PE MELEAGURILE
DIN CARE
S-A ÎNĂLȚAT
GENIUL POETULUI
„Și s-a pornit apoi cuvînt! / Și patru
■ margini de pămint / Ce strimte au fost
in largul lor, / Cind a pornit s-alerge
în zbor / Acest cuvînt mai călător /
Decît un vînt“. Venind pe poteci, prin
păduri și poiene, din toate marginile
zărilor, sute de călăreți au adus în satul
natal al marelui nostru poet care a
imaginat grandioasa „Nuntă a Zam-
firei" vestea marii sărbători. In lumina
acestor zile de toamnă, Hordoul de altă
dată, care poartă astăzi numele poetu-
lui, a devenit o imensă scenă naturală
unde flăcăi și fete dc pe meleagurile
someșene, înveșmântați în splendidele
tradiționale straie țărănești de sărbă-
toare, au alcătuit alaiul unei feerice
nunți simbolice închinate împlinirii a
Resursele interne
V
Dezvoltarea socială în lumea contem-
porană cunoaște un ritm nemaiîntîlnit
în istorie. Această accelerare a dezvoltă-
rii, precum și revoluția realizată în știin-
ța și tehnica contemporană au pus pe or-
nea de zi a problemelor pedagogice con-
temporane găsirea unor soluții care să
rezolve contradicția între această dez-
voltare impetuoasă și posibilitățile de a-
sîmilare — oarecum limitate — ale elevi-
lor.
In rezolvarea acestei contradicții s-au
conturat două soluții : una extensivă și
alta intensivă. Prin soluția extensivă se
preconizează mărirea duratei învățămîn-
tului. In acest sens, s-a preconizat și s-a
trecut, în țara noastră, de la învățămin-
tul general de 7 ani la cel de 8 ani (și,
în perspectivă, de 10 ani), de la școala
medie de 11 ani, la liceul de 12 ani. De-
sigur. este o soluție valoroasă și necesară.
Dorim, însă, să atragem atenția și asu-
pra altei soluții care ni se pare de mult
mai mare eficacitate psiho-pedagogică,
pe care o vom numi, în mod convențional,
„valorificarea resurselor interne ale pro-
cesului de învățămînt" și care, după pă-
rerea noastră, trebuie neapărat conjuga-
tă celei dinții.
Ce înțelegem prin resursele iii terne ale
procesului de învățămînt?
Utilizarea mijloacelor moderne, ca și
aplicarea ciberneticii în procesul de în-
vățămînt nu pot da decît soluții parțiale
rezolvării contradicției dintre creșterea
impetuoasă a cuceririlor științei și teh-
nicii și posibilitățile limitate de asimilare
a acestor cuceriri de către elevi. Ca ata-
re, în mod firesc, soluția trebuie căutată
în dezvoltarea (creșterea) acestor posibili-
tăți ale elevilor. Lucrările de pedagogic
Științifică, precum și cele de psihologie
școlară subliniază tot mai mult ideea po-
sibilității dezvoltării potențeloi- psihice
ÎA A< BST AUMAR:
Condiția specifică și reflexul
ei în predare — pag. 2
Comisia diriginților în liceul
de specialitate — pag. 2
Comunicare vie cu istoria
— pag 3.
o sută de ani de la nașterea poetului
George Coșbuc.
Înaripatele versuri ale poetului au
răsunat vibrant de pe podiumul acestei
uriașe sărbători populare, umplând su-
fletele de emoție și impletindu-se în-
tr-un tot unic cu ritmurile horelor. cu
melodiile strunite pe viorile ceterașilor,
cu minunatul colorit al alesăturilor din
frumoasele costume someșene, cu tradi-
ționalele datini ale druștelor, ale ste-
garilor, ale purtătoarelor de busuioc și
de boabe de griu, cu urările che-
mătorilor și cu strigăturile, cu toate
acele forme de manifestare ale simță-
mintelor poporului, față de care
poetul se simțea a fi „suflet în
sufletul" și „inimă din inima" lui.
Aici a fost leagănul copilăriei poe-
tului, de aici, din simțirea oamenilor
acestor locuri, s-a înălțat seva care a
ale procesului
de învățămînt
ale copilului contemporan. Dar practica
pedagogică nu valorifică în deplină mă-
sură această teză științifică modernă. De
aceea, considerăm că nu poate fi lipsită
de importanță discutarea modalităților de
valorificare a „resurselor interne" ale
procesului de învățămînt în scopul opti-
mizării lui.
Se impune ca, în organizarea, în conți-
nutul și, mai ales, în desfășurarea proce-
sului pedagogic să se valorifice în mai
mare măsură și mai rațional potențele
psihice ale elevului. Este necesară o mai
intensă preocupare pentru trezirea la elevi
a interesului față de cunoaștere și, în ge-
neral, față de căutarea unei motivații su-
perioare.
Trezirea interesului este o premisă de
mare importanță pentru asimilarea cunoș-
tințelor de către elevi, fiindcă în scoarță
se creează zone de excitabilitate optimă,
zone în care legăturile nervoase se for-
mează cu mai multă ușurință și sint mai
trainice.
O altă sursă de optimizare a procesu-
lui de învățămînt se află în cultivarea și
dezvoltarea creativității gîndirii, explicîn-
du-se mecanismele psihologice ale a-
cesteia. De altfel, cercetarea psihologică
din țara noastră manifestă preocupări
permanente pentru studierea creativită-
ții gîndirii (Al. Roșea și S. Zorgo). Ideea
că aptitudinile creatoare pot fi deliberat
---------------------------------------------------------------------------.
O aripă a actualului sediu al Academiei Republicii Socialiste România.

alimentat geniul celui ce a ajuns să
cuprindă în sufletul său aspirațiile,
„bucuria și amarul" unui întreg popor.
Sărbătorirea poetului de la Hordou
a fost o sărbătoare a întregii țări, căci
pretutindeni, in toate orașele și satele
pe care le cuprinde țara în toate cele
patru zări, am închinat în aceste zile
gînduri de caldă pietate față de opera
marelui creator. Academicieni și pro-
fesori, cercetători și scriitori din țară
și de peste hotare s-au întîlnit la Bucu-
rești într-o sesiune de comunicări știin-
țifice a Academiei pentru a schimba
idei despre nepieritoarea operă a poe-
tului, despre dragostea acestuia pentru
pământul și poporul românesc, despre
locul lui în cultura universală, despre
rara perfecțiune a creației sale. La Cluj,
și măsurabil dezvoltate este foarte valo-
roasă, nu numai pentru cercetarea psiho-
logică, ci mai ales pentru practica peda-
gogică. Pedagogii practicieni vor putea
obține succese remarcabile pe linia spori-
rii eficienței procesului de învățămînt,
dacă se vor preocupa în mai mare mă-
sură de stimularea la elevi a gîndirii cre-
atoare și a elementelor acesteia (fluidita-
tea, flexibilitatea și originalitatea). De a-
semenea, trebuie apreciate și notate as-
pectele creatoare ale gîndirii (să nu ne
mulțumim cu răspunsuri stereotipe, în-
vățate pe de rost din cărți sau reproduse
ca . un ecou, după explicațiile noastre).
Este necesar să încurajăm și să populari-
zăm orice manifestare creatoare a elevi-
lor,' orice acțiune a lor pe linia descope-
ririi unor soluții noi, neobișnuite. Ar tre-
bui să se facă mai mult loc, în procesul
predării, propunerii de probleme care să
fie soluționate de către elevi și introdu-
cerii procedeelor logicii inductive, formu-
lării de ipoteze, comparații, analogii etc.
Se pare că procedeele inductive stimulea-
ză în mai mare măsură activitatea psihică
a elevului.
Printre preocupările noastre pentru spo-
rirea eficienței muncii didactice trebuie
să se înscrie și aceea de formare la elevi
a deprinderilor de muncă intelectuală in-
dependentă. Dintr-o anchetă pe care am
făcut-o în rîndul a 82 de studenti, am



la Ploiești, la Sibiu s-au deschis expo-
ziții, s-au organizat medalioane și seri
literare, simpozioane sau sesiuni știin-
țifice ale filialelor Societății de științe
istorice și filologice.
Și pretutindeni, numele și sărbăto-
rirea poetului au fost legate într-un fel
sau altul de școală. Mulțimile de oa-
meni din Hordou s-au adunat în curtea
școlii, sesiunea Societății de științe is-
torice și filologice care a cuprins un
impresionant număr de participanți s-a
desfășurat în aula liceului „George
Coșbuc" din Năsăud, același liceu în
care poetul a condus cindva binecunos-
cuta Societate literară „Virtus Romana
Rediviva" și tot în școli mii de elevi au
recitat cu emoție versurile poetului la
festivitățile închinate centenarului.
putut constata că problema formării de-
prinderilor de muncă independentă se a-
flă într-o măsură în preocupările cadre-
lor didactice care predau la clasele I—IV
și V—VIII, dar că pe treptele mai înalte
ale invățămîntului aceasta este neglijată.
Așa se explică și greutățile pe care le
întîmpină în studiul individual studenții
anului I. Or, în acțiunea pentru calitate în
procesul de învățămînt, formarea deprin-
derilor de muncă intelectuală independen-
tă ocupă o poziție. cheie, căci posibilită-
țile de asimilare' a cunoștințelor, ca și cele
de investigație, sînt condiționate de aces-
te deprinderi.
Sporirea eficienței procesului de învă-
țămînt este problema cea mai importantă
a practicii pedagogice. Pentru rezolvarea
ei, depun eforturi unite psihologii și pe-
dagogii, cercetătorii și practicienii. Direc-
țiile și soluțiile de rezolvare sînt cele cu-
noscute și pomenite la începutul acestor
rînduri.
Credem că limitele acestor soluții vor
putea fi depășite dacă cercetarea teoretică
aplicativă și practica pedagogică se vor
orienta spre valorificarea „resurselor in-
terne" ale procesului de învățămînt (inte-
rese, curiozitate științifică, spirit de obser-
vație, gîndire creatoare, motivație etc.).
Lector univ. ION DRAGAN
Timișoara

tuni
101 1C1DEHI1E
In viața poporului român știința — fac-
tor determinant al dezvoltării bazei teh-
nice-materiale a socialismului și parte e-
sențială din frontul co-strucției socialiste
— a devenit un adevărat motor al conti-
nuei întăriri a relațiilor socialiste de pro-
ducție și un element determinant în des-
fășurarea revoluției culturale. Prin aceas-
ta ea s-a ridicat de la preocuparea unor
cercuri de știință angajate în problemele
lor de ramură, la rangul unei însemnate
probleme de stat, așezată în centrul aten-
ției partidului și guvernului. Această po-
ziție nouă a științei, proprie statului so-
cialist. a d«s la o multilaterală dezvoltare
a acesteia — datorită căreia în toate ra-
murile de activitate științifică au fost în-
registrate rezultate cunoscute astăzi și a-
preciate pînă departe peste hotare — con-
tribuind astfel la ridicarea prestigiului in-
ternațional al științei românești și la întă-
rirea continuă a tradiției sale progresiste.
Cu ani în urmă Lenin scrisese că „îna-
intarea spre comunism nu se poate con-
cepe fără o tehnică creată pe baza celor
mai noi realizări ale științei". Acest impe-
rativ categoric al construcției socialiste,
atît de strîns legat de dezvoltarea stiintei
și tehnicii — a fost și este tradus în viață,
în permanență la noi. prin activitatea ce-
lui mai înalt for științific al țării — Aca-
demia Republicii Socialiste România. Mun-
ca celor peste 2 000 de cercetători, lucrînd
în cele 33 de institute și 7 centre de cerce-
tare științifică ale Academiei. în condiții
materiale și ideologice corespunzătoare ri*t-
mului urmărit și obiectivelor propuse, con-
tribuie din plin la promovarea progresu-
lui științific și tehnic al tării.
Vorbind despre acest progres, in cuvîn-
tul de închidere rostit la plenara C.C. al
P.C.R. din 27—28 iunie 1966 — tovarășul
Nicolae Ceaușescu afirma că „promovarea
progresului tehnic impune intensificarea
activității de cercetare științifică și valo-
rificarea pc scară largă in producție a rea-
lizărilor științei și tehnicii contemporane".
Organizînd munca de cercetare științifică
în institutele sale proprii. Academia a
creat condițiile necesare desfășurării ac-
tivității de creație a unor încercate și nu-
meroase cadre de specialiști, în pas cu cele
mai înaintate cerințe ale vremii.
