PE MELEAGURILE DIN CARE S-A ÎNĂLȚAT GENIUL POETULUI „Și s-a pornit apoi cuvînt! / Și patru ■ margini de pămint / Ce strimte au fost in largul lor, / Cind a pornit s-alerge în zbor / Acest cuvînt mai călător / Decît un vînt“. Venind pe poteci, prin păduri și poiene, din toate marginile zărilor, sute de călăreți au adus în satul natal al marelui nostru poet care a imaginat grandioasa „Nuntă a Zam- firei" vestea marii sărbători. In lumina acestor zile de toamnă, Hordoul de altă dată, care poartă astăzi numele poetu- lui, a devenit o imensă scenă naturală unde flăcăi și fete dc pe meleagurile someșene, înveșmântați în splendidele tradiționale straie țărănești de sărbă- toare, au alcătuit alaiul unei feerice nunți simbolice închinate împlinirii a Resursele interne V Dezvoltarea socială în lumea contem- porană cunoaște un ritm nemaiîntîlnit în istorie. Această accelerare a dezvoltă- rii, precum și revoluția realizată în știin- ța și tehnica contemporană au pus pe or- nea de zi a problemelor pedagogice con- temporane găsirea unor soluții care să rezolve contradicția între această dez- voltare impetuoasă și posibilitățile de a- sîmilare — oarecum limitate — ale elevi- lor. In rezolvarea acestei contradicții s-au conturat două soluții : una extensivă și alta intensivă. Prin soluția extensivă se preconizează mărirea duratei învățămîn- tului. In acest sens, s-a preconizat și s-a trecut, în țara noastră, de la învățămin- tul general de 7 ani la cel de 8 ani (și, în perspectivă, de 10 ani), de la școala medie de 11 ani, la liceul de 12 ani. De- sigur. este o soluție valoroasă și necesară. Dorim, însă, să atragem atenția și asu- pra altei soluții care ni se pare de mult mai mare eficacitate psiho-pedagogică, pe care o vom numi, în mod convențional, „valorificarea resurselor interne ale pro- cesului de învățămînt" și care, după pă- rerea noastră, trebuie neapărat conjuga- tă celei dinții. Ce înțelegem prin resursele iii terne ale procesului de învățămînt? Utilizarea mijloacelor moderne, ca și aplicarea ciberneticii în procesul de în- vățămînt nu pot da decît soluții parțiale rezolvării contradicției dintre creșterea impetuoasă a cuceririlor științei și teh- nicii și posibilitățile limitate de asimilare a acestor cuceriri de către elevi. Ca ata- re, în mod firesc, soluția trebuie căutată în dezvoltarea (creșterea) acestor posibili- tăți ale elevilor. Lucrările de pedagogic Științifică, precum și cele de psihologie școlară subliniază tot mai mult ideea po- sibilității dezvoltării potențeloi- psihice ÎA A< BST AUMAR: Condiția specifică și reflexul ei în predare — pag. 2 Comisia diriginților în liceul de specialitate — pag. 2 Comunicare vie cu istoria — pag 3. o sută de ani de la nașterea poetului George Coșbuc. Înaripatele versuri ale poetului au răsunat vibrant de pe podiumul acestei uriașe sărbători populare, umplând su- fletele de emoție și impletindu-se în- tr-un tot unic cu ritmurile horelor. cu melodiile strunite pe viorile ceterașilor, cu minunatul colorit al alesăturilor din frumoasele costume someșene, cu tradi- ționalele datini ale druștelor, ale ste- garilor, ale purtătoarelor de busuioc și de boabe de griu, cu urările che- mătorilor și cu strigăturile, cu toate acele forme de manifestare ale simță- mintelor poporului, față de care poetul se simțea a fi „suflet în sufletul" și „inimă din inima" lui. Aici a fost leagănul copilăriei poe- tului, de aici, din simțirea oamenilor acestor locuri, s-a înălțat seva care a ale procesului de învățămînt ale copilului contemporan. Dar practica pedagogică nu valorifică în deplină mă- sură această teză științifică modernă. De aceea, considerăm că nu poate fi lipsită de importanță discutarea modalităților de valorificare a „resurselor interne" ale procesului de învățămînt în scopul opti- mizării lui. Se impune ca, în organizarea, în conți- nutul și, mai ales, în desfășurarea proce- sului pedagogic să se valorifice în mai mare măsură și mai rațional potențele psihice ale elevului. Este necesară o mai intensă preocupare pentru trezirea la elevi a interesului față de cunoaștere și, în ge- neral, față de căutarea unei motivații su- perioare. Trezirea interesului este o premisă de mare importanță pentru asimilarea cunoș- tințelor de către elevi, fiindcă în scoarță se creează zone de excitabilitate optimă, zone în care legăturile nervoase se for- mează cu mai multă ușurință și sint mai trainice. O altă sursă de optimizare a procesu- lui de învățămînt se află în cultivarea și dezvoltarea creativității gîndirii, explicîn- du-se mecanismele psihologice ale a- cesteia. De altfel, cercetarea psihologică din țara noastră manifestă preocupări permanente pentru studierea creativită- ții gîndirii (Al. Roșea și S. Zorgo). Ideea că aptitudinile creatoare pot fi deliberat ---------------------------------------------------------------------------. O aripă a actualului sediu al Academiei Republicii Socialiste România. alimentat geniul celui ce a ajuns să cuprindă în sufletul său aspirațiile, „bucuria și amarul" unui întreg popor. Sărbătorirea poetului de la Hordou a fost o sărbătoare a întregii țări, căci pretutindeni, in toate orașele și satele pe care le cuprinde țara în toate cele patru zări, am închinat în aceste zile gînduri de caldă pietate față de opera marelui creator. Academicieni și pro- fesori, cercetători și scriitori din țară și de peste hotare s-au întîlnit la Bucu- rești într-o sesiune de comunicări știin- țifice a Academiei pentru a schimba idei despre nepieritoarea operă a poe- tului, despre dragostea acestuia pentru pământul și poporul românesc, despre locul lui în cultura universală, despre rara perfecțiune a creației sale. La Cluj, și măsurabil dezvoltate este foarte valo- roasă, nu numai pentru cercetarea psiho- logică, ci mai ales pentru practica peda- gogică. Pedagogii practicieni vor putea obține succese remarcabile pe linia spori- rii eficienței procesului de învățămînt, dacă se vor preocupa în mai mare mă- sură de stimularea la elevi a gîndirii cre- atoare și a elementelor acesteia (fluidita- tea, flexibilitatea și originalitatea). De a- semenea, trebuie apreciate și notate as- pectele creatoare ale gîndirii (să nu ne mulțumim cu răspunsuri stereotipe, în- vățate pe de rost din cărți sau reproduse ca . un ecou, după explicațiile noastre). Este necesar să încurajăm și să populari- zăm orice manifestare creatoare a elevi- lor,' orice acțiune a lor pe linia descope- ririi unor soluții noi, neobișnuite. Ar tre- bui să se facă mai mult loc, în procesul predării, propunerii de probleme care să fie soluționate de către elevi și introdu- cerii procedeelor logicii inductive, formu- lării de ipoteze, comparații, analogii etc. Se pare că procedeele inductive stimulea- ză în mai mare măsură activitatea psihică a elevului. Printre preocupările noastre pentru spo- rirea eficienței muncii didactice trebuie să se înscrie și aceea de formare la elevi a deprinderilor de muncă intelectuală in- dependentă. Dintr-o anchetă pe care am făcut-o în rîndul a 82 de studenti, am la Ploiești, la Sibiu s-au deschis expo- ziții, s-au organizat medalioane și seri literare, simpozioane sau sesiuni știin- țifice ale filialelor Societății de științe istorice și filologice. Și pretutindeni, numele și sărbăto- rirea poetului au fost legate într-un fel sau altul de școală. Mulțimile de oa- meni din Hordou s-au adunat în curtea școlii, sesiunea Societății de științe is- torice și filologice care a cuprins un impresionant număr de participanți s-a desfășurat în aula liceului „George Coșbuc" din Năsăud, același liceu în care poetul a condus cindva binecunos- cuta Societate literară „Virtus Romana Rediviva" și tot în școli mii de elevi au recitat cu emoție versurile poetului la festivitățile închinate centenarului. putut constata că problema formării de- prinderilor de muncă independentă se a- flă într-o măsură în preocupările cadre- lor didactice care predau la clasele I—IV și V—VIII, dar că pe treptele mai înalte ale invățămîntului aceasta este neglijată. Așa se explică și greutățile pe care le întîmpină în studiul individual studenții anului I. Or, în acțiunea pentru calitate în procesul de învățămînt, formarea deprin- derilor de muncă intelectuală independen- tă ocupă o poziție. cheie, căci posibilită- țile de asimilare' a cunoștințelor, ca și cele de investigație, sînt condiționate de aces- te deprinderi. Sporirea eficienței procesului de învă- țămînt este problema cea mai importantă a practicii pedagogice. Pentru rezolvarea ei, depun eforturi unite psihologii și pe- dagogii, cercetătorii și practicienii. Direc- țiile și soluțiile de rezolvare sînt cele cu- noscute și pomenite la începutul acestor rînduri. Credem că limitele acestor soluții vor putea fi depășite dacă cercetarea teoretică aplicativă și practica pedagogică se vor orienta spre valorificarea „resurselor in- terne" ale procesului de învățămînt (inte- rese, curiozitate științifică, spirit de obser- vație, gîndire creatoare, motivație etc.). Lector univ. ION DRAGAN Timișoara tuni 101 1C1DEHI1E In viața poporului român știința — fac- tor determinant al dezvoltării bazei teh- nice-materiale a socialismului și parte e- sențială din frontul co-strucției socialiste — a devenit un adevărat motor al conti- nuei întăriri a relațiilor socialiste de pro- ducție și un element determinant în des- fășurarea revoluției culturale. Prin aceas- ta ea s-a ridicat de la preocuparea unor cercuri de știință angajate în problemele lor de ramură, la rangul unei însemnate probleme de stat, așezată în centrul aten- ției partidului și guvernului. Această po- ziție nouă a științei, proprie statului so- cialist. a d«s la o multilaterală dezvoltare a acesteia — datorită căreia în toate ra- murile de activitate științifică au fost în- registrate rezultate cunoscute astăzi și a- preciate pînă departe peste hotare — con- tribuind astfel la ridicarea prestigiului in- ternațional al științei românești și la întă- rirea continuă a tradiției sale progresiste. Cu ani în urmă Lenin scrisese că „îna- intarea spre comunism nu se poate con- cepe fără o tehnică creată pe baza celor mai noi realizări ale științei". Acest impe- rativ categoric al construcției socialiste, atît de strîns legat de dezvoltarea stiintei și tehnicii — a fost și este tradus în viață, în permanență la noi. prin activitatea ce- lui mai înalt for științific al țării — Aca- demia Republicii Socialiste România. Mun- ca celor peste 2 000 de cercetători, lucrînd în cele 33 de institute și 7 centre de cerce- tare științifică ale Academiei. în condiții materiale și ideologice corespunzătoare ri*t- mului urmărit și obiectivelor propuse, con- tribuie din plin la promovarea progresu- lui științific și tehnic al tării. Vorbind despre acest progres, in cuvîn- tul de închidere rostit la plenara C.C. al P.C.R. din 27—28 iunie 1966 — tovarășul Nicolae Ceaușescu afirma că „promovarea progresului tehnic impune intensificarea activității de cercetare științifică și valo- rificarea pc scară largă in producție a rea- lizărilor științei și tehnicii contemporane". Organizînd munca de cercetare științifică în institutele sale proprii. Academia a creat condițiile necesare desfășurării ac- tivității de creație a unor încercate și nu- meroase cadre de