PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI VĂ! EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT SI CULTURĂ Anul XVIII Nr. 863 Luni 12 sept. 1966 k4 pag. 25 bani Mozaic de pe unul din zidurile exterioare ale Scolii generale nr. 103 din Capitală. LA ÎNCEPUT DE AN IUBIȚI ELEVI. DRAGI TOVARĂȘI ÎNVĂȚĂTORI ȘI PROFESORI, Sărbătorim deschiderea unui nou an școlar. Elevi, profesori și părinți întimpinăm acest eveniment cu un sentiment de satisfacție, justificat de posibilitățile ample pe care le au copiii noștri de a se instrui, de marile succese dobindite în invățămînt, în anii puterii populare. Atenția deosebită pe care Partidul Comunist Român și guvernul Republicii Socialiste România o acordă pregătirii și educării tineretului se reflectă în nume- roasele înfăptuiri care situează școala românească în rîndul școlilor din țările înaintate ale lumii. Baza ma- terială a învățămîntului a devenit mai puternică, con- dițiile de muncă ale elevilor și ale corpului didactic au fost îmbunătățite, munca instructiv-educativă se desfășoară la un nivel ridicat. Ne exprimăm mulțumirea pentru rezultatele la învă- țătură obținute de elevii noștri în anul școlar trecut. Un număr mai mare de elevi a promovat clasele cu note bune și foarte bune. La concursurile de admitere în licee și în școlile profesionale și tehnice, Ia examenul de bacalaureat și la admiterea în instituțiile de învă- țămînt universitar, nivelul de pregătire al elevilor a fost superior celui din anii precedenți. La numai un an de la Congresul al IX-lea al Parti- dului Comunist Român, multe din obiectivele privind dezvoltarea și perfecționarea învățămîntului au și fost realizate. în anul școlar 1966/67 școlile noastre vor fi frecven- tate de peste 4 000 000 de copii și de tineri. Din aceș- tia, peste 3 400 000 sînt cuprinși în 15 700 de școli ale în- vățămîntului de cultură generală, la cursuri de zi. serale și fără frecvență. Pe baza sarcinilor trasate de Congres, anul acesta își deschid porțile 196 de licee de specialitate, menite să pregătească specialiști de nivel mediu necesari eco- nomiei și culturii. In anul I al acestor licee vor fi cu- prinși 23 500 de elevi. Totodată, funcționarea în ca- drul liceelor de specialitate a formei serale de învă- țămînt va deschide drum liber spre calificare tuturor acelora care nu au avut această posibilitate. Învățămîntul profesional este mult extins, atît sub forma cursurilor de zi cit șl a celor serale și va avea, in anul care vine, un număr sporit de specialități. în învățămîntul profesional și tehnic vor studia aproape 300 000 de elevi. Pentru a cuprinde un număr tot mai mare de elevi. In acest an s-au construit noi localuri de învățămînt, cu clase spațioase și luminoase, dotate cu mobilier corespunzător. Laboratoarele și cabinetele școlare au fost înzestrate cu aparatură modernă și cu materiale didactice a căror valoare se ridică la peste 50 000 000 de lei. A crescut numărul locurilor in cămine și cantine. Aproximativ 26 000 000 de manuale școlare vor fi dis- tribuite gratuit elevilor din toate școlile. Gratuitatea deplină a învățămîntului și bunele con- diții de învățătură create tineretului școlar prin grila partidului și a statului se înscriu cu litere de aur în istoria învățămîntului nostru. Pentru ca noul an școlar să înceapă sub cele mai bune auspicii și munca instructiv-educativă să se des- fășoare la un nivel calitativ ridicat, au fost organizate din vreme consultări și dezbateri cu cei mai competenți învățători și profesori, în vederea perfecționării pla- nurilor de învățămînt și a programelor școlare. Conținutul științific al programelor și manualelor școlare prinde însă viață prin munca perseverentă, prin pasiunea și priceperea învățătorilor și profesorilor. De munca lor depinde ca tineretul să fie pregătit te- meinic pentru viață. „Patria noastră, socialismul, comunismul — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu la întîlnirea cu studenții din regiunea Mureș-Autonomă Maghiară — au nevoie de oameni pricepuți, stăpîni pe știință și cultură, pen- tru că numai în acest fel vom reuși să ridicăm edificiul socialismului în patria noastră, la înălțimea cerințelor contemporane, să ne apropiem și să ajungem la ni- velul țărilor cu o civilizație și o cultură avansată". Personalul didactic are datoria să dezvolte la elevi pasiunea pentru învățătură, respectul față de muncă, devotamentul față de socialism șl de nobilele idealuri ale păcii, dragostea și atașamentul profund față de patrie, partid și popor. în educarea sentimentului patriotic, in formarea de- prinderilor de muncă sistematică și de comportare demnă, cclc peste 175 000 de cadre didactice din școlile răspîndite pe întreg cuprinsul patriei trebuie să cola- boreze strîns cu familia și cu organizațiile de copii și de tineret. Hotărîrile Plenarei C.C. al P.C.R. din 12—13 apri- lie 1966 privind îmbunătățirea muncii cu pionierii au sporit considerabil răspunderea școlii față de munca educativă. învestit cu noi responsabilități morale și sociale, întregul front pedagogic trebuie să acorde organizației pionierilor un ajutor amplu și competent. TOVARĂȘI ÎNVĂȚĂTORI ȘI PROFESORI, Copiii sînt ziua de mîine. Depinde de noi ca ziua aceasta să fie însorită. Am obținut însemnate realizări în domeniul instruirii și educării tineretului școlar. Să nu ne mulțumim cu cele înfăptuite pînă în prezent, în anul școlar care se deschide, să pornim la muncă cu însuflețire, să perfecționăm necontenit stilul nostru de muncă și propria noastră pregătire, să ne străduim ca rezultatele pe care Ie vom obține să fie și mai bune. Trecutul învățămîntului oferă strălucite exemple de dascăli patrioți care și-au împletit viața cu istoria școlii românești, dînd glas celor mai nobile aspirații ale poporului. Este suficient să amintim numele unor ȘCOLAR ctitori ai școlii noastre ca Șincai, Lazăr, Asachl, He- liade Rădulescu. Poenaru și mulți alții. Dragostea de țară, de popor, a încălzit inimile acestor premergători care, infruntind condițiile vitrege în care trăiau, și-au pus viața în slujba poporului, contribuind la dezvol- tarea școlii, a gîndirii pedagogice, a culturii. Prețuind și valorificind aceste tradiții, să ridicăm învățămîntul românesc la nivelul cerut de actuala etapă de dezvol- tare a țării, etapa desăvîrșirii construcției socialiste. Dumneavoastră vă revine, în primul rînd, — tovarăși învățători și profesori — răspunderea pentru instru- irea și educarea tineretului. Bogata dv. experiență, competența și calitățile de care ați dat totdeauna do- vadă sînt chezășie că în anul școlar viitor veți muncî cu elan sporit pentru a dărui patriei cetățenii de care are nevoie pentru înflorirea ei. Experienței dumnea- voastră i se va adăuga entuziasmul celor mai mult de 9 000 de învățători și profesori care-și încep în acest an activitatea la catedră. DRAGI ELEVE ȘI ELEVI, V-ați întors voioși din vacanță, dornici de a ridica pe o treaptă mai înaltă pregătirea voastră. Socialismul vă deschide minunate perspective. Vi s-au creat condiții de viață la care generațiile trecute nici nu îndrăzneau să gîndească. Folosiți-le din plin. învățătura este prima voastră îndatorire. Părinții, învățătorii și profesorii vă ajută în munca voastră de fiecare zi. Eforturile lor vor da roadele dorite dacă voi înșivă vă veți strădui să învățați cu toată sîrguința, să depuneți toate eforturile pentru însușirea comorilor culturii și științei. Pregătiți-vă conștiincios lecțiile, frecventați cu regu- laritate cursurile, participați cu însuflețire la activita- tea organizațiilor de tineret, manifestați în toate îm- prejurările fermitate și omenie, respectați pe părinții și educatorii voștri. în felul acesta veți putea deveni — ceea ce vă dorim — oameni culți. instruiți, cetățeni de nădejde ai patriei noastre socialiste. Gîndul nostru, plin de dragoste părintească, se în- dreaptă și spre copiii care pășesc pentru prima dată pragul școlii, dorindu-le voioșie și spor la învățătură. DRAGI TOVARĂȘI PROFESORI ȘI ÎNVĂȚĂTORI, IUBIȚI COPII ȘI TINERI, Principalul izvor de cultură și factor de civilizație — școala — ne așteaptă pentru un nou an de muncă. Să-i răspundem cu dragoste și entuziasm că sîntem gata. Din partea Ministerului învățămîntului, și personal, vă urez mari succese în muncă și multă sănătate. Să dovedim toți că știm să muncim cu hotărîre pen- tru patrie și popor, pentru realizarea marilor idealuri spre care ne conduce Partidul Comunist Român. Academician ȘTEFAN BALAN ministrul învățămîntului ACTIVITATEA SINDICATELOR TOAMNA DIN ȘCOLI IN ETAPA A.