în propoziția „Cîntă privighetoa- rea". Răspunsul vine prompt: „cîntă". — Ce întrebare ai pus ? — întrebarea „cine cîntă" ? — Ei, cine cîntă ? — Privighetoarea. — Atunci de ce ai spus mal Înainte că kubiectul este „cîntă" ? Constatăm în asemenea cazuri că elevul cunoaște definiția subiectului, întrebările Ia care răspunde, dar că, practic, el nu operează cu cunoștințele pe care le are decît dacă este obligat. Iată o greșeală de același tip, dar în alt Context și la alt nivel. Cerîndu-i-se subiectul din propoziția „Ionel se joacă cu Vasilică", un elev răspunde că subiectul este „Ionel și Vasilică" — Cum ai pus întrebarea pentru a afla kubiectul ? — Cine se joacă ? — Ei, cine ? — Ionel. — Dar de ce l-ai considerat și pe Vasilică Bubiect ? Și în dovedit pentru acest caz întrebările suplimentare au că elevul avea noțiunile necesare rezolvarea problemei și ar fi putut opera cu ele, dar nu a făcut-o decît tot obligat de învățător. Exemple ca cele de mai sus nu sînt izolate și, desigur, nu se referă numai la subiect. Ele dovedesc că elevii își însușesc nu numai ce urmărește învățătorul, adică instrumente, procedee de înțelegere și rezolvare a pro- blemelor, ci și cunoștințe și relații nedorite în legătură cu modelul pe care se operează. Atunci cînd, de exemplu, i se predă copilu- lui pentru prima dată noțiunea de subiect, să zicem în propoziția simplă „Cocoșul cîntă". ci nu-și însușește numai instrumentația de descoperire a subiectului, ci și modelul pe care, operează, deși aceasta nu intră în aten- ția învățătorului. Dimpotrivă, învățătorul pune toate eforturile pentru a-1 face de- pe elev să înțeleagă că modelul gramatical este indiferent pentru instrumentație, și de aceea exemplele următoare vor fi : „Calul aleargă", „Pisica toarce". Tractorul ară", „Tata lu- crează" etc. Aceste noi exemple lărgesc sfera de aplicare a cunoștințelor, duc la automa- tizarea într-o anumită măsură a utilizării întrebărilor, dar fenomenul nedorit de în- vățător reapare și el sub o formă mai generalizată, ținînd pasul cu procesul de în- sușire a instrumentației. Copilul înțelege că întrebările se pun nu numai în cazul pro- poziției simple „Cocoșul cîntă", ci și al altora, că deci ele sînt independente de cuvintele fo- losite în propoziția simplă, dar separarea de cuvinte nu însemnează și separarea de mo- delul gramatical : subiectul pe locul I, pre- dicatul pe locul II. In consecință modelul personal de operare (strategia proprie de lucru) nu se va schimba, deoarece în reali- tate modelul gramatical a rămas același în toate cazurile analizate, schimbindu-se nu- mai cuvintele în care el a fost îmbrăcat. învățătorii constată repede că elevii au în- vățat „mecanic", deoarece ei aplică corect instrumentația numai pe modelele gramati- cale cunoscute, în cazurile în care subiec- tul își schimbă locul recunoscindu-1 cu mult mai greu sau deloc. Programele și manualele nu se referă la rolul modelelor cu care se operează, iar literatura de specialitate nu oferă indicații privind numărul și tipul de modele cu care trebuie să se opereze pentru însușirea completă a unei noțiuni. Lipsiți de îndrumare în această direcție, învățătorii re- zolvă de regulă problema prin varierea struc- turală a modelelor. Se înțelege că soluționarea problemei în ansamblu presupune o teorie a modelelor cu care se operează și a strategiilor de rezol- vare pe care le determină în psihicul co- piilor. Este nevoie de înțelegerea faptului că psihicul nu este o ceară moale pe care se imprimă influentele instructiv-educative, cl un sistem complex, cu un grad însemnat de autonomie, capabil să reacționeze prin soluții speciale, elaborate chiar de el, pe baza solicitărilor din exterior (în cazul nos- tru prin anumite strategii de rezolvare). Pro- cesul instructiv-educativ nu poate ocoli acea- stă realitate, ci trebuie s-o ia în seamă, pre- venind formarea unor strategii ridige, nea- decvate, asigurindu-le suplețe, dinamism, fă- cîndu-le capabile să contribuie la un nivel O problemă importantă ce se ridică în le- gătură cu discuția de mai sus este aceea