PROLETARI DIN TOATE f%RILE. UMTl-VĂ
Anul XVII!
4 pag. 25 bani
Nr. 867
vineri 7
oct.
1966
। 3	<
Hut'd'a». .'4
(Din cuvîntarea rostită de tovarășul NICOLAE
CEAUȘESCU la adunarea consacrată deschiderii fes-
tive a anului universitar)-
Caracteristica fundamentală pe care orînduirea socialistă a imprimat-o învățămîntului supe-
rior este legătura indisolubilă cu cerințele vieții, cu nevoile de dezvoltare ale societății. Această
trăsătură își găsește justificarea în însăși rațiunea de a fi a școlii, în efortul de înțelegere și trans-
formare a universului. De la primele unelte de muncă și pînă la rachetele cosmice, toate victoriile
obținute în creația materială și spirituală, în dezvoltarea civilizației, își au punctul de plecare
în strădania necurmată a omului spre cunoaștere. Cu atît mai mare este rolul învățămîntului în
epoca contemporană, cînd știința devine o puternică forță de producție, un factor determinant al
progresului uman.
Organizațiile U. T. C.,
sprijin important al școlii
Pe marginea lucrărilor Plenarei C. C. al U. T. C. din 1 octombrie 1966
'Aspect de la deschiderea anului de învățămînt universitar : conducătorii de partid și de - stat - în mijlocul
cadrelor didactice- și-al- studenților de la Universitatea București.
Școala țării noastre este o in-
stituție a poporului, pentru popor,
este forul unde se șlefuiesc cetă-
țenii de mîine ai țării, viitorii ei
muncitori, tehnicieni, oameni de
știință, de cultură. Preluînd tot
cc-i mai valoros din școala trecu-
tului, școala noastră de azi se ri-
dică pe culmi tot mai înalte, îm-
plinind un nobil țel patriotic. Iată
de ce a fi elev al școlii de azi este
o mare, o adevărată mîndrie. Și
dacă noi, profesorii, sîntem pă-
trunși de acest adevăr — și nu pu-
tem să nu fim — atunci parcă ni-i
mai ușor să întipărim în mintea
și în sufletul elevilor cîteva date
absolut neceșare pentru a face ca
și ei să-l pătrundă în profunzime.
Cred că, în fond, a-i face pe co-
pii și pe tineri conștienți de în-
șemnătatea calității lor de elevi,
înseamnă a-i învăța să fie uce-
nici conștiincioși în strădania de
a se forma ca oameni, în efortul
de a înțelege legile naturii și ale
societății. Aceștor ucenici, școala
V- uriașă instituție slujită de zeci
pe mii de profesori — le creează
ati condiții cu totul excepționale.
Dpr pe lingă asemenea condiții,
ucenicia" pregătirii pentru viață
prțgUpune'și din partea lor mun-
că țerioasă. 'disciplinată și dîrză,
dăruire și pasiune.
Școala a descoperit de mult că
exisfț elevi care Nnvață cu plă-
cereXjcu drag, cu păgiune și elevi
c^re ciupesc cîte- cev^ de ici. de
coTo. fără a adinei, fără;a se stră-
dui- să pătrundă înțelesul'.lucruri-
lorlțsa descifreze vreo taină a ști-
ințdt stau a vieții. Primii iubesc
școala' și înțeleg ce înseamnă\ fi'
elăv f.ceilalți, de obicei, nu. Și toc-
mai aceștia încalcă disciplina, nu
țin seama de regulamentul școlii,
nu dau profesorilor respectul cu-
venit. Atitudinea lor de insolență,
de bravadă, pretenția lor că școa-
la trebuie să le dea totul fără e-
fort îi scoate, de fapt, în afara no-
țiunii de elev. Dar putem oare noi,
educatorii, să socotim că am făcut
totul pentru ca o asemenea cate-
gorie de elevi să nu mai existe în
realitatea de azi a școlii ? Unii
dintre noi, din păcate, continuă să
t
A FI ELEV
In inima
Apusenilor
creadă în caracterul „fatal", ca să
spun așa, al existenței elevilor ne-
disciplinați, nerespectuoși, care nu
tresar la chemarea științei și al
căror unic ideal în viață sînt „bă-
ieții de la tonomat".
Astfel de profesori socotesc că
acești elevi „așa sînt" și n-ai ce
le face. Dar noi știm bine că ele-
vii nu „sînt așa“ ci „devin așa"
datorită influențelor negative care
se exercită asupra lor încetul cu în-
cetul. influente de care noi nu ne
îngrijim destul să-i îndepărtăm și
pentru înfruntarea cărora noi nu
i-am înarmat destul. Trebuie să
recunoaștem ,că inulți învățători și
profesori, au lăsat preocuparea
pentru ținuta ;și comportarea ele-
vilor în mare parte pe seama altor
factori de educa'ție. Sigur că nici,
un educator nu poate, fi învinuit
de lipsa dorinței de a avea în cla-
să, în școală, elșvi pe care să-ți fie
mai mare dragul să-i privești, dar
pot fi învinuiti mulți de. abando-
narea problemei de la primele
greutăți ivite în cale. Alți ,profe-
sori, care contribuie la .existența
elevilor neinteresați de învățătură
și nedisciplinați sînt așa-zișii pro-
fesori ..buni", cei care dau dovadă
de indulgență nejustificată, care
închid ochii la ..abateri'sau. trec
peste ele cu ușurință. Dar nicioda-
tă elevii, cînd devin oameni în
toată puterea cuv'intului, nu-i mai
numesc ..buni" pe aceștia. Indife-
rent dacă au devenit oamerji de
nădejde sau nu, ei tot judecă as-
pru. de fapt așa cum se cuvine, pe
astfel de „profesori buni".
. S-au creat, în zilele noastre, toa-
te condițiile pentru dispariția ți-
nutei și comportărilor npcorespun-
zătoare. Iar noi, în primul rînd,
sîntem cei chemați să ajutăm la dis-
pariția	lor.	Este	cazul să	ne
gîndim	cu	seriozitate la	răs-
punderea pe care	o avem	nu
numai	pentru ce	știe elevul,
dar și pentru modul cum se
comportă el în societate, în viață.
De altfel, între aceste două laturi
legătura este atît de strînsă și de
evidentă, îneît nu-i cazul să mai
încercăm a convinge pe cineva.
Desigur, preocupîndu-ne de în-
tărirea disciplinei nu vom cere e-
levilor să renunțe la spontaneita-
tea și veselia specifică tinereții,
dar îi vom ajuta să-și însușească
o disciplină a muncii, a seriozită-
ții, să dovedească respect față de
ei înșiși, față de semeni, de pă-
rinți. de profesori, de întreaga so-
cietate.
Prestigiul școlii este un element
absolut necesar în educarea
tinerilor în spiritul mîndriei
de a fi elev, de a se stră-
dui să-și însușească instruc-
ția și educația necesare oricărui
cetățean. Este de datoria noastră,
a cadrelor didactice, să cultivăm
cu pasiune, să ne îngrijim pfertna-
nent de sporirea acestui prestigiu.
El ține desigur, în primul rînd, de
noi, de munca noastră care, atunci
cînd e făcută așa. cum trebuie, dă
școlii o adevărată strălucire. -Dar
ține. într-o anumită măsură, și-de
atitudinea părinților. Se mai întîl-
nesc cîteodată' părinți care nesoco-
tesc rolul uniformei, al ținutei co-
recte, care îi lasă- pe copiii lor să
facă' nejuștificațe concesii unor
extravaganțe ale modei bulevar-
diere. O astfel de concepție îngre-
uiază rolul educativa! școlii și
strică, în primul rînd, copilului în-
suși. Uniforma este un element
important în disciplină; în exer-
cițiul autoeducară! in.. spiritul . o'r- (
dinei; în crearea sentimentului 'da (
respect - față de școală. 1
Pentru a-i face pe elevi'să. simtă
necesitatea unei- comportări'corec-
te, este nevoie , să'colaborăm mai
strîns,. pe această linie,, și cu pă-
rinții lor. Trebuie, să ne asigurăm
că și'în familie există aceeași exi-
gență, aceleași cerințe și recoman-
dări.
A fi elev bun în lumea noastră
înseamnă a străbate prima și cea
mai sigură treaptă pentru a ajun-
ge la calitatea de om adevărat.
Toată munca noastră, toate efor-
turile noastre, trebuie să-i ajute
pe tineri să urce, cu cît mai mare
fermitate, această treaptă.
MARGARETA AILINCĂI
.profesoară1 emerită
i
* în România învață în
prezent peste 136 000 de.
studenți, ceea ce înseamnă
70 de studenți la 10 000 de
locuitori.
•	Numărul noilor stu-
denți înscriși în facultăți
în anul universitar 1966z
1967 se ridică la peste
33 000, crescînd cu 8 000
față de anul trecut.
•	Numai în Capitală în-
vață în prezent 60 000 de
studenți, adică de peste
două ori mai mult decît to-
talul studenților existenți
in România dinainte de
război.
*

în inima Apuse-
nilor, cale de cî-
teva ceasuri spre
nord de Huedin se
află locul cunoscut
sub numele de
Fîntînele. Spune
istoria că pe aces-
te meleaguri moții
ridicați la luptă
pentru dreptate
socială și libertate
națională au re-
purtat o strălucită
victorie în vremea
revoluției de la
1848.
Au trecut de a-
tunci decenii după
decenii. Rosturi
noi stăpînesc acum
aceste străvechi
meleaguri româ-
nești. • Ca pe tot
îritinsul patriei
noastrg, și aici ti-
nerii cinstesc fap-
tele de eroism ale
strămoșilor. De
curînd, la iniția-
tiva organizației
regionale U.T.C.,
s-a organizat co-
memorarea bătă-
liei ce a avut loc
pe aceste melea-
guri. : Cu mic ' cu ■
mare, tiueri și. oa-
ț’i r- • m^ni îft floarea
viratei, ca și- bă- ■
-î -trinf ce-și' sprijină
.ramjfr^ul ..vieții - în la
toiag, cu toții au
vinit-să cinstească
evenimentul.
o Momentul solemn
al depunerii co-
roanelor, progra-
mul artistic pe
teme populare, în
care au fost cîn-
tate vitejia stră-
moșilor și bucuria
vieții noi, aspec-
tul sărbătoresc în
ansamblu vor ră-
mine momente de
neuitat pentru
pionieri și școlarii
care au participat
la festivitate.
Plenara Comitetului Central al
Uniunii Tineretului Comunist —
care a avut loc zilele trecute —
pornind de la activitatea organiza-
țiilor U.T.C. din școli și facultăți
în anul precedent a dezbătut sar-
cinile și obiectivele care stau in
fața acestor organizații, a adoptat
măsuri menite să ducă la îmbună-
tățirea continuă a muncii in rîn-
durile tineretului studios, pentru
a contribui, astfel, la mobilizarea
elevilor și studenților în vederea
îndeplinirii exemplare a principa-
lei lor îndatoriri — învățătura, de
a se forma ca cetățeni, de nădejde
ai patfiei.
Relevînd tabloul amplu al dez-
voltării învățămîntului din patria
noastră, plenara a subliniat că a-
nul de învățămînt 1966—1967 se
desfiășoară în condițiile în care,
pe baza hotărîrilor Congresului al
IX-lea al P.C.R. privind dezvolta-
rea școlii de toate gradele, au fost
adoptate măsuri importante pen-
tru ca școala noastră să-și îndepli-
nească tot mai bine rolul de sea-
mă ce-i revine în formarea tine-
rei generații și educarea omului
nou, în ridicarea nivelului profe-
sional, cultural și de conștiință al
întregului popor. înființarea licee-
lor de specialitate, reorganizarea
mișcării pionierești, îmbunătă-
țirile aduse examenelor de ad-
mitere și absolvire în învăță-
mîntul de cultură generală .și
superior, ^măsurile stabilite pen-
tru perfecționarea procesului ins-
tructiv-educativ, lărgirea consi-
derabilă a baze; materiale a
învățămîntului sînt mărturii ale
grijii și preocupării partidu-
lui nostru pentru creșterea și edu-
carea tinerei generații, pentru
formarea cadrelor necesare eco-
nomiei și culturii.
Așa cum s-a apreciat la Con-
gresul al VUI-lea al U.T.C., în ul-
timii ani organizațiile U.T.C. din
școli au desfășurat o activitate
mai bogată, a crescut rolul lor în
întreaga (Viață socială. Ele au de-
venit un sprijin important al șco-
lii în mobilizarea elevilor la în-
sușirea cunoștințelor predate, în
creșterea răspunderii acestora pen-
tru îndeplinirea principalei lor în-
datoriri — învățătura, pentru întă-
rirea disciplinei școlare.
Rezultatele bune obținute la
sfîrșitul anului școlar trecut, o-
glindite în procentul ridicat de
promovați, demonstrează că cea
mai mare parte a elevilor au ca
principală preocupare pregătirea
temeinică, că în școlile noastre
s-a încetățenit o atmosferă de
muncă perseverentă, un climat fa-
vorabil studiului.
