Biblioteca Cern -■«
Regională
Hunedoara-Deva
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNOI-VĂ!

In fiecare an, la sărbătoarea lui națională, poporul nostru aniver-
sează, într-o atmosferă de puternic entuziasm, marea lui biruință de
Ia 23 August 1944 — eliberarea patriei de sub jugul fascist. încununare
» luptei de veacuri a maselor populare pentru libertate, independență
/ suveranitate națională, victoria insurecției armate inițiată, orga-
nizată și condusă de Partidul Comunist Român a înlăturat dictatura
fascistă și a însemnat începutul revoluției populare, care a deschis o
nouă epocă în viața poporului român. Au avut loc schimbări fundamen-
tale în raportul de forțe social-politice, clasa muncitoare devenind he-
gemonul luptei întregului popor ; s-a închegat și s-a întărit alianța mun-
citorească-țărănească, s-a dezvoltat unitatea tuturor forțelor democra-
tice. Aceasta a făcut posibilă trecerea la revoluția socialistă, începerea
operei de construire a noii orinduiri.
Drumul străbătut de poporul român în cei douăzeci și doi de ani
care au trecut de la eliberare a fost greu, însă plin de prefaceri revo-
luționare mărețe. Cu clarviziunea pe care i-o dădea cunoașterea legi-
lor dezvoltării sociale, a teoriei revoluționare. Partidul Comunist
Român a trasat calea pe care trebuia să pășească poporul pentru a-și
dobindi o reală independență și a mobilizat forțele creatoare ale
tuturor oamenilor muncii la înfăptuirea acestui țel. Cuvîntul înflăcărat
al partidului a chemat la luptă milioane de muncitori, țărani, intelec-
tuali, hotărîți să-și făurească o viață nouă, să ridice țara noastră în
rindul țărilor cu o înaltă civilizație.
Graiul de necontestat al faptelor, al realizărilor obținute in cele
peste două decenii care au trecut de Ia eliberarea țării este edi-
ficator. In timp ce odinioară structura predominant agrară a țării era
considerată ca o necesitate și d fatalitate inexorabilă, România socia-
listă de azi este o țară cu un potențial industrial de aproape zece ori
mai mare decît în 1938, cu ramuri industriale noi și moderne, cu un
ritm de creștere al industriei și al venitului național printre cele mai
înalte din lume. Politica partidului de industrializare socialistă, de
dezvoltare cu precădere a industriei grele, își arată din plin roadele.
Marile bogății naturale ale pămintului românesc — petrolul, gazul
metan, lemnul, sarea — sînt amplu valorificate în industrie, făcînd să
crească forța economică a țării, să se ridice bunăstarea materială a
maselor. Economia noastră de astăzi dispune de utilaje, mașini și
■regate realizate la cel mai înalt nivel al tehnicii mondiale, expresie
capacității creatoare a savanților, tehnicienilor șl muncitorilor
,-omâni.
Puterea socialistă a schimbat din temelie fața satelor românești.
Conducînd revoluția populară, partidul comuniștilor a lichidat propri-
etatea moșierească, a îndrumat țărănimea pe făgașul marii gospodării
cooperatiste, a învățat-o să folosească mijloacele moderne, știința șl
tehnica avansată. Industria socialistă dă agriculturii tractoare, combine,
semănători șl alte mașini agricole, îngrășăminte chimice, antidăună-
tori, mijloace tehnice pentru extinderea irigațiilor. Cooperativizarea
agriculturii a adus cu sine civilizația în lumea satului. In ultimii 15
ani s-au construit la sate peste un milion de locuințe. In casele țăra-
(Continuare în pap. a 5-a)
PARTIDULUI
IN CINSTEA
MARII
SĂRBĂTORI
Profesorii și elevii din toate școlile patriei întîmpină
cu însuflețire marea sărbătoare de la 23 August.
Numeroase acțiuni au loc, în cinstea acestei sărbători,
la Palatul pionierilor din Capitală. Printre ele se nu-
mără, de exemplu, un foc de tabără cu tema „Slăvită
nouă țară", la care vor participa peste 1 200 de pionieri.
Tot în întîmpinarea sărbătorii de la 23 August va avea
loc finala spartachiadei Palatului pionierilor, în cadrul
căreia micii sportivi vor participa la probe de atletism,
volei și înot. în aceste zile va avea loc la Palat și des-
chiderea unei expoziții cu tema „Pe meleagurile Româ-
niei socialiste". Expoziția va cuprinde piese și colecții
adunate de pionieri în cadrul excursiilor, al expedițiilor,
al drumețiilor, precum și caiete cu însemnări din tabără.
în cinstea zilei de 23 August, toate școlile raionului
Ciuc au intensificat pregătirile pentru noul an școlar.
Pretutindeni au fost terminate lucrările de amenajare,
lucrările de reparații și de curățenie. Școlile generale
nr. 1 și nr. 3 din Miercurea Ciuc, școlile din Sîncră-
ieni și Cozmeni, Școala de 4 ani din Ciceu sînt gata
să-și deschidă porțile.
La Casa pionierilor s-a pregătit în aceste zile un
program artistic închinat zilei de 23 August. Tematica
lui exprimă bucuria vieții de azi, recunoștința elevilor
pentru grija pe care le-o poartă partidul și statul,
pentru condițiile minunate care li s-au creat.
Cu mult entuziasm întîmpină sărbătoarea eliberării
și școlile regiunii Oltenia. Acestea participă intens la
acțiunea inițiată în cinstea zilei de 23 August de sec-
ția regională .de învățămînt — întrecerea pentru cel
mai frumos ‘și mai bine gospodărit local de școală.
S-au evidențiat pînă acum, în această acțiune, Școala
generală din comuna lași-Gorj și Școala generală din
comuna Aninoasa, raionul Filiași.
Echipele sindicale din școlile regiunii au pregătit în
cinstea sărbătorii bogate programe artistice. De ase-
menea, au loc excursii și drumeții care fac cunoscute
elevilor realizările dobîndite de oamenii muncii.
La Clubul sindicatelor din învățămînt din Capitală
va avea loc, în cinstea sărbătorii eliberării, o confe-
rință cu tema „Importanța zilei de 23 August pentru
poporul nostru". Biblioteca Clubului organizează cu
acest prilej o recenzie a romanului „Șoseaua Nordu-
lui", de Eugen Barbu, precum și o vitrină literară în
care sînt expuse opere create de scriitorii români în
cei 22 de ani de la eliberare.
Pentru a da învățătorilor și profesorilor posibilita-
tea Să cunoască nemijlocit unele din realizările do-
bîndite de oamenii muncii sub conducerea partidului,
s-a organizat o excursie în Delta Dunării. Cu prile-
jul acestei excursii cadrele didactice au vizitat între-
prinderea stuficoiă, precum și Combinatul pentru in-
dustrializarea peștelui din Tulcea.
într-o atmosferă de entuziasm se desfășoară manifes-
tările organizate în cinstea zilei de 23 August în școlile
regiunii Iași. La centrele cultural-artistice din Vaslui,
de pildă, au loc întîlniri ale pionierilor și școlarilor cu
activiști de partid și de stat care le vorbesc despre în-
semnătatea zilei de 23 August. De asemenea, se organi-
zează focuri de tabără la care se prezintă frumoase pro-
grame artistice. Tabăra de pionieri și școlari din Vaslui
a pregătit un montaj literar-muzical cu tema „Poeții
cîntă partidul", iar la tabăra din Muncel, raionul Paș-
cani, au loc întîlniri cu participanti la războiul antihit-
lerist și s-a pregătit un program de versuri și cînteca
închinate marii sărbători.
Unic și vast, oceanul își mină pe nisipuri
Talazuri felurite cu creștetele vii.
Atîtea mii de stele în tot atîtea chipuri
Dau fermecată viață aceleiași tării.
Atîtea mii de oameni prin mii de părți trăind
Partidului viața șl visurile-nchină,
Cum clinchete distincte din line strune prind
Aceeași melodie, fierbinte și deplină.
în marile uzine de fier, alunecînd
Printre imense jerbe de ilăcări și de stele,
Peste arate, negre întinderi de pămînt,
Ori lîngă blînde turme cu ugerele grele,
— Aceleași idealuri văd oamenii nutrind,
A clasei Idealuri sub mii de frunți se-mbină,
Cum clinchete distincte din line strune prind
Aceeași melodie, fierbinte și deplină.
Urieșesc, cît munții semeți pe zări sculptați,
Partid al celor vrednici, cinstiți, fără de număr,
Văd cum întreaga țară cu rodnic pas străbați
Și aripile hainei îți flutură pe umăr,
în pieptul tău puternic mari flăcări se aprind
Din zeci de mii de inimi strîngîndu-se-n lumină,
Cum clinchete distincte din line strune prind
Aceeași melodie, fierbinte și deplină.
Căci mii și mii de oameni, prin mii de părți trăind,
Partidului viața și visurile-nchină,
Cum clinchete distincte din line strune prind
Aceeași melodie, fierbinte și deplină.
NICOLAE LABIȘ
L.__________________________________________________________
MP
Imaginea copilului des-
culț, pornind la școala în-
depărtată, peste dealuri și
văi, cu traista de cărți în
spinare, pe viscol, pe ploaie
sau legănat de vînturi nă-
prasnice ca o trestie fra-
gedă, a copilului care a a-
vut de înfrînt uneori rezis-
tența părintelui strîns în
chingile nevoilor sau bat-
jocura bogătanilor satului
care socoteau învățătura
un drept al lor, al celor cu
pogoane multe și căsoaie
solide, a pierit de mult din
fața ochilor noștri. Cel
care își mal aduce încă a-
minte de ea, să se afle o-
dată în mijlocul unui sat,
în fața unei școli, a uneia
dintre miile de școli cu fe-
restre largi, cu clase încă-
pătoare, cu grădină în ju-
rul ei, să se afle acolo cînd,
la vremea primului, copiii
izbucnesc parcă pe ușile ei
ca un stol de vrăbii, cu
chiote și rîsete ce sună ca
apa neîncepută, și să se
uite la ei. Sînt toți, toți co-
piii satului, nici unul n-a
rămas acasă ca să păzeas-
că gîștele gospodăriei pă-
rintești sau vacile boieru-
lui, toți copiii satului, bine
îmbrăcați, bine incălțați,
cu fețe luminoase, cu ochi
limpezi și plini de în-
țelegere. N-au trebuit să
lupte cu nimeni ca să pă-
trundă în școală, porțile ei
stau deschise în fața lor,
cum stau deschise porțile
tuturor școlilor din țara
asta, multe și felurite —
școli generale și școli pro-
fesionale, licee teoretice și
licee de specialitate, insti-
tute tehnice și universități,
învățămîntul e gratuit și
gratuite sînt cărțile de
școală, din clasa I și pînă
la a Xll-a
Cultura nu mai e de ani
de zile un teren îngrădit,
bine păzit, rîvnit de de-
parte, cîștigat prin bătălii
mari cu privilegiațil care o
păstrau pentru ei, prin bă-
tălii crîncene cu sărăcia pe
care omul simplu trebuia
s-o poarte în spinare ca pe
o povară prea grea pentru
puterile lui, dobîndit cu
jertfe, cu umilințe, sau cu o
mîndrie care sîngera la
fiecare pas. Cultura îmbibă
azi aerul pe care îl respi-
răm, e atmosfera în care
ne-am deprins să trăim, șl
feluritele ei manifestări au
pătruns pînă în cele mai
depărtate unghere ale țării
și au devenit o necesitate
pentru fiecare cetățean, de
orice vîrstă ar fi el. Lu-
mea s-a lărgit considerabil
în jurul individului uman,
pământul a căpătat adevă-
ratele lui proporții, noțiu-
nea de patrie s-a limpezit
și s-a întărit, conștiința lo-
cului pe care îl ocupă el
însuși în societate s-a des-
lușit, cu toate drepturile
și datoriile pe care le im-
plică acest loc, pentru fie-
care om în parte- învăță-
mântul politic, cursurile
serale și fără frecvență,
conferințele cu tematici
variate, cursurile de spe-
cializare, de calificare, ra-
dio-ul, televiziunea, biblio-
tecile, căminele și casele
de cultură deschid gîndirii
fiecăruia perspective largi,
ît clarifică nu numai pro-
blemele meseriei lui, ci în-
tregul complex de proble-
me care se pun în fața in-
dividului contemporan.
Școala, învățămîntul în-
ceput din clasele elementare
și dus pînă acolo unde nă-
zuiește tînărul să ajungă
după înclinațiile lui, după
capacitatea lui intelec-
tuală, este chezășia adevă-
ratei culturi solide, organi-
zate, așezate pe temelii
sănătoase. Această școală,
cu atît mai exigentă cu cît
duce către o mai deplină
pregătire, către o profesie
mai de răspundere, dă în
schimb adolescentului care
a pătruns în ea noțiuni
complete în legătură cu tot
ceea ce implică faptul de
a trăi și a practica o me-
serie în secolul nostru, în
care știința a făcut salturi
colosale, în care trecutul
istoric al omenirii nu mai
păstrează nimic nebulos
pentru noi, în care nu nu-
mai pămîntul e cutreierat
de mașini perfecte, ci și
cosmosul, în care interesul
pentru destinul omului de
pretutindeni nu poate lăsa
indiferente masele de ni-
căieri, în care interdepen-
dența și întrețeserea tutu-
ror problemelor politice,
economice, sociale, se do-
vedește a fi o mare, o evi-
dentă realitate.
In țară noastră, după 23
August 1944, s-au ridicat
școli nenumărate. învăță-
mântul a căpătat o amploare
și o diversitate care, înainte
de eliberare, nu putea fi în-
trevăzută sau visată. Din
pruncie pînă la maturitate
omul poate învăța, e în-
demnat să învețe, e aju-
tat să învețe, e stimat și
pus la loc de cinste cu cît
a învățat mai mult, cu cît
își stăpânește mai mult
meseria și o vede nu ca pe
o treabă izolată, ci înca-
drată în complexul celor-
lalte activități pe care le
condiționează și de care e
condiționată.
Misiunea învățătorului
și a profesorului, frumoa-
să de la începuturile ei,
are astăzi o noblețe nouă,
pentru ci dascălilor le e
dat să plămădească și să
dea chip conștiinței care
se naște în copil, sentimen-
tului de răspundere care
se fortifică in adolescent,
învățătorul și profesorul
sînt pilda vie a imaginii
despre om pe care o creea-
ză în copil, și cu cît aceas-
tă pildă e mai autentică,
mai fără greș, cu atît vii-
torul cetățean va fi mai pe
măsura timpului său, pe
măsura socialismului, se
va încadra în acest ritm
uriaș al creației care a de-
venit ritmul propriului
nostru singe, ritmul inimii
noastre.
România, această țară ți-
nută cîndva pe loc de cla-
sele exploatatoare, se pre-
ocupă azi de problemele
culturii, de răspândirea
culturii în mase, într-o
măsură mult mai mare de-
cît alte, țări care au tradi-
ții culturale mai vechi. Re-
zultatele acestei intense
preocupări se văd în fie-
care zi, și se vor vedea în
viitor în chip și mai am-
plu, și mai absolut.
Temeliile toate sînt așe-
zate. clădirea va fi minu-
nată și strălucitoare.