a raporturilor dintre strategiile de rezolvare și instrumentația gramaticală. Cercetările noastre arată că aceste raporturi sînt mul- tiple. Uneori, constatăm raporturi de concor- danță : atunci cînd însușirea este cu totul elementară și se rezumă Ia modelul șablon, sau cînd însușirea este complexă, cînd deci instrumentația este independentă de mode- lul gramatical. Alteori strategia se opune instrumentației, în sensul că prima este ele- mentară și deci limitată, rigidă, legată de un șablon, sau de șabloane rudimentare și din această pricină împiedică utilizarea co- rectă a instrumentației sau duce la ignora- rea ei completă. Contradicția se soldează cu greșeli și greutăți în însușirea gramaticii. Situațiile înfățișate mai sus nu epuizează gama relațiilor posibile dintre strategii și instrumentație, variantele pot fi în număr mare. Tn fața lor învățătorul se întreabă pe seama cui trebuie puse greutățile : pe seama memorării mecanice, a lipsei de discernă- mînt, a posibilităților limitate ale vîrstei, sau pe seama unei situații de moment (nea- tenție, insuficienta concentrării asupra sar- cinii date etc.). Desigur, în măsura în care copilul utilizează în mod necritic o anumită schemă de rezolvare este vorba de o me- morare mecanică, nu însă de cunoștințe, ci, cum am mai spus, de scheme, modele, sau, în limbaj psihologic, de strategii de rezolvare. In măsura în care copilul este în stare și Cercul de istorie „Decebal" Numeroși pionieri de la două școli vecine din raionul Tudor Vladimirescu, școlile generale nr. 93 și nr. 90, sînt pasionați cerce- tători ai trecutului patriei noas- tre. Ei adună cu drag și entu- ziasm, la muzeele școlilor, vestigii ale trecutului. Deunăzi, o bună parte dintre acești pionieri-cercetători, care alcătuiesc cercul de istorie „Dece- bal“, au vizitat șantierul de cerce- tări arheologice Cernica, unde spe- cialiștii le-au dat explicații foar- te interesante. Antrenați să lu- creze alături de arheologi, sub conducerea lor, pionierii au des- coperit un vas care datează din neolitic. îndrumați de arheologi, pionie- rii au făcut cercetări și Ia movi- lele din satele Glina și Cățelu, unde au descoperit cuțite de silex, podoabe și figurine, o halebardă, o seceră, o lance și fragmente de vase Prof. GRIGORE GAGIU Interviu cu MIRCEA BASARAB Maestru emerit al artei. Directorul Filarmonicii de stat „George Enescu' Un cineclub școlar superior la rezolvarea fața elevilor. sarcinilor ce stau in Modalități de utilizare a elementelor de istorie locală Folosirea Ia lecțiile de istorie, a urmelor materiale ale trecu- tului existente pe plan local are rolul să contribuie mult la adîn- cirea cunoașterii istorice, la e- ducarea elevilor în spiritul dra- gostei de patrie, in spiritul pre- țuirii valorilor trecutului. Pe aria fiecărei localități, a fiecărui raion, a fiecărei regiuni găsim multe și variate urme ale trecutului istoric. Această bogă- ție, această diversitate ne obli- gă să alegem, pentru a le utili- za în predare, elementele cele mai semnificative, care luminea- ză stări de fapte, care marchea- ză un progres, o etapă nouă în dezvoltarea economică, socială și culturală a societății dintr-o a- numită etapă istorică. Cînd am predat de exemplu la clasa a VIII-a tema „Dezvoltarea Țări- lor Române după pacea de la Kuciuk-Kainargi", mi-am propus să ilustrez cu unele elemente concrete participarea localnici- lor la etapa nouă a dezvoltării economiei Țărilor Române. M-am referit, de aceea la faptul că prin localitatea noastră, Fundeni — Fundenii Gherassy, cum se nu- mea mai înainte — treceau două drumuri importante : unul care făcra legătura între București și Oltenița, altul care lega Brașovul de Călărași și le-am vorbit ele- vilor despre hanurile de la Roșia și Solacu, ale căror ruine se mai văd și astăzi. Metodica lecțiilor curente sau recapitulative impune utilizarea datelor de istorie locală într-o a- numită legătură, acolo unde se integrează organic în unitatea pe care o reprezintă lecția, avînd ro- lul de a ilustra prin aspecte concrete, apropiate elevilor, stu- diul