specialiști, în pas cu cele mai înaintate cerințe ale vremii. Depozitară a unei seculare tradiții, ur- mașă a acelei „Societăți literare române" formată la 1 aprilie 1866 în baza decre- tului locotenentei domnești a Principate- lor Unite Române, în scopul de a deveni organul central pentru „dezvoltarea uni- tară a limbii literare și a culturii între- gului popor român". Academia a preluat și valorificat îndemnurile marilor înain- tași care s-au numărat printre primii săi membri, ca I. Eliade-Rădulescu. Timotei Cipariu. Vasile Alecsandri. C. Negruzzi, Gh. Bariț, V. Babeș, Al. Hurmuzache, I. Sbierea, I. Hodoșiu și altii. începînd din acei ani și pînă în zilele noastre. însemnati oameni de știintă și de litere, artiști de geniu, reprezentanti ai artei și culturii românești au făcut parte dintre membrii Academiei. Spiru Haret, Gh. Ti teica. D. Pompei și alti mari savanți și iluștri patrioti s-au numărat printre membrii Academiei. Astăzi la Academia Republicii Socialiste România se realizează valoroase lucrări științifice originale de un număr mereu mai mare de savanti, oameni de știintă și cercel; ori, ale căror capacități de creație, orientate pe baza concepției marxist-leni- niste, se reflectă în întregime în realiză- rile științei și tehnicii românești. Matematicienii români — reprezentanți ai unei valoroase tradiții matematice na- ționale — au adus în domeniile analizei funcționale, teoriei funcțiilor, geometriei diferențiale și algebrei importante contri- buții originale, care au constituit elemente importante în dezvoltarea științelor ma- tematice. Fizicienii români s-au ilustrat amplu în studiul interacțiunii particulelor elemen- tare. în special în privința structurii nu- cleelor atomice și interacțiunii dintre par- ticule în diferite stări de agregare. Cer- cetările lor au înregistrat serioase pro- grese în fizica nucleară, radiochimie. ra- diobiologie. aplicațiile tehnologice ale izo- topilor stabili, structura radionucleizilor, fizica solidului etc. Cercetările chimiștilor români au per- mis obținerea de noi date în studiul hetero- polianîonilor in echilibrul acidobazic și oxidoreducător ai lor și studiul amestecu- rilor binare de săruri topite. Chimiștii noștri au elucidat unele probleme ale na- turii legăturii chimice din unele combi- nații coordonative. Ei au obținut apre- ciabile rezultate in cercetările întreprin- se în domeniul polimerilor termostatici, în studierea experimentală a unor hidro- carburi etc. , Biologii români au dezvoltat și îmbo- gățit, prin efectuarea unor lucrări și cer- cetări aflate în strînsă legătură cu ela- borarea lucrărilor fundamentale despre flora și fauna patriei, botanica și zoolo- gia. Lucrări științifice valoroase au fost elaborate cu privire la fenomenul echili- brului ionic din organismul animal. Preo- cuparea de a clarifica din punct de ve- dere teoretic mecanismele desfășurate la nivelul celulei în citofiziologie, a contribuit la dezvoltarea unor aspecte importante din această ramură a științei. Geologii români au atacat cu curaj im- portante probleme de sedimento-geneză, aducînd date noi în interpretarea unor fe- nomene specifice ale acestora. Progrese asemănătoare au fost înregis- trate în domeniul științelor tehnice. Au fost elaborate noi teorii și procedee de lucru, în domeniul mișcării fluidelor gre- le cu suprafață liberă, a fost extinsă teo- ria stabilității sistemelor neliniare Ia sis- teme cu mai multe neliniarități, au fost analizate rețelele electrice, cercetate as- pecte specifice din procesul de ardere a combustibililor lichizi și gazoși. t Prof. univ. GH MASTACAN (Continuare în pag. 4-a) DISCUȚIE CU PROFESORI DIN ÎNVĂȚĂMÎNTUL SERAL Optimism pedagogic îndreptățit • Premise care trebuie avute în vedere la conceperea muncii • Decalajul poate fi recuperat ® Soluții la îndemîna tuturor profesorilor • Simplificarea nu e o soluție Aflîndu-se în cea de a patra săptămînă de la deschiderea cursurilor, secțiile serale ale liceelor de cultură generală au depășit etapa începutului de an, cu inerentele probleme de organizare. Profesorii, după recapitularea materiei predată in clasa anterioară, au trecut la predarea propriu-zisă a materiei care va fi studiată în acest an școlar. Este momentul în care capâtă contururi precise căutările pentru cele mai potrivite soluții pedagogice și metodice în măsură să asigure elevilor o bună pregătire, temeinice cunoștințe de cultură generală, științifice și tehnice. In scopul cunoașterii problemelor specifice pe care le ridică munca profesorilor de la secțiile serale, și mai ales a preocupărilor legate de solufionarea lor optimă, gazeta noastră a inifiat o discuție la care au participat profesori de la secțiile serale ale liceelor de cultură generală nr. 1 și nr. 4 din orașul Ploiești. înainte de a trece la fondul proble- melor, prof. Maria Neagu, director ad- junct pentru secția serală a Liceului nr. 4, și prof. A. Dabija, cu aceeași func- ție la Liceul nr. 1, au ținut să subli- nieze prestigiul pe care l-a căpătat, an de an, învățămîntul seral. Const. Rădoi (redactor) : Prin presti- giu trebuie să înțelegem prestigiul învă- țămîntului seral în general, sau al sec- țiilor serele de la liceele nr. I și 4 ? Prof. M. Neagu: Este vorba, firește, în primul rînd. de prestigiul secțiilor noastre serale, pe care-1 putem cunoaște direct. El a fost cîștigat prin rezultatele obți- nute la examene de bacaluareat și la concursurile de admitere în învățămîn- tul tehnic și superior, ca urmare, bine- înțeles, a muncii mai bune desfășurată de profesor. Anul acesta, din datele pe care le cu- noaștem pînă acum și care nu sînt com- plete, 15 absolvenți ai secției serale au fost admiși în învățămîntul superior la institute politehnice și la universitate. Prof. A. Dabija : în legătură cu această problemă, aș dori să relatez un fapt. în vară am fost membru într-o comisie de bacalaureat. Nu mică mi-a fost bucuria recunoscînd intr-unui dintre ceilalți membri ai comisiei un fost elev al sec- ției serale a liceului nostru. Așadar, pres- tigiul de care vorbea tov. Neagu este, indisolubil, legat de munca profesorilor, aceasta rămînînd în condițiile de care dispune acum, factorul esențial, firește, nu unicul, dar cel mai important care de- termină rezultatele ce se pot obține. Const. Rădoi; Cred că este binevenită a- cCastă precizare peniru ca, în condițiile actuale de selecționare a elevilor, se a- sigură claselor o componență omogenă și capacitatea deplină a însușirii în ritm mai uniform a cunoștințelor prevăzute în programă. Prof. A. Dabija : Acest lucru este ex'ct. Și noi selecționăm elevi cu un nivel de cunoștin’e mai apropiat de ce- rințele învățămintului mediu pentru că, intr-adevăr, numărul candidațllor la secția serală depășește pe al celor de la cursurile de zi. Aceasta însă nu solu- ționează integral problema premiselor de la care pornește predarea în clasa a IX-a a secției serale. După mine, gre- utatea cea mai mare, de soluționarea căreia denitde apoi întreaga muncă a profesorului de-a lungul celor 4 ani de curs, se datorește faptului că elevii pri- mei clase a liceului seral, a IX-a, reîn- cep învățămîntul de cultură generală după o întrerupere de cîțiva ani. Volu- mul lor de cunoștințe de cultură gene- rală este, deci, diminuat prin aceasta față de cel al elevilor din aceeași clasă a cursurilor de zi. Așadar, prima pro- blemă, de importanță esențială, pe care o are de soluționat profesorul care pre- dă la această clasă a școlii serale, este ca in timp scurt să recupereze golurile. Const. Rădoi : Decalajul este, într-a- devăr, o greutate. Există însă o împre- jurare specifică învățămîntului seral, care facilitează recuperarea, dacă, bine- înțeles, o avem în vedere atunci cînd ne concepem munca, pe o perioadă mai îndelungată, și anume, deosebirea de vîrstă față de elevii cursurilor de zi. Comisia diriginților in liceul de specialitate înființarea liceelor de specialitate, me- nite să pregătească specialiști de calificare medie pentru diferite sectoare — indus- trial. agricol, economic. pedagogic — a pus cadrele didactice în fata a numeroase probleme legate de organizarea și desfă- șurarea muncii instructiv-educative. în general, și de conținutul acestor activități în special. în acest articol ne propunem să dezba- tem upele aspecte concrete ale activității educative a diriginților. orientate către realizarea sarcinilor educației comuniste a viitorilor tehnicieni, absolvenți de licee industriale și agricole și a viitorilor eco- nomiști. Sugestiile cuprinse pornesc de la experiența pozitivă a unor școli cu carac- teristici apropiate — școlile profesionale și tehnice — și țin seama de specificul li- ceelor de specialitate. Care este trăsătura specifică ne plan educativ a liceelor de specialitate ? Este vorba de faptul că elevii liceelor de specialitate trăiesc si sînt educati atît în colective școlare cît si în colective de pro- ducție De aceea, realizarea principiului unității de acțiune între scoală si ceilalți factori educativi — întreprinderi, organi- zații U.T.C., sindicale și părinții elevilor — canătă o însemnătate deosebită. Desigur, rolul de principal coordonator și realizator al acestui front comun revine profesorului diriginte. Evident, obiectivul central al muncii educative în liceele de specialitate, la în- ceputul trimestrului I al anului I. îl con- stituie cunoașterea și integrarea elevilor noi CONDIȚIA SPECIFICA $1 REFLEXUL El IN PREDAR Elevii de Ist seral au o motivare a în- vățării mai precisă și maturitatea pen- tru a înțelege mai profund unele proble- me ale cunoașterii științifice sau artis- tice. La limba română de pildă, după ce au fost înlăturate lacunele provocate de întreruperea studiului, înțeleg în- tr-o mai mare măsură esența fenome- nului literar. Experiența de muncă și de viață înlesnește această înțelegere. A- cest element este folosit de profesorii de chimie, fizică, matematică etc. atunci cînd își propun să utilizeze în predare experiența practică de la locul de pro- ducție al elevilor. Generalizarea teore- tică este, astfel, înlesnită. însușite pe o asemenea bază, cunoștințele sînt totoda- tă și mai temeinice. Prof. Viorica Spirea : Predau fizica de 6 ani la secția serală a Liceului nr. 4, timp în care am reușit să-mi formez o părere asupra nivelului de pregătire al elevilor, asupra greutăților întîmpinate de profesori și, în funcție de acestea, a soluțiilor menite să asigure asimilarea unui volum de cunoștințe cît mai mare. In ce privește puterea de înțelegere, tre- buie să recunosc că elevii seral iști înțe- leg ușor lecția, cu atît mai ușor cu cit folosesc în predare experiența lor prac- tică, pătrund mai bine fenomenele și fac repede legătura cu practica. De men- ționat că și la seral avem, vîrfuri. elevi cu capacități deosebite, care strălucesc ca și colegii lor de la zi, cu aptitudini deosebite. Const Rădoi: Cu toate că la vremea lor unii dintre ei n-au reușit la exa- menul de admitere în liceu, ceea ce a determinat pe unii dintre colegii noștri profesori să considere că ei ar avea mai puține însușiri pentru studiul teoretic. Prof. Traian Popescu : Procesul dez- voltării capacităților intelectuale este ne- întrerupt și ascendent, contactul cu pro- ducția, cu viața, a favorizat acest pro- ces și în nici un caz nu putem