LUCIA DEMETRIUS
VASTELE
ORIZONTURI
ALE
LIBERTĂȚII
Există un splendid ritm a!
istoriei specific Republicii
noastre Socialiste, un ritm
care condensează evenimen-
te de valoarea deceniilor în
dimensiunea lunilor și săp-
tămînilor. Este ritmul forțelor
descătușate ale omului care
trăiește liber într-o țară li-
beră. Pietrele de kilometraj
de pe vasta cale pe care o
străbatem de douăzeci și doi
de ani marchează cifre și
procente uluitoare: un uriaș
salt al industriei, o prefacere
din temelii a agriculturii, o
Mai mult
decît noi înșine
Deși am deschis discuția începînd
cu copiii cărora le este profesoară,
n-am ajuns să vorbim despre ei de-
cît puțin mai tîrziu. Dorind parcă să
delimiteze liniile largi, de fundal, ale
subiectului. SILVIA MARCULESCU
a ținut să vorbească mai întîi despre
„locurile noastre".
— Pentru a discuta despre copiii
mei aș dori să vă spun mai întîi
cîte ceva despre aceste locuri. Veți
vedea că există o legătură directă
între cele două subiecte.
Lucrez la Școala generală din
Pingărați, o comună din apropie-
rea orașului Piatra Neamț. Să vă
spun cum arăta odinioară ? Ca toate
satele de atunci. Acum, nici nu știu
dacă mai pot numi o astfel de locali-
tate „comună". Hidrocentrala de la
Pingărați sau hidrocentralele de la
Stejarul și Vadul, situate la cîțiva
kilometri depărtare, edificiul Insti-
tutului de cercetări biologice sau cel
al Stației meteorologice, situate chiar
lîngă localul școlii — toate realizări
din anii Republicii — fac ca tră-
săturile specifice unei așezări rurale
să devină aproape de nerecunoscut.
Mă gîndesc adesea că ceea ce este
minunat în toate acestea este feno-
menul devenirii, al evoluției speci-
fice societății noastre...
— Incontestabil, aveți dreptate.
Dar în ce constă „legătura directă"
despre care vorbeați ?
Adevăratul sentiment
al iubirii de patrie
— Tn general — ne spunea NICU-
LAE ZOOTESCU, de la Liceul din Fi-
lipeștii de Pădure — noi, învățătorii,
sintem niște sentimentali. Poate că
prezența permanentă în jurul nostru
a copiilor mici ne face să fim așa. Sau
poate altceva, nu știu. Dar cert este
că sîntem sentimentali. Așa că vă
rog să iertati unui bătrîn învățător
dorința de a vorbi în exclusivitate
despre problema sentimentelor.
Niculae Zootescu este într-ade-
văr un învățător în vîrstă, cu vorba
domoală și așezată, cu surîsul plin de
căldură. Se întrerupe șl mă priveș-
te tăcut, zîmbind cu oarecare ino-
fensivă șiretenie și așteptînd să
consimt. Nu înțeleg bine unde vrea
să ajungă și îl îndemn să continue.
— Despre ce fel de sentimente este
vorba ?
— De unul singur, dar cel mai
continuă înălțare a ștachetei
întregii vieți social-culturale.
Eiiberînd patria din lanțul
exploatării, Partidul Comunist
Român a deschis porțile pro-
gresului conducînd poporul,
în marș victorios, către acel
ideal suprem pe care îl nu-
mim fericirea oamenilor.
Printre domeniile pe care
istoria vieții noastre libere
și-a pus amprenta sa de aur
se află unul mai puțin măsu-
rabil, mai greu de prins în
procente, dar care, pe scara
valorilor umanității, se află
— Vedeți, toate realizările aces-
tea constituie forme de concretizare
ale capacității creatoare a oameni-
lor care trăiesc într-un stat liber.
Noi, profesorii, nu contribuim direct
la realizarea construcțiilor : nu ri-
dicăm nici case, nici hidrocentrale,
nici uzine. Noi ne ocupăm de copii.
Dar copiii aceștia vor fi construc-
tori în sensul cel mai larg al cuvîntu-
lui. Noi creștem, deci, viitori con-
structori. Iar acesta este un dome-
niu în care avem cele mai largi posi-
bilități de a ne afirma capacitatea
creatoare. Sîntem chemați să creăm
în domeniul personalității omenești
edificii tot atît de grandioase și de
impunătoare pa edificiile pe care
constructorii le înalță din beton. în-
țelegeți ? Elevii noștri vor trebui să
devină astfel de oameni îneît înfăp-
tuirile lor să fie mai mari decît ale
părinților lor, iar ei înșiși să repre-
zinte mai mult decît reprezentăm
noi. Acesta este sentimentul pe care
îl încerc ori de cîte ori intru în
clasă, ori de cîte ori încep o nouă
lecție. „Cînd copiii aceștia vor fi mari
— mă gîndesc — vor trebui să fie
mai mult decît sînt eu însumi. Epoca
de mîine le va cere mai mult decît
mi se cere mie astăzi și eu trebuie
să-i învăț și să-i ajut să mă depă-
șească".
important dintre toate : de dragostea
pentru pămîntul pe care te-ai năs-
cut și pe care trăiești, pentru bu-
nicii și străbunicii care au fost în-
gropați în acest pămînt, pentru po-
porul patriei taie. Eu muncesc în
școală de 37 de ani. Este o viață de
om, nu ? în vremea asta am văzut
multe, am auzit multe. Ni se cerea
cîndva să vorbim copiilor Ia școală
despre dragostea de patrie înțele-
gîndu-se prin asta „dragostea de rege
și regat". Nu puteam să vorbesc și
nu aveam despre .ce să vorbesc. în
vremea „regelui și a regatului" am
văzut țărani murind de pelagră și
copii tremurînd în bănci de frig.
„Regele și regatul" m-au obligat să
colind șapte sate fără să-mi pot găsi
undeva o slujbă stabilă, m-au făcut
să îndur luni în șir foametea pentru
că salariile se opriseră undeva, nu
pe primele locuri — este
domeniul formării oamenilor,
al plămădirii noii lor conștiin-
țe, a noilor lor orizonturi. în
acest domeniu profesia se nu-
mește EDUCAȚIE, iar obiec-
tul profesiei sînt OAMENII.
— Cum vedeți condiția
omului liber, problemele noii
lui capacități spirituale, afec-
tive și creatoare?
Cei cărora le-am adresat
această întrebare muncesc toți
pe același unic și imens șan-
tier care se întinde în toate
știu unde. Vorbeam însă și atunci
copiilor despre Decebai și despre
Mircea cel Bătrîn, despre Dunăre și
despre bătrînii noștri munți.
Le vorbesc și astăzi copiilor des-
pre patrie. Nu numai despre trecu-
tul, ci și despre prezentul ei. O fac,
de fiecare dată, cu o nouă și mereu
proaspătă emoție, pentru că în tot
ceea ce ne înconjoară azi se găsește
Evoluția unor
fizionomii spirituale
MARIOARA ONA este profesoară
la Liceul nr. 1 din Sighetul Marmației,
liceul pe care, în urmă cu 15 ani, l-a
absolvit ea însăși.
— Liceul este același — ne spune
Marioara Ona — o clădire veche,
somptuoasă, un liceu cu tradiții și cu
succese remarcabile. Și o bună parte
dintre profesori sînt aceiași ca și în
urmă cu 20 de ani. Și totuși, totul
este altfel. Nu vreau să vorbesc de
elementele materiale care au dat li-
ceului o nouă față — laboratoare,
mobilier, material didactic, o întrea-
gă zestre nouă — deși și despre a-
cestea s-ar putea vorbi încă mult.
Dar oamenii înșiși, felul lor de a
privi viața, de a munci, s-au schim-
bat în mod radical.
Mă gîndesc la valorosul profesor
de desen Gheorghe Chivu, om în ju-
rul a 50 de ani, pe care l-am cunos-
cut odinioară mereu singuratic, me-
reu nemulțumit și trist. Nu ne dă-
deam seama pe atunci noi, elevii, de
cauzele nemulțumirii și tristeții lui.
Reîntîlnindu-1, am reușit să-l înțeleg.
Omul acesta suferea din cauza ne-
Idealuri în marș
Discutînd cu profesorul EL1ADE
BOȘONEA de la Liceul din Segarcea,
am încercat să delimităm unul din-
tre factorii esențiali pentru succesul
procesului de educație.
— Esențial mi se pare, spunea el,
să formulăm în fața elevilor un ideal
precis, corespunzător capacității și
aptitudinilor lor, și să-i facem să-și
subordoneze toate forțele acestui
ideal.
— Este doar o idee teoretică ?
— Dimpotrivă, este un principiu
de activitate practică pe care caut să
nu-1 uit niciodată, considerînd că nu
poate fi uitat de nici un profesor
care vrea să-și facă datoria cu serio-
zitate. Fiindcă forța creatoare a oa-
menilor se desfășoară din plin atunci
cînd obiectul activității lor consti-
tuie, mai mult decît o datorie so-
cială, o pasiune. O necesitate interi-
oară îl va determina pe elev să
învețe mai mult decît povețele, încu-
rajările sau pedepsele a o mie de
profesori. Iar fundamentul acestei
necesități nu-1 poate constitui de-
cît un ideal, un țel căruia el să-și
dedice munca de elev. De aceea, ori
de cîte ori iau contact cu o nouă
serie de elevi, caut întîi să le cunosc
înclinațiile, aptitudinile. Apoi, să
transform înclinațiile lor în pasiuni,
să le trezesc dorința de a realiza-
ceva măreț în domeniul de activi-
tate pe care îi las întotdeauna să
creadă că și l-au găsit singuri.
Nu sînt de prea mulți ani profe-
sor, dar am și condus cîteva promo-
ții pînă Ja intrarea in producție sau
cele patru vînturi ale țării și
ale cărui sucursale poartă
pretutindeni același nume:
școala. Ei se numesc profe-
sori și au mîndria de a fi
slujitorii cehii mai important
factor de cultură și civilizație.
Pe șantierul lor se înalță unul
dintre cele mai înalte edificii
ale construcției socialiste —
personalitatea omului de mîi-
ne, iar principiile care stau Ia
baza acestei uriașe construc-
ții sînt principiile de granit
ale eticii comuniste.
ceva esențial, legat de noua condiție
a statului nostru liber. Am făcut de
curînd, cu copiii, o excursie prin mai
multe regiuni ale țării. Pretutindeni
au văzut, alături de frumusețile na-
turale. gigantii construcției socia-
liste. Sentimentul dragostei lor față
de patrie este real și profund pen-
tru că patria însăși îi oferă o bază
reală și profundă.
dreptății sociale, din cauza zecilor de
fapte mai mari sau mai mărunte
care aveau în esență aceeași carac-
teristică : inechitatea unui regim ba-
zat pe exploatare. Nu știu dacă a în-
cercat să lupte. Poate că nu a încer-
cat. Sau, poate, a încercat dar nu a
găsit adevăratul drum al luptei. Si
atunci s-a închis în sine, renunțînd
la tot în afară de copiii pe care i-a
iubit întotdeauna cu pasiune. Este
uluitor să-1 vezi acum. Deși nu se
mai află la vîrsta marilor energii,
pare că a reînviat. A devenit mem-
bru de partid și vechea haină a tris-
teții a fost de mult uitată pe undeva.
Acum este un om în plină forță crea-
toare. plin de vitalitate și entuziasm.
A publicat nu de mult un volum de
poezii, este conducătorul cenaclului
literar din localitate și unul dintre
cei mai buni profesori ai școlii.
Singura explicație a acestei schim-
bări este libertatea, înțelegînd prin
ea toate acele condiții care au fost
create în anii noștri pentru afirma-
rea personalității umane.
pînă la porțile facultăților. Și mă
bucură mult gîndul că Marin Ale-
xandru, coborîtorul unei familii de
clăcași, este astăzi unul dintre stu-
denții cei mai valoroși ai Institutu-
lui agronomic din Craiova, că Eu-
gen Voicu, plecat și el din rîndul
celor care au umblat odinioară cu
picioarele goale în urma plugului,
va absolvi nu peste mulți ani Insti-
tutul medico-farmaceutic din Bucu-
rești și va fi un medic destoinic sau
că, la fel cu ei, mulți alți elevi au
înțeles că viața nu poate fi trăită
fără un țel înalt.
— Este, deci, un bun principiu
educativ.
— Cred că e mai mult decît atît.
Cred că e un principiu de viață în
societatea noastră. Condițiile sociale
de astăzi condamnă aspru pe cei
care duc o viață vegetativă, pe cei
care fac lucruri de mîntuială, care
trăiesc de pe o zi pe alta. Țelurile,
pasiunile, idealurile au devenit o
condiție a existenței.
Tînărul profesor care îmi vorbește
se întrerupe pe neașteptate, ca pen-
tru a se verifica. Și, după cîteva cli-
pe, continuă :
— Nu, astea nu sînt vorbe spuse
așa, în vînt. Și, ca să vedeți că nu e-
xagerez, veniți să cunoașteți comuna
noastră mai îndeaproape, să vedeți
cooperativele agricole de producție
milionare, sau gospodăria agricolă
de stat care deține titlul de fruntașă
pe țară, să stați de vorbă cu oamenii.
O să înțelegeți atunci mai bine ce
înseamnă forța idealurilor,
Sus : Pe malul Bistriței, in fafa hidrocentralei de la Pingărați.
Jos : Belșug și frumusețe în viile gospodăriei agricole de stat
din Segarcea.
Esența entuziasmului
Există în FELICIA POPESCU, în
această femeie înaltă, cu părul alb, o
anumită forță reținută pe care o
simți vibrînd undeva, ascunsă, de la
primul schimb de cuvinte. Nu vor-
bește mult despre trecut, deși jumă-
tate din viață și-a trăit-o atunci.
Acest „atunci" ascunde amintirea
peregrinărilor ei de tînără singură
și săracă în căutarea unui loc de
muncă, umilințe, mizerii și dezamă-
giri pe care le-a uitat sau vrea să le
uite.
Povestește în schimb cu bucurie
despre împrejurările în care a pri-
mit carnetul de partid în urmă cu
20 de ani, sau despre solemnitatea
în cadrul căreia i-a fost atribuit tit-
lul de „profesoară fruntașă". Și ori-
cînd e gata să vorbească despre
elevii el de la Liceul „G. Coșbuc" din
Năsăud, despre tot ceea ce a obser-
vat și a învățat în munca ei.
Pasiunile au dimensiuni complexe
Deși în prima clipă ne-a mărtu-
risit că principalul obiect al pasiunii
sale îl constituie munca educativă,
profesorul ALEXANDRU MUREA
de la Școala generală nr. 2 din Buzău
revenea de fiecare dată la probleme
ale cercetării științifice, la însemnă-'
tatea preocupărilor de această na-
tură pentru un profesor.
— Se pare că adevărata dumnea-
voastră pasiune este, de fapt, cerce-
tarea științifică — i-am spus.
— Nu. In primul rînd îmi iubesc
profesia de dascăl. Dar în zilele
noastre pasiunile au dimensiuni
complexe. Munca profesorului de
azi nu se mai poate rezuma doar la
simpla transmitere a cunoștințelor.
Au apărut asemenea cerințe și s-au
creat asemenea posibilități, îneît
trebuie să facem mult mai mult.
Eu predau științele naturale. Din-
tre elevii mei se vor ridica poate,
mîine, cîțiva savanți în acest dome-
niu. Pentru aceasta este necesar
însă ca eu însumi să le trezesc do-
rința de cercetare. Or, nu pot face
acest lucru dacă eu însumi nu voi
ști să le călăuzesc primii pași pe
acest drum.