faptelor istorice petrecute pe întreg cuprinsul țării și de a consolida astfel acest studiu. De exemplu, pentru a ilustra mai bine condițiile de cruntă exploa- tare în care trăiau țăranii la în- ceputul secolului nostru, la tema „Marea răscoală a țăranilor din 1907", am invitat la școală pe lo- cuitorul Dumitru V. Mitru, în e- tate de 90 de ani, martor al răs- coalei, care le-a vorbit elevilor despre nenumăratele biruri și o- bligații la care erau supuși de boieri țăranii din localitate. Da- torită celor spuse de bătrînul oaspete, datorită faptelor de via- ță pe care le-a expus el și ca- racterului puternic afectiv pe care l-a îmbrăcat astfel lecția, elevii au înțeles mai bine cau- zele care au dus la izbucnirea răscoalei și, în același timp, re- zultatele educative ale predării au fost mai ample, mai profunde. Elementele de istorie locală a- jută mult și în studiul lecțiilor referitoare la dezvoltarea cultu- rală a patriei noastre. Bunăoară, cind am predat lecția „Cultura în secolele XVI-XVIII", am înfă- țișat imagini ale bisericilor Sta- vropoleos și Văcărești din Bucu- rești, arătînd că sînt construite în stil bizantin și subliniind ca- racteristicile picturilor și ale in- teriorului. într-o legătură logică și ca o completare firească, m-am referit la bisericile din Frunză- nești și Fundeni, monumente is- torice din prima jumătate a se- colului al XVIII-lea, ambele în stil bizantin, întregind și conso- Jidînd astfel cunoștințele elevilor despre pictura și arhitectura ve- che românească. Folosesc, nu o dată, și excursi- ile la fața locului, ca unul dintre cele mai bune procedee de apro- fundare a cunoștințelor de isto- rie. De exemplu, am vizitat cu elevii mei, în împrejurimile lo- calității noastre, biserica constru- ită de biv-vel comisul Constan- tin Cioranu în anul 1735, unde se găsește un cavou cu două obe- liscuri din bazalt, ca și fragmen- tele din zidul împrejmuitor al fostului conac. Excursiile sînt deosebit de bine venite și pentru completarea și ilustrarea datelor istoriei con- temporane. I-a impresionat în mod deosebit pe elevi, de exem- plu, vizita la gospodăria agrico- lă de stat din localitate, menită a întregi cunoștințele despre transformarea socialistă a agri- culturii. Ei au aflat, cu acest pri- lej. date despre producția mereu crescîndă a gospodăriei, despre a- portul ei la mai buna aprovizio- nare a populației cu produse a- groalimentare și Ia asigurarea industriei cu materii prime a- gricole. Modalitățile folosirii elemente- lor de istorie locală sînt foarte variate. Pe lîngă integrarea lor în expuneri, pe lîngă cunoaște- rea lor prin excursii, îi antrenez pe elevi și la colecționarea anu- mitor materiale de istorie loca- lă — de exemplu, la colecționa- rea unor monede care au circu- lat prin localitate și care atestă aportul localnicilor la relațiile de schimb. Foarte îndrăgită de e- levi este și alcătuirea albumelor cu ilustrații din comună, raion, regiune, care vorbesc despre contribuția oamenilor muncii de pe meleagurile natale la desă- vîrșirea construcției socialismu- lui. Firește că, în folosirea tuturor acestor modalități, caut să asigur integrarea lor organică în lecție și să evit supraîncărcarea elevi- lor. Utilizate cu pricepere, prin metode și procedee eficiente, e- lementele de istorie locală con- tribuie la pregătirea temeinică a elevilor, la educarea lor în spi- ritul dragostei de patrie. Prof. VASILE C. RACHIERU de o rezolvare o realizează în de o memorare Sînt mult mai logică a sarcinilor, dar nu practică, nu se poate vorbi mecanică. greu de sesizat cazurile cînd se dau răspunsuri corecte, dar care nu au la bază un proces de elaborare mentală cores- punzătoare, cînd ni se pare că „elevul nu a gindit" în momentul în care a dat răspunsul. După părerea noastră teoria strategiilor de re- zolvare poate explica și aceste manifestări ale elevului, unde e vorba tot de aplicarea unei scheme mecanice, anterioare, de rezolvare. Aceleași împrejurări ne permit să tragem concluzia că strategiile personale se supun regulilor stereotipizării, ceea ce