mmmmn
Moment din spectacolul prezentat de reprezentanții regiunii Maramureș



NESTEMA TELE
ARTE! POPULARE
In Capitala, pe litoral și în stațiunile de pe Valea Prahovei s-a desfășurat,
Intre 31 Iulie șl 7 august, sărbătoarea anuală a artei populare. Zecile de mii de
oameni ai muncii care au asistat la spectacolele prezentate cu acest prilej au
trăit adevărate seri de îneîntare.
Cu o uimitoare sensibilitate artistică au Interpretat creatorii artei populare
fermecătoarele „Jocuri argeșene", suitele de dansuri de pe meleagurile sucevene
sau din „Țara de Jos’, de pe Mureș sau din Țara Crișurilor, jocurile oltenești sau
„Dansul fetelor de la Căpîlna’, adevărate nestemate ale jocului popular. Păstrate
cu grijă de-a lungul veacurilor, obiceiurile de nuntă maramureșene — „Jocuri de
muieri și baci, / moștenite de la Daci” — au adus în prezent tradiția transmisă din
străbuni. I-au fermecat, de asemenea, puternic pe spectatori creațiile făurite de popor
în anii construcției socialiste, vibrante prin mesajul lor nou, cîntecele și dansurile
care slăvesc viața fericită făurită în patria noastră socialistă, sub conducerea
Partidului Comunist Român.
Frumusețea și bogăția costumelor din regiunea Crișurilor, din Argeș, din Ma-
ramureș, de pe valea Bistriței nu pot fi redate în cuvinte, oricît de meșteșugit le-ai
alege. Variat în colorit, în îmbinarea neasemuită a motivelor, portul vădește, în
același timp, fondul comun al tradiției noastre populare. Aceeași pălărie mică, cu
borul îngust, o aflăm și la feciorii mușcelenl ca și la oșeni, la cei de pe Valea
Gurghiului sau de la Năsăud. Cu toții poartă același chimir lat ornamentat geo-
metric cu mărgeluțe. Pînă astăzi s-au păstrat unele negrăit de frumoase elemente
vestimentare străvechi, cum sînt motivele circulare de pe catrințele fetelor din Uilea-
cul Baiușului sau gacii maramureșenilor.
Solii artei populare pe care i-am admirat în timpul Festivalului cîntecului, dan-
sului și portului popular sînt cei mai buni dintre zecile de mii de artiști amatori.
Formați' la căminele culturale sătești sau la cafele de cultură, ei au avut în învă-
țători șl profesori neobosiți șl entuziaști îndrumători. Aproape că nu există formație
artistică în care să nu găsești oameni ai școlii, participanți activi la realizarea re-
pertoriului, la instruirea interpreților populari. Profesorul Leonte Socaciu se poate
mîndri pe drept cuvînt cu realizările Ansamblului folcloric al regiunii Argeș. Ca
șf el, s-au devotat cu dragoste promovării arfei noastre populare profesorii Uie
Băbălău, de la Școala generală din Monor-Reghin, loan Benko din Tg. Mureș,
loan Meseșan de la Școala generală din Giurtelec Șimleu, frații Grigore Torz și
loan Torz din Tîrșolț-Oaș, învățătorii Stana Biiiș și Teodor Biriș de la Școala ge-
nerală din Căpîlna de Jos-Tîrnăvenl și nenumărați alții ca ei. Contribuția cadrelor
didactice la alcătuirea ansamblurilor folclorice, la dezvoltarea activității lor, la
realizarea atîtor manifestări de cultură constituie expresia dragostei lor pentru arta
noastră populară, pentru tradițiile ei.
TRAIAN ISPAS
INSTANTANEE
In aceste luni de
vară, mii și mii de
copii au pornit în
drumeție ca să vadă
cu ochii lor frumu-
sețile și bogățiile
patriei, să-i cunoască
realizările și oame-
nii.
Iată, pe băncile
unui parc din Capi-
tală, un mare grup
de elevi de la școlile
nr. 1, nr. 2 și nr. 3
din Urziceni. Porniți
spre Vîrțejul-Snagov,
au poposit aici, la
umbră. In mijlocul
lor, profesorul Emi-
lian Roibu, conducă-
torul lotului, împreu-
nă cu alte cadre di-
dactice, veghează ca
totul să se desfășoa-
re în ordine, cu dis-
ciplină și voie bună.
Intr-o sală de aș-
teptare a Gării de
Nord, special amena-
jată pentru copii, alt
grup de pionieri și
școlari. Frumos îm-
brăcdți, curați, bine
conduși. Sînt ' elevi
ai Școlii generale
din ■ comuna Radu
Negru-Cămrași. In
fruntea lor. profe-
sorul Uie Gheor-
ghe. Fac o ex-
cursie în circuit prin
toată țara. Locurile
de popas, traseul, to-
tul este cunoscut
în amănunțime de
DRUMURI ÎN LUMEA SJRĂBUNLLOR
Un profesor și fascinația relicvelor arheologice • Carusel de milenii
• Drama de la Novum Forum • Sub zidurile cetății strămoșești
La vreo zece kilometri dincolo
de orașul Ploiești, în vecinătatea
comunei Tîrgșorul Vechi, s-a des-
chis cu mai mulți ani în urmă, sub
auspiciile Institutului de cercetări
arheologice, un vast șantier arheo-
logic. Vizitînd acum cîteva zile a-
ceste locuri, am întilnit, lucrînd ală-
turi de cei care încearcă să recon-
stituie viața veacurilor din relicve
și oseminte păstrate în țarină, pe
unul dintre cei mai cunoscuți das-
căli de istorie ai orașului Ploiești,
profesorul emerit Nicolae Simache.
Dacă pentru colegii săi răgazul a-
cestor zile de vacanță este dăruit
momentelor de recreere în leagănul
apelor înspumate ale mării sau în
aerul ozonat al înălțimilor montane,
pentru profesorul Simache fiecare
vară aduce cu sine prilejul unei noi
și pasionante călătorii în lumea de
taine a veacurilor sedimentate strat
peste strat pe meleagurile din preaj-
ma Tîrgșorului Vechi.
Alături de acest bărbat înalt care,
in pofida vîrstei marcate de parul
alb, este drept și agil ca un tînăr,
te simți în scurtă vreme cucerit de
farmecul fascinantelor sale călătorii.
Pornim împreună pe unul din a-
cele drumuri pe care, cu viteza gin-
dului, poți parcurge mileniile, o-
prindu-te aici ca să admiri un ciob
de ceramică smălțuită în culori ce
și-au păstrat încă pină astăzi stră-
lucirea sau linia fină, prelung
curbată a unei amfore, dincolo to-
pografia unei așezări romane sau
urmele unei splendide fresce care a
împodobit cîndva o mănăstire.
O așchie, o piatră cioplită sub for-
ma unei toporiști și, ca la semnalul
unei baghete magice, mileniile alu-
necă vertiginos înapoi, pe roata
timpului. Sintem în epoca aceea în-
văluită în ceață cînd omenirea se
năștea luminată de primele fulgere
ale gindirii. Aici au trăit și au în-
vățat alfabetul muncii strămoși ai
strămoșilor strămoșilor noștri.
Profesorul Simache poartă cu
gesturi mîngiietoare, dintr-o mină
în alta, cîteva pietre și cioburi care
aduc pînă la noi, din negura vre-
murilor, ecoul unui mesaj îndepăr-
tat. Silexuri izolate din epoca paleo-
liticului, resturi ceramice din neoli-
tic, piese din cea mai veche cultură
neolitică descoperite pentru prima
oară în Muntenia... Pășim împreună
printre șanțurile săpate de arheo-
logi, prin valea ierboasă care se în-
tinde de o parte și de alta a riule-
țului Leaota. Undeva, în depărtare,
se vede umbra întunecată a Codru-
lui Vlăsiei. De partea cealaltă se în-
tinde, în unduiri domoale, curba fu-
murie a dealurilor. Profesorul Si-
mache este un entuziast ce pare să
încerce zilnic noi emoții în fața a-
cestor minuni care îi sînt de mult
cunoscute. In vreme ce înaintează
ureînd și coborind peste dîmburi,
printre ruine, pietre și ierburi, vor-
bește cu entuziasm mereu proaspăt.
— Avem aici numeroase elemente
care atestă permanența populației
geto-dacice pe teritoriul Munteniei
din cele mai vechi timpuri.
Se oprește în fața șanțurilor care
scot la iveală lespede cu lespede,
piesele unei uriașe așezări romane.
— Un castellum, spun unii, poate
un castru ; dimensiunile care încep
să se contureze ne împing spre cea
de a doua ipoteză. Esențial este că
săpăturile pe care le-am efectuat
au scos la iveală cărămizi cu in-
scripția legiunii a Xl-a Claudia Pia
Fidelis.
Ne aflăm —- continuă profesorul
— la încrucișarea a multe mo-
mente istorice. Aceste urme de așe-
zare romană sînt poate de prin anii
101—100, silexurile ne vin din urmă
cu zece-cincisprezece milenii sau
mai mult, pisaniile se leagă de isto-
ria evului mediu.
Undeva. la cîteva sute de metri
depărtare de locul castrului, sa în-
tinde un cimitir cu aproximativ 800
de morminte, apărut după retrage-
rea stăpîntrii rermane, în sâcolele
III—IV.
— Cercetînd cimitirul — ne spu-
ne profesorul — am descoperit că
cele mai multe din mormintele lui
sînt morminte de incinerație. Cum
incinerația era ritul funerar al
populației geto-dacice romanizate,
aceste morminte atestă că cimitirul
aparținea unei asemenea populații,
în curs de creștinizare. Alături de
urnele care păstrează rămășițele
lor se găsesc vase și ofrande, ma-
teriale de rit. Au fost descoperite și
unele morminte de origine sarmată,
recunoscute după faptul că cei în-
gropați aici au mărgele depuse la
picioare. In același cimitir am desco-
perit și mormîntul unei căpetenii
avarice din secolul VII, înmormânta-
tă împreună cu spada, cu calul și
cu armura. Scheletul are un braț
tăiat, ceea ce ne face să presupunem
V—VII, ceramică de tip provincial
roman băștinaș, dovadă peremptorie
a prezenței pe aceste locuri, în pe-
rioada respectivă, a populației au-
tohtone. Am descoperit, de aseme-
nea, elemente de cultură Protodridu
și Dridu, din secolele IX—X, prima
cultură a poporului român deja for-
mat.
Și astfel, trecînd din epocă în e-
pocă, ne apropiem de timpurile cele
mai recente. Urmînd firul cronolo-
gic al istoriei, după reperele desco-
perite aici de către profesorul care
lucrează alături de arheologi, am a-
juns la o așezare medievală.
— In anul 1413 — ne informea-
ză profesând Simache — Tîrgșo-
rul este menționat sub denumirea
de Novum Forum (Tirgul cel Nou)
într-un document semnat de Mircea
cel Bătrîn, ca al treilea oraș —
după mărime — al țării.
Vedem ruinele străvechii cetăți
înălțată pe aceste meleaguri, te-
meliile zidurilor ei.
tră sau din fier. Pentru noi, cei
care îndrăgim arheologia, este de
ajuns un ciob ca să reconstituim o
întreagă lume. Adeseori, privind a-
ceste ghiulele sau osemintele pe care
le-am găsit în pământ, mi se pare
că aud răsunînd în cîmpie strigăte
de luptă, că-i văd cu ochii pe cei
care au stropit cu sîngele lor vatra
străbună alungind cotropitorii, a-
proape întotdeauna mai numeroși și
mai puternici. Intr-adevăr, aici nu
poți să nu-ți închipui, deasupra te-
meliei, zidurile înalte ale cetății, să
nu te gindești că armele acum ru-
ginite sclipeau altădată în mîini de
vajnici luptători, să nu vezi podoa-
bele acum roase de vreme împodo-
bind, cu reflexele lor strălucitoare,
chipuri de domnițe.
Chiar în incinta cetății se înalță
zidurile suple ale unei mănăstiri
zugrăvite de un pictor de la curtea
OCT. BUZESCU
— Aici,
descoperit
sub zidurile cetății, am
ghiulele de tun, din pia-
(Continuare în
pag. a 4-a)
î < E &
că această căpetenie a
cîmpul de luptă.
Trecînd pe un podeț,
murit pe
peste apa
Leaotei, profesorul ne arată urmele
unei așezări autohtone de o deose-
bită însemnătate.
— Săpăturile efectuate aici au
scos
la iveală bordeie din secolele
Ruinele bisericii medievale din Tirgșor, înălțată în secolul al XVI-lea
PRIMUL AN
Dezvoltarea continuă a economici
și culturii noastre naționale, insta-
lațiile tot mai complexe, cu un grad
de automatizare din ce în ce mai ri-
dicat, cu care este dotată industria
noastră, accentuarea
muncilor agricole,
mijloacelor tehnice i
t oarele de activitate
mecanizării
perfecționarea
din toate sec-
necesită spe-
cialiștl de nivel mediu în măsură
să le utilizeze la întreaga lor capa-
citate și în condiții corespunzătoare.
Acestei cerințe ii răspund liceele
DE VACANTA
membrii „expediției".
Nici o neliniște, nici
o frămîntare de pri-
sos.
Bine
este' și
larilor
organizată
excursia șco-
din raionul
Oradea, condusă de
profesorii Alexandru
Ierca și Pavel Stoia.
O atmosferă plăcută,
destinsă, fără dezor-
dine și acte de indis-
ciplină. De ce ? Pen-
tru că cei care au
sarcina de a conduce
excursia știu bine
ceea ce trebuie făcut
în cursul ei.
Dar... iată că nu
scăpăm nici acum de
nefastul „dar".
187 de elevi de la
Liceul nr. 1 din Con -
stanța se află pe pe-
ron, gata să se urce
în tren. Conducăto-
rul lor, profesorul
Ion Crinean, mai tre-
ce o dată în revistă
„trupa",
este una
fesoare ?
Dar unde
dintre pro-
Apare în
ultima secundă dina-
intea plecării trenu-
lui, cu două plase
doldora și cu sufletul
la gură. Nu știe oare
că achizițiile perso-
nale nu pot constitui
F. BUGA
(Continuare
în pag. a 4-a)
de
ȘCOLAR
IN LICEELE DE SPECIALITATE
specialitate, a căror înființare
fost prevăzută in Directivele
Congresului al IX-lca al P.C.R. În-
ființarea liceelor de specialitate se
înscrie în același timp și pe linia
tradiției școlii românești, continuind
și ridicînd pe o treaptă mai înaltă
activitatea unor școli cu orientare
realist practică datînd încă din pri-
ma jumătate a secolului trecut.
Concepute astfel îneît pe durata
celor 4—5 ani de școlarizare să a-
sigure absolvenților lor, pe lîngă
însușirea în bune condiții a unei
profesiuni, și temeinice cunoștințe
de cultură generală Ia nivelul li-
ceului, aceste noi școli răspund din
plin dorinței justificate de afir-
mare a tineretului patriei noastre.
Așa se explică faptul că, înțelegînd
pe deplin scopul liceelor de specia-
litate, numeroși absolvenți cu bună
între 1—7 septembrie a.c., pentru
ocuparea locurilor rezervate spe-
cial, precum și a celor create ul-
terior, la cererea unor ministere, a
unor organe centrale ale admini-
strației de stat și a unor sfaturi
populare regionale.
Planuri de învățămint
legate de cerințele
concrete
pregătire
îndreptat
concursul
cee, ținut
ai școlii generale s-au
spre ele. Ca urmare, la
de admitere în aceste li-
în luna iulie a.c. pentru
ocuparea celor 14.965 locuri rezer-
vate acestei sesiuni, au concurat
41.644 candidați, ceea ce arată con-
vingător marele interes cu care a
fost primită înființarea acestui nou
tip de școală. De asemenea, este
semnificativ faptul că printre can-
didați! prezentați la liceele agricole
și economice au fost numeroase
fete, în special din mediul sătesc.
Se prevede o mare afluență de can-
didați și Ia sesiunea din toamnă a
concursului dc admitere în liceele
de specialitate, care va avea loc
Pentru a asigura de la început
condiții cit mai bune de funcționare
a liceelor de specialitate, Ministe-
rul învățămintului, în colaborare
cu factorii interesați, s-au preo-
cupat îndeaproape atît de conținu-
tul procesului de învățămint, cit și
de baza materială necesară. 1»
urma unei largi consultări cu per-
sonalul didactic, cu ministerele și
cu alte organe centrale, cu specialiști
din producție, din institutele de pro-
iectare și cercetare. Ministerul învă-
țămintului a definitivat planurile dc
învățămint pentru cele 53 de spe-
cialități ce vor fi studiate în aceste
licee. Planurile de învățămint pre-
văd un volum de cunoștințe de cul-
esențiale pentru pregătirea dc pro-
fil. La rindul său, volumul pregătirii
teoretice și practice de specialitate
corespunde cerințelor actuale șl
de perspectivă ale economiei și cul-
turii. Prevederile planurilor de învă-
țămint urmăresc legarea cît mai
strinsă a procesului de învățămint
de munca productivă, asigurarea
unei pregătiri cit mai unitare a ele-
vilor, respectînd însă diferențierile
specifice sectoarelor pentru care se
pregătesc aceștia. Astfel, prin con-
ținutul planurilor de învățămint se
conturează pregătirea elevilor in
specialități ca : mccano și electro-
energetică, electromecanică minieră,
mașini și aparate electrice, acționări
și automatizări în siderurgie, con-
strucții de mașini, tehnologie chi-
mică organică și petrochimie, trico-
taje și confecții textile, prelucra-
rea cauciucului și a maselor plas-
tice, construcții civile și industriale,
agronomie, mecanică agricolă, vete-
rinară, exploatare, întreținere și
reparații auto, silvicultură, contabi-
litate etc. Planurile au in vedere o
succesiune cît mai logică a studierii
diferitelor obiecte. Așa, de exem-
plu, rezistența materialelor și or-
ganele de mașini vor fi studiate
după mecanica teoretică, electroteh-
tură generală
corespunzător celor
Lector ing. M. DOROBANȚII
director în Ministerul
Tnvgțămîntului
din liceele teoretice, eliminînd unele
repetări sau unele elemente ne-
(Continuare in pag. a 4-a)
REPERE
SOCIOLOGICE
în relațiile extrașcolare
Mărturii valoroase
ale trecutului
Presa acordă în ultimul timp un
spațiu tot mai larg opiniilor și dez-
baterilor despre educația tineretu-
lui. Este semnificativ că unele teme
ca acelea privind integrarea armo-
nioasă a tineretului școlar în viața
socială, orientarea profesională, va-
loarea educativă a mediului social
revin mereu în actualitate. în acest
context opiniile sînt variate, cores-
punzătoare opticii științifice expri-
mate : psihologice, pedagogice și, tot
mai frecvent, sociologice. Pe această
din urmă direcție articolul „Socio-
logia procesului de învățămînt" de
H. H. Stahl („Gazeta învățămîntului",
nr. 859 din 29 iulie 1966), ridică u-
nele probleme care merită o aten-
ție sporită și invită la discuții am-
ple.
Ne gîndim, de pildă, la o latură
a vieții elevilor mai puțin avută în
vedere pînă acum, dar nu mai
puțin importantă pentru formarea
lor multilaterală : aceea a relațiilor
sociale pe care le stabilesc în afara
cadrului strict al procesului de în-
vățămint. Bogate și complexe, aces-
te relații se încheagă, unele, relativ
organizat — prin participarea la
activitatea instituțiilor extrașcolare,
altele relativ spontan — prin așa-
numitele „grupe informale" ale
elevilor, colective fluctuante, mai
puțin controlate și supravegheate de
ochiul atent al educatorilor. O serie
de investigații pe care le-am între-
prins asupra acestui domeniu (la
Liceul nr. 1 „I. L. Caragiale" din
Ploiești și la unele licee din Bucu-
rești) ne permit să avansăm o serie
de constatări. Considerînd școala ca
principală instituție cu rol educa-
tiv, avem în același timp în vedere
și rolul formativ al factorilor extra-
școlari.
Relațiile elevilor cu instituțiile
cultural-educative ne prezintă un
tablou extrem de complex, în cadrul
căruia distingem însă unele note
dominante. în primul rînd, frecven-
ța destul de scăzută uneori a acestor
relații. Faptul se explică, printre al-
tele, și prin cadrul nu totdeauna pe
deplin corespunzător pe care unele
instituții extrașcolare (case de cul-
tură, cluburi, teatre, asociații spor-
tive etc.) îl oferă preferințelor, pa-
siunilor, intereselor de cunoaștere ale
elevilor.
Studiile de sociologie a educației
acordă o atenție notabilă tipologiei
și dispunerii sociale a acestor insti-
tuții. Sîntem de părere că, în ce
privește primul aspect, în cadrul
instituțiilor cultural-educative se
pot crea sectoare de activitate desti-
nate în special tineretului școlar, cu
toată gama de forme și mijloace de
activitate necesare. Avem aici în
vedere nu numai opiniile exprimate
de aproximativ 750 de elevi ches-
tionați de noi, ci și rezultatele ana-
lizei întreprinse asupra indicatori-
lor participării Tor efective la* acti-
vități extrașcolare. Privitor la dis-
punerea socială a instituțiilor extra-
școlare, aceasta se realizează în
funcție de cîteva criterii obiective,
între care trebuie inclus neapărat și
cel al densității populației școlare.
Acolo unde „aglomerările" școlare
sînt evidente, cu precădere în mari-
le centre industriale mai vechi, pre-
cum și în noile orașe apărute în
apropierea unor mari obiective in-
dustriale mai recente, se simte
nevoia unei așezări mai judicioase
a sistemului de instituții extrașco-
lare, astfel îneît acestea să poată
antrena mase cit mai mari de elevi.
De altfel, în numeroase țări, studii-
le privind structura și dispunerea
instituțiilor extrașcolare merg pe
linia îmbinării criteriilor teritorial-
administnative cu cele ale densi-
tății populației școlare.