Tematici și condiții de cercetare
— cîte vreți. Flora crîngului de lîngă
orașul nostru constituie un domeniu
încă neexplorat, care poate constitui
un foarte frumos obiect de lucrare,
împreună cu un grup de profesori,
membri ai filialei locale a Socie-
tății de științe naturale și geografie
am hotărît să întreprind un studiu
asupra acestui parc natural. Am
procurat determinatoare, am luat
legătura cu profesorii universitari
și încă din această toamnă vom
trece la luciu.
— Lucram, în urmă cu mat mulți
ani, la un centru de alfabetizare din
comuna Telciu, în raionul Năsăud.
Eram acolo o mînă de profesori și
trebuia să alfabetizăm peste 800 de
oameni. Știți care erau greutățile
unei astfel de activități: drumurile
desfundate peste coclauri* hămăiala
cîinilor, rezistența ignoranței unora.
Nimeni nu s-a plîns nici o clipă.
Toți munceau așa de parcă ar fi fă-
cut un lucru deosebit de plăcut. Toți
erau niște entuziaști. Ne simțeam
printre cei care deschideau drumu-
rile libertății.
Și la urma urmei, de ce n-ar fi
fost așa ? Mulți dintre cei pe care
i-am alfabetizat noi atunci sînt as-
tăzi oameni care au urcat mai de-
parte pe treptele culturii. Dintre ei
s-au recrutat tehnicieni, construc-
tori, chiar intelectuali, pe care îi pu-
Pasiunea pentru activitatea edu-
cativă se suprapune și se confundă,
în ceea ce mă privește, cu cea pentru
cercetarea științifică. Pasiunile oa-
în anii noștri liberi, anii socialismului, anii în care se
împlinesc năzuințele și se construiește fericirea oamenilor,
nu s-a schimbat numai fața țării, s-au schimbat și cetățenii ei.
Esența conduitei lor, personalitatea lor, felul lor de a
gîndi și de a simți, aspirațiile lor au devenit
altele. Oamenii și-au recîștigat demnitatea și „a păși cu
fruntea sus“, „a spune ceea ce gîndești“, „a-ți afirma
opinia“ au devenit astăzi drepturi și obligații ale fiecărui
cetățean. Cinstea, curajul, sinceritatea, generozitatea, uma-
nismul, cele mai înalte principii etice ale umanității, au
căpătat valoarea unor legi obligatorii ale existenței noastre
sociale. Munca însăși a devenit mai mult decît o nevoie
biologică. Ea este acum o necesitate spirituală, acea înaltă
necesitate de a oferi lumii valorile potențiale ale fiecărui
individ.
Libertatea cuprinde orizonturi vaste, iar oamenii își
raportează forțele la marile lor dimensiuni. Cei ale căror
gînduri vi le-am înfățișat în această pagină — profesori
din cele mai diferite colțuri ale țării — au manifestat toți
aceeași dorință de a depăși, în domeniul educației, prezen-
tul, de a contribui la perfecționarea oamenilor, astfel îneît
ei să se realizeze pe măsura uriașelor posibilități pe care ni
Ie oferă libertatea, pe măsura nobilelor și generoaselor idea-
luri ale partidului sub conducerea căruia ne-am cucerit-o.
OCTAVIAN BUZESCU
teți întîlni în marile întreprinderi
sau pe marile șantiere ale țării.
Gheorghe Caităr, tăietor de lemne
în pădure, analfabet pe vremea
aceea, este astăzi directorul unei
școli generale de pe Valea Oituzu-
lui. Și e un director bun. Cred că asta
spune mult.
Am căutat să înțeleg esența entU'^ *
ziasmului colectiv care ne-a anim
pe toți pe vremea aceea și pe- car
am avut apoi de nenumărate ori prile-
jul să-1 simt și să-1 văd manifestîndu- *
se la cei din jurul meu. Am înțeles că
ea constă în țelul pozitiv generos al
activității noastre. Conștiința de a
participa la o operă de înalt uma-
nitarism — și tn țara noastră în-
treaga activitate a oamenilor este
destinată fericirii oamenilor —
•constituie conținutul esențial al
acestui entuziasm.
menilor din zilele noastre nu pot fi
unidimensionale, ci, dimpotrivă, aco-
peră o întreagă complexitate de
zone, pentru că însuși orizontul spi-
ritului nostru a devenit mai larg.
PAGINA 2
SW IN1LTIMILE
nmii
Liceele de specialitate
o nouă și importantă
rețea de învățămint
dr
clădiri pentru noi amfiteatre, săli
cursuri, cabinete și laboratoare.
O nouă aripă se clădește la Institu-
tul politehnic din Brașov, iar la noua
universitate din Craiova sînt >n «urs
lucrări de amenajare și dotare a unor
sa»*®**
ȘȘ
Construcțiile școlare ale cincinalului
V
ii
Anul acesta își deschid pentru
prima oară porțile peste 170 de licee
dc specialitate, care vor forma o
nouă și importantă rețea de învăță-
mint. încă din primul an ele vor fi
frecventate, la cursurile de zi și se-
rale, de peste 20.000 de tineri.
Create pe baza Directivelor celui
de al IX-lea Congres al Partidului
Comunist Român, aceste licee vor
asigura pregătirea unui număr în-
semnat de specialiști cu calificare
medie, stăpîni pe o temeinică pregă-
tire de cultură generală și pe o pre-
gătire de specialitate la nivelul teh-
nicii contemporane. Liceele indus-
triale, agricole și economice vor pre-
găti cadre in 52 de specialități,
printre care electroenergetică, ex-
ploatări miniere, utilaje pentru foraj
și extracție, prelucrarea țițeiului,
tehnologia proceselor siderurgice,
tehnologia construcțiilor de mașini,
utilaje în industria chimică, materi-
ale de construcții, tricotaje și confec-
ții textile, chimia produselor alimen-
tare, agronomie, mecanică agricolă,
planificare-contabilitate, merceolo-
gie, statistică, metrologie etc. La a-
cestea^e adaugă și cele 26 de licee
pedagogice, oare pregătesc învățători
și educatoare.
Noilor licee li se vor asigura labo-



Orașele și satele patriei s-au îmbo-
gățit in ultimii ani cu numeroase clă-
diri ale unor școli de factură nouă—
moderne, spațioase, pline de aer și dc
lumină, corespunzătoare cerințelor
unui invățămînt de nivel ridicat. In
anii 1966—1970 se vor face noi pași pe
drumul modernizării construcțiilor
școlare. Vă prezentăm, în fotografia
de mai sus, imaginea — văzută din
două unghiuri caracteristice — a pro-
iectului viitoarelor clădiri-tip de li-
cee cu 20 de clase, elaborat de
I.P.C.T. sub îndrumarea Direcției de
construcții din Ministerul Invățămîn-
tului.
Alături de linia arhitecturală zvel-
tă în care trăsătura dominantă o
constituie îmbinarea betonului cu
suprafețe ample de sticlă, liceele
construite după noul proiect vor a-
vea caracteristici funcționale mult
superioare, permițînd desfășurarea
unui învățămînt bazat pe concepțiile
cele mai moderne de predare. Ele
vor cuprinde săli de clasă, cu o
suprafață mai mare și cu ilumi-
narea mult îmbunătățită, un număr
sporit de laboratoare, astfel ampla-
sate incit să primească lumină din
două părți, cabinete școlare, un ca-
binet metodic pentru cadrele didac-
tice, un cabinet stomatologic etc. Un
element care va contribui mult la
îmbunătățirea esteticii interiorului
liceelor îl constituie amplasarea
vestiarelor pe culoare, în dulapuri
închise.
Pentru noile școli a fost proiectat
de asemenea și mobilier nou, mon-
tat pe schelet metalic ți avind ca-
racteristici estetice și de confort su-
perioare.
ratoare și ateliere modern dotate,
cabinete pentru predarea discipline-
lor de specialitate. Elevii lor vor e-
fectua, pe lingă lucrările din labo-
ratoarele și atelierele școlare, o e-
ficientă practică de producție care
se va desfășura în întreprinderi și
instituții înzestrate cu mijloace de
lucru perfecționate. Absolvenții licee-
lor de specialitate vor lucra în pro-
ducție ca tehnicieni în specialitatea
aleasă — tehnicieni, tehnologi, nor-
matori, dispeceri, laboranți, tehnici-
eni agronomi, zootehniști, horticul-
tori, statisticieni, planificatori-conta-
bili, merceologi etc. De asemenea, ci
se vor putea prezenta la concursul de
admitere în învățămîntul superior, in
aceleași condiții ca și absolvenții li-
ceelor de cultură generală. Ei vor
putea primi, în timpul studiului în
liceu, burse și alte forme de sprijin
material, iar celor din liceele cu pro-
fil industrial și agricol li se vor da
în folosință gratuită echipament de
lucru corespunzător specialității în
care se pregătesc.
In fotografia alăturată prezentăm
unul din laboratoarele centrului șco-
lar pentru industria ușoară din Ti-
mișoara, în cadrul căruia va funcțio-
na, începînd din această toamnă, li-
ceul industrial din localitate.


...

Pe baza acestui nou proiect se
construiesc, începînd încă din anul
1966, noi licee în marile cartiere de
blocuri pentru locuințe din Capitală
— Balta Albă, Berceni și Drumul
Taberei. După experimentarea în
Noi investiții în învățămîntul superior
Un mers continuu ascendent va
cunoaște în anii noului cincinal și
învățămîntul superior. In centrele
universitare — atît în cele cu vechi
tradiții cît și în cele nou create — se
asigură neîntrerupt condiții tot mai
bune de pregătire profesională tine-
rei intelectualități a țării. Iată, în
fotografiile alăturate, o Imagine fee-
rică a complexului studențesc dat
recent în;funcțiune la Iași, precum
și un aspect din activitatea noului
laborator de fizică nucleară al Uni-
versității din Timișoara.
In anii cincinalului, învățămîntul
superior, oare va pregăti în această
perioadă aproximativ 110 000 de spe-
cialiști, va primi noi construcții în
valoare de 1 250 000 000 lei, dintre
care aproape 500 000 000 lei sint des-
tinate construcției Institutului poli-
tehnic București — cel mai impor-
tant obiectiv în domeniul construc-
țiilor din învățămînt prevăzut pen-
tru actualul cincinal.
Numai în anul 1966, pentru lucră-
rile de extindere a bazei materiale
din învățămîntul superior sint in-
serise investiții de 171000 000 lei, iar
alte aproximativ 40 000 000 lei vor fi
cheltuite pentru dotarea ac tu ale-

Mărețul program elaborat de Congresul al IX-lea al
P.C.R. pentru ridicarea pe o treaptă superioară a proce-
sului de desăvîrșire a construirii socialismului în țara
noastră reflectă larg preocuparea continuă a Partidului
Comunist Român față de formarea noilor generații la
nivelul cerințelor societății moderne.
Prezentăm în cadrul acestor coloane, prin cifre și prin
cîfeva însemnări lapidare, momente din drumul ascen-
dent pe care-1 va parcurge școala românească in cursul
anilor 1968—1970.
funcțiune a acestor noi licee, pro-
iectul îmbunătățit pe baza constată-
rilor va fi definitivat ca proiect-tip
pentru toate construcțiile de acest
fel ce se vor înălța în perioada cin-
cinalului.
lor spații de învățămînt. In ca-
drul construcțiilor ce se înalță în
această perioadă se numără noua
aripă a Conservatorului „Ciprian
Porumbescu" din Capitală și lucră-
rile de extindere a Institutului de
științe economice, unde se prevede
ridicarea unei noi clădiri impu-
nătoare, cu șase etaje. Curind va
începe șl construcția noii aripi a
Institutului de arhitectură „Ion
Mincu“. Pe șantierul Institutului po-
litehnic „Gh. Gheorghiu-Dej" din
Capitală au început recent lucrările
de fundație la clădirea rectoratului,
în ritm intens se desfășoară cons-
trucțiile de extindere a complexului
studențesc Regie II, care va dispune
în faza finală de cămine cu o capa-
citate de peste două mii de locuri,
grup social și o cantină pentru 3 00(1
de studenți.
La Iași se află in faza de finisări'
săli de cursuri și laboratoare pentru
Institutul agronomic, însumînd
7 000 m.p. La Institutul agronomic
din Cluj se construiește o nouă și
modernă clinică veterinară, Iar la
Institutul politehnic o nouă clădire
cu 24 săli de cursuri șl laboratoare.

•	în anii 1966-1970
se vor califica prin jcoli
584 mii de cadre, din
care: 334 mii de mun-
citori calificați, 130 mii
de cadre cu pregătire
medie de specialitate.
120 inii de cadre cu
pregătire superioară.
•	Fondurile de inves-
tiții destinate lărgirii
bazei materiale a învă-
țămintului de toate gra-
dele însumează, in actua-
lul cincinal, aproape 3,7
miliarde de lei, cu 67 la
sută mai mult decît in
cei cinci ani anteriori.
•	Cheltuielile stătu-
lui pentru acțiuni so-
cial-culturalc vor ajunge
în 1970 la 31 miliarde
de lei, ceea ce înseamnă
aproximativ 5000 lei so-
cotiți pe o familie.
Mulți descoperă acum țara mea,
Mirați ca astronomii
Ce urmăresc, prin telescoape, o stea
Cunoscută doar după nume...
Noi munții, noi apele ei
Avem ce le spune...
Nisipurile veacurilor toate
Prin mîinile noastre se cern,
Limpezite, înnobilate.
Schimbând ce-i perisabil în etern.
Coloanele tăiate an cu an
Din marmorele albe, ca lunare,
Au înviat Columna lui Traian :
Spiralele ei se continuă-n zare...
Chipurile cioplite de mult,
Dacii, bărboșii,
Au ales, între otravă și lanțuri, otrava,
Nu ni-i rușine cu strămoșii.
Abia prin noi le-arată timpul slava.
Noi am luat pe umeri apele
Să cadă în chip de cascadă.
(Lăsați telescoapele,
Ochiul liber poate totul să vadă I)
Prin vine ne curge lumină.
Sub degete-nflorește și piatra.
Nici o umbră nu mai cutează să vină
Să ne-ntunece vatra.
Pădurile noastre leagănă-n case copii,
Leagănă cerul de sori înflorit.
In focurile sacre din oțelării
Năduful vremurilor l-am topit.
Chiar cîntecele sună mai firesc
Cînd revărsăm în lume, prin
Pe chipul țării mele un singur
Al comuniștilor din România !
delta lor,
mindria,
vis citese t
ION BRAD
PRIMUL
POEM
Poemul de-nceput al fiecărui
cinstirii patriei i se cuvine ;
e gestul simplu : i te dărui
cu dragostea știută doar de tine.
ce ți s-a dăruit, stîrnindu-țl cîntul,
născîndu-l, împlinindu-l, așa cum
buldozerul și sapa netezind pământul
deschid spre dimineață un nou drum,
pe care acest popor scoboritor din vreme
din daci și din romani să vină
spre împliniri, iar versul tău să-i cheme
în viitor ca o lumină.
Nespus ne fascinau toți munții — misterioase
piramide —
Dai in închipuirea noastră priveam cu fețele livide
Cum desfrunzeau păduri de frasini, In plină vară,
cantaride...
De-i Jiu sau Dunăre, tot riurile țării
te-au învățat surîsul și tot munții
Negoi sau Țibleș, peste ceața zării
ți-au dat privirea și lumina frunții.
Și-aceste șesurl te-nvățară hora
și gustul ne-ntrecutului Cotnar.
Tu cîntă-i numele în fața tuturora
și tinerețea-i fără de hotar.
Cn dragostea știută doar de tine
cinstirii patriei să i te dărui.