explică faptul că, cu toate eforturile învățătorului de a-i obișnui pe copii să opereze cu o anumită in- strumentație și pe etape, ei preferă să rezolve problemele pe o cale rigidă, „meca- nică". Cauza stă, după părerea noastră, în faptul că deși manualele prezintă corect con- ținutul diferitelor forme gramaticale, insistă prea mult asupra cazurilor considerate tipice creind o întreagă sursă de erori din punct de vedere psihologic. Aceasta duce la o ten- dință de reducere a tuturor cazurilor la cele tipice, formîndu-se astfel veritabile stereotipii rigide, care tind să excludă situațiile netipice. Problema pe care ne-o punem în încheiere este următoarea : poate fi ignorat în con- tinuare rolul modelelor obiective și al strate- giilor pe care le determină în gîndirea co- pilului, sau este nevoie de o preocupare a- tentă pentru ele, pentru o teorie a lor, care să ducă la creșterea eficienței însușirii gra- maticii ? In realitate problema este mai complicată. Atîta timp cît ne propunem să predăm nu- mai subiectul, de exemplu, lucrurile sînt re- lativ simple : analizăm modelele obiective în care s-ar putea găsi subiectul și reprodu- cem în manuale toate aceste modele sau un număr suficient din ele (faptul s-ar putea stabili experimental), pentru a asigura o strategie superioară, concordantă cu instru- mentația. La fel s-ar putea proceda și în cadrul predicatului, substantivului etc. Dar dacă le predăm pe toate într-un singur an de învățămînt, cum se întîmplă de fapt în scoală, problema organizării acestor modele devine de o deosebită complexitate. Ne pro- punem să arătăm, într-un articol viitor, re- zultatele obținute pe baza cercetărilor con- sacrate de noi acestei teme. N. RADU, I. LUPII, M. CUCUTĂ La Liceul din Oțelul Roșu — Caransebeș a luat de curînd ființă un cineclub școlar. Contribuind la lărgirea culturii generale a e- levilor, cineclubul le dă in același timp posibilitatea să deprindă ei înșiși tainele realizării unui film. în prezent, tinerii cinefili din Oțelul Roșu lucrează la realiza- rea unui documentar intitulat „Tinerețea bătrînului fluviu", în care este urmărită drumeția unor grupe de elevi la șantierul siste- mului hidroenergetic și de navi- gație „Porțile de Fier", la insula Ada-Kaleh, în orașele Orșova și Turnu Severin. Prof. MARILS OLTEANU Duminicile cultural-sportive La grupul școlar „Electromotor" din Timișoara au intrat în tradi- ție duminicile cultural-sportive. Cu sprijinul profesorilor de edu- cație fizică, organizația U.T.C. din școală organizează la sfîrșit de săptămînă programe mult apre- ciate de elevi. După activitatea intensă din cursul săptămînii la clasă, în la- boratoaie și ateliere, elevii au o- cazia să-și petreacă timpul liber în condițiile cele mai atractive. Dimineața ei participă la între- ceri de atletism și jocuri sportive, în cadrul unor competiții între clase. După amiaza au loc reu- niuni la care se prezintă progra- me artistice. De cea mai mare tre- cere se bucură jocurile populare din regiunile de origină ale ele- vilor. Prof. TIBERIU URSU Timișoara — De cîțiva ani, Filarmonica de stat „George Enescu" a luat fru- moasa inițiativă de a organiza cicluri de concerte-lecții pentru elevi, în noua stagiune vor continua manifestările de acest gen ? — Intr-adevăr, concertele-lecții au avut un larg ecou în rîndurile tinerilor noștri ascultători, Străduinței noastre de a contribui la formarea culturii muzicale a elevilor i-au răspuns atît interesul și entuziasmul acestora, cît și al profesorilor lor. Am reușit astfel să organizăm cîteva cicluri de concerte-lecții care s-au bucurat de succes : ciclurile de la sala mică a Palatului Republicii Socialiste România, pentru elevii liceelor „N. Bălcescu", „M. Sadoveanu", „I. L. Caragiale", „G. Coșbuc" ți altele, sau pentru elevii liceului „Matei Basarab", ca și ciclurile de concerte prezentate în sălile de festivități ale liceelor „Gh. fineai" și „Mihai Viteazul". Este firesc, deci, să continuăm această acțiune și fn actuala stagiune și să-i acordăm toată atenția noastră. — Ce noutăți va aduce stagiunea 