Cercetările de sociologie a educa-
ției au în vedere, desigur, și alte
aspecte, care sînt tot mai mult luate
în considerare și în practica edu-
cativă : volumul și cantitatea comu-
nicațiilor culturale de masă în ra-
port cu instituțiile extrașcolare,
structura socio-profesională a me-
diului de viață al elevilor, tipul și
calitatea de activist cultural în ra-
port cu nevoile educative, mijloace-
le și metodele de influențare edu-
cativă în mediul social, amploarea
șl trăsăturile opiniei educative a
cetățenilor, rolul șl răspunderile
educative ale adultilor în raport cu
lumea spirituală a tinerei generații
etc. Dacă cercetările noastre indi-
că, în genere, existența unui „tonus
educativ" pozitiv în instituțiile
extrașcolare, nu-i mai puțin adevă-
rat că sînt încă numeroase po-
sibilități pentru așezarea mai judi-
cioasă a educației realizate în afara
școlii, cu sprijinul numeroaselor in-
stituții cultural-educative care con-
cură la acesta.
Ne refeream, mai înainte, și la un
alt domeniu al relațiilor extrașco-
lare ale elevilor : acela concretizat
în grupările lor spontane, constitui-
te, în cele mai multe cazuri, din
elevi de vîrste apropiate, cărora li
se adaugă, uneori, și uniî adulți. Ne
aflăm, în această privință, în fața
unui sector impresionant de com-
plex al vieții adolescenților, caracte-
rizat printr-o pronunțată labilitate.
In cadrul acestor grupuri se acu-
mulează în mare măsură experien-
ța de viață, calitate neîndoielnic
importantă pentru integrarea socială
a tineretului școlar. Conținutul co-
municațiilor intra și intergrupale
ale elevilor scapă, deocamdată, preo-
cupărilor continue ale educatorilor.
Vrem să arătăm aici că, dacă mediul
educativ socialist determină o direc-
ționare pozitivă a relațiilor persona-
le ale elevilor, unele situații educa-
tive caracterizate ca „problematice",
„dificile", își găsesc un izvor și în
sfera acelor „grupe informale" care
au preocupări minore, de natură să
nu ofere un cîștig real procesului de
formare a unor personalități multi-
lateral dezvoltate. Faptele arată că
asemenea grupări apar cu precădere
acolo unde influența educativă a
mediului instituțional, organizat,
este mai slabă și nu răspunde p»
deplin exigențelor în creștere ale
vîrstei adolescenței, vîrstă numită
undeva, sugestiv, a „prematurității"
O analiză cantitativă întreprinsă pe
eșantioane largi, reprezentative, ne
arată că grupările spontane sînt mai
puțin numeroase decît cele prilejui-
te elevilor de contactul cu institu-
țiile cultural-educative. Faptul, men-
ționabil, nu poate duce însă la ne-
glijarea acestor grupări. Cunoaș-
terea și influențarea lor revine în-
deosebi cadrelor didactice, cu spri-
jinul părinților.
Acestui „front educativ" care, or-
ganizat riguros, își dovedește cu
prisosință puterea, i se adaugă și
un altul : acela al opiniei publice
educative, al poziției responsabile de
pe care tot mai mulți cetățeni pri-
vesc educația tineretului. Un dezi-
derat unanim recunoscut se impune
în acest sens : acela al intensificării
propagandei pedagogice în rîndul
cetățenilor, evidențiindu-se răspun-
derea social-educativă care le revi-
ne în relațiile lor cu tineretul școlar.
Sondajele de opinie arată că nu la
toți adulții sînt prezente priceperea
și tactul de a-și exercita influența
educativă. Se impune, deci, ca una
din direcțiile principale ele îndru-
mării pedagogice să fie cea metodi-
că. Este o cerință care, avînd în
vedere amploarea și complexitatea
problemelor educative, importanța
socială a educației în genere, nu nu-
mai că nu poate scăpa atenției, ci
trebuie satisfăcută la un nivel ca-
litativ tot mai înalt.
Grupările spontane ale elevilor
tind, de regulă, să se integreze in
structuri sociale mai largi, în cadrul
organizat instituțional al activității
extrașcolare. Această tendință este,
evident, pozitivă ; cunoscută și sti-
mulată cu tact și la momentul cel
mal potrivit, ea conduce la situații
de viață cu valoare educativă spo-
rită. Depinde însă în mare măsură
și de conținutul și atractivitatea ac-
tivităților educative organizate în
afara școlii ca această tendință să
se realizeze pînă la capăt.
De regulă, grupările spontane se
constituie în jurul unei persoane
centrale care se impune, persoană
care în acest context are funcția de
„leader". Conducători — în această
accepțiune — sînt de obicei elevii
cei mai stimați, colegii de clasă
sau de școală cu „statutul social" cel
mai ridicat. Atragerea colectivelor
spontane la o activitate educativ-
utilă depinde în bună măsură de
reacția „leader“-ului la influențele
exercitate în acest sens. Cunoașterea
structurii colectivelor spontane, a
tendințelor lor, pentru a fi influen-
țate cu operativitate și cîștig educa-
tiv optim este, așadar, deosebit
de importantă.
O sferă de realizare relativ largă
o cunosc relațiile adolescenților cu
adulții. Acestea au, evident, o func-
ție educativă de loc de neglijat ; ele
prilejuiesc nu numai transmiterea
către tînăra generație a unei expe-
riențe de viață, ci constituie și un
cadru de creare a unei experiențe
noi. De obicei controlate de către
părinți, legăturile adolescenților cu
adulții sînt în mare măsură — așa
cum am constatat în cercetarea noas-
tră — și legături de rudenie. Faptul
merită a fi reținut pentru că, fiind
în esență pozitiv, poate avea și o
altă latură, mai puțin de dorit —
anume, ca elevii să-și rezume re-
lațiile doar la cadrul familial, să
tindă astfel prea puțin spre cu-
noașterea mediului extrafamilial, a
vieții și preocupărilor celor din jur.
Adolescenții, cu deosebita lor re-
ceptivitate Ia tot ceea ce îi încon-
joară, dornici de „a cunoaște viața",
tind să stabilească numeroase relații
cu maturii, se informează pe căi
variate (presă, film, literatură, re-
latări ale prietenilor etc.) despre
viața oamenilor muncii de pe tot
cuprinsul țării. De altfel, această
concluzie este atestată și de faptul
că dispunerea socială a relațiilor
elevilor cu adulții este armonioasă,
nu cunoaște criterii înguste ca po-
ziția socială a partenerului, situația
lui economică etc.
Desigur că în sfera problemelor
de sociologie a educației se includ
mult mai multe aspecte decît ne-am
propus să surprindem aici. Ne-am
restrîns doar la cîteva considerații
asupra relațiilor sociale ale elevi-
lor în afara școlii, relații al căror
rol în integrarea socială a tineretu-
lui școlar intră tot mai mult în aten-
ția specialiștilor.
ACULIN CAZACU
cercetător la Institutul de științe
pedagogice
Activități horticole
NOI
APARATE
DIDACTICE
școlii românești
Sprijinind eforturile îndreptate
spre întărirea caracterului știin-
țific al predării, spre moderniza-
rea continuă a conținutului lec-
țiilor, materialele didactice noi,
puse în măsură tot mai largă la
dispoziția școlilor, îngăduie pro-
fesorilor de specialitate de a de-
monstra, printr-o gamă bogată de
experiențe, principii, legi și feno-
mene ale științei contemporane.
Un asemenea material didactic
nou, care se va afla în licee în
anul școlar ce începe în curînd,
este aparatul pentru producerea
și studiul undelor electromagne-
tice de înaltă frecvență (micro-
undelor). Aparatul — de fapt o
trusă — este format din genera-
torul de microunde, circuitul os-
cilant, un dipol vertical, o spiră
de cuplaj pentru linia rezonantă,
un dipol circular pentru recepție,
becuri de control, ecrane.
Cu ajutorul lui se vor putea
demonstra : propagarea undelor
hertziene de-a lungul liniei rezo-
nante, măsurarea lungimii de
undă, propagarea undelor în spa-
țiu, punerea în evidență a efec-
tului de directivitate al dipolului
circular de recepție, influența
mediului asupra propagării un-
delor hertziene și reflexia și re-
fracția undelor electromagnetice.
Printre materialele didactice
noi se numără și trusa pentru
experiențe de electromagnetism,
care se va produce în două va-
riante — una pentru școlile ge-
nerale și alta pentru licee.
Trusa destinată școlilor gene-
rale cuprinde magneți, ace mag-
netice, plase din materiale mag-
netice și nemagnetice, electro-
magneți, transformatoare demon-
tabile, bobine pentru inducție e-
lectromagnetică, un dispozitiv
pentru demonstrarea forțelor
electromagnetice, un cadru mobil
în cîmp magnetic, un cadru
Oerstcdt, solenoizi, stative, con-
ductoare, întrerupătoare și alte
accesorii. Cu ajutorul ei se poate
realiza o gamă întreagă de ex-
periențe, cum sînt de pildă, pu-
nerea în evidentă a cîmpurilor
magnetice în jurul unei spire, al
unui solenoid etc., demonstrarea
legii lui Lenz, demonstrarea
principiilor de funcționare a ma-
șinilor electrice, a aparatelor de
măsurat electrice, a transforma-
toarelor, a macaralelor electro-
magnetice.
Trusa pentru experiențe de
electromagnetism destinată li-
ceelor conține în plus un pendul
pentru demonstrarea curentilor
Foucault, un model de contor
electric pentru curent alternativ,
un dispozitiv pentru demonstra-
rea punctului Curie si altele.
Colecțiile Muzeului pedago-
gic i-au îmbogățit recent cu noi
mărturii de preț legate de tre-
cutul scolii noastre. Printre a-
cestea se numără o serie
de valofoase materiale pri-
vind contribuția scriitorului
Al. I. Odobeiru, în cola-
borare cu pedagogul V. Gr.
Borgovan, la dezvoltarea lite-
raturii didactice românești.
După cum se știe, colaborarea
dintre Al. I. Odobescu și V.
Gr. Borgovan a dus la alcătui-
rea unor manuale didactice
pentru cursul primar, ca „Noul
abecedar. Partea I șl 11“ (Buc.
1900), „Carte de citire pentru
clasa II primară urbană" (Buc.
1001 —1902), „Exerciții de com-
puneri și gramatică pentru cla-
sa III primară urbană" (Buc.
1904).
Muzeul a achiziționat recent
tragmente din manuscrisul pen-
tru abecedar al lui Al. I. Odo-
bescu, alcătuit în anii 1092—
1895, precum și 12 scrisori ale
lui Al. I. Odohescu către V. Gr.
Borgovan. în scrisoarea din
3.III. 1893 se fac referiri la lec-
țiile model de istorie ținute de
V. Gr. Borgovan la școala de
aplicație de pe lîngă Școala
normală din București ; în cea
din 18.IV.1894, Odobescu men-
ționează că a revăzut textul
gramaticii și că are unele ne-
dumeriri ce Impun o discuție
mal largă ; la 19,VIII.1895 îl
propune lui V. Gr. Borgovan un
proiect mal larg de colaborare
pentru alcătuirea unul ciclu
complet de cărți de citire și
gramatică pentru învățămîntul
primar.
Muzeul pedagogic posedă, de
asemenea, Importante materia-
le cu privire la viața și activi-
tatea Iul V. Gr. Borgovan, pe-
dagog cu o rodnică activitate
pe tărîmul școlii și pedagogiei
românești. Se află astfel, aici,
cîteva certificate originale care
amintesc despre anii școlarită-
ții Iul V. Gr. Borgovan la Nă-
săud, Viena, Budapesta șl Ora-
dea, caiete cu notițe luate de
el la diferite materii de stu-
diu, ca elev „preparând" la
școala din Năsăud, ordine de
numire în învățămînt care arată
că în perioada 1886—1901 a
funcționat ca pttifesor la Școala
normală de Institutori din
București și ca profesor și di-
rector la Școala normală din
Bîrlad. Un caiet de notițe pen-
tru lecțiile de metodică întoc-
mite de către V. Gr. Borgovan
la Școala normală din Bucu-
rești, în anii 1894—1895, ca ?I
cursul de pedagogie predat tot
acolo, ne înfățișează metoda
sa de lucru, bibliografia folo-
sită, dovedesc conștiinciozita-
tea Iui profesională, bogata lui
Informație pedagogică. Găsim,
de asemenea la muzeu manu-
scrisele a două abecedare al-
cătuite de V. Gr. Borgovan în
anii 1906—1908, manuale de
aritmetică șl geometrie pentru
școlile primare elaborate de el,
manuale la care a colaborat,
precum și lucrări proprii de li-
teratură pedagogică — „îndrep-
tar teoretic șl practic pentru
învățămlntul Intuitiv" (Gherla,
1885), „Metodica sciințelor ma-
tematice în școala primară
pentru normaliști" (Buc. 1889),
„încercări în psihologia și în
logica intuitivă" (Buc. 1895),
„Istoria pedagogiei" (Buc.
1897), „Didactica pentru nor-
maliști, seminariști șl învăță-
tori" (Buc. 1922). Muzeul a do-
bindlt manuscrisul lucrării „Io-
nel, Edticațiunea unul hun co-
pil, Carte pentru părinți șl
alți educatori", ciclul de arti-
cole „Scrisori pedagogice", a-
părute în „Foaie școiaristică"
în perioada 1903—1912, scrisori
primite de V. Gr. Borgovan de
la foștii săi elevi, adresa Mi-
nisterului Cultelor șl Instruc-
țiunii Publice din 15.VII.1899,
prin care i se face cunoscut
conferirea medaliei „Răsplata
muncii pentru învățămlntul
primar" cl. I etc. O parte din
aceste materiale sînt expuse în
vitrina din holul Bibliotecii
Centrale pedagogice șl stau Ia
dispoziția tuturor celor intere-
sați în probleme de istoria tn-
țămtntulul șl pedagogiei româ-
nești.
I. TAIBAN
Școlari români din
Orșova ieșind de
la cursuri în ziua
de 18 iulie 1837.
Desenul este reali-
zat „după natură”
de Auguste Raffet
și publicat într-un
album de călătorie
MONOGRAFIILE ȘCOLARE
Țara noastră se mîndrește cu multe instituții
școlare care au un trecut bogat în realizări, demn
de a fi cît mai larg cunoscut. De pildă, școlile
create în orașele Țării Românești și ale Moldovei
după 1831, cînd a fost recunoscută limba română
ca limbă de predare și s-a realizat astfel învă-
țămîntul național, școlile românești de la Blaj,
Arad, Beiuș, Brașov și Năsăud, întemeiate între
anii 1750—1863, ca și numeroase alte școli au ju-
cat un rol covîrșitor în dezvoltarea culturii noa-
stre naționale, au fost factori de seamă ai pro-
gresului înfăptuit în societatea românească.
Istoria învățămîntului nostru se sprijină astăzi
pe o bogată literatură de monografii școlare. Privi-
te în ansamblul lor, aceste monografii ne dezvă-
luie condițiile social-politice în care au luat ființă
școlile pe care le descriu, începuturile lor, trepta-
ta lor înflorire, vicisitudinile activității lor, tradi-
țiile progresiste statornicite în cursul anilor, în
sfîrșit, strădania colectivă a celor ce au lucrat în
cadrul lor. Alcătuite în general de oameni com-
petenți, pe baza documentelor directe de arhivă
sau pe baza unor izvoare scrise demne de încre-
dere, numeroase monografii școlare constituie un
exemplu viu al însemnătății studierii trecutului
nostru școlar sub unghiul limitat dar de adîncime
al unei unități de învățămînt, ca și un îndemn
pentru cadrele didactice de a se apropia cu pie-
tate de instituțiile în care își desfășoară activita-
tea.
Una dintre cele mai vechi școli românești de
grad mediu din țara noastră a fost Preparandia
de la Arad, fondată în anul 1812. Ea a avut ca
profesori, în primii ani de existență, pe D. Țichin-
deal, losif lorgovici, C. Diaconovici Loga, Ion Mi-
huț, urmați de alte figuri de seamă ai învăță-
mîntului din această parte a țării. Doi Inimoși
profesori ai școlii, Avram Sădean și Teodor Botiș,
i-au închinat mulți ani de cercetări prin arhivele
din țară, de la Viena și Budapesta. Adunînd un
vast material, eî au alcătuit „Istoria Școalei. nor-
male (Preparandia) și a Institutului teologic or-
todox-roman din Arad” (739 pagini), publicată în
1922, la Arad, de Teodor Botiș (Avram Sădean și-a
PAGINA 2
pierdut viața în primul război mondial). Este demn
de reținut faptul că, încălziți de exemplul lor,
trei profesori de astăzi ai aceleiași școli — Va-
sile Popeangă, Eduard Găvănescu și Victor Țîrcov-
nicu — continuînd cercetările și ducînd munca de
reconstituire a trecutului de acolo de unde o lă-
saseră Sădean și Botiș, au dedicat acestei școli o
nouă monografie : „Preparandia din Arad" (286
pagini) apărută în anul 1964. Cele două monogra-
fii însumează astfel peste o mie de pagini.
Am amintit despre aceste două monografii de-
dicate uneia și aceleiași școli pentru a scoate în
evidență faptul că alcătuirea unei monografii șco-
lare este în primul rînd o operă de devoțiune, de
recunoaștere a însemnătății trecutului de muncă
al generațiilor înaintașe, de prețuire a tradițiilor
progresiste la a căror constituire au participat
aceste generații și că, o dată scrisă, monografia
unei școli nu epuizează subiectul ei, care trebuie
să rămînă mereu viu în atenția celor ce poartă
mai departe făclia încredințată mîinilor lor.
în condițiile de asuprire națională la care au
fost supuși românii xiin Transilvania în timpul
imperiului austro-ungar, școlile de la Blaj, Beiuș,
Năsăud etc. au fost adevărate focare de lumină
și de afirmare a poporului român. De aceea, mo-
nografiile acestor școli se citesc cu deosebit in-
teres. O monografie a școlilor de la Brașov a pu-
blicat, în 1902, Andrei Bîrseanu. Purtînd titlul „Is-
toria școalelor centrale române greco-ortodoxe din
Brașov", această monografie cuprinde o amplă
prezentare a eforturilor făcute de românii din Țara
Bîrsei pentru cucerirea drepturilor la învățătură
și progres economic. Cartea lui Andrei Bîrseanu
(606 pagini + 79 pagini anexă) a fost alcătuită cu
prilejul jubileului de 50 de ani al celui dintîi
gimnaziu brașovean. Căutînd să descopere rădăci-
nile procesului de cristalizare a muncii culturale,
la capătul căruia apare instituția luată în studiu,
monografia pornește cu o incursiune asupra în-
ceputurilor învățăturii de carte la românii brașo-
veni în școala de la Sf. Nicolae, ducînd acest stu-
diu prealabil pînă la înființarea gimnaziului, în
anul 1850.
Cu aceleași considerații consemnăm monografia
„Școalele din Beiuș 1828—1928“ (270 pagini), care
cuprinde în anexă o bogată suită de documente
școlare. Ea a fost publicată de Constantin Pavel,
fost director al acestui însemnat așezămînt de la
granița de vest a țării. Demnă de interes este și
monografia „Școalele din Blaj" (1898), de Nic. Brîn-
zeu. După cunoștința noastră, tînărul istoric de la
Cluj Pompiliu Tudor pregătește în prezent o nouă
monografie asupra școlilor din Blaj, care să releve
larg rolul acestora în istoria culturii românești din
Ardeal.
O foarte bogată și riguros documentată mono-
grafie școlară este „Istoria școalelor năsăudene,
scrisă cu prilejul jubileului de 50 de ani de exis-
tență, 1863—1913“, de Virgil Sotropa și Nic. Drăgan
(414 pagini).
O bună cunoaștere a celor mai vechi școli din
Moldova ne dau două monografii sprijinite temei-
nic pe studii îndelungate, scrise în anii din urmă
de St. Bîrsănescu — „Schola Latina de la Cotnari,
biblioteca de curte și proiectul de Academie al lui
Despot Vodă. Zori de cultură umanistă în Moldova
secolului XVI“ (1957), și „Academia domnească din
Iași, 1714—1821“ (1962). Aceasta din urmă reia pro-
blema rolului cultural al școlii elinești de la Iași,
problemă care de la Asachi pînă astăzi nu a în-
cetat să pasioneze pe istorici și în special pe oa-
menii de școală.
Aspecte interesante ridică și istoria școlii dom-
nești în limba elină de la București, mai veche
decît cea de la Iași și cu o activitate mai susți-
nută și de mai mare răsunet. Prima monografie
închinată acestei școli, ca și școlii naționale create
de Gh. Lazăr la 1818, este lucrarea lui Mihail Po-
pescu, apărută în anul 1944 sub titlul „Colegiul
național Sf. Sava, cea mai veche școală româ-
nească". Operă a unui istoric, monografia înfăți-
șează limpede înrîurirea pe care în toate momen-
tele ei de existență a avut-o această veche vatră
școlară. O monografie a aceleiași școli, cuprip-
zînd perioada 1694—1864, scrisă de pe pozițiile ma-
terialismului istoric, va fi în curînd pusă sub tipar
de către un colectiv de autori format din dr. do-
cent Stanciu Stoian, membru corespondent al Aca-
demiei, Ion lonașcu, Gh. Cronț și Ion Vlad. I se
va ridica astfel acestei școli, ca și școlii de la
Arad, al doilea monument de recunoștință pentru
trecutul ei glorios. Este știut, bunăoară, că mulți
dintre profesorii școlii naționale de la Sf. Sava,
ca și numeroși discipoli al lor, însuflețiți de nă-
zuințele poporului pentru independență și liber-
tate social-politică, s-au numărat printre parti-
cipanții de frunte ai revoluției din 1848 din Mun-
tenia.
Două monografii s-au scris și pentru Seminarul
„Veniamin“ de la Iași, cel mai vechi așezămînt
școlar de limbă românească din Moldova (1803).