E gestul unic : ei i se cuvine
poemul de-nceput al fiecărui
DARIE NOVACBANU
ta»*'»:».» *


I ff w» W ir m tg
I J ?	« f
9»»$ si km «

IUBIREA ALOR MEI.
Patrie, iubirea aloi mei,
Ca o Cosînzeană din poveste,
Preschimbată în semețe creste.
Și în fier și-n grîne și-n țiței,
Și în tot ce azi al nostru este —
Patrie, iubirea alor mei 1
Nouă ni te-arăți abia acum,
Dintr-un vechi blestem desferecată,
Tu, doar bănuită altădată,
Dincolo de-al fabricilor fum.
Intr-o zare-n lacrimi înecată...
Nouă ni te-arăți abia acum.
Că erai pe-aproape, lingă noi,
O știam, nu doar din cărți, prea bine,
Nu o dată am pornit spre tine,
Cum din munți al apelor puhoi
înspre Dunărea albastră vine
Te simțeam pe-aproape, lîngă noi.
Drumul către tine, vechi îndemn
Spre-acel August scump, de roade coapte.
Ca un Drum al Robilor prin noapte,
Poartă greul jertfelor însemn :
Treize'ș'trei sau Nouă sute șapte.
Drumul către tine — vechi îndemn.
Dar nici azi nu ne primeai în prag
Cu-a iubirii pline și cu sare,
Dacă dintre noi, ca o chemare,
Nu țîșnea Partidul nostru drag
Să ne poarte spre visata-ți zare.
O, nici azi nu ne primeai în prag 1—
NICULAE STOTAN
ORA DE
GEOGRAFIE
Aihaică-i geografia pe care o știam din școală :
Triunghiul de cocori — Caipațil — înșiruit pe
alba coală,
Iar jos a Dunăre albastră ți-o mare cu talaz de smoală.
Exodul apeloi apr® mate nl pâiea o epopee
Cu tluvllle-hexametili ce țeipuiau de sub condeie,
lai noi, rapsozi ce, lără preget, le depanam de sub
tuleie.
Ne-a rechemat prin tino, lată geogiafia-ntineiită :
In caravana carpatină crescu o creastă inedită ;
Coroana codrilor de ape primi o creangă înflorită.
Atttea locuri învățate de veacuri cu anonimatul
Iți împlinesc, nerăbdătoare, debutul lor, înaripatul
Și autografele prin lume trimit de-a lungul și de-a latul.
Vulcani ce nasc oțel crescură pe zările hunedorene,
Balada de beton se-nalță pe plaiurile argeșene
Și Dunărea îneacă hîrbul îmbătrînitelor refrene.
Ne desenezi în Inimi harta cu noile itinerarli,
Cu lacuri de acumulare ca niște proaspete acvarii
Și cu orașele ce-ți află în-tîndul-nostru făurarii 1
ION R09AN
\ ' ■('
;• z ■. A £ y 'ia
> w. < A


PAGINA 3
Șl PROBLEMELE
EDUCAȚIEI LOR
Prin graiul minunat al literaturii
Numeroasele articole apărute în presa
noastră în legătură cu proiectul Statutului
unităților și detașamentelor de pionieri și
cu proiectul Regulamentului Consiliilor
Organizației pionierilor din Republica So-
cialistă România dovedesc marele interes
cu care au fost primite aceste documente
în rîndul cadrelor didactice și al opiniei
publice, dorința firească de a contribui
din plin la dezvoltarea intelectuală și mo-
rală a tineretului, la educarea lui în spi-
ritul patriotismului socialist, la formarea
profilului spiritual al viitorului cetățean
al patriei noastre.
Formele și metodele de traducere în
fapt a sarcinilor muncii cu pionierii
sînt variate, atrăgătoare, bogate în
conținut. Să ne oprim, bunăoară, la acele
interesante activități cultural-artistice
care sînt menite să dezvolte dragostea
pentru comorile literaturii noastre — lec-
turile literare și șezătorile, învățarea de
cîntece și poezii, vizitarea muzeelor și a
caselor memoriale. Chiar la vîrsta intrării
în organizația de pionieri copilul începe
să citească singur, să parcurgă în între-
gime paginile cărților care îi sînt des-
tinate. E vîrsta la care se deprinde dra-
gostea pentru carte, pentru literatură. Co-
pilul descoperă treptat marea plăcere a
lecturii, plăcere care se va dezvolta
necontenit o dată cu trecerea anilor. Am
urmărit adesea, cu satisfacție și bucurie,
pe acești mici îndrăgostiți ai slovelor, care
în timpul lor liber sau în vacanțe nu se
despărțeau de prietena lor, cartea.
Consider că organizației de pionieri, în-
vățătorilor și profesorilor care vor fi co-
mandanți de detașamente, le revin im-
portante sarcini în îndrumarea lecturii
și în dezvoltarea gustului pentru citit. Evi-
dent, învățătorii și profesorii de limba ro-
mână îi pregătesc în mod sistematic și gra-
dat pe elevi pentru lectura literară, le fac
cunoscute cele mai de seamă valori ale lite-
raturii noastre naționale, a căror cunoaș-
tere este indispensabilă pentru formarea
omului cult. Dar aș vrea să mă refer în
rîndurile de față nu la ceea ce se face în
cadrul lecțiilor de limba și literatura ro-
mână, ci la lectura literară extrașcolară,
la ceea ce vine să completeze munca edu-
cativă care se realizează în procesul de în-
vățămînt și are menirea de a contribui
într-o mare măsură la educația patriotică,
intelectuală și morală a viitorului cetățean.
Pionierului îi place mult să citească
despre lucruri interesante, noi, necunos-
cute încă de el, despre fapte și întîmplărl
în care să se releve curajul, tenacitatea,
vitejia eroilor îndrăgiți. Literatura noas-
tră clasică are numeroase asemenea pagini
de o neasemuită frumusețe. Să îndrumăm
în mod judicios lectura literară a pionie-
rilor, să popularizăm prin șezătorile li-
terare și prin celelalte forme specifice
răspîndirii literaturii cărți bune, care să
înaripeze imaginația tinerilor cititori, care
să-i facă să cunoască tradițiile și trecu-
tul glorios de luptă al poporului nostru
pentru eliberarea națională și socială, să
îndrăgească frumusețile și bogățiile țării
— iată o misiune de seamă care ne revine
în munca noastră de educare a pionierilor
în spiritul patriotismului socialist, al dra-
gostei și devotamentului nemărginit față
de poporul nostru, față de Republica So-
cialistă România și față de Partidul Co-
munist Român.
Și pentru că în atribuțiile Consiliului
Național al Organizației intră îndrumarea
activității de presă și editoriale pentru
pionieri șl școlari, aș vrea să relev nece-
sitatea de a se acorda o mai mare atenție
literaturii pentru copii. Consider că în
locul unor cărți pline de dulcegării, de co-
pii care vorbesc peltic, de povestiri voit
moralizatoare și prin aceasta neintere-
sante și neatractive — cărți care au
abundat la un moment dat — este necesară
o literatură autentică, bogată, al cărei ca-
racter educativ să rezulte atît din
tematica lucrărilor, cît și din înaltul lor
nivel artistic. Aș vrea să vorbesc și des-
pre faptul că socotesc necesară apariția
mai multor cărți pentru copil care să con-
tribuie la educarea patriotică a acestora.
Pionierii și școlarii sînt nerăbdători să
citească despre lupta străbunilor noștri,
despre faptele de eroism și vitejie de care
este plină istoria patriei noastre, despre e-
roii legendari care au condus poporul în
lupta lui pentru eliberare națională și so-
cială. Este necesar un efort comun al tu-
turor factorilor educativi în acest sens șl
antrenarea celor mai de seamă oameni de
litere și de cultură pentru promovarea unei
asemenea literaturi.
O muncă generatoare
de mari bucurii
------	-x----
Hotărîrea C.C. al P.C.R. prin care se
stabilește ca organizațiile de pionieri să
aibă organe de conducere proprii, îndru-
mate nemijlocit de organele și organiza-
țiile de partid, a bucurat mult pe toți în-
vățătorii și profesorii. Cu multă satisfac-
ție am luat cunoștință noi, cei care lucrăm
în școli, și de proiectele actelor statu-
tare ale organizației pionierilor. Aceste
acte, scoțind în evidență grija deosebită
Consider că este necesară nu numai
crearea și publicarea mai multor cărți
pentru copii, și în mod deosebit a litera-
turii cu un pronunțat caracter patriotic,
dar și lărgirea acțiunilor pionierești cu
caracter literar, întîlnirea directă a pio-
nierilor cu personalități ale vieții cultu-
rale, cu scriitori care să le citească sau să
le povestească despre faptele de neuitat
care au înnobilat sufletul atîtor generații
de români. Socotesc că în felul acesta pro-
gramul activităților pionierești va căpăta
un plus de atractivitate, va fi mal viu și
mai mobilizator.
Mi se pare de asemenea foarte indicat
să se extindă printre pionieri acțiunea
de culegere a folclorului — una dintre cele
mai interesante și mai valoroase acțiuni
pe care le putem organiza cu tineretul.
Sînt cunoscute strădaniile unor pedagogi
care, împreună cu elevii lor, cutreieră locu-
rile natale culegînd nestemate din strălu-
citorul tezaur folcloric al poporului nostru.
Este o îndeletnicire cave se cere neapărat
generalizată. Să facem din elevii noștri
păstrători ai unei bogate literaturi
populare, continuatori ai unor obiceiuri
și tradiții străbune.
Sînt convins că organizarea muncii cu
pionierii pe baza noilor acte statutare ale
mișcării pionierești nu va întîrzia să-și
arate roadele. Ea va duce cu siguranță
la formarea unor tineri cu un profil
moral demn de omul zilelor noastre, ce-
tățean al Republicii Socialiste România.
Prof. VIOREL ALECU
directorul Liceului „Emil Racoviță"
București
a partidului nostru pentru educarea tine-
relor generații, pentru dezvoltarea lor mul-
tilaterală, ne creează posibilitatea de a
organiza cu pionierii activități cît mai
atractive și mai plăcute, de a înlătura
șablonismul din munca desfășurată în
rîndurile lor, de a face ca ei să nu rămînă
simpli martori Ia viața din jurul lor, ci
să participe activ la această viață, în forme
specifice, potrivit cu vîrsta și interesele
lor.
Faptul că învățătorii și profesorii vor
fi ei înșiși comandanții detașamentelor de
pionieri va aduce o îmbunătățire simți-
toare nu numai în munca pionierească,
dar și în întreaga activitate a școlii, în-
trucît preocupările de ordin educativ nu
vor mai rămîne de o parte, cum se în-
tîmpla nu rareori în trecut, ci vor trece
pe prim plan. în același timp, se vor pu-
tea înlătura suprapunerile de activități,
paralelismele, ca și supraîncărcarea.
în trecut celor care lucrau cu pionierii
le era greu să întocmească programe bune
de activitate, deoarece nu cunoșteau sufici-
ent viața școlară a copiilor, interesele și
înclinațiile lor. Așa se explică faptul că
o bună parte din programele de activi-
tate era ocupată cu adunări de analiză a
situației la învățătură și disciplină, care
îi plictiseau pe pionieri întrucît reluau în
aceeași formă probleme discutate și iar
discutate. Acum, proiectul de Statut ne
dă indicații largi cu privire la activitățile
ce se pot include în programele de acti-
vitate. Este vorba de activități foarte
atractive — șezători, vizitarea caselor me-
moriale, expediții, vizite la întreprinderi,
concursuri sportive, concursuri de orien-
tare turistică, inițierea copiilor în diferi-
te îndeletniciri, organizarea încheierii săr-
bătorești a perioadei de pionierat ș.a.
Activități constructive, cu finalitate precisă
Am citit cu viu interes. Ia fel cu toți
cei care se interesează de formarea tine-
relor generații, proiectele noilor acte
statutare ale mișcării pionierești. Nu mă
voi opri, in aceste rînduri, asupra unor anu-
mite prevederi ale lor. Voi încerca să contri-
bui insă la indicarea mijloacelor de atin-
gere a țelului organizației pionierilor —
educarea copiilor în scopul formării unor
oameni culți. multilateral dezvoltați, devo-
tați clasei muncitoare, partidului și țării.
Cred că unui din factorii principali care
trebuie să călăuzească munca celor ce vor
lucra în această organizație trebuie să fie
dezvoltarea spiritului de răspundere al vii-
torilor cetățeni. Problema ce rămîne de
lămurit este care sînt mijloacele pentru
dezvoltarea acestui spirit la pionieri. Răs-
punsul este simplu : făcîndu-i să desfă-
șoare activități constructive, utile, cu fi-
nalitate precisă.
Una din cele mai indicate activități de
acest fel o constituie preocupările științi-
fice. La prima vedere s-ar putea crede
că este exagerat să vorbim la copiii de
9—10 ani, și chiar de 13—14 ani, de pre-
ocupări științifice. O analiză mai profundă
ne arată însă că nu e vorba de nici o exa-
gerare. Caracterul științific al unei acti-
vități nu se referă la obiectul ei, ci la
metodele folosite.
Dacă aș fi comandant ? Ei bine, aș privi
încă O1 dată în juru-mi, căutînd să. cuprind
— oare pentru a cita oară ? — dimensiu-
nile prezente ale României socialiste.
Mi-ar deveni atunci și mai clare dimen-
siunile ei viitoare, aș înțelege și mai pro-
fund rolul pe care societatea mi-l atribuie
în opera complexă de desăvîrșire a con-
strucției socialiste.
Privind în jur și meditînd la sarcinile
ce-mi revin în lumina noilor acte statuta-
re ale organizației, aș descoperi o suită de
mijloace pe care revoluția culturală mi le
pune la îndemînă, tocmai pentru a izbuti
să-mi îndeplinesc cu cinste menirea. Les-
ne aș constata că, în afara școlii și a or-
ganizației de pionieri, conștiința școlaru-
lui, sensibilă și în plină formare, este zil-
nic supusă unor influențe de care nu pot
să nu țin seama : filmul, radioul, tele-
viziunea, literatura, sportul etc. Toate a-
ceste forme variate ale unei vieți cultu-
rale din ce în ce mai intense sînt în pre-
zent mult mai accesibile decît într-un tre-
cut nu prea îndepărtat. Ele contribuie din
plin, prin căi specifice, la educarea șco-
larului. Filmul „Tudor Vladimirescu", de
pildă, îi dezvăluie pionierului, prin mij-
locirea imaginii cinematografice, o epocă
dramatică din istoria poporului român.
Asociată cu lecția din clasă, imaginea lui
Tudor Vladimirescu devine de neuitat.
Nenumărate emisiuni radiofonice au da-
rul să-i transporte pe tinerii ascultători
cînd în lumea basmelor, cînd în ambianța
școlii sau a organizației de pionieri, cînd
în universul atît de captivant al cuceri-
rilor tehnicii și științei. Micul ecran îi
aduce școlarului, în casă, imagini din țară,
din Congo sau din America, de pe marile
stadioane ale lumii. Literatura adresată
lor aprinde în inimile tinerilor cititori,
flacăra de nestins a romantismului ado-
lescentin. Iată de ce, dacă aș fi comandant,
aș transforma filmul, radioul, televiziu-
nea, literatura etc., etc. în auxiliarele
mele, căutînd idei și inițiative noi, forme
atrăgătoare de activitate, astfel îneît pio-
nierul să participe cu cel mai mare interes
la viața organizației. Din capul locului
m-aș declara dușmanul formalismului, ru-
tinei, crispării, al maturității excesive în
relațiile cu pionierii.