Depozitară a unei seculare tradiții, ur-
mașă a acelei „Societăți literare române"
formată la 1 aprilie 1866 în baza decre-
tului locotenentei domnești a Principate-
lor Unite Române, în scopul de a deveni
organul central pentru „dezvoltarea uni-
tară a limbii literare și a culturii între-
gului popor român". Academia a preluat
și valorificat îndemnurile marilor înain-
tași care s-au numărat printre primii săi
membri, ca I. Eliade-Rădulescu. Timotei
Cipariu. Vasile Alecsandri. C. Negruzzi,
Gh. Bariț, V. Babeș, Al. Hurmuzache, I.
Sbierea, I. Hodoșiu și altii.
începînd din acei ani și pînă în zilele
noastre. însemnati oameni de știintă și de
litere, artiști de geniu, reprezentanti ai
artei și culturii românești au făcut parte
dintre membrii Academiei. Spiru Haret,
Gh. Ti teica. D. Pompei și alti mari savanți


și iluștri patrioti s-au numărat printre
membrii Academiei.
Astăzi la Academia Republicii Socialiste
România se realizează valoroase lucrări
științifice originale de un număr mereu
mai mare de savanti, oameni de știintă și
cercel; ori, ale căror capacități de creație,
orientate pe baza concepției marxist-leni-
niste, se reflectă în întregime în realiză-
rile științei și tehnicii românești.
Matematicienii români — reprezentanți
ai unei valoroase tradiții matematice na-
ționale — au adus în domeniile analizei
funcționale, teoriei funcțiilor, geometriei
diferențiale și algebrei importante contri-
buții originale, care au constituit elemente
importante în dezvoltarea științelor ma-
tematice.
Fizicienii români s-au ilustrat amplu în
studiul interacțiunii particulelor elemen-
tare. în special în privința structurii nu-
cleelor atomice și interacțiunii dintre par-
ticule în diferite stări de agregare. Cer-
cetările lor au înregistrat serioase pro-
grese în fizica nucleară, radiochimie. ra-
diobiologie. aplicațiile tehnologice ale izo-
topilor stabili, structura radionucleizilor,
fizica solidului etc.
Cercetările chimiștilor români au per-
mis obținerea de noi date în studiul hetero-
polianîonilor in echilibrul acidobazic și
oxidoreducător ai lor și studiul amestecu-
rilor binare de săruri topite. Chimiștii
noștri au elucidat unele probleme ale na-
turii legăturii chimice din unele combi-
nații coordonative. Ei au obținut apre-
ciabile rezultate in cercetările întreprin-
se în domeniul polimerilor termostatici,
în studierea experimentală a unor hidro-
carburi etc.	,
Biologii români au dezvoltat și îmbo-
gățit, prin efectuarea unor lucrări și cer-
cetări aflate în strînsă legătură cu ela-
borarea lucrărilor fundamentale despre
flora și fauna patriei, botanica și zoolo-
gia. Lucrări științifice valoroase au fost
elaborate cu privire la fenomenul echili-
brului ionic din organismul animal. Preo-
cuparea de a clarifica din punct de ve-
dere teoretic mecanismele desfășurate la
nivelul celulei în citofiziologie, a contribuit
la dezvoltarea unor aspecte importante
din această ramură a științei.
Geologii români au atacat cu curaj im-
portante probleme de sedimento-geneză,
aducînd date noi în interpretarea unor fe-
nomene specifice ale acestora.
Progrese asemănătoare au fost înregis-
trate în domeniul științelor tehnice. Au
fost elaborate noi teorii și procedee de
lucru, în domeniul mișcării fluidelor gre-
le cu suprafață liberă, a fost extinsă teo-
ria stabilității sistemelor neliniare Ia sis-
teme cu mai multe neliniarități, au fost
analizate rețelele electrice, cercetate as-
pecte specifice din procesul de ardere a
combustibililor lichizi și gazoși.
t	Prof. univ. GH MASTACAN
(Continuare în pag. 4-a)
DISCUȚIE
CU
PROFESORI
DIN
ÎNVĂȚĂMÎNTUL
SERAL
Optimism pedagogic îndreptățit • Premise care trebuie avute în vedere la conceperea muncii • Decalajul poate
fi recuperat ® Soluții la îndemîna tuturor profesorilor • Simplificarea nu e o soluție
Aflîndu-se în cea de a patra săptămînă de la deschiderea cursurilor, secțiile
serale ale liceelor de cultură generală au depășit etapa începutului de an, cu inerentele
probleme de organizare. Profesorii, după recapitularea materiei predată in clasa
anterioară, au trecut la predarea propriu-zisă a materiei care va fi studiată în acest
an școlar. Este momentul în care capâtă contururi precise căutările pentru cele mai
potrivite soluții pedagogice și metodice în măsură să asigure elevilor o bună pregătire,
temeinice cunoștințe de cultură generală, științifice și tehnice. In scopul cunoașterii
problemelor specifice pe care le ridică munca profesorilor de la secțiile serale, și mai
ales a preocupărilor legate de solufionarea lor optimă, gazeta noastră a inifiat o
discuție la care au participat profesori de la secțiile serale ale liceelor de cultură
generală nr. 1 și nr. 4 din orașul Ploiești.
înainte de a trece la fondul proble-
melor, prof. Maria Neagu, director ad-
junct pentru secția serală a Liceului nr.
4, și prof. A. Dabija, cu aceeași func-
ție la Liceul nr. 1, au ținut să subli-
nieze prestigiul pe care l-a căpătat, an
de an, învățămîntul seral.
Const. Rădoi (redactor) : Prin presti-
giu trebuie să înțelegem prestigiul învă-
țămîntului seral în general, sau al sec-
țiilor serele de la liceele nr. I și 4 ?
Prof. M. Neagu: Este vorba, firește, în
primul rînd. de prestigiul secțiilor noastre
serale, pe care-1 putem cunoaște direct.
El a fost cîștigat prin rezultatele obți-
nute la examene de bacaluareat și la
concursurile de admitere în învățămîn-
tul tehnic și superior, ca urmare, bine-
înțeles, a muncii mai bune desfășurată
de profesor.
Anul acesta, din datele pe care le cu-
noaștem pînă acum și care nu sînt com-
plete, 15 absolvenți ai secției serale au
fost admiși în învățămîntul superior la
institute politehnice și la universitate.
Prof. A. Dabija : în legătură cu această
problemă, aș dori să relatez un fapt. în
vară am fost membru într-o comisie de
bacalaureat. Nu mică mi-a fost bucuria
recunoscînd intr-unui dintre ceilalți
membri ai comisiei un fost elev al sec-
ției serale a liceului nostru. Așadar, pres-
tigiul de care vorbea tov. Neagu este,
indisolubil, legat de munca profesorilor,
aceasta rămînînd în condițiile de care
dispune acum, factorul esențial, firește,
nu unicul, dar cel mai important care de-
termină rezultatele ce se pot obține.
Const. Rădoi; Cred că este binevenită a-
cCastă precizare peniru ca, în condițiile
actuale de selecționare a elevilor, se a-
sigură claselor o componență omogenă
și capacitatea deplină a însușirii în ritm
mai uniform a cunoștințelor prevăzute
în programă.
Prof. A. Dabija : Acest lucru este
ex'ct. Și noi selecționăm elevi cu un
nivel de cunoștin’e mai apropiat de ce-
rințele învățămintului mediu pentru că,
intr-adevăr, numărul candidațllor la
secția serală depășește pe al celor de la
cursurile de zi. Aceasta însă nu solu-
ționează integral problema premiselor
de la care pornește predarea în clasa
a IX-a a secției serale. După mine, gre-
utatea cea mai mare, de soluționarea
căreia denitde apoi întreaga muncă a
profesorului de-a lungul celor 4 ani de
curs, se datorește faptului că elevii pri-
mei clase a liceului seral, a IX-a, reîn-
cep învățămîntul de cultură generală
după o întrerupere de cîțiva ani. Volu-
mul lor de cunoștințe de cultură gene-
rală este, deci, diminuat prin aceasta
față de cel al elevilor din aceeași clasă
a cursurilor de zi. Așadar, prima pro-
blemă, de importanță esențială, pe care
o are de soluționat profesorul care pre-
dă la această clasă a școlii serale, este
ca in timp scurt să recupereze golurile.
Const. Rădoi : Decalajul este, într-a-
devăr, o greutate. Există însă o împre-
jurare specifică învățămîntului seral,
care facilitează recuperarea, dacă, bine-
înțeles, o avem în vedere atunci cînd
ne concepem munca, pe o perioadă mai
îndelungată, și anume, deosebirea de
vîrstă față de elevii cursurilor de zi.
Comisia diriginților in liceul de specialitate
înființarea liceelor de specialitate, me-
nite să pregătească specialiști de calificare
medie pentru diferite sectoare — indus-
trial. agricol, economic. pedagogic — a
pus cadrele didactice în fata a numeroase
probleme legate de organizarea și desfă-
șurarea muncii instructiv-educative. în
general, și de conținutul acestor activități
în special.
în acest articol ne propunem să dezba-
tem upele aspecte concrete ale activității
educative a diriginților. orientate către
realizarea sarcinilor educației comuniste
a viitorilor tehnicieni, absolvenți de licee
industriale și agricole și a viitorilor eco-
nomiști. Sugestiile cuprinse pornesc de la
experiența pozitivă a unor școli cu carac-
teristici apropiate — școlile profesionale
și tehnice — și țin seama de specificul li-
ceelor de specialitate.
Care este trăsătura specifică ne plan
educativ a liceelor de specialitate ?
Este vorba de faptul că elevii liceelor de
specialitate trăiesc si sînt educati atît în
colective școlare cît si în colective de pro-
ducție De aceea, realizarea principiului
unității de acțiune între scoală si ceilalți
factori educativi — întreprinderi, organi-
zații U.T.C., sindicale și părinții elevilor —
canătă o însemnătate deosebită. Desigur,
rolul de principal coordonator și realizator
al acestui front comun revine profesorului
diriginte.
Evident, obiectivul central al muncii
educative în liceele de specialitate, la în-
ceputul trimestrului I al anului I. îl con-
stituie cunoașterea și integrarea elevilor noi
CONDIȚIA SPECIFICA
$1 REFLEXUL El IN
PREDAR
Elevii de Ist seral au o motivare a în-
vățării mai precisă și maturitatea pen-
tru a înțelege mai profund unele proble-
me ale cunoașterii științifice sau artis-
tice. La limba română de pildă, după
ce au fost înlăturate lacunele provocate
de întreruperea studiului, înțeleg în-
tr-o mai mare măsură esența fenome-
nului literar. Experiența de muncă și de
viață înlesnește această înțelegere. A-
cest element este folosit de profesorii
de chimie, fizică, matematică etc. atunci
cînd își propun să utilizeze în predare
experiența practică de la locul de pro-
ducție al elevilor. Generalizarea teore-
tică este, astfel, înlesnită. însușite pe o
asemenea bază, cunoștințele sînt totoda-
tă și mai temeinice.
Prof. Viorica Spirea : Predau fizica de
6 ani la secția serală a Liceului nr. 4,
timp în care am reușit să-mi formez o
părere asupra nivelului de pregătire al
elevilor, asupra greutăților întîmpinate
de profesori și, în funcție de acestea, a
soluțiilor menite să asigure asimilarea
unui volum de cunoștințe cît mai mare.
In ce privește puterea de înțelegere, tre-
buie să recunosc că elevii seral iști înțe-
leg ușor lecția, cu atît mai ușor cu cit
folosesc în predare experiența lor prac-
tică, pătrund mai bine fenomenele și
fac repede legătura cu practica. De men-
ționat că și la seral avem, vîrfuri. elevi
cu capacități deosebite, care strălucesc
ca și colegii lor de la zi, cu aptitudini
deosebite.
Const Rădoi: Cu toate că la vremea
lor unii dintre ei n-au reușit la exa-
menul de admitere în liceu, ceea ce a
determinat pe unii dintre colegii noștri
profesori să considere că ei ar avea mai
puține însușiri pentru studiul teoretic.
Prof. Traian Popescu : Procesul dez-
voltării capacităților intelectuale este ne-
întrerupt și ascendent, contactul cu pro-
ducția, cu viața, a favorizat acest pro-
ces și în nici un caz nu putem face ab-
stracție de el. De aceea, secretul înțele-
gerii sau neînțelegerii unui fenomen
predat de profesor la lecție nu trebuie
căutat în altă parte. în marea lor ma-
joritate, elevii seraliști confirmă cel mai
deplin optimism pedagogic. De aceea,
cînd apar unele insuccese, cauzele tre-
buie căutate în modul cum am predat
lecția.