ȚOALĂ i------ȘCOLI CU In vremea cînd învățam eu carte, două licee din București își dispu- tau intiietateo : liceul „Gheorghe Lazăr" și liceul „St. Sava“ (azi „Nicolae Bălcescu"). Mai erau în București încă două licee : „Mihai Viteazu'1 și „Matei Basarab" (li- ceele „Gh. Șincai" și „D. Cantemir" erau numai gimnazii), dar acestea erau considerate mai de periferie și nu se impuneau Numeroasele licee particulare ni se păreau, chiar pe atunci, școli de strlnsură, gazde cînd aveau și internat, sau refugii pentru coconașii certafi cu cartea sau eliminafi din școlile de stat A f< realist la „Gh. Lazăr" sau „sovist' clasic S' modernist era o gloriolă care moi tîrziu, In viola de maturitate, se transforma in dis- tincție. Prestigiul unei serioase pregă firi științifice, îndeosebi materno tice la liceul ,Gh Lazăr", exigența ireductibilă și de temut a profeso- rilor, selecta minuțioasă, în gene- ral obiectivă și disciplina fermă dau elevilo' acestei școli un aei aristocratic distant, oarecum ș> vestimentar, ales. Infr-o atmosferă mai populară și tumultuoasă, liceul „Sfintul Sava", cu profesori de un egal prestigiu cu al celor de Io „Gh. Lazăr", avea reputația unei capișfă a umanismului, străbătută de curente ambițioase și contra- dictorii și nu ceda un pas fafă de pretențiile de superioritate ale ce- lor de la „Gh. Lazăr". Tradițiile li- terare și istorice aici, care duceau îndărăt, în timp, la chiliile mînăsti- rii Sf. Sava, cu un Grigore Alexan- drescu, Nicolae Bălcescu și Ion Ghica elevi, se perpetuau amplifi- cîndu.se din generație In generație, alcătuind caracterul specific al șco- lii. Dacă de la „Gh. Lazăr" ieșeau, serii după serii : matematicieni, in- gineri, financiari, ofițeri de artile- rie și de geniu, liceul „Sf. Sava" clocotea, la temperatura vîrstei res- pective și a iluziilor celor mai cute- zătoare. poeții, prozatorii, artiștii, filozofii, diplomați, profesorii și a- vocații Numai din generația mea s-au făcut cunoscufi. in anii matu- rității • dramaturgul Alexandru Ki. -itescu poeții Gh. Topîrceonu, Ores't (Georgescu). Emanoil (Po- pesc) Bucuța (acesta, împreună Anul școlar 1966/1967 începe în atmosfe- ra de înălțător entuziasm al întregului po- por, angajat cu toate forțele în noua treap- tă a zidirii României socialiste. Această nouă etapă, proiectată spre vii- tor de Congresul al IX-lea al P.C.R., re- prezintă un avînt fără precedent al for- țelor de producție ale societății noastre Mai mult decît pînă acum, producția so- cială în toate sectoarele economiei se va realiza pe baza științei și tehnicii înalte, care înregistrează în vremea noastră un ritm uluitor de rapid. Acest fapt determină cerința ca munca oamenilor să devină tot mai tehnică, mai științifică, mai intelectu- ală. Mașinile mereu mai perfecționate preiau procesele cele mai grele, cele mai istovitoare fizicește pentru oameni. Am pornit și dezvoltăm procesul de lichidare a diferenței dintre munca fizică și munca intelectuală. Munca fizică a muncitorului din fabrică și de pe ogoare devine tot mai mult o muncă a. omului cu cunoștințe teh- nice și științifice Avîntul uriaș al producției materiale în noul cincinal cere un număr imens de in- gineri. tehnicieni, cere o calificare cores- punzătoare a tuturor muncitorilor. Aceas- TRADIJIE cu profesorul nostru de muzică I. Costescu, și inifiatori ai drumeției), prozatorii Eugen Todie și Cornelia Mihatescu, filozoful Mircea Florian, artiștii dramatici Ion lancovescu și Grigore Brezeanu (promotorul ci- nematografiei românești), profe- sori Nicu Gheorghiu, geograf șl reputat cartograf, și „eminentul" pe atunci Gh. Lazăr, care In clasa a V-a, la teza de limba română, a transformat tema în nuvelă isto- rică: „Moartea lui Miron Coștin", citifă'tde profesori în toate clâsele cursului superior. 'înaintea noastră fuseieră elevi sau trecuseră pe Ic „Sf; Sava" Galo Galaction și, dacă nu md înșel, Tudor Arghezi și N. D. Cocea/’ datornici și ei aceleiași ‘ tradiții. La inițiativa unor colegi descinși din Moldova mi-aduc amihte câ, în clasa a V-a, constituisem un grup de 4 inși care ne credeam so. cialișfi penlru că citeam pe Bebel, criticile lw Dobrogeana Gherea, Hermann Fiirek, Korolenko și Zola, cumpăram de la anumite chioșcuri „România Muncitoare", știam pe dinafară ooezio „împărat și pro- letar" de Eminescu șt ne intîlneam. . - . y: • ' • \...y -- . duminica, la unul din grup, Intr-o făbricufă de pe calea Grivifei unde discutam, pînă răgușeam, chestia țărănească. Mai tîrziu, um- blam în buzunare cu cărticelele cu coperte fumurii ale lui Panoit Mo- șoiu, tipărite ca vai de lume pe o hîrfie zgrumfuroasă. pe care le ci- team, nu știu de ce în Cișmigiu la umbra platanilor uriași care mărgi- neau atunci aleea principală. Bineînțeles' ..Că ekcepțiile nu afec- tau . caracterul respectiv ol-tradilil- '■lor și de'la „Gh. Ldzăr" scăpau,-ca i rarae dves, un A. de Hetz căruia: ."'fiind ..înbă etev în ^IdSarayill-a, i se ’ reprezănldi' pe scena Teatrului'Natio- nal; 'drama' istbrică' „Alexdndrel Vodă" și > se oublica’i. sub pseu- donimul Dinu Ramură poezii în „Sămă'nătpruT' — și un Alfred A- ’lessandteicu. compozitorul binecu- noscut, ca să nu amintesc decît de cel din generația mea. Scoli cu tradiție erau și la lași de unde au răsărit aproape toate conde- PETRE DRĂGOIESCU profesor emerit (Continuare în pag. l-a) ta determină în mod obligatoriu mari și importante cerințe pentru Învățămînt, ști- ință și cultură, chemate să pregătească ca- dre tehnice superioare, specialiști de nivel mediu și muncitori cu cultură generală si tehnică în stare să pună în mișcare mași- nile moderne cu care este dotată industria noastră socialistă. Congresul al IX-lea al P.C.R- a arătat o atenție deosebită învățămîntului, școlii, a exprimat înalta prețuire pe care o acordă partidul muncii învățătorilor 51 profesori- lor. „Unul din obiectivele importante ale politicii partidului și statului nostru — se arată în Raportul prezentat la Congres de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul ge- neral al C.C. al P.C.R. — îl constituie dez- voltarea și perfecționarea continuă a învă- țămîntului de toate gradele". Obiectivul a- cesta a luat, chiar din primul an al cin- cinalului, un contur impresionant, un con- tur care se lărgește și se amplifică an de ân, ca o poruncă a necesităților economi- ce, cultural-$tiințifice și sociale Izvorîte din planul de dezvoltare a patriei noastre în această perioadă Perspectivele dezvoltării bazei materiale a învățămîntului în noua etapă sînt im- punătoare. Acum, ceea ce așteaptă parti- dul și statul, poporul nostru de la învSță- mînt. de la școală, depinde de munca în- vățătorilor $1 profesorilor, care trebuie să fie ridicată la înălțimea noilor cerințe, ur- . gente și mari. în îndeplinirea mărețului lor rol, mem- brii corpului didactic sînt obligați de în- seși cerințele profesiei lor să-și ridice ne- încetat calificarea profesională, să-si însu- șească în profunzime cunoștințele de spe- cialitate și arta de a transmite aceste cu- noștințe. Ei trebuie riă fie stăpîniti de un spirit de continuă căutare a noului pen- tru a-și perfecționa mereu munca pedago- gică- Partidul și statul nostru acordă o deo- MIHAIL ROȘIANU președintele Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de învățămînt și cultură (Continuare In pag. a 2-a) Septembrie « tonic încă, n-a tre- cut vara, sînt numai accidente de frunze moarte, deși sălciile se sting de pe acum în ceară moale.. Septem- brie e recoltă, imaginea piețelor forfotind de culoare, anotimpul fructelor, licăr de chihlimbar în struguri, aromă de pere bergamot șl de nuci. Dar toamna e un început de pre- gătiri. mai ales, zvon de disciplină statornică. Neoficial, toamna e ano- timpul marilor hotărîri, timp de gîndire pentru noi planuri de muncă. Dar și oficial- toamna a- nunță reluarea unor activități: ac- torii intră-în circuitul-noii stagiunii sportivii în noul sezon, scriitorii ies cu alte volume-n vitrine, toată lu- mea are gîndurlle organizate. Există însă un start mult mai spectaculos decît acestpa. un efort de mai lungă durată : școala. Școala, înaintea tuturor celorlalte- preocu- pări. este blazonul noului anotimp- Pregătirile de școală, prin farmecul lor vechi-șl nou intrat de mult în tradiție, sînt Inegalabile Pentru copii, în primul rînd, cutreierați de emoție cu-mult timp înainte. Pentru părinți. șl pentru profesori. Există un univers alcătuit din cărți st caiete, din venita noU'S fixată în'toc, din mirosul -de cerneală, din, aroma proaspătă a gulerașulul scrobit, din curtea școlii Si din întraria profe- sorului în. clasă, neașteptată ca un eveniment, deși prevăzută din răs- foitul paginilor de catalog . st-îrnfnd o liniște deplină, din prima literă așternută pe tablă. Șt din tăcerea pogorîtă la vîrsta maturei înțelegeri peste slovele dascălului înțelept. Sînt lecții care te urmăresc uneori SIN ZI AN A POP (Continuare in pag. a 2-a) La consfătuirile raionale ale cadrelor didactice LARG SCHIMB DE OPINII ÎN LEGĂTURĂ CD ACTIVITATEA PIONIEREASCĂ (Urmare din pag. 1) ȘCOLI CU TRADIȚIE Arad Participantii la dezbaterile con- sfătuirii cadrelor didactice din ra- ionul Arad au discutat în amănun- țime sarcinile muncii in rîndurile pionierilor, făcînd propuneri șl sugestii pentru buna desfășurare a acestei munci. Majoritatea celor care au luat cuvîntul, subliniind că la baza în- tregii activități pionierești trebuie să stea în mod permanent preocu- parea pentru eficientă, au arătat necesitatea folosirii unor acțiuni cu forme cît maj variate, cit mai atrăgătoare. în legătură cu aceasta vorbitorii au evidențiat