Dacă aș fi comandant mi-aș propune,
printre altele, să-i determin pe cei din
detașamentul meu să învețe istoria ora-
șului lor — celulă vie în istoria nemuri-
toare a țării. De nenumărate ori pionierii
Capitalei trec pe lingă frumoasa statuie
a Aviatorilor. Oare cîți din ei știu însă în
ce an a fost înălțată, cine a fost ini-
țiatorul ei ? Oare cîți din ei știu că a-
ceastă statuie închinată aripilor româ-
nești, poate dintre cele mai izbutite din
Capitală, o datorăm inițiativei patriotice
a aviatorului-erou Gheorghe Bănciulescu,
primul pilot din lume care a zburat cu
proteze la ambele picioare ? Oare cîți pio-
nieri din Brașov, visînd să stea'la volanul
tractorului românesc, sau pur și simplu
admirîndu-l, cunosc istoria atît de dra-
matică și de complexă a făuririi uzinelor
de tractoare ? Oare cîți pionieri de la
poalele Apusenilor cunosc faptele de arme
ale vînătorilor de munte care, luptînd
împotriva hitleriștilor și a horthiștilor, au
căzut eroic apărînd trecătorile munților ?
Dacă aș fi comandant nu mi-aș necăji
pionierii cu acea dojana destul de frec-
ventă ■ „Voi ați venit la de-a gata r“ As-
cultînd-o, iți pui în mod firesc întreba-
rea : „Pentru cine, dacă nu pentru actua-
lele generații am înălțat noi tot ceea ce
am înălțat sub conducerea partidului
Este foarte firesc ca actualele generații
să se bucure de rodul realizărilor noastre,
precum, cu siguranță, copiii copiilor noș-
tri vor veni la o lume mult mai „de-a
Se vorbește, în proiectul de Stătut, de
faptul că organizația pionierilor se îngri-
jește de desfășurarea activității cultural-
artistice, sportive și turistice cu toți
elevii din clasele I-VII. Este un lucru foar-
te pozitiv, care va contribui în mod sigur
la întărirea organizației, la sporirea pres-
tigiului ei. Activitatea deosebit de atrac-
tivă a organizației pionierilor va determi-
na pe toți elevii să dorească a intra în
rîndurile ei.
Apreciez în mod deosebit faptul că în
proiectul de Statut se accentuează ideea
caracterului sărbătoresc pe care trebuie să-l
îmbrace unele activități cu pionierii. Un
asemenea caracter îl va asigura muncii
cu pionierii primirea în organizația pio-
nierilor sub faldurile drapelului, ca și fap-
tul că adunările unității de pionieri se
vor deschide cu ridicarea pavilionului și
intonarea Imnului de stat. Aceasta co-
respunde pe deplin cu năzuința pionierilor
spre ceea ce conferă solemnitate activită-
ții lor și este de natură să sporească mult
prestigiul organizației.
Mi se pare foarte indicat și faptul că se
prevăd recompense pentru pionierii care
obțin rezultate bune la învățătură, în ac-
tivitatea pionierească sau săvîrșesc fapte
de laudă. Fără îndoială că aceste recom-
pense vor fi rîvnite de fiecare pionier și
că noi, cei care vom conduce detașamen-
Se pot organiza destul de numeroase
activități constructive în care pionierii să
fie educați, a-și duce munca în spirit ști-
ințific. Firește, nu va fi vorba numai de
întocmirea unui ierbar și a unui insectar.
Curiozitatea copiilor a depășit azi stadiul
observației pure. Ei nu se mai minunează
de natură, ci văd în jurul lor oameni care
completează natura. Adolescentul modern
nu mai suspină ca cel de odinioară, ci se
caracterizează prin dinamism. Totuși,
mulți educatori, mulți aduiți în general,
nu știu prea bine ce îi interesează pe copiii
de azi. îmi amintesc de o discuție pe care
am auzit-o într-un tren, între un copil de
cinci ani și tatăl său : copilul voia să știe
dacă Tu—114 este un turboreactor sau
un turbopropulsor. într-un film care s-a
prezentat la noi mai de mult, o serie de
oameni în vîrstă se minunau în fața unei
mașini prevăzute cu cele mai moderne
mijloace de telecomandă, cu o capotă care
se ridica și se strîngea la apăsarea unui
buton, cu geamuri care puteau fi mane-
vrate de asemenea prin apăsarea unui
buton etc. Apare și o fetiță de 9—10 ani
care întreabă : „Ce coeficient de compresie
are motorul ?“
Cîți dintre profesorii de azi au făcut
Ia trei ani primul număr de telefon ? Cîți
din ei au văzut din fașă o emisiune tele-
Dacă aș fi comandant
gata" De aceea cred că dojana amintită
mai sus este nelalocul ei și că, in nici
un caz, ea nu poate să înlocuiască o lec-
ție interesantă despre trecutul zbuciumat
al părinților și al țării.
Dacă aș fi comandant nicicum n-aș pro-
ceda precum a procedat nu de mult, la
Voroneț, un învățător ce conducea un
grup de pionieri excursioniști. N-aș căsca
gura la ghid notînd cu frenezie, in rînd
cu copiii, că Ștefan cel Mare a fost cti-
torul mănăstirii. Aș pregăti temeinic ex-
cursia. Aș citi din vreme monografia Vo-
ronețului, le-aș vorbi pionierilor, cu mult
înaintea ghidului, despre datele istorice
ale mănăstirii, pregătindu-i astfel pentru
ceea ce vor avea acolo de aflat.
In această ordine de idei, aș fi foarte
atent la limba ce o vorbesc și o cultiv.
I-aș feri astfel pe copii de vocabularul
bombastic, arid, lozincar. Aș depune efor-
turi ca și în acest sens să fiu un exemplu
bun.
Dacă aș fi comandant aș înțelege că
membrii detașamentului mai au și ore
„de stradă", „de curte", de joacă și, în
general, m-aș preocupa și de acest aspect
al vieții lor. M-aș strădui să le cultiv
ideea solidarității pionierești așa îneît s-o
aplice și în ceasurile libere. Pionierii din
Conform cu vîrsta
și înclinațiile copiilor
Proiectele actelor statutare ale activității
pionierești, supuse de curînd unor largi
dezbateri, confirmă încă o dată justețea po-
liticii partidului în munca de educare a
tinerei generații. Faptul că organizația pio-
nierilor va fi îndrumată și condusă direct
de către partid constituie un factor esen-
țial, care garantează buna orientare a ac-
tivității ei.
Măsurile prevăzute în proiectele actelor
statutare fac să crească mult rolul cadre-
lor didactice în procesul instructiv-educa-
tiv. Acum, cînd învățătorul sau dirigintele
va fi și comandant al detașamentului de
pionieri din clasa lui, el va fi legat de toate
laturile vieții școlarului, va trăi activ în-
treaga gamă a activităților și preocupările
lor. Se va strînge mai mult, pe această
cale, și legătura lui cu familia. Deosebit
de important este faptul că munca edu-
cativă va avea o continuitatea mai mare,
mai firească, activitatea din școală și cea
din cadrul organizației pionierilor între-
gindu-se reciproc.
Proiectul de Statut cere ca în munca
cu pionierii să se respecte permanent parti-
cularitățile de vîrstă. Aș adăuga la aceasta
necesitatea respectării diferențiate a parti-
cularităților de vîrstă, pentru că nu toți
copiii din aceeași categorie de vîrstă se
manifestă la fel. înseamnă, aceasta,
că va trebui să alcătuim programe separate
pentru fiecare pionier ? Firește că nu ! Va
fi însă necesar să alcătuim programe su-
ficient de bogate, suficient de elastice, care
să răspundă în cea mai mare măsură po-
sibilă cerințelor variate, diferite, ale tutu-
ror pionierilor din detașament.
Consider foarte binevenită înlăturarea
ședințelor care se țineau în trecut, cu ra-
poarte rigide, lungi, necorespunzătoare
vîrstei pionierilor. Este știut că ședințele
de acest fel nu-i puteau atrage prea mult
tele și unitățile, vom putea face, din acor-
darea lor, prilej de îmbunătățire continuă
a muncii pionierești.
Desigur, va depinde de noi, cei care vom
lucra cu pionierii, de a asigura ca toate
aceste activități să se desfășoare într-un
mod cît mai interesant. Principalul este
aici, după părerea mea, să înțelegem că
activitățile respective trebuie să fie cît
mai puțin didacticiste și să facă, în schimb,
cit mai mult apel la fantezie, la origina-
litate, la inedit. Firește, activitățile pio-
nierești au, pînă la urmă, același scop
pe care îl are munca din școală: de a
lărgi orizontul de cunoștințe al copiilor,
de a Ie forma sentimente și convingeri
etice. Numai că ele trebuie să ajungă
la acest scop altfel, pe alte căi decît acti-
vitățile din școală. In găsirea și folosirea
cît mai pricepută a acestor căi va trebui
să stea măiestria noastră.
Munca comandantului de pionieri este
nouă și nu ușoară. Ea ne va cere o con-
tinuă perfecționare, o îmbogățire neînce-
tată a cunoștințelor, a metodelor de lucru.
Ea este însă, în același timp, generatoare
de mari bucurii și satisfacții. Pentru a avea
asemenea bucurii și satisfacții ne vom
strădui s-o împlinim cît mai bine, cu tra-
gere de inimă și entuziasm.
Prof. VALENTINA CORACXU
vizată ? Se compară viața pe care am
dus-o noi cu viața pe care o duc copiii de
azi ? Și atunci, întrebarea mare pe care
trebuie să și-o pună orice educator este :
ce-i interesează pe copiii de azi? Poate
că ar vrea să lanseze rachete ? Poate că și
lansează, dar nu știm noi ? Poate vor să
facă planorism, să conducă de la distanță,
prin radio, mici ambarcațiuni construite
de ei ?
O sarcină de căpetenie a tuturor celor
care vor lucra in cadrul organizației de
pionieri va fi să depisteze aceste dorințe,
să lupte pentru a le putea îndeplini. La
cercurile tehnice ale pionierilor se vor
putea organiza foarte atractive discuții cu
specialiști care lucrează în domeniul ști-
inței și tehnicii, în producție. De la ei pio-
nierii vor putea afla multe lucruri care
ii interesează, noutățile, realizările. Pio-
nierii pot fi invățați să se documenteze,
să construiască lucruri utile.
Copiii au vrut totdeauna să fie mari,
să facă ce fac oamenii mari : lucruri
utile. Dacă le vom satisface această cerință,
îi vom ajuta să-și îndeplinească cît mai
bine deviza lor : „Pentru gloria poporului
și înflorirea României socialiste, pentru
cauza partidului — înainte".
Conf. univ. I. C. MOISIL
aceeași curte sau de pe aceeași stradă să
se cunoască, să colaboreze, să pună stă-
pînire pe stradă în înțelesul bun al cu-
vîntului. l-aș învăța să priceapă esența
noțiunii de întrajutorare tovărășească.
Nu m-aș speria de dragostea lor excesivă
pentru sport, ci aș dirija-o.
Dacă aș fi comandant ? Dar într-un
fel și sînt, căci orice scriitor care se adre- ,
sează prin cărțile sale tineretului este șl
un educator, adică un comandant. De a-
ceea, îmi și permit să propun să se in-
cludă în Statut următoarea obligație pio-
nierească : La parăzi sau în oricare alte
împrejurări, pionierul, în uniformă, salu-
tă Drapelul Republicii Socialiste Româ-
nia". Iar în sprijinul propunerii mele, aș
aminti cuvintele domnitorului Cuza:
„Drapelul e țara".
Sînt convins că noua așezare organiza-
torică a mișcării pionierești din România
Socialistă își va arăta foarte curînd roa-
dele. Mal sînt convins că, urmînd marile
tradiții ale pedagogiei românești, cadrele
didactice din patria noastră vor fi și de
astă dată la înălțimea sarcinilor trasate.
HARALAMB ZINCA
pe copii. La vîrsta pionieratului, sentimen-
tele, convingerile se formează și se dez-
voltă numai dacă sînt grefate pe port al-
toiul intereselor de cunoaștere și al încli-
națiilor specifice vîrstei.
Pentru a reuși din plin în munca noas-
tră cu pionierii va trebui să avem spriji-
nul larg al tuturor factorilor extrașcolari.
Consider că trebuie încă îmbunătățite pro-
gramele de radio și televiziune cu tema-
tică din viața pionierilor și școlarilor. Ar
fi folositor, cred, ca radioul și televiziu-
nea să organizeze și emisiuni în sprijinul
comandanților de detașamente, înlesnind
schimbul de experiență între ei.
Se resimte mult necesitatea unor filme
adresate pionierilor. Studiourile noastre ci-
nematografice ar trebui să acorde o mai
mare atenție creării unor asemenea filme,
care să lărgească orizontul de cunoștințe
al copiilor și, mai ales, să pună în dez-
batere,’ la nivelul înțelegerii lor și într-o
formă adecvată, probleme etice, astfel îneît
să contribuie la dezvoltarea multilaterală
a personalității pionierilor.
Firește însă că în primul rînd de noi,
cei care vom desfășura nemijlocit activi-
tatea cu pionierii, va depinde succesul a-
cestei activități. în prezent, principala
noastră preocupare se îndreaptă spre pre-
gătirea muncii ce va începe în curînd, o
dată cu deschiderea anului școlar. Ne vom
strădui să împletim cît mai bine sarcina
noastră de dascăli cu sarcina de coman-
danți de detașamente, pentru a obține re-
zultatele așteptate de toți cei care ne-au
încredințat sarcina instruirii și educării co-
piilor patriei.
înv. NICOLAE AVORNICULUI
Școala generală din comuna Pojoga,
raionul Ilia
PAGINA 4
OAMENI Șl PASIUNI
Dacă am pune cuiva, care zi cu
zi urcă și coboară treptele institu-
ției zale, Închide șl deschide zilnic
aceeași ușă, Îmbracă vreme Înde-
lungată aceeași haină, întrebarea
cîte trepte sînt la intrarea instituției,
ce iormă și culoare au anumite
detalii arhitectonice ale ușii sau cîțl
și de ce nuanță sînt nasturii hainei
sale, răspunsurile ar ii oare exacte ?
Experiența este cunoscută și ului-
toarele abateri de la realitate comise
de cel care Încearcă să răspundă
din amintire la asemenea Întrebări
nu fac decît să confirme cît de
puțin răspîndită este facultatea de
a observa „automat* lucrurile din
Jur.
Dar, pe calea care duce de la
observație la cercetare, în formarea
acelei atenții care leagă observația
de posibilitatea utilizării sale în
scopuri științifice, deprinderea de a
ști să privești dobîndește o valoare
esențială. Fără de ea nici măcar nu
se poate concepe o pătrundere cît
de cît aprofundată tn studiul naturii.
Am putea spune chiar că pe drumul
care duce, în cunoașterea lumii în-
conjurătoare, de la micile constatări
la marile concluzii, problema funda-
mentală este „a observa sau a nu
observa*. De aici și pînă la a con-
feri observației valoare și caracter
de pasiune uneori nu este mult, și
în infinita galerie a preocupărilor
care, depășind obișnuitul, caracte-
rizează activitatea unor oameni se
numără și această sete, mereu ne-
satisfăcută, de a observa...