1966/1967 ? — Vom inaugura seria concertelor-lecții destinate elevilor duminică, 23 octombrie. Sala mică a Palatului va găzdui în acest an un ciclu lunar, organizat pe teme : „George Enescu, interpret și compozitor", „Mari inter- preți instrumentiști", „Mari cîntăreți de operă", „Evoluția muzicii vocal- instrumentale din orchestra simfonică", „Muzica simfonică" etc., precum și un alt ciclu, prezentînd momente de seamă din istoria muzicii: „Preclasicismul — J. S. Bach si Haendel" : „Clasicismul vienez — Haydn, Mozart" ; „L. van Beethoven", „Romantismul în muzică", „Muzica con- temporană" și altele, destinat elevilor liceului. ..Matei Basarab". De ase- menea, vor continua și alte cicluri, programate la sediul unor licee din Capitală, cum ar. fi liceele „Mihai Viteazul". „Gh. Șincai". Liceul nr. 31 din cartierul Crîngași etc. Este vorba, bineînțeles, de concerte cu un conținut accesibil tinerilor ascultători, menite să-i ajute a face primii pași în pătrunderea și înțelegerea neasemuitei frumuseți a muzicii. — Ce ne puteți spune despre interpreți ? — Pentru ridicarea nivelului artistic al concertelor vom programa pe unii dintre soliștii noștri de frunte, interpreți ai Teatrului de operă și balet, formații de muzică de cameră care s-au remarcat în ultiiția vreme etc. De asemenea, vom programa și colective mai mari, cum s.țt corul Filarmonicii, orchestra Conservatorului, orchestra Liceului de muzică nr. 1 și altele. — Cum colaborați cu școlile din Capitală ? — Cei care se ocupă în cadrul Filarmonicii de educația muzicală a tineretului au găsit in profesorii de muzică inimoși colaboratori. Profesori cum ar fi Andronic Minu, Elena Tudorie, Dinu Sichitiu, M. Berenghi, Valeria Nica. Ion Lotreanu. A. Scornea și alții sînt oameni pasionați de munca lor de educatori, preocupați continuu de îmbogățirea culturii muzicale a elevilor. De asemenea, unele conduceri de școli manifesta deosebit interes pentru aceste concerte. Dar, pentru că tot ne-ați întrebat, am vrea să spunem că se ivesc uneori și situații nedorite. Deși programul concertelor-lecții se fixează din timp, de comun acord cu școlile, s-au ivit cîteva cazuri în care am fost nevoiți să le amînăm sau să le ținem în fața unui număr mic de auditori, datorită faptului că școlile sau secțiile de învățămînt au pro- gramat în timpul respectiv și alte activități extrașcolare la care erau antrenați majoritatea abonaților noștri. Cred că este necesară, deci, o mai strinsă colaborare între toți factorii interesați în buna reușită a unor asemenea acțiuni educative. — Ce socotiți că se mai poate întreprinde pentru cultură muzicală a elevilor ? — Destul de mult. Problema comportă o dezbatere mai largă și, după cîte remarc, ea a început să se discute și în presă. Am mai vorbit și cu alt prilej gazetei dv. despre acest lucru. Sarcina formării culturii muzi- cale a elevilor este în primul rînd o sarcină a școlii, iar inițiativa în această direcție trebuie să fie a organelor de învățămînt. Filarmonica este o instituție care, în configurația culturală a țării, are sarcini mult mai largi, dar ar fi îneîntată să conlucreze strîns cu organele de învăță- mînt pentru educarea tineretului. Ceea ce se realizează prin concertele- lecții de care am vorbit este un lucru bun, dar relativ restrîns. Secti' ■ de învățămînt ar putea iniția cicluri de concerte-lecții, concerte, spec- tacole muzicale, recitaluri, medalioane muzicale — după un program bine gîndit, eșalonat pe vîrste și cu o mult mai largă participare — la care să-și dea concursul nu numai Filarmonica, ci și celelalte orchestre sim- fonice, precum și Teatrul de operă și balet. In sfîrșit, contactul direct cu muzica prin intermediul concertelor trebuie completat cu audiții de discuri și cu lecturi din literatura muzicală. Numai astfel pregătit și educat elevul de azi va putea deveni mai tîrziu un om cu o cultura muzicală temeinică. Conferința iiitergimniamcntală spațială privind situația personalului didactic Intre 21 septembrie și 5 octombrie 1966 a avut loc, la Palatul UNESCO din Paris, Conferința