însemnăta- tea pe care o au, pentru educarea patriotică a pionierilor, vizitele în producție, drumețiile, excursiile. S-s precizat că, pentru asigurarea eficienței depline a acestor acțiuni, este necesar ca ele să fie organi- zate tn mod diferențiat, ținîndu-se seama de particularitățile de vîrstă ale pionierilor. în cuvîntul pe care l-au rostit la consfătuiri cadrele didactice din raionul Arad s-au referit și la procedeele metodice care urmează a fi folosite tn activitatea coman- danților de detașamente, arătînd că trebuie create condiții pentru ca tn Organizația lor pionierii să-M poată manifesta cît mai larg inițiativa, spiritul orgnizatoric. să poată desfășura activitățile pen- tru care au preferințe deosebite, să-si poată dezvolta înclinațiile, aptitudinile, talentele. S-au făcut de asemenea o serie de propuneri privind elaborarea unor materiale necesare muncii cu pionierii — albume filme de scurt metraj, diafilme, cărți pentru copii si tineret, material sportiv etc. Totodată, s-a propus ca pe- riodic să se organizeze, pe plan loca) și central, schimburi de ex- periență între cadrele care lu- crează nemijlocit cu pionierii, pre- cum și cursuri de instruire a a- cestora Prin discuțiile interesante care s-au purtat în cadrul ei, prin pro- punerile și sugestiile pe care le-a prilejuit, consfătuirea cadrelor di- dactice din raionul Arad a con- stituit un real ajutor pentru cei care-și încep acum munca de comandanți de pionieri. P. MOLDOVANU Bîrhd în dezbaterile consfătuirii ca- drelor didactice din orașul Bîrlad. un loc important l-au ocupat schimbul de opinii, propunerile și sugestiile menite să asigure o bună desfășurare a muncii cu pio- nierii. Scoțînd în evidență condi- țiile deosebit de bune create aces- tei munci prin Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din aprilie 1966, participantii la discuții au relevat diferite aspecte ale activității pio- nierești. subliniind elementele me- nite să asigure ca acțiunile desfă- șurate în rîndurile pionierilor să dobîndească o calitate nouă, supe- rioară. Așa, de pildă, mai mulți profe- sori au accentuat că metodele muncii cu pionierii trebuie să fie astfel orientate, îneît să se reali- zeze acțiuni de maximă eficiență educativă, care să-i facă pe copii să îndrăgească viata de organiza- ție. Ei au vorbit îndeosebi despre însemnătatea unor activități spe- cifice. adecvate condițiilor fiecărui detașament în parte. Numeroși vorbitori au abordat probleme privitoare la educația patriotică a pionierilor. în legă- tură cu aceasta a fost relevată în- semnătatea organizării acțiunilor care contribuie la cunoașterea de către eonii a frumuseților patriei. Profesorii de geografie au propus astfel ca, pe lîngă organizarea excursiilor și a drumețiilor, să se organizeze cursuri de orientare tu- ristică pentru pionieri, pentru ca aceștia la rîndul lor să poată orga- niza acțiuni de orientare turistică. Pe aceeași linie s-a hotărît să fie continuată și extinsă o acțiune care s-a dovedit deosebit de rod- nică și eficientă — aceea ca pio- nierii să se îngrijească de monu- mentele istorice din oraș. Pentru a stimula interesul pio- nierilor față de învățătură, față de cunoașterea marilor realizări ale științei și tehnicii, precum șl pen- tru dezvoltarea înclinațiilor și ap- titudinilor lor în aceste domenii, s-a propus să se dea o mai mare extindere activității cercurilor ști- ințifice. Unlj profesor) au sugerat să se organizeze cercuri științifice pe oraș, în care să fie recrutați pionierii cu cele mai bune rezul- tate la învățătură. Acest gen de cercuri științifice orășenești ar contribui în același timp la Btrîn- gerea legăturilor de prietenie în- tre pionierii din diferite școli ale orașului și ar determina o reală emulație între ei. Participanții la consfătuire șl-au luat angajamentul de a face tot ce le stă în putință pentru a răs- punde cu cinste însemnatelor sarcini care le-au fost trasate de către partid în domeniul muncii cu pionierii. Prof. ALEXANDRU NIMIRSCHI Tg. Mureș în orașul Tîrgu Mureș, ca pre- tutindeni In țară, consfătuirea ca- drelor didactice a însemnat o bine- venită ocazie pentru dezbaterea problemelor legate de noile și im- portantele sarcini ce revin școlii în activitatea cu pionierii. Cei peste 30 de învățători și profesori care au participat la dis- cuțiile din ședința plenară a con- sfătuirii s-au referit la mijloacele care trebuie folosite pentru stimu- larea interesului pionierilor față de cultură, știință, tehnică șl artă. O preocupare deosebită s-a vădit în rîndurile participantilor la con- sfătuire față de sarcinile privi- toare la educația pionierilor în spi- ritul dragostei de patrie, de partid și popor, în spiritul internaționa- lismului proletar. Mulți dintre vorbitori au subli- niat faptul că activitatea pionie- rească trebuie să constituie conti- nuarea firească a muncii instruc- tiv-educative desfășurate în școa- lă. să sprijine șl să consolideze a- ceastă muncă. S-a relevat impor- tanta pe care o au în această pri- vință cercurile pionierilor, che- mate să dezvolte curiozitatea știin- țifică a copiilor. în mod deosebit au accentuat participantii la consfătuire nece- sitatea ca în întreaga activitate cu pionierii să fie promovată larg ini- țiativa lor. ca toate acțiunile orga- nizate cu el să-și păstreze suflul și elanul tineresc. Mulți dintre vorbitori s-au referit la importanța cîntecului și jocului în viața pio- nierilor, la necesitatea ca ei să în- vețe un număr mai mare de poezii patriotice. S-au făcut de asemenea ample referiri la influența bine- făcătoare a activităților organizate în aer liber atît asupra psihicului cît și asupra dezvoltării fizice a pionierilor, la rolul acestora în în- chegarea colectivelor de copii. Ca o cerință de mare însemnă- tate pentru realizarea cu succes a sarcinilor noi în activitatea cu pionierii s-a menționat necesitatea ca învățătorii și profesorii să-și ri- dice neîncetat nivelul pregătirii politico-ldeologice, pedagogice șl de specialitate, să se informeze a- supra a tot ce este nou în dome- niul științei și culturii. Consfătuirile cadrelor didactice au dovedit că toți învățătorii și profesorii pornesc în noul an șco- lar cu hotărîrea de a contribui cu întreaga lor capacitate creatoare, cu toată priceperea și măiestria lor pedagogică la ridicarea pe o treaptă superioară a conținutului activității pionierești, la îndeplini- rea sarcinilor trasate de partid în acest domeniu. E. SIBIANU Prima cunoștință cu cartea TOAMNA (Urmare din pag. 1) viața întreagă, nume ți chipuri de profesori pe care țt-i legi de suflet printr-un straniu consemn, ciudate consonanțe sufletești la timpul foamei de cultură. Se pregătesc profesorii. Alte vtrste le vor sta In față, tn bănci, alte pri- viri aprinse de inteligență, anunțind tot atîtea destine. Se pregătesc părinții. Primul ghiozdan si prima uniformă școlară, primul copil elev, primele note, pri- mele lecții vegheate îndeaproape, mina mamei pe mina băiatului mie care scrie litera A. șt primele măr- turisiri de dragoste sosite-n prag de toamnă. Copiii au crescut. Stările acestea, de o cuprindere mult mai mare decit gesturile pe care le cer. decit cuvintele prin care se rostesc, sînt o sărbătoare a su- fletului în care pătrundem la vîrstă primelor întrebări, pe care o ducem mai departe, amplifictndu-i inten- sitatea ți semnificațiile, celebrînd-o mereu la altă înțelegere și prețuire. Școala, această splendidă mlădiere a spiritului tn timp, această biogra- fie comună adolescenței, acest loc al sufletului colorat prin vreme de amintiri îți deschide porțile. S-o salutăm ca pe-o perpetuă tinerețe. iele de la „Viofa românească'), Io Bîr- lad (capiște de matematicieni, unde s-au formai Troian Lalescu, dar șl A. Vlahufă, G. Ibrăileanu și Vasile Plrvan), la Craiova, la Turnu Seve, rin (unde erau vestiți directorii Cos- tescu și Bărcăcilă), la Brăila/ la Brașov, la Blaj. Dacă, după această sumară evo- care, care nu trebuie înțeleasă ca privirea nostalgică a unui laudafor temporis acti, ci ca punct de ple- care pentru o discufie folositoare, ne întoarcem la vremurile noastre de neasemănat elan și nestăvilit progres, trebuie să recunoaștem că școli cu tradifie avem și astăzi, nu numai acelea cu un trecut de peste o sută de ani, dar și altele noi care și-au asigurat un stil de muncă și-l consolidează neîntrerupt. Se pare curios să invoci tradifia 1ntr-o societate care frece, în chip revolufionar, de la un stadiu interi- or de structură și de valorificare a forțelor sociale, la unul superior. Numai că tradifia, In accepția ac- tuală, nu înseamnă stagnare, în- chistare într-un sistem ne variefur, ci un trunchi organic pe care se grefează tot ce e nou și eficace. Dinamica învăfămîntului în dome- niul cunoașterii — în sensul unei active modernizări — mobilitatea sa în sfera practicii sociale, fără să afecteze serios fondul, face școala prezentă în contemporaneitate, o pune de acord cu cerințele mereu lărgite ale dezvoltării societății. Permanența culturii românești Insă colorează propriu tot ce e nou și îi dă caracter organic, s/tuîndu-l