Alcătuite cu prilejul aniversării a cincizeci și a o
sută de ani de la înființarea seminarului, de că-
tre cunoscuții istoriografi Const. Erbiceanu și Gh.
Adamescu, ambele lucrări, dar mai ales cea din
urmă, sînt însoțite de valoroase documente șco-
lare. O monografie care privește de asemenea o
veche școală românească este „De la Academia
mihăileană la Liceul național, 1835—1935“ de Con-
stantin Andreiescu și colaboratori (Iași 1936).
Se află în pregătire și monografiile unor alte
vechi așezăminte școlare din țara noastră : Cole-
giul din Craiova, înființat în 1826, ca vechime a
doua școală de grad mediu din Țara Românească,
sau școala normală „Vasile Lupu“ din Iași, înte-
meiată în anul 1856.
Dintre școlile normale mai vechi au monogra-
fii : Școala normală a Societății pentru învăță-
tura poporului român (P. Gîrboviceanu), Școala
normală de la Craiova (I. Popescu Teiușan), Școa-
la normală de fete din Iași (Gh. Ghibănescu) și
Școala normală de la Cîmpulung-Muscel (I. Gh.
Marinescu). Este necesară însă completarea lor
spre a fi aduse la zi, înregistrîndu-se transformă-
rile pe care le-au cunoscut în anii puterii popu-
lare.
Trebuie să observăm că multe dintre școlile se-
cundare care și-au sărbătorit în anii din urmă
centenarul au lăsat să treacă prilejul de a face
cunoscut trecutul lor, de a contribui la creșterea
volumului de informații pentru o istorie generală
a învățămîntului din țara noastră. Cunoaștem doar
monografia editată de Liceul din Bîrlad cu pri-
lejul centenarului (1958), și „Monografia Liceului
„N. Bălcescu" din Pitești 1Ș66—1966“, alcătuită de
Nic. Vlad și Tudor Popescu. Știm însă că nume-
roase cadre didactice au întocmit monografii pen-
tru școlile primare înființate cu o sută de ani
în urmă prin efectul aplicării legii din 1864, sau
șl mai vechi. Ar fi bine ca secțiile regionale de
învățămînt să ia asupră-le grija ca lucrările de
acest fel care sînt redactate la un nivel cores-
punzător să fie tipărite. Aceasta va constitui un
stimulent pentru cercetători și un cîștig pentru
istoria locală.
Nu am vorbit nimic despre monografiile alcă-
tuite pentru unele ramuri de învățămînt. Elabo-
rate în anul 1906, la inițiativa Ministerului Instruc-
ției, acestea au în vedere învățămîntul secundar
(P. Rășcanu), învățămîntul particular (Gh. Răș-
canu), învățămîntul comercial (N. Idieru), învăță-
mîntu! agricol (Ch. D. Druțu), școlile române din
străinătate (Mihail Cordescu). Ele ar trebui re-
luate și completate cu monografiile altor ramuri
de învățămînt. După cum știm, conducerea Mi-
nisterului învățămîntului este preocupată de
aceasta problemă și un plan tematic a și fost
aprobat.
Alcătuind imagini multilaterale ale evoluției în
timp a unităților școlare, monografiile de școli
constituie veritabili piloni de susținere ai activi-
tății de alcătuire a unei ample istorii științifice a
învățămîntului românesc. Ele îmbracă, în același
timp, adînca semnificație a contribuției maselor
de învățători și profesori la alcătuirea cronicii de
aur a școlii românești.
IUF POPESCU TEIUȘAN
Profesor emerit
/
( 5PINII
Studiu bazat
pe unități geografice
sau studiu
sincronie —succesiv?
„Capacitățile elevului contemporan”
Este îndeobște cunoscută impor-
tanța pe care o are, în școala gene-
rală și în liceu, studiul istoriei și
culturii antice. Acest studiu dă ele-
vilor posibilitatea de a înțelege
mai deplin numeroase probleme le-
gate de dezvoltarea societății, de a
avea o imagine mai completă asupra
istoriei literaturii universale și a
istoriei artelor. De mare însemnăta-
te este studiul istoriei antice și
pentru ca elevii să înțeleagă cum se
încadrează istoria patriei noastre
in istoria universală. Noile desco-
periri arheologice de pe teritoriul
patriei noastre, descoperiri care pre-
Cercetarea
izvoarelor
istorice locale
Islorld, ca obiect de îuvâțâ
mint, are mari resurse educati-
ve, contribuind din plin la re
a liza rea scopului instructiva
ducatlv urmărit de școală. Pen
tru valorificarea tuturor acestor
resurse este însă necesar, după
părerea mea, să se folosească
nu numai manualele și materia*
lui didactic existent în școală, t i
și toate celelalte posibilități
caro stau la îndemîna ei.
Una dintre cele mai largi po-
sibilități de acest fel o consti-
tuie utilizarea izvoarelor arhi-
vistică locale. Modalitățile de
folosire a materialelor documen-
tare în procesul de instruire șl
educare sînt multiple.
Pe baza acestor materiale se
pot executa copii, fotocopii, dia-
fllme, fotomontaje, filme școla-
re, albume cu extrase din do-
cumente sau cronici, albume cu
documente și monumente artis-
tice. Pe un plan superior, valo-
rificarea documentelor s-ar pu-
tea realiza prin editarea de vo-
lume ilustrate cu titluri ca „Is-
toria patriei noastre în imagini
și documente*', „Lupta de clasă
din Transilvania feudală ilustra-
tă prin documente" ele. Se put
întocmi apoi broșuri de popu-
larizare, îndrumătoare, ghiduri
cu privire la monumentele de
artă — pe perioade și stiluri —
monografii ilustrate de fabrici,
uzine, gospodării agricole de
sldt, cooperative agricole de
producție.
Filialele locale ale Societății
de științe istorice și filologice,
ai căror membri se recrutează a-
proape exclusiv din rîndiirile
cadrelor didactice, au datoria de
a sprijini acțiunea de inițiere a
profesorilor în munca de cerce-
tare a patrimoniului documen-
tar local.
Prof. NICOLAE NISTOR
Sibiu
Modernizarea
predării
limbilor străine
Problema modernizării invă
tămintului se pune cu insisten-
tă cind e vorba de predarea
limbilor străine. Nimeni nu se
în.-ioiește de necesitatea înlo-
cuirii vechilor procedee. Dar,
in condițiile actuale, ce să a-
doptăm și cum să procedăm ?
Iată ce credem că ar ii rea-
lizabil : Intii, organizarea u-
nor cabinete, care nu tre-
buie confundate cu laboratorul
lingvistic. Aici ar trebui să se
afle un ecran șl un aparat de
proiecție, tablouri, hărți, discuri,
aparat de radio, patefon, dula-
puri pentru căr|i, vitrine pen-
tru depunerea lucrărilor elevi-
lor, a cărților cu gravuri etc. In
al doilea rînd se impune, după
părerea mea, să dea o mai mare
atenție predării orale. După cum
se știe, în cel de al doilea ciclu
de Invățămînt este necesară ior-
marea de noi deprinderi, fie ba-
zate pe transferul din limba ma-
ternă, iie combătînd interferen-
țele acestefa. Pentru a se crea
aceste noi deprinderi este nece-
sar un proces sistematic, progre-
siv șl de durată pentru reedu-
carea reflexelor auditive. Pentru
ca elevii să-și formeze o pro-
nunție corectă, o intonație Jus-
tă, pentru ca el să-șl însușească
pe cale naturală, deci după auz,
un bagaj de cuvinte și structuri
gramaticale, e nevoie de o pe-
rioadă îndelungată de predare
pur orală.
în concluzie, o ultimă propu-
nere : Să se organizeze un in-
structaj, Ia nivel universitar,
măcar cu responsabilii de cercu-
ri din orașele mal mari, cu lec-
ții practice demonstrative, în
vederea unui schimb de expe-
riență în legătură cu aplicarea
celor mai moderne mijloace de
predare a limbilor străine.
ANDREI RADU
Cluj
zintă importanță pe plan mondial
(cultura de prund de pe valea Dîr-
jovului, asemănătoare cu cea de la
Oldoway din Tanganica, rezultatele
valoroase ale săpăturilor din com-
plexul dacic din munții Orăștiei sau
de la Bîtca Doamnei — Piatra
Neamț, operele de artă din cetățile
pontice etc) deschid importante po-
sibilități în acest domeniu.
Elevii școlilor noastre studiază
istoria antică în lumina concepției
revoluționare a materialismului dia-
lectic și istoric, pe baza unei perio-
dizări științifice, pe orînduiri socia-
le. în acest studiu se includ capi-
tole importante privind fenomenele
social-economice. S-a extins de ase-
menea studiul problemelor privi-
toare Ia istoria popoarelor din Ex-
tremul Orient, combătîndu-se astfel
teoria europo-centrismului.
Cu toate acestea, atît programele
cît și manualele de istorie antică au
păstrat o structură necorespunză-
toare și o formă învechită de
prezentare a istoriei popoarelor
vechi, pe unități geografice mari:
Orientul antic, Grecia antică, Da-
cia și Roma antică. Astfel, la
lecția ,,Persia antica" se studiază
formarea și cuceririle Imperiului
persan și luptele cu grecii fără ca
devii să aibă cunoștință despre
istoria ]>olisurilor grecești și coloni-
zarea din Asia-Mică, studiate mai
tîrziu, la capitolul ,.Grecia antică".
De asemenea, la lecția „Atena" se
studiază reformele lui Solon și, cu
Vacanța... Pentru oricine, Clima-
tul semnifică ieșirea din cotidian.
Valabilă și in ceea ce privește va-
canțele școlare, această semnifica-
ție este confirmată, de cele mai mul-
te ori, de practică. Bine utilizată și
judicios organizată, vacanța școlară
oferă prilejuri excepționale de des-
tindere, de îmbogățire a cunoștințe-
lor, de educare, formează sau dezlea-
gă izvoare noi de energie, capabile
să-i pună neintirziat pe elevi în si-
tuația de a continua activitatea an-
terioară la un nivel, superior. Prin
aceasta vacanța eliberează, deschi-
de cu generozitate orizonturi și po-
sibilități.
Avînd drept obiectiv principal re-
conjortarea fizică și intelectuală a
elevilor, vacanța de vară, constituie
pentru corpul didactic un adevărat
examen, în cadrul căruia se valori-
fică din plin calitățile organizatori-
ce, fantezia și priceperea pedagogi-
că. E suficient ca atmosfera de „lu-
cru" să fie agreabilă și programul a-
trăgător pentru ca școlarii să contri-
buie cu entuziasm, prin inițiative,
prin idei creatoare la reușita unor
acțiuni de bună calitate. Experiența
pozitivă care există în această pri-
vință este o mărturie elocventă că
în multe locuri vacanța este organi-
zată cu pricepere și discernămînt.
Toate ar fi bune dacă ar fi pre-
tutindeni așa. Dar, din păcate nu
este.
Cu cîteva săptămîni în urmă, dis-
cutind despre vacanța elevilor cu
un coleg, profesor la o școală gene-
rală din orașul nostru, acesta re-
marca necăjit: „Nu toți copiii și a-
dolescenții participă la activitățile
organizate în tabere și la centrele
cultural-sportive. Unii din ei preferă
mai degrabă să meargă singuri la
spectacole, să asculte radio și să ci-
Cint și veselie in-poenița taberei de la Bucșpaia, regiunea Suceava,
Grădina soolajneă dt le Baneasa cunoaște o deosebită afluență In zilele
vacanței
toate că în aceeași perioadă Istorică
se înfăptuiau la Roma reformele lui
Servius Tullius, acestea se studiază
mult mai tîrziu, la capitolul „Roma
antică", călcîndu-se în felul acesta
principiul sincronismului. Istoria
statelor și culturii elenistice se stu-
diază înaintea problemelor referi-
toare Ia cucerirea bazinului medite-
ranian de către romani, deși ar tre-
bui să se studieze concomitent, a-
ceste teme aparținînd aceleiași pe-
rioade istorice.
După părerea noastră, această
structură, pe lingă faptul că for-
mează în mintea elevilor o imagine
care nu corespunde cu complexita-
tea realității obiective, duce și la
alunecarea involuntară pe panta
determinismului geografic.
Socotim, de aceea, că este necesar
să se renunțe în liceu la actuala
structură și formă de predare a
istoriei popoarelor antice, adoptîn-
du-se principiul predării sincronice-
succesive a fenomenelor sociale,
principiu care asigură posibilitatea
înțelegerii în condiții optime a dez-
voltării complexe a societății an-
tice. Numai la clasa a V-a, din mo-
tive psiho-pedagogice, pentru înles-
nirea însușirii cunoștințelor, se poa-
te menține actuala structură și
formă de predare.
O deficiență a actualelor pro-
grame și manuale de istorie antică
este și aceea că ele prezintă situația
economico-socială din fiecare țară
aproape identic, repetînd-o ca un
Vacanța să fie vacanța!
tească acasă, să participe la petre-
ceri în familie, să bată mingea sau
să hoinărească fără un țel precis.
Sînt oare nereceptivr la modalitățile
„organizate" de petrecere a va-
canței ?“
Această observație a născut între-
barea: de ce tineretul școlar nu ia
parte la toate activitățile programa-
te în timpul vacanței ? Nu cumva
anumite acțiuni au un caracter rigid,
improvizat, anost? Altfel cum se ex-
plică faptul că. ele rămîn să figureze
doar în situațiile, rapoartele și gra-
ficele noastre, fiind însă ocolite de
tineri ? Cred că, pentru a asigura
participarea masivă și cu adevărat
voluntară a tuturor elevilor la pro-
gramele de vacanță, ca și eficacita-
tea dorită a acestor programe e ne-
cesar să se renunțe la prejudecăți
și practici nechibzuite care „îmbă-
trinesc" nu o dată munca cu elevii
și o duc pe cărările improprii ale
formalismului.
Să ne referim, bunăoară, la pro-
gramul centrelor cultural-sportive,
circumscris aproape invariabil între
o audiție muzicală, o partidă de șah
ori de tenis și reuniuni distractive
punctate pe alocuri cu cîte o con-
ferință cu o tematică generală .și o
drumeție locală. Dacă pe lîngă
scopul educativ „precis" — în reali-
tate departe de a fi atins — se mai
urmărește și desfășurarea unor ma-
nifestări îngrămădite și îngrădite de
o anumită specialitate (a profesoru-
lui ce conduce activitatea !) insucce-
sul este cert: elevului i se repetă
— premisă sigură a plictiselii — ceea
ce el află la orele de curs sau la ac-
tivitățile extrașcolare din timpul a-
nului, porțile spre o înțelegere mai
cuprinzătoare, inedită a vieții îi sînt
parțial închise și astfel el însuși se
leit-motiv. Pe lîngă faptul că a-
ceasta îi obosește pe elevi, ei nici
nu pot sesiza notele specifice ale
dezvoltării social-economice a fie-
cărui popor în parte. Credem-că în
clasa a IX-a, dat fiind faptul că
elevii au studiat istoria antică în
clasa a V-a și au parcurs toată isto-
ria universală în școala generală, se
poate porni de la general la parti-
cular, adică de la noțiuni la exem-
ple concrete, specifice fiecărui po-
por. La începutul studierii fiecărei
orînduiri social-economice s-ar pu-
tea introduce o lecție în care să se
prezinte trăsăturile fiecărei orîn-
duiri, rămînînd ca apoi, în cadrul
fiecărei lecții, ele să fie concreti-
zate prin exemple, cu diferențierile
specifice de la popor Ia popor. în
acest fel elevii vor înțelege mai
bine nu numai caracteristicile scla-
vajului în general, dar și caracte-
risticile sclavajului patriarhal-cas-
nic din Orient, ale sclavajului cla-
sic grecesc și roman, precum și di-
ferențierile survenite în stratifica-
rea populației libere, dar sărace, în
decursul timpului.
Considerăm că programa și ma-
nualele de istorie pentru clasa a
IX-a ar trebui să cuprindă și unele
dale generale despre civilizația sta-
lului hitiit, care s-a format în Asia-
Mică și care rivaliza cu statul egip-
tean și cu statele din Mesopotamia.
Această civilizație are o deosebită
importanță în ceea ce privește me-
va feri să mai frecventeze centrul,
știind că acolo i se oferă lucruri cu-
noscute pe alte căi.
Nu rareori se intîmplă și altcum-
va. Școlarii sînt mobilizați să parti-
cipe la un program bine gîndit. Or-
ganizatorii, însă, în goană după per-
formanțe, o dată ce văd sala plină,
„completează" șezătoarea literară —
să spunem — cu o prelegere'pe teme
etice. în care predica ia locul su-
gestiilor. Sau. alte ori, reuniunea dis-
tractivă e întreruptă spre a se citi
o foarte didacticistă conferință de
popularizare a științei. Asemenea
procedee inoportune au desigur
darul să-i facă pe elevi ca a doua
oară să nu mai dea pe la centrul
cultural-sportiv.
Se știe că elevii îndrăgesc mult
drumeția. Dar cum este organizată
ea uneori ? Copiii sînt purtați pe
trasee arhicunoscute — așadar nein-
teresante pentru ei — pină la un
anume „obiectiv" — un luminiș din
pădure, să zicem. Acolo sînt lăsați
„să se joace" singuri (cadrele didac-
tice se retrag să se distreze, deopar-
te, și ele) și, după un timp, se dis-
pune întoarcerea, cu făgăduiala:
„data viitoare vom sta mai mult
și vom petrece (?) mai bine". Sau
se vizitează două-trei unități in-
dustriale și agricole din localitate,
nu o dată vizitate de elevi în cursul
anilor școlari. Este firesc ca pe copii
să nu-i mai atragă, să-i obosească
asemenea activități organizate nu-
mai fiindcă au fost prevăzute cu
săptămîni ori luni în urmă într-un
plan alcătuit fără consultarea lor.
Au loc de multe ori și excursii
lungi, cu obiective în general intere-
sante. Dar la ce rezultate se poate
ajunge cînd, pentru a se epuiza un
program supraîncărcat, vizitele se
fac „în galop"? Școlarul intră-în
talurgia fierului, care s-a răspîn-
dit de aici și la alte popoare.
După părerea noastră este necesar
a se extinde studiul istoriei antice
și la istoria popoarelor din alte con-
tinente decît Europa, Asia și coasta
de nord a Africii. Se impune, cre-
dem, introducerea unor lecții cu
privire la istoria popoarelor din
America precolumbiană, din restul
teritoriului Africii și din Australia
și Oceania. Pentru a nu-i încărca pe
elevi s-ar putea reduce o serie de
fapte, date și numiri neesențiale
existente acum în manual. Aceasta
i-ar ajuta pe elevi să înțeleagă că
dezvoltarea societății umane a avut
loc, în condiții deosebite, pe în-
Ireaga suprafață a Pămîntului, că
toate popoarele au contribuit la dez-
voltarea culturii universale. Așa
s-ar combate cu adevărat europo-
centrismul în predarea Istoriei si
s-ar demasca cu mai multă tărie
falsele teorii cu privire la existența
unor rase superioare și inferioare.
în general, tratarea sincronico-
succesivă a istoriei antice la clasa a
IX-a, tratare care se realizează la
celelalte clase ale liceului, include-
rea în programă și în manual &
unor informații noi, la nivelul știin-
ței mondiale, este menită să perfec-
ționeze studiul istoriei, să-i înar-
meze pe elevi cu cunoștințe științi-
fice, să Ie asigure înțelegerea adîn-
cită a celor studiate.
Prof. CONSTANTIN DINI'
Prof. FLOREA STANCULESOC
Scriu rîndurile de mai jos cu intenția de a completa părerii»
prezentate cu justă argumentație în gazeta noastră (nr, 853
din 3 iunie a.c.) asupra capacităților intelectuale ale elevului
contempoinan.
Cine ar putea contesta că factorul bio-psihic, asociat eu me-
diul cultural avansat de azi din familie, școală, societate, nu
determină' o mai mare dezvoltare intelectuală decît în trecut ?
Rezultatele acestei situații sînt evidente. Cunoaștem azi
ol ase întregi bine pregătite din punct de vedere al acumulării
cunoștințelor, în care notele 8, 9 și 10 abundă. în numeroase
școli 70—80 la sută dintre elevi au medii între 8 și 10, iar p»
întreaga țară avem în prezent destul de mulți elevi foarte buni
la carte, capabili să aducă în viitor o contribuție de frunte la
dezvoltarea științei și culturii noastre socialiste.
Desigur, dezvoltarea capacităților de care dispun elevii con-
stituie o preocupare de frunte a cadrelor didactice, care, în
prezent, fac eforturi pentru a elimina tot ce poate dăuna dez-
voltării acestor capacități. Este tot mai vădită tendința de a
înlătura verbalismul exagerat, care nu le permite elevilor să
facă o analiză judicioasă a cunoștințelor asimilate, să se con-
centreze asupra ideilor" principale, eliminînd detaliile, de a în-
drepta activitatea lor spre explorări și cercetări în cele mai
diverse domenii-ale vieții practice, de a se exercita în exprima-
rea liberă, orală și scrisă a observațiilor și gîndurilor personale.
Mînă în mină cu verbalismul merge memorarea cvasiautomată
a cunoștințelor, din păcate încă destul de răspîndită.
în concepția pedagogică contemporană își face acum tot
mai mult loc punctul de vedere potrivit căruia educația ți
cultura nu există decît atunci cînd cunoștințele asimilat» In
școală rezolvă problemele ce le pune viața zilnică fiecărui in-
divid, cînd ele constituie materia asupra căreia poate lucra
gîndirea productivă.
Să ne oprim la un exemplu. Azi in școala tradițională dacă
elevul răspunde corect la întrebarea : Ce înălțime are vîrful
Everest ? capătă nota maximă. Dacă un alt elev, pe baza unor
ahte deprinderi de studiu, spune : „Nu-mi aduc aminte precis...