în prezent — s-a spus în plena- '
ră — în tot mai multe școli orga-
nizațiile U.T.C. reușesc să desfă-
șoare activități multiple menite să
contribuie la dezvoltarea interesu-
lui elevilor pentru’ învățătură. Ți-
nînd-seama de problemele concre-
te ale fiecărui colectiv, organiza:
țiildi U.Ț;C. din licee, școli pro-
fesionale-și tehnice au inițiat adu-
nări; pe clase, grupe de clase sau
pe școli, simpozioane, ‘ concursuri .
profesionale, acțiuni, care, s-au: bu-
curat de-aprecierea elevilor-și au
avuti o puternică înrîurire asupra
atitudinii lor, fată de .muncă și în-
vățătură, disciplină, asupra com-
portării, lor- în șco: lă și în afară
școliii
Organizațiile U.T.C. au sprijinit
în ultimul an în mai mare măsură
conducerile școlilor în organizarea
și desfășurarea cercurilor științi-
fice, a cercurilor tehnice și cena-
clurilor literare, au contribuit ac-
tiv la mobilizarea a peste 60 000
elevi la concursurile de literatură,
matematică, fizică și chimie. Ele
au contribuit, prin activitățile în-
treprinse, la dezvoltarea pasiunii
pentru știință a elevilor, Ia forma-
rea încă din anii de școală a pri-
melor deprinderi de muncă, de
cercetare și creație.
în r activitatea organizațiilor
U.T.d din școli un 10c mult mai
mare a ocupat sprijinirea elevilor
pentru a se orienta în alegerea vii-
toarei profesii, avînd în vedere
atît înclinațiile lor personale cît și
nevoile economiei și culturii națio-
nale.
în anul școlar trecut, organiza-
țiile U.T.C. și-au îmbunătățit mun-
ca de educare politică și ideologi-
că a elevilor. Inițiind o seamă de
activități specifice, ele au izbutit
să răspundă într-o măsură mai
mare dorinței acestora de a cu-
noaște șt a-și însuși politica parti-
dului și statului nostru, istoria po-
porului și a partidului, de a înțe-
lege mai bine semnificația eveni-
mentelor interne și internaționa-
le. In acest scop au fost extinse
dezbaterile și simpozioanele, ex-
cursiile la locuri istorice, la noile
obiective ale construcției socialis-
te, vizitele la muzee etc. Cu mult
interes au fost întîmpinate ‘ de
elevi întîlnirile organizate în toa-
te regiunile țării cu activiști cu
muncă de răspundere în conduce-
rea organizațiilor regionale, raio-
nale și orășenești de partid. Cu a-
cest prilej tinerii au fost ajutați
să înțeleagă mai bine conținutul
bogat de idei al documentelor ce-
lui de-al IX-lea Congres al parti-
dului, obiectivele prevăzute în pla-
nul cincinal pentru dezvoltarea
economică, socială și culturală a
regiunii respective, a întregii țări.
S-a îmbogățit experiența orga-
nizațiilor U.T.C. în organizarea
activităților cultural-artistice și
sportive, a distracției elevilor.
Plenara a apreciat că organiza-
țiile U.T.C. din școli s-au întărit
din punct de vedere politic și or-
ganizatoric, a crescut influența și
prestigiul lor în rîndul elevilor.
Numai în anul școlar trecut au
fost primiți în U.T.C. 220 000 elevi.
Adunările generale dezbat proble-
me mai apropiate preocupărilor pe
care le au elevii, nevoilor muncii
educative în rîndul acestora.
Analizînd munca ce se desfășoa-
ră în școli, rezultatele obținute în
pregătirea elevilor, contribuția pe
care și-au adus-o organizațiile
U.T.C., alături de conducerile șco-
lilor, la educația elevilor, plenara
a evidențiat realizările importante
obținute în ultimii ani. Raportînd
însă aceste realizări Ia cerințele
și exigențele creseînde ale învăță-
mîntului s-a subliniat că în munca
U.T.C. în rîndul elevilor există nu-'
meroase posibilități de îmbunătă-
țire, de ridicare a calității ei.
Bilanțul anului școlar trecut
arată că în clasele IX—XI mai
sînt elevi care, neglijîndu-și sarci-
na de a învăța, nerespectind nor-
mele eticii școlare, obțin rezulta-
te nesatisfăcătoaro la învățătură.
Atît'.în referatul prezentat cît și
în dezbaterile plenarei s-a subli-
niat faptul că. principalul fenomen
negativ îl constituie ’nerespectarea
de către unii elevi, a disciplinei
școlare, nesocotirea prevederilor
regulamentului școlar. Se mai în-
tîlnesc elevi care nu’ frecventează
cu iregularitate cursurile, nu-și în-
sușesc temeinic cunoștințele pre-
date, manifestă o atitudine lipsi-
tă de respect față de cadrele ‘di-
dacțțce, se comportă necivilizat în
colectivclfe din care fac parte, în
familie și societate, au o ținută
vestimentară in dezacord cu cea
impusă de școală, sfidînd bunul
gust. De asemenea, o parte dintre
absolventii școlilor profesionale și
tehnice se integrează uneori cu
greutate în disciplina de produc-
ție, au o comportare necorespun-
zătoare eticii muncitorești, schim-
bă cu ușurință locurile de mun-
că, nu-și îndeplinesc timp înde-
lungat sarcinile de producție.
Așa cum a stabilit cel de-al
VUI-lea Congres al U.T.C., obiec-
tivul central al activității organi-
zațiilor U.T.C. din școli este acela
de a contribui prin forme și mij-
loace obștești la creșterea preocu-
pării elevilor în vederea obținerii
de rezultate tot mai bune la în-
vățătură, principala îndatorire fa-
ță de patrie a fiecărui elev.
Dezvoltarea construcției socia-
liste cere oameni cu o vastă cul-
tură, cu o temeinică pregătire de
specialitate, cu o matură pregăti-
re politică, care, prin atitudinea
lor față de problemele societății
noastre, fac zi de zi dovada înal-
tei lor conștiințe de oameni noi,
de constructori ai socialismului.
Plenara a precizat că, în vede-
rea realizării unui asemenea scop,
organizațiile U.T.C. vor trebui să
statornicească în colectivele de
elevi o atmosferă de seriozitate în
studiu, ajutindu-i pe toți elevii să
înțeleagă pe deplin necesitatea în-
sușirii tuturor cunoștințelor pre-
date în școală, a formării unui larg
orizont de cultură generală. Mult
mai stăruitor vor trebui să se ocu-
pe organizațiile U.T.C. de a culti-
va la elevi datoria însușirii temei-
nice a cunoștințelor la limba și li-
teratura română, a consolidării,
încă pe băncile școlii a pregătirii
la matematică, fizică și chimie.
Organizațiile U.T.C., alături de
cadrele didactice, să-i ajute pe
elevi să înțeleagă că în condițiile
actuale ale dezvoltării societății
noastre, în condițiile moderne ale
dezvoltării omenirii, aceste cunoș-
tințe sînt absolut necesare, indife-
rent de domeniul în care lucrezi.
Organizațiile U.T.C. au datoria
să facă cunoscute elevilor obliga-
țiile ce le revin în școală și în
afara ei, să asigure cunoașterea
prevederilor regulamentului șco-
lar, să vegheze la respectarea lor,
luind atitudine fermă împotriva
oricăror abateri de la disciplina
școlară, făcînd din fiecare încăl-
care a acesteia o problemă de edu-
cație pentru întregul colectiv de
uteciști și elevi, pentru toată școa-
la. Să fie o preocupare permanen-
tă stimularea opiniei colective, a
masei de elevi pentru a interveni
operativ și eficace ori de cîte ori
se vor ivi manifestări incompati-
bile cu profilul pe care școala
noastră, organizația U.T.C., îl im-
primă fiecărui elev. In acest sens
este necesar ca organizațiile U.T.C.
să sprijine conducerile școlilor,
profesorii în dezbaterea în cadrul
orelor de dirigenție a problemelor
privind pregătirea profesională și
comportarea elevilor, ajutînd ute-
ciștii să participe activ la discuții,
să evidențieze neajunsurile exis-
tente în colectivele respective, să
propună măsuri menite să ducă la
îmbunătățirea situației școlare.’ Or-
ganizațiile U.T.C. sînt chemate să
sprijine acțiunile ce se întreprind
în afara orelor de clasă, cum sînt
meditațiile, consultațiile, ajutora-
rea elevilor care au greutăți în
însușirea -unor materii, mobilizin-
du-i să frecventeze aceste forme
în sCopuI consolidării cunoștințe-
lor predate la ore.
Pentru a oferi elevilor posibili-
tatea de adîncire a cunoștințelor
acumulate, de afirmare a aptitu-
dinilor și înclinațiilor, organizații-
le U.T.C. să ajute școala în orga-
nizarea cercurilor științifice, cer-
curilor tehnice, cenaclurilor li-
terare, a concursurilor de li-
teratură, matematica, iizică și chi-
mie, a concursurilor pe meserii —
activități. ‘în’ cadrul cărora să fie
antrenați tot mai mulți elevi. Ple-
nara a recomandat să fie extinsă
experiența pozitivă I acumulată de
un^lr școli ca Hidromecanica —
Brașov. Liceul nr. 1 — Galați,
Centrul școlar construcții — Cluj,
Liceul „Frații Buzești — Cra-
iova care pe parcursul anului
școlar, organizează acțiuni de
popularizare a rezultatelor din cer-
curi, iar la sfîrșitul anului are loc
trecerea în revistă a activității în
cadrul ’ unei sesiuni de referate,
prin expoziții, premierea celor mai
buni elevi.
Organizațiile U.T.C. din liceele
de specialitate, din școlile profe-
sionale și tehnice trebuie să spri-
jine îndeaproape măsurile care
se iau pentru buna organizare și
(Continuare în pag. 4-a)

PREOCUPĂRI ȘI DIRECȚII
ÎN CERCETAREA
PEDAGOGICĂ
începutul anului școlar marchează
o înnoire a muncii nu numai în
, școli, dar și în instituțiile chemate
să sprijine școala. O discuție pur-
tată recent la institutul de științe
pedagogice și la care au participat
conf. univ. Vasile Bunescu. directo-
rul adjunct al Institutului, prof. dr.
Petre Bărbulescu și prof. Marin Vi-
șan, șefi de secție în cadrul Institu-
tului, ne-a furnizat în această pri-
vință o vedere de ansamblu și
cîteva amănunte interesante în le-
gătură cu preocupările actuale ale
cercetărilor în domeniul pedagogiei.
Red. : Dezvoltarea actuală și in perspec-
tivă a învățămîntului nostru în anii cinci-
nalului a pus, desigur, în fata Institutului
de științe pedagogice sarcini deosebite pe
linia cercetării științifice multilaterale a
fenomenelor din învătămînt, a determi-
nării căilor cele mai eficiente pentru des-
fășurarea muncii de instruire și educare
a tinerei generatii. Am dori să întreprin-
dem. cu sprijinul dv., un tur de orizont al
preocupărilor actuale ale cercetării peda-
gogice din tara noastră.
Conf. V. Bunescu : Unul din principalele
domenii de preocupare ale cercetătorilor
institutului se referă la munca de educare
a tineretului. Este vorba, mai precis, de
definitivarea sistemului educativ menit să
contribuie la formarea personalității tine-
rilor în contextul vieții contemporane.
Red : Puteți să vă referiți la unele re-
zultate obținute în acest domeniu ?
Dr. P. Bărbulescu : Concluziile prelimi-
nare ale unei prime etape de cercetare,
închinată activității educative în școala
generală, au fost publicate de curînd în
cadrul unui număr dublu al ,.Revistei de
pedagogie" (nr. 8—9/1966) sub titlul „Con-
tribuții la sistemul muncii educative în
școala generală". Nu de mult au fost ti-
părite și lucrările : „Activitatea U.T.C. în
școală" (Ed. politică); „Tineret, năzuințe,
idealuri" (Ed. științifică).
Activitatea cercetătorilor continuă în
prezent pentru elaborarea unui sistem uni-
tar al muncii educative în învățămîntul
mediu. Cercetările de perspectivă sint
orientate în direcția alcătuirii unei me-
todici unitare a muncii educative în școală,
dindu-se o atenție specială problemelor
educative în organizațiile de pionieri și
U.T.C. Cercetările noastre nu se referă nu-
mai la aspectele pe care le îmbracă acti-
vitatea educativă în cadrul instituționali-
zat, ci abordează și unele aspecte ale aces-
teia in cadrul acțiunilor neorganizate.
Conf. V. Bunescu : în domeniul didac-
ticii, cercetările se îndreaptă cu deosebire
spre noile metode de predare ce trebuie
folosite în condițiile existenței unei can-
tități mereu crescînde de informatii. O
primă direcție a acestor cercetări se re-
feră la integrarea cit mai timpurie a lo-
gicii didactice în logica științei respective.
A doua direcție se referă la formarea și
dezvoltarea capacităților intelectuale ale
elevilor în cadrul predării cunoștințelor.
Ne vom ocupa în mod deosebit de moder-
nizarea predării matematicii și fizicii și de
determinarea potentelor instruirii progra-
mate ca metodă de dezvoltare a capacită-
ților intelectuale, urmărind algoritmizarea
cit mai multor procese ale învățării, intro-
ducerea modelării în predare, precum și
determinarea ..ciberneticii acțiunilor min-
tale".
Prof. M. Vișan : în această ordine de
idei aș vrea să menționez unele rezultate
obținute de colectivul cercetătorilor din
secția de didactică a Institutului. Pînă
acum au fost publicate două culegeri de
studii de didactică experimentală, iar de
curînd au fost încheiate încă două volume.
De asemenea, începind cu acest an șco-
lar o parte dintre cercetările de didactică
se desfășoară pe baza unor manuale expe-
rimentale sau texte de manuale multipli-
cate intr-un tiraj corespunzător cu nu-
mărul elevilor din clasele experimentale.