Prof. V. Spirea : Vîrfurile de care vor-
beam sînt constituite din elevii care ur-
măresc ca după absolvirea cursurilor să
urmeze un institut de învățămînt supe-
rior. Ei sînt, deci, interesați să acumu-
leze lecție de lecție cunoștințe temeini-
ce, lucrează problemele date pentru a-
casă, pun întrebări la ore, aduc comple-
tări cu fenomene observate de ei în proce-
sul de producție. Totodată, există elevi al
căror volum de cunoștințe este, cu toate
străduințele noastre, mediocru. Nu pentru
că aceștia n-ar dori să-și continue stu-
diile în învățămîntul superior sau teh-
nic, și nici pentru că puterea de înțe-
legere ar fi mai mică, ci, cred eu, dato-
rită unei slabe motivări. Pentru a face
față atît cerințelor producției cît și ce-
lor ale școlii, elevul seralist trebuie să
depună o muncă încordată și sistema-
tică timp de patru ani. Cine este hotă-
veniti în specificul școlii și al profesiei,
în acest scop, se oot organiza ore de diri-
genție pe teme ca : ,Am ales profesia, să
luptăm pentru însușirea ei“ : „Să cunoaș-
tem și să folosim revistele de specialltaie
în pregătirea noastră profesională" ; „Ati-
tudinea față de muncă, criteriu principal
în aprecierea profilului moral al oame-
nilor" • „Cum trăiesc si muncesc tehnicie-
nii din specialitatea noastră" (întîlnire cu
un tehnician fruntaș în producție) etc.
Paralel se pune problema cunoașterii
personalității elevilor și formării colecti-
velor claselor. O formă care s-a dovedit
deosebit de utilă în practica unor comisii
ale diriginților, pe linia cunoașterii colec-
tivului de elevi, o constituie prezentarea
în linii mari — dună o lună de zile de la
începerea cursurilor — de către dirigintii
anului I. în fata profesorilor, a fizionomiei
claselor respective. Diferite acțiuni în care
să se asigure participarea întregului efec-
tiv al clasei și să se educe dorința de afir-
mare ca Un colectiv fruntaș pe școală (în
munci patriotice, culturale, seri distracti-
ve. studiu individual etc.) constituie. în
etana actuală, formele principale pentru
închegarea colectivelor școlare. De aseme-
nea. în unele ore do dirigenție se not dez-
bate teme ca : „Să facem din clasa noastră
un colectiv unit" : „Colectivism-individua-
lism" : „Cauza colectivului mai presus de
toate" ■ „Succesul colectivului asigură suc-
cesul nersonal în viată" etc.
Continuîndu-se munca de închegare si
consolidarea colectivelor de elevi, în tri-
mestrul II obiectivul principal îl va con-
rît și reușește să-și organizeze timpul
liber astfel incit să consolideze cunoș-
tințele din clasă prin studiu și exerci-
ții individuale nu poate avea decît re-
zultate foarte bune.
Const. Rădoi : Se ridică, astfel pro-
blema complexului de măsuri la înde-
mîna profesorului pentru a stimula și
forma o astfel de hotărîre, pentru a o
menține pe toată durata școlarității. Este
în fond, o problemă de educație care
poate fi urmărită atît la orele de diri-
genție, cît șl de către fiecare profesor
în parte.
Prof. Maria Carabugeanu : O particula-
ritate a elevilor noștri (datorită vîrstei pe
care o au) este aceea că la el se dezvoltă
memoria logică și slăbește, o dată cu vîrs-
ta. memoria mecanică.
Const. Rădoi: înțeleasă greșit această
particularitate, poate genera greșeli de
predare. A absolutiza memoria logică mi
se pare o greșeală tot atît de mare ra
și aceea de a-țl fundamenta lecțiile nu-
mai pe capacitatea de memorare.
Prof. Maria Carabugeanu : Evident,
părerea că elevii „trebuie numai să în-
țeleagă" este dăunătoare și profund gre-
șită. este una dintre cauzele lipsei de
cunoștințe solide ale elevilor din școlile
serale. Experiența mi-a arătat că elevi-
lor trebuie să li se explice că nu este
suficient să înțeleagă, ci trebuie să și re-
pete sistematic materialul. Numai în felul
acesta sistemul de însușire a cunoștințelor
rămîne întreg, consolidat, deoarece legă-
turile temporare care se formează în pro-
cesul studiului necesită o întărire perma-
nentă prin repetiții. De aceea la lecțiile de
matematică, în verificarea cunoștințelor,
întreb și din lecțiile precedente, teoremele,
regulile mai importante, care au legătură
cu lecția de zi.
Toate particularitățile elevilor aminti-
te mai sus sînt condiționate de partici-
parea lor la munca productivă și de
vîrsta lor. De aceea, particularitățile
care ușurează procesul instructiv-educa-
tiv în școală sînt: tendința conștientă
de a-și atinge scopul, caracter indepen-
dent și spirit de inițiativă, număr mare
de asociații cînd asimilează cunoștințele
noi, tendința de a aprofunda, de a folosi
cunoștințele în practică și memoria lo-
gică.
în psihologia elevilor noștri însă, exis-
tă și trăsături care îngreuiază procesul
instructiv de cunoaștere. Ele sînt deter-
minate, așa cum se arăta la începutul
discuției, de vîrsta elevilor și de greutatea
pe care o întâmpină elevii cînd e vorba de
idei abstracte, de varietatea vocabularului
și de memorarea precisă a faptelor și da-
telor De aceea, activizarea metodelor de
predare reprezintă o condiție indispensa-
bilă pentru însușirea cu succes de către e-
levi a cunoștințelor. întrucît procesul în-
sușirii materiei de învățămînt se desfă-
șoară după o zi de muncă, deci, în con-
diții de oboseală.
Prof. Traian Popescu : In munca pro-
fesorului de la cursul seral, un loc im-
portant îl ocupă preocuparea pentru mo-
dul cum se realizează fixarea cunoștin-
țelor, împreună cu tov. A. Dabija am
examinat locul în lecție și rolul fixării
cunoștințelor. Am folosit fixarea pe
unități mai mici. Astfel. într-o lecție de
fizică aleg noțiunile de bază pe care ur-
mează să le predau, le împart în uni-
tăți și mă gîndesc din timp la căile de
a realiza fixarea după fiecare unitate
în parte. Numai după ce m-am asigurat
că o unitate a fost însușită și reținută în
esența ei, trec mai departe. Acest proce-
deu nu exclude fixarea finală, dar îi
conferă un caracter mai aparte, referin-
du-se mai ales la chestiunile de legă-
tură a noțiunilor fixate anterior pe uni-
tăți.
stitui atașarea elevilor de profesiunea
aleasă. De altfel. în anul I, formarea dra-
gostei pentru profesiunea aleasă trebuie
să constituie un obiectiv cu caracter per-
manent, nu o acțiune de campanie la
începutul anului. In acest scop se pot în-
treprinde următoarele acțiuni : întîlnirea
în clasă — în ora de dirigenție — cu un
tehnician (economist) pe tema : să ne cu-
noaștem și să ne iubim profesia : funcția
socială și cerințele profesiei de tehnician ;
simțul de răspundere în viata și profesia
noastră : figuri de comuniști din rîndurile
tehnicienilor (economiștilor) etc. Alte
teme, cu profil mai larg, vor fi adaptate
condițiilor școlii si profesiei, ca de exem-
plu : simțul estetic în viata personală și în
munca profesională : atitudinea comunistă
față de muncă, să păstrăm și să apărăm
avutul obștesc etc.
în trimestrul III, ca obiectiv de seamă
poate fi prevăzut mobilizarea elevilor
pentru încheierea cu succes a anului șco-
lar și pregătirea lor pentru practica de
vară. Pe această linie, ’n cadrul orelor de
dirigenție se noi dezbate unele teme ca '
etica profesiei de tehnician : cum ne pre-
gătim pentru profesia de tehnician (eco-
nomist) : un bun specialist dar și un om cu
nreocunări multilaterale : practica de vară
în pregătirea noastră etc.
Pe osatura si obiectivele conturate în
acest an se schițează apoi perspectiva
muncii educative în anii următori, cînd se
va continua desfășurarea muncii de ata-
șare a elevilor fată de profesiunea aleasă,
de mobilizare si sprijinire a lor în însu-
Const. Rădoi: Studiul individual al
elevilor de la seral pune o problemă de
principiu. în timp ce la cursurile de zi
acest studiu reprezintă o cale prin care
se realizează deprinderea în general de
a munci independent, o anumită disci-
plină a muncii, la cursurile serale
această deprindere este deja formată.
Astfel stînd lucrurile, la seral accentul
în privința studiului individual cade, în
primul rînd, pe latura specifică a muncii
tu cartea. Decurge de aici nevoia de a
doza cu grijă materialul dat spre stu-
diere — firește ținînd cont de situația
dală de factorul timp — și mai ales ne-
voia de a-i învăța pe elevi să lucreze
sistematic pentru a cîștiga timp chiar in
timpul cît studiază. Cu alte cuvinte să-i
învățăm să extragă esența, să-i învățăm
să conspecteze, să le dăm indicații biblio-
grafice mai precise.
Prof. Lucia Andreiovici : La limba
română am întocmit listele bibliogra-
fice de lecturi obligatorii la sfirșitul fie-
cărui an școlar. în prealabil, i-am în-
vățat pe elevi cum să urmărească în
lectură problemele cele mai importante,
cum să facă fișe. Acum, la începutul
anului școlar, am controlat lectura și fi-
șele. Majoritatea elevilor din clasele
a X-a și a Xl-a au citit operele indi-
cate, au alcătuit fișele cerute. La lecții,
atît munca mea cît șl munca lor va fl
mult ușurată, lecturile aprofundate efec-
tuate în vacanța de vară permițînd cîș-
tigarea unui timp prețios pentru lunile
de școală, cînd elevul nu mai are practic
posibilitatea de a studia integral operele
literare.
Const. Rădoi : Pornind de la o greu-
tate obiectivă — aceea a timpului ex-
trem de limitat pe care-l au elevii de
la seral la dispoziție pentru studiul in-
dividual, pentru munca de pregătire
acasă — este foarte răspîndită ideea
simplificării cunoștințelor care urmează
să fie predate. Dar pînă unde poate
merge această simplificare ?
Prof. M. Neagu : Simplificarea, bine
făcută, este necesară. Simplismul e însă
un pericol real, întîlnit mai ales în
munca profesorilor comozi, care dezar-
mează în fața greutății menționate mai
înainte și nu caută soluții. De la lecțiile
de limba română ale unor asemenea pro-
fesori. de pildă, elevii rămîn cu unele
cunoștințe privind viața scriitorului și
cîteva date bibliografice legate de opera
lui. Despre sensul ooerei, direcția ei,
problematica, modalitățile artistice ele-
vii rețin doar că „e o critică adusă rea-
lităților burghezo-moșierești". Dună mine,
simplificarea la limba română, de pildă,
privește toate datele bibliografice și is-
torice care nu au legătură cu esența
creației artistice.
Prof. A. Dabija: în rezolvarea pro-
blemei timpului de studiu al elevilor se-
rali ști trebuie avut în seamă un element
de cea mai mare însemnătate : legătura
diriginților și a școlii cu conducerea în-
treprinderii în care lucrează elevul, cu
organizația sindicală și de tineret. Noi
am reușit să obținem deseori bune re-
zultate, apelînd la acești factori pentru
a degreva elevii de sarcinile suplimen-
tare.
★
Din discuția cu profesorii de la secțiile
serale ale liceelor nr. 1 și nr. 4 din ora-
șul Ploiești se desprinde concluzia exis-
tenței unor preocupări multilaterale pen-
tru examinarea largă a condițiilor speci-
fice pe care le implică munca didactică
în învățămîntul seral, ca și dorința de a
căuta soluțiile cele mai potrivite menite
să ducă la necontenita ridicare a nivelu-
lui de pregătire a elevilor seraliști.
șirea unei pregătiri teoretice si practice te-
meinice. Accentul se va pune pe formarea
profilului moral al elevilor, de viitori teh-
nicieni și economiști, buni cunoscători ai
profesiunii lor, capabili să participe activ
și eficient la desfășurarea procesului de
producție.