face ab- stracție de el. De aceea, secretul înțele- gerii sau neînțelegerii unui fenomen predat de profesor la lecție nu trebuie căutat în altă parte. în marea lor ma- joritate, elevii seraliști confirmă cel mai deplin optimism pedagogic. De aceea, cînd apar unele insuccese, cauzele tre- buie căutate în modul cum am predat lecția. Prof. V. Spirea : Vîrfurile de care vor- beam sînt constituite din elevii care ur- măresc ca după absolvirea cursurilor să urmeze un institut de învățămînt supe- rior. Ei sînt, deci, interesați să acumu- leze lecție de lecție cunoștințe temeini- ce, lucrează problemele date pentru a- casă, pun întrebări la ore, aduc comple- tări cu fenomene observate de ei în proce- sul de producție. Totodată, există elevi al căror volum de cunoștințe este, cu toate străduințele noastre, mediocru. Nu pentru că aceștia n-ar dori să-și continue stu- diile în învățămîntul superior sau teh- nic, și nici pentru că puterea de înțe- legere ar fi mai mică, ci, cred eu, dato- rită unei slabe motivări. Pentru a face față atît cerințelor producției cît și ce- lor ale școlii, elevul seralist trebuie să depună o muncă încordată și sistema- tică timp de patru ani. Cine este hotă- veniti în specificul școlii și al profesiei, în acest scop, se oot organiza ore de diri- genție pe teme ca : ,Am ales profesia, să luptăm pentru însușirea ei“ : „Să cunoaș- tem și să folosim revistele de specialltaie în pregătirea noastră profesională" ; „Ati- tudinea față de muncă, criteriu principal în aprecierea profilului moral al oame- nilor" • „Cum trăiesc si muncesc tehnicie- nii din specialitatea noastră" (întîlnire cu un tehnician fruntaș în producție) etc. Paralel se pune problema cunoașterii personalității elevilor și formării colecti- velor claselor. O formă care s-a dovedit deosebit de utilă în practica unor comisii ale diriginților, pe linia cunoașterii colec- tivului de elevi, o constituie prezentarea în linii mari — dună o lună de zile de la începerea cursurilor — de către dirigintii anului I. în fata profesorilor, a fizionomiei claselor respective. Diferite acțiuni în care să se asigure participarea întregului efec- tiv al clasei și să se educe dorința de afir- mare ca Un colectiv fruntaș pe școală (în munci patriotice, culturale, seri distracti- ve. studiu individual etc.) constituie. în etana actuală, formele principale pentru închegarea colectivelor școlare. De aseme- nea. în unele ore do dirigenție se not dez- bate teme ca : „Să facem din clasa noastră un colectiv unit" : „Colectivism-individua- lism" : „Cauza colectivului mai presus de toate" ■ „Succesul colectivului asigură suc- cesul nersonal în viată" etc. Continuîndu-se munca de închegare si consolidarea colectivelor de elevi, în tri- mestrul II obiectivul principal îl va con- rît și reușește să-și organizeze timpul liber astfel incit să consolideze cunoș- tințele din clasă prin studiu și exerci- ții individuale nu poate avea decît re- zultate foarte bune. Const. Rădoi : Se ridică, astfel pro- blema complexului de măsuri la înde- mîna profesorului pentru a stimula și forma o astfel de hotărîre, pentru a o menține pe toată durata școlarității. Este în fond, o problemă de educație care poate fi urmărită atît la orele de diri- genție, cît șl de către fiecare profesor în parte. Prof. Maria Carabugeanu : O particula- ritate a elevilor noștri (datorită vîrstei pe care o au) este aceea că la el se dezvoltă memoria logică și slăbește, o dată cu vîrs- ta. memoria mecanică. Const. Rădoi: înțeleasă greșit această particularitate, poate genera greșeli de predare. A absolutiza memoria logică mi se pare o greșeală tot atît de mare ra și aceea de a-țl fundamenta lecțiile nu- mai pe capacitatea de memorare. Prof. Maria Carabugeanu : Evident, părerea că elevii „trebuie numai să în- țeleagă" este dăunătoare și profund gre- șită. este una dintre cauzele lipsei de cunoștințe solide ale elevilor din școlile serale. Experiența mi-a arătat că elevi- lor trebuie să li se explice că nu este suficient să înțeleagă, ci trebuie să și re- pete sistematic materialul. Numai în felul acesta sistemul de însușire a cunoștințelor rămîne întreg, consolidat, deoarece legă- turile temporare care se formează în pro- cesul studiului necesită o întărire perma- nentă prin repetiții. De aceea la lecțiile de matematică, în verificarea cunoștințelor, întreb și din lecțiile precedente, teoremele, regulile mai importante, care au legătură cu lecția de zi. Toate particularitățile elevilor aminti- te mai sus sînt condiționate de partici- parea lor la munca productivă și de vîrsta lor. De aceea, particularitățile care ușurează procesul instructiv-educa- tiv în școală sînt: tendința conștientă de a-și atinge scopul, caracter indepen- dent și spirit de inițiativă, număr mare de asociații cînd asimilează cunoștințele noi, tendința de a aprofunda, de a folosi cunoștințele în practică și memoria lo- gică. în psihologia elevilor noștri însă, exis- tă și trăsături care îngreuiază procesul instructiv de cunoaștere. Ele sînt deter- minate, așa cum se arăta la începutul discuției, de vîrsta elevilor și de greutatea pe care o întâmpină elevii cînd e vorba de idei abstracte, de varietatea vocabularului și de memorarea precisă a faptelor și da- telor De aceea, activizarea metodelor de predare reprezintă o condiție indispensa- bilă pentru însușirea cu succes de către e- levi a cunoștințelor. întrucît procesul în- sușirii materiei de învățămînt se desfă- șoară după o zi de muncă, deci, în con- diții de oboseală. Prof. Traian Popescu : In munca pro- fesorului de la cursul seral, un loc im- portant îl ocupă preocuparea pentru mo- dul cum se realizează fixarea cunoștin- țelor, împreună cu tov. A. Dabija am examinat locul în lecție și rolul fixării cunoștințelor. Am folosit fixarea pe unități mai mici. Astfel. într-o lecție de fizică aleg noțiunile de bază pe care ur- mează să le predau, le împart în uni- tăți și mă gîndesc din timp la căile de a realiza fixarea după fiecare unitate în parte. Numai după ce m-am asigurat că o unitate a fost însușită și reținută în esența ei, trec mai departe. Acest proce- deu nu exclude fixarea finală, dar îi conferă un caracter mai aparte, referin- du-se mai ales la chestiunile de legă- tură a noțiunilor fixate anterior pe uni- tăți. stitui atașarea elevilor de profesiunea aleasă. De altfel. în anul I, formarea dra- gostei pentru profesiunea aleasă trebuie să constituie un obiectiv cu caracter per- manent, nu o acțiune de campanie la începutul anului. In acest scop se pot în- treprinde următoarele acțiuni : întîlnirea în clasă — în ora de dirigenție — cu un tehnician (economist) pe tema : să ne cu- noaștem și să ne iubim profesia : funcția socială și cerințele profesiei de tehnician ; simțul de răspundere în viata și profesia noastră : figuri de comuniști din rîndurile tehnicienilor (economiștilor) etc. Alte teme, cu profil mai larg, vor fi adaptate condițiilor școlii si profesiei, ca de exem- plu : simțul estetic în viata personală și în munca profesională : atitudinea comunistă față de muncă, să păstrăm și să apărăm avutul obștesc etc. în trimestrul III, ca obiectiv de seamă poate fi prevăzut mobilizarea elevilor pentru încheierea cu succes a anului șco- lar și pregătirea lor pentru practica de vară. Pe această linie, ’n cadrul orelor de dirigenție se noi dezbate unele teme ca ' etica profesiei de tehnician : cum ne pre- gătim pentru profesia de tehnician (eco- nomist) : un bun specialist dar și un om cu nreocunări multilaterale : practica de vară în pregătirea noastră etc. Pe osatura si obiectivele conturate în acest an se schițează apoi perspectiva muncii educative în anii următori, cînd se va continua desfășurarea muncii de ata- șare a elevilor fată de profesiunea aleasă, de mobilizare si sprijinire a lor în însu- Const. Rădoi: Studiul individual al elevilor de la seral pune o problemă de principiu. în timp ce la cursurile de zi acest studiu reprezintă o cale prin care se realizează deprinderea în general de a munci independent, o anumită disci- plină a muncii, la cursurile serale această deprindere este deja formată. Astfel stînd lucrurile, la seral accentul în privința studiului individual cade, în primul rînd, pe latura specifică a muncii tu cartea. Decurge de aici nevoia de a doza cu grijă materialul dat spre stu- diere — firește ținînd cont de situația dală de factorul timp — și mai ales ne- voia de a-i învăța pe elevi să lucreze sistematic pentru a cîștiga timp chiar in timpul cît studiază. Cu alte cuvinte să-i învățăm să extragă esența, să-i învățăm să conspecteze, să le dăm indicații biblio- grafice mai precise. Prof. Lucia Andreiovici : La limba română am întocmit listele bibliogra- fice de lecturi obligatorii la sfirșitul fie- cărui an școlar. în prealabil, i-am în- vățat pe elevi cum să urmărească în lectură problemele cele mai importante, cum să facă fișe. Acum, la începutul anului școlar, am controlat lectura și fi- șele. Majoritatea elevilor din clasele a X-a și a Xl-a au citit operele indi- cate, au alcătuit fișele cerute. La lecții, atît munca mea cît șl munca lor va fl mult ușurată, lecturile aprofundate efec- tuate în vacanța de vară permițînd cîș- tigarea unui timp prețios pentru lunile de școală, cînd elevul nu mai are practic posibilitatea de a studia integral operele literare. Const. Rădoi : Pornind de la o greu- tate obiectivă — aceea a timpului ex- trem de limitat pe care-l au elevii de la seral la dispoziție pentru studiul in- dividual, pentru munca de pregătire acasă — este foarte răspîndită ideea simplificării cunoștințelor care urmează să fie predate. Dar pînă unde poate merge această simplificare ? Prof. M. Neagu : Simplificarea, bine făcută, este necesară. Simplismul e însă un pericol real, întîlnit mai ales în munca profesorilor comozi, care dezar- mează în fața greutății menționate mai înainte și nu caută soluții. De la lecțiile de limba română ale unor asemenea pro- fesori. de pildă, elevii rămîn cu unele cunoștințe privind viața scriitorului și cîteva date bibliografice legate de opera lui. Despre sensul ooerei, direcția ei, problematica, modalitățile artistice ele- vii rețin doar că „e o critică adusă rea- lităților burghezo-moșierești". Dună mine, simplificarea la limba română, de pildă, privește toate datele bibliografice și is- torice care nu au legătură cu esența creației artistice. Prof. A. Dabija: în rezolvarea pro- blemei timpului de studiu al elevilor se- rali ști trebuie avut în seamă un element de cea mai mare însemnătate : legătura diriginților și a școlii cu conducerea în- treprinderii în care lucrează elevul, cu organizația sindicală și de tineret. Noi am reușit să obținem deseori bune re- zultate, apelînd la acești factori pentru a degreva elevii de sarcinile suplimen- tare. ★ Din discuția cu profesorii de la secțiile serale ale liceelor nr. 1 și nr. 4 din ora- șul Ploiești se desprinde concluzia exis- tenței unor preocupări multilaterale pen- tru examinarea largă a condițiilor speci- fice pe care le implică munca didactică în învățămîntul seral, ca și dorința de a căuta soluțiile cele mai potrivite menite să ducă la necontenita ridicare a nivelu- lui de pregătire a elevilor seraliști. șirea unei pregătiri teoretice si practice te- meinice. Accentul se va pune pe formarea profilului moral al elevilor, de viitori teh- nicieni și economiști, buni cunoscători ai profesiunii lor, capabili să participe activ și eficient la desfășurarea procesului de producție. Pentru desfășurarea eficientă a orelor de dirigenție este bine ca. în cadrul comi- siei de specialitate, să se elaboreze fișe bibliografice privind subiectele orelor de dirigenție. Astfel, prin colaborarea colec- tivă a tuturor diriginților. în fiecare an se vor adăuga noi fișe sau noi materiale la fișele existente. Prin aceasta, de-a lungul anilor se va cristaliza o tematică judici- oasă a orelor de dirigenție în perspectiva întregii perioade de școlarizare, care poate avea în vedere diferitele laturi ale edu- cației comuniste și, îndeosebi, sarcinile generale de bază în condițiile liceelor de specialitate : atașarea elevilor de profe- siunea aleasă, dezvoltarea calităților lor psihice, profesionale și tehnice, specifice muncii de viitor pe care o vor îndeplini. Pornind de la început la o activitate organizată, orientată către coordonarea acțiunilor educative din cadrul fiecărei unități școlare, comisiile diriginților din liceele de specialitate pot aduce o contri- buție însemnată la realizarea sarcinilor generale și specifice ale educației comu- niste a viitorilor specialiști cu calificare medie. Conf. ȘTEFAN LINUL I.P,C.D.