Astfel au fost elaborate un manual experi-
mental de fizică pentru clasa a Vl-a. un
manual de geografie pentru clasa a V-a,
texte și lecții pentru predarea cunoștin-
țelor la botanică, matematică și chimie.
încă din anii precedenti au fost elabo-
rate textele unor manuale experimentale
cu conținut programat pe baza cărora s-au
desfășurat cercetările de instruire progra-
mată la clasele I, a IlI-a, a IV-a la obiec-
tul gramatică.
A mai fost elaborat de asemenea un ma-
nual experimental pentru predarea biolo-
giei în liceu.
Red. : în acest an, în sistemul nostru de
învătămînt au intervenit importante ele-
mente noi, care formulează cerințe noi
pe linia cercetării pedagogice. De ase-
menea pătrunderea amplă în școlile de
toate gradele a mijloacelor audio-vizuale
moderne impune studierea aprofundată a
metodicii utilizării acestora. Cum s-a pre-
gătit Institutul de științe pedagogice să
răspundă acestor noi solicitări ?
Prof. M. Vișan : încă din luna iunie a
acestui an s-a constituit un colectiv de
cercetători care se ocupă de problemele
organizării conținutului învățămîntului
în scopul prelungirii duratei școlarității
obligatorii. Un alt sector, înființat de cu-
rînd, se ocupă de utilizarea mijloacelor
audio-vizuale moderne. Aici se elaborează
metodica folosirii filmelor, diafilmelor,
magnetofonului etc., în cadrul școlii.
Red. : Ce alte probleme sînt înscrise în
planul tematic de perspectivă apropiată al
institutului ?
Conf. V. Bunescu : O a treia grupă mare
de cercetări de care ne vom ocupa se re-
feră la problema integrării tineretului în
viața socială și în mod deosebit la orien-
tarea profesională a elevilor. Institutul va
coordona activitatea celor două centre de
orientare profesională ce vor începe să
funcționeze în acest an școlar la București
și la Cluj, ca și experimentul ce se va or-
Ia să vedem: care înfiripă o poveste mai frumoasă după poze ?
ganiza In 6 unități școlara din aceste
orașe in legătură cu rolul psihologului in
procesul de învătămînt.
Cercetările desfășurate în sectorul învă-
țămîntului profesional și tehnic urmăresc
în această etapă două obiective : elabora-
rea unei didactici a învățămîntului profe-
sional și rezolvarea unor probleme de edu-
cație specifice acestei categorii de elevi. A
și fost predat la tipar un volum de studii
privind problemele actuale ale învățămîn-
tului profesional și tehnic.
Intr-o persepectivă nu prea îndepărtată,
Institutul își va propune elaborarea unei
pedagogii a învățămîntului profesional.
O pondere deosebit de importantă în
activitatea Institutului o au studiile pri-
vind istoria pedagogiei. în acest domeniu
se va continua elaborarea unor lucrări
monografice pregătitoare redactării tra-
tatului de istorie a pedagogiei și școlii ro-
mânești.
în continuare, interlocutorii noștri ne-au
informat asupra faptului că se dezvoltă
cercetările privind locul pedagogiei în
clasificarea contemporană a științelor, con-
turarea obiectului pedagogiei în ansam-
blul disciplinelor care se ocupă cu studiul
mediului social educativ, precum și cerce-
tările privind dezvoltarea altor ramuri ale
pedagogiei, ca pedagogia socială, pedago-
gia medicală, pedagogia cibernetică. In
ultimul timp s-au intensificat de aseme-
nea cercetările privind educația adulți-
lor, cercetările de psiho-pedagogie și de
sociologie a educației, acordîndu-se o a-
tenție deosebită problemelor metodologice
privind toate aceste noi direcții.
★
Corpul didactic, învățători și profesorii
care lucrează nemijlocit la catedră așteap-
tă concretizarea fără înîrziere a acestor
cercetări în lucrări tipărite care să fie puse
în tiraje corespunzătoare la îndemâna lor.
Aceasta totodată ar permite trecerea la
aplicarea pe scară lărgită a celor mai va-
loroase dintre rezultatele experimentelor
realizate în cursul cercetărilor Institutului
de științe pedagogice.
AL. C.
In laboratorul de fizică al Liceului „Nicolae Bălcescu“ din Oluj
ATITUDINI
Am intrat. împreună cu
învățătoarea, în clasă. Dorind
să-i prezinte cit mai favorabil
pe elevii ei, aceasta îmi spu-
ne :
— Am elevi silitori și cu-
minți. Ia sculați-vă în pi-
cioare voi, care știți că aveți
note mari! - *
Copiii șovăie, descumpăniți.
Cîțiva își trag de mină ve-
cinii, indemnindu-i să se ri-
dice.
— Hai. Gina — încurajea-
ză pe cineva învățătoarea.
Doar tu ești cea mai bună
elevă a mea...
Apoi spre mine, dar cu voce
tare, așa incit o aude întreaga
clasă :
— Și dac-ați ști ce condiții
are în familie ! Tatăl i-a pă-
răsit, iar mama e cu gândul
numai la distracțiile ei...
Copiii par a fi la curent cu
cele ce se întîmplă la Gina
acasă. O privesc insistent, că-
utînd pesemne să priceapă și
ei misterioasele legături din-
tre succesele școlare și con-
dițiile de acasă ale colegei
lor.
— Repetenții mă necăjesc
mult — continuă învățătoarea
să-mi facă confidențe cu voce
tare. Priviți-l numai pe cel
din ultima bancă. Ridică-te,
Nistor, să te vadă toată lu-
mea ! Eu le-am spus părinți-
lor că nu-i de școală și nici
școala de el. Nu poate să în-
vețe. O să rămină și anul a-
cesta...
In ochii lui Nistor se învăl-
mășesc apele tulburi ale re-
voltei neputincioase și teama
de vietate fără apărare.
★
Glasuri proaspete caută să
se țină unul de altul, în cfn-
tecul nou. Melodia se contu-
rează treptat. Vocea cite unui
copil se rupe de armonia co-
rului și se-nfiripă pe alături,
stingheră. Apoi, ca într-un
joc de-a prinselea, e ajunsă
de celelalte și luată cu ele.
Sint disonanțe, stîngăcii, șo-
văieli care supără urechea
profesoarei. Și pentru că mai
ales unul din glasuri rămine
tot timpul pe lingă melodie,
profesoara întrerupe lecția mi-
ntoasă :
— Tu să nu mai cînți nici-
odată .' Ne strici corul...
Așa se face că nimeni n-a
mai auzit-o cîntînd pe fetița
care la o oră de muzică n-a
izbutit să-și țină glasul cu-
minte, lingă al celorlalți co-
piii...
★
— încearcă să-ți aduci a-
minte. Știu că ai învățat. Nu-
mai că ești timid. Da, copii,
colegul vostru trebuie să lup-
te cu timiditatea. Eu îl cunosc
bine. Și acasă t la fel. Cînd
era mic — mi-au spus părin-
ții lui — făcea adevărate cri-
ze. Acum sint sigură că s-a
zăpăcit fiindcă am pus-o pe
Alina si corecteze ce greșește
el. Et, Radule, dovedește-ne
că de azi îți învingi timidita-
tea. Uite, toți așteptăm:
gata ? Hai o dată că-mi pierd
răbdarea !
★
înaintea orei de fizică. Iri-
na trebuie să aducă din labo-
rator materialul pentru lecție.
Și-l aranjează acum, după li-
stă. Profesoara discută cu la-
boranta — mai șoptit, mai cu
voce tare — ceva foarte in-
teresant, atît de interesant,
că prezența Irinei devine
stânjenitoare și atunci eleva,
care a urcat în fugă două e-
taje, este invitată brutal :
— Ieși șl așteaptă afară,
pînă te chemăm noi I
★
Dacă am avea doar bănu-
iala că din vina noastră s-a
îmbolnăvit un copil și suferă,
ne-am frămînta îndurerați.
De ce ne îngăduim atunci să
uităm că unele atitudini și
vorbe ale noastre lasă și ele
urme puternice în mintea și
în sufletul copilului. îi um-
bresc bucuriile. îl fac să su-
fere ?
ILEANA IUGA
Calitățile gîndirii matematice
De la început putem face ob-
servația că diferitele ramuri ale
matematicilor, chiar aparent în-
rudite, solicită însușiri mintale,
într-o anumită măsură, diferite.
Calculul aritmetic înseamnă, din
punct de vedere psihologic, altce-
va decît teoria numerelor, după
cum calculul algebric diferă, ca
dinamică psihologică, de teoria al-
gebrică. Nu mai vorbim de dife-
rențele substanțiale dintre geo-
metrie și algebră (in primul rînd
în forma lor elementară), între di-
versele geometrii etc. etc. Se
schimbă relațiile dintre conceptual
și intuitiv, se schimbă gradul și ge-
nul de sinteză, se schimbă rolul
și modul de acțiune a structurilor
automatizate.
Există însă, fără îndoială, și u-
nele aspecte generale, comune, cel
puțin la nivelul matematicilor ele-
mentare — nivel care ne intere-
sează, în special în articolul de
față. Aceste aspecte ale activității
mintale reprezintă tot atîtea for-
me de solicitare și, în consecință,
permit — cel puțin în primă in-
stanță — descrierea a ceea ce nu-
mim curent aptitudini matemati-
ce.
E vorba, în primul rînd, de ca-
pacitatea, adeseori menționată, de
a opera cu abstracții. Și numerele
și figurile geometrice reprezintă
abstracții, reflectări ale unor pro-
prietăți obiective. Activitatea ma-
tematică nu se reduce la o suită
de operații algoritmizate, adică la
calcule. Se știe prea bine că au
existat mari matematicieni care
au fost slabi calculatori. Este,
de asemenea, cunoscut cazul
unor debili mintali calculatori ex-
celenți. Evident, cunoașterea cal-
culului elementar este absolut ne-
cesară și în viața de toate zilele
și în cadrul activității matematice
propriu-zise. Dar, dacă dorim să
dezvoltăm gîndirea matematică a
copilului trebuie să-i dezvoltăm
capacitatea de a minui simboluri-
le și figurile ca abstracții repre-
zentind proprietăți comune unor
mulțimi de obiecte (sau entități
care sînt și ele abstracții). în fond,
este vorba despre o capacitate spe-
cifică de schematizare (în sensul
bun al cuvîntului), adică de sesi-
zare a jaloanelor care pot exprima
— in special intr-o formă cantita-
tivă — esențialul din structura fe-
nomenelor.
Aceasta nu înseamnă că sensul
obiectual al simbolului trebuie să
fie permanent explicitat, conștien-
tizat. Copilul care are în fața sa,
să zicem, ecuația 7x2 — 2x =
x! — 2, va restrînge automat ter-
menii și va aplica automat formu-
la. Dar dacă posibilitățile lui se
reduc la atît, atunci, firește, nu
poate fi vorba de gîndire matema-
tică și, în consecință, de activita-
te mintală productivă. Acestea sînt
cazurile în care copilul nu află pun-
țile necesare pentru a trece de la
problemă la ecuație, sau de la e-
cuație la sensul real al rezultate-
lor. Dar acesta este și cazul copi-
lului care într-o expresie, să zicem
de forma
X2 + X
x — 2
e dispus să „contopească" pe x2 cu
x la numărător, să „simplifice" pe
x2 cu x etc.
Repet : nu e vorba de a men-
ține mereu trează arhitectura ab-
stractizărilor succesive care duc la
simbol. Dar în structura activități,
mintale, această construcție tre-
buie să fi existat. Ea va funcționa
implicit, conferind și sens și dina-
mism jocului de simboluri care are
loc Ia suprafață.
Amintim, în această ordine de
idei, că la recentul Congres inter-
național de psihologie (Moscova,
august 1966), s-a demonstrat posi-
bilitatea de a se grăbi prin mij-
loace adecvate, în cadrul proce-
sului de învățămînt, dezvoltarea
capacității de abstractizare a copi-
lului.
Capacitatea de a opera cu sim-
boluri nu se reduce, deci, la fa-
cultatea de a mînui. după anumite
reguli, diferite semne. Simbolurile
permit reprezentarea condensată a
unor operații mai mult sau mai
puțin complexe, uneori a unui șir
indefinit de operații. Această po-
sibilitate este specifică gîndirii
matematice și îi conferă o mare
valoare de organizare și prelucrare
a informațiilor.
Este vorba, așadar, de modalități
sintetice, organizate ierarhic, da-
torită cărora devine posibilă înca-
drarea unor vaste operații în sche-
me suple, ușor de mînuit, perfect
subordonabile controlului logic.
Această condensare a informației
și experienței este o caracteristi-
că generală a gîndirii umane, ex-
primată, în primul rînd, în limbaj
și în unelte. Simbolismul matema-
tic nu reprezintă decît perfecțio-
narea extremă a acestui procedeu.
„A gîndi" în simboluri matemati-
ce înseamnă a gîndi numai la ni-
velul structurilor generale, dar
fără a pierde vreodată contactul
cu suita de semnificații implicate.
Realitatea este însă că, adese-
ori, în cursul unor operații, acest
lanț mintal se întrerupe în min-
tea elevului. Simbolul astfel „de-
vitalizat" nu-și mai poate îndepli-
ni funcțiunile în dinamica rațio-
namentului, care din această cauză
se pulverizează.
Intrucît în gîndirea matemati-
că, mai ales la un nivel superior,
avem întotdeauna de a face cu eta-
je de abstractii, posibilitatea de a
vehicula semnificații complexe cu
ajutorul semnelor reprezintă o ca-
litate esențială.