interguverna- mentală specială cu privire la situa- ția cadrelor didactice, inițiată de Organizația Națiunilor Unite pentru educație, știință și cultură, cu parti- ciparea Biroului Internațional al Muncii. La conferință au participat delegati din 75 state, membre și membre asociate ale UNESCO, re- prezentanti ai Organizației Națiuni- lor Unite și ai Biroului Internațio- nal al Muncii, precum și observatori din partea a cinci state și din partea a 21 de organizații internaționale. Din partea Republicii Socialiste Ro- mânia a participat o delegație gu- vernamentală compusă din prof. dr. docent Jean Livescu. adjunct al mi- nistrului învățămîntului, conducăto- rul delegației, prof. univ. Valentin Lipatti. delegat permanent al Repu- blicii Socialiste România pe lîngă UNESCO și semnatarul acestor rîn- duri. Conferința a avut ca obiectiv exa- minarea, îmbunătățirea și adoptarea proiectului intitulat „Recomandare privind situația personalului didac- tic din învățămîntul primar și se- cundar". pregătit și redactat de un comitet de experti, reprezentanți ai unor state membre ale UNESCO, convocati la Geneva între 17—28 ia- nuarie 1966 de către UNESCO și Organizația Internațională a Mun- cii. In forma prezentată de comite- tul de experți, proiectul de recoman- dare a fost trimis apoi, pentru obser- vații. tuturor țărilor membre ale Organizației Națiunilor Unite pen- tru educație, știință și cultură. O mare parte dintre aceste țări, prin- tre care și țara noastră, au trimis în scris observațiile lor asupra proiec- tului de recomandare pentru a fi luate în considerare la definitivarea textului înainte ca acesta să fie su- pus discuției conferinței. La ședința inaugurală a Conferin- ței interguvernamentale speciale cu privire la situația personalului di- dactic au luat cuvîntul Rene Maheu. directorul general al UNESCO și Francisc Blanchard, subdirectorul general al Biroului Internațional al Muncii. în alocuțiunea sa, directorul general a reamintit că UNESCO se preocupă de mai multă vreme de condiția personalului didactic — a- cest detașament foarte numeros de lucrători pe tărîmul intelectual, care numără astăzi, în toată lumea, peste 16 milioane de învățători și profesori — și a subliniat că în acest domeniu UNESCO a colaborat în- deaproape cu Organizația Interna- țională a Muncii, cu Biroul Interna- țional al Educației, precum și cu organizațiile internaționale neguver- namentale care se preocupă de si- tuația personalului didactic. Crește- rea continuă a efectivelor școlare în toate țările globului — a spus Rene Maheu — determină o creștere ra- pidă, de la an la an. a numărului de cadre didactice. în aceste condiții devine necesară o cartă a persona- lului didactic, care să stabilească ro- lul și imnortanța acestuia în viata economică și socială din toate țările și în special în țările în curs de dezvoltare. Conferința și-a ales. în continuare, biroul — compus din președinte (prof. Jean Thomas. conducătorul delegației franceze), șapte vicepre- ședinți (printre care și conducătorul delegației române, prof. dr. docent •Tean Livescu) și un raportor gene- ral. A fost ales de asemenea, un co- mitet de redactare, compus din re- prezentanții a opt state participante la conferință. Lucrările s-au desfă- șurat în ședințe plenare, în ședințe ale comisiei principale și ședințe ale comitetului de redactare. Examinarea și adoptarea textului Recomandării s-au efectuat în mai multe etape. După dezbaterea gene- rală asupra importanței și conținu- tului său în lumina sistemelor și experiențelor în domeniul învăță- mintului din diferite țări, proiectul pregătit de UNESCO și O.I.M. a fost examinat paragraf cu paragraf în cadrul comisiei principale. Paralel cu aceasta, comitetul de redactare a revăzut textul nroîectului în lu- mina amendamentelor adoptate în ședințele comisiei principale. în ul- timele două zile, plenara Conferin- ței a reexaminat textul prezentat de comitetul de redactare și l-a adoptat în forma sa definitivă, împreună cu raportul general despre conferință. Proiectul de Recomandare privind situația