Pentru desfășurarea eficientă a orelor
de dirigenție este bine ca. în cadrul comi-
siei de specialitate, să se elaboreze fișe
bibliografice privind subiectele orelor de
dirigenție. Astfel, prin colaborarea colec-
tivă a tuturor diriginților. în fiecare an se
vor adăuga noi fișe sau noi materiale la
fișele existente. Prin aceasta, de-a lungul
anilor se va cristaliza o tematică judici-
oasă a orelor de dirigenție în perspectiva
întregii perioade de școlarizare, care poate
avea în vedere diferitele laturi ale edu-
cației comuniste și, îndeosebi, sarcinile
generale de bază în condițiile liceelor de
specialitate : atașarea elevilor de profe-
siunea aleasă, dezvoltarea calităților lor
psihice, profesionale și tehnice, specifice
muncii de viitor pe care o vor îndeplini.
Pornind de la început la o activitate
organizată, orientată către coordonarea
acțiunilor educative din cadrul fiecărei
unități școlare, comisiile diriginților din
liceele de specialitate pot aduce o contri-
buție însemnată la realizarea sarcinilor
generale și specifice ale educației comu-
niste a viitorilor specialiști cu calificare
medie.
Conf. ȘTEFAN LINUL
I.P,C.D.-Cluj
DII ISI0RU
iiHihinotoi mîiisc
Miniatură din ms. 1264, Bibi. Acad. Repu-	Școlar din Ardeal (din albu-
blicii Socialiste România, reprezentînd un	mul „Trachten cabinet von
dascăl și un școlar de la Școala domneas-	Siebenburgen', 1729 Cabme-
că Sf. Sava din București	tul de stampe al Bibliotecii
Academiei Republicii Socia-
liste Rpmania)
Miniatuiă dmtr-un manuscris ardelean ilustrat de Popa Sava, în jurul anu-
lui 1780
Ilustrații din lucrarea in manuscris despre istoria costumelor
în Principatele Române (1350—1850) de prof- Al. Alcxlanu
Cîteva indicații privind
utilizarea manualelor de
matematică in spiritul
programei școlare
Programa de tranziție impusă în a-
cest an la clasele a IX-a și a X-a de
trecerea la învățămîntul de 12 ani,
pune o serie de probleme pe care, la
solicitarea mai multor cititori vom
căuta să le lămurim.
Ținem să accentuăm, de la început, că
în predarea matematicii profesorii de
specialitate trebuie să se bazeze pe pro-
gramă și nu pe manual.
După cum se știe în programă din a-
cest an a clasei a IX-a a fost inclusă
predarea integrală a geometriei plane.
S-ar părea că volumul cunoștințelor pre-
date în această clasă la matematică s-a
mărit, deși numărul de ore a rămas a-
celași. In programa școlară s-a ținut
însă seama de acest fapt, redueîndu-se,
în urma unei analize atente și a unei
largi consultări cu cadrele didactice, o
serie de capitole care nu contribuie esen-
țial la formarea unor cunoștințe teoreti-
ce și practice fundamentale.
Totodată s-a renunțat la studierea
acelor noțiuni care au fost însușite de
către elevi in clasele a Vl-a și a VII-a
ale școlii generale de 8 ani, ele figurînd
numai ca o scurtă trecere in revistă.
In aceste condiții cum vom folosi ma-
nualele ? In clasa a IX-a va fi utilizat
manualul de algebră (ediția 1966), iar
pentru predarea numerelor complexe și
a ecuațiilor de gradul II profesorii vor
folosi manualul de algebră pentru clasa
a X-a reală. Desigur conținutul capito-
lelor respective ale manualului va fi
adaptat cerințelor noii programe, fără
a-i supraîncărca pe elevi.
Pentru studiul geometriei plane, elevii
clasei a IX-a vor utiliza manualul de
geometrie pentru clasa a IX-a (ediția
1966). Avînd în vedere că în acest an
studiul relațiilor metrice în triunghi, al
aplicațiilor acestora la cerc și al noțiu-
nilor legate de arii este cuprins în ma-
nualul clasei a X-a, profesorii vor folosi
șl manualul respectiv (ediția 1966).
Actuala programă a clasei a IX-a cu-
prinde și unele noțiuni privitoare la
„transformări punctuale", pentru preda-
rea cărora recomandăm consultarea lu-
crării „Transformări geometrice" de
prof. C lohescti-Buior sau alte lucrări.
Răspunzînd unei alte întrebări formu-
late de cititori subliniem că predarea
strict axiomatică a noțiunilor de geo-
metrie plană este neindicată la clasa a
IX-a. De aceea, programa acestei clase
prevede1 pentru început o recapitulare
a cunoștințelor însușite în școala gene-
rală. fără adîncirea dependenței logice
dintre aceste propoziții. Trecînd la stu-
dierea capitolului II, prevăzut de
gramă se vor da, conform indicațiile * <
demonstrații complete. In cazul demons.
trațiilor care cer anumite axiome, a
vom enunța și vom accepta anumite teo-
reme fără demonstrații (cele a căror de*
monstrație necesită axiomele de ordonai»
și de continuitate).
La clasa a X-a, pentru predarea al-
gebrei și trigonometrici vor fi utilizate
manualele respective (ediția 1966) iar
pentru studierea geometriei se vor folosi,
la clasa a X-a reală, atît manualul de
geometrie pentru clasa a X-a reală (edi-
ția 1966) cît și manualul de geometrie m
spațiu pentru clasa a X-a reală a școlii
de 11 ani, iar la clasa a X-a umanistă
doar manualul clasei a X-a umaniste
(ediția 1966).
Menționăm că în alcătuirea programei
școlare pentru clasele amintite s-a re-
nunțat la demonstrarea, în cadrul cursu-
lui de geometrie sintetică, a acelor teo-
reme sau formule care necesită noțiu-
nea de limită. Acestea vor fi date fără
demonstrații. Demonstrarea lor se va
face în cadrul cursului de analiză mate-
matică prevăzută în clasa a Xl-a unde
își găsesc locul firesc și pot fi tratate
în mod unitar și riguros.
în întreaga lor activitate profesorii
vor trebui să selecționeze, cu deosebită
atenție și grijă, doar materialul prevă-
zut în programa școlară, iar în cadrul
orelor de predare să-i îndrume îndea-
proape pe elevi în vederea studierii din
manuale a acelor paragrafe care se re-
feră strict la noțiunile predate, tn ace-
lași timp se impune o preocupare deo-
sebită față de notițele pe care le iau
elevii, cît și față de schemele pe care
urmează să le efectueze. Rezultă clar
că pentru întocmirea planurilor calen-
daristice, în vederea evitării supraîn-
cărcării elevilor, profesorii se vor baza
pe programa școlară aprobată pentru
anul de învățămînt în curs.
Pentru predarea și consolidarea anu-
mitor cunoștințe profesorii au posibili-
tatea la alcătuirea planurilor calanderis-
tice, să efectueze mici modificări în dis-
tribuirea numărului de ore prevăzute
peniru unele capitole. în funcție de ca-
pacitatea de asimilare a fiecărei clase in
parte cît și de bagajul de cunoștințe an-
terioare ale elevilor.
Studiind atent atît programele cît șt
materialul ce urmează să fie predat,
elaborînd planuri calendaristice judi-
cioase care să conțină clar cantitatea
cunoștințelor ce urmează a fi predate,
vom putea asigura însușirea cunoștințe-
lor de matematică la clasele a IX-a și a
X-a în condiții optime.
PAGINA 2
«
CE PREDAM
CUM PREDAM
„Cadrele didactice
și cercetarea științifică"
Ce predăm si cum predăm, sînt două
întrebări în jurul cărora gravitează multe
dintre materialele primite la redacție, ai
căror autori reușesc adesea să aducă răs-
punsuri și propuneri interesante în acea-
stă privință. Am considerat util să gru-
păm în aceste coloane cîteva opinii pri-
vind problemele modernizării predării fi-
ricii și chimiei, ale ridicării nivelului de
predare al acestor discipline la înălțimea
cerințelor formulate de dezvoltarea impe-
tuoasă a științelor respective.
Profesoara Nina Grădinara, de la Liceul
nr. 10 din Cluj, relevă anumite disconti-
nuități care există, după părerea sa, în
programele de fizică.
..în clasa a IX-a — scrie tovarășa Gră-
dinara — deși este concepută predarea
unitară a mecanicii, la studiul mișcării nu
se includ inițial și mișcarea circulară,
mișcarea compusă, mișcarea în cîmp gra-
vitațional" care normal ar trebui să fie cu-
noscute de dlevl în acest context. Cred,
de asemenea, că ar trebui să se insiste
mai puțin asupra calculelor cu vectori
privind compunerea și descompunerea
forțelor și să fie eliminate complet unele
experiențe, ca de pildă aceea cu căru-
cioarele la verificarea legii mișcării cor-
purilor, care sînt depășite și nu mai pre-
zintă interes pentru elevi".
Trecînd apoi la esența celei de a doua
îi trebări cum predăm tovarășa Grădinara
zbliniază pericolul abundentei prea mari
ae noțiuni pur abstracte.
„Matematizînd — scrie ea — prea mult
fizica și eliminînd în același timp o bună
parte din experiențe, pericolul de a
ajunge la o învățare mecanică, la forma-
lism în munca elevilor crește, după păre-
rea mea. Cred că la introducerea noilor
noțiuni și capitole ar trebui să se insiste
mai mult asupra explicării fenomenelor
fizice, a aplicațiilor practice, iar ridica-
rea la problemele abstracte să se facă prin
desprinderea esențialului problemelor stu-
diate".
Plecînd de la considerente asemănătoare
profesorul Aristică Albiei din Brăila, se
preocupă de felul în care se vor preda no-
țiunile de rezistentă a materialelor, prevă-
zute în programa clasei a IX-a.
..Folosind cunoștințele dobîndite de elevi
îa chimie le putem vorbi acestora despre
divizibilitatea materiei, despre forțele in-
tramoleculare. reamintindu-le apoi efectul
static al forțelor exterioare ce acționează
asupra corpurilor, și punîndu-i astfel să-și
dea singuri seama de necesitatea studierii
unei materii a cărei cunoaștere duce la
Izotop nr. de ordine nr. de masă
M (protium)	1	1
D. (deuterium)	1	2
T (tritium)	1	3
determinarea unor reguli de calcul pentru
’imensionarea sau verificarea pieselor de
rășini și a elementelor de construcții".
Expunîndu-și în continuare părerea în
legătură cu modul de predare a celor pa-
tra ore repartizate de programă pentru
capitolul ..Noțiuni de resistența materia-
lelor" profesorul Albiei, subliniază faptul
că din contactul cu rezistența materialelor
ca obiect de studiu, elevul trebuie să vadă
clar posibilitățile multiple de transpunere
în practică a noțiunilor predate.
Profesorul loan Teanc de la Școala ge-
nerală nr. 2 din Tirnăveni, se referă în
mod deosebit la legăturile între studiul fi-
zicii și chimiei în școală, raportîndu-le la
predarea subcapitolului rezervat la clasa
e Vl-a structurii substanțelor.
„în acest subcapitol — scrie prof. Teanc
*— se introduce noțiunea de moleculă, de
spațiu intermolecular și de forță intermo-
leculară. Din definiția dată moleculei ră-
mîne însă o enigmă pentru elevi existența
altor particole care nu păstrează însușirile
Substanța chimică Purtător material
Element chimic	atom
Substanță simplă	moleculă
Substanță compusă	moleculă
substanței din care fac parte. Manualul de
chimie de clasa a VII-a reia același sub-
capitol consacrat .structurii substanțelor,
vorbind despre molecule și atomi. în pri-
vința moleculelor, cunoștințele predate în
clasa a Vl-a la fizică sînt completate acum
cu noțiunea de masă moleculară. în ceea
ce privește atomul sînt prezentate doar
noțiunea respectivă și aceea de masă ato-
mică. nefăcîndu-se precizări despre struc-
tura atomului, deși la aceeași clasă. în ma-
nualul de fizică este prevăzută o lecție
despre : „Interpretarea electronică a elec-
trizării corpurilor". Este, dună părerea
mea, un mod de tratare neunitară a celor
două discipline"
Continuînd discuția pe aceeași temă
profesorul Teanc relevă faptul că : „în
cursul predării chimiei la clasa a VII-a se
întîlnesc greutăți serioase în prezentarea
și însușirea de către elevi a noțiunii de va-
lență. Consider că definiția : „Prin valență
se înțelege capacitatea atomilor unui ele-
ment chimic de a se combina cu un anu-
mit număr de atomi de hidrogen sau cu
un alt element chimic care are aceeași ca-
pacitate de combinare ca si hidrogenul"
— este prea complicată. în raport cu vo-
lumul de cunoștințe de chimie ne care le
are elevul de clasa a VII-a. Oricîte exem-
ple s-ar da în ceea ce privește combinarea
atomilor între ei pentru a demonstra va-
lența. rămîn pentru elevi o serie de necla-
rități exprimate în întrebări cum sînt de
pildă : „Care sînt elementele chimice ce
se combină cu hidrogenul și cu cîți atomi
de hidrogen se combină fiecare ? Care sînt
elementele chimice care au aceeași capa-
citate de combinare ca și hidrogenul ? De
ce nu se combină fierul cu alte metale ?
la care cu greu se poate răspunde în li-
mitele cunoștințelor prevăzute de progra-
mă și de manual. Iată pentru ce cred că
prezentarea noțiunilor despre structura a-
tomului și sistemul periodic al elemente-
lor într-o formă simplă, așa cum este pre-
văzut în manualul de chimie de clasa a
VUI-a, și-ar găsi locul în manualul de
chimie de clasa a VII-a înaintea predării
noțiunii de Valență, astfel îneît aceasta
din urmă să fie interpretata din punct de
vedere al structurii atomului, adică așa
cum este Impusă de o predare științifică.