geografic și istoric, fără să-l izo- leze, fără îndoială, de progresul unei umanități renăscute prin so- cialism Tradiția nu vizează planurile de învățămînt sau programele, întru- cît acestea caracterizează epoca istorică pe care o servesc, nivelul și volumul de cunoștințe care co- respund sarcinilor de structurare și propășire ale orînduirii respec- tive. După părerea noastră, frodi. fia, buna tradiție, operează 1n sti- lul general de muncă al școlilor, în special, 1n capacitatea de orien- tare și în fermitatea conducerii școlilor, în talentele reale ale ca- drelor didactice, în inițiativa și ori- ginalitatea manifestărilor Indepen- dente, conștiente și consecvente ale elevilor. Unitatea de structură și de con- ținut, pe ramură i școli de cultură generală, școli de specialitate, nu înlătură aspectul diferit al tradiții- lor unei școli, stilul lor particular ca o mored de fabrică. Totul de- pinde de echilibrul forțelor active în școală : directori, cadre didac- tice, elevi. Fără să o considerăm ca o retefă, ci numai ca un cadru sugestiv, naste'ea și acțiunea de- terminantă ale tradiției presupun prezenta în școală o unor persona- lități pregnante ; un director pers- picace înarmat cu toate virtuțile cuprinderii și dirijării fenomenelor, profesori cu pregătire superioară și patos în expunere, specialiști cu rîvnă pentru specialitatea lor, luptînd să facă adopți ai speciali- tății, dascăli care să dea lecțiilor caracterul vibrant al unor revela- ții și să mobilizeze cu generozi- tate talentului lor toate forțele vil ale claselor, în sfîrșit, elevi intrati tn febra afirmării de sine, clștigati pentru concepțiile dominante și practica socială adaptată ale epo- cii lor. în acest caz, o școală se poate încumeta să-și trimită spre perfec- ționare echipele sole de matemati- cieni. de fizicieni, de chimiști. de literați, artiști etc. Mi.aduc aminte de profesorul Șonțu de la „Matei Basarab", pe vremuri, care îș’ în- zestrase unul din cele mai bogate laboratoare și de pe urma căruia s-au afirmat în specialitate, multe talente cu reputație Obsesia spor- tului care subjugă preocupările maiorității elevilor astăzi nu e, ne- greșit, o vină a profesorilor de e- ducație fizică, deși activitatea lor metodică și perseverentă si puterea lor de influentă ar putea fi imitate. Condițiile șine qua non ale creării și menținerii unei bune tradiții în școli sînt stabilitatea cadrelor și, mai ales, continuitatea funcționării lor la colectivele de elevi pe care le-au format cu osîrdie. De aceea, repartizarea profesorilor pe clase la începutul anului școlar nu cere doar abilitatea ieftină, administra- tivă, de a ocoperi. simplu și Intim- plător, orele cu profesori, ci con- cepția pedagogului care trasează lucid liniile funcționale ale unui proces organic, intens, ascendent. Repartizarea profesorilor pe clase și, în subsidiar, întocmirea orarului nu sînt niște cartonașe de loto pe care le completezi după cum întîm- plarea îți scoate din săculeț numă- rul de care ai nevoie, ei tabla de șah In care fiecare mișcare e cal- culată, pentru atingerea unui fel în- delung chibzuit. Tradiții bune, neoficiale sau semi. oficiale, pot crea și elevii foarte bine dotati, ca'e exercită, prin per- formanta lor Io învățătură, sau ta- lentele lor excepționale, o puter- nică atracție și determină curente i de preocupări în rîndul colegilor lor Aceasta nu poate să scape o- tentiei cadrelor didactice și, cînd e cazul, trebuie stimulată și amplifi- cată. E de neeonceput. în vremurile noastre, o școală neutră, de care nu se vorbește nici de bine, nici de rău, cu protesori neutri de care abia dacă Iși mai amintește cineva și absolvenți care, din cauza medio- crității pregătirii lor bat în zadar la porțile instituțiilor oe învdtd- mînt superior. Sînt convins că ase- menea școli si atari profesori nu se pot întîlni decîl ca excepții care confirmă regula. Școala noastră socialistă, tlnără prin forța ei înnoitoare și prin avin- ful ei semeț, poate atesta realizări impresionante, care se reflectă în numărul imens de cadre speciali, zafe ce ilustrează. Io un nivel com- parabil cu țările înaintate, viata noastră economică, științifică și so- cial-culturală. ACTIVITATEA SINDICATELOR DIN ȘCOLI ÎN ETAPA ACTUALĂ (Urmare din pag. 1) sebită atenție pregătirii și perfec- ționării cadrelor didactice. Paralel cu dezvoltarea bazei materiale a invățămîntului. există o perma- nentă și mare grijă pentru orga- nizarea formelor de ridicare a ca- lificării profesionale a lucrătorilor din școli. Sindicatele membrilor corpului didactic in calitatea lor de cola- borator permanent și cel mai a* propiat al organelor puterii de stat, au obligația de a ajuta în mod organizat, continuu și sistema- tic folosind mijloace adecvate, la creșterea calității muncii cadrelor didactice. Participarea lor la ridi- carea calificării învățătorilor și profesorilor, la obținerea rezulta- telor cerute de partid și de stat constituie o primă sarcină a sin- dicatelor din școli. Acestea sint chemate să aducă o contribuție de seamă la îndeplinirea planurilor de activitate ale organelor de stat ale invățămîntului și ale unităților școlare Acolo, la grupa sindicală din școală să existe o evidentă a bunelor rezultate ale membrilor sindicatului respectiv în munca profesională, ca și a insucceselor și rezultatelor slabe, pe baza unor observații temeinice, multilaterale și corecte. Pentru munca de cali- tate superioară sindicatele trebuie să exprime aprecieri corespunză- toare Și îndemnuri la rezultate și mai bune. Slăbiciunile trebuie c’-'- ticate în spirit constructiv, cu principialitate, organizindu-sc în același timp un ajutor substanțial, mobilizator, astfel îneît membrii de sindicat să înțeleagă că această acțiune are în vedere nu persoane, ci interesele societății, cerințele imperioase ale școli. poporului. în acest fel. in cadrul sindicatului se ’ormează o opinie de masă care reprezintă o mare forță de influ- ențare Rapoartele de activitate prezen- tate la adunările grupei sindicale trebuie să oglindească și munca profesională a membrilor ei, și re- zultatele obținute de aceștia la clasă. Grupa sindicală are datoria să organizeze acțiuni pentru ridi- carea culturii profesionale și gene- rale a membrilor săi prin folosirea bibliotecii, a materialelor docu- mentare, prin organizarea unor dezbateri speciale în legătură cu noile cuceriri ale științei în gene- ral, ca și ale științei de speciali- tate, cu noile cuceriri în pedago- gie, psihologie și sociologie. Organele sindicale din școli sînt chemate de asemenea să organi- zeze schimburi de experiență di- dactică și pedagogică, studierea formelor și metodelor de predare, a procedeelor de muncă educativă folosite de cele mai bune cadre di- dactice să stimuleze elaborarea unor lucrări referitoare la expe- riența lor după ce ideile au fost limpezite In discuții organizate. O grijă deosebită trebuie să a- corde sindicatele sprijinirii cadre- lor didactice tinere, organizînd în- trajutorarea tovărășească, pentru ca acestea să poată folosi expe- riența didactică și pedagogică a colegilor mai virstnici și mai cali- ficați Este necesar ca birourile grupe- lor sindicale să organizeze perio- dic reviste ale presei pedagog cuprinzînd scurte expuneri despre articolele sau lucrările nou apă- rute în publicațiile de specialitate din țară sau din străinătate. Organele sindicale trebuie să lă- murească membrilor lor faptul că prețuirea pe care partidul și statul nostru o acordă muncii desfășurate de ei face să crească răspunderea lor pentru calitatea învățămîntu- lui. Ei sînt chemați ca. o dată cu transmiterea cunoștințelor, să le formeze elevilor conștiința socialis- tă Inginerii tehnicienii, muncitorii calificați de azi nu se aseamănă de loc cu cei din vechea Românie și cu cei jin țările capitaliste Deose- birea nu constă numai în ceea ce privește cunoștințele profesionale și generale, cl șl In alte aspecte. Ei nu mai muncesc la îndemnul, sub conducerea si în folosul pro- prietarului mijloacelor de producție. Acestea sînt în țara noastră în proprietatea întregului popor, deci ți a fiecărui membru al societății, iar producția se face în folosul ce- lui ce o realizează. Muncitorii par- ticipă la organizarea și conducerea producției, la conducerea activității creatoare, fiind interesați să lupte ca să se producă cît mai mult și cît mal bun. Elevii trebuie să do- bîndească conștiința acestor reali- tăți ale revoluției socialiste și a acestor obligații, care reprezintă elemente ale conștiinței socialiste, învățătorii șl profesorii au obliga- ția să le formeze deprinderea de a gindi, de a munci și a trăi în colec- tivele din care fac parte ca oameni ai societății noi, socialiste. Ei sînt chemați să îndeplinească această nobilă operă de educatori in mun- ca din clasă și din afara ei, în ac- tivitatea pe care o desfășoară în rîndurile pionierilor și ale uteciști- lor, ca diriginți. Firește că pentru a îndeplini cu eficiență această înda- torire învățătorii și profesorii tre- buie să posede ei înșiși asemenea trăsături ale omului