Observația
- pasiune creatoare
Despre observație — mai ales
atunci cînd e pusă în slujba cunoaș-
terii organizate, așa cum este urmă-
rită în procesul de învățămînt — s-a
scris mult. Manualele de pedagogie,
amintindu-i rolul în educarea curio-
zității științifice, spun că observa-
țiile — începînd cu cele spontane
și ajungînd la cele organizate, în-
drumate — dau copilului posibili-
tatea de a-și dezvolta analizatorii,
de a-și îmbogăți senzațiile, percep-
țiile, reprezentările etc. încă din anii
de grădiniță, învățămîntul ține seama
XXII
(Urmare din pag. 1)
nllor au pătruns radioul, televizorul și alte bunuri de folosință înde-
lungată.
Mari transformări și progrese s-au înregistrat in domeniul științei,
culturii, invățămintului. Sul) conducerea permanentă a partidului, și
în aceste domenii s-a pășit hotărît înainte pe drumul marilor îm-
pliniri.
Din temelii s-a schimbat condiția școiii românești, devenită azi
nrincipal izvor de cultură și factor de civilizație al întregului popor.
Bucurindu-se de grija și îndrumarea permanentă a partidului, așezat
pe temelia concepției marxist-leniniste despre natură și societate,
ducind mai departe și ridicînd pe o treaptă nouă bogata tradiție pe
care au creat-o eminenții lui profesori din trecut, învățămîntul nostru
este strins legat de cerințele construcției socialiste, asigurind cadrele
necesare economiei și culturii și formînd tinerele generații în spiritul
înaltelor idei ale umanismului socialist, ale păcii și înțelegerii între
popoare.
în cei 22 de ani care au trecut de la 23 August 1944, în țara noastră
g-a realizat învățămîntul obligatoriu de 8 ani — lucru cu care se pot
mindri puține țări din lume. învățămîntul de toate gradele este gratuit,
elevii din școlile generale, din școlile profesionale și din licee primesc
gratuit toate manualele, ceea ce constituie un mare act de cultură și
un indiciu al prețuirii ei de către partidul nostru. învățămîntului i s-a
creat în anii puterii populare o puternică bază materială, construin-
du-se noi săli de clasă și școli care asigură condiții optime desfășură-
rii normale a procesului instructiv-educativ. Slujitorii școlii, cărora
prin grija partidului, li s-au creat condiții tot mai bune de activitate
și de viață, au muncit fără preget pentru a asigura elevilor temeinice
cunoștințe, o bogată cultură generală, caracteristică omului civilizației
moderne, pentru a dăltui chipul spiritual al constructorului noii soci-
etăți.
Astăzi, după douăzeci și doi de ani de viață liberă, poporul român
vede în fața sa noile și însuflețitoarele perspective deschise de partid.
La sfirșitu) cincinalului, economia țării va fi de 17 ori mai puternică
decît în 1938 ; forțele de producție vor crește într-un ritm susținut,
progresul tehnic se va extinde în întreaga economie. în anii cincina-
lului, ca urmare a înfăptuirii unui vast program de investiții, se vor
înălța noi combinate, utilate cu tehnica modernă, noi centrale elec-
trice, noi fabrici de bunuri de consum. în 70 de raioane ale țării se
vor forma noi nuclee industriale, ceea ce va întregi dezvoltarea armo-
nioasă a forțelor de producție pe întregul teritoriu. Producția agricolă
va crește cu 26—32 la sută față de 1965 și se va realiza, în linii gene-
rale, mecanizarea și chimizarea agriculturii. Se vor dezvolta știința —
care a devenit în țara noastră o importantă forță de producție — cul-
tura de masă, învățămîntul.
Școala va cuprinde, în următorii cinci ani, aproape un sfert din
populația țării. Așa cum s-a stabilit la Congresul al IX-lea al parti-
dului, se va trece la pregătirea condițiilor pentru mărirea duratei
învățămîntului obligatoriu. Prin extinderea învățămîntului mediu,
prin înființarea liceelor de specialitate școala noastră va deveni tot
mai cuprinzătoare. în instituțiile de învățămînt superior vor fi pre-
gătiți. pînă la sfîrșitul cincinalului, 110 000 de specialiști. Pentru dez-
voltarea bazei sale materiale, învățămîntul va dispune de fonduri
impresionante — aproape 3.7 miliarde lei. Prin îmbunătățirea conținu-
tului procesului de învățămînt, a programelor și manualelor, prin
efortul crescînd al cadrelor didactice de a-și îmbogăți necontenit
cunoștințele în specialitate și a-și perfecționa continuu metodele de
predare, se vor asigura elevilor cunoștințe temeinice din cele mai
variate domenii ale cunoașterii umane.
în anii socialismului, România — parte componentă a marii fami-
lii a țărilor socialiste — a adus o contribuție de mare însemnătate la
lupta pentru pace, democrație și socialism. Politica ei externă are la
temelie principiile egalității în drepturi, ale respectării independenței
și suveranității, ale neamestecului în treburile interne.
Manifestînd o nestrămutată vigilență față de politica agresivă a
imperialismului, poporul român condamnă cu hotărîre agresiunea
guvernului S.V.A. împotriva poporului vietnamez, acordă un sprijin
multilateral luptei sale pentru a zdrobi pe agresori și cere să fie res-
pectat cu strictețe dreptul poporului vietnamez de a-și hotărî singur
soarta.
Punînd în centrul politicii sale externe prietenia și colaborarea cu
toate țările socialiste, România dezvoltă continuu relațiile ei multi-
laterale cu statele sistemului mondial socialist. în același timp, țara
noastră dezvoltă relații economice, politice, științifice cu orice stat,
fără deosebire de orînduire socială. Declarația Consfătuirii de la Bucu-
rești a statelor participante la Tratatul de la Varșovia reprezintă o
platformă largă pentru dezvoltarea favorabilă a relațiilor interstatale
pe continentul european Bucurindu-se de largă apreciere, politica ex-
ternă a României socialiste, pătrunsă de realism, de dinamism, de ca-
racter constructiv, este o mărturie grăitoare a voinței poporului român
de a consolida pacea.
întregul nostru popor întîmpină sărbătoarea eliberării patriei în
condițiile unui mare avînt pentru realizarea obiectivelor stabilite de
Congresul al IX-lea al P.C.R.. care a elaborat programul ridicării pe o
treaptă superioară a procesului de desăvîrșire a construirii socialismu-
lui. Sub semnul acestui avînt, pregătind deschiderea în cele mai bune
condiții a unui nou an școlar, întîmpină și cei peste 175 000 de învăță-
tori-și profesori ai țării marea sărbătoare națională a poporului român,
popor harnic și talentat, iubitor de pace și progres social.
de rolul observației în cunoașterea
naturii de către cel mici, tocmai
pentru că în acest contact cu natura
stă nu numai putința dobîndirii unor
cunoștințe multiple, a dezvoltării
gîndirii logice și a capacității de
exprimare, ci și aceea a înțelegerii
legaturilor cauzale dintre fenomenele
naturii, a posibilității transformării
naturii de către om.
De aici însă și pînă la ridicarea
observației la treapta de pasiune
creatoare este un pas mare, un pas
pe care omul despre care ne-am
propus să scriem astăzi a izbutit să-1
facă cu acea temeinicie care asigură
succesul. Observator atent, pasionat
al observației, profesorul Ion Enă-
șescu de la Școala generală din
comuna Curtea, raionul Făget, face
parte dintre acei modești dar hotă-
rîți luptători pe frontul cunoașterii
naturii care, la capătul multor ani
de străduință asiduă, au izbutit să
aibă realizări merituoase.
Mal întîi, ca multe alte pasiuni,
puterea de observație, devenită
continuă căutare, a generat o co-
lecție. O colecție de curiozități ale
naturii care, sporită an cu an, s-a
transformat cu timpul într-un bogat
muzeu școlar. Labe de vidră, de
porumbel, de găină sau de rață,
labe de păsări agățătoare, răpi-
toare etc. stau aici alături de cuiburi
de zburătoare de tot felul. Anomalii
ale naturii, exponate din regnul
vegetal, scheme prezentînd relațiile
de ordin sistematic între specii sau
descriind iuncționalități biologice,
ilustrate alături prin piese naturale
îmbogățesc muzeul, conferindu-i un
caracter didactic de prim ordin.
Ca un adevărat maestru al pro-
fesiunii pedagogice, profesorul Enă-
șescu știe să trezească la elevii lui,
prin lecțiile de biologie și agricul-
tură, interesul pentru observație.
Aplicînd principiul intuiției în expli-
cațiile sale, folosind metoda frontală,
Experimentul, vizita, excursia, subli-
niind mereu esențialul prin compa-
rații, profesorul le deșteaptă curio-
zitatea științifică, le dezvoltă spiri-
tul de cercetare.
Iată-1 la o oră de botanică. îm-
podobit ca un original pom de
iarnă, lămîiul de la „colțul naturii
vii* poartă pe frunzele lui tinere veș-
minte de staniol. „Sărbătoarea* la
care va participa ca un prețios
auxiliar al profesorului este lecția
despre fotosintezâ. Sigur ca, în ase-
menea condiții, lecția e urmărită cu
un nespus interes de elevi, dornici
să afle ce se întîmplă cu frunzele
învelite ca șocolata.
De /a observație
la cercetare
Experimentînd cu elevii butășirea
la lâmîi, în anumite condiții, punîn-
du-i să extragă el înșiși amidonul
din plante, imaginînd un barometru
viu, „confecționat* dintr-un brotăcel
introdus într-un borcan cu apă,
organizînd lucrări de hibridare ex-
perimentală a porumbului, efectuînd
împăieri care prilejuiesc interesante
lecții practice de anatomie, obișnu-
indu-și elevii să noteze zilnic starea
vremii, să însemne datele plecării
și sosirii păsărilor migratoare, ale
înfloririi plantelor, ale începutului
căderii autumnale a frunzelor, sti-
mulîndu-le dorința și capacitatea de
a „descoperi* mereu ceva, profeso-
rul Enășescu a izbutit să le transmită
și lor propria sa pasiune și are
satisfacția de a vedea pe mulți din-
tre ei mergînd pe același drum. Pe
Dan lonăș, de exemplu, îl intere-
sează cercetarea profilului solului.
A adus la școală eșantioane pro-
porționale din straturile de sol și
subsol pe care le-a găsit în curtea
casei părintești cu prilejul sondaju-
lui făcut pentru săparea unei fîntîni.
Eșantioanele au fost montate într-o
„secțiune* cu un perete de sticlă,
pentru a se vedea raportul între
grosimea straturilor de pămînt.
Petru Gana a altoit singur pe cîmp
mai mulți pomi sălbatici, pe care
i-a „trecut* toamna în grădină.
Colegii lui Ion Savu șl Ion Moldo-
van au încercat să altoiască roșii
pe cartofi, pepene verde pe dovle-
cei, piersici pe salcie și vie pe dud.
losif Pescaru și losif Drăgoiescu
sînt preocupați de folosirea meto-
delor selecției, iar losif Fane și Ion
Miclos cercetează nutriția cornute-
lor.
Mulți dintre foștii elevi ai profe-
sorului Enășescu, acum oameni
maturi, continuă să trimită piese
pentru muzeul școlii. Printre ei sînt
medici ca dr. Gheorghe Teodorescu
din Timișoara, care a trimis muzeu-
lui școlii preparate anatomice, Ingi-
neri ca C. Manzur de la Uzinele
Reșița, care a îmbogățit colecția de
minereuri de fier a muzeului, sau
Nicolae Oprescu de la Petrila, care
a trimis probe de cărbune.
Felicitat de oamenii de știință
care, în cadrul unor acțiuni de stu-
diere a faunei și florei din Făget
au vizitat Curtea și au cunoscut
muzeul școlii din localitate, profe-
sorul Enășescu a continuat să rămînă
același modest, dar întreprinzător
slujitor al științei. „Chiar dacă nu
au reușit tn toate încercările lor,
faptul de a fi îndrăznit să încerce
rămîne pentru elevii mei o mîndrie
și o satisfacție*.
V. TODERICIU
DIN ALBUMUL VACAA'IEI
Coborînd de la cabana
Dochia spre Bicazvl
Ardelenesc
Elevii taberei de la
Mogoșoaia în timpul
unui interesant concurs
de orientare turistică
Tradiționalul foc de
tabără constituie una
dintre cele mai plăcute
amintiri ale vacanței.
REVISTE
A apărut
REVISTA DE PEDAGOGIE
nr. 7, iulie 10$»
în sumar :
Miron Constantinescu c Orientarea șco-
lară și profesională
Stanciu Stoian: Orientarea școlară și pro-
fesională îr trecut și azi
Anatolie Chlrcev, Dumitru Salade : Bazele
teoretice ale orientării profesionale în
școală
Gheorghe Zapan : Cunoașterea și caracte-
rizarea elevilor în vederea orientării lor
profesionale
Octavian Berlogea : Aspecte medicale,
psihologice și sociale în orientarea pro-
fesională a elevilor
Alexandru Ciplea : Implicațiile medicale
— fiziologice și fiziopatologice — ale
orientării profesionale
Mihai Peteanu : Importanța elaborării mo-
nografiilor profesionale
Vasile Popeangă : Inițierea elevilor în cu-
noașterea profesiunilor
Dumitru Văcariu: Sprijinirea absolvenților
școlii generale în alegerea profesiunii
Dumitru Salade : Probleme de orientare
profesională în liceeie de specialitate.
Mihai Ghivirigă, Romeo Dăscălescu : Con-
tribuția școlii și a familiei la orientarea
profesională a elevilor
I. Moraru, G. Basiliade, M. Crtetescu, St.
Simionescu : Examenul personalității in-
fractorului minor și problema orientării
profesionale
Ștefan Pop : Orientarea profesională a de-
ficientilor
G. M. : Simpozion despre orientarea școla-
ră și profesională
Constantin Zahimic : Orientarea școlară
și profesională în alte țări
x x x Pe marginea unui studiu privind o-
rientarea profesională în Renublica De-
mocrată Germană (losif Antohi)
xxx Culegere de studii de orientare șco-
lară și profesională (Constantin Urmă)
xxx „Pedagdgiai Szemle* (Edith Roman)
A apărut
„NATURA**
nr. 4, iulie—august 1966
în sumar
I. Pană. N. Tătărâm : Parathetysul.
L. Panaite : Nodul industrial Brașov.
O. Șeitan, El. Mihai : Cîteva probleme ac-
tuale ale climototogiei aplicate.
I. Marin : Considerații geografice asupra
podișului Babadag.
Gh. lacob : Aspecte geografice privind va-
lorificarea resurselor naturale ale de-
presiunii Vadului.
Gh. Cristescu : îndrumări pentru ocrotirea
sănătății elevilor in excursii.
V. Cotolan : Organizarea și folosirea col-
țului geologic din cadrul muzeului nos-
tru sătesc.
I. Vaier : Aparat pentru demonstrarea
unor probleme de geografie matematică.
G. Bandol : Determinarea traiectoriei po-
lilor geografici de la sfirșitu! terțiarului
pînă astăzi. Unele consecințe ale aces-
teia — glaciația.
Al. Savu : Prin Maramureș și Moldova de
nord.
D, Andreescu : Actualitate și perspectivă
în astronautică.
S. Lugojan : Rezultate ale cercetărilor
geografice In cadrul A G I.
xxx Guyana.
xxx: Rhodezia.
Pregătiri pentru noul
Atmosferă de lucru intens
Atmosfera de lucru intens speci-
fică săptămînilor dinaintea deschi-
derii cursurilor se face simțită din
plin în școlile raionului Strehaia.
La 15 septembrie se vor da în
folosință noi clădiri școlare în sa-
tele Secu, Menții din Dos, Covrigi.