-Cluj DII ISI0RU iiHihinotoi mîiisc Miniatură din ms. 1264, Bibi. Acad. Repu- Școlar din Ardeal (din albu- blicii Socialiste România, reprezentînd un mul „Trachten cabinet von dascăl și un școlar de la Școala domneas- Siebenburgen', 1729 Cabme- că Sf. Sava din București tul de stampe al Bibliotecii Academiei Republicii Socia- liste Rpmania) Miniatuiă dmtr-un manuscris ardelean ilustrat de Popa Sava, în jurul anu- lui 1780 Ilustrații din lucrarea in manuscris despre istoria costumelor în Principatele Române (1350—1850) de prof- Al. Alcxlanu Cîteva indicații privind utilizarea manualelor de matematică in spiritul programei școlare Programa de tranziție impusă în a- cest an la clasele a IX-a și a X-a de trecerea la învățămîntul de 12 ani, pune o serie de probleme pe care, la solicitarea mai multor cititori vom căuta să le lămurim. Ținem să accentuăm, de la început, că în predarea matematicii profesorii de specialitate trebuie să se bazeze pe pro- gramă și nu pe manual. După cum se știe în programă din a- cest an a clasei a IX-a a fost inclusă predarea integrală a geometriei plane. S-ar părea că volumul cunoștințelor pre- date în această clasă la matematică s-a mărit, deși numărul de ore a rămas a- celași. In programa școlară s-a ținut însă seama de acest fapt, redueîndu-se, în urma unei analize atente și a unei largi consultări cu cadrele didactice, o serie de capitole care nu contribuie esen- țial la formarea unor cunoștințe teoreti- ce și practice fundamentale. Totodată s-a renunțat la studierea acelor noțiuni care au fost însușite de către elevi in clasele a Vl-a și a VII-a ale școlii generale de 8 ani, ele figurînd numai ca o scurtă trecere in revistă. In aceste condiții cum vom folosi ma- nualele ? In clasa a IX-a va fi utilizat manualul de algebră (ediția 1966), iar pentru predarea numerelor complexe și a ecuațiilor de gradul II profesorii vor folosi manualul de algebră pentru clasa a X-a reală. Desigur conținutul capito- lelor respective ale manualului va fi adaptat cerințelor noii programe, fără a-i supraîncărca pe elevi. Pentru studiul geometriei plane, elevii clasei a IX-a vor utiliza manualul de geometrie pentru clasa a IX-a (ediția 1966). Avînd în vedere că în acest an studiul relațiilor metrice în triunghi, al aplicațiilor acestora la cerc și al noțiu- nilor legate de arii este cuprins în ma- nualul clasei a X-a, profesorii vor folosi șl manualul respectiv (ediția 1966). Actuala programă a clasei a IX-a cu- prinde și unele noțiuni privitoare la „transformări punctuale", pentru preda- rea cărora recomandăm consultarea lu- crării „Transformări geometrice" de prof. C lohescti-Buior sau alte lucrări. Răspunzînd unei alte întrebări formu- late de cititori subliniem că predarea strict axiomatică a noțiunilor de geo- metrie plană este neindicată la clasa a IX-a. De aceea, programa acestei clase prevede1 pentru început o recapitulare a cunoștințelor însușite în școala gene- rală. fără adîncirea dependenței logice dintre aceste propoziții. Trecînd la stu- dierea capitolului II, prevăzut de gramă se vor da, conform indicațiile * < demonstrații complete. In cazul demons. trațiilor care cer anumite axiome, a vom enunța și vom accepta anumite teo- reme fără demonstrații (cele a căror de* monstrație necesită axiomele de ordonai» și de continuitate). La clasa a X-a, pentru predarea al- gebrei și trigonometrici vor fi utilizate manualele respective (ediția 1966) iar pentru studierea geometriei se vor folosi, la clasa a X-a reală, atît manualul de geometrie pentru clasa a X-a reală (edi- ția 1966) cît și manualul de geometrie m spațiu pentru clasa a X-a reală a școlii de 11 ani, iar la clasa a X-a umanistă doar manualul clasei a X-a umaniste (ediția 1966). Menționăm că în alcătuirea programei școlare pentru clasele amintite s-a re- nunțat la demonstrarea, în cadrul cursu- lui de geometrie sintetică, a acelor teo- reme sau formule care necesită noțiu- nea de limită. Acestea vor fi date fără demonstrații. Demonstrarea lor se va face în cadrul cursului de analiză mate- matică prevăzută în clasa a Xl-a unde își găsesc locul firesc și pot fi tratate în mod unitar și riguros. în întreaga lor activitate profesorii vor trebui să selecționeze, cu deosebită atenție și grijă, doar materialul prevă- zut în programa școlară, iar în cadrul orelor de predare să-i îndrume îndea- proape pe elevi în vederea studierii din manuale a acelor paragrafe care se re- feră strict la noțiunile predate, tn ace- lași timp se impune o preocupare deo- sebită față de notițele pe care le iau elevii, cît și față de schemele pe care urmează să le efectueze. Rezultă clar că pentru întocmirea planurilor calen- daristice, în vederea evitării supraîn- cărcării elevilor, profesorii se vor baza pe programa școlară aprobată pentru anul de învățămînt în curs. Pentru predarea și consolidarea anu- mitor cunoștințe profesorii au posibili- tatea la alcătuirea planurilor calanderis- tice, să efectueze mici modificări în dis- tribuirea numărului de ore prevăzute peniru unele capitole. în funcție de ca- pacitatea de asimilare a fiecărei clase in parte cît și de bagajul de cunoștințe an- terioare ale elevilor. Studiind atent atît programele cît șt materialul ce urmează să fie predat, elaborînd planuri calendaristice judi- cioase care să conțină clar cantitatea cunoștințelor ce urmează a fi predate, vom putea asigura însușirea cunoștințe- lor de matematică la clasele a IX-a și a X-a în condiții optime. PAGINA 2 « CE PREDAM CUM PREDAM „Cadrele didactice și cercetarea științifică" Ce predăm si cum predăm, sînt două întrebări în jurul cărora gravitează multe dintre materialele primite la redacție, ai căror autori reușesc adesea să aducă răs- punsuri și propuneri interesante în acea- stă privință. Am considerat util să gru- păm în aceste coloane cîteva opinii pri- vind problemele modernizării predării fi- ricii și chimiei, ale ridicării nivelului de predare al acestor discipline la înălțimea cerințelor formulate de dezvoltarea impe- tuoasă a științelor respective. Profesoara Nina Grădinara, de la Liceul nr. 10 din Cluj, relevă anumite disconti- nuități care există, după părerea sa, în programele de fizică. ..în clasa a IX-a — scrie tovarășa Gră- dinara — deși este concepută predarea unitară a mecanicii, la studiul mișcării nu se includ inițial și mișcarea circulară, mișcarea compusă, mișcarea în cîmp gra- vitațional" care normal ar trebui să fie cu- noscute de dlevl în acest context. Cred, de asemenea, că ar trebui să se insiste mai puțin asupra calculelor cu vectori privind compunerea și descompunerea forțelor și să fie eliminate complet unele experiențe, ca de pildă aceea cu căru- cioarele la verificarea legii mișcării cor- purilor, care sînt depășite și nu mai pre- zintă interes pentru elevi". Trecînd apoi la esența celei de a doua îi trebări cum predăm tovarășa Grădinara zbliniază pericolul abundentei prea mari ae noțiuni pur abstracte. „Matematizînd — scrie ea — prea mult fizica și eliminînd în același timp o bună parte din experiențe, pericolul de a ajunge la o învățare mecanică, la forma- lism în munca elevilor crește, după păre- rea mea. Cred că la introducerea noilor noțiuni și capitole ar trebui să se insiste mai mult asupra explicării fenomenelor fizice, a aplicațiilor practice, iar ridica- rea la problemele abstracte să se facă prin desprinderea esențialului problemelor stu- diate". Plecînd de la considerente asemănătoare profesorul Aristică Albiei din Brăila, se preocupă de felul în care se vor preda no- țiunile de rezistentă a materialelor, prevă- zute în programa clasei a IX-a. ..Folosind cunoștințele dobîndite de elevi îa chimie le putem vorbi acestora despre divizibilitatea materiei, despre forțele in- tramoleculare. reamintindu-le apoi efectul static al forțelor exterioare ce acționează asupra corpurilor, și punîndu-i astfel să-și dea singuri seama de necesitatea studierii unei materii a cărei cunoaștere duce la Izotop nr. de ordine nr. de masă M (protium) 1 1 D. (deuterium) 1 2 T (tritium) 1 3 determinarea unor reguli de calcul pentru ’imensionarea sau verificarea pieselor de rășini și a elementelor de construcții". Expunîndu-și în continuare părerea în legătură cu modul de predare a celor pa- tra ore repartizate de programă pentru capitolul ..Noțiuni de resistența materia- lelor" profesorul Albiei, subliniază faptul că din contactul cu rezistența materialelor ca obiect de studiu, elevul trebuie să vadă clar posibilitățile multiple de transpunere în practică a noțiunilor predate. Profesorul loan Teanc de la Școala ge- nerală nr. 2 din Tirnăveni, se referă în mod deosebit la legăturile între studiul fi- zicii și chimiei în școală, raportîndu-le la predarea subcapitolului rezervat la clasa e Vl-a structurii substanțelor. „în acest subcapitol — scrie prof. Teanc *— se introduce noțiunea de moleculă, de spațiu intermolecular și de forță intermo- leculară. Din definiția dată moleculei ră- mîne însă o enigmă pentru elevi existența altor particole care nu păstrează însușirile Substanța chimică Purtător material Element chimic atom Substanță simplă moleculă Substanță compusă moleculă substanței din care fac parte. Manualul de chimie de clasa a VII-a reia același sub- capitol consacrat .structurii substanțelor, vorbind despre molecule și atomi. în pri- vința moleculelor, cunoștințele predate în clasa a Vl-a la fizică sînt completate acum cu noțiunea de masă moleculară. în ceea ce privește atomul sînt prezentate doar noțiunea respectivă și aceea de masă ato- mică. nefăcîndu-se precizări despre struc- tura atomului, deși la aceeași clasă. în ma- nualul de fizică este prevăzută o lecție despre : „Interpretarea electronică a elec- trizării corpurilor". Este, dună părerea mea, un mod de tratare neunitară a celor două discipline" Continuînd discuția pe aceeași temă profesorul Teanc relevă faptul că : „în cursul predării chimiei la clasa a VII-a se întîlnesc