societății so- cialiste. Organizația sindicală contribuie larg la formarea și consolidarea unor astfel de trăsături superioare. Iată de ce, pe lîngă ajutorul orga- nizat pe care îl dau membrilor lor pentru perfecționarea profesională, sindicatele lucrătorilor din învăță- mînt au sarcina de a organiza ac- țiuni care șă determine permanen- te transformări în modul lor de a gindi, de a munci și a trăi Sindi- catele membrilor corpului didactic sînt, ca toate sindicatele, o școală a comunismului pentru membrii lor. In cadrul sindicatelor trebuie Bă se dezbată problemele relațiilor dintre membrii colectivului, ale comportării lor față de muncă, fa- ță de sarcinile sociale, să se lămu- rească teoretic și să se aplice prac- tic ideile de cinste, de principiali- tate. de curaj, de patriotism și de internaționalism proletar și, în ge- neral, normele și regulile de con- duită comunistă. Viata de sindicat trebuie să-i învețe pe membrii cor- pului didactic să ducă cu fermitate lupta cu ei înșiși, cu deprinderile lor negative. Aici învățătorii și profesorii tineri se pot deprinde să gîndească independent, să facă schimb de opinii cu tovarășii din colectiv prin discuții vii, sincere, interesante. Pentru verificarea și limpezirea ideilor și convingerilor aceasta este o metodă de cea mai mare eficacitate. Sindicatele tre- buie să-i determine pe membrii lor să fie căutători neobositi ai ele- mentelor noi, superioare, in viața intelectuală și practică socială și personală. Ele au datoria să ac- ționeze viguros pentru a determina la membrii corpului didactic o a- titudine de profundă răspundere și față de această Latură a muncii lor in școală, de o excepțională va- loare pentru mersul înainte al so- cietății noastre. Organele sindicale din școli tre* buie să considere totodată drept o importantă sarcină a lor sprijinirea organelor de stat tn găsirea celor mai indicate acțiuni pentru edu- carea tineretului școlar. în această activitate sindicatele lucrătorilor din învățămînt pot colabora cu sin- dicatele din care fac parte părinții copiilor, organizînd împreună cu ele acțiuni menite să ducă la îmbună- tățirea muncii de educare a tinere- tului din școli, care Interesează In cea mai mare măsură întreaga so- cietate- In întreaga activitate a sindicate- lor, care contribuie larg la educa- rea comunistă a membrilor lor, o valoare deosebită are repartizarea de sarcini pentru fiecare și răspun- derea pentru îndeplinirea lor. Nu- mai în munca concretă se însușesc deprinderi de bună organizare, se dezvoltă Inițiativa, fermitatea și, mai ales, principialitatea. Astfel, stăpîni pe cunoștințe mereu îmbo- gățite. caracterizați prin principii, deprinderi și trăsături de caracter superioare, învățători] și profesorii nu se vor teme de greutăți, de pie- dicile care întristează și demobili- zează ușor pe cei cu un orizont de cunoștințe mărginit șl lipsiți de convingeri și principii înalte. Cu astfel de învățători și profesori vom ave» in școli un înalt nivel ideologic și o calitate superioară a întregului proces instructiv-edu- cativ. Dar nu numai tn școală au mem- brii corpului didactic un rol in- structiv și educativ ; ei continuă să îndeplinească acest rol și tn a- fară de școală, aduetnd o contri- buție de mare Însemnătate la des- fășurarea muncii politico-cul turale tn rîndurile maselor de oameni ai muncii, răspunzînd unei cerințe imperioase a mersului înainte al societății noastre socialiste. Acest mers înainte nu ge poate realiza numai în sfera producției. El cere schimbări profunde ți în sfera re- lațiilor dintre oameni, tn viața lor culturală și morală. Membrii cor- pului didactic au datoria de a-și da aportul la îndeplinirea acestei mari sarcini trasate de partid, luptind pentru formarea în pro- porție de masă a omului societății socialiste, patriot plin de pasiune pentru tot ceea ce e nou și frumos, principial și ferm, cu un caractei pe care nu-1 poate clinti nici o tenta- tivă de corupție, Intrigă, necinste. Prin calitățile lor pedagogice în- vățătorii șl profesorii pot să-și în- deplinească cu cinste și această sarcină, Iar sindicatele au obligația să dea un cadru organizat activită- ții lor in acest domeniu. Totdeauna au existat învățători șl profesori plini de focul pasiunii de a se dărui muncii pentru ridica- rea culturală și morală a maselor poporului. Ei făceau această mun- că in trecut din pornire proprie. Nimeni nu-i obliga, ba dimpotrivă, erau pedepsiți pentru asemenea acțiuni- Acum, munca cultural-e- ducativă de masă este ridicată de partid la rang de necesitate a so- cietății noastre noi- Sindicatele tre- buie să dea și acestei activități conținutul corespunzător rangului de cerință socială. Pe lingă forma- țiunile artistice, în care membrii corpului didactic constituie elemen- te permanente și de bază, sindica- tele din invățămint trebuie să or- ganizeze și alte acțiuni care să ri- dice pe o nouă treaptă activitatea cultural educativă de masă a mem- brilor lor, atit în formă cît și în conținut. Membrii corpului didac- tic au contribuția de bază la ac- tivitatea caselor de cultură, a clu- burilor sau căminelor culturale, care aparțin din punct de vedere administrativ organelor de stat sau altor organizații- Munca lor in aces- te Instituții este Insă risipită, neîn- registrată și adesea insuficient lua- tă in considerare. Sindicatele din învățămînt au datoria să încadre- ze această muncă in planurile lor de activitate, să stabilească, in co- laborare cu alte organe și organi- zații. acțiunile cultural-educative ale membrilor corpului didactic și să considere aceste acțiuni drept o sarcină sindicală a membri.oi lor. Sindicatele trebuie să ajute Învă- țătorilor și profesorilor care ișl desfășoară activitatea cultural-e- ducativă ca ei să folosească in această activitate forme variate — nu numai conierințe, dar și dis- cuții asupra problemelor care îl interesează pe oamenii muncii, sprijinindu I să găsească cele mal bune căi pentru dezvoltarea bunelor calități omenești și împie- dicarea apariției șl dezvoltării tră- săturiloi negative antisociale. In întreaga lor activitate, sindi- catele, slujitoare credincioase ale țeluriloi înalte aie partidului, sint îndrumate de organele și organiza- țiile de partid Munca lor, atit in conținut cît și in formă, este pă- trunsă de un profund spirit par- tinic. Ele sint totodată, așa cum am mai arătat, colaboratorul per- manent și cel mai apropiat al pu- terii de stat. Colaborarea sindicate- lor din invățămint cu organele in- vățămintului se clădește pe cea mai strictă principialitate. Organele de invățămint solicită contribuția sin- dicatelor în elaborarea și îndepli- nirea planurilor de perspectivă și anuale. Ele lucrează împreună pen- tru realizare® tuturor măsurilor ca- re se Iau în legătură cu organiza- rea muncii in școli și in special a acelor măsuri care privesc viața și munca membrilor corpului di- dactic Organele de stat au drep- tul de a decide și răspund pentru hotăririle lor. In același timp co- laborarea cu sindicatele este pre- văzută in normele organizatorice și în metodele de lucru ale institu- țiilor statului socialist și ale orga- nizațiilor sindicale. Această colabo- rare este și o cerință a Însăși muncii organelor de stat pentru buna rezolvare a problemelor pri- vind viața și munca lucrăloriloi din ramura respectivă, mobilizarea lor la o activitate mereu mai rodnică. Sindicatul lucrătorilor din invă- țămint are Îndatorirea să asigure rezolvarea justă și urgentă a pro- blemelor concrete ridicate de membrii lui. El reprezintă organi- zația oamenilor muncii din invăță- mint, este familia care li unește pe toți în mod solidar. Membrii sindi- catului trebuie să simtă că nu sint singuri, părăsiți, așa cum erau în- vățătorii și profesorii in societatea capitalistă, societate a individua- lismului, a concurenței sălbatice, a invidiei și răutății Adunările sindicatelor trebuie să fie asttel pregătite incit Să reprezinte mo- mente deosebit de importante in viața colectivului. In aceste adu- nări, pe lingă problemele teoretice, culturale, profesionale, să fie pre- zente și problemele pe care le ri- dică viața oamenilor din aceste colective. Critica tovărășeasca, făcută cu multă grijă, departe de a tulbura relațiile din sindicat și at- mosfera vieții sindicale, să ducă la formarea unei opinii terme, la co- eziune și unitate. Critica și auto- critica trebuie să devină o necesi- tate șl o obligație. Acum, cind Începem un nou an școlar, există toate condițiile pen- tru ca viața organizației sindicale să fie împinsă mereu înainte, spre forme superioare, sindicatul deve- nind cu adevărat școala in car» membrii lui învață a trăi în chil» comunist. PAGINA 2 ÎNCEPUT PRIMA CLASĂ, PRIMELE PROBLEME Zeci $1 zeci de mii de copil așteaptă ne- răbdători ceasul cind vor păși dincolo de por- țile școlii, ctnd vor intra intr-o lume nouă, plină de taine, in care vor călători an după an pentru a învăța să fie oameni, 11 așteptăm, gata să-i conducem în această fermecată că- lătorie, și orice vîrstă am avea, oricîtă ex- periență pedagogică am fi