Această calitate presupune, evi-
dent, capacitatea de a unifica prin
generalizări succesive entități și o-
operații în aparență diverse, deci
capacitatea de a sesiza, dincolo de
varietatea aspectelor concrete,
structurile comune — structuri co-
mune în sensul apelului la moda-
lități mintale identice. Această ca-
pacitate este necesară de la noți-
unile elementare pînă la concep-
tele cele mai complexe ale alge-
brei și geometriei. Numărul este
rezultatul condensării într-un sim-
bol a unor clase de obiecte oricît
de diverse, dar avînd aceeași pu-
tere : cinci mere, cinci prune, cinci
cuvinte, cinci zile. Există aici, din-
colo de marea diversitate a enti-
tăților considerate, o proprietate
comună. Cînd spunem 8:2 = 4, e
clar, evident : dacă împart opt
bomboane la 2 copii, fiecare ca-
pătă cite 4 bomboane. Dar această
operație poate fi generalizată și
pentru numere fracționare. De e-
xemplu, 8 : ’A. Aici sensul este mai
puțin intuitiv, iar la prima vedere
faptul este contradictoriu: citul
este mai mare decît deîmpărțitul !
Posibilitatea acestor aparente
transgresiuni este însă caracteris-
tică matematicilor. Toată matema-
tica se construiește astfel : înglo-
bînd succesiv, prin sinteze din ce
în ce mai vaste, entități de origini
și aspecte diverse.
Apare în mintea elevului, în ase-
menea cazuri, o anumită rezistență,
inițial justificată. Cum e posibil —
dacă reluăm exemplul citat — ca
împărțind un număr la un altul să
obținem un rezultat mai mare ?
Indemînarea profesorului stă aci.
în primul rînd, în posibilitatea de
a-și da seama în ce constă rezis-
tența și apoi în a găsi mijloacele
pentru a o învinge, permițînd tre-
cerea la o treaptă superioară de
generalizare. In cazul discutat, co-
pilul atașează de ideea de împăr-
țire micșorarea. Trebuie făcută
deci disocierea. Intuiția ne poate
ajuta și în acest caz. Avem de-a
face aci cu ceea ce Bouligand nu-
mea o conira-intuiție. Dacă am de
împărțit 6 litri de lapte în bidoane
de cite 3 litri voi avea nevoie de
două bidoane. Dar dacă va trebui
să împart laptele în butelii de cîte
1/2 litru, voi avea nevoie pentru
6 litri de lapte de 12 butelii. Iată
deci că 6 se poate împărți la 1.2,
iar rezultatul obținut să fie mai
mare decît deîmpărțitul. Deci nu
micșorarea este caracteristica îm-
părțirii, ci alte proprietăți. In felul
acesta copilul învață treptat să de-
pășească intuiția primară, să ca-
pete încredere în aparatul logic, și
astfel să lucreze cu entități și să
efectueze operații avînd un sens
din ce în ce mai general.
Posibilitatea de a generaliza ra-
pid și corect prin intermediul
simbolurilor reprezintă așadar o
aptitudine caracteristică activității
matematice. Elevii buni la matema-
tici se caracterizează, între altele,
și prin faptul că tind să rezolve
problemele în forma lor generală
străduindu-se să scoată în evidență
procedeul de principiu.
Tot acest arsenal de mijloace
mintale este organizat și controlat,
în cadrul matematicilor, de legile
logicii. Gindirea matematică expri-
mă și această aspirație către cla-
ritate. precizie, rigoare a gîndirii
umane. Nevoia de certitudine, dar
și posibilitatea de a o dovedi, re-
prezintă calități esențiale ale ac-
tivității matematice. Acestea țin,
firește, de întreaga configurație in-
telectuală și — de fapt — de în-
treaga personalitate.
La congresul mai sus amintit,
unii autori au scos în evidență și
fenomenul reciproc, extrem de im-
portant : influența pozitivă exerci-
tată de învățarea matematicilor a-
supra activității mintale în an-
samblu.
Pe de altă parte, nu trebuie uitat
că un raționament matematic nu
se constituie dintr-odată. El este
rezultatul unor tatonări, al unor
încercări și experimente mintale,
care conduc prin corijări și refor-
mulări succesive la structura finită
a demonstrației riguroase. De â-
ceea, dezvoltarea gîndirii mate-
matice nu se reduce la însușirea
tehnicii demonstrației. Ea presupu-
ne totodată și dezvoltarea unor ca-
lități esențiale ale creativității : o
bună memorie, suplețe și îndrăz-
neală in minuirea procedeelor (ceea
ce psihologii numesc flexibilitate,
cercetată la noi de prof. Al. Roșea),
imaginația necesară recombinării
datelor în formații variate, spiritul
de observație care permite să se
descopere într-un ansamblu de ele-
mente „cheia" soluției sau o cale
nouă etc.
Și în sfîrșit. îndrăzneala — în-
drăzneala intelectuală bineînțeles —
nevoia de a doborî obstacole, bucu-
ria efortului răsplătit prin victoria
asupra necunoscutului — într-un
cuvînt, pasiunea cunoașterii.
E. FISCHBEIN
doctor în psihologie,
șeful sectorului de psihologie pe-
dagogică din Institutul de psiholo-
gie al Academiei
PAGINA 2.
LICEELE DE SPECIALITATE
Punttc de reper
in alcătuirea
programelor
Cum vedeți alcătuirea programelor
pentru viitorii ani de studiu ai liceelor
de specialitate ?
OPINII
Procesul de învățămînt
și orientarea profesională
In legătură cu această problemă primordială pentru
configurarea în perspectivă a întregii munci ce se va desfă-
șura în liceele de specialitate, gazeta noastră și-a propus
să solicite părerile cadrelor didactice, ale specialiștilor din
producție etc. In acest număr Publicăm părerile expuse, în
cadrul unei discuții desfășurate la Liceul industrial de con-
Btrucții din Bacău, cu cîțiva profesori de specialitate.
Vasile Fuioagă: începutul
primului an școlar în li-
ceele de specialitate a solici-
tat o activitate intensă la
nivelul tuturor organelor șco-
lare, începind cu forurile de
conducere ale acestor licee și
terminînd cu conducerile șco-
lilor. în cadrul ei, un loc de
cea mai mare însemnătate l-a
ocupat alcătuirea programelor
pentru anul I de studii. în
momentul de față, paralel cu
pri 1 pentru buna desfășu-
î. t a cursurilor teoretice și
a activităților practice din
acest an, preocupările se în-
dreaptă tot mai mult către con-
turarea programelor pentru
anii următori.
Desigur că nu enunț decît
un lucru binecunoscut spu-
nind că, pentru a ști cum
să realizezi pregătirea unor
specialiști, la ce nivel de cu-
noștințe să-i pregătești, care
este conținutul pregătirii prac-
tice pe care urmează să le-o
asiguri trebuie să cunoști, ca
bază de pornire precisă, sco-
pul pentru care îi pregătești,
funcția pe care o vor înde-
plini după absolvire, în pro-
ducție. în ceea ce ne privește,
știm că absolventii liceului
nostru vor deveni tehnicieni cu
Sarcini de producție în dome-
niul conducerii operative a u-
nor lucrări. Pornind de la ace-
ste considerente, credem, tre-
buie să se stabilească delimi-
tările în conținutul studiului
de specialitate între li-
ceele industriale în comparație
cu școala profesională pe de o
parte și școlile tehnice de per-
sonal tehnic pe de altă parte.
Trof. ing. Sanda Sofronescu :
Desigur, ca pregătire anterioa-
ț* elevii liceului industrial se
ai opie foarte mult de elevii
șc iilor profesionale. Pornind
în* â de la acest nivel apropiat,
conținutul procesului instruc-
tiv-educativ în liceul industrial
se situează pe o treaptă calita-
tiv mal ridicată. în primul rind.
elevii acestei școli trebuie să
dobîndească cunoștințe comple-
te de cultură generală, la nive-
lul școlii medii. în al doilea
rînd. cunoștințele de cultură
tehnică și de specialitate tre-
buie să-i situeze la un nivel
care să le permită, după
absolvire, să efectueze sar-
cini de conducere a pro-
ceselor de producție. De
pildă, cred că programa de
electrotehnică, disciplină de
primă însemnătate pentru spe-
cialitatea de instalații electrice
de lumină și forță, trebuie să
asigure aprofundarea atît a
(cunoștințelor privind desfășu-
rarea proceselor tehnologice de
lucru cît și a celor legate de
descifrarea și traducerea în
viată a unui proiect de insta-
lații. Mă refer la alegerea mo-
dului optim de desfășurare a
lucrărilor, la problemele de or-
ganizare a activității, la calcu-
lele tehnice și economice cu
privire la materialele utilizate,
în legătură cu temele cuprinse
în programa de electrotehnică
socotesc că, în raport cu pro-
grama similară aplicată în
școala profesională, trebuie să
acordăm o atenție specială a-
profundării primei părți, în le-
gătură cu principiile și legile
de bază, ale electrotehnicii, ca
și temelor în care sînt prezen-
tate principiile de construcție,
funcționare și întreținere ale
mașinilor electrice cu curent
continuu și alternativ, precum
și problemelor automatizării și
instalațiilor de automatizare
etc.
Vreau să mă refer și la o pro.
blemă care afectează într-o
măsură și planul de învăță-
mînt. Se impune, ca o necesitate
de prim ordin, includerea, încă
din anul I, a unor ore de pro-
tecția muncii (preferabil în-
tr-un curs unitar). Alțfel elevii,
intrînd în atelierele-școală vor
primi doar cîteva noțiuni nesis-
tematice de protecția muncii
din partea maiștrilor instruc-
tori. Or, cunoștințele temei-
nice de protecția muncii sînt
necesare atît pentru asigura-
rea unor condiții optime de lu-
cru în timpul orelor de lucrări
practice, cît și pentru că a-
tuncî cînd vor intra în pro-
ducție, elevii vor trebui să
efectueze ei înșiși instructaje
de protecția muncii.
Prof. ing. Dumitru Dîrlea:
Deosebit de importantă este,
după părerea mea, stabilirea
unor cerințe specifice de lucrări
în cadrul programei de lăcătu-
șărie generală pentru anul I.
Socotesc că la liceul industrial
accentul, în cadrul instruirii
practice, să cadă asupra cu-
noașterii tehnologiei de lucru
și a operațiilor aferente. Altfel,
dacă vom căuta ca în același
timp elevii să-și însușească pe
deplin și tehnica efectuării pro-
priu-zise a lucrărilor, riscăm să
nu atingem nici unul dintre
cele două obiective.
în ceea ce privește tehnolo-
gia materialelor, elevii liceului
nostru studiază în anul I pro-
bleme de metalurgie. Pro-
grama este alcătuită judicios,
cu grija de a le asigura o pre-
gătire multilaterală și ținînd
in același timp seama de spe-
cificul instalațiilor electrice de
lumină și forță. Este bine, de
pildă, că s-a prevăzut ca stu-
diul să înceapă cu capitolul
despre diagrama fier-carbon și
că li se prezintă elevilor unele
probleme tehnice însemnate
cum sînt de pildă problemele
tratamentelor termice — chiar
dacă, la prima vedere, acestea
nu se referă strict la speciali-
tatea de electrician. Pentru
viitor, cînd elevii vor trece la
studiul aprofundat al materia-
lelor folosite în instalațiile din
domeniul construcțiilor, consi-
der necesar ca, paralel cu pre-
zentarea celor mai noi mate-
riale introduse recent pe scară
largă și a condițiilor optime de
utilizare a acestora, progra-
mele să prevadă și studiul
unor probleme concrete ale
muncii pe șantiere, astfel
încit ei să poată alege, în
funcție de anumite situații
date, soluțiile și elementele
constructive cele mai adec-
vate din punct de vedere teh-
nologic și economic.
Julieta Avram, profesoară
de chimie : Programa de
chimie a anului I al liceului
industrial nu este, în ansam-
blu, diferită de aceea a liceu-
lui teoretic de cultură gene-
rală. Probabil că la fel vor
sta lucrurile și cu programele
pentru anii următori. Este de
datoria noastră deci, a profe-
sorilor de specialitate, ca
printr-un contact permanent
cu profesorii de cunoștințe
tehnice și studiind problemele
practicii de specialitate să
apropiem cît mai mult cunoș-
tințele predate — fără a devia
de la programă — de necesită-
țile pregătirii de specialitate
a elevilor liceului industrial.
In mod special acest lucru va
trebui să se realizeze în ca-
drul lucrărilor de laborator și
al rezolvării problemelor,
pentru care va fi necesar să
alcătuim unele exerciții cu
date specifice. Consider însă
important ca și în alcătuirea
programelor să se țină seama
mai mult de problemele spe-
cifice ale studiului în liceele
de specialitate.
Există prejudecata că orientarea
școlară și profesională este o sar-
cină exclusivă a specialiștilor (psi-
hologi și medici calificați în acest
domeniu) și, în orice caz, a dirigin-
ților. Este adevărat că personalul
cu calificare specială asigură un
caracter științific orientării profe-
sionale și că dirigintele deține în
această acțiune unul din rolurile
cele mai importante. A reduce însă
munca de orientare profesională a
elevilor la activitatea personalului
calificat și a diriginților este, desi-
gur, o eroare. Vizind formarea in-
tereselor școlare și profesionale în
vederea alegerii profesiunii, orien-
tarea școlară și profesională con-
stituie in primul rînd o problemă
educativă. Iar educația, după cum
se știe, se realizează nu numai în
cadrul unor activități specifice, de
către dirigințl, ci în întregul pro-
ces de învățămînt și de către toți
profesorii.