Elevii posedînd asemenea cunoștințe își
vor putea răspunde singuri la întrebările
prezentate mal sus și. în același timp, s-ar
evita tendințele de memorare pur meca-
nică a ecuațiilor chimice cu indicii și
coeficienții lor".
Predarea noțiunilor fundamentale de
chimie, a reținut atenția asistentului uni-
versitar Florin Felecan de la Institutul pe-
dagogic din Brașov, care pornind de la unele
del'iciențe constatate de el în pregătirea can-
didatilor la concursurile de admitere în în-
vățămîntul superior la fizică și la chimie,
propune întregirea unor noțiuni de bază
predate în liceu la chimie. în primul rînd
el se referă la modul în care este conce-
put ..elementul chimic" si mai ales core-
lația element-substanță simplă, substanță
compusă. Argumentarea si mai ales suges-
tiile făcute ni se oar interesante :
..Dacă pînă nu de mult — scrie tov. Fe-
lecan — elementul chimic era definit (In-
corect) ca totalitatea atomilor de același
fel (identici). în accepția modernă se în-
țelege prin element chimic — totalitatea
atomilor care au același număr de ordine
și cărora, indiferent de masa lor atomică,
le este atribuit același simbol chimic. Prin
această restructurare a definiției au putut
fi incluși în sfera conceptului de ..element
chimic" și izotopii, iar masa atomică, tot
în accepție modernă, este considerată a-
cum drept o valoare medie a maselor izo-
topilor care constituie elementul chimic
dat.
Distincția între izotopii aparținînd ace-
leiași specii de atomi (diferența de masă)
se datorește numărului diferit de neutroni
din nucleul atomic, constant și prin ur-
mare specific pentru elementul chimic, ră-
mînînd numai numărul de ordine. Citez
pentru exemplificare binecunoscuta ple-
iadă a izotopilor hidrogenului :
Caracterizare
se află în materie
în stare liberă
obținut artificial este radioactiv
După cum se vede cei trei izotopi, de-
parte de a fi identici, alcătuiesc — totuși
— un singur element chimic — hidroge-
nul. Exemple de pleiade izotopice sînt nu-
meroase.
Pentru a putea distinge o substanță sim-
plă (un element) de alta compusă (o com-
binație), trebuie să putem face distincția
între moleculă și atom. în acest context,
substanța chimică poate fi întîlnită sub
trei stări principale : a) starea elementară
(atomică) stare care precede nemijlocit
combinarea ; b) starea de substanță sim-
plă. care implică existența moleculelor,
deci combinarea atomilor aceleiași specii ;
c) starea de substanță compusă, tot o
stare moleculară, în acest caz însă mole-
cula s-a format prin combinarea a doi sau
mai multi atomi de specii diferite.
Deosebirile dintre primele două stări
sînt, de regulă, evidente și ele trebuie pre-
cis diferențiate. Pentru exemplificarea a-
cestor considerații se poate întocmi o
schemă simplă :
Exemple
H, N. CI, O, C, He
Hî, N’, Ch. Os. Os, cărbune, diamant, He
NHi, HC1, HsO. COs
Examinînd această schemă se observă
ușor că atunci cînd nu putem face dis-
tincție între moleculă si atom (cazul ga-
zelor rare a căror moleculă este mono-
atomică) nu vom putea delimita nici stă-
rile chimice aferente, respectiv starea de
substanță simplă de cea de element chi-
mic. Apare firească considerarea stării
elementare — atomice — (H, O) ca o veri-
gă intermediară între starea de substanță
simplă (Hz, Oj) și starea de substanță
compusă (HiO). întrucît reacția de combi-
nare are loc la nivelul atomic.
Desprinzînd concluziile argumentării
sale tovarășul Florin Felecan arată că de-
finind elementul chimic, substanța simplă
și substanța compusă, elevii pot înțelege
mai ușor semnificația sinbolurilor chi-
mice. a indicilor (numărul de atomi de un
anumit fel dintr-o moleculă) și a coefici-
enților (numărul de molecule) fără de
care nu poate fi reprezentată grafic nici
cea mai simplă reacție chimică.
★
Ce predăm și cum predăm ? întrebări
esențiale care frămîntă pe maiorftatea
profesorilor îsi oot găsi răsnuns din însu-
marea și sintetizarea roadelor gîndirii co-
lective. Numai astfel dinamica învătămîn-
tului va răspunde solicitărilor progresului
științific determlnînd îmbunătățirea con-
tinuă a studiului științelor în școală.
O exper/enja pasionanta
Comunicare
vie
cu istoria
Interesul pe care îl acordăm astăzi is-
toriei nu este numai rodul unui nou mod
de a interpreta, dar și rezultatul străda-
niei de a cuprinde cît mai multe fațete
ale procesului de evoluție al omenirii și al
universului uman. Acordînd. în continua-
re, cuvenita atenție factorilor social-eco-
nomicl și istoriei politice, ne interesăm tot
mai mult de evoluția gîndirii și mentali-
tății, de coordonatele culturii, de transfor-
mările modului de trai, de factorii de ci-
vilizație.
Cred că interesul elevilor ar fi mult
mai viu și reținerea mult mai sigură dacă,
pe lîngă baza social-economică și facto-
logla politică ar fi cuprinsă în cunoștin-
țele de istorie care le sînt comunicate în
scoală, și evoluția structurii psihice șl
mentale a omului, a categoriei sociale, a
claselor și în sfîrșit a poporului în diferite
etape ale dezvoltării sale. Universul de
gîndire și sentimente al generațiilor din di-
feritele epoci istorice este prezentat în
manuale cu totul la suprafață. Modul de
trai, de viață, elementele de bază ale civi-
lizației în mersul istoriei nu ajung aproa-
pe niciodată la cunoștința elevilor. Ne so-
cotim. de aceea. îndreptățiți să pledăm
pentru o lărgire a tematicii prin inclu-
derea în manualele de istorie a unor lec-
ții de cultură și civilizație. înțelese în sen-
sul lor larg și dinamic.
La mărirea interesului elevilor pentru
faptele de istorie, precum și la asigurarea
unei mai temeinice receptări, un rol de
seamă il joacă însoțirea lecțiilor cu un
material ilustrativ variat și bogat. Mai bo-
gat și mai variat decît se folosește în pre-
zent. Temele de cultură și civilizație se
pretează în mod deosebit la un asemenea
mod de tratare.
Asistăm. în vremea din urmă, la un fe-
nomen extrem de semnificativ pentru în-
țelegerea profundelor sentimente națio-
nale și patriotice ale poporului nostru. Ve-
chile tradiții sînt reînviate, monumente
străvechi ascunse sub patina vremii sînt
aduse la lumină si puse în valoare, casele
se acoperă cu plăci comemorative ; dru-
mețul care străbate șoselele țării este ne-
contenit îndemnat să se abată din drum
și să zăbovească în fata unei mînăstiri. a
unui castru roman, a unei cetăți medievale
sau a unui loc celebra de bătălie.
Elevii nu trebuie să rămînă în afara
acestui proces care a cuprins întreaga țară.
Iar contactul dintre elevi și monumentele
istorice trebuie început încă din clasă.
Lecțiile devin mult mai vii. mai direct în-
țelese. dacă profesorul prezintă ori de cîte
ori este necesar fotografii cu ajutorul apa-
ratului de proiecție. în acest fel. monu-
mentul de la Adam-Clissi. bunăoară. His-
tria. cetățile dacice. Voronețul. castelul
Corvinilor sau alte monumente de seamă
vor intra în bagajul de cunoștințe al ele-
vilor. le vor fixa în memorie și, în ace-
lași timp, le vor trezi interesul pentru
vizitarea lor.
Școlile, profesorii de specialitate au or-
ganizat și organizează. în special în va-
cante. numeroase excursii al căror itinerar
trece și prin diferite locuri istorice.
Consider însă că forurile în drept si ca-
drele didactice nu au acordat încă o aten-
ție suficientă problemei vizitării monu-
mentelor istorice.
Vizitarea monumentelor istorice și de
cultură îmbracă două aspecte : e vorba
mai întîi de cunoașterea lor de către ele-
vii din localitate sau din regiune. Este
probabil că cei mai mulți elevi ieșeni au
intrat în Golia și la Galata. că cei din Hu-
nedoara cunosc castelul lui loan Corvin,
sau că cei din comunele dobrogene Tari-
verde sau Cogealac au vizitat Histria. Dar
cred că. pentru cei mai multi, acest con-
tact a fost întîmplător și fără urmări des-
tul de profunde pe olan intelectual, etic și
educativ. Este necesară o vizitare organi-
zată. pentru a putea comunica o seamă de
cunoștințe care să transforme o vizită tu-
ristică într-o veritabilă lecție de istorie.
Cunoașterea locurilor' istorice și a monu-
mentelor din fiecare localitate, trebuie de
aceea să reprezinte o constantă preocu-
pare nentru scoală, pentru profesorii de
istorie.
Poposind cu elevii în aceste locuri să le
vorbim despre figurile luminoase ale unor
domnitori intrati în legendă, iubiți de
popor, care au luptat pentru independența
și înflorirea patriei. Să le vorbim cu dra-
goste despre o seamă de conducători ai
poporului din toate timpurile, viteji și în-
cercati care, punînd în slujba celor mulți
talentul și capacitatea lor de organizare
militară și socială, au contribuit la reali-
zarea unor importante reforme sociale.
Un al doilea aspect, se referă la organi-
zarea unor călătorii speciale în regiunile
bogate în vestigii istorice. Cred că aseme-
nea călătorii sînt imperios necesare. Sub
îndrumarea profesorilor, elevii vor putea
lua contact nemijlocit cu eroica luptă
multiseculară a poporului pentru împli-
nirea năzuințelor sociale și realizarea
idealurilor naționale.
Profesorii îi vor învăța astfel mai bine
pe elevi istoria patriei, le vor sădi dra-
gostea pentru eroii neamului, pentru is-
toria noastră plină de pagini strălucite,
le vor spori mîndria pentru mărețele rea-
lizări ale prezentului.
Tovarășul Nicolae Ceaușescu. secretar
general al C.C. al P.C R adresîndu-se ca-
drelor didactice le cerea ca. ne lîngă in-
struirea tinerei generatii la nivelul cel
mai înalt al științei și culturii, să se ocu-
pe totodată de „educarea ei în spiritul cu-
noașterii și prețuirii trecutului de luntă a)
poporului român — trecut minunat, bogat,
care merită și trebuie să fie cunoscut și
pretuit de întregul nostru tineret. Numai
în acest fel — arăta tovarășul Nicolae
Ceaușescu — tineretul va prețui mai pro-
fund realitățile de astăzi, va înțelege mai
bine că realizările în construcția socialistă
sînt rezultatul unor lunte erele nentru li-
bertate națională și socială sînt rezultatul
muncii încordate a întregului nostru nooor.
care, sub conducerea partidului a avut de
înfrînt multe greutăți dar □ fost hotărit
întotdeauna să le îhvineă si să meargă
mereu înainte nentru a-si asieura un viitor
fericit a deveni stănîn ne soarta sa a-și
făuri viata, a asieiira dezvoltarea națiu-
nii ron’âne așa cum o dorește".
Sconta trebuie să înțeleasă așadar că în
predarea istoriei se cere să aibă tot mai
mult loc lecția vie. legătura nemii'ocită cu
istoria. Ia locurile în care ea a lăsat ur-
mele de neșters.