greutăți serioase în prezentarea și însușirea de către elevi a noțiunii de va- lență. Consider că definiția : „Prin valență se înțelege capacitatea atomilor unui ele- ment chimic de a se combina cu un anu- mit număr de atomi de hidrogen sau cu un alt element chimic care are aceeași ca- pacitate de combinare ca si hidrogenul" — este prea complicată. în raport cu vo- lumul de cunoștințe de chimie ne care le are elevul de clasa a VII-a. Oricîte exem- ple s-ar da în ceea ce privește combinarea atomilor între ei pentru a demonstra va- lența. rămîn pentru elevi o serie de necla- rități exprimate în întrebări cum sînt de pildă : „Care sînt elementele chimice ce se combină cu hidrogenul și cu cîți atomi de hidrogen se combină fiecare ? Care sînt elementele chimice care au aceeași capa- citate de combinare ca și hidrogenul ? De ce nu se combină fierul cu alte metale ? la care cu greu se poate răspunde în li- mitele cunoștințelor prevăzute de progra- mă și de manual. Iată pentru ce cred că prezentarea noțiunilor despre structura a- tomului și sistemul periodic al elemente- lor într-o formă simplă, așa cum este pre- văzut în manualul de chimie de clasa a VUI-a, și-ar găsi locul în manualul de chimie de clasa a VII-a înaintea predării noțiunii de Valență, astfel îneît aceasta din urmă să fie interpretata din punct de vedere al structurii atomului, adică așa cum este Impusă de o predare științifică. Elevii posedînd asemenea cunoștințe își vor putea răspunde singuri la întrebările prezentate mal sus și. în același timp, s-ar evita tendințele de memorare pur meca- nică a ecuațiilor chimice cu indicii și coeficienții lor". Predarea noțiunilor fundamentale de chimie, a reținut atenția asistentului uni- versitar Florin Felecan de la Institutul pe- dagogic din Brașov, care pornind de la unele del'iciențe constatate de el în pregătirea can- didatilor la concursurile de admitere în în- vățămîntul superior la fizică și la chimie, propune întregirea unor noțiuni de bază predate în liceu la chimie. în primul rînd el se referă la modul în care este conce- put ..elementul chimic" si mai ales core- lația element-substanță simplă, substanță compusă. Argumentarea si mai ales suges- tiile făcute ni se oar interesante : ..Dacă pînă nu de mult — scrie tov. Fe- lecan — elementul chimic era definit (In- corect) ca totalitatea atomilor de același fel (identici). în accepția modernă se în- țelege prin element chimic — totalitatea atomilor care au același număr de ordine și cărora, indiferent de masa lor atomică, le este atribuit același simbol chimic. Prin această restructurare a definiției au putut fi incluși în sfera conceptului de ..element chimic" și izotopii, iar masa atomică, tot în accepție modernă, este considerată a- cum drept o valoare medie a maselor izo- topilor care constituie elementul chimic dat. Distincția între izotopii aparținînd ace- leiași specii de atomi (diferența de masă) se datorește numărului diferit de neutroni din nucleul atomic, constant și prin ur- mare specific pentru elementul chimic, ră- mînînd numai numărul de ordine. Citez pentru exemplificare binecunoscuta ple- iadă a izotopilor hidrogenului : Caracterizare se află în materie în stare liberă obținut artificial este radioactiv După cum se vede cei trei izotopi, de- parte de a fi identici, alcătuiesc — totuși — un singur element chimic — hidroge- nul. Exemple de pleiade izotopice sînt nu- meroase. Pentru a putea distinge o substanță sim- plă (un element) de alta compusă (o com- binație), trebuie să putem face distincția între moleculă și atom. în acest context, substanța chimică poate fi întîlnită sub trei stări principale : a) starea elementară (atomică) stare care precede nemijlocit combinarea ; b) starea de substanță sim- plă. care implică existența moleculelor, deci combinarea atomilor aceleiași specii ; c) starea de substanță compusă, tot o stare moleculară, în acest caz însă mole- cula s-a format prin combinarea a doi sau mai multi atomi de specii diferite. Deosebirile dintre primele două stări sînt, de regulă, evidente și ele trebuie pre- cis diferențiate. Pentru exemplificarea a- cestor considerații se poate întocmi o schemă simplă : Exemple H, N. CI, O, C, He Hî, N’, Ch. Os. Os, cărbune, diamant, He NHi, HC1, HsO. COs Examinînd această schemă se observă ușor că atunci cînd nu putem face dis- tincție între moleculă si atom (cazul ga- zelor rare a căror moleculă este mono- atomică) nu vom putea delimita nici stă- rile chimice aferente, respectiv starea de substanță simplă de cea de element chi- mic. Apare firească considerarea stării elementare — atomice — (H, O) ca o veri- gă intermediară între starea de substanță simplă (Hz, Oj) și starea de substanță compusă (HiO). întrucît reacția de combi- nare are loc la nivelul atomic. Desprinzînd concluziile argumentării sale tovarășul Florin Felecan arată că de- finind elementul chimic, substanța simplă și substanța compusă, elevii pot înțelege mai ușor semnificația sinbolurilor chi- mice. a indicilor (numărul de atomi de un anumit fel dintr-o moleculă) și a coefici- enților (numărul de molecule) fără de care nu poate fi reprezentată grafic nici cea mai simplă reacție chimică. ★ Ce predăm și cum predăm ? întrebări esențiale care frămîntă pe maiorftatea profesorilor îsi oot găsi răsnuns din însu- marea și sintetizarea roadelor gîndirii co- lective. Numai astfel dinamica învătămîn- tului va răspunde solicitărilor progresului științific determlnînd îmbunătățirea con- tinuă a studiului științelor în școală. O exper/enja pasionanta Comunicare vie cu istoria Interesul pe care îl acordăm astăzi is- toriei nu este numai rodul unui nou mod de a interpreta, dar și rezultatul străda- niei de a cuprinde cît mai multe fațete ale procesului de evoluție al omenirii și al universului uman. Acordînd. în continua- re, cuvenita atenție factorilor social-eco- nomicl și istoriei politice, ne interesăm tot mai mult de evoluția gîndirii și mentali- tății, de coordonatele culturii, de transfor- mările modului de trai, de factorii de ci- vilizație. Cred că interesul elevilor ar fi mult mai viu și reținerea mult mai sigură dacă, pe lîngă baza social-economică și facto- logla politică ar fi cuprinsă în cunoștin- țele de istorie care le sînt comunicate în scoală, și evoluția structurii psihice șl mentale a omului, a categoriei sociale, a claselor și în sfîrșit a poporului în diferite etape ale dezvoltării sale. Universul de gîndire și sentimente al generațiilor din di- feritele epoci istorice este prezentat în manuale cu totul la suprafață. Modul de trai, de viață, elementele de bază ale civi- lizației în mersul istoriei nu ajung aproa- pe niciodată la cunoștința elevilor. Ne so- cotim. de aceea. îndreptățiți să pledăm pentru o lărgire a tematicii prin inclu- derea în manualele de istorie a unor lec- ții de cultură și civilizație. înțelese în sen- sul lor larg și dinamic. La mărirea interesului elevilor pentru faptele de istorie, precum și la asigurarea unei mai temeinice receptări, un rol de seamă il joacă însoțirea lecțiilor cu un material ilustrativ variat și bogat. Mai bo- gat și mai variat decît se folosește în pre- zent. Temele de cultură și civilizație se pretează în mod deosebit la un asemenea mod de tratare. Asistăm. în vremea din urmă, la un fe- nomen extrem de semnificativ pentru în- țelegerea profundelor sentimente națio- nale și patriotice ale poporului nostru. Ve- chile tradiții sînt reînviate, monumente străvechi ascunse sub patina vremii sînt aduse la lumină si puse în valoare, casele se acoperă cu plăci comemorative ; dru- mețul care străbate șoselele țării este ne- contenit îndemnat să se abată din drum și să zăbovească în fata unei mînăstiri. a unui castru roman, a unei cetăți medievale sau a unui loc celebra de bătălie. Elevii nu trebuie să rămînă în afara acestui proces care a cuprins întreaga țară. Iar contactul dintre elevi și monumentele istorice trebuie început încă din clasă. Lecțiile devin mult mai vii. mai direct în- țelese. dacă profesorul prezintă ori de cîte ori este necesar fotografii cu ajutorul apa- ratului de proiecție. în acest fel. monu- mentul de la Adam-Clissi. bunăoară. His- tria. cetățile dacice. Voronețul. castelul Corvinilor sau alte monumente de seamă vor intra în bagajul de cunoștințe al ele- vilor. le vor fixa în memorie și, în ace- lași timp, le vor trezi interesul pentru vizitarea lor. Școlile, profesorii de specialitate au or- ganizat și organizează. în special în va- cante. numeroase excursii al căror itinerar trece și prin diferite locuri istorice. Consider însă că forurile în drept si ca- drele didactice nu au acordat încă o aten- ție suficientă problemei vizitării monu- mentelor istorice. Vizitarea monumentelor istorice și de cultură îmbracă două aspecte : e vorba mai întîi de cunoașterea lor de către ele- vii din localitate sau din regiune. Este probabil că cei mai mulți elevi ieșeni au intrat în Golia și la Galata. că cei din Hu- nedoara cunosc castelul lui loan Corvin, sau că cei din comunele dobrogene Tari- verde sau Cogealac au vizitat Histria. Dar cred că. pentru cei mai multi, acest con- tact a fost întîmplător și fără urmări des- tul de profunde pe olan intelectual, etic și educativ. Este necesară o vizitare organi- zată. pentru a putea comunica o seamă de cunoștințe care să transforme o vizită tu- ristică într-o veritabilă lecție de istorie. Cunoașterea locurilor' istorice și a monu- mentelor din fiecare localitate, trebuie de aceea să reprezinte o constantă preocu- pare nentru scoală, pentru profesorii de istorie. Poposind cu elevii în aceste locuri să le vorbim despre figurile luminoase ale unor domnitori intrati în legendă, iubiți de popor, care au luptat pentru independența și înflorirea patriei. Să le vorbim cu dra- goste despre o seamă de conducători ai poporului din toate timpurile, viteji și în- cercati care, punînd în slujba celor mulți talentul și capacitatea lor de organizare militară și socială, au contribuit la reali- zarea unor importante reforme sociale. Un al doilea aspect, se referă la organi- zarea unor călătorii speciale în regiunile bogate în vestigii istorice. Cred că aseme- nea călătorii sînt imperios necesare. Sub îndrumarea profesorilor, elevii vor putea lua contact nemijlocit cu eroica luptă multiseculară a poporului pentru împli- nirea năzuințelor sociale și realizarea idealurilor naționale. Profesorii îi vor învăța astfel mai bine pe elevi istoria patriei, le vor sădi dra- gostea pentru eroii neamului, pentru is- toria noastră plină de pagini strălucite, le vor spori mîndria pentru mărețele rea- lizări ale prezentului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu. secretar general al C.C. al P.C R adresîndu-se ca- drelor didactice le cerea ca. ne lîngă in- struirea tinerei generatii la nivelul cel mai înalt al științei și culturii, să se ocu- pe totodată de „educarea ei în spiritul cu- noașterii și prețuirii trecutului de luntă a) poporului român — trecut minunat, bogat, care merită și trebuie să fie cunoscut și pretuit de întregul nostru tineret. Numai în acest fel — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu — tineretul va prețui mai pro- fund realitățile de astăzi, va înțelege mai bine că realizările în construcția socialistă sînt rezultatul