Cele două condiții de bază ale
orientării profesionale —cunoaște-
rea și dezvoltarea intereselor și
aptitudinilor elevilor și informarea
lor în legătură cu școlile și profe-
siunile spre care se pot îndrepta la
absolvire — se pot realiza în pre-
darea fiecărui obiect de învăță-
mînt. Dar cum? în ce mod pot fi
îndeplinite aceste sarcini? în pre-
zent nu există îndrumări metodice
pentru realizarea orientării profe-
sionale la lecții, profesorii n-au la
îndemînă monografii profesionale
și suficiente materiale de infor-
mare asupra școlilor și profesiuni-
lor ; lipsește deocamdată o meto-
dică completă și accesibilă a cu-
noașterii elevilor. Posibilitățile
sînt, totuși, mai mari decît se pare
la prima vedere.
Cunoașterea elevilor se realizea-
ză destul de eficace prin meto-
dele curente: observația în timpul
orelor de curs (gradul de înțelegere
a cunoștințelor predate și partici-
parea la lecție) ; urmărirea evolu-
ției rezultatelor la învățătură (no-
te curente, lucrări de control, teze
trimestriale) și ale activității în
cercuri ; convorbirile cu părinții
despre preocupările extrașcolare
ale elevilor în legătură cu obiectul
respectiv, cu dificultățile întîmpi-
nate de ei și ajutorul de care au
nevoie etc. Pentru a completa ta-
bloul posibilităților elevilor la un
anumit obiect de învățămînt, se
mai pot folosi și alte metode : apli-
carea unor probe de control spe-
ciale, care să pună în evidență nu
numai cunoștințele acumulate, ci și
aptitudinile, capacitatea de dezvol-
tare în domeniul respectiv, ca și
folosirea „metodei aprecierii obiec-
tive" (Gh. Zapan), cu un dublu
scop : verificarea propriei apre-
cieri asupra posibilităților elevilor
cu ajutorul aprecierilor făcute de
aceștia și stimularea autocunoaște-
rii obiective a elevilor prin con-
fruntarea opiniilor pe care le au
despre ei înșiși cu acelea ale co-
legilor.
Dacă cunoașterea elevilor de că-
tre fiecare profesor, la obiectul lui,
nu prezintă dificultăți metodice
deosebite, informarea elevilor asu-
pra profesiunilor este încă destul
de dificilă. Cercetările pedagogice
n-au stabilit pină acum ce, cît,
cînd și cum trebuie să 11 se vor-
bească elevilor despre profesiunile
legate de specificul obiectului pre-
dat.
în general, informațiile profesio-
nale se dau mai ales în cadrul
explicațiilor (la predarea unor cu-
noștințe), al lucrărilor practice, la
discutarea filmelor proiectate la
lecții sau cu ocazia vizitelor în
producție.
Explicînd lecția, profesorul poate
face referiri la una sau mai multe
profesiuni înrudite în care se folo-
sesc cunoștințele predate. De
exemplu, la lecțiile de fizică în
clasa a IX-a, explicîndu-se legea
lui Bernoulli, li se pot aminti ele-
vilor profesiunile de hidrotehni-
cian și termotehnician ; lecția des-
pre înmulțirea plantelor, predată
la botanică în clasele a V-a și a
IX-a, dă prilejul să se vorbească
despre profesiunile de horticultor,
pomicultor, viticultor ; la tema de
geografie fizică „Minerale și roci",
studiată în clasele a Vil-a și a
IX-a, profesorul le poate prezenta
elevilor profesiunea de geolog ; la
chimie, tema „Mase plastice", pre-
dată în clasele a VIII-a și a Xl-a,
este legată de profesiunile de ope-
rator chimist, de tehnician sau in-
giner chimist.
Aducînd în discuție astfel de
profesiuni, profesorul poate să dea
indicații sumare în legătură cu
specificul muncii din cadrul lor,
să se refere la unele cerințe psi-
hologice pe care le implică, la in-
dicațiile și contraindicațiile medi-
cale legate de ele și la instituțiile
de învățămînt care asigură pregă-
tirea profesională în domeniul
respectiv. Este vorba, desigur, de
simple paranteze în cadrul lecțiilor
și nu de prezentări ample și siste-
matice ale profesiunilor respective.
Informațiile în legătură cu profesi-
unile nu trebuie să încarce exagerat
lecția, să-i rupă unitatea, să con-
stituie, în cadrul ei, un corp străin,
ci trebuie date de așa manieră
îneît să se integreze organic în
lecție.
Foarte binevenite sînt infor-
mațiile care se dau la proiectarea
filmelor didactice sau documentare
folosite la lecție. în acest caz se
pot valorifica pentru orientarea
profesională anumite elemente din
film. De pildă, la lecțiile de chi-
mie din clasele a VIII-a și
a X-a, proiectînd filmul „Dru-
mul oțelului", profesorul poate
atrage atenția elevilor asupra con-
ținutului activității pe care o des-
fășoară muncitorii oțelari și furna-
liști, ca și tehnicienii și inginerii
specialiști în furnale și oțelării.
Elevii cunosc în mod direct unele
profesiuni cu prilejul vizitelor în
întreprinderi industriale sau uni-
tăți agricole. Vizitele și excursiile
în producție au loc, de obicei. în
legătură cu predarea diferitelor
obiecte de învățămînt (fizică, chi-
mie. științe naturale, geografie etc).
îmbogățind tematica lor, putem sta-
bili însă și anumite obiective lega-
te de orientarea profesională.
Acest procedeu ar trebui să ca-
pete, de altfel, valoare de princi-
piu : ori de cîte ori este posibil,
sarcinile orientării profesionale
trebuie rezolvate împreună cu alte
sarcini școlare, evitîndu-se acțiu-
nile paralele, care diminuează inte-
resul elevilor și duc la risipă de
timp. De pildă, vizionarea unui
film didactic sau organizarea unei
vizite în producție pot fi folosite
pentru orientarea profesională tot
atît de eficace ca și pentru acumu-
larea unor noi cunoștințe, pentru
consolidarea cunoștințelor sau pen-
tru a realiza o anumită influență
morală. Aceasta, desigur, nu ex-
clude cituși de puțin organizarea
unor activități speciale pentru sco-
purile orientării profesionale. Dar
dacă toate aceste activități se des-
fășoară sistematic, după un plan
bine elaborat încă de la începutul
anului școlar, se poate doza judi-
cios volumul activităților, evitîn-
du-se supraîncărcarea elevilor.
Este de la sine înțeles că, pentru
a asigura eficiența acțiunilor de o-
rientare profesională organizate la
lecții, profesorul trebuie să se pre-
gătească din timp, cu minuțiozi-
tate. încă de la începutul an ulii
școlar el trebuie să-și pună cîteva
întrebări și să le găsească răspun-
suri printr-o documentare atentă.
De pildă : Ce profesiuni legate di-
rect de obiectul predat pot fi pre-
zentate la lecții? La ce teme și lec-
ții din programa fiecărei clase se
pot face asemenea prezentări su-
mare ? în ce mod se pot trans-
mite informațiile profesionale și
cum pot fi integrate cît mai
organic în contextul lecțiilor ?
Cum pot fi îndrumați elevii care
manifestă interese și aptitudini
speciale pentru obiectul predat
spre profesiunile cele mai indicate
și ce ajutor li se poate acorda pen-
tru dezvoltarea intereselor și apti-
tudinilor pe care Ie manifestă ?
în absența unor monografii pro-
fesionale, informațiile despre școM
și profesiuni pot fi găsite în îndru-
mătoarele pentru admiterea în în»
vățămîntul profesional, tehnic șl
superior, în nomenclatoarele de
meserii, în prospectele și anunțu-
rile difuzate de instituțiile de în»
vățămînt și întreprinderi prin dis-
cuții cu specialiștii și vizitarea locu»
rilor de muncă etc.
Fără îndoială însă că experiența
concretă din școală și eforturile
unite ale profesorilor și cercetăto-
rilor trebuie să ducă la elaborarea
cît mai grabnică a unor îndrumări
metodice ample pentru toate acti-
vitățile de orientare profesională.
MIHAI GHIVIRIGĂ
Note și medii
Se consideră, îndeob-
ște, că procedeul de a
acorda, la încheierea
mediilor trimestriale,
acolo unde sînt deja 50 de
procente, încă 50, rotun-
jindu-se astfel media în
favoarea elevului, este un
stimulent pentru acesta.
După părerea mea, acest
procedeu este însă numai
un stimulent la medio-
critate. un mijloc de a-i
convinge pe elevi că no-
tele sub limită nu sînt
chiar atît de periculoase.
Ca urmare a aplicării
lui, unii elevi promovea-
ză în cursul anului, la
mai multe obiecte sau
chiar la majoritatea lor,
cu medii de 4,50 — și
aceasta nu numai într-un
singur trimestru, dar une-
ori în două sau chiar
trei.
Consider că acest mod
de încheiere a mediilor
trimestriale nu este nici
echitabil. Datorită lui,
elevi care au obținut în
două trimestre în total
un număr egal de note
egale ca valoare pot avea
o situație deosebită la
sfîrșitul anului școlar.
Să presupunem, de e-
xemplu, doi elevi care
au în trimestrul al III-lea
media 5. Dacă unul din
ei are în primul trimes-
tru trei note de 4 la oral
și nota 5 la teză și apoi,
în al doilea trimestru,
trei note de 5 la oral și
Studierea, în lumina cerințelor de perspectivă, a proble-
melor de conținut și de organizare a pregătirii în liceele de
specialitate preocupă îndeaproape, în această perioadă, pe
cei care predau disciplinele de cultură generală și de spe-
cialitate în aceste școli. Propunerile lor pot constitui un
aport valoros la alcătuirea programelor școlare, astfel îneît
acestea să contribuie cît mai deplin la buna pregătire a viito-
rilor specialiști cu calificare medie.



ginerii radiofoniștî desfășoară o activitate care Ja îmbogățește mult
orizontul de cunoștințe
Foto j Prof. V. BOGDANEȚ (
nota 4 la teză, promo-
vează la sfîrșitul anului.
Celălalt, dacă are în pri-
mul trimestru trei note
de 4 la oral și nota 4 la
teză și în al doilea, trei
note de 5 la oral și nota
5 la teză, va fi clasificat
corigent la sfîrșitul anu-
lui școlar. Se poate afir-
ma, în acest caz, că pri-
mul elev a fost mai con-
secvent la învățătură, că
a meritat mai mult decît
al doilea să promoveze ?
O altă situație ce se
poate ivi — și se ivește
mai ales la obiectele
unde nu se dă teză —
demonstrează de aseme-
nea că acest fel de a în-
cheia mediile nu este
stimulativ. După ce a
obținut o notă de 6, ele-
vul poate să ia destul de
liniștit trei note de 4,
căci l-ar putea amenința
numai o nouă verificare,
intervenită însă rareori,
pentru că el are grija să
lipsească de la ultimele
lecții la obiectul unde
are deja media 4,50. Și
chiar dacă nu lipsește,
foarte adesea profesorul
nu are timp să-1 mai
asculte.
Consider exagerat ca
nota 6, mediocră cum se
știe, să poată acoperi
trei note de 4, după cum
mi se pare nelogic, ca
un elev să fie considerat
promovat dacă, după o
notă de 7, a luat două
note de 4 și o notă de
trei la oral, sau două
note de 4 la oral și nota
4 la teză.
De asemenea propun
ca la încheierea mediilor
trimestriale elevul să fie
promovat numai dacă a
obținut cel puțin media
5, fără nici un ados de
procente. în situația în
care elevul are media
mai mare de 5, avînd și
50 de procente, poate ră-
mîne la aprecierea profe-
sorului dacă merită sau
nu încă 50 de procente,
iar dacă are mai mult
de 50 de procente peste
media de promovare,
profesorul să fie obligat
să-i acorde restul de
procente pînă la nota
imediat superioară.
în această situație,
mulți elevi care privesc
cu seninătate notele sub
limită vor fi obligați să
învețe mai mult, o notă
slabă va atîrna mai greu
în balanță.
N. CERCHEZ
Liceul din Petroșenl
De ce întîrzie
inițiativele?
în ultimii ani s-au In-
trodus în școală nume-
roase forme de activitate
care contribuie la moder-
nizarea învățămîntulul,
la integrarea lui în rit-
mul actual de dezvoltare
a științei și tehnicii. Fo-
losim astfel la lecții sau
în afara lor diafilmul,
filmul» discuit magneto*--
fonul.
Primim un anumit a*
jutor, în această privine
ță, și din partea televie
ziunii. Pe lîngă emisiue
nile destinate direct șco-
larilor, sînt apreciata
mult de ei o serie de
alte emisiuni cu caracter,
instructiv sau educativ t
ciclurile „Teleenciclope»
Jia“, „Teleglob", „Memoria
caselor", „Documente de
piatră", „Trei tablouri pe
săptămînă" ș.a.
Cred că ar fi bine dacM
s-ar iniția și o emisiune,
să-i zicem „Televiziunea
în școală", a cărei re-
dacție, formată din cadrd
de specialitate și lucrînd
în strînsă legătură cu
direcțiile de specialitate!
din Ministerul învăță*
mîntului, să întocmească
programe corespunză-
toare programelor da
învățămînt.
Televiziunea ar puteai
ajuta școlii și pe altă
cale, folosind în scopuri
didactice filmele indicat®
în acest sens de cara
dispune.