știu că este cel mai înalt pisc de pe glob... pot găsi exact alti-
tudinea în primele file ale atlasului" — primește notă proastă.
Cu toate acestea al doilea elev a dat o bună soluție de ordin
general. El n-a putut răspunde precis la întrebare pentru că
nu l-a preocupat acest lucru, însă a dovedit că a deprins o me-
todă de muncă intelectuală.
Consider foarte necesar să se aplice, încă din școala gene-
rală, experiența concretă pentru asimilarea cunoștințelor. Nu-
mai în clasele superioare abstracția și sinteza se pot baza p»
experiența pur intelectuală. O îmbinare a învățământului ex-
pozitiv cu cercetări simple asupra lucrurilor și fenomenelor
din viața zilnică, dă prilej elevului să judece, să analizeze, aă
găsească soluția potrivită oricărei probleme. El va deprindă ast-
fel o metodă de muncă intelectuală, va învăța să gîndeaaeă, să
găsească soluții la problemele ce i se pun.
MARIN BimiItâSQD
vacanță cu imaginea patriei dată de
hărți, de manuale, de profesori. Din
excursie ei ar trebui să se întoarcă
la școala cu o imagine mai vie, mai
caldă, mai palpabilă, nu însușită pe
nerăsuflate, cinematografic, ci re-
zultată din contactul personal, de
largă respirație, cu locuri, cu oa-
meni, cu fenomene de cultură ma-
terială și spirituală. Numai așa im-
presiile. culese vor fi de durata, cu
finalitate.
Cred că specificul tineresc — sub
raport tematic și metodic — al ac-
tivităților educative dedicate tine-
retului școlar în vacanță trebuie să
capete suportul unei investigații
științifice făcute cu spirit de răspun-
dere asupra preferințelor, intereselor
și gusturilor elevilor noștri. Seri te-
matice bine pregătite (cu subiecte ca
Tinerețea — moment unic în viață,
întîia iubire, Vreți să înțelegeți mu-
zica ? Aptitudini, talent, speciali-
zare etc.), audiții colective, seri lite-
rar-muzicale, concursuri ș. a. m. d.
atrag întotdeauna masele de școlari
în jurul profesorilor la organizarea
unei vacanțe plăcute și utile, cu in-
tensitate egală pe toată durata ei.
Vacanța înseamnă în primul rînd
destindere. De aceea activitățile nu
trebuie să impieteze asupra acestui
aspect de majoră însemnătate. Pen-
tru buna dezvoltare fizică și psihică
a elevilor, joaca tinerească, hoină-
reala prin păduri, scăldatul în gîrlă,
„programul de voie" sînt neapărat
trebuincioase. Numai astfel copiii și
adolescenții se vor bucura cu ade-
vărat de zilele libere de vacanță,
numai astfel își va păstra ea, neal-
terate, toată îneîntarea, tot far-
mecul.
Prof. VAEERIU C, NEȘTIAN
"Huși
„Televiziunea și școala”
Televiziunea este un important mijloc educativ șl pentru eopffl
mici, preșcolari sau elevi în primele clase. Forma vizuală, di-
rectă, pregnant plastică, are o influență deosebită asupra lor. B
drept, Televiziunea a oferit în genere asemenea emisiuni (din pă-
cate, cele adresate copiilor mici au fost în general mai reduse ca
număr, ele fiind alcătuite mai ales din filme de desene animate).
Nu totdeauna însă ele au fost pe deplin reușite.
Copiii au asistat, de pildă, la un ciclu de emisiuni cu „povești p»
degete" — mici recitaluri jiăpușărești. Unele din ele Insă n-*u
fost realizate spectaculos și au suferit de oarecare monotonie.
Simpaticul actor lurie Darie încearcă mereu să-și dinamizez»
poveștile desenate, trenările prin tehnica lor.
Copiii mici au nevoie de scenarii vii, dinamice, in care „aven-
tura" să fie folosită pe direcțiile ei educative. Pentru ca mate-
rialul artistic să devină eficient din punct de vedere educativ,
trebuie în primul rînd să-1 intereseze pe micul telespectator, să-l
facă să urmărească cu atenție ce se petrece pe micul ecran.
Din acest punct de vedere mă voi referi în mod special la o
emisiune îndrăgită de copiii mici: „Ham, Chiț, Miau". Principa-
lul merit al autorilor ei, Aleea Popovici și Alexandru Adrian,
constă în faptul că operează cu un univers de cunoștințe și cu un
limbaj la îndemîna copiilor, lărgindu-le totodată sfera cunoș-
tințelor și punîndu-le probleme etice apropiate de universul lor.
Emisiunea subliniază îndeosebi ideea de prietenie cimentată în
procesul muncii. Noțiunea nouă este oferită la capătul unei ac-
țiuni, copilul asimilînd-o pe nesimțite și cîștigind astfel un nou
adevăr. Aș vrea să menționez, ca o calitate, faptul că scenariul
cuprinde numeroase aluzii 'pline de haz, cu adrese cotidiene, ca
și cîntece comice, cuplete. Poate n-ar fi lipsită de interes repe-
tarea lor în cadrul aceleiași emisiuni, pentru a fi mai lesne reți-
nute de copii.
„Ham, Chiț, Miau" este acum-o emisiune iubită de copiii mici,
care o așteaptă cu interes mereu sporit, așa cum așteaptă colegii
lor mai mari emisiunea „Val-Vîrtej“. Trebuie subliniată expre-
siva realizare plastică a personajelor-păpuși, ca și eforturile cre-
atoare ale regiei.
Această reușită emisiune care, sîntem convinși, că va fi re-
luată după perioada estivală, solicită totodată din partea tele-
viziunii o legătură mai strînsă cu grădinițele de copii. Sugerăm,
pentru viitor, folosirea cît mal largă a programei acestor gră-
dinițe, urmărindu-se cronologic anumite etape ale activității
lor, precum și organizarea unor întîlniri cu educatoarele și
— de ce nu ? ’ — -cu copii.
Prof. ȘTEFAN SUMAN
Vinga
PAGINA 3

7
PIONIERII
ȘI PROBLEMELE
EDUCAȚIEI LOR
Mindri
de nobila chemare
pe care ne-a
—nn—rw n ■	wmt i ii
adresate partidul
Copilăria — zorii unei zile senine și însorite,
acesta este sentimentul pe care-1 am privind as-
tăzi chipurile îmbujorate, cravatele roșii, ascul-
tînd vocile cristaline ale copiilor noștri, purtători
ai tuturor năzuințelor și visurilor noastre, care prin
ei vor deveni realități. Ca părinți, ca educatori,
ca oameni de știință și cultură, ca factori sociali
activi ne simțim mîndri de ei, mîndrl de sarcina
grea și nobilă de a fi direct răspunzători do creș-
terea și educarea lor.
Școala constituie climatul în care se cultivă
primele sentimente, se desleaptă interesul, se
nasc pasiunile ce vor călăuzi întreaga viață a
celor pe care-i ocrotim și-i formăm pentru a de-
veni oameni morali, integri, capabili, harnici, în-
drumîndu-le încă din anii fragezi eforturile și pre-
ocupările pentru a deveni utili societății, pentru
ca munca lor să le asigure satisfacția datoriei
îndeplinite, să le ofere posibilitatea concretizării
celor mai diferite aptitudini și pasiuni. Investită
mai larg, prin Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R.
din aprilie a c. cu responsabilitatea muncii edu-
cative, școala va mobiliza în viitor mai mult ex-
periența pedagogilor în activitatea cu pionierii.
Personal am o mare încredere în rezultatele pe
care le va da noul sistem de organizare a miș-
cării pionierești, așa cum reiese el din pro-
iectele actelor statutare ale acestei mișcări. Po-
trivit acestor proiecte, activitatea pionierească
se va îmbina armonios cu munca educativă din
cadrul procesului de învățămînt, creîndu-se ast-
fel, prin măiestria unor buni pedagogi, chezășia
formării și desăvîrșirii unor oameni de bază ai
societății de mîine
Noi, oamenii de știință și cultură, avem da-
toria patriotică de a fi alături de învățători și
profesori, de a colabora cu școala și organizația
de pionieri cu toată seriozitatea și răspunderea
pe care ne-o conferă sarcina grea de a pregăti
pe cei care mîine ne vor lua locul. Școala de
astăzi, contemporană uriașei revoluții științifice-
tehnice actuale, nu poate rămîne la nivelul cunoș-
tințelor elementare ale manualului, trebuie să
revoluționeze procesul educativ, punînd la înde-
mîna elevilor tot ceea ce este nou și valoros în
știință și cultură. Copiii care s-au născut în acest
secol al marilor descoperiri, al marilor realizări
pe cele mai diferite planuri au un potențial in-
telectual șl cerințe care nu pot fi satisfăcute decît
dacă procesul educativ se integrează în ritmul
rapid și susținut-al vieții noastre social-culturale.
Iată de ce trebuie să ne alăturăm, cu toate posi-
bilitățile noastre de informare, ca oameni de ști-
ință, pedagogilor, pentru ca aceștia prin mijloa-
cele pe care le au și cu priceperea și experiența
lor, să facă accesibile elevilor marile cuceriri ale
secolului nostru. Instruirea celor care lucrează ne-
mijlocit cu pionierii va trebui să includă informări
științifice realizate într-o colaborare strînsă cu
catedrele universitare, cu oamenii de știință și cu
institutele de studii și cercetări, realizîndu-Be o
unitate de preocupări pentru a aduce în rîndul
elevilor tot ce este mai valoros în munca noas-
tră științifică. Elevii vor găsi pe această cale me-
toda eficientă de a pătrunde adevărul științific,
de a-1 înțelege. Munca oamenilor de știință va fi
astfel un auxiliar prețios al muncii pedagogice,
al operei de formare a omului de mîine.
Stimularea cu grijă, în cercurile pionierești,
a aptitudinilor și capacităților intelectuale va în-
lesni mult alegerea viitoarei profesiuni. In aceste
cercuri, care vor depăși cadrul lecției și al ma-
nualului, în care pionierii vor culege o serie de
informații noi și vor aplica cunoștințele nou do-
bîndite se pot trezi șl cultiva larg aptitudinile,
talentele, copiii conturîndu-șl astfel, Încă de la
vîrsta școlară, orizontul viitoarelor preocupări.
Aici, alături de profesori, putem să conlucrăm
toți cei chemați de partid să contribuim la munca
de educare a schimbului nostru de mîine.
Primim cu căldură și răspundere sarcina pe
care ne-a încredințat-o partidul și ne simțim,
alături de învățători și profesori, mîndri de
această nobilă chemare.
Acad. VICTOR VILCOVICI
Majoratul
"■■—■ii —mi i» ii
mișcării pionierești
■■■■■MaMSWSawnaniiMMM'.'
Celor care au fost odată pionieri, ca să nu
mal vorbim de sutele și miile de vlăstare care
poartă acum cravata roșie, actele statutare ale
mișcării pionierești le spun poate mai mult de-
cît cuvintele și paragrafele. E un elan al acestei
virste. pe drept numită vîrstă de aur, pe care
îl sim(i totdeauna subînțeles, care e mereu avut
în vedere atunci cînd, pe baza celor șaptespre-
zece ani de experiență, mișcarea se pregătește
a-și sărbători, într-un fel, majoratul.
Prospețimea trăirilor afective, puternica sete
de cunoștințe, pasiunea călătoriilor, a întrecerilor
artistice sau sportive, sentimentul civic ce înce-
pe a se contura în lumea sufletească a copilu-
lui, toate aceste atribute proaspete și viguroase
oferă mișcării pionierești inepuizabile surse de
energii. Sintetizînd o experiență fructuoasă, pro-
iectele noilor acte statutare îmi par revelatorii
tocmai sub unghiul aprofundării unui anumit spe-
cific prin împletirea mai armonioasă a procesu-
lui educativ cu caracterele vîrstei, cu ceea ce e
firesc să atragă și să intereseze pe copiii intre 9
și 14 ani.
E firesc — și actele statutare consemnează
aceasta — ca principala atracție pentru cei la
care ne referim să o reprezinte însăși școala, îm-
bogățirea continuă a universului de cunoștințe. •
Viața de colectiv a școlii nu poate fi altceva de-
cît o celulă vie, o bătaie de inimă entuziastă în
dinamismul uman și social al României de azi.
Sudînd legătura între generații, cultivînd în
cei mici înalte însușiri morale, cine va putea co-
ordona și conduce mai bine activitatea detașa-
mentelor, a unităților de pionieri dacă nu înșiși
educatorii lor — profesorii și învățătorii — care,
cu experiența lor pedagogică înțeleg însemnăta-
tea relaxării, a atmosferei de voie bună, a ca-
racterului pasionant pe care e firesc să-l îm-
brace activitățile cu copiii în afara orelor de în-
vățătură.
In contextul vieții cotidiene a pionierului,
școala, familia, organizația de tineret, instituțiile
obștești au nenumărate prilejuri de a sprijini
mișcarea pionierească, de a facilita desfășura-
rea unor acțiuni atractive, cu un bogat conți-
nut educativ, care să înlăture ședințele și pre-
lucrările plicticoase, acțiunile pătrunse de for-
malism, care se organizau, în unele locuri, pînă
nu de mult. Organizația de pionieri, prin Con-
siliul său național, prin consiliile regionale, ra-
ionale și orășenești — în care sînt reprezentate
foruri și personalități din felurite domenii de
activitate — va avea acum posibilitatea să folo-
sească cele mai indicate căi pentru a contribui
la pregătirea tehnicienilor, economiștilor și oame-
nilor de cultură, cetățeni ai societății comu-
niste de mîine. Patriotismul, cinstea, modestia,
disciplina, curajul, prietenia — sînt însușiri de
caracter în fixarea cărora vîrsta școlii și a cra-
vatei roșii are un rol hotărîtor. In desfășurarea
concretă a vieții unităților de pionieri rosturile
fundamentale fixate în actele statutare oferă un
continuu imbold de a nu cădea în rutină, de a
nu amesteca ceremonialul și spontaneitatea ac-
țiunilor pionierești cu preceptele orei de diri-
genție. „Orarul" vacanțelor, ca șl al timpului li-
ber din cursul anului școlar, va păstra întotdea-
una infinite ferestre pentru voie bună, temeinicie
și inedit.
MIIIAI NEGULESCU
Condiții noi,
—■—■■■■■———■—■—■■u
cerințe noi
An după an, apropierea deschiderii cursurilor mo-
bilizează gindurile cadrelor didactice la descope-
rirea unor căi, a unor forme noi menite să deter-
mine optimizarea activității de educare a tinerei
generații. In prezent, această căutare întîlnește
condiții noi. Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din
aprilie 1966, prin care se stabilește ca organizația
de pionieri din țara nostră să aibă organe de con-
ducere proprii, îndrumate nemijlocit de către or-
ganele de partid, sarcina pe care Plenara a tra-
sat-o școlii și cadrelor didactice, de a-și spori con-
tribuția la organizarea și îndrumarea activității
pionierești, elaborarea proiectelor actelor statutare
ale mișcării pionierești deschid mari perspective și
creează premise ferme pentru îmbunătățirea con-
ținutului activităților pionierești, a muncii educa-
tive în ansamblul ei.
Prevederile acestor documente poartă în ele o
mare forță mobilizatoare, posibilități educative
vaste și rodnice. A pătrunde direcțiile multilate-
rale pe care le implică, a ni le însuși nu numai în
litera, ci și în semnificația lor, a găsi măsurile
practice menite să învioreze activitatea pioniereas-
că, să facă să vibreze inima copiilor și să le antre-
neze energia clocotitoare — iată ce ne preocupă
in această etapă.
Prin faptul că detașamentul va fi constituit din
pionierii aceleiași clase, cu aceeași dezvol-
tare psihică și sferă de Interese și preocupări, el va
reprezenta nucleul de bază al organizației pionie-
rilor. Limitat ca număr de membri, bine sudat
prin relațiile statornicite an de an în cursul activi-
tății școlare, prin prieteniile care s-au legat între
copii, detașamentul se prezintă ca un organism
caracterizat prin mobilitate, prin solidaritate, prin-
tr-o viață personală. Aceste caracteristici indică,
după părerea mea, una dintre coordonatele pe
care trebuie să se axeze activitatea pionierească :
accentul principal să se pună pe organizarea și
desfășurarea activității în detașamente.
La aceasta va contribui mult faptul că tocmai
învățătorul sau dirigintele clasei va fi comandan-
tul detașamentului de pionieri din clasa sa. în a-
cest fel se va putea realiza din plin sarcina tra-
sată cadrelor didactice de a-și spori aportul la Or-
ganizarea și îndrumarea activității pionierești, de
a se realiza o mai bună coordonare a activității
educative desfășurată în procesul de învățămînt
cu activitatea organizației pionierilor. Se știe ce
greutăți s-au întîmpinat în trecut ca urmare a fap-
tului că instructorii de pionieri n-au fost întot-
deauna corespunzători : activitatea anemică sau
formală, paralelisme, forme de muncă greoaie,
neatrăgătoare. învățătorii și diriginții vor fi de-
sigur mai în măsură să asigure vigoare și dina-
nism activității, să canalizeze just inițiativele pio-
nierilor, să satisfacă setea de activitate și de cu-
noaștere a copiilor, dorința lor de afirmare perso-
nală.
Cu prilejul lecțiilor, ca și în orele de dirigenție,
ei le formează elevilor reprezentări și noțiuni, cul-
tivă sentimente social-politice superioare, așează
temelia convingerilor etice, pun în fața elevilor
perspective menite să le mobilizeze energia, vo-
ința, să le stimuleze inițiativa. Activitățile organi-
zate de către detașamente și împlinite pe un plan
superior, la nivelul unității, trebuie să ofere su-
portul afectiv și vollțional al sentimentelor și con-
vingerilor formate în școală, al unei conduite ire-
proșabile, să ducă la deprinderi de muncă și la
manifestări corespunzătoare reprezentărilor și
noțiunilor etice însușite teoretic, fără a îngrădi
tendința spre cîntec, spre joc, spre glume speci-
fică viratei pionierilor, ci sprijinindu-se tocmai pe
această tendință.
îndatoririle și direcțiile de activitate prevăzute
în proiecte ridică deci probleme noi de ordin psi-
hologic, pedagogic și metodic, ce-și așteaptă re-
zolvarea creatoare în primul rînd din partea co-
mandanților de detașamente și a celor de unități.
Cum să se realizeze în mod fericit „joncțiunea" din-
tre activitățile din cadrul lecțiilor și al orelor de
dirigenție cu cele organizate de detașament ? —
iată o problemă deschisă pentru studiu, pentru
îmbogățirea experienței pedagogice a fiecărui în-
vățător sau profesor. La clarificarea ei sînt che-
mate să-și aducă contribuția și comisiile de învăță-
tori, și comisiile diriginților, și consiliile pedagogice,
care pot deveni adevărate echipe de cercetare în
domeniul muncii educative, primele foruri che-
Mîinile îndemînatice
ale pionierilor făuresc nenumărate lucrări demne de admirație
mate să depisteze și să valorifice — prin populari-
zare și generalizare — experiența pozitivă, să sti-
muleze eforturile creatoare ale celor ce muncesc
cu pionierii. Cred că este bine să venim cu contri-
buția noastră, a tuturor, în întîmpinarea materia-
lelor de îndrumare metodică ce vor fi elaborate
de Consiliul Național al organizațiilor de pionieri.
Aș dori să mai vorbesc despre o problemă le-
gată de constituirea unității de pionieri. în proiec-
tul de Statut se precizează că unitatea de pionieri
se constituie în școlile în care există cel puțin
trei detașamente de pionieri. Rezultă deci că deta-
șamentele din școlile mici nu vor fi încadrate în-
tr-o unitate de pionieri. Pentru ca activitatea pio-
nierească din asemenea școli (mă refer la școlile
cu clasele I-IV din mediul rural) să beneficieze
și ea de conducerea și orientarea unui consiliu al
organizației, iar comandanții detașamentelor din
cadrul lor să se bucure de un sprijin colec-
tiv, pentru ca toți pionierii să se simtă legați de
o unitate, consider că ar avea efecte pozitive in-
cluderea detașamentelor școlilor mici — la care nu
se pot constitui unități — în unitatea de pionieri
a școlii generale cu clasele V-VIII, în a cărei circum-
scripție se află. Comandanții acestor detașamente
ar urma să facă parte din Consiliul ce conduce
unitatea, iar comandantul unității de pioriieri să
aibă în sarcina să șî îndrumai'ea detașamentelor
din școlile circumscripției școlare.
Proiectul Statutului unităților și detașamentelor
de pionieri și proiectul Regulamentului Consi-
liilor Organizației pionierilor din Republica So-
cialistă România creează condiții noi, deosebit de
favorabile în munca complexă cu pionierii. Fără
îndoială, ele vor avea implicații multiple în con-
ținutul întregii activități instructiv-educative din
școală.
Prof. ROMULUS SICLOVAN
directorul Școlii generale din Ghioroc,
raionul Lipova
Pentru eroii
creațiilor. noastre
Puse în discuție, actele statutare pionierești
suscită un viu interes și din partea creato-
rilor de artă, care își înțeleg răspunderea față de
tînăra generație.
Surprinde pozitiv, de la bun început, multi-
lateralitatea de probleme ridicate în proiectele
Statutului unităților și detașamentelor de pio-
nieri și Regulamentului Consiliilor Organizației
pionierilor, faptul că ele pornesc de la deplina
cunoaștere a realității, de la înțelegerea psiho-
logiei infantile. Prevederile acestor proiecte au
drept obiectiv final formarea cît mai complexă
a pionierului, crearea coordonatelor în măsură
să asigure dezvoltarea lui armonioasă ca viitor
cetățean al României Socialiste. Citind proiectele
actelor statutare ale mișcării pionierești constați
imediat permanenta grijă de a face din toate
activitățile cu pionierii activități cît mai com-
plexe, cît mai conforme cu vîrsta, cu interesele
și înclinațiile lor, strădania de a se înlătura
munca formală, lipsită de conținut.