acumulat, începu- tul muncii cu o nouă serie de copii ne «tic- nește de fiecare dată aceeași emoție — cu- noscută șl totuși mereu proaspătă. Cu ce nivel de cunoștințe vin copiii care întră in acest an in clasa I ? Ce deprinderi și-au format pînă acum ? Cum vom putea utiliza aceste cunoștințe și deprinderi ? Clte întrebări, de fapt, cîte probleme pentru un învățător ! Asemeni tuturor colegilor mei, în aceste zile care preced începutul de an școlar mă gîndesc îndelung la munca mea cu seria nouă de copii care mi-a fost încredințată. Știu că începutul învățăturii, ca orice început, este dificil. Socotesc însă că. dacă este considerat în ceea ce are specific și dacă ne propunem a-i rezolva problemele tocmai din unghiul de vedere-al acestei specificități, putem crea o bază tramic^'' pentru- a neM realiza’-sarcinile. Nu es,te locul să vorbesc aici despre toate pro- blemele care mă preocupă în acest început de an, dar cîteva din ele aș vrea să le amintesc totuși. Elevii de astăzi se deosebesc mult de cei cu care lucram în primii mei ani de învăță- mint. Schimbările survenite în viața socială au influențat simțitor profilul lor psihologic, au contribuit la lărgirea orizontului lor in- telectual, la dezvoltarea mal rapidă a capaci- tății lor de gîudire. Știu, apoi, că elevul care trece azi pragul școlii pentru a învăța să des- cifreze primele slove este omul viitorului ; el va trăi într-o lume cu un înalt grad de ci- vy^ie. va fi mînuitorul sau creatorul unei ten’ ri care va depăși tot ceea ce știm în prezent. Lucrez, deci, cu alte date decît odi- nioară șl va trebui să-i pregătesc pe copii pentru alte date decît cele de azi. Faptul că în condițiile vieții sociale contem- porane simțul de observație și receptivitatea copiilor la tot ce este nou sînt foarte dez- voltate, datorită mijloacelor multiple și bo- gate de informar» pe care le au la îndemînă, ne ajută foarte mult, în mod direct, în munca noastră de dezvoltare a capacității lor de gîndire și, mai cu seamă, în complexul proces de trecere de la gîndirea concretă la cea ab- stractă. Imaginile și reprezentările elevului de azi sînt mai precizate, mai perfecționate și asta ajută categoric procesului de abstrac- tizare. Dar noi putem să îndrumăm și să stimu- lăm această trecere și prin exerciții de ana- liză și sinteză. Experiența ultimilor ani mi-a arătat că elevii reușesc mai ușor în procesul de analiză, în desprinderea propozițiilor din vorbire, în despărțirea acestora în cuvinte, a cuvintelor în silabe și a silabelor în sunete. Este mai greu însă, pentru ei, procesul de sinteză. Dacă nu se insistă asupra legării su- netelor în silabe și a silabelor în cuvinte se poate rata citirea corectă, legată : copiii vor tinde să citească pe litere. De aceea mi-am propus să fac cu ei exerciții de analiză a sunetelor- numai în măsura strict necesară pentru diferențierea auditivă a acestora, pen- tru fixarea modului de pronunțare și pentru legarea de semnul grafic corespunzător. Mă voi sprijini — în ceea ce privește aspectul fonator, de pronunțare — pe silabă, făcînd multiple exerciții orale de alcătuire a cuvinte- lor /ni ajutorul silabelor. . rierea îmi ridică, de asemenea, cîteva pro- ble e noi. în acest sens au mai fost expri- mată unele păreri în presa pedagogică. Per- sonal optez pentru o scriere simplificată. îi învățăm în prezent pe copii o scriere cam complicată, încorsetată într-o liniatură și mai complicată. Viața ne-a arătat însă că în absolut toate cazurile fiecare își simplifică scrierea, în dorința de a scrie rapid. Soco- tesc util, deci, de a insista pe o scriere mai rapidă, fără a uita însă că scrierea trebuie să fie în primul rînd corectă. Important este ca în viitor în scrierea elevilor să nu se confunde li- terele, ca acestea să-și păstreze totdeauna ca- racteristicile esențiale: ,,u" să nu arate ca „n“, „v“ ca „o“ și așa mai departe. Iată de ce so- cotesc că este mai bine să-i învățăm noi, de la început, pe elevi o scriere mai simplă și mai rapidă, dar corectă, decît acest lucru să-I facă ei singuri, cu riscul de a scrie necorect. Este o părere izvorîtă din frămîntările mele legate de îndrumarea primilor pași ai copiilor în școală. Dezvoltarea gîndirli elevilor mei este sar- cina cea mai importantă pe care doresc s-o realizez. La ei predomină, atunci cînd vin în clasa I, gîndirea concretă. Ridicarea spre ab- stractizare este un fenomen complex, care impune o muncă susținută. Voi stimula for- marea gîndirii abstracte a elevilor prin exer- ciții de observare a fenomenelor, a interde- pendenței dintre ele, ii voi pune în situația să facă comparații, clasificări, grupări după notele comune — bineînțeles corespunzător forțelor lor, dar sporind treptat gradul de complexitate al activităților. îi aștept cu dragoste pe elevi într-o școală frumoasă și curată, cu cărțile noi pe bănci, și le urez : „Bine ați venit, copii dragi 1“ CONSTANȚA POPA învățătoare S i w m m 7 1*1 ■"£E£3Ii8hÎi W W Bl w 8 imwwwBS 1» Bl iB M W BIS 1» 1 FINALITATE Șl EFICIENTĂ EDUCATIVĂ începem nn an școlar tn care o însemnată latură a activității instrnctlv-edncatlve — munca cu pionierii — se va desfășura pe baze cu totul noi, create prin Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din aprilie care a stabilit principiile călăuzitoare pentru activitatea pio- nierească. Aceste principii, care și-au găsit concretizarea in proiectele actelor statutare ale mișcării pionierești, creează un nou cadru organizatoric șl posibilități de folosire a unor forme de muncă menite să răspundă In mal mare măsură cerințelor educării tinerel gene- rații in spiritul contemporaneității socialiste. Faptul că organizația pionierilor va ft condusă nemijlocit de partid este o garanție că munca ei se va ridica la nivelul la care au ajuns as- tăzi toate domeniile activității social-politice. Fac parte din Consiliul organizației pionie- rilor din raionul 23 August. în aceste zile în care școlile se pregătesc să-și deschidă por- țile, principala preocupare a consiliului nos- tru o constituie conturarea obiectivelor pla- nului de activitate al organizației în așa *eJ îneît ele să corespundă îndeaproape indicații- lor înțelepte trasate de partid, să aibă o firiat^îl'.. litate, să poată fi valorificată la maximum din punct de vedere educativ. Un obiectiv central al planului îl reprezintă legarea cît mai strînsă a activității pionie- rești de specificul raionului nostru, una dintre cele mai puternice baze industriale ale Ca- pitalei. După cum se știe, raionul 23 August se mîndrește cu numeroase uzine și fabrici mari, renumite în întreaga tară, înzestrate cu tehnica cea mai modernă. Vom îndruma uni- tățile de pionieri să organizeze vizite. întîl- niri. șezători etc. datorită cărora copiii să cu- noască activitatea colectivelor din cetățile in- dustriale ale raionului și să se atașeze puternic de ele Le vom ajuta de asemenea să facă cunoscute pionierilor. în forme instructive și plăcute. întreaga viată care pulsează în raio- nul nostru, dominat de înălțimea zecilor de noi construcții ce s-au înăltat în ultimii ani de o parte și de alta a bulevardelor larei, durate și ele în ultima perioadă. Aceste acți- uni vor fi continuate. în mod firesc, cu o serie de întîlniri ale pionierilor cu cadre va- loroase din diferite sectoare ale activității e- conomice. cu oameni de știință Si artă, cu activiști de partid și de stat care îi vor ajuta să înțeleagă mai bine însemnătatea uriașei munci depuse de poporul nostru pentru desă- vîrșirea construirii socialismului, le vor dez- volta admirația șl respectul adînc pentru ero- ismul acestei munci, năzuința ca și el să 1 se dăruiască cu trup și suflet în scopul educării patriotice a pionierilor — scop de frunte al întregii noastre activități — se va organiza parcurgerea unor trasee pe urmele unor evenimente si personalități din trecutul patriei, astfel îneît copiii să cunoas- că cît mai larg și să cinstească trecutul glo- rios și tradițiile de luptă ale poporului nostru pentru libertate și independență națională, lupta eroică a partidului comuniștilor pentru bunăstarea și fericirea poporului. Ținem seama îndeaproape. în munca noas- tră. de faptul că valorificarea educativă a ac- țiunilor organizate cu pionierii nu trebuie să se încheie o dată cu desfășurarea lor. ci că. de cele mai multe ori, ele pot să constituie începutul unei activități îndrăgite de pionieri, al unei pasiuni chiar. As da un exemplu. De multe ori pionierii au fost antrenați în ac- țiuni cu mare eficiență educativă cum ar fi de pildă culegerea materialului folcloric Din păcate, foarte adesea materialul adunat ră- mînea într-un sertar al cancelariei Dorința noastră este să evidențiem cît mal puternic în ochii pionierilor importanța participării la acțiuni de acest fel, prezentînd materialul cu- les în cadrul diferitelor serbări școlare, al unor expoziții organizate de către pionieri, organizînd studierea lui în cercuri, cerînd chiar sprijinul unor specialiști în vederea pu- blicării lui. Comandanții de detașamente—care începînd din acest an sînt. după cum se știe, învățătorii sau