Referlndu-se. într-o scrisoare
trimisă redacției, la problemele
cercetării științifice care au fost
abordate în articolul „Cadrele di-
dactice și cercetarea științifică" a-
părut în „Gazeta învățămîntu-
lui“ nr. 829, prof. Ilie Guțan, de
la liceul din Tălmaciu, raionul
Sibiu, se oprește asupra cîtorva
aspecte privind preocupările ști-
ințifice ale profesorilor și contri-
buția în această privință a acti-
vității cercurilor pedagogice, as-
pecte pe care Ie redăm în rindurile
de față.
Cercul pedagogic constituie o
reuniune de lucru a cadrelor di-
dactice. A.ici se pot face confrun-
tări de opinii, ipoteze și concluzii
formulate în iureșul practicii cu-
rente, se popularizează căi, me-
tode, forme avansate, născute
sub imperiul necesității. în mun-
ca la clasă, subliniindu-se și sti-
mulîndu-se ceea ce este valoros
și contribuie la perfecționarea
pedagogică. Un cerc pedagogic
trebuie să reprezinte un dialog
în care colegi vîrstnic- și tineri,
cu formații diferite, dar esențial
aceleași prin misiunea lor. îți
expun părerile în legătură cu
probleme ale școlii, fără a evita
controversa obiectivă și construc-
tivă.
O analiză atentă a activității
cercului pedagogic, sub raportul
conținutului său. pune în lumină
deficiențele esențiale. Deseori ac-
tivitatea cercului pedagogic se
rezumă doar la relatări și repro-
duceri mecanice a conținutului
metodicilor și articolelor de spe-
cialitate. Ce rost ar mai avea fi-
xarea unei probleme de cercetare
pentru o anumită perioadă dacă
referentul întocmește în pripă un
material saturat cu afirmații so-
fistice. cu decupaje bibliografice,
văduvit de suflul viu, personal ?
Un referat născut din compilații
nu cîștigă audienti, nu merită
mteres și nu ridică întrebări.
Este o eroare gravă să trans-
formi cercul pedagogic într-o
formă de lectură directă sau me-
diată, Conținutul unei cercetări
nu este identic cu o colecție de
recenzii trunchiate, iar cercul pe-
dagogic este altceva decît un
cerc de citit ori de pură infor-
mare. Intr-un cerc pedagogic,
discuțiile devin plicticoase, obo-
sitoare și inutile atunci cînd se
recită diferite teze, fie și juste,
dar fără a fi filtrate printr-o gîn-
dire personală, fără a fi conclu-
zia experimentului. Cîteodată se
subapreciazâ cunoștințele audito-
riului reprodueîndu-se paragrafe
din lucrări de metodică. Alteori
se supune discuției planificarea
recapitulării materiei, complica-
ție inutilă, deoarece în acest sens
nu pot fi recomandate rețete
obligatorii. Fiecare profesor are
libertatea fixării acestor teme în
concordanță cu problemele par-
ticulare puse de reluarea sinte-
tică, organică a materiei studiata
pe capitole în clasa sa.
Concepția actuală a cercului
pedagogic — mă gîndesc la cel de
literatura română — are și o altS
carență. Pe nesimțite se alunecă
spre unilateralitate, imprlmîn-
du-se activității un caracter mai
ales metodic. In dauna altor
componente ale activității didac-
tice. A limita sfera preocupărilor
numai la metodică înseamnă a
împuțina șl ciunti munca bogată
și complexă a profesorului. Nu
este admis ca un profesor de lim-
ba română să nu cunoască ceea
ce apare nou în literatură.
Trebuie să se renunțe la lingi''
tar* și timiditate. în așa fel în-
eît cercul pedagogic să se trans-
forme într-o pasionantă ședință
de lucru să se valorifice poten-
teie spirituale, aptitudinea crea-
toare si origina1itatea judecății
fiecăruia, personalitatea profeso-
rului completîndu-se și îmbogă-
tindu-se cu aceea a iubitorului
de studiu, garanție a autodesă-
vîrsirii. Pedagog de mare valoare
și fin interpret al actului lite-
rar, Tudor Vianu. insista asupra
necesității studiului personal, la
care este obligat profesorul, a
muncii asidue de bibliotecă. EI
sublinia că însăși sarcina bunel
asimilări și clarificări a unei
sfere de cunoștințe îl obligă pe
profesor a le întregi și a le pune
de acord, că transmiterea unei
științe îndeamnă deci și la cerce-
tarea ei, că profesorul se între-
gește în chip firesc, prin cercei
tător
Roadele muncii multilaterale a
unui asemenea profesor se văd
înainte de toate, în clasă, în or-
ganizarea, interpretarea și expir*
nerea fenomenului artistic. Este
necesar să se transforme cercul
pedagogic într-un laborator de
creație și cercetare personală,
Unde să se dezbată atît probleme
de metodică, cît și cele ale spe-
cialității propriu-zise, lărgind
cîmpul investigației, stimulînd
interesul față de inedit. încuia*
jînd pe fiecare profesor în acti-
vitatea de cercetare.
Prof. ILIE GUTAN
Liceul mixt Tălmaciu-Sibiu
„Cind drumurile se bifurcă"
VLAD GEORGESCU
cercetător științific
însemnările de față, răspun-
zlnd unor ginduri mai vechi, au
fost stimulate de apariția arti-
colului „Cînd drumurile se bi-
furcă" din pr. 850 al „Gazetei
învățămintului."
Am urmărit, în ultimii ani, re-
zultatele obținute de candidați!
la examenele de maturitate din
școala noastră care au fost, in
general, mulțumitoare. Cred însă
că ele ar fl fost mult mai bune,
dacă orientarea unor elevi spre
cele două secții — realistă și
umanistă — s-ar fi făcut cu mai
multă atenție și simț de răs-
pundere.
După propriile lor mărturisiri,
un număr de candidați, care au
urmat secția reală în locul sec-
ției umaniste pentru care aveau
înclinații deosebite și care au
obținut rezultate slabe la mate-
matică, regretau că în alegerea
secției nu au ținut seama de ap-
titudinile lor. Trebuie să recu-
noaștem că acești elevi n-ar fi
făcut greșeala pe care o regretă
dacă ar fi fost bine îndrumați
de pedagogii lor. care aveau da-
toria șl posibilitatea de a Ie da
o orientare școlară justă. A
existat și mai există încă în școli
o tendință pe care trebuie s-o
combatem. Anumiti diriginți le
spun elevilor cu ton categoric
„Voi învătăți bine, deci trebuie
să mergeți la secția reală". Este
cunoscut faptul că elevii fruntași
învață bine la toate materiile,
dar, cînd e vorba de alegerea
unei secții, adică. într-o măsură,
a Unul drum în viață, profesorii
trebuie să-i îndrumeze pe calea
cerută de aptitudinile lor care
se cer cultivate șl dezvoltate, nu
înăbușite printr-o îndrumare
greșită Din cauze orientării ne-
juste. astfel de elevi cu aptitudi-
ni deosebite n-au aiuns, la ab-
solvirea liceului, nici buni cunos-
cători ai disciplinelor exacte, nici
al celor umaniste
Mergînd mai departe cu ana-
liza acestei situații și trecînd de
la cazuri particulare la generale,
am constatat că în unele școli
practica îndrumării neștiințifice
a elevilor spre secția reală a îm-
brăcat forme exacerbate, prin
îndrumarea unei serii întregi de
clase spre secția reală și a unei
singure clase spre secția uma-
nistă.
în fața unei asemenea situații,
e firesc să ne întrebăm : Qui,
prodest ? Elevilor îndrumați ast-
fel ? Rezultatele dovedesc că
nul Societății? Nicidecum, pen-'
tru că ea cere să-i dăm din rîn-
dul elevilor buni, cu aptitudini
— profesori, juriști, medici, bio-
logi. agronomi, cercetători in do-
meniul culturii și artei.
Experiențele nereușite asemeni
celei relatate ne duc la concluzia
că orientarea elevilor spre secții-
le realistă și umanistă trebuie
făcută cu mai mult simț de răs-
pundere față de viitorul tinerilor
pe care-i educăm. Momentul cel
mai potrivit pentru aceasta este
anul școlar în care elevii se gă-
sesc în clasa a IX-a. îndrumarea
trebuie să aibă neapărat la bază
cunoașterea înclinațiilor firești
intelectuale și fizice ale elevilor,
a aptitudinilor și talentelor lor.
Descoperind vocația elevilor săi,
pedagogul descoperă în ei ne
viitorii ingineri, matematicieni,
profesori, tehnicieni, medici, bio-
logi, cercetători științifici în di-
ferite domenii, filologi ș. a. O
orientare justă contribuie deci la
rezolvarea unei esențiale proble-
me de viață vizînd viitorul ele-
vilor și în același timp al unei
probleme sociale primordiale.
Elevii buni și foarte buni sînt
o rezervă prețioasă de cadrfe pen-
tru viitorul tării noastre, par ei
trebuie să-și aleagă singuri sec-
ția care-i interesează, potrivit
vocației pe care o au și dorinței
pe care o exprimă, așa cum
spun instrucțiunile Ministerului
învățămintului. Zelul nejustificat,
al unor profesori pentru o secție ’.
sau alta constituie o gravă eroare
pedagogică. în stare să înăbușe
talente înăscute care dacă sînt
puse în condiții corespunzătoare
de dezvoltare, pot deveni ele-
mente de deosebită valoare. Pe-*
dagoeul adevărat are datoria
esențială de a-i ajuta pe elevi
să-și găsească drumul carierei
viitoare și potrivit chemării lor
firești.
Prof. I. VEGA
Liceul „N Bălcescu" — R. Vîlceă
PAGINA 3.
Secvențe hunedorene
Puternică bază a industriei
noastre socialiste, regiunea Hu-
nedoara a cunoscut în ultimele
două decenii o deosebită dezvol-
tare în domeniul învățămîntului
ți culturii. Una dintre localități-
le regiunii — Petroșeni — a de-
venit în anii regimului democrat-
popular centru' universitar ; în
satele și orașele de pe meleagu-
rile hunedorene funcționează sute
de școli, lucrează mii de cadre di-
dactice. Am căutat să oglindim
în aceste secvențe cîteva dintre
preocupările ațtuale și de pers-
pectivă ale oamenilor școlii din
regiunea Hunedoara, acum la în-
ceput de an școlar.
Premise
pentru documentare
și modernizarea
predării
Un loc central în atenția orga-
nelor de învățămînt din regiune,
a conducerilor de școli îl ocupă
problemele perfecționării conti-
nue a activității pedagogice, ale
organizării schimbului de expe-
riență între cadrele didactice, ale
documentării rapide și eficiente
a acestora în probleme actuale de
specialitate și didactice.
„In problema perfecționării și
a schimbului de experiență — ne
spune prof. Andrei Sooș, șeful
secției de învățămînt din Deva —
o primă măsură a fost numirea
ca responsabili ai cercurilor de
specialitate a celor mai buni pro-
fesori, cu experiență pedagogică
ți orientarea activității acestora
către dezbaterea aspectelor ac-
tuale, de importanță majoră ale
predării disciplinelor respective.
Pe linia informării, s-au creat
condiții ca bibliotecile orășenești
să acorde, pe baza unor fișe, îm-
prumuturi cadrelor didactice de
la comune și sate.
Pentru același scop la Brad este
organizat un cabinet metodic al
raionului, fiind deschisă perma-
nent pe lingă acesta o expoziție
cu materiale didactice, planuri
de lecție model, planificări calen-
daristice etc.
Noi pași înainte s-au făcut în
școlile hunedorene și pe linia mo-
dernizării mijloacelor de predare.
La Deva s-au luat în această pri-
vință o serie de măsuri eficiente.
Printre altele s-a trecut la dota-
rea școlilor cu aparate de filmat
care sînt prezente în toate liceele
și In tot mai multe școli generale.
In munca pentru înzestrarea șco-
lii cu aparate de filmat s-a evi-
dențiat în mod deosebit profeso-
rul Robert Singer de la școala ge-
nerală „Dr. Petru Groza". In cu-
rînd, la Deva, va lua ființă o fil-
motecă, la liceul „Decebal". A-
ceasta va asigura procurarea fil-
melor didactice și distribuirea lor
la toate școlile.
O preocupare mai redusă pen-
tru modernizarea dotării școlilor
există în raioanele Brad și Ilia.
Secția de învățămînt a regiunii
Hunedoara ar trebui să valorifice
în această privință exemplul mo-
bilizator al activității profesorilor
din Deva.