Propuneri de acest fel
s-au mai făcut, de altfel,
iar experiența existentă
în unele țări arată că
ele sînt aplicabile. Nu în-
țeleg, de aceea, de ce în*
tîrzie atît de mult ini*
țiativele pe care le aș*
teptăm de atîta vreme.
Prof. H RADNAI
Timișoara
Exercițiile gramaticale în manualele școlii generale
Noțiunile gramaticale, avînd un mare
grad de abstractizare, se învață în etape
succesive, într-o predare concentrică. Se
pornește de la efectuarea unor observații
asupra limbii către deducerea și însușirea
unor cunoștințe teoretice sub formă de de-
finiții și reguli, apoi la formarea priceperii
de a aplica cunoștințele teoretice la exer-
cițiile date pentru a ajunge la formarea
deprinderilor de exprimare și la integra-
rea lor în vorbirea personală.
Exercițiile ocupă deci, pe bună dreptate,
o bună parte din volumul manualelor de
limba română ale școlii de cultură gene-
rală (clasele I-VIII). Dar, pentru ca apor-
tul lor în înțelegerea și însușirea cunoș-
tințelor teoretice despre limbă să fie cît
mai substanțial, ele trebuie să fie alese
ținîndu-se seama de factorii psihologici
ai însușirii, să cunoască o ordine (de la
o noțiune la alta, de la, începutul spre
sfîrșitul anului școlar sau de la o clasă
la alta), în raport cu gradul de partici-
pare conștientă, activă și creatoare a ele-
vilor la activitatea cerută. Cu alte cu-
vinte, exercițiile trebuie să fie organizate
într-un sistem care să gradeze efortul ce-
rut în rezolvarea lor : de la simplu, adică
de la exerciții de recunoaștere a faptelor
de limbă, la complex, adică la exerciții
cu caracter creator (pină se ajunge la posi-
bilitatea de întrebuințare practică, spon-
tană a cunoștințelor teoretice în situații
cît mai variate. Examinînd din acest punct
de vedere exercițiile gramaticale din ma-
nualele de limba română ale școlii gene-
rale se poate ușor constata că deseori
aceste cerințe nu sînt respectate. De pildă,
în manualul de clasa a III-a, la predarea
substantivelor comune (pag. 228) toate
exercițiile (în număr de patru) sînt nu-
mai de simplă recunoaștere a noțiunii, iar
la adjectiv (pag. 237) întîi se dă un exer-
cițiu cu caracter creator (exercițiul nr. 1)
și pe urmă se dau exerciții de recunoaș-
tere simplă. O situație asemănătoare se
înregistrează și la predarea substantive-
lor proprii in clasa a IV-a, unde primul
exercițiu după definiție (exercițiul 23,
pag. 202) solicită o activitate creatoare:
„Alcătuiți propoziții care să cuprindă sub-
stantive proprii, numiri geografice", iar
exercițiul 24 recomandă o simplă recu-
noaștere a noțiunii învățate. Cazuri si-
milare întîlnim și în celelalte manuale.
Intrucît lista exercițiilor necorespunză-
toare (din punctul de vedere amintit) ar fi
prea mare, indicăm cîte un exemplu din
fiecare manual : clasa a V-a, exercițiile
date la pronumele posesiv (pag. 171) ; clasa
a Vl-a exercițiile de la pag. 249 referi-
toare Ia adverb ; clasa a Vil-a, exercițiile
pentru consolidarea prepoziției (pag. 285) ;
clasa a VIII-a, exercițiile date la substan-
tiv (pag.196).
Inversarea etapelor însușirii prin exer-
cițiile date în manuale dăunează procesu-
lui de însușire a cunoștințelor. încer-
cările efectuate de elevi pentru a rezolva
dintr-o dată, în cursul muncii indepen-
dente, exerciții creatoare duc adesea la
nereușită și îi fac să-și piardă încre-
derea în puterile proprii. Gradarea efortu-
lui în rezolvarea exercițiilor determină po-
sibilitatea rezolvării lor cu succes de către
marea majoritate a elevilor, iar conștiința
succesului este, după cum se știe, un stimu-
lent de bază în formarea deprinderilor.
Intrucît cele mai multe exerciții gra-
maticale se desfășoară sub forma unor
analize de text, este necesar ca autorii de
manuale să acorde o deosebită atenție
selecționării textelor pentru a corespunde
tuturor cerințelor. Mai întîlnim însă în ma-
nuale numeroase texte necorespunzătoare
din punct de vedere metodic. De pildă, după
definiția substantivelor comune (manualul
de clasa a III-a, pag. 228) sînt date exerciții
care cer să se recunoască substantivele co-
mune (deci se intenționează formarea unor
legături temporare de diferențiere a sub-
stantivelor comune de cele proprii), dar
primele trei dintre textele respective con-
țin numai substantive comune. De ase-
menea, exercițiul 122 (din manualul pentru
clasa a IV-a pag. 247) recomandă să se
aleagă complementele care răspund la în-
trebarea „cum ?“, însă în textul propus
nu există nici un complement care să
răspundă la o altă întrebare. In manua-
lul de clasa a V-a, la textul dat la pag. 168
(exercițiul nr. 1) se cere să se sublinieze
cu o linie formele accentuate ale pronume-
lui personal și cu două linii formele ne-
accentuate, dar pasajul respectiv conține
puține pronume în general și nu are nici
un pronume personal în forma accentuată.
Pentru fixarea cunoștințelor despre pro-
numele posesive, este dat în manualul de
clasa a V-a un exercițiu la pag.171 cu
indicația : „Scoateți pronumele posesive
din textul de mai jos și arătați numărul
posesorilor și al ființelor sau lucrurilor
posedate" însă în text nu există decît un
singur pronume posesiv (a mea) care se
repetă de patru ori în aceeași formă.
Exercițiul nr. 3 de la pag. 199, a manua-
lului de clasa a VH-a indică: „Sublimați
cu o linie adjectivele cu o terminație și cu
două pe cele cu două terminații din textul
următor", dar în text nu există deoît un
adjectiv cu o terminație.
Numeroase alte asemenea exemple pot
fi, din păcate, întîlnite în toate manualele
analizate.
Se impune de aceea, ca o cerință esen-
țială pentru alcătuirea unor manuale de
calitate, alegerea de către autorii lor nu-
mai a textelor care corespund cerințelor
de a adinei și consolida cunoștințele în-
sușite teoretic. Pentru a se obține legături
temporare de diferențiere, manualele tre-
buie să cuprindă mai multe exerciții și
texte care oferă prilejul de a se observa
atît asemănările cît și deosebirile dintre
fenomenele gramaticale. Este de asemenea,
deosebit de important ca textele alese
pentru analize gramaticale să nu necesite
din partea elevilor un efort pentru înțe-
legerea conținutului de idei sau a sensu-
rilor unor cuvinte. De aceea, se recomandă
ca ele să fie selecționate din fragmentele de
lectură care au fost studiate și prezintji
totodată valoarea educativă. Susținerp
aceasta intrucît în cazul alegerii unui text
necunoscut elevilor, există concomitent
mai mulți excitanți în scoarța cerebrală,
deci implicit intensitatea fiecărei excitații
va fi mică iar timpul necesar pentru for-
marea legăturii temporare pe care o de-
termină va crește într-o proporție apre-
ciabilă.
Se impune totodată ca la acțiunea de
stabilire a exercițiilor și textelor grama-
ticale din manuale să se aibă în vedere
dacă noțiunea care se însușește prin exer-
cițiu este nouă pentru elevi sau o relua-
re, dacă activitatea solicitată corespunde
cerințelor de a dezvolta deprinderile de
muncă independentă ale elevilor, precum și
a spiritului de observație și a capacității
lor.
Asist, unlv. AL. POPESCU-MXHAEȘTI
PAGINA 3
1
Activitatea organizațiilor sindicale
O puternică
opinie de masă
De multe ori,- cînd întocmim un
plan de muncă sau cînd inițiem
anumite acțiuni în cadrul grupei
sindicale, noi, membrii biroului,
discutăm îndelung asupra oportu-
nității măsurilor pe care urmează
să le luăm și, îndeosebi, asupra
eficacității lor. Ne întrebăm:
Cum putem contribui la ridicarea
pregătirii profesionale a cadrelor
didactice, la perfecționarea măies-
triei lor pedagogice? Ce putem face
pentru a ajuta mai eficient pe oa-
menii școlii să îndeplinească im-
portantele sarcini legate de educa-
rea tinerei generații ? Răspunsurile
la aceste întrebări le găsim cu spri-
jinul organizației de partid din
școală, colaborînd cu direcția șco-
lii și consultînd larg opinia ca-
drelor didactice. Ele izvorăsc din
mărețele sarcini trasate de cel de
al IX-lea Congres al partidului și
de Congresul sindicatelor din Re-
publica Socialistă România, pre-
cum și din recentele hotărîri ale
Conferinței Uniunii sindicatelor
din învățămînt și cultură. In acest
fel putem organiza acțiuni strîns
legate de preocupările învățători-
lor și profesorilor, acțiuni care îi
interesează și îi mobilizează efec-
tiv la îmbunătățirea procesului in-
structiv-educativ. Am găsit, de
pildă, forme interesante de spriji-
nire a muncii metodice desfășurate
în școală, de popularizare a expe-
riențelor valoroase, de informare
asupra problemelor pedagogice ac-
tuale etc.
în rîndurile de față aș vrea să
mă opresc însă asupra unui lucru
de care noi am socotit necesar să
ne ocupăm în mai largă măsură
— și anume, de profilul etic și mo-
ral al cadrelor didactice. Cum este
și firesc atunci cînd este vorba de
un educator, nu este posibil a rupe
pregătirea lui profesională de tră-
săturile sale morale.
Pornind de la ideea că sindica-
tele sînt o școală în care oamenii
muncii învață să gîndească, să
trăiască și să muncească în chip
comunist, în centrul activității
noastre am plasat totdeauna omul,
cu calitățile și lipsurile Iul și
ne-am străduit, prin mijloacele
specifice organizației sindicale, să
contribuim la formarea și consoli-
darea trăsăturilor sale etice supe-
rioare. Pedagogi fiind, ne dăm bine
seama de marea necesitate de a fi
Reflectam, stînd de vorbă cu
profesorul Constantin Cios de la
Liceul de arte plastice din Capi-
tală, la acele nobile pasiuni care,
umplînd timpul omului, îl fac mai
valoros și mai bogat în semnifica-
tii, poleind și încălzind ginduri, de-
terrriii^nd acel^cpntinuu impuls că-
tre „mai bun"' și ,'mai frumos".
Discuția — desfășurată într-o sală
de clasă, într-o după-amiază al că-
rei soare, pătruns prin ferestre, se
juca de-a v-ați ascunselea cu um-
brele dintre bănci — reunea doi
oameni, un caiet gros și un maldăr
de cartoane și cartonașe, coli de
hîrtie și de sugativă.
Acum opt ani. cînd a intrat la
Liceul de arte plastice ca profesor
de educație fizică, după ce lucrase
doi ani în aceeași specialitate la o
școală profesională, tovarășul Cios
s-a bucurat mult : se apropia mai
mult, în felul acesta, de una din
pasiunile lui. Căci, dacă este ade-
vărat că lecțiile sale de educație
fizică l-au consacrat drept un pro-
fesor priceput și conștiincios, nu-i
mai puțin adevărat, în schimb, că
atmosfera creatoare a școlii a fă-
cut să se manifeste mai puternic
pasiunile artistice pe care Con-
stantin Cios le vădise de mic copil
pentru lumea formelor — desene
și sculpturi — ca și pentru lite-
ratură — lumea cuvîntului. Așa se
explică prezenta caietului gros,
frate bun al multor altora, pline
toate de schițe scurte — genul cul-
tivat de Constantin Cios — și a
maldărului de gravuri.
— Le scriu. Uneori foarte gră-
bit în notație. Revin apoi. Cînd le
Cap de copil (sculptură)
noi înșine un exemplu pentru tî-
năra generație, de a fi oameni cu
o comportare ireproșabilă și o ți-
nută demnă. Iată de ce am pus de-
seori aceste probleme în discuția
membrilor de sindicat, abordîn-
du-le de fiecare dată din unghiuri
diferite și tratîndu-le în forme di-
ferite.
La una din ședințele consiliului
pedagogic, de pildă, discutîndu-se
despre rezultatele obținute în
munca didactică s-a subliniat ne-
cesitatea întăririi autorității cadre-
lor didactice, a sporirii exigenței
lor, precum și a înlăturării ime-
diate a unor tendințe de abatere
de Ia disciplina muncii — nepunc-
tualitate la ore, comoditate etc. —
care pot dăuna muncii de educație.
Am socotit că este de datoria or-
ganizației noastre sindicale să
reacționeze imediat și să pună în
discuția largă a întregului colectiv
aceste lipsuri, să analizeze în mod
principial urmările pe care le-ar
putea avea, să creeze o puternică
opinie de masă împotriva lor și să
propună totodată măsuri concrete
de întărire a disciplinei. Biroul
grupei sindicale a . întocmit un re-
ferat intitulat „Exemplul personal
al profesorului în munca de in-
struire și educare a elevilor", care
a fost prezentat în fața adunării
, generale a membrilor de sindicat.
A fost o adunare generală bună,
care și-a atins scopul. Trebuie să
remarc neapărat fermitatea de care
a dat dovadă marea majoritate a
celor care au vorbit, intransigența
lor față de oricare abatere de la
normele și regulile de conduită co-
munistă. S-a manifestat o dorință
unanimă de a întări prestigiul edu-
catorului în școală, de a face din
el un adevărat exemplu.