diriginții claselor unde învață pionierii — sînt oameni cu experiență pedagogică, care cunosc psihologia copiilor, capabili să găsească și să folosească procedee adecvate acestei psihologii- Datorită acestui fapt se creează cele mai bune condiții pentru înfăptuirea unei legături cît mai strînse între școală și orga- nizația pionierilor, pentru asigurarea unei de- pline unități de cerințe și de influente în mun- ca lor comună. Consiliul nostru își propune să studieze cu atenție activitatea unităților pionierești din școli, să popularizeze cele mai bune dintre metodele folosite de acestea, cele mai valoroase dintre acțiunile pe care le ini- țiază, astfel îneît să determine ridicarea pe o treaptă mereu mai înaltă a muncii educative în rîndurile tinerelor vlăstare ale patriei noas- tre. Prof. AUREL STANUU președintele Consiliului organizației pionie- rilor din raionul 23 August-București Scoli not in Capitald ; Școala generală din cartierul Berceni-Sud și Școala generali din cartierul Balta Albd. O AMPLĂ PREGĂTIRE DE > SPECIALITATE tn această toamnă iși deschid porțile, pen- tru prima dată, liceele de specialitate, tn aceste școli de un tip nou, create de partid pentru a răspunde exigențelor tot mai Înalte ( ale economiei noastre naționale, pășesc acum mii și inii de absolvenți ai invățămîntului ge- neral. Aici ei iși vor însuși, pe Ungă o cultură generală temeinică, o amplă pregătire teore- tică șl practică de specialitate in diferite do- menii industriale, agricole sau economice. încă de la început, liceelor de specialitate li se creează condiții dintre cele mai bune : de funcționare. Iată, de pildă, laboratorul amenajat pentru Liceul industrial de chimie ' din București. Spațios, modern, construit tn întregime din metal și sticlă, luminat cu neon, laboratorul în care își vor desfășura lucrările practice viitorii chimiști impresionează nu numai prin proporțiile sale imense, ci și prin utilajul său. Aparatajul de lucru, aspectul general al la- ‘ boratorului sugerează vizitatorului care-i trece pragul impresia că se află într-o mo- dernă hală de uzină în care urmează să se , .efectueze un flux tehnologic complet pentru ’ fabricarea unor produse chimice de sinteză. Trecînd pe sub plafonul celui de al doilea paner, patru rînduri de conducte încercu- ți iese sala ca niște brîie uriașe, furnizînd „viață” laboratorului. Una îl aprovizionează cu căl- dură și cu apă caldă, alta îi aduce apa rece necesară, cea de a treia transportă aerul com- primat. cea de a patra servește pentru pro- ducerea vidului. Numeroase prize asigură cu- rentul necesar acționării mașinilor și alimen- tării aparatelor. De cum pătrunzi în laborator îți atrag atenția două instalații complexe, cuprlnzînd vase emailate antiacide, aparate de filtrare de diverse tipuri, montejusuri. Folosind acest grup de instalații elevii noului liceu își vor apropia operațiile de sulfonare, de clorosul- fonare, de nitrare și esterificare — operatii atît de importante în practică pentru fabri- care unor uleiuri speciale, a coloranților sin- tetici și a intermediarilor chimici utilizați în diferite procese de sinteză. Laboratorul dis- pune și de un grup de instalații speciale care vor permite elevilor un studiu amănunțit al distilării, fracționării, manevrării și transpor- tului unor substanțe lichide, precum și de instalatii necesare studiului solidelor, care cu- prind aparataj pentru transportul pneumatic, pentru măruntirea, sortarea și uscarea ma- terialelor solide. Pentru familiarizarea elevilor cu modul de desfășurare a proceselor chimice care recla- mă temperaturi joase — uneori chiar sub zero grade Celsius — laboratorul a fost pre- văzut cu un grup frigorific. Se găsesc de ase- rpenea aici diferite tipuri de pompe pentru vid, pompe centrifuge, schimbători de căl- dură multitubulari etc. Toate instalațiile sînt prevăzute cu aparate de măsură și control, pentru ca tinerii chi- miști să poată urmări întocmai și condițiile fizice în care se desfășoară procesele tehno- logice. Cu ajutorul unor contoare de apă și găz, rotametre, flaumetre etc. ei vor putea mă- sura debitele folosind termometre cu mercur șff metalice, logometre. termocuple, vor putea cdhtrola și înregistra temperaturile. 'în incinta sălii se mai află și un mic la- borator chimic. Aici elevii vor efectua cîn- tăriri de materii prime, intermediare și fi- nite, titrări, ca și o serie de analize simple de felul acelora utilizate pentru determinarea densităților și concentrațiilor. Alături de micul laborator chimic a fost instalat și un atelier mecanic, unde elevii se văr familiariza cu aparate mecanice de de- montare, montare, îmbinări de conducte, de armături și de organe de mașini, verificări și; montări de cuplaje și transmisii, montări șf demontări de utilaje etc. Tot în atelierul mecanic elevii vor deprinde o serie de opera- ții tehnologice legate de întreținerea și un- gerea organelor de mașini, de folosirea dife- riților unguenți, în funcție de temperatură. Ei vor avea posibilitatea de a studia „pe viu" demontarea, montarea și întreținerea pom- pelor, reductoarelor de viteză, a compresoa- relor, a schimbătoarelor de căldură, a filtre- lor nuce, a filtrelor de presiuni și a altor in- stalații. întregul laborator este astfel organizat îneît elevii, experimentînd, să înțeleagă necesitatea amplasării utilajelor pe grupe de meserii și instalații, să-și dea seama de importanța efec- tuării unor operații unitare, să ia contact ne- mijlocit cu complexitatea unor utilaje chi- mice, să urmărească fluxul tehnologic com- plet. Ei vor putea dobîndi pe această cale nu numai deprinderi practice, ci și o viziune justă asupra proceselor tehnologice din do- meniul chimiei, vor învăța să atăpînească aceste procese, să le conducă după un pro- gram tehnologic fixat. Instruite în asemenea condiții, viitoarele cadre medii din industria noastră chimică se vor familiariza din vreme cu latura aplica- tivă a cunoștințelor de cultură tehnică, astfel îneît, după absolvirea liceului, să poată face față cu cinste cerințelor multiple ale indus- triei noastre chimice în plin avfnt. Prof. ELENA TULIPANT INTIMPINAȚI CU CĂLDURĂ Șl DRAGOSTE Un nou contingent pedagogic, Insumind peste 9 000 de tineri învățători și profesori Iși va începe la 15 septembrie profesiunea didactică. Flecare din ei aduce cu sine marea emoție a intllnirli cu profesia pentru care a-a pregătit, cu elevii pe care urmează să-l crească și colegii în mijlocul cărora va lucra. Ii întîmplnăm cu dragoste, cu căldură, cu hotărîrea de a le crea cele mai bune con- diții de viață și de muncă, fiind conștienți de faptul că problema calității muncii unui în- vățător sau profesor nu este numai o pro- blemă personală, ci este, mai ales și in primul rind, o problemă a școli, a invățămîntului. Se știe că volumul de cunoștințe de specia- litate cu care vin absolvenții liceelor peda- gogice șl ai facultăților este în măsură să le asigure posibilitatea de a munci bine, cu re- zultate corespunzătoare de la început. Totuși, în fața tinerelor cadre didactice rămîne în- treaga șarclnă de a-și însuși arta predă- rii cunoștințelor, a educării. Această artă, care are un mare număr de necunoscute, se cîștlgă treptat, prin practică. într-o neconte- nită luptă cu greutățile începutului, prin e- fort personal susținut și permanent. Acest efort poate fi mult înlesnit dacă tînărul pro- fesor primește din primele zile de școală asistența profesorilor cu experiență, a orga- nelor de învățămînt. Unii profesori, ca și unii directori sau lu- crători ai secțiilor de învățămînt au uitat greutățile întîmpinate de ei în perioada în- ceputului și au față de tineri o atitudine rece, distantă, uneori chiar disprețuitoare. în ra- porturile lor cu aceștia se vădește nu atît dorința de a le arăta drumul, soluție prin care pot rezolva o problemă sau alta, cît ten- dința de a-și pune în lumină competența de a sublinia deosebirea dintre măiestria pro- prie și inexperienta celorlalți. O tînără pro- fesoară din promoțiile anilor trecuți mărtu- risea că a rămas atît de descurajată de ob- servațiile făcute în acest mod la primele a- sistențe, îneît mult timp se întreba dacă nu e mai bine să-și caute altă profesie, de vreme ce pentru aceea in care s-a pregătit nu avea aplicație. Aceeași profesoară șl-a tre- cut totuși cu media 10, după 3 ani, examenul de definitivat, rezultatele actuale atestîndu-i vocația. Tinerii învățători șl profesori vin în școală cu dorința de a se distinge în profesia aleasă. Unii însă au tendința de a considera că știu mai mult decît știu. Dacă această tendință se exprimă și prin „teribllltăți“ ostentative, nu trebuie să pierdem din vedere că la baza lor stă de cele mai multe ori dorința de mai bine. Să le răspundem, de aceea, nu tot atît de ostentativ, ci convingîndu-i prin argu- mente înțelepte, printr-un ton ponderat, prin întreaga noastră atitudine înțelegătoare. Ajutați de colectivele pedagogice și de ins- pectori, cu sprijinul larg al organizațiilor sindicale, mulți învățători și profesori tineri din regiunea noastră și-au desăvirșit în