Corobăile, Cotoroia. Voloiacu. Para-
lel cu ridicarea noilor construcții
școlare s-au desfășurat lucrări de
reparare și înfrumusețare a clădi-
rilor existente. Școlile nou constru-
ite. ca și o parte din celelalte școli,
vor fi înzestrate cu mobilier nou.
Valoarea mobilierului pe care îl vor
primi școlile din raion pînă la 15
septembrie se ridică la suma de
450.000 lei. De asemenea, se vor
distribui în școli numeroase mate-
riale didactice noi.
Prof. N. STOCHINA
Strehaia
Prin muncă voluntară
în comuna Vicovul de Sus. raio-
nul Rădăuți, unde cu doi ani în
urmă a fost dat în folosință un
frumos local de școală • cu 10 săli
de clasă, laborator, bibliotecă etc.
destinat liceului din localitate, se
apropie acum de sfîrșit construcția
unei anexe etajate, cu 4 săli de
clasă, pe lîngă localul Scolii gene-
rale din satul Vicov-Est. S-au și
executat instalațiile electrice, o
parte din sălile de clasă au fost
parchetate, au fost zugrăvite inte-
rioarele. Prin muncă voluntară, în-
vățătorii și profesorii, în frunte cu
comuniștii, ajutați de elevi și părinți,
depun eforturi susținute pentru ter-
minarea la timp a lucrărilor, astfel
ca la 15 septembrie elevii să poată
începe cursurile într-un local com-
plet modernizat.
O dată cu grija pe care o mani-
festă pentru pregătirea condițiilor
materiale necesare bunei desfășu-
rări a muncii în noul an școlar,
conducerea școlii și cadrele didac-
tice sînt preocupate și de măsurile
menite să ridice la un nivel mai
înalt activitatea instructiv-educati-
vă. în acest scop se pregătesc de
pe acum planurile de muncă, se
asigură materialele didactice care
vor servi la demonstrarea cunoș-
tințelor predate.
Prof. VASILE BÎTA
Vicovul de Sus. raionul Rădăuți
DIN COMORILE ARTEI
NOASTRE: Portret de
fată de
N. Tonitza
an școlar i
Gata să-și deschidă porțile
Școlile din comuna Riureni, raio-
nul Rm. Vîlcea, sînt gata pentru
deschiderea noului an școlar.
La Școala generală din satul Co-
păcel, cele 8 săli de clasă, labora-
torul, biblioteca, culoarele si exte-
riorul au fost puse la punct încă
de la 15 iulie. Școala e împodobită
cu flori, cu tablouri. Laboratorul a
fost îmbogățit cu noi materiale di-
dactice, primite de la secția de în-
vătămînt sau confecționate pe plan
local în lunile de vacantă. Ca ur-
mare, pe lîngă aparatele realizate
la I.M.D., școala dispune de noi
Ierbare, exponate agricole, prepara-
te anatomice, mulaje și colecții de
semințe. Au fost amenajate dulapuri
și vitrine de materiale didactica
pentru diferite obiecte de învătă-
mînt : fizica, chimia, botanica, ana-
tomia, biologia, agricultura.
MIHAI BUHARU
Riureni, raionul Rîmnicu Vîlcea
AGINA 5
PRESTIGIUL INTERNAȚIONAL
AL ȘCOLII ROMÂNEȘTI
învățămîntul românesc și-a cu-
cerit de mult, prin oamenii care
l-au ilustrat, o binemeritată faimă
internațională. Savanți remarcabili
fondatori ai unor înalte școli de
matematică, fizică, chimie, geolo-
gie, medicină, istorie, sociologie au
adus o însemnată contribuție la
îmbogățirea patrimoniului științei
universale. Astăzi, întreg învăță-
' mîntul nostru se bucură în toată
lumea de un larg prestigiu, da-
torită nivelului la care s-a ridi-
cat în anii socialismului, datorită
inițiativelor statului socialist ro-
mân pe linia educației tineretului.
Numeroase rapoarte și statistici ale
U.N.E.S.C.O. și ale Biroului Inter-
național de Educație înscriu ca un
fapt pozitiv al politicii de învăță-
mint din țara noastră deosebita
pondere acordată prin bugetul de
stat investițiilor în domeniul învă-
țămîntului, precum și caracterul
umanist al educației efectuate în
școlile noastre.
Este cunoscut răsunetul interna-
țional deosebit pe care l-a înregis-
trat propunerea guvernului ro-
mân privind adoptarea unor mă-
suri pe plan mondial pentru edu-
cația tineretului în spiritul păcii,
prieteniei și apropierii reciproce
intre popoare, propunere adoptată
în unanimitate de către Adunarea
Generală a Organizației Națiunilor
Unite. în numeroasele conferințe,
seminarii și consfătuiri internațio-
nale care au avut loc în ultimul
an în legătură cu educația tinere-
tului în spiritul păcii, s-a mențio-
nat adesea rolul inspirator al pro-
punerilor făcute de țara noastră în
această privință. Aprecieri elo-
gioase la adresa țării noastre și a
învățămîntului românesc s-au ros-
tit de pildă la Conferința interna-
țională pe tema educării tineretu-
lui desfășurată anul trecut în
Franța, la întîlnirea cu caracter
'Anul acesta, la Olimpiada internațională de matematică de la Sofia, tinerii reprezentanți ai țării noastre au obținut
un deosebit succes. lată-i în fotografie alături de profesorii care i-au însoțit.
Congresul al XVIll-lea al I. N. S. E. A.
PROBLEME ALE
EDUCAȚIEI PRIN ARTĂ
De curînd, între 3 și 10 august, au
avut loc la Praga lucrările Congre-
sului al XVIII-lea al INSEA (Socie-
tatea Internațională pentru Educație
prin Artă). în prezența a circa 2 200
de oameni de artă și de știință, de
pedagogi șî educatori, reprezentând
34 da țări. Cu acest prilej s-a desfă-
șurat în capitala Cehoslovaciei o in-
teresantă și fecundă confruntare de
Idei în domeniul pedagogiei estetice
și totodată s-a exprimat necesitatea
unei acțiuni pedagogice mai vii pe
acest tărîm.
In încheierea Congresului, după
alegerea noilor organe de conducere
ale Asociației, s-au făcut propuneri
de înființare a unui institut central
internațional științific de educație
prin artă, pentru cercetarea proble-
melor pe plan mondial, în afara unor
institute naționale de acest fel, care
există în diferite țări ale lumii. Ca
atare, activitatea în acest sens se
adincește, dobîndind fațete multiple,
pe baza cercetărilor ce se întreprind
și a experimentelor ce au loc în ță-
rile membre ale INSEA.
Merită să subliniem unele proble-
me fundamentale dezbătute atît în
ședințele plenare cît și în cele 3
secții ale congresului, spre a des-
prinde semnificația și valoarea lor
în lumina exigențelor actualei dez-
voltări a culturii, ca și a exigențelor
educării tineretului nostru.
Obiectivul principal al INSEA îl
constituie educația prin artă. Firește
că educația prin artă nu este un lu-
cru nou. încă în lumea antică, îm-
podobirea piețelor și grădinilor pu-
blice cu statui urmărea să ofere ti-
nerilor modele ale frumosului.
Totuși, Congresul al XVIII-lea al
INSEA a avut meritul de a fi sub-
liniat ideea foarte interesantă că
educația estetică și educația prin ar-
tă sînt două procese diferite, ce nu
trebuie confundate, că prima ur-
mărește pregătirea omului pentru
frumos, în timp ce a doua are drept
scop de a contribui Ia formarea mul-
tilaterală și integrală a omului. Cu
acest prilej în cadrul congresului
internațional convocată la Sofia,
la sfîrșitul lunii mai, de comisia
națională pentru U.N.E.S.C.O. a
Republicii Populare Bulgaria, ca
și la recenta consfătuire de la
Varșovia cu tema „Educația pentru
o lume fără război". La aceste în-
tilniri internaționale s-a relevat
din nou rolul pozitiv și caracterul
profund umanist al propunerilor
guvernului român privind educa-
rea tineretului în spiritul păcii. Re-
feratele și luările de poziție ale
delegaților din țara noastră au fost
ascultate cu deosebit interes, nu-
meroase delegații străine expri-
mînd aprecieri deosebite pentru
formele de educație școlară și ex-
trașcolară practicate la noi în țară,
pentru caracterul constructiv al
propunerilor românești privind
strîngerea legăturilor internațio-
nale pe linia educației tineretului.
Experiența țării noastre în dife-
rite domenii ale învățămîntului
este considerată cu mult interes
în numeroase țări din lume, care
solicită, direct sau prin intermediul
U.N.E.S.C.O., sprijinul școlii româ-
nești pentru realizarea programe-
lor proprii de dezvoltare a învă-
țămîntului. Este cunoscut, de pildă,
rolul pozitiv jucat de delegația țării
noastre la Congresul mondial al
miniștrilor educației desfășurat a-
nul trecut la Teheran, aprecierea
unanimă dată la acest congres expe-
rienței și metodelor folosite în Ro-
mânia în perioada anilor 1945—1952
pentru lichidarea într-un termen
foarte scurt a analfabetismului. Me-
rită subliniat faptul că de la data
desfășurării congresului și pînă as-
tăzi, o serie de țări aflate în curs
de dezvoltare, mai ales din Africa,
au cerut țării noastre să le acorde
concursul în munca de lichidare a
analfabetismului și de ridicare a
s-au scos în evidență un șir de idei
de mare importanță pentru oamenii
de artă și pedagogi despre rolul
educației prin artă de a trezi și dez-
volta forțele creatoare din individ
(imaginația, gîndirea etc.), de a pro-
mova sentimente superioare, care, la
rîndul lor, devin un motor al acțiu-
nii omenești și de a exercita o in-
fluență multiplă și profundă asupra
conștiinței umane.
Reținînd astfel de idei și rapor-
tîndu-Je la consecințele lor pe plan
artistic și pedagogic, ca și pe planul
educației maselor, e necesar să rele-
văm faptul că educația prin artă
presupune contribuția mat multor
factori: artiști care în operele lor
să exprime idei înalte, adevărate
mesagii și chemări la o viață supe-
rioară, apoi profesori competenti,
care să-i ridice pe elevi de ia con-
diția de simpli spectatori ce rămîn
la intuiții la aceea de observatori
activi, care desprind idei, le inter-
pretează, le apreciază și Ie integrea-
ză în gîndirea și acțiunea proprie.
Pentru realizarea unor asemenea de-
ziderate educative este necesară, pe
lîngă receptivitatea față de ideea
educației prin artă, și formarea, în
număr corespunzător, a oamenilor
capabili să desfășoare o activitate
practică, concretă în acest domeniu,
ca și asigurarea unei baze materiale
corespunzătoare cerințelor acestui
proces pedagogic.
O altă teză importantă care s-a
formulat în cadrul lucrărilor con-
gresului a fost aceea referitoare la
cei chemați să realizeze educația
prin artă. în contrast cu opinia uno-
ra, după care această educație ar fi
de resortul unor anumiți profesori
— a celor de desen, de modelaj sau
de lucru manual — s-a susținut
ideea că ea privește pe toți profe-
sorii — și pe cel de matematică sau
științele naturale, ca și pe cel de li-
teratură sau limbi, și pe cel de istorie
ca și pe cel de geografie etc. — în-
trucît fiecare poate găsi în lecțiile
lui posibilități potrivite de educație
prin artă. Cu condiția ca fiecare să
nivelului învățămîntului. Răspun-
zînd la solicitările lor, statul român
a trimis in aceste țări manuale, ma-
teriale didactice, literatură pedago-
gică. De asemenea, un număr de
profesori de matematică, fizică,
chimie, biologie etc. din țara noas-
tră predau în unele școli din țările
respective, munca lor bucurîndu-se
de o deosebită apreciere. în Gui-
neea, de exemplu, întregului grup
de profesori români i s-a acordat
calificativul „excepțional".
Prestigiul internațional al în-
vățămîntului nostru, al pedagogiei
românești este ilustrat și de faptul
că reprezentanții României sînt a-
leși adesea în organele de condu-
cere ale diferitelor conferințe și
manifestări internaționale pe' linie
de învățămînt. Recent, la cea de a
XXIX-a sesiune a Conferinței in-
ternaționale de educație, desfășu-
rată la Geneva, unul dintre dele-
gații Republicii Socialiste România
a fost ales ca președinte al celei
mai importante secții, iar recoman-
dările alcătuite de către această
secție s-au bucurat din partea tu-
turor delegațiilor de o înaltă apre-
ciere.
în general propunerile făcute de
delegațiile țării noastre la întîlni-
rile pedagogice internaționale se
bucură de un mare interes, iar apre-
cierile asupra experienței școlii ro-
mânești prezentate în cadrul aces-
tor întîlniri sînt deosebit de pozi-
tive. Iată numai cîteva exemple,
edificatoare în acest sens.
O contribuție majoră a adus de-
legația țării noastre în cadrul co-
locviului internațional desfășurat
la Torino la sfîrșitul lunii martie
a.c., la dezbaterea problemei pre-
lungirii școlarității obligatorii și a
orientării profesionale. Principiile
susținute la acest colocviu de mem-
acționeze în acest domeniu în lumi-
na specialității lui — desigur, pe
baza unei bune cunoașteri a operelor
de artă și a potențialului lor edu-
cativ specific — se poate realiza o co-
laborare de interes deosebit pentru
formarea completă a individului. Fi-
rește că un rol important revine aici
studierii de către elevi a istoriei ar-
telor, a istoriei muzicii, a literaturii
universale. De un ajutor prețios în
această direcție pot fi manualele di-
dactice și cărțile bine ilustrate, cu
reproduceri judicios alese după mari
opere de artă.
Un interes deosebit merită și cele
spuse la congres în legătură cu ro-
lul profesorului în educația prin ar-
tă. Printre altele s-a subliniat că.
pentru a-i impresiona pe elevi atunci
cînd le vorbește despre o operă de
artă, profesorul; trebuie să se expri-
me în termeni aleși, chiar artistic,
dînd vorbirii lui o vibrație cît mai
puternică. Totodată, s-a făcut reco-
mandarea ca temele de lucru artistic
cu elevii (la desen, modelaj, lucru
manual etc.) să nu fie dispersate,
ci organizate într-un sistem și fixate
în acord cu stadiul de dezvoltare
psiho-fizică și culturală a elevilor.
S-a accentuat asupra faptului că în
activitatea de educare a elevilor prin
artă trebuie să se evite uniformiza-
rea în materie de creație, cu grija
însă de a nu se face concesii su-
biectivismului sau unui individua-
lism anarhic.
O recomandare pe care o găsim
pe cît de utilă pe atît de ingenioasă
a fost aceea dc a face din elevii buni
aliati ai profesorului în munca lui
pentru trezirea și dezvoltarea gus-
tului pentru artă și a dispoziției de
cercetare și interpretare adîncă a
operelor de artă.
Au suscitat interes, în cadrul lu-
crărilor congresului, și alte proble-
me asupra cărora s-au prezentat co-
municări. Cităm, dintre acestea „Ar-
ta și timpul", „Criza civilizației ra-
ționaliste și menirea artei", „Prin-
cipiile filozofice ale educației este-
tice", „Raportul dintre tradiție și
brii delegației române au contribuit
la găsirea unor formule juste pen-
tru problemele discutate.
La seminarul internațional cu
tema „Concepția modernă privind
învățămîntul în școala generală",
desfășurat la Praga tot în luna
martie a acestui an. referatul
delegației noastre cu privire la in-
struirea programată a fost eviden-
țiat în mod deosebit, atît de peda-
gogii cehi, cît și de delegațiile nin
numeroase alte țări, pentru modul
cum concep pedagogii din România
această tehnică didactică în raport
cu dezvoltarea capacităților inte-
lectuale ale elevilor.