Cu același simț de răspundere și
totodată cu grija de a nu stîrni
susceptibilități și reacții nedorite,
grupa noastră sindicală a discutat
și probleme de ținută fizică și ves-
timentară, ca și unele probleme ale
conduitei morale. Exemplul pozitiv
al unor învățători și profesori a
fost un bun prilej de a pune în dis-
cuție și unele norme generale ale
comportării în societate, ale rela-
țiilor cu tovarășii de muncă. De
un interes deosebit s-a bucurat în
rindul membrilor de sindicat dis-
cutarea periodică, în pauza mare, a
unor reguli de comportare in
OAMENI
SI PASIUN
termin, le las în caiet. Nu, nu am
publicat nimic. Nici ai mei nu mi
Ie cunosc. Le-am. citit uneori unui
coleg de școală. Simt că trebuie să
scriu și scriu. Apoi, îmi ilustrez
schițele cu gravuri.
Am ascultat și eu două sau trei
schițe. Scurte. Vădind un anume
fel de a surprinde realitatea. Pro-
fesorul Cios, pescar amator, iniția-
tor și mentor al unui cerc de pes-
cari amatori înființat în școală (el
spune că în timpul cit pescuiește
tot la „ale lui" lucrează, meditin-
du-le !), mi-a cerut să am în timpul
lecturii o „răbdare de pescar ama-
tor"... Nu a fost nevoie. Mi-au plă-
cut. Chiar mult. Pentru cititori am
să reproduc una dintre ele. Descrie
o întîmplare trăită de autor de
mult, în copilărie.
Povestea cu buturugile
Cum o fi fost povestea cu butu-
rugile ?
Mi-aduc aminte că-i dădusem o
bucată de pîine și o roșie. Nu mi-o
ceruse el, ci i-am dat-o eu, fiindcă
era îmbrăcat prost și amărît și
fiindcă maică-mea făcea și ea ace-
lași lucru cu alți bătrîni ca el.
Se așezase lingă lemnele abia
descărcate din căruță și o aștepta
pe coana Rodica. vecina noastră,
care cumpărase lemnele și proba-
bil că se dusese prin piață să facă
unele cumpărături. Sta lingă gard
pe o buturugă, zgribulit, mîncind
din roșie cu grijă, ca să n-o ter-
mine prea devreme și să-i rămînă
plinea goală.
Eu mă învîrteam pe lingă lemne,
poate am să văd vreun putregai
din ăla alb care luminează noaptea,
și citeodată îl priveam pe bătrîn
cu cită poftă mănîncă.
— Ce tot cauți pe acolo ? mă în-
trebă bătrînul.
— Nu caut nimic, i-am răspuns
eu. Mă uit numai la buturugile as-
tea mari și găunoase și chiar dacă
ți-aș spune...
— Ehe, ce-am pățit eu cu niște
buturugi... Și arătă cu degetul co-
cîrjat către lemne.
— Uite am să-ți povestesc, dacă
vrei să mă asculți.
Tocmai atunci au ieșit din curte
Pândele și Ionel care mă strigau
bucuroși, învîrtind în mină un bă-
tac și o (urcă.
— Hai, bă, să ne jucăm. Ia uite
ce turcă mi-a făcut tata !
Era o țurcă nouă, cu patru mu-
chii și scrisă cu creion chimic. Aș
fi stat să ascult povestea cu butu-
rugile, dar ei voiau să ne jucăm
diferite ocazii. Toate acestea au fost
de un real folos cadrelor didac-
tice în educarea elevilor în spiri-
tul unei comportări corecte și ci-
vilizate.
O susținută muncă educativă a
desfășurat grupa noastră în rîndul
membrilor de sindicat care fac
parte din personalul administrativ
și de îngrijire. Am socotit că este
necesar să dăm o mai mare atenție
acestui lucru și datorită faptului
că, în diferite ocazii, cîțiva oameni
din personalul administrativ au
manifestat anumite atitudini ireve-
rențioase, au întrebuințat un voca-
bular necorespunzător sau au avut
o comportare nejustă față de elevi,
părinți și chiar cadre didactice. Pe-
riodic am organizat pentru această
categorie de membri de sindicat,
acțiuni cu caracter educativ pe a-
ceastă temă, socotind că întregul
colectiv care lucrează în școală tre-
buie să fie un exemplu de disci-
plină.
★
Am început un nou an de activi-
tate și gîndurile noastre s-au con-
turat precis.
Sarcinile actuale ale școlii ne cer
eforturi sporite îndreptate spre
continua noastră perfecționare.
Este necesar să stimulăm la oa-
meni pasiunea pentru studiu și
pentru cercetarea științifică, să Ie
dezvoltăm interesul pentru ridica->
rea nivelului de cultură generală.
Trebuie să le creăm tuturor con-
dițiile necesare unei munci de ca-
litate, să-i ajutăm să desfășoare o
asemenea muncă, să fie tot mai
exigenti față de ei înșiși. Am greși
dacă ne-am închipui că nu vor mai
fi și lipsuri, că nu vom mai întîm-
pina dificultăți, că nu vom mai
avea de luptat cu comoditatea, cu
rutina și chiar cu nepăsarea unora.
Activitatea de pînă acum ne în-
tărește însă convingerea că vom
reuși în toate, pentru că ceea ce
este principal s-a înfăptuit: în
grupa noastră sindicală a fost
creată o opinie de masă sănă-
toasă, o atmosferă de muncă rod-
nică.
Prof. FLORICA CIODARU
organizatorul grupei sindicale
de Ia Școala generală nr. 99
din București
Peisaj din deltă (gravura)
chiar atunci, pentru că mai tîrziu
trebuiau să se ducă să scoată rime,
fiindcă nea Marin pleca la pes-
cuit. Așa că, după ce am cintărit
nițel furca în mină, am început să
jucăm măsurînd strada de la un
capăt la celălalt.
Moșul strînsese pe lingă el pal-
tonul peticit și, cu mîinile în buzu-
nare, o aștepta pe stăpîna lemne-
lor. Voia pe semne să i le care,
poate chiar să i le spargă și, bine-
înțeles, să primească ceva pentru
asta.
Soarele de toamnă, destul de pa-
lid, poate că-l încălzise totuși,
fiindcă stătea cu un umăr băgat în
gard și capul sprijinit pe podul pal-
mei. N-a trecut mult și coana Ro-
dica se ivi încărcată de zarzava-
turi Lingă ea, doi vlăjgani desculți
se făleau cu funiile de ceapă ce și
le puseseră în jurul gîtului. Au
privit o clipă lemnele și au intrat
în curte să scape de povară, după
aceea au prins să care lemnele.
Unul căra și celălalt începuse să le
spargă.
— Am cinci sute, Costică.
— Bine, atîta ai.
— Hai, dă, e rîndul tău.
Ce poveste o fi vrut să-mi spună
moșul cu buturugile ? Da’ văd că
bietul de el doarme. Mai bine as-
cultam povestea. Vlăjganii cară
lemnele —• ce dracu e așa de obo-
sit ? Ei cară lemnele și el doarme.
De cuțînd, Ministe-
rul învățămîntului a
recepționat noi . filme
didactice. Profesorii de
geografie vor putea fo-
losi, începînd cu acest
an școlar, filmul „A-
genții interni — modi-
ficatori ai scoarței pă-
mîntului", realizat în
alb-negru, iar cei de
biologie filmul „Bio-
cenoza de stepă", pe
peliculă color.
Recent a fost expe-
diat în școli primul lot
de truse pentru expe-
riențe de electromag-
netism.
La întreprinderea de
material didactic a in-
trat în producție și o
trusă de dilatometre.
Alte noi materiale di-
dactice — cum ar fi
generatorul de sunete
cu -frecventă variabilă
și generatorul de,ul-
trasunete — au fost' o-
mologate și vor intra
în curînd în producție.
„c«r
A apărut de curînd
nr. 3 al revistei „Co-
locvii".
Semnalăm în acest
număr prezenta unor
amintiri din viața de
școlar, semnate de
acad. Victor Eftimiu.
Revista publică, de a-
semenea, un interviu
cu Nicolae Andrei,
președintele comisiei
de pregătire a lucrări-
lor pentru constituirea
Consiliului National al
Organizației Pionieri-
lor din Republica So-
cialistă România, arti-
colul „Coșbuc-elev“ de
I. D- Bălan, materialul
intitulat „Din optica
vieții și a educației,
despre pasiuni" de Ur-
sula Schiopu, o anche-
tă cu tema „Nu este ni-
ciodată prea tîrziu să
înveți". Numărul cu-
prinde și materiale re-
feritoare la autoritatea
părinților, la responsa-
bilitatea familiei în
formarea personalită-
ții copilului, reportaje,
corespondențe, note
etc.
I-am spus unuia dintre cei doi
că moșul venise mai de 'mult, să
care el lemnele. Omul se uită sban-
ghiu la mine și începu să rîdă.
— Ia auzi, Constandine, că pră-
păditul ăsta care doarme venise
pentru cărat lemnele — și rîdea așa
de tare că a apărut din curte și ce-
lălalt, să hohotească împreună. Co-
piii au început să rîdă și ei de le-
nea moșului. A ieșit și coana Ro-
dica, căreia îi sălta burta cu fiecare
hohot.
— Hai scoală, bețivane, că mai
avem puțin și-ti luăm perna de sub
tine.
M-am apropiat de umărul bătrî-
nului. Voiam să-l trezesc.
— Hai scoală, moșule.
Dar moșul murise. Murise „su-
bit", așa spunea coana Rodica. De
ce nu am stat să ascult povestea
cu buturugile ?
★
Schife literare, desene și gra-
vuri care să le ilustreze — iată
preocupările profesorului Cios în
timpul său liber. Făcîndu-l să tră-
iască bucuriile creației, ele'îl ajută
în același timp să-și înțeleagă mai
bine elevii, să fie mai aproape de
ei.
D. TEODORU
Organizațiile U. T. C.,
sprijin important al școlii
(Urmare din pag. 1)
desfășurare a practicii în produc-
ție a elevilor, să ia parte la con-
sfătuirile ce se organizează de că-
tre conducerile școlilor și ale în-
treprinderilor, să urmărească fe-
lul în care uteciștii se încadrează
în programul de instruire practi-
că, să propună, atunci cînd se sim-
te nevoia, măsuri pentru îmbună-
tățirea condițiilor de muncă ale
elevilor, pentru respectarea nor-
melor de protecție a muncii.
în activitatea pe care o desfă-
șoară organizațiile U.T.C. din școli
în scopul formării la elevi a răs-
punderii pentru pregătirea profe-
sională, a convingerii că numai în-
vățînd temeinic în școală vor fi
capabili să slujească interesele ță-
rii, un rol de cea mai mare însem-
nătate îl ocupă înarmarea lor cu
politica științifică a partidului nos-
tru. Organizațiile U.T.C. să-i aju-
te pe elevi în înțelegerea temei-
nică a politicii partidului, să cul-
tive Ia aceștia hotărîrea de a slu-
ji neabătut cauza măreață a par-
tidului și interesele poporului, fer-
mitatea politică, un ascuțit spirit
combativ față de lipsuri, față de
influențele ideologiei și moralei
burgheze. A fost puternic sublinia-
tă ideea că în educarea elevilor
. rolul principal îi revine școlii, că
programa limbii române, a isto-
riei, geografiei, științelor sociale,
tuturor materiilor, este astfel con-
cepută îneît asigură elevilor cu-
noștințele necesare pentru a-și de-
săvîrși educația politică, ideologi-
că, cetățenească. De aceea, organi-
zațiile U.T.C. vor trebui să-și pro-
pună ca obiectiv central al întregii
lor activități, mobilizarea elevilor
pentru a învăța cu pasiune, a-și
însuși aceste materii, ajutîndu-i
ca aceste cunoștințe ce se predau
în școală să fie transformate în
convingeri profunde.
Pe baza hotărîrilor Congresului
al VUI-lea al U.T.C. munca de
educație se va desfășura în prin-
cipal în adunările generale care
vor avea Ioc o dată pe lună. în ca-
drul acestora se vor dezbate pro-
bleme izvorîte din viața și pre-
ocupările specifice colectivului fie-
cărei școli, fiecărei clase în par-
te, care să ducă la îmbogățirea
vieții interne de organizație, să
mărească răspunderea elevilor
pentru îndeplinirea îndatoririlor
lor uteciste. să întărească disci-
plina de organizație, să stimuleze
critica și autocritica, combativita-
tea revoluționară, să educe tine-
retul în spiritul unei comportări
demne, civilizate, în școală, fami-
lie și societate.
în cadrul adunărilor generale
se vor prezenta, de asemenea, în
vederea înțelegerii lor aprofunda-
te, aspecte ale politicii partidului
nostru de desăvîrșire a construc-
ției socialiste, figuri de eroi ai lup-
tei pentru libertatea și fericirea
poporului, succesele obținute în
dezvoltarea economiei, științei și
culturii, probleme privind viața in-
ternațională. mișcarea comunistă
și muncitorească, precum și poli-
tica externă a partidului și statu-
lui nostru. în acest scop, pe baza
consultării uteciștilor, se vor sta-
bili la începutul fiecărui trimes-
tru temele care urmează să fie
dezbătute în adunările generale.
Pentru a stimula interesul elevilor
față de problemele puse în dezba-
tere, vor trebui folosite forme cît
mai adecvate conținutului temei
— expuneri, conferințe, referate
urmate de discuții, dezbateri, răs-
punsuri la întrebările puse de elevi
etc.