personalului didactic pre- zentat Conferinței interguvernamen- tale speciale a fost apreciat de una- nimitatea participantilor ca un do- cument foarte important, menit să gătirea profesională a personalului didactic, cu referiri ia criteriile de selecție a membrilor corpului didac- tic, programele de formare a per- sonalului didactic și unitățile de în- vățămînt pentru pregătirea acestuia, probleme legate de perfecționarea cadrelor didactice, de angajarea lor. de cariera didactică, de drepturile și datoriile personalului didactic. în continuare sînt prezentate condițiile de asigurare a eficacității învăță- mîntului, condițiile materiale ale corpului didactic, măsuri pentru a asigura securitatea socială și. în sfîrșit, măsuri pentru a ameliora si- tuația înregistrată în majoritatea țărilor globului rării numărului tori și orofesori punzătoare. în domeniul asigu- necesar de în vătă- cu pregătire cores- Importanța acestei Recomandări, care poate fi considerată ca o ade- vărată cartă a cadrelor didactice, a fost subliniată și de abundența punerilor și amendamentelor care le-au prezentat delegațiile zente la conferință. La biroul pro- pe prc- con- stimuleze interesul autorităților vernamentale și al organismelor tionale și internaționale pentru iuația personalului didactic, atît gu- na- si- sub aspectul pregătirii sale profesionale, cît și sub acela al ameliorării condi- ției lui morale, sociale și materiale. Textul acestui document cuprinde 145 paragrafe care se referă, în pri- mul rînd. Ia aria de aplicare a pre- vederilor Recomandării, la principii- le directoare ale învățămîntului și educației, la scopurile învățămîntu- lui și Ia politica școlară. Sînt tratate, de asemenea, probleme privind pre- ferinței au fost depuse peste 230 de amendamente. Marea majoritate a acestora s-a referit la probleme de conținut, urmărind să completeze textul Recomandării și să precizeze mai bine o serie de paragrafe, ast- fel incit textul Recomandării să tină seama de diversitatea sisteme- lor de învățămînt și a legislației șco- lare în diferitele regiuni ale lumii, iar țările interesate să poată prelua din acest document părțile cele mal potrivite, care să sprijine dezvolta- rea și întărirea învățămîntului pe plan național. Delegația tării noastre, pe lîngă faptul că a propus unele amenda- mente la o serie de paragrafe, în vederea îmbogățirii și precizării conținutului acestora în concordan- tă cu legislația existentă în Româ- nia. a contribuit la formularea în Recomandare a unor principii ge- nerale menite să călăuzească munca de educare a tineretului în lumea contemporană, promovarea educa- ției în spiritul păcii, al respectului reciproc și al înțelegerii între po- poare. De asemenea, delegația noas- tră a susținut propunerile care se refereau la sprijinirea drepturilor lucrătorilor din învățămînt în țările capitaliste, precum și propunerile menite să contribuie la creșterea în- vățămîntului și formarea cadrelor dL dactice în țările în curs de dezvol- tare. Trebuie subliniat că documentul adoptat de Conferință fiind o reco- mandare. statele membre au liber- tatea de a aplica în întregime sau în parte prevederile pe care le cu- prinde. Tn forma în care este adop- tată. Recomandarea nu contravine legislației școlare existente în tara noastră, multe din prevederile cu- prinse aici fiind de multă vreme realizate în învățămîntul românesc. Textul Recomandării adoptat la Conferința interguvernamentală spe- cială cu privire la situația personalu- lui didactic va fi transmis statelor membre ale UNESCO, care îl vor pune în aplicare potrivit specificu- lui învățămîntului și principiilor le- gislației școlare din țările proprii. I. N. ALIMAN directorul Direcției planificării și organizării muncii din Ministerul învățămîntului REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA i București, Piața Sclntell nr. I. Telefon 17.60.20. Abonamentele ee fae la oilcllla poștala, factorii poștali șl la dtfuzorU lin nnttSțll de InvSțSmlnt. Tiparul | Combinatul Poligrafie Caia ScfnteU. Piața Scfntafl, București «•-I»