ul- timii ani pregătirea pedagogică, devenind ca- dre de nădejde. Am putut constata însă, nu o dată, că această pregătire este stînjenită de faptul că, fără dlscernămînt, noii veniti sînt încărcati cu prea multe sarcini obștești. Nici n-a luat încă bine contactul cu școa- la, cu satul, că tînărul învățător se și po- menește dirijor de cor, responsabil în di- ferite organizații obștești etc. Vom veghea ca în anul acesta să nu se mai întîmple ase- menea lucruri, care dăunează și celui în cauză, și școlii. Firește, tinerii trebuie atrași tn munca obștească, trebuie să primească •sarcini:răSpunderi'-'Obstești, dar aceasta nu înseamnă că putem descărca pe umerii lor toate îndatoririle noastre. Nu-î mai puțin adevărat că a continuat să se semnaleze — e drept din ce în ce mai puțin — și lipsa de grijă pentru condițiile de viață ale tinerilor profesori. O absolventă de facultate repartizată anul trecut la un liceu din Pitești a trebuit să doarmă mult timp Ia un internat pentru că nimeni nu s-a gîndit s-o sprijine pentru obținerea locuinței tre- buitoare. împreună cu comitetul sindicatului, am luat măsuri ca asemenea lucruri să nu se mai întîmple. Locul de muncă al profeso- rului este și la masa de lucru, unde își pre- gătește lecțiile — și noi trebuie să avem grijă ca el să dispună de toate condițiile ne- cesare studiului. De începuturile profesiunii de dascăl se leagă și primii pași pentru făurirea pres- tigiului profesoral, care are un mare rol tn decursul întregii vieți a dascălului, atit In clasă cît și în afara ei. Este vorba aici și de însușirea artei, a măiestriei profesionale, dar și de ținuta etică. A educa fără calitatea unei înalte ținute morale este în fond o imposi- bilitate. Sîntem convinși că tinerii educatori știu bine acest lucru și că vor ține seama de el de pe acum, de la începutul minunatului drum pe care pășesc astăzi. EMANOIL FOTOLESCU, inspector la secția de învățămînt a regiunii Cu cîte un buchet de flori alături, ma- nualele — dar minunat al partidului — îi așteaptă pe școlari. Clase speciale de matematică și Lirică începînd din acest an școlar, Ministerul Invățămîntului organizează experimental, în cadrul unor licee de cultură generală, din cîteva centre universitare (București, Cluj, Iași, Timișoara), clase speciale de ma- tematică și fizică, în care vor fi recrutați ele- vi cu aptitudini deosebite în aceste domenii. Acestea vor funcționa începînd cu clasa a X-a reală, urmînd ca în anii viitori experi- mentul să se extindă la clasele a XI șl a XILa. Pentru organizarea și îndrumarea ac- tivității claselor speciale de matematică și fizică se vor forma, în cadrul secțiilor de învățămînt din orașele unde funcțio- nează liceele respective, comisii în com- ponența cărora vor intra și delegați ai facultăților de matematică sau fizică din localitate. Clase speciale cu predarea unor obiecte de invățămint in limbi moderne de mare circulație internațională Tot din toamna aceasta se organizează clase speciale cu predarea unor obiecte de învățămînt în limbile moderne de mare cir culație (limba rusă, limba franceză, limba engleză). Studiul acestor limbi va începe în clasa a III-a ca obiect de învățămînt, pe grupe de 15—20 de elevi. La grupele de elevi care fac parte din aceeași clasă, orele de limbi străine vor fi predate concomitent, de către profesori diferiți. începînd din clasa a V-a se va introduce treptat pre- darea în limba modernă respectivă și a unor obiecte de învățămînt. La clasele speciale tn care studiul se va desfășura în limbile moderne de mare circulație se va folosi larg materialul di- dactic audlo-vizual modern : magnetofon, picup, diapozitive, diafilme etc. La Biblioteca centrală pedagogică Pentru veni în întîmpinarea cerințelor crescînde ole personalului didactic din în- vățămîntul de toate gradele, Biblioteca cen- tralâ pedagogică se străduiește nu numai să-și completeze fondurile prin achiziționa- rea unui material documentar amplu și va- riat, dar și să sporească mijloacele de in- formare In noul an școlar cititorii vor găsi la Biblioteca pedagogici, pe lîngd lucrările și publicațiile apărute în țară, numeroase lu- crări de peste hotare procurate prin comenzi și prin schimb internațional Este vorba de lucrări privind problemele actuale ale învă- tămintului : organizare și conținutul activi- tății în liceele de specialitate, sociologie pedagogici, orientarea școlari și profesio- nali, pedagogia comparați, învitimîntul programai, folosirea mijloacelor audio- vizuale De asemenea, la bibliotecă se vor găsi în acesi an școlar noi titluri de reviste. La deschiderea cursurilor, liceele din în- treaga tari vor primi „Buletinul de docu- mentare pedagogici” nr 2/1966, care cu- prinde o ampli informare asupra proble- melor actuale ale învățământului, precum și „Bibliografia pedagogici 1961-1962“, lu- crări elaborate de Biblioteca centrali pe- dagogici De asemenea în anul școlar care va începe biblioteca va intensifica deservi- rea cititorilor din provincie pe calea împru- mutului prin colet postai Va căpăta mai multă amploare elabora- rea bibliografiilor la cerere Au fost elabo- rate printre altele, pînă în prezent, biblio- grafii pe temele „începuturile și dezvoltarea Invățămîntului pe teritoriul orașului Bucu- rești", „Planificarea muncii în școală", Po- lul familiei în educarea tinerei generații'1, „Notarea elevilor", „Examenele", diverse bi- bliografii pentru examenele de grad ale profesorilor etc. O veste bună pentru cititorii din Craiova : aici, din inițiativa Institutului de știinte pe- dagogice și a Sfatului popular al regiunii Oltenia, se află în curs de organizare bi- blioteca pedagogică regională. PAGINA „DIN ISTOR A MECANICII" Recent a apărut în Editura Ști- ințifică. lucrarea „Din istoria me- canicii" de acad. St. Bălan și conf. ing. I. Ivanov. Lucrarea, care cuprinde aproape 800 pagini, își propune să prezinte cititorilor săi, așa cum se arată în prefață, „o parte din lungul și asprul drum pe care l-a parcurs mecanica timp de aproape 3 000 de ani pentru a ajunge să-și formuleze principiile de bază cu exactitatea științei și pentru a deveni ceea ce este as- tăzi — unul dintre auxiliarii cei mai de preț în viața tehnică a omului". Sarcina elaborării istoriei unei ramuri a științei, comentarea evo- luției acesteia de pe pozițiile dia- lecticii marxist-leniniste, punerea în evidență a modului în care a funcționat propriul său motor in- ■ tern de dezvoltare constituie ac- țiuni de o deosebită complexitate, necesitînd, în afara unui aprecia- bil volum de muncă consacrată unei cercetări migăloase a izvoa- relor, și o serioasă competență în justa interpretare și apreciere a diverselor etape și realizări, în co- recta lor înțelegere. în vederea stabilirii unor ierarhii de impor- tanță în contextul dezvoltării do- meniului științific respectiv. Dificultățile legate de scrierea unei istorii a mecanicii sau chiar numai de urmărirea rezolvării în timp a unora dintre problemele ei — așa cum se întîmplă în lucrarea de față — sînt considerabil sporite de faptul că mecanica este una dintre cele mai vechi științe, de- osebit de amplă, ale cărei legi au fost interpretate diferit de-a lun- gul istoriei, servind ca izvor de inspirație chiar și filozofiei, cu care — la fel cu toate celelalte științe — s-a și confundat la început. Dacă la toate acestea se adaugă necesitatea schițării unui cadru istoric general al dezvoltării me- canicii pe un spațiu de timp de trei orî milenar, în scopul de a si- tua în epocă concepții, idei și ex- periențe, apare clar efortul pe care l-au depus autorii, pentru a face cunoscute cititorului diferite fapte și momente care să-i îngăduie a înțelege mai bine științ^, . sî ■ i Iu- este Mai turale azi în Un și artistice ce se desfășoară patria noastră. alt profesor. meșan. prezintă o pictură închinată în Nlchlfor So- expoziție de întregime co- memorării centenarului poetului George Coșbuc Deschisă în sălile muzeului din Năsăud. expoziția cuprinde o serie de lucrări reali- zate într-o factură decorativă, in- terpretări plastice ale operelor marelui poet. Născut Și format în „țara lui Coșbuc" autorul reflectă în lucrările sale adîncul lui ata- șament pentru colțul de țară cîn- tat de autorul „Nunții Zamfirei". Conf. unlv. AL TOHANEANU cum sînt: — caiete de diferite tipuri — coperte de material plastic pentru caiete și cărți — compase și trăgătoare (separate sau în truse) — penițe pentru tocuri și stilouri —■ linii, echere, florare și raportoare — rigle de calcul și de reducție — alfabetare și ierbare — ghiozdane, mape și serviete adresîndu-vă în acest scop, în scris, secției COMERȚUL PRIN COLETARIE București str. Sergent Nuțu Ion nr. 8—12 Oficiul poștal nr. 27 PLATA SE FACE LA PRIMIREA COLETULUI Tn vederea reducerii cheltuielilor de expe- diție, trimiteți comenzi colective. d REDACȚIA și-ADMINISTRAȚIA i Bucureștii -,Plaja' Sclntell ut. 1. Telefon 17.60.20. Abonamente!» ie tac le oficii!» poșial», factorii poștali șl la dltuzortl Ho anftati de InvStSmfnt Tiparul r Combin atul Poligrafic Casa SctntelL Piața Sctotell, București MA3t