Aș vrea să subliniez, o dată mai mult, însem-
nătatea activităților legate de educația estetică
a copiilor, de apropierea lor de izvoarele nese-
cate ale artei. Cred că, dintre acțiunile care se
vor organiza cu pionierii, nu va putea să lip-
sească vizionarea în colectiv a unor spectacole
sau filme, urmată de discuții pe marginea aces-
tora. Astfel de vizionări nu numai că .stimulează
Interesul tuturor copiilor, dar i-ar ajuta și să le
înțeleagă mai bine și ar dezvolta simțul lor critic.
Foarte utilă cred că ar fi și înființarea unor cercuri
ale iubitorilor de teatru sau film, care să facă și
popularizarea în școală a celor mai bune specta-
cole.
în detașamentele de pionieri s-ar putea orga-
niza și mici brigăzi artistice. Cîțiva pionieri mai
talentați, un acordeonist și brigada poate porni
la activitate, relevînd exemplul fruntașilor, sa-
tirizînd pe chiulangii, leneși, poznași. Cercurile
teatrale ale pionierilor ar putea interpreta mici
piese și scenete (Casa centrală a creației popu-
lare a început să aibă o activitate laborioasă de
editare a unor asemenea lucrări, iar revista „Cra-
vata Roșie" publica și ea unele piese scurte), ar
putea organiza lecturi din operele clasicilor li-
teraturii noastre. Multe din creațiile valoroase
din literatura clasică și contemporană română,
stimulînd patriotismul fierbinte pot fi ușor puse
în scenă cu ajutorul profesorilor de specialitate.
Cercurile de mici păpușari (care să-și constru-
iască singuri scena și păpușile, ceea ce dezvoltă
aptitudinile ținînd de îndemînare) ar fi de ase-
menea cu siguranță, bine primite de pionieri.
De multă popularitate se vor bucura fără îndo-
ială, în rindurile pionierilor, concursurile pri-
vitoare la activitățile artistice. Antrenînd un nu-
măr foarte mare de pionieri, asemenea concursuri
vor aduce o contribuție de seamă la stimularea
lor pe această linie.
La adunările tematice de detașament ar tre-
bui invitați cît mal des creatori de artă. Discu-
țiile lor cu pionierii — atît pe teme artistice cît
și, nemijlocit, pe teme etice — au o mare putere
de influență, convingîndu-i pe copii prin farme-
cul imaginilor, prin forța cuvîntului plin de ori-
ginalitate.
In general socotesc că varietatea de forme, ca-
racterul atractiv al activităților cu pionierii sînt
condiții esențiale pentru a captiva atenția lor, pen-
tru a le trezi interesul și a-i convinge.
Desigur, nu vreau să pledez pentru a face din
toți pionierii viitori artiști. Consider însă că în
organizația de pionieri ei se pot dezvolta ar-
monios, își pot completa cultura generală, își pot
dezvolta gustul pentru frumos.
Oamenii de artă, sînt sigur, vor răspunde cu
entuziasm chemărilor care le vor fi adresate pen-
tru a veni în mijlocul pionierilor. Un rol în-
semnat în această privință revine revistelor pen-
tru copii, emisiunilor de radio și televiziune, tea-
trelor care au repertorii adresate pionierilor.
Actele statutare ale mișcării pionierești des-
chid noi și largi perspective pentru ridicarea ni-
velului muncii de educare a copiilor patriei. In
fața noastră, a creatorilor, se află o dublă sar-
cină — aceea de a sprijini efectiv activitatea
organizațiilor de pionieri, și totodată, de a re-
flecta veridic, cu patosul epocii noastre, viața co-
pilului contemporan.
ALECU POPOVICI
CONTINUĂRI • CONTINUĂRI
PRIMUL AN ȘCOLAR
IN LICEELE DE SPECIALITATE
nica și electronica după electricita-
te, iar automatizarea proceselor
după electrotehnică și electronică.
Prevăzînd o succesiune judicioasă,
înlesnind însușirea sistematică a
cunoștințelor de către elevi, planu-
rile de învățămînt asigură o bună
corelare a diverselor materii din
program. Totodată, în alcătuirea
planurilor s-a ținut seama de ce-
rința de a nu-i supraaglomera pe
elevi, lăsîndu-Ie timpul necesar stu-
diului individual și pentru activi-
tăți recreative. în general din to-
talul orelor prevăzute pentru cei
4—5 ani de studii, obiectelor de cul-
tură generală li s-au acordat intre
41 și 50 la sută, obiectelor de cul-
tură tehnică generală și de specia-
litate, circa 30 la sută. între 20 și
29 la sută din totalul orelor sînt re-
zervate pentru instruirea practică
în ateliere școală, în laboratoare, în
întreprinderi, instituții sau în coo-
perativele agricole de producție, în
funcție de specialitatea școlii. O
deosebită atenție se acordă, prin
planurile de învățămînt, predării
limbii române și limbilor moderne,
matematicii, fizicii, chimiei, istoriei
șl geografiei patriei, științelor so-
ciale. S-a avut în vedere și faptul
că, în cazul unor specialități, o serie
de obiecte de cultură generală ser-
vesc în mod direct profilul acestora.
Astfel matematica, fizica și chimia
— obiecte de cultură generală —
contribuie nemijlocit, în mod sub-
stanțial, la pregătirea pentru spe-
cialitate în liceele industriale ; în
aceeași măsură acest lucru este va-
labil pentru chimie și biologie în
cazul liceelor agricole.
La nivelul
tehnologiei
moderne
întrucît viitorii absolvenți ai li-
ceelor de specialitate vor putea fi
încadrați direct în producție pe
funcții tehnice de agronomi, horti-
cultori, zootehniști, tehnologi, labo-
ranti, normatori, dispeceri, merceo-
logi, contabili sau statisticieni, în
funcție de specialitatea urmată, este
necesar ca planurile de învățămînt
să se preocupe atent și de formația
practică a acestora. în acest scop ele
prevăd o gradare continuă a instruirii
practice, care, de la o zi pe săptă-
mînă în primii ani de studiu ajunge
pînă la a ocupa 2 trimestre în ulti-
mul an. Bineînțeles însă că nu se
neglijează nici însușirea cunoștințe-
lor de cultură tehnică generală și
de specialitate. Studiul acestor cu-
noștințe ocupă și el un loc mereu
mai important, devenind preponde-
rent în planurile de invățămint
ale ultimilor doi ani. Printre dis-
ciplinele tehnice și de specialitate
pe care Ie vor studia elevii liceelor
de specialitate pe parcursul anilor
de școală se află, în funcție de fie-
care specialitate, electrotehnica, e-
lectronica, noțiuni de automatizare,
rezistența materialelor, organe de
mașini, aparate de măsură și con-
trol, tehnologia chimică organică și
anorganică, mecanizarea agricultu-
rii, fitotehnia, planificarea și orga-
nizarea întreprinderilor, protecția
muncii.
Pentru ca pregătirea elevilor din
liceele de specialitate să se desfă-
șoare la nivelul tehnologiei moder-
ne, asigurînd cunoașterea temeinică
a tehnicii noi, ele sînt amplasate,
pe tot cuprinsul țării, în localități
în care se află mari unități de pro-
ducție, uzine dotate cu mașini și
utilaje moderne, unități agricole so-
cialiste cu reale posibilități de prac-
tică sau mari întreprinderi și insti-
tuții economice. Aceasta, pe lîngă
faptul că a contribuit la asigurarea
unei baze didactico-materialc cores-
punzătoare, va prilejui elevilor un
contact nemijlocit cu specialitatea
aleasă
*
Ministerul învățămîntului se
preocupă în prezent de asigurarea
liceelor de specialitate cu progra-
mele și manualele școlare necesare
primului an de funcționare. De a-
semenea, au loc pregătiri intense
pentru dotarea laboratoarelor, ate-
lierelor, căminelor și cantinelor Ia
nivelul cerințelor actuale.
O mare atenție se acordă înca-
drării liceelor de specialitate cu
profesori de cultură generală, ingi-
neri, economiști, agronomi, cu te-
meinică pregătire profesională și
experiență pedagogică, capabili să
asigure un învățămînt de calitate,
la nivelul cerințelor actuale.
Este o înaltă datorie a tuturor ce-
lor ce vor lucra în liceele de spe-
cialitate să depună toate eforturile
pentru a traduce în fapt prevede-
rile Directivelor celui de al IX-lea
Congres al Partidului Comunist Ro-
mân, de a asigura economiei și cul-
turii țării noastre, în actuala etapă
de desfășurare a construcției socia-
liste, cadre medii de specialiști cu
o pregătire temeinică.
Drumuri în lumea străbunilor
lui Constantin Brîncoveanu. Culo-
rile frescelor sfîșiate de vreme păs-
trează încă, în nuanțele lor calde,
o undă de prospețime care a rezis-
tat uluitor în lupta cu viscolele, cu
ploile și vînturile.
Pășind printre ruine ne îndrep-
tăm către zidurile unei biserici din
apropiere. Aflăm de la profesorul
Simache că ea a fost construită de
Vladislav al II-lea, în secolul XVI.
Vladislav — ne spune el — a fost
prins de către loan Corvin chiar la
Tîrgșor, de unde am dedus că aici
își avea reședința. Tîrgșorul Nou
a fost, de asemenea, reședința lui
Neagoe Basarab, care semnează
acte domnești „din curtea noastră
de la Tîrgșor". In timpul lui Mihai
Viteazul, înaintea bătăliei de la Că-
lugăreni, orașul este ars din temelii
de către tătari. Spre sfîrșitul seco-
lului al XVI-lea, cînd încep să se
ridice Bucureștii și Ploieștii, Tîrg-
șorul decade.
Privind de pe un dimb, undeva
departe, unde se zăresc ca o linie
albă, confuză, siluetele marilor clă-
diri moderne ale Ploieștilor, profe-
sorul încheie această „scurtă isto-
rie" în care a condensat o fantas-
tică galopadă de secole.
In 1775, orașul este părăsit.
Vodă Alexandru Ion Ipsilante dă
Tîrgșorului ultima lovitură. In acest
an el îl dăruiește, împreună cu o
mare moșie, vărului său lanachc
Muruz, biv vel clucer, căsătorit dar,
cum spune hrisovul de danie, „fără
îndestulare de moșie cu care să
poată un boier pămîntean să ție
casă și să poată a să și chivernisi".
Astfel locuitorii tirgului sînt șerbiți.
Orașul se sparge, iar clădirile se
transformă in grămezi de ruine. Este
un caz rar dacă nu unic, în istoria
Țării Românești...
După această incursiune pe dru-
murile care duc către străbunii
noștri, după ce am ascultat cuvin-
tele acestui profesor în rostirea că-
ruia am surprins nu o dată accente
de emoție, am înțeles de ce partici-
parea la activitatea de cercetare ar-
heologică reușește să-l subjuge în-
tr-atît.
Instantanee de vacanță
un obiectiv al ex-
cursiei elevilor ?
După vreo două
ore, se ivește pe pe-
ron un alt grup. Sînt
vreo 180 de copii gă-
lăgioși, dezorientați,
nesupravegheați, e-
levi ai școlilor gene-
rale din comunele
Nimnița-Băneasa și
M. Kogălniceanu-
Tulcea. In teorie îi
conduc 10 cadre di-
dactice. In practică,
se află cu ei numai
profesoara Aurora
Chiaburu. Ba nu,
iată și pe una din
colegele ei. Stă pi-
cior peste picior pe
o valiză, fumează
pierdută în visări și
nici habar nu are de
copiii de care ar tre-
bui să se îngrijească.
Cînd trenul 3001 tra-
ge la peron, se gră-
bește să-și aleagă un
loc confortabil, pen-
tru a-și putea conti-
nua netulburată no-
bila visare. Nu e deci
de mirare că, după ce
toată lumea s-a urcat
în tren, a mai rămas
pe peron un geaman-
tan. Repede, să nu se
piardă! Vreo doi ce-
tățeni îl caută pe mi-
cul proprietar și i-o
înmînează.
Atenție, tovarăși
de la secția de învă-
țămînt a raionului
Tulcea! Mai multă
grijă pentru organi-
zarea excursiilor și
pentru selecționarea
și instruirea celor
care le conduc 1
Centre’e și președinții enmisiilor examenului de bacalaureat
Printr-un ordin al Ministrului învățământului s-au sta-
bilit centrele și președinții comisiilor pentru examenele de
bacalaureat de la liceele de cultură generală și de la liceele
de artă, precum și pentru examenele de diplomă de la liceele
pedagogice de învățători, educatoare și institutele pedago-
gice de învățători din sesiunea august 19G6.
Examenele încep în toată țara în ziua de 19 august 1966,
orele 9 dimineața, cu proba scrisă la limba și literatura
română. In vederea pregătirii lucrărilor examenului, preșe-
dinții comisiilor se vor prezenta la centrele la care au fost
numiți în dimineața zilei de 18 august a.c Se menționează
mai jos centrele unde vor funcționa comisiile, școlile care
vor prezenta candidați la fiecare centru, precum și președin-
ții comisiilor.
Orașul
București
Liceul „Mihail Sadoveanu" —
Comisia nr. 1, secție reală. Se
vor prezenta candidați de la li-
ceele „M. Sadoveanu", „I. L. Ca-
ragiale", „Dr. Petru Groza“,
nr. 32. 35 șl Liceul de muzică nr. 2
(cursuri de zi). Președinte Con-
stantin lonescu Bujor, prof.
unlv. matematici, Institutul Poli-
tehnic „Gh. Gheorghiu-Dej"
București.
Liceul „Mihail Sadoveanu" —
Comisia nr. 2, secție reală. Se
vor prezenta candidați de la li-
ceele „M. Sadoveanu", „I. L.
Caragiale", „Dr. Petru Groza" șl
nr. 32 (curs seral). Președinte
Ștefan Petrescu, prof. univ. ma-
tematici, Institutul de construc-
ții București.
Liceul „Ion Luca Caragiale"
— Comisia nr. 3, secție mixtă.
Se vor prezenta candidați de la
liceele „I. L. Caragiale", „M.
Sadoveanu", „Dr. Petru Groza",
nr. 32 și nr. 35 și Liceul de
muzică nr. 2 (cursuri de zi —
secția umanistă și restanțierii de
la cursurile de zi, secția reală și
umanistă). Președinte Aurel Ni-
colau, prof. unlv. fizică, Uni-
versitatea București.
Liceul nr. 32 — Comisia nr. 4,
secție mixtă. Se vor prezenta
candidați de la liceele nr. 32 și
„I. L. Caragiale" (cursuri serale,
restantieri și fără frecvență).
Președinte Ioana Cosma, prof. is-
torie gr. I, Liceul „Nic. Bălces-
cu" București.
Liceul „Dimitrie Cantemir" —
Comisia nr. 5 secție reală. Se
vor prezenta candidați de la li-
ceele „D. Cantemir" și „C. A.
Rosetti (cursuri de zi, serale-si
invățămînt fără frecvență). Pre-
ședinte Igor Ivanov, conf. univ.
chimie, Institutul de construcții
București.
Liceul „Spiru Haret“ — Comi-
sia nr. 6, secție reală. Se vor
prezenta candidați de la liceele
„Spiru Haret" și nr. 37 (cursuri
de zi, serale și invățămînt fără
frecvență). Președinte Mihail
Botez, prof. univ. matematică,
Institutul politehnic „Gh. Gheor-
ghiu-Dej" București.
Liceul „Spiru Ilarct" — Comi-
sia nr. 7, secție mixtă. Se vor
prezenta candidati de la liceele
„Spiru Haret", „D. Cantemir",
„C. A. Rosetti", nr. 10 și nr. 37
(cursuri de zi și învățămînt fără
frecvență). Președinte Alexandru
Nieolescu, prof. univ. matema-
tici, Institutul de petrol, gaze și
geologie București.
Liceul „Emil Raeovită" — Co-
misiă nr. 8, secție mixtă. Se vor
prezenta candidați de la Liceul
„Emil Racoviță" (cursuri de zi,
serale și învățămint fără frec-
vență). Președinte Izidor Cre-
mer, conf. univ. pedagogie, Uni-
versitatea București.
Liceul „Mihai Viteazul" — Co-
misia nr. 9, secție reală. Se vor
prezenta candidați de la liceele
„Mihai Viteazul", „Al. Sahia" și
nr. 14 (cursuri de zi, serale și
restanțieri). Președinte Gabriel
Sudan, prof. univ. matematici,
Institutul de arhitectură „Ion
Mincu" București.
Liceul „Mihai Viteazul" — Co-
misia nr. .10, secție umanistă. Se
vor prezenta candidați de la Li-
ceele „Mihai Viteazul". „Al. Sa-
hia" și nr. 15 (cursuri de zi și
învățămînt fără frecvență). Pre-
ședinte Gheorghe Mierlea, prof.
filologie, Liceul „I. L. Caragiale"
București.
Liceul nr. 15 — Comisia nr. 11,
secție reală. Se vor prezenta
candidați de la liceele nr. 15 și
nr. 9 (cursuri de zi, serale și
învățămînt fără frecvență). Pre-
ședinte Stela Manolescu, prof
emerită fizică, Liceul nr. 10
București.
Liceul nr. 38 — Comisia nr. 12.
secție mixtă. Se vor prezenta
candidati de la Liceul nr. 38
(cursuri de zi și serale). Preșe-
dinte Gheorghe German, conf.
univ. biologie, Institutul medico-
farmaceutic București.
Liceul seral de cultură gene-
rală — Comisia nr. 13, secție
mixtă. Se vor prezenta can-
didati de la liceele seral de
cultură generală „D. Cantemir"
și „Spiru Haret" (curs seral,
învățămînt fără frecvență și
examene de diferență și res-
tantieri). Președinte Mihai
Fascii, conf. univ. fizică, Uni-
versitatea București.
Liceul „Matei Basarab" — Co-
misia nr. 14, secție mixtă. Se vor
prezenta candidați de la liceele
,,M. Basarab", „G. Coșbuc" și
nr. 39 (cursuri dc zi, serale, în-
vățămînt fără frecvență și res-
tantieri). Președinte Ion Tobo-
șaru. conf. unlv. filozofie, Institu-
tul de artă teatrală și cinemato-
grafică „I. L. Caragiale" Bucu-
rești.
Liceul „Matei Basarab" — Co-
misia nr. 15, secție reală. Se vor
prezenta candidati de la Liceul
„Matei Basarab" (cursuri de zi,
serale și învățămînt fără frec-
vență). Președinte Ilinca Tănă-
sescu, prof. matematici, Liceul
nr. 15. București.
Liceul „Alex. loan Cuza" —
Comisia nr. 16, secție reală. Se
vor prezenta candidati de la li-
ceele „Alex. loan Cuza" și „G.
Coșbuc" (cursuri de zi, serale,
învățămînt fără frecvență și res-
tantieri). Președinte Haralambie
lonescu, conf matematici, Insti-
tutul Politehnic „Gh. Gheorghiu-
Dej" București.
Liceul nr. 39 — Comisia nr. 17,
secție mixtă. Se vor prezenta
candidați dc la Liceul nr. 39
(curs de zi și învățămînt fără
frecvență). Președinte Florea
Zara, conf. univ. matematici, In-
stitutul Politehnic „Gh. Gheor-
ghiu-Dej" București.
Liceul „Mihail Eminescu" —
Comisia nr. 18, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la li-
ceele „M. Eminescu", „Ion
Creangă" și nr. 30 (curs de zi,
învățămînt fără frecventă și res-
tantieri). Președinte Mircea
Mancaș, prof. univ. filozofie, In-
stitutul de artă teatrală și cine-
matografică „I. L. Caragiale"
București.
Liceul „Mihail Eminescu" —
Comisia nr. 19, secție reală. Se
vor prezenta candidați de la li-
ceele „M. Eminescu", „Ion
Creangă" și nr. 30 (cursuri de
zi, serale, învățămînt fără frec-
vență și restanțieri). Președinte
Vasile Nedclcu, conf. univ. ma-
tematici, Institutul Politehnic
„Gh. Gheorghiu-Dej" București.
Liceul „Gheorghe Șincai" —
Comisia nr. 20, secție mixtă. Se
vor prezenta candidati de la
Liceul „Gh. Șincai" și Liceul de
muzică nr. 1 (curs de zi și învă-
țămînt fără frecvență). Președin-
te Constanta Moruzi. conf. Univ.
biologie, Universitatea București.
Liceul „Gheorghe Șincai" —
Comisia nr. 21, secție ireală. Se
vor prezenta candidați de la Li-
ceul „Gh. Șincai" și secția serală
din comuna 30 Decembrie (curs
seral, învățămînt fără frecventă
și restanțieri). Președinte Con-
stantin loan, prof. univ. fizică,
Institutul Agronomic „Nicolae
Bălcescu" București.
Liceul „Gheorghe Lazăr" —
Comisia nr. 22, secție reală. Se
vor prezenta candidați de la
Liceul „Gheorghe Lazăr" (cursuri
de zi, serale, învățămînt fără
frecvență și restanțieri). Preșe-
dinte Elena Nicolaescu, prof. gr.
I matematică. Liceul nr. 15 Bucu-
rești.
Liceul „Gheorghe Lazăr" —
Comisia nr. 23, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la li-
ceele „Gh. Lazăr" și nr. 36
(cursuri de zi, serale, învățămînt
fără frecvență și restanțieri).
Președinte Gheorghe Palade,
prof. univ. fizică, Institutul de
petrol, gaze și geologie Bucu-
rești.
Liceul „Dimitrie Bolintineanu"
— Comisia nr. 24, secție reală. Se
vor prezenta candidati de la Li-
ceul „D. Bolintineanu" (cursuri
de zi, serale și restanțieri). Pre-
ședinte Viorel Alecu, prof. gr. I,
Liceul „Emil Racoviță" Bucu-
rești.