unor lunte erele nentru li- bertate națională și socială sînt rezultatul muncii încordate a întregului nostru nooor. care, sub conducerea partidului a avut de înfrînt multe greutăți dar □ fost hotărit întotdeauna să le îhvineă si să meargă mereu înainte nentru a-si asieura un viitor fericit a deveni stănîn ne soarta sa a-și făuri viata, a asieiira dezvoltarea națiu- nii ron’âne așa cum o dorește". Sconta trebuie să înțeleasă așadar că în predarea istoriei se cere să aibă tot mai mult loc lecția vie. legătura nemii'ocită cu istoria. Ia locurile în care ea a lăsat ur- mele de neșters. Referlndu-se. într-o scrisoare trimisă redacției, la problemele cercetării științifice care au fost abordate în articolul „Cadrele di- dactice și cercetarea științifică" a- părut în „Gazeta învățămîntu- lui“ nr. 829, prof. Ilie Guțan, de la liceul din Tălmaciu, raionul Sibiu, se oprește asupra cîtorva aspecte privind preocupările ști- ințifice ale profesorilor și contri- buția în această privință a acti- vității cercurilor pedagogice, as- pecte pe care Ie redăm în rindurile de față. Cercul pedagogic constituie o reuniune de lucru a cadrelor di- dactice. A.ici se pot face confrun- tări de opinii, ipoteze și concluzii formulate în iureșul practicii cu- rente, se popularizează căi, me- tode, forme avansate, născute sub imperiul necesității. în mun- ca la clasă, subliniindu-se și sti- mulîndu-se ceea ce este valoros și contribuie la perfecționarea pedagogică. Un cerc pedagogic trebuie să reprezinte un dialog în care colegi vîrstnic- și tineri, cu formații diferite, dar esențial aceleași prin misiunea lor. îți expun părerile în legătură cu probleme ale școlii, fără a evita controversa obiectivă și construc- tivă. O analiză atentă a activității cercului pedagogic, sub raportul conținutului său. pune în lumină deficiențele esențiale. Deseori ac- tivitatea cercului pedagogic se rezumă doar la relatări și repro- duceri mecanice a conținutului metodicilor și articolelor de spe- cialitate. Ce rost ar mai avea fi- xarea unei probleme de cercetare pentru o anumită perioadă dacă referentul întocmește în pripă un material saturat cu afirmații so- fistice. cu decupaje bibliografice, văduvit de suflul viu, personal ? Un referat născut din compilații nu cîștigă audienti, nu merită mteres și nu ridică întrebări. Este o eroare gravă să trans- formi cercul pedagogic într-o formă de lectură directă sau me- diată, Conținutul unei cercetări nu este identic cu o colecție de recenzii trunchiate, iar cercul pe- dagogic este altceva decît un cerc de citit ori de pură infor- mare. Intr-un cerc pedagogic, discuțiile devin plicticoase, obo- sitoare și inutile atunci cînd se recită diferite teze, fie și juste, dar fără a fi filtrate printr-o gîn- dire personală, fără a fi conclu- zia experimentului. Cîteodată se subapreciazâ cunoștințele audito- riului reprodueîndu-se paragrafe din lucrări de metodică. Alteori se supune discuției planificarea recapitulării materiei, complica- ție inutilă, deoarece în acest sens nu pot fi recomandate rețete obligatorii. Fiecare profesor are libertatea fixării acestor teme în concordanță cu problemele par- ticulare puse de reluarea sinte- tică, organică a materiei studiata pe capitole în clasa sa. Concepția actuală a cercului pedagogic — mă gîndesc la cel de literatura română — are și o altS carență. Pe nesimțite se alunecă spre unilateralitate, imprlmîn- du-se activității un caracter mai ales metodic. In dauna altor componente ale activității didac- tice. A limita sfera preocupărilor numai la metodică înseamnă a împuțina șl ciunti munca bogată și complexă a profesorului. Nu este admis ca un profesor de lim- ba română să nu cunoască ceea ce apare nou în literatură. Trebuie să se renunțe la lingi'' tar* și timiditate. în așa fel în- eît cercul pedagogic să se trans- forme într-o pasionantă ședință de lucru să se valorifice poten- teie spirituale, aptitudinea crea- toare si origina1itatea judecății fiecăruia, personalitatea profeso- rului completîndu-se și îmbogă- tindu-se cu aceea a iubitorului de studiu, garanție a autodesă- vîrsirii. Pedagog de mare valoare și fin interpret al actului lite- rar, Tudor Vianu. insista asupra necesității studiului personal, la care este obligat profesorul, a muncii asidue de bibliotecă. EI sublinia că însăși sarcina bunel asimilări și clarificări a unei sfere de cunoștințe îl obligă pe profesor a le întregi și a le pune de acord, că transmiterea unei științe îndeamnă deci și la cerce- tarea ei, că profesorul se între- gește în chip firesc, prin cercei tător Roadele muncii multilaterale a unui asemenea profesor se văd înainte de toate, în clasă, în or- ganizarea, interpretarea și expir* nerea fenomenului artistic. Este necesar să se transforme cercul pedagogic într-un laborator de creație și cercetare personală, Unde să se dezbată atît probleme de metodică, cît și cele ale spe- cialității propriu-zise, lărgind cîmpul investigației, stimulînd interesul față de inedit. încuia* jînd pe fiecare profesor în acti- vitatea de cercetare. Prof. ILIE GUTAN Liceul mixt Tălmaciu-Sibiu „Cind drumurile se bifurcă" VLAD GEORGESCU cercetător științific însemnările de față, răspun- zlnd unor ginduri mai vechi, au fost stimulate de apariția arti- colului „Cînd drumurile se bi- furcă" din pr. 850 al „Gazetei învățămintului." Am urmărit, în ultimii ani, re- zultatele obținute de candidați! la examenele de maturitate din școala noastră care au fost, in general, mulțumitoare. Cred însă că ele ar fl fost mult mai bune, dacă orientarea unor elevi spre cele două secții — realistă și umanistă — s-ar fi făcut cu mai multă atenție și simț de răs- pundere. După propriile lor mărturisiri, un număr de candidați, care au urmat secția reală în locul sec- ției umaniste pentru care aveau înclinații deosebite și care au obținut rezultate slabe la mate- matică, regretau că în alegerea secției nu au ținut seama de ap- titudinile lor. Trebuie să recu- noaștem că acești elevi n-ar fi făcut greșeala pe care o regretă dacă ar fi fost bine îndrumați de pedagogii lor. care aveau da- toria șl posibilitatea de a Ie da o orientare școlară justă. A existat și mai există încă în școli o tendință pe care trebuie s-o combatem. Anumiti diriginți le spun elevilor cu ton categoric „Voi învătăți bine, deci trebuie să mergeți la secția reală". Este cunoscut faptul că elevii fruntași învață bine la toate materiile, dar, cînd e vorba de alegerea unei secții, adică. într-o măsură, a Unul drum în viață, profesorii trebuie să-i îndrumeze pe calea cerută de aptitudinile lor care se cer cultivate șl dezvoltate, nu înăbușite printr-o îndrumare greșită Din cauze orientării ne- juste. astfel de elevi cu aptitudi- ni deosebite n-au aiuns, la ab- solvirea liceului, nici buni cunos- cători ai disciplinelor exacte, nici al celor umaniste Mergînd mai departe cu ana- liza acestei situații și trecînd de la cazuri particulare la generale, am constatat că în unele școli practica îndrumării neștiințifice a elevilor spre secția reală a îm- brăcat forme exacerbate, prin îndrumarea unei serii întregi de clase spre secția reală și a unei singure clase spre secția uma- nistă. în fața unei asemenea situații, e firesc să ne întrebăm : Qui, prodest ? Elevilor îndrumați ast- fel ? Rezultatele dovedesc că nul Societății? Nicidecum, pen-' tru că ea cere să-i dăm din rîn- dul elevilor buni, cu aptitudini — profesori, juriști, medici, bio- logi. agronomi, cercetători in do- meniul culturii și artei. Experiențele nereușite asemeni celei relatate ne duc la concluzia că orientarea elevilor spre secții- le realistă și umanistă trebuie făcută cu mai mult simț de răs- pundere față de viitorul tinerilor pe care-i educăm. Momentul cel mai potrivit pentru aceasta este anul școlar în care elevii se gă- sesc în clasa a IX-a. îndrumarea trebuie să aibă neapărat la bază cunoașterea înclinațiilor firești intelectuale și fizice ale elevilor, a aptitudinilor și talentelor lor. Descoperind vocația elevilor săi, pedagogul descoperă în ei ne viitorii ingineri, matematicieni, profesori, tehnicieni, medici, bio- logi, cercetători științifici în di- ferite domenii, filologi ș. a. O orientare justă contribuie deci la rezolvarea unei esențiale proble- me de viață vizînd viitorul ele- vilor și în același timp al unei probleme sociale primordiale. Elevii buni și foarte buni sînt o rezervă prețioasă de cadrfe pen- tru viitorul tării noastre, par ei trebuie să-și aleagă singuri sec- ția care-i interesează, potrivit vocației pe care o au și dorinței pe care o exprimă, așa cum spun instrucțiunile Ministerului învățămintului. Zelul nejustificat, al unor profesori pentru o secție ’. sau alta constituie o gravă eroare pedagogică. în stare să înăbușe talente înăscute care dacă sînt puse în condiții corespunzătoare de dezvoltare, pot deveni ele- mente de deosebită valoare. Pe-* dagoeul adevărat are datoria esențială de a-i ajuta pe elevi să-și găsească drumul carierei viitoare și potrivit chemării lor firești. Prof. I. VEGA Liceul „N Bălcescu" — R. Vîlceă PAGINA 3. Secvențe hunedorene Puternică bază a industriei noastre socialiste, regiunea Hu- nedoara a cunoscut în ultimele două decenii o deosebită dezvol- tare în domeniul învățămîntului ți culturii. Una dintre localități- le regiunii — Petroșeni — a de- venit în anii regimului democrat- popular centru' universitar ; în satele și orașele de pe meleagu- rile hunedorene funcționează sute de școli, lucrează mii de cadre di- dactice. Am căutat să oglindim în aceste secvențe cîteva dintre preocupările ațtuale și de pers- pectivă ale oamenilor școlii din regiunea Hunedoara, acum la în- ceput de an școlar. Premise pentru documentare și modernizarea predării Un loc central în atenția orga- nelor de învățămînt din regiune, a conducerilor de școli îl ocupă problemele perfecționării conti- nue a activității pedagogice, ale organizării schimbului de expe- riență între cadrele didactice, ale documentării rapide și eficiente a acestora în probleme actuale de specialitate și didactice. „In problema perfecționării și a schimbului de experiență — ne spune prof. Andrei Sooș, șeful secției de învățămînt din Deva — o primă măsură a fost numirea ca responsabili ai cercurilor de specialitate a celor mai buni pro- fesori, cu experiență pedagogică ți orientarea activității acestora către dezbaterea aspectelor ac- tuale, de importanță majoră ale predării disciplinelor respective. Pe linia informării, s-au creat condiții ca bibliotecile orășenești să acorde, pe baza unor fișe, îm- prumuturi cadrelor didactice de la comune și sate. Pentru același scop la Brad este organizat un cabinet metodic al raionului, fiind deschisă perma- nent pe lingă acesta o expoziție cu materiale didactice, planuri de lecție model, planificări calen- daristice etc. Noi pași înainte s-au făcut în școlile hunedorene și pe linia mo- dernizării mijloacelor de predare. La Deva s-au luat în această pri- vință o serie de măsuri eficiente. Printre altele s-a trecut la dota- rea școlilor cu aparate de filmat care sînt prezente în toate liceele și In tot mai multe școli generale. In munca pentru înzestrarea șco- lii cu aparate de filmat s-a evi- dențiat în mod deosebit profeso- rul Robert Singer de la școala ge- nerală „Dr. Petru Groza". In