Măsuri actuale
și planuri de viitor
O clădire cu linii zvelte, mo-
derne plasată într-un sector al
orașului Deva, care oferă o pers-
pectivă largă și pitorească asupra
orașului și împrejurimilor, va a-
dăposti, cu începere de la 15 oc-
tombrie liceul industrial de con-
strucții. Noua școală va oferi con-
diții optime de studiu și pregă-
tire practică viitorilor tehnicieni
constructori. Căci în această zonă
a orașului se va construi un mi-
croraion din care localul liceului
industrial este primul obiectiv,
iar elevii acestor școli vor lua
parte activă la viitoarele con-
strucții, efectuînd practica pe
șantierele din jurul liceului lor.
Un viu interes în legătură cu
crearea liceelor de specialitate se
manifestă la Ilia și la Brad.
„La Brad — ne spune tovarășul
Ion Făgădaru, șeful secției —
meseria de minier este o tra-
diție. Grupul școlar minier nu
acoperă încă solicitările nume-
roase din partea populației. De a-
ceea organele de partid și de stat
locale consideră necesară înfiin-
țarea la Brad a unui liceu de spe-
cialitate profilat pe specialitățile
electromecanică de mine și tehni-
cieni minieri. Mai mult. Spațiul
este asigurat cît și necesarul de
cadre didactice".
La Dobra-Ilia ar fi cît se poate
de util înființarea unui liceu a-
gricol cerut de specificul raionu-
lui. Și aici există un local cu 5
săli aparținînd de Ministerul In-
vățămîntului și în care la ora ac-
tuală funcționează o altă institu-
ție. Cadre de specialitate ar pu-
tea fi asigurate dintre cele care
lucrează la unitățile agricole din
localitate sau împrejurimi.
★
Preocuparea pentru ridicarea
continuă a școlii hunedorene, este
evidentă în majoritatea unități-
lor de învățămînt vizitate. Ea
constituie un fenomen de bun au-
gur pentru desfășurarea noului
an de învățămînt pe meleagurile
„cetății de foc" și ale „văii cărbu-
nelui".
T. ISPAS
„Analize gramaticale
SESIUNE FESTIVĂ
In bogatul program de manifestări
care au avut loc pe meleagurile năsău-
dene cu prilejul sărbătoririi centena-
rului George Coșbuc, un loc deosebit
l-au ocupat lucrările sesiunii științifice
festive organizate de Societatea de ști-
ințe istorice și filologice din Republica
Socialistă România.
Lucrările sesiunii, care a întrunit
peste 400 de membri ai societății și alte
cadre didactice din învățămîntul supe-
rior și general, numeroși oameni de
cultură din toate regiunile țării, s-au
desfășurat în aula liceului „George
Co.fbuc" din Năsăud.
După cuvîntul de deschidere al
conf. univ. Emil Boldan, secretar gene-
ral al Societății de științe istorice și
filologice, i-au salutat pe participanți
Mircea Crișan, prim-secretar al Comi-
tetului raional de partid, și prof. univ.
Ștefan Pascu, membru corespondent al
Academiei.
In prima zi a sesiunii au fost susți-
nute comunicările: „Locul lui Coșbuc
în literatura română", de prof. univ. dr.
docent G. C, Nicolescu. „Idealul unității
naționale în creația lui G. Coșbuc" de
prof. Ion Șerdeanu, „Natura în poezia
lui George Coșbuc" de conf. univ. Ga-
vril Scridon. „Cultura lui George Coș-
buc“ de lector univ. Alexandru Husar,
„Aspecte ale dantologici coșbuciene" de
prof. Grigore Găzdac, „Contribuții bio-
grafice" de Augustin Z. N. Pop și „I-
tinerarul" ardelean al lui George Coș-
buc" de prof. Vasile Scurtu.
In cea de a doua zi au fost prezen-
tate comunicările „Vocabularul poeziei
lui Coșbuc" de prof. univ. Gavril Is-
trate, „George Coșbuc și folclorul Nă-
săudului", de lector univ. Ion Apostol-
Popescu, „Bocetul românesc în inter-
pretarea lui George Coșbuc" de conf.
univ. Ion Chițimia, „Comentatorii cri-
tici ai lui Coșbuc în anii uceniciei" de
O. Filipoiu. ..Traducerile lui Coșbuc din
literatura sanscrită" de Sergiu E. De-
metrian ..George Coșbuc. preludii la
universalitate" de Constantin Crișan și
Victor Crăciun.
Cuvîntul de închidere intitulat „Pro-
bleme sociale în creația lui Coșbuc" a
fost rostit de prof. univ. Ștefan Pascu.
F
O
I
L
E
T
O
IM
Clădirea Liceului din comuna Zlatna, raionul Alba lulia, regiunea
Hunedoara.
CENTVM
Noutăți la
„Animafilm“...
Studioul „Animafilm" a re-
alizat sau are în curs de rea-
lizare pentru anul școlar
1966—1967, pe baza tematicii
elaborate de Ministerul Invă-
țămîntului un film — „Elec-
tromagnetismul și aplicațiile
lui", precum și 40 de diafil-
me pe teme variate. Astfel
pentru lecțiile de literatură
și istorie s-au realizat noi dia-
filme cu tema : „Mihail Emi-
nescu", „Ion Creangă", „Tudor
Arghezi", „Nunta Zamfirei"
a lui George Coșbuc, „Liviu
Rebreanu", „George Enescu",
„Ion lonescu de la Brad",
„Nicolae Grigorescu", „Arta
plastică românească", „Arta
populară românească", „Epoca
lui Mihai Viteazul", „Răscoa-
la lui Tudor Vladimirescu",
„Anul revoluționar 1848“.
Pentru fizică și chimie au fost
realizate diafilmele : „Meca-
nisme fixe cu aplicație prac-
tică", „Forța apei și folosirea
ei", „Cărbunii de pămint",
„Combinatii anorganice ale
carbonului", „Halogenii", „A-
cidul azotic și întrebuințările,
lui" iar pentru științele natu-
rale și geografie : „Scoarța pă-
mîntului", „Animalele para-
zite", „Dezvoltarea vertebra-
telor", „Insecte folositoare și
dăunătoare", „Păsări folosi-
toare și dăunătoare", „Mișca-
rea și sensibilitatea la plan-
te", „Valea Bistriței" etc.
și stilistice**
ANNI ACADEM1AE
(Urmare din pag. I)
Chirurgia și psihiatria, pediatria și en-
docrinologia, ramuri importante ale medi-
cinii românești, au repurtat importante
succese. Cercetările originale desfășurate
în domeniile științelor sociale au condus
la rezultate apreciabile, marcind serioase
progrese în lingvistică, istorie, sociologie,
filozofie, pedagogie și istoria științei.
La realizarea tuturor acestor succese,
îndrumînd și stimulînd creația și cerceta-
rea științifică, Academia Republicii So-
cialiste România a jucat un rol dintre cele
mai importante. Pornind de la aprofun-
data cunoaștere a direcțiilor principale de
dezvoltare a economiei naționale și ale
societății românești în genere, cercetarea
științifică fundamentală și cea aplicativă,
au reușit să atingă nivelul acelei eficien-
țe, realizabile numai atunci cînd rezulta-
tele muncii științifice servesc direct cau-
za dezvoltării societății. Aceste rezultate
insă au devenit posibile tocmai datorită
integrării Academiei în procesul construc-
ției socialiste. Ca instituție științifică di-
rect interesată în viața științifică și teh-
nică a țării, realizînd în institutele și ba-
zele sale științifice studii și cercetări de
nivel înalt, dar în cea mai strînsă legă-
tură cu cerințele practice ale economiei,
științei și culturii, Academia a contribuit
din plin la subordonarea cuceririlor ști-
inței moderne nevoilor dezvoltării capa-
cităților de producție ale țării.
Urmărind cele 75 de periodice proprii
publicate în românește și in limbi stră-
ine de circulație internațională, sau pu-
blicațiile Centrului de documentare al A-
cademiei, se poate constata imensul do-
meniu științific și tehnic îmbrățișat de
preocupările active ale Academiei.
Iată pentru ce, la aniversarea centena-
rului său, Academia, identifieîndu-se cu
interesele societății al cărui înalt for de
cultură a devenit, se poate mîndri cu re-
zultate care pe plan intern, național, con-
tribuie din plin la construcția socialistă,
iar pe plan extern, internațional, promo-
vează și întăresc prestigiul științei și teh-
nicii românești peste hotarele țării.
Prezențele românești la sute de
acțiuni științifice, congrese, conferințe, se-
siuni științifice peste hotare, prezența
cărții științifice și tehnice românești în
traduceri făcute în multe limbi, în di-
verse părți ale lumii, alegerea unui mare
număr de oameni de știință români în
conducerea diferitelor foruri științifice in-
ternaționale, alegerea unor savanți ro-
mâni ca membri ai multor academii stră-
ine, materializează în parte prestigiul pe
care i l-a cîștigat României, activitatea A-
cademiei Republicii Socialiste România.
La una dintre întilnirile sale cu oamenii
de știință, tovarășul Nicolae Ceaușescu
spunea ; „Realizările remarcabile obținu-
te, rod al muncii cercetătorilor care și-au
pus întreaga activitate in slujba înfloririi
patriei, au ridicat prestigiul științei româ-
nești, au făcut să crească contribuția ță-
rii noastre la patrimoniul științei mondia-
le". Aceste cuvinte constituie o înaltă a-
preciere a muncii științifice desfășurată,
în primul rînd, de Academia Republicii
Socialiste România, ajunsă la vîrsta pri-
mului ei centenar.
...si la
„Hectreconl“
Continuînd o acțiune înce-
pută din anul trecut și care
s-a bucurat de o primire deo-
sebit de călduroasă în școli,
casa de discuri „Electrecord",
împreună cu Editura didacti-
că și pedagogică, a realizat o
serie de discuri pentru preda-
rea limbilor moderne ca anexe
ale noilor manuale ale clase-
lor a IX-a și a X-a. Aceste
discuri conțin, în lectura
unora dintre cei mai buni
specialiști în predarea limbi-
lor respective, toate fragmen-
tele literare incluse în manua-
le. In felul acesta atît cadrele
didactice cu mai puțină expe-
riență cît, mai ales, elevii vor
dispune de modele prețioase.
Se impune o acțiune mai
susținută pentru asigurarea
dotării școlilor cu aceste
discuri și pentru utilizarea
lor eficientă în cadrul lecții-
lor. Am. propune, de aseme-
nea, ca speciliștii să studieze
posibilitatea alcătuirii în vii-
tor a acestor discuri astfel în-
cât ele să poată fi mai amplu
folosite de elevi pe parcursul
studiului individual.
Tratament
și contraindicatii
Toamnă, culori, fructe,
primele frunze uscate.
Înscrieri in noul an
școlar, examene de co-
rigentă (pentru cei care
• u avut accese de lene în
timpul anului), încăpățî-
nate cereri de reexami-
nare (depuse de unii re-
petenti care se consideră
victimele unei soarte ne-
drepte)...
Cu aceasta, după ce am
pornit de unde vom ajun-
ge — la o reexaminare —
iată-ne și la „obiectul" de
la care vom porni: un re-
petent. Il cheamă Dumi-
tru D„ are vîrsta de 43 de
uni și este — deocamdată
staționar pentru încă un
an școlar — în clasa a
X-a serală a Liceului nr.
23 din raionul Lenin. îm-
potmolit între multiplele
spire ale unui solenoid la
fizică, dat peste cap, la
chimie, de încăpățînarea
oxidului și hidratului de
aluminiu de a nu intra în
reacție cu acizii decît în-
tr-un anume fel și depă-
șit, la anatomie, de-unele
aspecte ale respirației u-
mane, care chiar cînd o-
mul e cu sufletul la gură
continuă să se desfășoare
după unele principii ale
oxido-reducției aplicate
pe scară biologică — ele-
vul nostru a pierdut com-
petiția școlară la trei obi-
ecte, fiind declarat, cu
toate formele necesare,
repetent.
Pînă aici faptul, regre-
tabil în sine, nu depășeș-
te comunul decît în mă-
sura în care hotărîrea de
a obține diploma de ab-
solvent. al liceului este
contracarată în practică
de neseriozitate și lipsă
de efort. Dar, în loc să
tragă concluzii din păța-
nia sa și să se aștearnă pe
învățătură, Dumitru D. a
ales altă cale. Iată-l, în-
soțit de un cunoscut —
om cu baston, pălărie și
relații — ureînd scările
clădirii Sfatului popular
al raionului Lenin. Aici,
în cabinetul inspectorilor
metodiști, s-a desfășurat,
într-o zi cu soare de sfîr-
șit de iunie, prologul pie-
sei :
— Am venit și noi să
ne faceți un bine — a
spus „cunoscutul" cu bas-
ton. Om serios și repe-
tent, cine-a mai văzut ?