Liceul „Dimitrie Bolintineanu"
— Comisia nr. 25, secție mixtă.
Se vor prezenta candidați de la
Liceul „D. Bolintineanu" (cursuri
de zi, învățămînt fără frecvență
și restantieri). Președinte Emil
Stancu, prof. pedagogie gr. II.
Liceul „M. Basarab" București.
Liceul nr. 27 — Comisia nr. 26,
secție mixtă. Se vor prezenta
candidați de la Liceul nr. 27
(cursuri de zi, serale și restan-
țieri). Președinte Simona Popp,
conf. univ. matematici, Univer-
sitatea București.
Liceul nr. 36 — Comisia nr. 27,
secție reală. Se vor prezenta
candidați de la Liceul nr. 36
(curs seral și restanțieri). Pre-
ședinte Leo Gruia, conf. univ.
matematici, Institutul Politehnic
„Gh. Gheorghiu-Dej" București.
Liceul nr. 36 — Comisia nr. 28,
secție reală. Se vor prezenta
candidați de la Liceul nr. 36
(curs seral și restantieri). Pre-
ședinte Ilie Ilasievici, prof. ma-
tematici gr. I, Liceul nr. 38
București.
Liceul „Nicolae Bălcescu" —
Comisia nr. 29, secție reală. Se
vor prezenta candidati de la Li-
ceul „Nic. Bălcescu" și Liceul
nr. 21 (cursuri de zi, serale, în-
vălămînt fără frecventă și res-
tantieri). Președinte Marioara
Iordan, prof. emerit — matema-
tici, Liceul nr. 39 București.
Liceul „Nicolae Bălcescu"—Co-
misia nr. 30, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la Li-
ceul „Nic. Bălcescu", Liceul de
arte plastice și Liceul nr. 25
(cursuri de zi, serale, învățămînt
fără frecventă și restantieri).
Președinte Constantin Bender,
conf. pedagogie, Institutul de
perfecționare a cadrelor didacti-
ce București.
Liceul „Tuilor Vladimirescti"
— Comisia nr. 31, secție reală.
Se vor prezenta candidați de la
Liceul „T. Vladimirescu" (cursuri
de„ zi, serale, învățămînt fără
frecvență. și restanțieri). Pre-
ședinte Elena Rădan, prof. ma-
tematici Liceul nr. 30 București.
Liceul nr. 33 București — Co-
misia nr. 32 secție mixtă. Se vor
prez.enta candidati de Ia liceele
nr. 33, nr. 31 și Liceul „T. Vla-
dimirescu" (curs de zi, învăță-
mînt fără frecvență, și restan-
țieri). Președinte Haralambie
Cliirilci prof. univ. biologie In-
stitutul agronomic „Nic. Bălces-
cu" București.
Liceul „Ion Neculce" — Comi-
sia nr. 33 secție reală. Se vor
prezenta candidati de la liceele
„Ion Neculce" și nr. 6 (cursuri
de zi și serale). Președinte Con-
stantin Discscu, prof. univ. fizică
Institutul agronomic „Nicolae
Bălcescu" București.
Liceul „Ion Neculce" — Co-
misia nr. 34 secție mixtă. Se vor
prezenta candidati de la liceele
„Ion Neculce" și nr. 6 (curs de
zi și învățămînt fără frecvență).
Președinte Maria Pctrcscu, prof.
geografie, Liceul nr. 33 Bucu-
rești.
Liceul „Aurel Vlaicu" — Co-
misia nr. 35 secție mixtă. Se vor
prezenta candidați de la Liceul
..Aurel Vlaicu" (curs de zi și în-
vățămînt fără frecventă). Preșe-
dinte Sergiu Gogălniceanu, prof.
univ. chimie Institutul agrono-
mic „Nicolae Bălcescu" Bucu-
rești.
Liceul nr. 40 — Comisia nr. 36
secție mixtă. Se vor prezenta
candidați de la Liceul nr. 40
(cursuri de zi, serale și învă-
țămînt fără frecvență). Președin-
te Maria Apostolescu, conf. bio-
logie, Institutul de perfecționare
a cadrelor didactice București.
Liceul „Mircea cel Bătrîn"
Constanța — Comisia nr. 1,
secție mixtă. Se vor prezenta
candidați de la Liceul „Mircea
cel Bătrîn". liceele nr. 2 șl nr. 3
Constanța (curs de zi și restan-
tieri). Președinte Alexandru
Crlstescu, lector unlv. biologie,
Institutul pedagogic de 3 ani
Pitești.
Liceul „Mircea cel Bătrîn"
Constanta — Comisia nr. 2, sec-
ție reală. Se vor prezenta can-
didați de la Liceul „Mircea cel
Bătrîn" și Liceul nr. 3 Constan-
ța (învățămînt fără frecvență și
restanțieri). Președinte Victor
Constantinescu, conf. univ. ma-
tematici, Institutul de con-
strucții București.
Liceul „Mircea cel Bătrîn"
Constanta — Comisia nr. 3, sec-
ție mixtă. Se vor prezenta can-
didați de la Liceul „Mircea cel
Bătrîn". Liceul nr. 3 și Școala
tehnică specială Constanța, li-
ceele Năvodari și Mangalia
(cursuri de zi, serale, învăță-
mînt fără frecvență și restan-
tieri). Președinte Ion Stănciu-
lescu, lector univ. șt. sociale,
Institutul de științe economice
„V. I. Lenin" București.
Liceul nr. 2 Constanța — Co-
misia nr. 4, secție reală. Se vor
prezenta candidați de la Liceul
„Mircea cel Bătrîn" și Liceul
nr. 2 Constanța (curs seral și
restanțieri). Președinte Nicolae
Marin, lector univ. chimie, U-
niversitatea Craiova.
Liceul nr. 3 Constanta — Co-
misia nr. 5, secție reală. Se vor
prezenta candidati de la Liceul
nr. 3 Constanta, liceele Năvo-
dari, Eforie Sud, Techirghiol și
Mangalia (curs de zi și restan
fieri). Președinte Vasile Po-
pescu. conf. univ. matematici,
Institutul Politehnic „Gh.
Gheorghiu-Dej" București.
Liceul nr. 4 Constanta — Co-
misia nr. 6. secție reală. Se vor
prezenta candidați de la Liceul
nr. 4 Constanța (curs de zi și
restantieri). Președinte Ion Moi-
sil, conf. univ. fizică, Universi-
tatea București
Liceul nr. 4 Constanta — Co-
misia nr. 7. secție umanistă. Se
vor prezenta candidați de la
Ltceul nr. 4 și Liceul de muzi-
că și arte plastice Constanța,
liceele Năvodari, Mangalia și
Eforie Sud (curs de zi și re-
stantieri). Președinte Ion Ber-
eeanu, prof. univ. șt. sociale, In-
stitutul agronomic „Nic. Băl-
cescu" București.
Regiunea
Argeș
Liceul „Nic. Bălcescu" Pitești
— Comisia nr. 1, secție reală. Se
vor prezenta candidati de la
Liceul „Nic. Bălcescu" liceele
Costești, Mozăceni și Curtea de
Argeș (curs de zi și restantieri).
Președinte Virgil Atanasiu, conf.
fizică, Institutul de perfecționa-
re a cadrelor didactice Bucu-
rești.
Liceul ,,Njc. Bălcescu" Pitești
— Comisia nr. 2, secție reală.
Se vor prezenta candidati de la
Liceul „Nic. Bălcescu", li-
ceele nr. 2 și nr. 3 Pitești, li-
ceele Vedea și Corbeni (învăță-
mînt fără frecventă și restan-
țieri). Președinte Ion Zamfi-
rescu, conf. univ. matematici,
Institutul politehnic „Gh.
Gheorghiu-Dej" București.
Liceul nr. 2 Pitești — Comisia
nr. 3, secție reală. Se vor pre-
zenta candidati de la Liceul
nr. 2 Pitești (curs de zi si re-
stantieri). Președinte Cornel
Stanciu, conf. univ. fizică, In-
stitutul de construcții Bucu-
rești.
Liceul nr. 2 Pitești — Comi-
sia nr. 4, secție reală. Se vor
prezenta candidați de Ia Liceul
„Nic. Bălcescu" și liceele nr. 2
și nr. 3 Pitești, liceele Ștefă-
nești, Curtea de Argeș, Corbeni
și Costești (curs seral și restan-
țieri). Președinte Eneea Barbu,
conf. univ. matematici. Institu-
tul Politehnic „Gh. Gheorghiu-
Dej" București.
Liceul nr. 2 Pitești — Comi-
sia nr. 5, secție umanistă. Se
vor prezenta candidați de la
Liceul „Nic. Bălcescu" liceele
nr. 2 și nr. 3. Liceul de muzică
Pitești și Liceul Vedea (curs de
zi și restanțieri). Președinte
Nicolae Dinculeseu, lector univ.
filozofie, Institutul de 3 ani Pi-
tești.
Liceul nr. 3 Pitești — Comi-
sia nr. 6. secție reală. Se vor
prezenta candidați de la Liceul
nr. 3 Pitești, liceele Domnești,
Corbeni și Vedea (cursuri de zi,
serale și restanțieri). Președin-
te Dumitru Stoian, lector univ.
chimie. Universitatea Craiova.
Liceul nr. 3 Pitești — Comi-
sia nr. 7, secție umanistă. Se
vor prezenta candidați de la
Liceul „Nic. Bălcescu", liceele
nr. 2. nr. 3 Pitești, liceele
Curtea de Argeș șl Corbeni
(curs de zi, învățămînt fără
frecvență și restanțieri). Pre-
ședinte Sabin Antonescu, conf.
univ. șt. sociale, Institutul de
cultură fizică București.
Liceul nr. 1 Cîmpulung Mus-
cel — Comisia nr. 8 secție rea-
lă. Se vor prez.enta candidați
de la liceele nr. 1 și nr. 2
Cîmpulung-Mușcel (curs de zi).
Președinte Gheorghe Negoiță
prof. biologie Liceul nr. 2 Rm.
Vîlcea.
Liceul nr. 1 Cîmpulung-Muș-
cel — Comisia nr. 9, secție
mixtă. Se vor prezenta candi-
dați de la liceele nr. 1 și nr. 2
Cîmpulung-Mușcel, liceele Ru-
căr și Stîlpeni (cursuri de zi,
serale și învățămînt fără frec-
ventă). Președinte Augustin
Z. N. Pop, conf. univ. filologie,
Institutul pedagogic de 3 ani
Pitești.
Liceul nr. 1 Rm. Vîlcea —
Comisia nr. 10, secție reală. Se
vor prezenta candidați de la
Liceul nr. 1 Rm. Vîlcea, liceele
Horezu, Călimănești și Drăgă-
șani (curs de zi și restanțieri).
Președinte Florea Vasile, lector
univ. fizică, Universitatea Cra-
iova.
Liceul nr. 2 Rm. Vîlcea —
Comisia nr. 11, secție reală. Se
vor prezenta candidați de la
liceele nr. 2 șl nr. 1 Rm. Vîl-
cea, liceele Govora, Babeni și
Brezoi (cursuri de zl, serale și
restanțieri). Președinte Ion
Filimon, conf. univ. matematici,
Institutul de construcții Bucu-
rești.
Liceul nr. 2 Rm. Vîlcea —
Comisia nr. 12 secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la
liceele nr. 2 șl nr. 1 Rm. Vîl-
cea, liceele Drăgășani și Ho-
rezu (curs de zi, învățămînt
fără frecventă și restanțieri).
Președinte Ion Lupu, lector
univ. pedagogie, Universitatea
București.
DIN
SESIUNEA AUGUST 1966
Liceul nr, 1 Slatina — Co-
misia nr. 13, secție reală. — Se
vor prezenta candidați de la
liceele nr. 1 șl 2 Slatina, li-
ceele Potcoava, Drăgănești-Olt
și Văleni (curs de zi). Preșe-
dinte Osias Sachter, conf. univ.
matematici. Institutul politeh-
nic „Gh. Gheorghiu-Dej"
București.
Liceul nr. 2 Slatina — Co-
misia nr. 14, secție mixtă, —
Se vor prezenta candidați de
la liceele nr. 2 și nr. 1 Slatina,
liceele Drăgănești — Olt și
Piatra Olt (cursuri de zi, se-
rale, învățămînt fără frec-
vență și restanțieri). — Preșe-
dinte Alexandru Juracek, conf.
univ. biologie, Institutul peda-
gogic de 3 ani Pitești.
Liceul Topoloveni — Comi-
sia nr. 15, secție mixtă — Se
vor prezenta candidați de la
liceele Topoloveni, Găiești și
Vișina — (curs de zi, învăță-
mînt fără frecvență și restan-
țieri). Președinte Ion Mari-
nescu. conf. univ. filologie, In-
stitutul pedagogic de 3 ani Pi-
tești.
Liceul nr. 1 Orașul „Gh.
Gheorghiu-Dej" — Comisia nr.
1, secție mixtă. Se vor prezenta
candidați de la Liceul nr. 1
Orașul „Gh. Gheorghiu-Dej"
(cursuri de zi, serale și res-
tantieri!. Președinte Marin Cos-
mescu, lector univ. filologie, In-
stitutul pedagogic de 3 ani Ba-
cău.
Liceul nr. 2 Orașul „Gh.
Gheorghiu-Dej" — Comisia nr.
2, secție mixtă. Se vor prezenta
candidați de la Liceul nr. 2
Orașul „Gh. Gheorghiu-Dej"
(cursuri de zi. serale, învăță-
mînt fără frecventă și restan-
tieri). Președinte Grigore Co-
ban. lector univ. filologie, In-
stitutul pedagogic de 3 ani
Bacău.
Liceul Tg. Ocna — Comisia
nr. 3, secție mixtă. Se vor pre-
zenta candidati de la Liceul
Tg. Ocna (cursuri de zi. serale
și învățămînt fără frecvență).
Președinte Serghei Postolache,
prof. matematici gr. II, Liceul
nr. 4 Bacău.
Liceul Buhuși — Comisia nr.
4, secție mixtă. Se vor prezenta
candidați de la Liceul Buhuși
(cursuri de zi, serale, învăță-
mînt fără frecventă și restan-
țieri). Președinte Constantin
Ciuchi, prof. matematici, Liceul
nr. 1, Orașul „Gh. Gheorghiu-
Dej".
Liceul nr. 1 Piatra Neamț —
Comisia nr. 5, secție mixtă. Se
vor prezenta candidati de la
Liceul nr. 1 Piatra Neamț
(cursuri de zi, serale, învăță-
mînt fără frecvență și restan-
tieri). Președinte Vasile Ște-
fănoiu, conf. filozofie. Institutul
de perfecționare a cadrelor di-
dactice București,
Liceul nr. 2 Piatra Neamț —
Comisia nr. 6, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la
Liceul nr. 2 Piatra Neamț, li-
ceele Roznov și Bicaz (cursuri
de zi. serale și restantieri).
Președinte Virgil Dron, lector
univ. filologie, Universitatea
București.
Liceul Tg. Neamț — Comisia
nr. 7, secție mixtă. Se vor pre-
z.enta candidati de la liceele
Tg. Neamț, Borca și Țibucani
(cursuri de zi. serale și învă-
tămînt fără frecventă). Preșe-
dinte Marllcna Lefter, lector
univ. filologie, Institutul peda-
gogic de 3 ani Bacău.
Liceul Moinești — Comisia
nr. 8, secție mixtă. Se vor pre-
zenta candidati de la liceele
Moinești. Comănești și Boiștea
(cursuri de zi. serale și învă-
tămînt fără frecventă). Preșe-
dinte Leontina Savin, lector
univ. biologie, Institutul peda-
gogic de 3 ani Bacău.
Liceul nr. 1 Bacău — Comi-
sia nr. 9, secție mixtă. Se vor
prezenta candidati de la Liceul
nr. 1 Bacău și Liceul Adjud
(curs de zi și restantieri). Pre-
ședinte Dumitru Ticulescu, conf.
univ. biologie, Institutul peda-
gogic de 3 ani Bacău.
Liceul nr. 2 Bacău — Comi-
sia nr. 10. secție mixtă. Se vor
prez.enta candidati de la Liceul
nr. 2 Bacău (curs de zi). Pre-
ședinte Emanoil Poppel, conf.
univ. chimie. Institutul politeh-
nic Iași.
Liceul nr. 2 Bacău — Comi-
sia nr. 11, secție mixtă. Se vor
prezenta candidați de la Liceul
nr. 2 Bacău (curs seral și în-
vățămînt fără frecventă). Pre-
ședinte Valerlu Pocinog, conf.
univ. biologie, Institutul peda-
gogic de 3 ani Bacău.
Liceul nr. 4 Bacău — Comi-
sia nr. 12, secție mixtă. Se vor
prezenta candidați de la Liceul
nr. 4 Bacău (curs de zi și în-
vățămînt fără frecventă). Pre-
ședinte Alexandru Bucur, prof.
filologie Liceul Comănești.
Liceul Roman — Comisia nr.
13 secție mixtă. Se vor prezen-
ta candidati de la liceele Ro-
man și Săbăoani (curs de zi).
Președinte loan Grigoriu, lector
univ. filologie, Institutul peda-
gogic de 3 ani Bacău.
Liceul Roman — Comisia nr.
14, secție mixtă. Se vor prezen-
ta candidati de la Liceul Ro-
man (curs seral, învățămînt
fără frecventă și restanțieri).
Președinte Aurel Zota, prof.
matematică-fizică, Liceul Tg.
Ocna.
Liceul nr. 3 Bacău — Comi-
sia nr. 15, secție mixtă. Se vor
prezenta candidați de la liceele
nr. 3, nr. 2 Bacău și Liceul
Podul Turcului (curs de zi și
restanțieri). Președinte Virgil
Antonescu. lector unlv. fizică,
Universitatea „Alex. I. Cuza"
Iași.
—
Regiunea
Banat
L îi Zl- a . ... • -4-£. L
Liceul nr. 1 Caransebeș —
Comisia nr. 1, secție reală. Se
vor prezenta candidați de la
liceele nr. 1 și nr. 2 Caran-
sebeș și Liceul Oțelul Roșu —
(cursuri de zi, serale, învăță-
mînt fără frecventă și restan-
țieri). Președinte Achim Drago-
mir, lector matematici. Univer-
sitatea Timișoara.
Liceul Lipova — Comisia nr.
2, secție mixtă cu limbile de pre-
dare română și slovacă. Se vor
prezenta candidati de la liceele
Lipova, Curtici, Pîncota, Nad-
lac, Vinga și Liceul nr. 1 Pe-
cica — (cursuri de zi, serale și
restantieri). Președinte Alexan-
dru Crișan, lector univ. filolo-
gie Universitatea Timișoara.
Liceul Oravița — Comisia nr.
3, secție mixtă. Se vor prezenta
candidati de la liceele Oravița,
Grădinari, Moldova Nouă și Bo-
zovici — (curs de zi, învățămînt
fără frecventă și restantieri).
Președinte Gheorghe Dreicin,
lector univ. matematici. Univer-
sitatea Timișoara.
Liceul Sînnicolaul Mare —
Comisia nr. 4, secție mixtă. Se
vor prezenta candidati de la
liceele Sînnicolaul Mare, Pe-
riam, Dudești Vechi, Peciul Nou
și .Timbolia — (curs de zi și
restantieri). Președinte loan
Benea, lector univ. filologie
Universitatea Timișoara.
Liceul nr. 1 Arad — Comisia
nr. 5, secție reală. Se vor pre-
zenta candidati de la liceele
nr. 1, nr. 2, nr. 3. nr. 4 și nr. 5
Arad — (curs de zi. învăță-
mînt fără frecventă și restan-
tieri). Președinte losif Dich,
prof. univ. chimie. Institutul po-
litehnic Timișoara.
Liceul nr. 2 Arad — Comisia
nr. 6, secție mixtă. Se vor pre-
z.enta candidati de la liceele
nr. 1, nr. 2. nr. 3, nr. 4 și nr. 5
Arad — (cursuri de zi, serale
si învățămînt fără frecvență).
Președinte Petru Tribunescu.
conf. univ. chimie. Institutul
politehnic Timișoara.
Liceul nr. 3 Arad — Comi-
sia nr. 7, secție mixtă cu limba
de predare maghiară. Se vor
prezenta candidați de Ia liceele
nr. 1, nr. 3 Arad, liceele nr. 1,
nr. 10 Timișoara, Liceul nr. 1
Lugoj, Liceul nr. 2 Pecica. Li-
ceul .Timbolia, Liceul Petroșeni
— Hunedoara și Liceul „De-
cebal" Deva — (cursuri de zi,
serale și restantieri). Președinte
Ladislau Nemeș, lector univ.
chimie. Institutul pedagogic de
3 ani Tg. Mureș.
Liceul nr. 2 Lugoj — Comi-
sia nr. 8, secție reală. Se vor
prezenta candidați de la liceul
nr. i, nr. 2 Lugoj, liceele Fă-
get, Nădrag și Mehadica
(cursuri de zi. serale și învă-
țămînt fără frecventă). Preșe-
dinte losif Reichel, prof. unlv.
chimie, Institutul politehnic
Timișoara.
Liceul nr. 1 Lugoj — Comi-
sia nr. 9. secție mixtă. Se vor
prezenta candidați de la liceele
nr. 1. nr. 2 Lugoj, liceele Bu-
ziaș, Belinț, Făget și Orșova —
(cursuri de zi. serale, învăță-
mînt fără frecventă și restan-
tieri). Președinte Eugen Kiin-
mcl, conf. univ. chimie. Insti-
tutul politehnic Timișoara.
Liceul nr. 1 Reșița — Comi-
sia nr. 10, secție reală. Se vor
prezenta candidați de la Liceul
nr. 1 Reșița, liceele Bocșa și
Anina — (cursuri de zi. serale,
învățămînt fără frecventă și
restantieri). Președinte Valerlu
Băbut. lector univ. matematici,
Institutul politehnic Timișoara.