cu- rînd, la Deva, va lua ființă o fil- motecă, la liceul „Decebal". A- ceasta va asigura procurarea fil- melor didactice și distribuirea lor la toate școlile. O preocupare mai redusă pen- tru modernizarea dotării școlilor există în raioanele Brad și Ilia. Secția de învățămînt a regiunii Hunedoara ar trebui să valorifice în această privință exemplul mo- bilizator al activității profesorilor din Deva. Măsuri actuale și planuri de viitor O clădire cu linii zvelte, mo- derne plasată într-un sector al orașului Deva, care oferă o pers- pectivă largă și pitorească asupra orașului și împrejurimilor, va a- dăposti, cu începere de la 15 oc- tombrie liceul industrial de con- strucții. Noua școală va oferi con- diții optime de studiu și pregă- tire practică viitorilor tehnicieni constructori. Căci în această zonă a orașului se va construi un mi- croraion din care localul liceului industrial este primul obiectiv, iar elevii acestor școli vor lua parte activă la viitoarele con- strucții, efectuînd practica pe șantierele din jurul liceului lor. Un viu interes în legătură cu crearea liceelor de specialitate se manifestă la Ilia și la Brad. „La Brad — ne spune tovarășul Ion Făgădaru, șeful secției — meseria de minier este o tra- diție. Grupul școlar minier nu acoperă încă solicitările nume- roase din partea populației. De a- ceea organele de partid și de stat locale consideră necesară înfiin- țarea la Brad a unui liceu de spe- cialitate profilat pe specialitățile electromecanică de mine și tehni- cieni minieri. Mai mult. Spațiul este asigurat cît și necesarul de cadre didactice". La Dobra-Ilia ar fi cît se poate de util înființarea unui liceu a- gricol cerut de specificul raionu- lui. Și aici există un local cu 5 săli aparținînd de Ministerul In- vățămîntului și în care la ora ac- tuală funcționează o altă institu- ție. Cadre de specialitate ar pu- tea fi asigurate dintre cele care lucrează la unitățile agricole din localitate sau împrejurimi. ★ Preocuparea pentru ridicarea continuă a școlii hunedorene, este evidentă în majoritatea unități- lor de învățămînt vizitate. Ea constituie un fenomen de bun au- gur pentru desfășurarea noului an de învățămînt pe meleagurile „cetății de foc" și ale „văii cărbu- nelui". T. ISPAS „Analize gramaticale SESIUNE FESTIVĂ In bogatul program de manifestări care au avut loc pe meleagurile năsău- dene cu prilejul sărbătoririi centena- rului George Coșbuc, un loc deosebit l-au ocupat lucrările sesiunii științifice festive organizate de Societatea de ști- ințe istorice și filologice din Republica Socialistă România. Lucrările sesiunii, care a întrunit peste 400 de membri ai societății și alte cadre didactice din învățămîntul supe- rior și general, numeroși oameni de cultură din toate regiunile țării, s-au desfășurat în aula liceului „George Co.fbuc" din Năsăud. După cuvîntul de deschidere al conf. univ. Emil Boldan, secretar gene- ral al Societății de științe istorice și filologice, i-au salutat pe participanți Mircea Crișan, prim-secretar al Comi- tetului raional de partid, și prof. univ. Ștefan Pascu, membru corespondent al Academiei. In prima zi a sesiunii au fost susți- nute comunicările: „Locul lui Coșbuc în literatura română", de prof. univ. dr. docent G. C, Nicolescu. „Idealul unității naționale în creația lui G. Coșbuc" de prof. Ion Șerdeanu, „Natura în poezia lui George Coșbuc" de conf. univ. Ga- vril Scridon. „Cultura lui George Coș- buc“ de lector univ. Alexandru Husar, „Aspecte ale dantologici coșbuciene" de prof. Grigore Găzdac, „Contribuții bio- grafice" de Augustin Z. N. Pop și „I- tinerarul" ardelean al lui George Coș- buc" de prof. Vasile Scurtu. In cea de a doua zi au fost prezen- tate comunicările „Vocabularul poeziei lui Coșbuc" de prof. univ. Gavril Is- trate, „George Coșbuc și folclorul Nă- săudului", de lector univ. Ion Apostol- Popescu, „Bocetul românesc în inter- pretarea lui George Coșbuc" de conf. univ. Ion Chițimia, „Comentatorii cri- tici ai lui Coșbuc în anii uceniciei" de O. Filipoiu. ..Traducerile lui Coșbuc din literatura sanscrită" de Sergiu E. De- metrian ..George Coșbuc. preludii la universalitate" de Constantin Crișan și Victor Crăciun. Cuvîntul de închidere intitulat „Pro- bleme sociale în creația lui Coșbuc" a fost rostit de prof. univ. Ștefan Pascu. F O I L E T O IM Clădirea Liceului din comuna Zlatna, raionul Alba lulia, regiunea Hunedoara. CENTVM Noutăți la „Animafilm“... Studioul „Animafilm" a re- alizat sau are în curs de rea- lizare pentru anul școlar 1966—1967, pe baza tematicii elaborate de Ministerul Invă- țămîntului un film — „Elec- tromagnetismul și aplicațiile lui", precum și 40 de diafil- me pe teme variate. Astfel pentru lecțiile de literatură și istorie s-au realizat noi dia- filme cu tema : „Mihail Emi- nescu", „Ion Creangă", „Tudor Arghezi", „Nunta Zamfirei" a lui George Coșbuc, „Liviu Rebreanu", „George Enescu", „Ion lonescu de la Brad", „Nicolae Grigorescu", „Arta plastică românească", „Arta populară românească", „Epoca lui Mihai Viteazul", „Răscoa- la lui Tudor Vladimirescu", „Anul revoluționar 1848“. Pentru fizică și chimie au fost realizate diafilmele : „Meca- nisme fixe cu aplicație prac- tică", „Forța apei și folosirea ei", „Cărbunii de pămint", „Combinatii anorganice ale carbonului", „Halogenii", „A- cidul azotic și întrebuințările, lui" iar pentru științele natu- rale și geografie : „Scoarța pă- mîntului", „Animalele para- zite", „Dezvoltarea vertebra- telor", „Insecte folositoare și dăunătoare", „Păsări folosi- toare și dăunătoare", „Mișca- rea și sensibilitatea la plan- te", „Valea Bistriței" etc. și stilistice** ANNI ACADEM1AE (Urmare din pag. I) Chirurgia și psihiatria, pediatria și en- docrinologia, ramuri importante ale medi- cinii românești, au repurtat importante succese. Cercetările originale desfășurate în domeniile științelor sociale au condus la rezultate apreciabile, marcind serioase progrese în lingvistică, istorie, sociologie, filozofie, pedagogie și istoria științei. La realizarea tuturor acestor succese, îndrumînd și stimulînd creația și cerceta- rea științifică, Academia Republicii So- cialiste România a jucat un rol dintre cele mai importante. Pornind de la aprofun- data cunoaștere a direcțiilor principale de dezvoltare a economiei naționale și ale societății românești în genere, cercetarea științifică fundamentală și cea aplicativă, au reușit să atingă nivelul acelei eficien- țe, realizabile numai atunci cînd rezulta- tele muncii științifice servesc direct cau- za dezvoltării societății. Aceste rezultate insă au devenit posibile tocmai datorită integrării Academiei în procesul construc- ției socialiste. Ca instituție științifică di- rect interesată în viața științifică și teh- nică a țării, realizînd în institutele și ba- zele sale științifice studii și cercetări de nivel înalt, dar în cea mai strînsă legă- tură cu cerințele practice ale economiei, științei și culturii, Academia a contribuit din plin la subordonarea cuceririlor ști- inței moderne nevoilor dezvoltării capa- cităților de producție ale țării. Urmărind cele 75 de periodice proprii publicate în românește și in limbi stră- ine de circulație internațională, sau pu- blicațiile Centrului de documentare al A- cademiei, se poate constata imensul do- meniu științific și tehnic îmbrățișat de preocupările active ale Academiei. Iată pentru ce, la aniversarea centena- rului său, Academia, identifieîndu-se cu interesele societății al cărui înalt for de cultură a devenit, se poate mîndri cu re- zultate care pe plan intern, național, con- tribuie din plin la construcția socialistă, iar pe plan extern, internațional, promo- vează și întăresc prestigiul științei și teh- nicii românești peste hotarele țării. Prezențele românești la sute de acțiuni științifice, congrese, conferințe, se- siuni științifice peste hotare, prezența cărții științifice și tehnice românești în traduceri făcute în multe limbi, în di- verse părți ale lumii, alegerea unui mare număr de oameni de știință români în conducerea diferitelor foruri științifice in- ternaționale, alegerea unor savanți ro- mâni ca membri ai multor academii stră- ine, materializează în parte prestigiul pe care i l-a cîștigat României, activitatea A- cademiei Republicii Socialiste România. La una dintre întilnirile sale cu oamenii de știință, tovarășul Nicolae Ceaușescu spunea ; „Realizările remarcabile obținu- te, rod al muncii cercetătorilor care și-au pus întreaga activitate in slujba înfloririi patriei, au ridicat prestigiul științei româ- nești, au făcut să crească contribuția ță- rii noastre la patrimoniul științei mondia- le". Aceste cuvinte constituie o înaltă a- preciere a muncii științifice desfășurată, în primul rînd, de Academia Republicii Socialiste România, ajunsă la vîrsta pri- mului ei centenar. ...si la „Hectreconl“ Continuînd o acțiune înce- pută din anul trecut și care s-a bucurat de o primire deo- sebit de călduroasă în școli, casa de discuri „Electrecord", împreună cu Editura didacti- că și pedagogică, a realizat o serie de discuri pentru preda- rea limbilor moderne ca anexe ale noilor manuale ale clase- lor a IX-a și a X-a. Aceste discuri conțin, în lectura unora dintre cei mai buni specialiști în predarea limbi- lor respective, toate fragmen- tele literare incluse în manua- le. In felul acesta atît cadrele didactice cu mai puțină expe- riență cît, mai ales, elevii vor dispune de modele prețioase. Se impune o acțiune mai susținută pentru asigurarea dotării școlilor cu aceste discuri și pentru utilizarea lor eficientă în cadrul lecții- lor. Am. propune, de aseme- nea, ca speciliștii să studieze posibilitatea alcătuirii în vii- tor a acestor discuri astfel în- cât ele să poată fi mai amplu folosite de elevi pe parcursul studiului individual. Tratament și contraindicatii Toamnă, culori, fructe, primele frunze uscate. Înscrieri in noul an școlar, examene de co- rigentă (pentru cei care • u avut accese de lene în timpul anului), încăpățî- nate cereri de reexami- nare (depuse de unii re- petenti care se consideră victimele unei soarte ne- drepte)... Cu aceasta, după ce am pornit de unde vom ajun- ge — la o reexaminare — iată-ne și la „obiectul" de la care vom porni: un re- petent. Il cheamă Dumi- tru D„ are vîrsta de 43 de uni și este — deocamdată staționar pentru încă un an școlar — în clasa a X-a serală a Liceului nr. 23 din raionul Lenin. îm- potmolit între multiplele spire ale unui solenoid la fizică, dat peste cap, la chimie, de încăpățînarea oxidului și hidratului de aluminiu de a nu intra în reacție cu acizii decît în- tr-un anume fel și depă- șit, la anatomie, de-unele aspecte ale respirației u- mane, care chiar cînd o- mul e cu sufletul la gură continuă să se desfășoare după unele principii ale oxido-reducției aplicate pe scară biologică — ele- vul nostru a pierdut com- petiția școlară la trei obi- ecte, fiind declarat, cu toate formele necesare, repetent. Pînă aici faptul, regre- tabil în sine, nu depășeș- te comunul decît în mă- sura în care hotărîrea de a obține diploma de ab- solvent. al liceului este contracarată în practică de neseriozitate și lipsă de efort. Dar, în loc să tragă concluzii din păța- nia sa și să se aștearnă pe învățătură, Dumitru D. a ales altă cale. Iată-l, în- soțit de un cunoscut — om cu baston, pălărie și relații — ureînd scările clădirii Sfatului popular al raionului Lenin. Aici, în cabinetul inspectorilor metodiști, s-a desfășurat, într-o zi cu soare de sfîr- șit de iunie, prologul pie- sei : — Am venit și noi să ne faceți un bine — a spus „cunoscutul" cu bas- ton. Om serios și repe- tent, cine-a mai văzut ? Regulamentul e regula- ment, nu-i vorbă, și știm cu toții că unde-i lege nu-i tocmeală, dar dacă l-om călca pentru o dată n-o fi moarte de om ! E vorba doar de un pustiu de bine ! Inspectorii au ascultat păsul celui care tăcea ex- pus de cel care vorbea, s-au informat la școală și, retezîndu-le-o scurt dar politicos, le-au dat să înțeleagă că nu au drep- tate și, ca atare, „binefa- cerea" cerută nu poate urma. Cu aceasta cortina unei încheieri oficiale — prima — a căzut asupra prologului, în timp ce în culise a început să țăcăne o mașină de scris, înși- rînd pe hârtie albă, în cinci exemplare, cuvinte- le : TOVARĂȘE MINIS- TRU... A urmat, la minister, tabloul I (scena de la re- gistratură). Nu știm dacă jalba a dus-o tot omul cu l baston, reținem însă din conținutul’ ei, așa ca pen- tru noi, o frântură de fra- ză : „...