Deosebit dc semnificativ pentru
creșterea prestigiului internațional
ai României și al învățămîntului
românesc este faptul că în anul
universitar 1,965—1966 limba și li-
teratura română s-a studiat în 91 de
universități sau școli superioare
din 25 de țări din Europa, Ame-
rica de Nord, America de Sud și
Asia.
Cuvinte foarte elogioase la a-
dresa învățămîntului românesc au
și oaspeții de peste hotare care ne
vizitează țara. Cărțile de impresii
ale multor școli cuprind mărturii
ale prețuirii de care se bucură
școlile Republicii Socialiste Ro-
mânia. Un exemplu elocvent în
această direcție îl constituie cartea
de impresii a Liceului „Nicolae
Bălcescu" din Capitală.
Vizitînd acest liceu, profesorul
Guarneri, de la Universitatea din
Pisa, notează : „Trebuie să-mi ex-
prim via admirație pentru entuzias-
mul care animă întreaga școală. Le
doresc tuturor celor care predau și
învață aici un Viitor tot mai înflo-
ritor".
Cuvinte calde, de apreciere la a-
dresa Liceului „Nicolae Bălcescu",
precum și ]a adresa învățămîntului
nostru în general au notat în cartea
de impresii a liceului pedagogii bul-
gari Elena Turucova și Ivan Acsins-
chi. „Sint fericită că pot să-mi ex-
prim fericirea de a fi vizitat școala
dv„ bogată în tradiții, care oglin-
dește sufletul tuturor românilor —
ospitalieri, muncitori și iubitori de
oameni” — scrie Elena Turucova.
Aprecieri la fel de elogioase se
pot citi în cartea d^ impresii a
Școlii generale nr. 175 din Bucu-
rești. „Felicitări acestei minunate
școli —• notează aici profesorul
Sam G. de Las Heras, din Chile.
Felicitări statului socialist român
pentru preocuparea lui constantă
de a ridica nivelul cultural al copi-
ifor săi". Iar dr. Kenneth W. Lund,
editor din Statele Unite, scrie :
„Noi, cei veniți din S.U.A., am fost
foarte plăcut impresionați de întil-
nirea cu elevii și profesorii acestei
excelente școli. Vom povesti copiilor
din America despre căldura primi-
rii și condițiile excepționale de în-
vățătură de care dispun copiii din
această școală".
Toate acestea sînt o dovadă gră-
itoare a prestigiului internațional
de care beneficiază astăzi școala
și pedagogia României socialiste, ca
urmare a politicii înțelepte a Parti-
dului Comunist Român în domeniul
învățămîntului și educației, ca ur-
mare a orientării științifice pe care
o asigură partidul muncii școlare.
I. ALEXANDRU
inovație în artă", „Mijloacele moder-
ne de educație estetică" etc.
Pe lîngă aceste comunicări, care
au tratat probleme de teorie pedago-
gică, s-au prezentat comunicări re-
feritoare Ia istoria educației artisti-
ce și a educației prin artă. înlesnind
cunoașterea pe plan istoric a aces-
tor laturi ale educației, comunicările
respective au dezvăluit totodată as-
pectele specifice pe care le-au îm-
brăcat educația artistică și educația
prin artă la diferite popoare.
Acestei categorii de lucrări îi apar-
ține și comunicarea prezentată de
delegația română : „Considerații asu-
pra educației estetice în România,
de la origine pînă în prezent". Co-
municarea și-a propus să înfățișeze
educația estetică sub dublu aspect
— ca educație pentru frumos și ca
educație multilaterală prin frumos,
de la începuturile ei cele mai depăr-
tate pînă azi, concentrîndu-se cu
precădere asupra situației prezente.
In cadrul comunicării autorii au re-
levat faptul semnificativ că atît
arta — care a exprimat de-a lun-
gul timpului sufletul și aspirațiile
poporului nostru — cît și educa-
ția estetică — prin care s-a asi-
gurat circulația valorilor estetice
— au constituit însemnați fac-
lori de menținere și întărire a
unității spirituale a poporului ro-
mân Si de pregătire a unității lui
politice. Comunicarea a subliniat de
asemenea faptul că în cursul dife-
ritelor epoci istorice, cultura româ-
nească a stat în contact cu cultura
universală, îmbogățindu-se și dez-
voltîndu-se, dar păstrîndu-șl fondul
spiritual autohton și specificul său
național, așa cum acesta se oglin-
dește cu deosebire în construcțiile
monumentelor, de la acelea ridicate
în vremea lui Ștefan cel Mare la
cele din vremea lui C. Brîncoveanu,
iar de la acestea la grandioasele rea-
lizări ale statului nostru socialist, ca
și în pictura strălucită de la Voroneț
și Humor, de la Vatra Moldoviței și
Sucevița, pînă la pictura unui Gri-
gorescu sau Luchian, Tonitza sau
Perspective largi
in domeniul editării
manualelor școlare'
și literaturii
pedagogici!
Editarea manualelor școla-
re și a lucrărilor pedagogice
și metodice va cunoaște o
largă dezvoltare în anii cin-
cinalului. Astfel, în perioada
1966—1970 producția Editurii
didactice și pedagogice va în-
suma valoric aproape 900 de
milioane de lei, dintre care
numai producția din 1966 se
va cifra la aproximativ 166
milioane de lei. Vor apare
lucrări pedagogice cu privire
la istoria învățămîntului ro-
mânesc, la instruirea progra-
mată și la alte aspecte ale
modernizării învățămîntului,
metodici, studii de învăță-
mînt comparat. opere alese
ale marilor pedagogi etc.
Majoritatea producției edi-
turii o constituie însă manua-
lele școlare ce se împart gra-
tuit elevilor în fiecare an
la deschiderea cursurilor. In
prezent, manualele pentru a-
nul școlar care se va deschide
în curînd au și început să fie
distribuite școlilor. Editura
pregătește acum manuale pen-
tru anul școlar viitor. Redac-
torii ei, graficienii și tehni-
cienii poligrafi s-au angajat
ca, alături de autori, să îm-
bunătățească necontenit nive-
lul calitativ al manualelor,
accesibilitatea acestora, să e- >
diteze cărți școlare cît mai
frumoase și mai viu ilustrate.
Noi materiale
didactice
Creșteri importante va în-
registra în anii următori și
producția de material didac-
tic destinat școlilor. între-
prinderea de material didac-
tic va realiza în cursul cinci-
nalului o producție de circa
130 de njilioane lei, sporul în-
registrat fiind o consecință
directă a creșterii continue a
productivității muncii.
Produsele I.M.D., tot mai
apreciate atît în școlile din
țara noastră cît și în școlile
din numeroase alte țări, care
achiziționează de la noi can-
tități însemnate de material
didactic, vor înregistra o
creștere continuă atît în
complexitate cît și în varie-
tate. Se vor realiza noi apara-
te și truse de experiențe ce
vor permite efectuarea unor
lucrări demonstrative menite
să-i ajute pe profesori în pre-
darea capitolelor din discipli-
nile de specialitate care cu-
prind cunoștințe legate de
progresele contemporane ale
științelor. Se vor produce ast-
fel aparate pentru demonstra-
ții din electromagnetism, e-
lectronică, fizică nucleară și
moleculară etc. Toate aceste
noi produse vor avea caracte-
ristici funcționale și estetice
dintre cele mai ridicate.
Țuculescu, ori în sculptura lui Brân-
cuși. O parte esențială a comuni-
cării delegației noastre a format-o
prezentarea principalelor perspective
și direcții de dezvoltare a educației
estetice și educației prin artă din Ro-
mânia socialistă. Printre altele, s-au
scos în evidență, îndeosebi, urmă-
toarele direcții: lupta pentru o este-
tică didactică — adică pentru spo-
rirea frumuseții învățămîntului ;
lupta pentru o estetică industrială și
profesională, care înseamnă asigu-
rarea condițiilor pentru ca indus-
tria să realizeze produse care să sa-
tisfacă și cerințele estetice ; lupta
pentru înfrumusețarea vieții profe-
sionale ; lupta pentru o estetică edi-
litară — ca teorie a pregătirii pen-
tru înfrumusețarea orașelor, străzi-
lor. caselor etc.
Atenția cea mai mare s-a acordat
însă educației prin artă a copiilor și
adultilor din țara noastră, demon-
strîndu-se că ea se bucură de o grijă
deosebită din partea partidului și
guvernului. In același timp, s-au
indicat și lucrările de pedagogie es-
tetică românească, azi în continuă
creștere, precum și caracterul lor de
studii științifice și de cercetări care
caută să determine drumul educației
pentru frumos și al educației prin
artă în spirit național.
Congresul al XVIII-lea al INSEA
a făcut cunoscute o serie de me-
tode și procedee folosite în diverse
țări pentru realizarea educației prin
artă a tineretului, pentru formarea
integrală a personalității elevilor. In
același timp, congresul a chemat pe
toți educatorii — și în primul rînd
pe profesorii de artă plastică și de
discipline artistice — să intensifice
educația prin artă, descoperind și
dezvoltînd resursele individuale ale
elevilor în acest sens.
AL. BOJIN
director general adjunct în
Ministerul învățămîntului
prof. dr. docent ST. BlRSANESCU
Universitatea Iași
L UCRĂRI
DESPRE ARTĂ
Colecția „Artiști români" a editu-
rii „Meridiane" își propune să pre-
zinte monografic pe cei mai repre-
zentativi creatori de artă plastică
din țara noastră din ultimele dece-
nii. în această colecție au apărut un
studiu despre Aurel Jiquidi și al-
tul despre Ștefan Szonyi. Ambele
au comun faptul că înlesnesc citi-
torului o călătorie rodnică în tre-
cutul istoric, precum și în aspec-
tele intensei construcții actuale din
patria noastră. Este de rnult cu-
noscut pedagogilor că incursiunile
în istorie, sprijinite pe materialul
creației de artă plastică, au avan-
tajul de a vorbi un limbaj deose-
bit de apropiat sufletului, reușind
să comunice sensuri profunde ale
evenimentelor, să transmită vibra-
ții, trăsături de atmosferă pe care
descrierile în cuvinte a cărților de
istorie nu le pot da. De aceea este
bine ca ele să fie recomandate spre
lectură elevilor din clasele mari, cu
atît mai mult cu cît o dată cu cu-
noștințele pe care le transmit, sint
utile și prin faptul că educă ochiul
pentru aprecierea operelor de artă.
Lucrarea Aurel Jiquidi, de Jack
Brutaru (99 pagini; 51 reproduceri
în alb-negru) încheagă o imagine
de sinteză a personalității graficia-
nului. Biografia lui este interesantă
și prin faptul că se desfășoară într-o
epocă bogată în treceri abrupte, în
frămîntări sociale, în transformări
profunde. Autorul reușește să re-
dea creșterea încordării în clima-
tul care a însoțit copilăria și ado-
lescenta artistului — încordarea în
viața internațională, lupta dîrză a
clasei muncitoare condusă de partid,
dezvoltarea conștiinței politice în
mase — ca și modul cum se cristali-
zează în concepția artistului spiritul
protestatar cu cea mai directă ma-
nifestare plastică : desenul satiric,
caricatura. Este deosebit de instruc-
tiv de urmărit cum, de la formele
mai mult descriptive, artistul urcă
mereu, împins de dramatismul eve-
nimentelor pe care le trăia, spre a-
titudini combative. „Masacrul din
Piața Palatului" de la 13 Decem-
brie 1918, eveniment rămas în isto-
ria mondială a luptelor muncito-
rești, „Internaționala". „Tipografie
ilegală", „Primul întîi mai" sînt ti-
tluri evocatoare ale participării ar-
tistului, în presa contemporană, Ia
momentele de seamă din viața po-
litică a maselor muncitoare.
BIBLIOGRAFIE
xxx Apa trece, pietrele rămîn. Proverbe
românești. Ediție îngrijită, prefață,
glosar și indice de George Muntean
(8177 proverbe). Editura pentr* litera-
tură, colecfia „Biblioteca pentru toți".
CORNELII! MOLDOVANU : Poezii. Anto-
logie, text stabilit șl prelată de Al.
Săndulescu. Editura pentru literatură.
NICOLAE MANOLESCU : Lecturi infidele.
(Recitind poveștile lui Creangă ; Tilu
DIN COMORILE ARTEI
NOASTRE: Cap de
copil de C. Brâncuși
Interesantă este paralela pe care
o face autorul între satira lui Ca-
ragiale și cea a lui Jiquidi. Acesta
din urmă, ilustrator de seamă al
marelui scriitor, a fixat în trăsături
grăitoare esența tipurilor atît de
reprezentative pentru societatea
timpului, luate din piesele și schi-
tele marelui dramaturg.
Analiza estetică a operei lui Aurel
Jiquidi, ajută cititorului să se ini-
țieze în problemele graficii Satirice,
să-și apropie felul optim de a se si-
tua față de lucrări de genul acesta,
pentru a extrage din ele întregul po-
tențial artistic.
Lucrarea Ștefan Szonyi de Istvan
Dimeny prezintă activitatea și opera
unui artist deosebit de atras de o-
glindirea realității social-politice
din jurul său, realizator de seamă
în domeniul picturii monumentale '* A
Titlurile lucrării sînt sugestive dfh \
acest punct de vedere : „Bobîlna" —
răscoala țăranilor iobagi, „Ecateri-
na Varga", „Inmormîntarea parti-
zanului". Ar fi recomandabil ca e-
levii să fie îndemnați să facă o
paralelă între două lucrări cu a-
ceeași temă, una realizată de Szânyi,
cealaltă de Jiquidi. Este vorba de
„Tipografia ilegală", simbol al acti-
vității eroice prin care, în mijlo-
cul a mii de pericole, comuniștii mul-
tiplicau cuvîntul partidului, luptau
pentru pătrunderea lui în mase. Cele
două cărți reușesc să prezinte ambele
lucrări cu această temă în așa fel in-
cit din ele să rezulte specificul fie-
cărui creator.
Autorul monografiei asupra lui
Szonyi stăruie în analiza mijloace- •
lor artistice folosite de pictor, a-
rată importanța po care acesta o
dă desenului.
Ambele lucrări au un caracter ști-
ințific, prezentând bogate informa-
ții cronologice instructive, descrieri
ale desfășurării activității celor doi
artiști de-a lungul diferitelor pe-
rioade ale creației lor.
îmbinînd informarea istorică cu
prezentarea actului artistic și ini-
țierea în cunoașterea specificului
plastic, cele două lucrări sînt deo-
sebit de utile tineretului care-și pro-
pune să învețe a pătrunde în pro-
cesele de creație artistică.
I. SABETAY
Maiorescu, polemist ; Nuvelele lui
Duiliu Zamiirescu ; Lecturi din Re-
breanu ; Două cuvinte despre „Cartea
nunții" ; Măști). Cu o pseudopreiață.
Editura pentru literatură.
STAN VELEA : W. Reymont (scriitor po-
lonez, laureat al Premiului Nobel).
Editura pentru literatură universală,
xxx Antologia de proză populară epică.
3 volume, studiu introductiv (105 pag.)
de O. Bîrlea, Editura pentru literatură.
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: București, Piața Sclnteil • nr. 1. Telefon 17.60.20, Abonamentele ie fac le oficiile poștale, factorii poștali și la difuzoril din unitățile de invățămînt. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scîuteil. Piața Sein teii, București
cu u»