Liceul nr. 2 Reșița — Comi-
sia nr. 11, secție mixtă. Se vor
prezenta candidați de la liceele
nr. 1, nr. 2 Reșița, liceele nr. 1,
nr. 2 Caransebeș, liceele Bocșa
și Anina — (curs de zi. învă-
țămînt fără frecventă șl restan-
țieri). Președinte Nușa Strat,
prof. filologie gr. II, Liceul nr.
5 Timișoara.
Liceul nr. 1 Timișoara — Co-
misia nr. 12, secție reală. Se
vor prezenta candidați de la
liceele nr. 1. nr. 2, nr. 3. nr. 4,
nr. 7, nr. 8. nr. 10 Timișoara,
liceele Ciacova, Deta și Gătaia
— (curs de zi si restantieri).
Președinte Vasile Mioc. prof.
univ. matematici. Institutul po-
litehnic Timișoara.
Liceul nr. 2 Timișoara - Co-
misia nr. 13, secție reală. Se
vor prezenta candidati de la
Liceul nr. 2 Timișoara — (curs
seral). Președinte Petre Stan-
ciu, conf. univ. matematici. In-
stitutul politehnic Timișoara.
Liceul nr. 3 Timișoara — Co-
misia nr. 14, secție reală cu lim-
bile de predare română și sîrbă.
Se vor prezenta candidati de
Ia liceele nr. 3 și nr. 10 Timi-
șoara (cursuri de zi. serale șl
învățămînt fără frecvență).
Președinte loan Gh. Stoica, lec-
tor univ. filologie, Universitatea
Timișoara.
Liceul nr. 3 Timișoara — Co-
misia nr. 15, secție umanistă. Se
vor prezenta candidați de la
liceele nr. 1. nr. 2, nr. 3. nr. 4,
nr. 5, nr. 6, nr. 10 Timișoara,
Liceul de muzică Timișoara, li-
ceele Ciacova și Gătaia (curs de
zi, învățămînt fără frecventă și
restantieri). Președinte Flvira
Bîtea, prof. emerită filologie,
Liceul nr. 10 Timișoara.
Liceul nr. 5 Timișoara — Co-
misia nr. 16, secție reală. Se vor
prezenta candidati de la liceele
nr. 5, nr. 1 Timișoara și Liceul
Recas (cursuri de zi, serale, în-
vățămînt fără frecventă și res-
tantieri). Președinte Sanciuc
Leon. prof. univ. chimie, Insti-
tutul politehnic Timișoara.
Liceul nr. 10 Timișoara — Co-
misia nr. 17, secție mixtă cu
limba de predare germană. Se
vor prezenta candidati de la
liceele nr. 10, nr. 2 Timișoara,
Liceul nr. 4 Arad, Liceul nr. 1
Lugoj, Liceul Jimbolia și Li-
ceul pedagogic Timișoara. Pre-
ședinte losif Tauber, lector
univ. matematici. Institutul po-
litehnic Timișoara.
Regiunea
Brașov
Liceul nr. 1 Făgăraș — Comi-
sia nr. 1, secție mixtă. Se vor
prezenta candidati de la Liceul
nr. 1 Făgăraș, liceele Agnita,
Sercaia și orașul Victoria (curs
de zi, serale, învățămînt fără
frecventă și restanțieri). Pre-
ședinte Maria Fanache, prof. gr.
I filologie. Liceul nr. 1 Sibiu.
Liceul nr. 2 Făgăraș — Comi-
sia nr. 2, secție reală. Se vor
prezenta candidati de la Liceul
nr. 2 Făgăraș (curs de zi. învă-
țămînt fără frecvență și restan-
tieri). Președinte Costin Dumi-
trcscu, prof. gr. II matematici,
Liceul Cisnădie.
Liceul Avrig — Comisia nr. 3,
secție reală. Se vor prezenta
candidati de la liceele Avrig,
Tălmaciu, Săliște și Cisnădie
(cursuri de zi, serale și restan-
țieri). Președinte Gheorghe Se.
cară, șef lucrări fizică, Institutul
politehnic Brașov.
Liceul nr. 1. Sibiu — Comisia
nr. 4, secție reală. Se vor pre-
zenta candidati de la liceele nr.
1 și nr. 2 Sibiu (cursuri de zi,
serale și învățămînt fără frec-
ventă) Președinte Alexandru
Vaida, conf. univ. fizică. Institu-
tul politehnic Brașov.
Liceul nr. 3 Sibiu — Comisia
nr. 5, secție reală. Se vor pre-
zenta candidati de la Liceul nr
3 Sibiu (cursuri de zi, serale, șl
restantieri). Președinte Stelian
Năstăsoin, lector univ. fizică, In-
stitutul politehnic Brașov.
Liceul Blaj — Comisia nr. 6,
secție mixtă Se vor prezenta
candidati de la liceele Blaj,
Copșa Mică și Dumbrăveni
(cursuri de zi, serale, învăță-
mînt fără frecventă și restan-
țieri). Președinte Florea Sai-
van, lector istorie, Institutul de
perfecționare a cadrelor didac-
tice Brașov.
Liceul Mediaș — Comisia nr.
7, secție mixtă. Se vor prezenta
candidati de la liceele nr. 1 și
nr 2 Mediaș (cursuri de zi. se-
rale, învățămînt fără frecventă
și restanțieri). Președinte Meta-
nia Creangă, lector biologie. In-
stitutul de perfecționare a ca-
drelor didactice Brașov
Liceul nr. 1 Sighișoara — Co-
misia nr. 8, secție mixtă. Se vor
prezenta candidati de la liceele
nr. 1 și nr. 2 Sighișoara si Li-
ceul Rupea (cursuri de zi, se-
rale. învățămînt fără frecventă
și restanțieri). Președinte Ște-
fan lacob, lector filologie, In-
stitutul de perfecționare a ca-
drelor didactice Brașov.
Liceul nr. 2 Sf Gheorghe —
Comisia nr. 9. secție mixtă. Se
vor prez.enta candidati de la li-
ceele nr. 1 și nr. 2 Sf. Gheor-
ghe, liceele Feldioara, Lunca
Calnicului, Tg. Secuiesc șl Co-
vasna (curs de zi, seral, învăță-
mînt fără frecventă și restan-
țieri). Președinte Gheorghe Pop,
lector univ. filologie, Institutul
pedagogic de 3 ani Tg. Mureș.
Liceul nr. 1 Brașov — Comi-
sia nr. 10, secție reală. Se vor
prezenta candidati de la Liceul
nr. 1 Brașov (cursuri de zi, se-
rale și învățămînt fără frecven-
tă). Președinte Alexandru Todi-
cescu, conf. univ. fizică. Institu-
tul politehnic Brașov.
Liceul nr. 3 Brașov — Comi-
sia nr. 11, secție mixtă. Se vor
prezenta candidati de la liceele
nr. 3. nr. 1, nr. 2. nr. 5 șl Li-
ceul de muzică Brașov (cursuri
de zi, serale, învățămînt fără
frecvență și restantieri). Pre-
ședinte Constantin Drăgulescu,
prof. filologie, Institutul de per-
fecționare a cadrelor didactice
București.
Liceul nr. 4 Brașov — Comi-
sia nr. 12, secție reală. Se vor
prezenta candidati de la Liceul
nr. 4 Brașov (cursuri de zi, se-,
rale și restantieri). Președinte
Adalgiza Trică, lector univ.
chimie. Universitatea București.
Liceul nr. 5 Brașov — Comi-
sia nr. 13, secție reală. Se vor
prezenta candidati de la Liceul
nr. 5 Brașov (cursuri de zi. se-
rale si învățămînt fără frecven-
ță). Președinte Viorica Mânu,
sef lucrări chimie,' Institutul
politehnic Brașov.
Liceul Codlea — Comisia nr.
14, secție reală. Se vor prezenta
candidati de la liceele Codlea,
Săcele și Zărnești (cursuri de zi,
serale și învățămînt fără frec-
ventă). Președinte Ana Serob.
prof. chimie. Liceul Rîșnov.
Liceul nr. 1 Sf. Gheorghe —
Comisia nr. 15, secție mixtă cu
limba de predare maghiară. Se
vor prezenta candidati de la li-
ceele nr. 1. nr. 2 Sf. Gheorghe,
I.iceul nr. 3 Sibiu, Liceul nr. 1
Sighișoara șl Liceul Baraolt
(cursuri de zi. serale si restan-
tieri). Președinte Francisc Bara-
bași, lector univ. șt. sociale, In-
stitutul pedagogic de 3 ani Tg.
Mureș.
Liceul Tg. Secuiesc — Comi-
sia nr. 16, secție mixtă cu limba
de predare maghiară. Se vor
prezenta candidați de la liceele
Tg. Secuiesc, Covasna, Săcele și
Liceul nr. 5 Brașov (cursuri de
zi. serale, învățămînt fără frec-
ventă și restantieri). Președinte
Imre Asztaloș, lector univ. pe-
dagogie, Institutul pedagogic de
3 ani Tg. Mureș.
Liceul nr. 1 Sibiu — Comisia
nr. 17, secție mixtă cu limba de
predare germană. Se vor pre-
zenta candidati de la liceele nr.
1, nr. 2 Sibiu, Liceul nr. 1 Brașov,
Liceul nr. 2 Mediaș, Liceul nr. 2
Sighișoara. Liceul Agnita, Li-
ceul pedagogic Sibiu, Liceul
nr. 1 Bistrița, reg. Cluj și Liceul
Sebeș, reg. Hunedoara (cursuri
de zi, serale și restanțieri). Pre-
ședinte Edinond lambrek, prof.
gr. II pedagogie. Liceul nr. 1
Sighișoara.
Liceul nr. 4 Brașov — Comi-
sia nr. 18, secție mixtă. Se vor
prezenta candidati de la Liceul
nr. 4 Brașov, liceele Predeal și
Rîșnov (cursuri de zi, serale,
învățămînt fără frecventă și
restanțieri). Președinte loan Ro-
man, lector univ., Institutul pe-
dagogic de 3 ani Brașov.
Liceul nr. 1 Sibiu — Comisia
nr. 19, secție umanistă. Se vor
prezenta candidați de la liceele
nr. 1, nr. 2, nr. 3 și nr. 4 Sibiu
(curs de zi și restanțieri). Pre-
ședinte Ion Milieșan, lector
univ. filologie, Institutul peda-
gogic de 3 ani Tg. Mureș.
Regiunea
București
Liceul Alexandria — Comi-
sia nr. 1, secție mixtă. — Se
vor prezenta candidați de la
Liceul Alexandria — (cursuri
de zi, serale, învățămînt fără
frecvență și restantieri). —
Președinte Georgeta Teodo-
rescu, lector fizică. Institutul
agronomic „N. Bălcescu" Bucu-
rești.
Liceul nr. 1 Călărași — Co-
misia nr. 2, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la
Liceul nr. 1 Călărași — (cursuri
de zi, serale și restanțieri).
Președinte Emilia Iliescu, conf.
univ. biologie, Universitatea
București.
Liceul nr. 2 Călărași — Co-
misia nr. 3, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la
Liceul nr. 2 Călărași —
(cursuri de zl, serale, învăță-
mînt fără frecvență și restan-
țieri). Președinte Ilie Stanciu,
lector univ. filologie, Univer-
sitatea București
Liceul Fetești — Comisia
nr. 4, secție mixtă. Se vor pre-
zenta candidați de la Liceul
Fetești — (curs de zi, învăță-
mînt fără frecvență și restan-
țieri). Președinte Trandafir»
Petrescu, prof. filologie gr. II.,
Liceul Răcari.
Liceul nr. 1 Giurgiu — Co-
misia nr. 5, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la
Liceul nr. 1 Giurgiu și Liceul
Drăgănești — Vlașca — (curs
de zi, învățămînt fără frec-
vență și res.anțieri). Preșe-
dinte Dumitrache Nițulescu,
prof. matematică-fizică gr. II,
Liceul nr. 1 Călărași.
Liceul nr. 2 Giurgiu — Comi-
sia nr. 6, secție mixtă. Se vor
prezenta candidați de la Liceul
nr. 2 Giurgiu și Liceul Călugă-
reni — (cursuri de zi, serale și
restantieri). Președinte Victor
Păun, lector univ. filologie, Uni-
versitatea București.
Liceul nr. 1 Oltenița — Co-
misia nr. 7, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de Ia
liceele nr. 1 și nr. 2 Oltenița —
(cursuri de zi, serale, învăță-
mînt fără frecventă și restan-
tieri). Președinte Lucia Geor-
gian, lector istorie. Institutul
de perfecționare a cadrelor di-
dactice București.
Liceul Lehliu — Comisia
nr. 8, secție mixtă. Se vor pre-
zenta candidați de la liceele
Lehliu și Brănești — (curs de
zi, învățămînt fără frecvență
și restantieri). Președinte
Constantin Baron, prof. mate-
matici — fizică gr. II. Liceul
nr. 1 Giurgiu.
Liceul Răcari — Comisia
nr. 9, secție mixtă. Se vor pre-
zenta candidați de la liceele
Răcari, Buftea și Snagov
(curs de zi, învățămînt fără
frecvență și restanțieri). Pre-
ședinte Ilie Mihalache, prof.
matematică-fizică. Liceul nr. 2
Roșiori.
Liceul nr. 1 Roșiori — Co-
misia nr. 10, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la
liceele nr. 1 și nr. 2 Roșiori —
(cursuri de zi, serale, învăță-
mînt fără frecvență și restan-
țieri). Președinte Gheorghe
Cosma, conf. univ fizică, Uni-
versitatea București.
Liceul Slobozia — Comisia
nr. 11, secție mixtă. Se vor
prezenta candidați de la Li-
ceele Slobozia și Căzănești —
(curs de zi, învățămînt fără
frecvență și restanțieri. Pre-
ședinte Dumitru Panaitescu,
lector univ. filologie, Universi-
tatea București.
Liceul Titu — Comisia nr. 12,
secție mixtă. Se vor prezenta
candidați de la liceele Titu și
Bolintln Vale — (curs de zi,
învățămînt fără frecvență și
restantieri). Președinte Eliza
Bichman, lector istorie, Institu-
tul de perfecționare a cadrelor
didactice București.
Liceul Turnu Măgurele —
Comisia nr. .13, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la
liceele Turnu Măgurele și Sal-
cia — (curs de zi și restan-
țieri). Președinte Petra Vlaicu,
prof. istorie gr. II, Liceul nr. 2
Giurgiu.
Liceul Urzlcenl — Comisia
nr. 14, secție mixtă. Se vor
prezenta candidați de la li-
ceele Urzicenl și Fierbinți —
(curs de zi, învățămînt fără
frecvență și restanțieri). Pre-
ședinte Gheorghe Murărașu,
prof. istorie gr. II, Liceul Sna-
gov.
Liceul Videle — Comisia nr.
15, secție mixtă. Se vor pre-
zenta candidați de la liceele
Videle și Olteni — (curs de zi,
învățămînt fără frecventă și
restanțieri). Președinte Cons-
tantin Picoș, lector univ. bio-
logie, Universitatea București.
Liceul Zimnicea — Comisia
nr. 16, secție mixtă. Se vor
prezenta candidați de la li-
ceele Zimnicea și Piatra —
(cursuri de zi, serale, învăță-
mînt fără frecvență și restan-
țieri). Președinte Mihai Apos-
tolescu, lector univ. filologie,
Universitatea București.
Regiunea
Cluj
Liceul „Avram lancu" Aiud
— Comisia nr. 1, secție mixtă
cu limbile de predare română
și maghiară. Se vor prezenta
candidați de la Liceul „Avram
lancu". Liceul „Bethlen Gabor"
Aiud și Liceul Ocna Mureș
(cursuri de zi, serale, învăță-
mînt fără frecventă și restan-
tieri). Președinte Dumitru To-
doran, prof. univ. pedagogie
Universitatea „Babeș-Bolyai"
Cluj.
Liceul nr. 1 Bistrița — Co-
misia nr. 2, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la
liceele nr. 1, nr. 2 Bistrița,
liceele Prundul Bîrgăului și
Teaca (cursuri de zi, serale, în-
vățămînt fără frecventă și res-
tantieri). Președinte Pompiliu
Dumitiyiscu. conf. univ. 1b. ro-
mână, Universitatea „Babeș-
Bolyai* Cluj.
Liceul nr. 1 Dej — Comisia
nr. 3, secție mixtă. Se vor pre-
zenta candidati de la liceele
nr. 1 și nr. 2 Dej (cursuri de
zi. serale, învățămînt fără frec-
ventă sl restantieri). Președinte
loan Bulzan, lector univ. st.
sociale. Institutul de perfecțio-
nare a cadrelor didactice Cluj.
Liceul nr. 2 Dej — Comisia
nr. 4, secție reală cu limbile de
predare română și maghiară. Se
vor prezenta candidati de la
liceele nr. 1, nr. 2 Dej. Liceul
nr. 2 Bistrița. Liceul „Petru
Maior" Gherla, liceele Beclean,
Gîrbou și Ileanda (curs de zi,
învățămînt fără frecvență și
restantieri). Președinte Francisc
Szekely, prof. chimie. Liceul nr.
11 Cluj.
Liceul „Ana Ipătescu" Gher-
la — Comisia nr. 5, secție mixtă.
Se vor prezenta candidați de
la Liceul „Ana Ipătescu". Li-
ceul „Petru Maior" Gherla și
Liceul Moclu (cursuri de zi, se-
rale, învățămînt fără frecventă
și restantieri). Președinte Va-
sile Fărcaș, prof. pedagogie. Li-
ceul Zalău.
Liceul „G. Coșbuc" Năsăud.
Comisia nr. 6, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la
Liceul nr. 2, Liceul „G. Coșbuc"
Năsăud și Liceul Sîngiorz-Băl
(curs de zi, învățămînt fără
frecvență și restanțieri). Pre-
ședinte loan Cîmpian, prof. is-
torie, Liceul nr. 15 Cluj.
Liceul Zalău — Comisia nr. 7,
secție mixtă, cu limbile de pre-
dare română și maghiară. Se
vor prezenta candidati de la
liceele Zalău și Jibou (curs de
zi, învățămînt fără frecventă șl
restanțieri). Președinte Andrei
Bodor, prof. istorie, Universita-
tea „Babeș-Bolyai" Cluj.
Liceul „Mihai Viteazul" Tur-
da — Comisia nr. 8, secție rea-
lă. Se vor prezenta candidați
de Ia Liceul ,.M. Viteazul" Tur-
da (cursuri dc zi. serale. în-
vățămînt fără frecventă și res-
tantieri). Președinte Marcel Hă-
dulescu, lector univ. matematici,
Universitatea „Babeș-Bolyai"
Cluj.
Liceul „Mihai Viteazul" Tur-
da — Comisia nr. 9 secție reală.
Se vor prezenta candidati de
la Liceul nr. 2 Turda, Liceul
nr. 3 Cîmpia Turzii, liceele
lara. Cîmpeni, Abrud și Baia
de Arieș (curs de zi, învăță-
mînt fără frecventă si restan-
tieri). Președinte loan Stan,
lector univ. matematici. Univer-
sitatea „Babeș-Bolyai" Cluj.
Liceul nr. 2 Turda — Comi-
sia nr. 10, secție mixtă. Se vor
prezenta candidati de Ia Liceul
nr. 2, Liceul „M. Viteazul" Tur-
da. Liceu! nr. 3 Cimnia Turzii,
liceele Cîmneni .și Abrud
(cursuri de zi, serale șî restan-
tieri). Președinte loan Mesaro-
șiu, conf. unlv. filozofic, Univer-
sitatea „Babeș-Bolyai" Cluj.
Liceul „Ady-Șincai“ Cluj —
Comisia nr. 11, secție reală. Se
vor prezenta candidati de Ia
liceele nr. 6, nr, 10, nr. 12, nr,
14, nr. 15, nr. 16, Liceul „Ady-
Sincai". Liceul „G. Coșbuc", Li-
ceul „E. Racoviță", Liceul „G.
Barițiu". Liceul „N. Bălcescu",
Liceu! „M. Eminescu" Cluj
(curs de zl și restanțieri). Pre-
ședinte Traian Trctiu, copf.
univ. șt. naturale, Universitatea
„Babeș-Bolyai" Cluj.
Liceul „G. Coșbuc" Cluj —
Comisia nr. 12, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la
liceele nr. 10. nr. 12, Liceul
„Ady-Șincal", Liceul „G.
Coșbuc", Liceul „G. Barițiu",
Liceul ,,N. Bălcescu", Liceul
„M. Eminescu". Liceul de mu-
zică, Liceul de coregrafie, Li-
ceul de arte plastice Cluj, li-
ceele Huedin șl Gilău (curs de
zi, învățămînt fără frecventă șl
restantieri). Președinte Eugen
Cîmpcanu. conf. univ. 1b. ro-
mână, Universitatea „Babeș-Bo-
lyai" Cluj.
Liceul „G. Barițiu" Cluj —
Comisia nr. 13, secție reală. Se
vor prezenta candidati de la li-
ceele nr. 7, nr. 10, nr. 12, Li-
ceul „Ady-Sincai" și Liceul „G.
Barițiu" Cluj (curs seral și res-
tanțieri). Președinte Alexandru
Nicula, lector univ. fizică, Uni-
versitatea „Babeș Bolyai" Cluj.
Liceul „Emil Racoviță" Cluj
— Comisia nr. 14, secție mixtă.
Se vor prezenta candidați de
la Liceul „E. Racoviță" și Li-
ceul „M. Eminescu" Cluj (în-
vățămînt fără frecventă și res-
tantieri). Președinte Dumitra
Isac conf. univ. filozofie Uni-
versitatea „Babeș-Bolyai" Cluj.
Liceul nr. 7 Clui — Comisia
nr. 15 secție reală cu limba
de predare maghiară. Se vor
prezenta candidati de la liceele
nr. 3, nr. 7, nr. 10, nr. 11, nr.