Pentru întreaga masă a elevilor
în afara problemelor dezbătute în
adunările generale, organizațiile
U.T.C. vor iniția expuneri, simpo-
zioane, jurnale vorbite, întîlniri și
convorbiri cu cadre competente
din diferite domenii de activitate,
activiști de partid și de stat, mun-
citori, ingineri și tehnicieni, oa-
meni de știință, artă și cultură etc.
Este necesar să se asigure un
conținut mai bogat informărilor
politice, invitînd să răspundă la
întrebările elevilor, să vorbească
în fața lor, profesori, oameni de
specialitate, ziariști, despre eveni-
mentele care au loc în țara noas-
tră, în viata internațională, despre
lupta popoarelor, a tineretului din
țările capitaliste sau aflate încă
sub dominație capitalistă. împotri-
va exploatării și asupririi, pentru
libertate și independență.
Organizațiile U.T.C. din școli vor
trebui să ofere un cîmp mai larg
manifestărilor prin care elevii să
cunoască glorioasele tradiții de
luptă ale poporului și partidului.
Acțiuni ca vizitele la muzee, lo-
curi istorice, îngrijirea monumen-
telor, expedițiile pe urmele unor
înaintași iluștri, trezesc în sufletul
elevilor profunde sentimente pa-
triotice, Ie oferă pilde înălțătoare
de luptători patrioți pentru pro-
gresul social, pentru afirmarea
ființei naționale a poporului ro-
mân. Activiștii Uniunii Tineretu-
lui Comunist cu munci de răspun-
dere să vorbească în fața elevilor
despre istoria mișcării revoluțio-
nare a tineretului român, despre
figurile luminoase ale luptătorilor
comuniști și uteciști.
Desfășurînd asemenea activități,
organizațiile U.T.C. vor contribui
activ la formarea la elevi și stu-
denti a unor temeinice convingeri
politice, ideologice, în spiritul idei-
lor marxist-leniniste, al politicii
P.C.R., la cultivarea în rîndul a-
cestora a hotărîrii de a sluji ne-
abătut cauza măreață a partidului
și interesele poporului, vor contri-
bui Ia dezvoltarea patriotismului
socialist și internaționalismului
proletar, a solidarității internațio-
nale în numele idealurilor de pa-
ce și socialism.
Plenara a cerut organizațiilor
U.T.C. să dezvolte mai mult Ia
elevi dragostea și interesul pen-
tru culegerea și valorificarea fol-
clorului local, organizînd expediții
de documentare, convorbiri cu bă-
trînii satelor, continuatori ai unor
tradiții în cusătură, sculptură,
ceramică etc. Materialele culese
cu acest prilej să fie valorificate
în cadrul revistelor, expozițiilor și
muzeelor școlare.
Una din îndatoririle de onoare
ale organizațiilor U.T.C. din școli
este aceea de a cultiva la elevi
adînca prețuire a tradițiilor știin-
ței, artei și culturii românești, do-
rința fierbinte de a prelua și a
duce mai departe făclia creației
înaintașilor, contribuind astfel la
afirmarea cutezătoare a tot ce este
nou și înaintat, pentru triumful
progresului și prosperitatea pa-
triei.
Organizațiile U.T.C. din școli
vor trebui să militeze în viitor
cu mai multă perseverență pentru
formarea și dezvoltarea la elevi a
trăsăturilor moralei comuniste; ele
trebuie să educe la viitorul om al
muncii, al științei, artei și culturii
asemenea trăsături de caracter
cum sînt onoarea, demnitatea, cin-
stea, comportarea civilizată în
toate împrejurările, interesul și
atitudinea activă, militantă, față
de problemele întregii noas-
tre societăți. Sprijinind școala în
formarea și dezvoltarea la tineri a
unor asemenea trăsături, organiza-
țiile U.T.C. trebuie să contribuie
activ la crearea în rîndul elevilor
a unei atitudini intransigente, a
unei, opinii combative de masă îm-
potriva manifestărilor de superfi-
cialitate față de problemele majo-
re ale vieții, împotriva tendințelor
unor elevi de a nesocoti normele
elementare de comportare civiliza-
tă, de a fugi de greutăți, de a sub-
aprecia munca fizică.
Pornind de la sarcinile puse de
partid în fața organizațiilor U.T.C.
din școală, plenara a subliniat ne-
cesitatea ca aceasta, cu sprijinul
și colaborarea conducerii școlilor,
să fie organizatoarea tuturor acti-
vităților extrașcolare. Organizații-
le U.T.C. trebuie să-și asume, din
planul comun de activități, res-
ponsabilități precise, să prevadă
în planurile lor proprii sarcini
concrete, în așa fel îneît fiecare
elev să știe ce inițiază organizația
pentru el, la ce fel de activități îl
cheamă să ia parte
Cu sprijinul competent și per-
manent al cadrelor didactice, or-
ganizațiile U.T.C. trebuie să antre-
neze întreaga masă a elevilor la
pregătirea și desfășurarea ■ unor
bogate activități cultural-artistice.
Să fie create în toate școlile for-
mații artistice la care să fie antre-
nat un număr cît mai mare de
elevi și care să prezinte spectaco-
le în fața colegilor lor, a elevilor
din alte școli. Pentru stimularea
mișcării artistice din școli, se vor
organiza anual, la nivelul orașe-
lor și raioanelor, concursuri care
vor marca și închiderea anului
școlar, se va studia împreună cu
Ministerul învățămîntului posibi-
litatea organizării festivalurilor
naționale ale elevilor ; se va sta-
tornici în viața școlilor frumoasa
tradiție a serbărilor școlare cu pri-
lejul deschiderii și închiderii cursu-
rilor, precum și al unor evenimen-
te însemnate.
Organizațiile U.T.C. din școli
să inițieze o largă acțiune de în-
vățare a poeziilor, a cîntecelor pa-
triotice și revoluționare de către
elevi. Va trebui să devină o prac-
tică a muncii de organizație, în-
trucît face parte din spiritul tine-
resc care o definește, ca uteciștii
să cînte Ia adunările generale, la
acțiunile de muncă patriotică, cu
ocazia organizării unor marșuri,
precum și la toate activitățile ca-
re se organizează de către U.T.C.
în școală.
Continuînd o veche tradiție, cu
sprijinul conducerilor școlilor, al
cadrelor didactice, organizațiile
U.T.C. vor trebui să inițieze edi-
tarea „revistelor școlare", folosind
pentru aceasta posibilitățile locale,
asigurînd astfel un cadru potrivit
de manifestare a aptitudinilor li-
terare, muzicale, științifice, tehni-
ce și artistice ale elevilor.
Folosind mai bine baza materia-
lă existentă în fiecare școală și
oraș, organizațiile U.T.C. cu spriji-
nul conducerii școlilor, al comite-
telor de cultură și artă, al caselor
de cultură, teatrelor, întărind co-
laborarea cu alte colective de ti-
neri, să organizeze cu regularitate
reuniuni tovărășești, carnavaluri,
seri distractive și alte activități
menite să asigure o distracție plă-
cută, cu adevărat tinerească, ma-
sei largi a elevilor.
Pe baza măsurilor recente pri-
vind organizarea și desfășurarea
activității de educație fizică și
sport în rîndurile elevilor, organi-
zațiile U.T.C. vor trebui să spriji-
ne școala și asociațiile sportive în
elaborarea și aplicarea calendaru-
lui competițional, la amenajarea
bazelor sportive, astfel incit toți
elevii să fie antrenați la practica-
rea sistematică a exercițiilor fizi-
ce și sportului. Continuînd să se
preocupe mai mult de dezvoltarea
la elevi a interesului pentru orele
de educație fizică, organizațiile
U.T.C. au datoria ca prin asociația
sportivă, să organizeze întreaga
activitate sportivă de masă inițiind
campionate de clasă, competiții
interșcolare și interclase etc., să
sprijine elevii cu aptitudini pentru
a obține rezultate de performanță.
Turismul, important mijloc de
educare patriotică a elevilor, de
dezvoltare și călire fizică, va tre-
bui să cunoască o mai mare ex-
tindere în școli. In fiecare școală
se vor înființa cercuri de turism.
Subliniind necesitatea îmbună-
tățirii muncii politice și organi-
zatorice în rîndurile tineretului
astfel ca în următorii ani covîrși-
toarea lor majoritate să devină
membri ai Uniunii Tineretului Co-
munist, Congresul al VUI-lea al
U.T.C. a precizat totodată că cea
mai mare parte a celor ce vor
intra în U.T.C. vor proveni din
școlile generale, licee și școli pro-
fesionale. De aceea, plenara a ară-
tat că este necesar ca organele și
organizațiile U.T.C. să desfășoare
o muncă intensă de educare poli-
tică a elevilor care urmează să
devină uteciști, să le explice sco-
pul, caracterul și sarcinile U.T.C.,
drepturile și îndatoririle ce le -
revin, să-i antreneze la activi-
tățile inițiate, dezvoltîndu-Ie dra-
gostea și atașamentul față de or-
ganizație. O dată primiți în rîn-
dul uteciștilor, organizațiile U.T.C.
trebuie să desfășoare o muncă stă-
ruitoare de educare a acestora în
spiritul principiilor revoluționare,
să-i antreneze la întreaga viață
de organizație, să Ie încredințeze
sarcini concrete și să-i ajute să^e
îndeplinească. Comitetele ra'V
nale și orășenești ale U.l
vor trebui să acorde o atenții"
deosebită creării organizațiilor
U.T.C. Ia clasele a VUI-a, primi-
rii în rîndurile U.T.C. în cursul
anului școlar a majorității elevi-
lor din aceste clase.
Pe baza hotărîrii plenarei Co-
mitetului Central al P.C.R. din
aprilie a. c4 au fost luate o serie
de măsuri menite să ducă la îm-
bunătățirea generală a activității
pionierești. Este o datorie de onoa-
re a organelor și organizațiilor
U.T.C. să sprijine în continuare
întreaga activitate pionierească, să
manifeste o deosebită grijă și a-
tenție față de cei care mîine vor
deveni membri ai U.T.C. Plenara
a recomandat organelor și organi-
zațiilor U.T.C. să ajute consiliile
regionale, raionale și orășenești
ale organizației pionierilor pentru
ca acestea să inițieze și să desfă-
șoare cu copiii un program de ac-
tivități interesante, ținînd seama
de particularitățile de vîrstă ale
elevilor, să îndeplinească întocmai
sarcinile încredințate de partid
organizației pionierilor.
Una din formele importante de
manifestare a sentimentelor de
dragoste pentru patrie și locul na-
tal și totodată o activitate menită
a contribui la educația prin mun-
că a tinerilor s-a dovedit a fi
munca voluntar-patriotică a H”:; “
retului — activitate cu o tradfm
frumoasă și îndelungată. Partici-
parea elevilor și studenților Ia a-
ceste activități a avut, pe lingă
efectele economice, o influență
pozitivă în dezvoltarea conștiinței,
în formarea unei atitudini înain-
tate față de muncă, a respectului
față de creatorii bunurilor mate-
riale ale societății. Plenara a sub-
liniat necesitatea ca elevii și stu-
denții să participe cu regularitate
la acțiunile de muncă patriotică
(exceptind perioadele de teze și se-
siunile de examene), la construc-
ția spatiilor de învățămînt, a că-
minelor, a obiectivelor social-cul-
turale, la efectuarea unor lucrări
în agricultură, la înfrumusețarea
orașelor, precum și la alte activi-
tăți. In timpul vacantei de vară
se vor organiza acțiuni de muncă
patriotică pe șantiere și unități a-
gricole în cadrul cărora va fi cu-
prins un număr cît mai mare de
elevi și studenți. Pentru a asigu-
ra acțiunilor de muncă voluntar-
patriotică un caracter educativ și
organizat, elevii și studenții vor fi
constituiti în brigăzi, iar la acțiu-
nile inițiate vor purta drapelul
partidului și al patriei, vor cînta
cîntece revoluționare, patriotice.
O atenție deosebită va trebui
acordată organizațiilor U.T.C. ce
se vor constitui în toamna acestui
an în liceele de specialitate, pre-
cum și celor nou create în celelal-
te școli și facultăți, consolidării
lor politice și organizatorice, des-
fășurării unor bogate activități în-
că din primele zile de școală.
Plenara a recomandat organelor
U.T.C. să aprofundeze în continua-
re problemele pe care le ridică
munca în rîndul elevilor și stu-
denților. să organizeze colective
care să controleze și să ajute mun-
ca în școli și facultăți, să gene-
ralizeze experiența pozitivă, să
stabilească măsuri pentru instrui-
rea diferențiată a cadrelor.
In cadrul lucrărilor plenarei a
fost puternic exprimată convinge-
rea că elevii și studenții patriei își
vor dovedi recunoștința față de
partid, fată de întregul nostru po-
por pentru minunatele condiții de
studiu și de viată ce le-au fost
create, pregătindu-se cu pasiune
în școli și facultăți animați de
convingerea însuflețitoare că rea-
lizările de seamă din industrie,
agricultură, din toate domeniile,
sînt și vor fi asigurate prin mun-
ca unor cadre bine pregătite, ca-
pabile să facă față cu succes și
competentă sarcinilor complexe,
să-și pună întreaga energie și pri-
cepere în slujba operei de edifi-
care a socialismului și comunis-
mului în patria noastră.
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 1 București, Piața Setatei! nr, 1, Tel afon 17.60.20, Abonamentele ke fac la oficiile poștale, factorii poștal! ș! la dlfuzoril din unită țlk de Învățămînt Tiparul J Combin atul Poligrafie Casa Sctnteil, Piața Sclntelt, București	40.131 1