îmi perniit a vă informa că sînt pregă- tit...". Ministerul Invățămîn- tului — Direcția generală a învățămîntului de cul- tură generală — a trimis plîngerea, după cum era și firesc, la secția de în- vățămînt a raionului Le- nin : „Să se cerceteze la școală situația. Conform prevederilor articolului 121 din Regulamentul de funcționare a școlilor de cultură generală, să se hotărască nedepăsind 7 zile. 21. 07. 66". Tabloul II (biroul in- spectorilor metodiști, a- celași decor ca în prolog). Se dispune, pentru cerce- tarea cazului, formarea unei comisii care să se re- fere asupra celor întîm- plate la școală. Asistăm, în continuare, la trei scene mute: pro- fesorii referenți în fata lucrărilor scrise de chi- mie și de fizică si a cior- nei de examen de la ana- tomie... Nu, notarea nu a fost nedreaptă. Hirtie, toc, cerneală — și trei re- ferate în acest sens apar la dosar. Și iar în biroul inspec- torilor : se judecă refera- tele, se întocmește răs- punsul către minister. Nouă schimbare de de- cor. Ministerul, în posesia datelor, întocmește, în conformitate cu litera le- gii, răspunsul către peti- ționar. Dumitru D. este anunțat că, întrucît nu s-au constatat abateri în ceea ce privește desfășu- rarea probelor de verifi- care a cunoștințelor sale, probe al căror rezultat îl contestase, rămîne repe- tent. O comunicare în a- cest sens este adresată secției de învățămînt. care la rîndul său infor- mează școala, care... etc. etc. Cu aceasta, se părea, cortina a căzut definitiv peste nefericitele tribula- ții ale lui Dumitru D., cu toate că. purtînd sau nu pălărie, cu sau ffiră bas- ton, mai vorbăreți ori mai taciturni, pe parcurs di- verși alți „cunoscuti" ai lui au făcut același ofi- ciu de a apela la inimi caritabile. Numai că toți cei cu care au avut de a face au dovedit a avea inimi de piatră. Dumitru D. a socotit însă că n-a epuizat toate căile de a trece, prin mij- loace frauduloase, clasa. A prezentat ministerului un certificat prin care se afirmă că suferă de hi- pertiroidie. Ministerul l-a îndem- nat, în epilog, să urmeze tratamentul indicat de medici și a confirmat încă o dată diagnosticul pus de pedagogi. Trata- mentul acestei din urmă boli e cunoscut: studiul serios. Regimul: activita- tea cu manualul. Contra- indicata : sfaturile și tra- tamentele diferiților „cu- noscuți" cu și fără baston, care pot să agraveze boa- la pînă într-atît îneît s-o facă incurabilă. T. DUMITRESCU In Editura științifică a apărut recent lucrarea „Analize gramati- cale și stilistice" de D. D. Drașo- veanu, P. Dumitrașcu și M. Zdren- ghea. în 1959 același colectiv de autori publica prima ediție a aces- tei lucrări, așteptată cu un legitim interes de către cadre didactice, studenți, elevi. Culegerea de texte analizate venea să suplinească o lipsă ce se resimțea în studiul fe- nomenelor de limbă și stil, adu- cînd o contribuție utilă în această direcție și constituind un auxiliar indispensabil profesorului de limbă și literatură română. Epuizarea ei i-a determinat pe autori să publice această a doua ediție, îmbunătă- țită. Prima parte a ediției de față cuprinde îndrumări teoretice le- gate de analiza frazei, indicații clare și precise privind etapele a- nalizei sintactice a unui text. D. D. Drașoveanu se ocupă de principiile analizei sintactice și subliniază necesitatea unej inter- pretări cît mai larg motivate gra- matical, combătînd în acest fel o practică ce se mai întîlnește în predarea gramaticii în școlile noastre : aceea a interpretării după ureche, logicist, subiectiv a unui text. Prezintă interes și indicațiile date de M. Zdrenghea în legătură cu analiza părților de vorbire. El se referă mai ales la faptele de limbă care se pretează la inter- pretări diferite, confuze (formele neaccentuate ale pronumelui per- sonal, pronumele reflexiv, cuvin- tele omografe, deosebirile dintre prepoziție și conjuncție). Culegerea de texte din lucrare este de o certă valoare, ilustrînd principiile expuse la început. Pre- zentînd sub formă de schemă fra- zele analizate, scriind elementele subordonatoare cu aldine, delimi- tînd cu precizie propozițiile și sta- bilind în mod strict gramatical felul lor, raporturile dintre ele, autorii ne dau modele de analize culese din clasici ai literaturii ro- mâne și selectate după criteriul ilustrării tuturor aspectelor anali- zei sintactice. în subsol întîlnim mereu comentarii pe marginea textului analizat, argumentări și motivări legate de interpretarea unei fraze, unei propoziții, unui cuvînt. în aceeași măsură suscită inte- resul lectorului și ultima parte a lucrării, în care P. Dumitrașcu expune cîteva considerații pe mar- ginea analizei stilistice a textelor literare, analiză pe care uneori profesorii o neglijează sau o trec pe un plan secundar. Pornind de la dubla funcție a limbii — de co- municare și de realizare a expre- sivității — autorul subliniază de- osebită valoare a interpretării sti- listice a unei opere, care contribuie la înțelegerea mai profundă a u- nui text literar, la stabilirea parti- cularităților artistice ale unui scri- itor etc. Autorul indică metodele și procedeele folosite în analiza stilis- tică, după care trece la interpreta- rea unor texte din A. Russo, Emi- nescu, Creangă, Caragiale, Coșbuc, Arghezi, Z. Stancu, M. Beniuc. Prin îndrumările de natură teo- retică și mai ales prin textele analizate gramatical și stilistic, lu- crarea reprezintă un ajutor prețios pentru cei care predau limba și li- teratura română. Prof. S. I. POTEREANU Școala generală Sînmărghita-cjjKÎ „Romanul materiei11 Recent a apărut în Editura ști- ințifică. traducerea binecunoscu- tei cărți Romanul materiei de Al- bert Ducrocq. Valoroasă lucrare de popularizare a științei, realizată de un renumit popularizator fran- cez, cartea — tradusă pînă în pre- zent în 8 limbi — pune pe cititorii din țara noastră în contact cu unul dintre virtuoșii consacrați ai lite- raturii de informare științifică. „Romanul materiei", care des- chide un ciclu intitulat „Ciberne- tica și universul" își propune, să explice cosmosul în lumina rapor- turilor din ce în ce mai complexe dintre om și natură, raporturi în cadrul cărora, în epoca noastră, intervine mașina cibernetică. „In- tredeschizînd ochi captivi", cum scrie Ducrocq, mașina a ajuns azi să-și culeagă singură informațiile pe baza cărora își conduce tot sin- gură activitatea conform progra- mului stabilit de om și pe care i l-a delegat omul. Privite în aceas- tă lumină, mașinile cibernetice îl ajută pe om să scadă entropia, acea „cantitate de energie proprie unui sistem" descoperită de fizi- cieni și care — prin hazard — se poate opune activității conștiente duse de om pentru transformarea lumii înconjurătoare. Pornind de la constatarea că de- legarea unor capacități de creație umane mașinii cibernetice are un caracter revoluționar pe plan in- telectual-uman, Albert Ducrocq, cu ochiul iscoditor al gazetarului dublat de reflecția serioasă a omu- lui de știință, subliniază uriașa în- semnătate a creării mașinilor ci- bernetice, care odată puse in func- țiune, generează o ordine, organi- zînd-o. în acest context, electroni- ca, la fel cu mecanica, hidraulica sau alte ramuri ale tehnicii mo- derne care concură la activitatea mașinii cibernetice, încetează de a fi personajele centrale ale științei în acțiune, devenind simple mij- loace, pe o scenă în care schema de funcționare e totul, iar tehnica rămîne, cum spune Ducrocq, un factdr secundar. Mașinile electro- nice permit realizarea unor scheme de mare interes. Prin ele, ajungem să constatăm cum acționează unele sisteme asupra altora și, fapt pri- mordial în istoria tehnicii, omul încetează de a se mai lua pe sine drept obiect de referință. Fizica clasică cedează locul unei fizici a relațiilor care, luînd în considera- re doar structurile și efectele de condiționare reciprocă ale acesto- ra, ne prezintă realitatea înconju- rătoare sub o lumină edificatoare. Ca un exemplu complex al aces- tei argumentări originale și de un mare interes științific, Albert Ducrocq ne oferă tocmai „roma- nul" materiei. întrebîndu-se dacă ordinea din Cosmos nu se dato- rește unor structuri care, la rîndul lor, sînt produsul altor structuri, autorul descoperă pe rînd cititori- lor temeiurile științifice ale evo- luției universului. Subliniind că datorită efectelor de sinteză, ciber- netica „face știință din științe", el ne dă informații riguros științi- fice despre materie. împărțită în zece capitole, cartea reconstituie evoluția lumii noastre, debutînd cu un bagaj de informații prelioL nare expuse în primul capitol, \ gestiv intitulat „Viza pentru C_ mos". Este interesant modul'în care, în cel de al treilea capitol al lucrării, sînt prezentate în lumina problematicii gravitației, nașterea galaxiilor și drumul către proto- stele. După ce tratează viața aces- tora, oprindu-se pe larg asupra fenomenelor legate de aprinderea stelelor, autorul zugrăvește „bătă- lia" dintre cibernetică și termodi- namică (cap. V), subliniind legă- tura care conduce de la particule subatomice la viață ca un mod de existență al materiei. După ce ex- pune pe larg problemele diferen- țierii stelelor, Ducrocq ne prezintă, în pagini avîntate, „alchimia" cos- mică — ipoteze despre modul de naștere a elementelor chimice în creuzetul suprafierbinte al stelelor. Arătînd clar cum și mai ales de ce evoluează materia pe plan cosmic, ultimul capitol al cărții se încheie cu o viziune originală a drumului de la geologie la biologie, a căii pe care apare și se dezvoltă viața. Bine tradusă de Mihai Mazaneț, corect prezentată grafic, lucrarea lui Ducrocq face un bun serviciu cititorului, atrăgîndu-1 cu price- pere într-un domeniu pe cît de nou pe atît de interesant al naturii. I). TODERICIU învățători, profesori, diriginți! Citiți și răspîndiți în rîndul părinților revista COLOCV9I REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA i București, Plata Sclntell nt. 1. Teleton 17.6020. Abonamentele ae tac la oficiile poștale, lectorii poștali și la dfluzortl iinltAt de Invătămlnt. Tiparul i Combinatul Poligrafic Casa Sclntell. Piața Sclnteil, București 40.131