Regulamentul e regula-
ment, nu-i vorbă, și știm
cu toții că unde-i lege
nu-i tocmeală, dar dacă
l-om călca pentru o dată
n-o fi moarte de om ! E
vorba doar de un pustiu
de bine !
Inspectorii au ascultat
păsul celui care tăcea ex-
pus de cel care vorbea,
s-au informat la școală
și, retezîndu-le-o scurt
dar politicos, le-au dat să
înțeleagă că nu au drep-
tate și, ca atare, „binefa-
cerea" cerută nu poate
urma. Cu aceasta cortina
unei încheieri oficiale —
prima — a căzut asupra
prologului, în timp ce în
culise a început să țăcăne
o mașină de scris, înși-
rînd pe hârtie albă, în
cinci exemplare, cuvinte-
le : TOVARĂȘE MINIS-
TRU...
A urmat, la minister,
tabloul I (scena de la re-
gistratură). Nu știm dacă
jalba a dus-o tot omul cu
l
baston, reținem însă din
conținutul’ ei, așa ca pen-
tru noi, o frântură de fra-
ză : „...îmi perniit a vă
informa că sînt pregă-
tit...".
Ministerul Invățămîn-
tului — Direcția generală
a învățămîntului de cul-
tură generală — a trimis
plîngerea, după cum era
și firesc, la secția de în-
vățămînt a raionului Le-
nin : „Să se cerceteze la
școală situația. Conform
prevederilor articolului
121 din Regulamentul de
funcționare a școlilor de
cultură generală, să se
hotărască nedepăsind 7
zile. 21. 07. 66".
Tabloul II (biroul in-
spectorilor metodiști, a-
celași decor ca în prolog).
Se dispune, pentru cerce-
tarea cazului, formarea
unei comisii care să se re-
fere asupra celor întîm-
plate la școală.
Asistăm, în continuare,
la trei scene mute: pro-
fesorii referenți în fata
lucrărilor scrise de chi-
mie și de fizică si a cior-
nei de examen de la ana-
tomie... Nu, notarea nu a
fost nedreaptă. Hirtie,
toc, cerneală — și trei re-
ferate în acest sens apar
la dosar.
Și iar în biroul inspec-
torilor : se judecă refera-
tele, se întocmește răs-
punsul către minister.
Nouă schimbare de de-
cor. Ministerul, în posesia
datelor, întocmește, în
conformitate cu litera le-
gii, răspunsul către peti-
ționar. Dumitru D. este
anunțat că, întrucît nu
s-au constatat abateri în
ceea ce privește desfășu-
rarea probelor de verifi-
care a cunoștințelor sale,
probe al căror rezultat îl
contestase, rămîne repe-
tent. O comunicare în a-
cest sens este adresată
secției de învățămînt.
care la rîndul său infor-
mează școala, care... etc.
etc.
Cu aceasta, se părea,
cortina a căzut definitiv
peste nefericitele tribula-
ții ale lui Dumitru D., cu
toate că. purtînd sau nu
pălărie, cu sau ffiră bas-
ton, mai vorbăreți ori mai
taciturni, pe parcurs di-
verși alți „cunoscuti" ai
lui au făcut același ofi-
ciu de a apela la inimi
caritabile. Numai că toți
cei cu care au avut de a
face au dovedit a avea
inimi de piatră.
Dumitru D. a socotit
însă că n-a epuizat toate
căile de a trece, prin mij-
loace frauduloase, clasa.
A prezentat ministerului
un certificat prin care se
afirmă că suferă de hi-
pertiroidie.
Ministerul l-a îndem-
nat, în epilog, să urmeze
tratamentul indicat de
medici și a confirmat
încă o dată diagnosticul
pus de pedagogi. Trata-
mentul acestei din urmă
boli e cunoscut: studiul
serios. Regimul: activita-
tea cu manualul. Contra-
indicata : sfaturile și tra-
tamentele diferiților „cu-
noscuți" cu și fără baston,
care pot să agraveze boa-
la pînă într-atît îneît s-o
facă incurabilă.
T. DUMITRESCU
In Editura științifică a apărut
recent lucrarea „Analize gramati-
cale și stilistice" de D. D. Drașo-
veanu, P. Dumitrașcu și M. Zdren-
ghea. în 1959 același colectiv de
autori publica prima ediție a aces-
tei lucrări, așteptată cu un legitim
interes de către cadre didactice,
studenți, elevi. Culegerea de texte
analizate venea să suplinească o
lipsă ce se resimțea în studiul fe-
nomenelor de limbă și stil, adu-
cînd o contribuție utilă în această
direcție și constituind un auxiliar
indispensabil profesorului de limbă
și literatură română. Epuizarea ei
i-a determinat pe autori să publice
această a doua ediție, îmbunătă-
țită.
Prima parte a ediției de față
cuprinde îndrumări teoretice le-
gate de analiza frazei, indicații
clare și precise privind etapele a-
nalizei sintactice a unui text.
D. D. Drașoveanu se ocupă de
principiile analizei sintactice și
subliniază necesitatea unej inter-
pretări cît mai larg motivate gra-
matical, combătînd în acest fel o
practică ce se mai întîlnește în
predarea gramaticii în școlile
noastre : aceea a interpretării
după ureche, logicist, subiectiv a
unui text.
Prezintă interes și indicațiile
date de M. Zdrenghea în legătură
cu analiza părților de vorbire. El
se referă mai ales la faptele de
limbă care se pretează la inter-
pretări diferite, confuze (formele
neaccentuate ale pronumelui per-
sonal, pronumele reflexiv, cuvin-
tele omografe, deosebirile dintre
prepoziție și conjuncție).
Culegerea de texte din lucrare
este de o certă valoare, ilustrînd
principiile expuse la început. Pre-
zentînd sub formă de schemă fra-
zele analizate, scriind elementele
subordonatoare cu aldine, delimi-
tînd cu precizie propozițiile și sta-
bilind în mod strict gramatical
felul lor, raporturile dintre ele,
autorii ne dau modele de analize
culese din clasici ai literaturii ro-
mâne și selectate după criteriul
ilustrării tuturor aspectelor anali-
zei sintactice. în subsol întîlnim
mereu comentarii pe marginea
textului analizat, argumentări și
motivări legate de interpretarea
unei fraze, unei propoziții, unui
cuvînt.
în aceeași măsură suscită inte-
resul lectorului și ultima parte
a lucrării, în care P. Dumitrașcu
expune cîteva considerații pe mar-
ginea analizei stilistice a textelor
literare, analiză pe care uneori
profesorii o neglijează sau o trec
pe un plan secundar. Pornind de
la dubla funcție a limbii — de co-
municare și de realizare a expre-
sivității — autorul subliniază de-
osebită valoare a interpretării sti-
listice a unei opere, care contribuie
la înțelegerea mai profundă a u-
nui text literar, la stabilirea parti-
cularităților artistice ale unui scri-
itor etc. Autorul indică metodele și
procedeele folosite în analiza stilis-
tică, după care trece la interpreta-
rea unor texte din A. Russo, Emi-
nescu, Creangă, Caragiale, Coșbuc,
Arghezi, Z. Stancu, M. Beniuc.
Prin îndrumările de natură teo-
retică și mai ales prin textele
analizate gramatical și stilistic, lu-
crarea reprezintă un ajutor prețios
pentru cei care predau limba și li-
teratura română.
Prof. S. I. POTEREANU
Școala generală Sînmărghita-cjjKÎ
„Romanul materiei11
Recent a apărut în Editura ști-
ințifică. traducerea binecunoscu-
tei cărți Romanul materiei de Al-
bert Ducrocq. Valoroasă lucrare de
popularizare a științei, realizată
de un renumit popularizator fran-
cez, cartea — tradusă pînă în pre-
zent în 8 limbi — pune pe cititorii
din țara noastră în contact cu unul
dintre virtuoșii consacrați ai lite-
raturii de informare științifică.
„Romanul materiei", care des-
chide un ciclu intitulat „Ciberne-
tica și universul" își propune, să
explice cosmosul în lumina rapor-
turilor din ce în ce mai complexe
dintre om și natură, raporturi în
cadrul cărora, în epoca noastră,
intervine mașina cibernetică. „In-
tredeschizînd ochi captivi", cum
scrie Ducrocq, mașina a ajuns azi
să-și culeagă singură informațiile
pe baza cărora își conduce tot sin-
gură activitatea conform progra-
mului stabilit de om și pe care i
l-a delegat omul. Privite în aceas-
tă lumină, mașinile cibernetice îl
ajută pe om să scadă entropia,
acea „cantitate de energie proprie
unui sistem" descoperită de fizi-
cieni și care — prin hazard — se
poate opune activității conștiente
duse de om pentru transformarea
lumii înconjurătoare.
Pornind de la constatarea că de-
legarea unor capacități de creație
umane mașinii cibernetice are un
caracter revoluționar pe plan in-
telectual-uman, Albert Ducrocq,
cu ochiul iscoditor al gazetarului
dublat de reflecția serioasă a omu-
lui de știință, subliniază uriașa în-
semnătate a creării mașinilor ci-
bernetice, care odată puse in func-
țiune, generează o ordine, organi-
zînd-o. în acest context, electroni-
ca, la fel cu mecanica, hidraulica
sau alte ramuri ale tehnicii mo-
derne care concură la activitatea
mașinii cibernetice, încetează de a
fi personajele centrale ale științei
în acțiune, devenind simple mij-
loace, pe o scenă în care schema
de funcționare e totul, iar tehnica
rămîne, cum spune Ducrocq, un
factdr secundar. Mașinile electro-
nice permit realizarea unor scheme
de mare interes. Prin ele, ajungem
să constatăm cum acționează unele
sisteme asupra altora și, fapt pri-
mordial în istoria tehnicii, omul
încetează de a se mai lua pe sine
drept obiect de referință. Fizica
clasică cedează locul unei fizici a
relațiilor care, luînd în considera-
re doar structurile și efectele de
condiționare reciprocă ale acesto-
ra, ne prezintă realitatea înconju-
rătoare sub o lumină edificatoare.
Ca un exemplu complex al aces-
tei argumentări originale și de un
mare interes științific, Albert
Ducrocq ne oferă tocmai „roma-
nul" materiei. întrebîndu-se dacă
ordinea din Cosmos nu se dato-
rește unor structuri care, la rîndul
lor, sînt produsul altor structuri,
autorul descoperă pe rînd cititori-
lor temeiurile științifice ale evo-
luției universului. Subliniind că
datorită efectelor de sinteză, ciber-
netica „face știință din științe",
el ne dă informații riguros științi-
fice despre materie. împărțită în
zece capitole, cartea reconstituie
evoluția lumii noastre, debutînd
cu un bagaj de informații prelioL
nare expuse în primul capitol, \
gestiv intitulat „Viza pentru C_
mos". Este interesant modul'în
care, în cel de al treilea capitol al
lucrării, sînt prezentate în lumina
problematicii gravitației, nașterea
galaxiilor și drumul către proto-
stele. După ce tratează viața aces-
tora, oprindu-se pe larg asupra
fenomenelor legate de aprinderea
stelelor, autorul zugrăvește „bătă-
lia" dintre cibernetică și termodi-
namică (cap. V), subliniind legă-
tura care conduce de la particule
subatomice la viață ca un mod de
existență al materiei. După ce ex-
pune pe larg problemele diferen-
țierii stelelor, Ducrocq ne prezintă,
în pagini avîntate, „alchimia" cos-
mică — ipoteze despre modul de
naștere a elementelor chimice în
creuzetul suprafierbinte al stelelor.
Arătînd clar cum și mai ales de ce
evoluează materia pe plan cosmic,
ultimul capitol al cărții se încheie
cu o viziune originală a drumului
de la geologie la biologie, a căii pe
care apare și se dezvoltă viața.
Bine tradusă de Mihai Mazaneț,
corect prezentată grafic, lucrarea
lui Ducrocq face un bun serviciu
cititorului, atrăgîndu-1 cu price-
pere într-un domeniu pe cît de
nou pe atît de interesant al naturii.
I). TODERICIU
învățători, profesori, diriginți!
Citiți și răspîndiți
în rîndul părinților
revista
COLOCV9I
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA i București, Plata Sclntell nt. 1. Teleton 17.6020. Abonamentele ae tac la oficiile poștale, lectorii poștali și la dfluzortl iinltAt de Invătămlnt. Tiparul i Combinatul Poligrafic Casa Sclntell. Piața Sclnteil, București
40.131