12, nr. 14, Liceul „Ady-Sincai"
și Liceul „N. Bălcescu" Cluj
(cursuri de zi. serale. învăță-
mînt fără frecventă și restan-
tieri). Președinte Edmund Fels-
zegy prof. univ. chimie Univer-
sitatea „Babeș-Bolyai" Cluj.
Liceul nr. 11 Cluj — Comi-
sia nr. 16 secție mixtă cu lim-
ba de predare maghiară. Se
vor prezenta candidați de la
liceele nr. 3. nr. 7, nr. 10. nr.
11, nr. 15, nr. 16, Liceul „Ady-
Șincai", Liceul „Nic. Bălcescu"
Cluj, Liceul Huedin și Liceul
„M. Viteazul" Turda (curs de
zi, învățămînt fără frecvență șl
restantieri). Președinte losif
Toth prof. univ. filozofie Uni-
versitatea „Babeș-Bolyai" Cluj.
Regiunea
■ .
Crișana
Liceul nr. 2 Beiuș — Comisia
nr. 1, secție mixtă. Se vor pre-
zenta candidati de la liceele nr.
2, nr. 1 Beiuș și Liceul „Dr. P.
Groza" (cursuri dc zi. serale,
învățămînt fără frecvență și
restantieri). Președinte Ghenr.
ghe Toma, lector unlv. filozofie.
Universitatea „Babeș-Bolyai"
Cluj
Liceul nr. 1 Beiuș — Comisia
nr. 2, secție umanistă. Se vor
prezenta candidați de la Liceul
nr. 1 Beius (curs de zi, învăță-
mînt fără frecventă și restan-
țieri). Președinte loan Irimie,
lector univ. filozofie. Universi-
tatea „Babeș-Bolyai" Cluj.
Liceul Ineu — Comisia nr. 3,
secție mixtă. Se vor prezenta
candidati dc la liceele Tneu,
Chfșineu Criș, Sîntana. Gura-
honț și Sebiș (curs de zi și în-
vătămînt fără frecvență). Pre-
ședinte Ștefan Bltan, lector
univ. filologie, Universitatea
„Babeș-Bolyai" Clui.
Liceul Marghlta — Comisia
nr. 4, secție reală cu limbile de
predare română șl maghiară. Se
vor prezenta candidati de la li-
ceele Marghita. Valea lui Mihai.
Săcuieni și Popești (curs de zi,
învățămînt fără frecventă și
restantieri). Președinte Vasile
Roșu, prof. matematici, Liceul
nr. 1 Oradea
Liceul Salonta — Comisia nr.
5, secție mixtă cu limbile de pre-
dare română si maghiară. Se
vor prezenta candidati de la li-
ceele Salonta și Ținea (cursuri
de zi, serale șt învățămînt fără
frecventă). Președinte Antin
Dringa, prof. matematici. Liceul
nr. 1 Oradea.
Liceul Simleu — Comisia nr.
6, secție mixtă cu limbile de pre-
dare română și maghiară. Se
vor prezenta candidați de la Li-
ceul Simleu (curs de zi. învăță-
mînt fără frecventă și restan.
țieri). Președinte Alcxa Csetrl,
conf. univ. istorie. Universita-
tea „Babeș-Bolyai" Cluj.
(Continuare în pag. a 6-a)
Centrele și președinții comisiilor examenului de bacalaureat
(Vrmare din pag. a 5-a)
Liceul nr. 1 Oradea — Comi-
»ia nr. 7, secție reală. Se vor
prezenta candidati de la Liceul
nr. 1. Oradea (cursuri de zi, se-
rale, învătămînt fără frecvență
si restanțieri). Președinte Dan
Bedeleanu, șef lucrări chimie,
Institutul de medicină și farma-
cie Cluj.
Liceul nr. 4 Oradea — Comi-
sia nr. 8, secție reală. Se vor
prezenta candidati de la liceele
nr. 2 nr. 4 și nr. 5 Oradea, li-
ceele Aleșd și Vadul Crișului
(cursuri de zi, șerale și învătă-
mînt fără frecvență). Președinte
Gheorghe Prlbac, prof. matema-
tici. Liceul Ineu.
Liceul nr. 1 Oradea — Comi-
sia nr. 9, secție umanistă. Se vor
prezenta candidați de Ia liceele
nr. 1 și nr. 2 Oradea (curs de zi,
învățămint fără frecvență și res-
tanțieri). Președinte loan Gheor-
ghe, lector univ. filologie. Uni-
versitatea „Babeș-Bolyai" Cluj.
Liceul nr. 4 Oradea — Comi-
sia nr. 10, secție umanistă. Se
vor prezenta candidați de la li-
ceele nr. 4, nr. 5, Liceul de mu-
zică și arte plastice Oradea, li-
ceele Aleșd și Vadul Crișului
(curs de zi, învățămint fără frec-
vență și restanțieri). Președinte
loan Hodișan, lector univ. bota-
nică, Universitatea „Babeș-Bo-
lyai" Cluj.
Liceul nr. 8 Oradea — Comi-
«ia nr. 11, secție mixtă cu limba
de predare maghiară. Se vor
prezenta candidati de la Liceele
nr. 2, nr. 3, nr. 4 șl nr. 5 Oradea
(cursuri de zi, serale, învăță-
mînt fără frecventă și restan-
tleri). Președinte Vasile Vita,
lector șt. sociale. Institutul de
perfecționare a cadrelor didac-
tice Cluj.
Regiunea
Dobrogea
Liceul Cobadin — Comisia nr.
I, secție mixtă. Se vor prezenta
candidati de la liceele Cobadin,
Adamclisi, Ostrov, Băneasa, Ne-
gru Vodă și Topraisar (curs de
zi, învătămînt fără frecvență și
restanțieri). Președinte Dumitru
Tudorache, prof. filologie gr.
II.. Liceul Hîrșova.
Liceul nr. 1 Medgidia — Co-
misia nr. 2, secție mixtă. Se vor
prezenta candidati de Ia liceele
nr. 1, nr. 2 Medgidia, liceele
Cernavodă și M. Kogălniceanu
(curs de zi). Președinte Cons-
tantin Boroianu. lector univ. fi-
lologie, Universitatea București.
Liceul nr. 1 Medgidia — Co-
misia nr. 3, secție mixtă. Se vor
prezenta candidati de la Liceul
nr. 1 Medgidia (curs seral, învă-
tămînt fără frecventă și restan-
țieri). Președinte Gheorghe Lc-
lescu, conf. univ. matematici
Institutul politehnic „Gh. Gheor-
ghiu-Dej* București. ___________
Liceul Hîrșova — Comisia nr.
nr. 4,r secție mixtă. Se vor pre-
zenta candidati de la liceele
Hîrșova și Topologii (curs de zl
și învătămînt fără frecvență).
Președinte Florea Andrei, prof.
filologie, Liceul nr. 2 Medgidia.
Liceul Babadag — Comisia nr.
5, secție reală. Se vor prezenta
candidati de la liceele Babadag,
Cogealac și Jurilovca (curs de
zi, învătămînt fără frecvență și
restanțieri). Președinte Gheor-
ghe Cristea, lector univ, fizică
Universitatea București.
Liceul nr. 1 Tulcea — Comisia
nr. 6, secție mixtă. Se vor pre-
zenta candidati de Ia liceele nr.
1. nr. 2 Tulcea. liceele Cerna,
Măcin, Isaccea și Sulina (cursuri
de zi, serale, învătămînt fără
frecventă șitestanțieri). Preșe-
dinte Maria Dinescu, lector ma-
tematici, Institutul de perfecțio-
nare a cadrelor didactice Bucu-
rești.
Regiunea
Galați
Liceul ur. 1 Galați — Comi-
sia nr. 1, secția reală. Se vor
prezenta candidati de la liceele
nr. 1, nr. 2 și nr. 3 Galați (curs
de zl și restanțieri). Președinte
Eleonora Gheorghe, lector univ.
matematici. Institutul 'pedagogic
de 3 ani Galați.
Liceul nr. 3 Galați — Comi-
sia nr. 2, secție reală. Se vor
prezenta candidați de Ia liceele
Pechea, T. Vladimirescu și Bu-
jor (curs de zi, învătămînt fără
frecventă și restanțieri). Pre-
ședinte Alexandru Nacu, lector
univ. chimie, Universitatea
„Alex. I. Cuza" Iași.
Liceul nr. 5 Galați — Comi-
sia nr. 3, secția reală. Se vor
prezenta candidati de la liceele
nr. 4, nr. 5. nr. 6 și nr. 7 Ga-
lați (curs de zi și restanțieri).
Președinte loan Gîlcă, lector
univ. matematică Institutul pe-
dagogic de 3 ani Galați.
Liceul nr. 5 Galați — Comi-
sia nr. 4 secție reală. Se vor
prezenta candidati de Ia liceele
nr. 5 și nr.’ 3 Galați (curs seral
și restanțieri). Președinte Au-
rora Stavrache prof. filologie
gr. II, Liceul „Alex. I. Cuza"
Focșani.
Liceul nr. 3 Galați — Comi-
sia nr. 5, secție umanistă. Se
vor prezenta candidati de la
liceele nr. 3, nr. 4, nr. 5. nr. 6,
nr. 7 și Liceul de muzică Ga-
lați (curs de zi și restanțieri).
Președinte Constantin Bîrcă, șef
lucrări biologie, Universitatea
„Alex. I. Cuza“ Iași.
Liceul nr. 3 G’alati — Comi-
sia nr. 6, secția umanistă. Se
vor prezenta candidati de la
liceele nr. 3 și nr. 1 Galați (în-
vătămînt fără frecventă si res-
lantieri). Președinte Constantin
Papastate conf. univ. filologie,
Universitatea Craiova.
Liceul nr. 1 Galați — Comi-
sia nr. 7, secție mixtă. Se vor
prezenta candidati de la liceele
nr. 1 și nr. 2 Galați (cursuri
de zi. serale și restanțieri). Pre-
ședinte Georgeta Filipescu, șet
lucrări biologie, Universitatea
„Alex. I. Cuza“ Iași.
Liceul nr. 1 Brăila — Comi-
sia nr. 8, secție reală. Se vor
prezenta candidati de la liceele
nr. 1. nr. 2 și nr. 3 Brăila (curs
de zi). Președinte Eugenia Ru-
cinschi lector univ. chimie Uni-
versitatea „Alex. I. Cuza" Iași.
Liceul nr. 1 Brăila — Comi-
sia nr. 9 secție reală. Se vor
prezenta candidați de la liceele
nr. 1, nr. 2. nr. 3. nr. 4 Brăila,
liceele însurăței și Movila Mi-
resii (curs de zi si restanțieri).
Președinte Zamfir Manoliu.
prof. matematici, Liceul nr. 3
Galați.
Liceul nr.- 3 Brăila — Comi-
sia nr. 10. secție reală. Se vor
prezenta candidați de la liceele
nr. 1 și nr. 2 Brăila (curs seral
și restanțieri). Președinte Teo-
dor Drăgănel, lector matematici.
Institutul de perfecționare a
cadrelor didactice Iași.
Liceul nr. 3 Brăila — Comi-
gia nr. 11, secție reală. Se vor
prezenta candidati de Ia Liceul
nr 3 Brăila (curs seral. în-
vătămînt fără frecventă și res-
tanțieri). Președinte Aristide
Vrabie, prof. matematici, Liceul
nr. 5 Galați.
Liceul nr. 2 Brăila — Comi-
sia nr. 12, secție umanistă. Se
vor prezenta candidati de la
liceele nr. 1. nr. 2, nr. 3 și nr.
4 Brăila (curs de zi. învătă-
mînt fără frecventă și restan-
țieri). Președinte Aristide Has-
gan. conf. filologie, Institutul de
perfecționare a cadrelor didac-
tice Iași.
Liceul nr. 4 Brăila — Comi-
sia nr. 13, secție mixtă. Se vor
prezenta candidați de la Liceul
nr. 1 Brăila, liceele Făurei și
lanca (curs de zi, învătămînt
fără frecventă și restanțieri).
Președinte loan Siănoiu, lector
univ. biologie, Universitatea
Craiova.
Liceul nr. 1 Focșani — Co-
misia nr. 14, secție reală. Se
vor prezenta candidați de la
liceele nr. 1 și nr. 2 Focșani
(cursuri de zi, serale, învătă-
mînt fără frecventă și restan-
țieri). Președinte Octavian Pîr-
vulescu, lector univ. matematici,
Universitatea Craiova.
Liceul nr. 2 Focșani — Co-
misia nr. 15, secție umanistă. Se
vor prezenta candidați de la
liceele nr. 1 și nr. 2 Focșani
(curs de zi, învătămînt fără
frecventă și restanțieri). Preșe-
dinte Bogdan Bobîrnac, conf.
univ. biologie, Universitatea
Craiova.
Liceul nr. 1 Focșani —- Co-
misia nr. 16, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la
liceele Odobești, Vidra, Panciu,
Mărășești și secția serală Gu-
gești (cursuri de zi, serale, în-
vătămînt fără frecventă și res-
tanțieri). Președinte Ion Antohi,
conf. univ. pedagogie, Institu-
tul de perfecționare a cadrelor
didactice Iași.
Liceul nr. 1 Tecuci — Comi-
sia nr. 17 secție reală. Se vor
prezenta candidați de la liceele
nr. 1 și nr. 2 Tecuci (curs de
zi și restanțieri). Președinte
Gheorghe Rădulescu lector
univ. chimie Universitatea Cra-
iova.
Liceul nr. 1 Tecuci — Comi-
sia nr. 18 secție reală. Se vor
prezenta candidați de la Liceul
nr. 1 Tecuci (curs seral. învă-
tămînt fără frecventă și res-
tanțieri). Președinte Dumitru
Soitu prof. filologie gr. II T.î-
ceul nT. 1 G’alati.
Liceul nr. 2 Tecuci — Co-
misia nr. 19 secție mixtă. Se
vor prezenta candidati de la li-
ceele nr. 1 și nr. 2 Tecuci (curs
de zi, seral, învătămînt fără
frecventă și restanțieri). Preșe-
dinte Ion Comeș conf. univ.
biologie Universitatea Craiova.
Regiunea
Hunedoara
Liceul Alba lulia — Comisia
nr. 1, secție mixtă. Se vor pre-
zenta candidati de la liceele
Alba lulia, Zlatna și Teiuș
(cursuri de zi, serale, învătă-
mînt fără frecvență și restan-
țieri). Președinte Ion Serdean.
lector pedagogie, Institutul de
perfecționare a cadrelor didac-
tice București.
Liceul Brad — Comisia nr. 2
secție mixtă. Se vor prezenta
candidați de Ia liceele Brad, Ilia,
Certej și Gurabarza (cursuri de
zi, serale, învățămint fără frec-
vență și restanțieri). Președinte
Ligia Stoica, șef lucrări chimie,
Institutul de mine Petroșeni.
Liceul „Decebai" Deva — Co-
misia nr. 3, secție mixtă. Se vor
prezenta candidați de la Liceul
„Decebai" Deva (curs de zi, în-
vățămînt fără frecvență și res-
tanțieri). Președinte Dan Milco-
veanu, conf. univ. fizică, Institu-
tul de mine Petroșeni.
Liceul „Decebai" Deva — Co-
misia nr. 4 secție mixtă. Se vor
prezenta candidați de la Liceul
„Decebai" Deva, liceele Simeria
și Hațeg (cursuri de zi, serale,
învățămint fără frecvență și res-
tanțieri). Președinte Matei Șer-
ban, lector universitar, matema-
tici, Institutul politehnic Timi-
șoara.
Liceul nr. 1 Hunedoara — Co-
misia nr. 5, secție mixtă. Se vor
prezenta candidați de Ia liceele
nr. 1, nr. 2 Hunedoara și Liceul
Călan (cursuri de zi, serale, în-
vătămînt fără frecvență și res-
tanțieri). Președinte losif Sturz,
lector univ. matematici, Institu-
tul politehnic Timișoara.
Liceul Orăștie — Comisia nr. 6
secție mixtă. Se vor prezenta
candidați de la liceele Orăștie și
Cugir (cursuri de zi, serale, în-
vătămînt fără frecvență și res-
tanțieri). Președinte Nestor Lu-
pei, conf. univ. biologie. Insti-
tutul politehnic Timișoara.
Liceul Petroșeni — Comisia
nr. 7, secție mixtă. Se vor pre-
zenta candidați de Ia liceele Pe-
troșeni și Petrila (cursuri de zi,
serale, învățămint fără frecven-
tă și restanțieri). Președinte
Gheorghe A. Chitei, prof. emerit
gr. I matematici, Liceul pedago-
gic Deva.
Liceul Sebeș — Comisia nr. 8
secție mixtă. Se vor prezenta
candidați de la liceele Sebeș,
Miercurea și Școala tehnică spe-
cială Sebeș (cursuri de zi, serale,
învătămînt fără frecvență și res-
tanțieri). Președinte loan Florea,
conf. univ. chimie, Institutul po-
litehnic Timișoara.
Liceul Vulcan — Comisia nr. 9
secție reală. Se vor prezenta
candidați de la liceele Vulcan
și Lupeni (cursuri de zi, serale,
învățămint fără frecvență și res-
tanțieri). Președinte Voicu
Zoican, lector univ. matematici,
Institutul de mine Petroșeni.
Liceul „Gti. Gheorghiu-De.i"
Bîrlad — Comisia nr, 1, secție
reală. Se vor prezenta candidați
de la Liceul „Gh. Gheorghiu-
Dej“ Bîrlad (curs de zi și restan-
țieri). Președinte Arsenie Oprea,
conf. matematici, Institutul poli-
tehnic Iași.
Liceul „Gh. Gheorghiu-Dej“
Bîrlad — Comisia nr. 2, secție
reală. Se vor prezenta candidati
de la liceele nr. 2, nr. 3 Bîrlad,
liceele Murgeni și Puiești
(cursuri de zi, serale, învăță-
mint fără frecvență și restan-
țieri). Președinte Costică Cazacu,
lector univ. matematici Univer-
sitatea „Alex. I. Cuza" Iași.
Liceul „Gh. Gheorghiu-Dej"
Bîrlad — Comisia nr. 3, secție
umanistă. Se vor prezenta can-
didați de la Liceul „Gh. Gheor-
ghiu-Dej", Liceul nr. 2 Bîrlad și
Liceul Murgeni (curs de zi și
restanțieri). Președinte Mihal
Ciobanii, prof. filologie, Liceul
„Cuza Vodă" Huși.
Liceul „Cuza Vodă" Huși —
Comisia nr. 4 secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la Li-
ceul „Cuza Vodă" Huși și liceul
Răducăneni (curs de zi, învăță-
mînt fără frecvență și restan-
țieri). Președinte Margareta Năs-
tase, prof. chimie, Liceul „M.
Eminescu" Iași.
Liceul „M. Kogălniceanu"
Vaslui — Comisia nr. 5, secție
reală. Se vor prezenta candidați
de la Liceul „M. Kogălniceanu",
Liceul „Ștefan cel Mare" Vaslui,
liceele Codăești și Negrești (curs
de zi, învățămint fără frecvență
și restanțieri). Președinte Ovidiu
Scutaru, lector univ. fizică, In-
stitutul politehnic Iași.
Liceul „M. Kogălniceanu"
Vaslui — Comisia nr. 6 secție
umanistă. Se vor prezenta can-
didați de la Liceul „M. Kogăl-
niceanu" Vaslui și Liceul Ne-
grești (curs de zi, învățămint
fără frecvență și restanțieri).
Președinte Elvira Goldman, lec-
tor univ. filologie, Universitatea
„Alex. I. Cuza" Iași.
Liceul Pașcani — Comisia nr. 7
secție reală. Se vor prezenta
candidați de la liceele Pașcani,
Hălăucești și Tg. Frumos (cursuri
de zi, serale si restanțieri). Pre-
ședinte Vasile Jugulea. prof.
matematici gr. II, Liceul nr. 3
Bîrlad.
Liceul Pașcani — Comisia nr. 8
secție mixtă. Se vor prezenta
candidați de la liceele Pașcani
și Tg. Frumos (curs de zi, învă-
tămînt fără frecvență și restan-
țieri). Președinte Elisabeta Na
vroteanu. prof. filologie, Liceul
nr. 5 Iași.
Liceul „Mihail Sadoveanu" Iași
— Comisia nr. 9, secție reală. Se
vor prezenta candidați de la Li-
ceul „M. Sadoveanu", Liceul „M.
Eminescu", Liceul „C. Negruzzi"
Iași și Liceul Vlădeni (curs de
zi, învățămint fără frecvență și
restanțieri). Președinte Gheorghe
Cotruț, prof. univ. chimie, Insti-
tutul politehnic Iași.
Liceul „Vasile Alecsaudri" Iași
— Comisia nr. 10, secție reală. Se
vor prezenta candidați de la Li-
ceul „V. Alecsandri", Liceul „C.
Negruzzi", Liceul „G. Ibrăilea-
nu“ Iași și Liceul Hîrlău (curs
de zi, învățămint fără frecven-
ță și restanțieri). Președinte loan
Goiovcenco, conf. univ. fizică,
Universitatea „Alexandru I.
Cuza" Iași.
Liceul nr. 9 Iași — Comisia
nr. 11, secție reală. Se vor pre-
zenta candidați de Ia Liceul „A-
lexandru I. Cuza" și Liceul nr. 9
Iași (cursuri de zi și serale).
Președinte Eugen Florea, conf.
univ. fizică, Institutul politehnic
Iași.
Liceul nr. 8 Iași — Comisia
nr. 12, secție reală. Se vor pre-
zenta candidați de la liceele
nr. 5 și nr. 8 Iași (curs de zi și
restanțieri). Președinte Elena
Bogdan, conf. univ. chimie, Uni-
versitatea „Alexandru I. Cuza"
Iași.
Liceul nr. 8 Iași — Comisia
nr. 13 secție reală. Se vor pre-
zenta candidați de la liceele nr. 8
și nr. 9 Iași (cursuri de zi, serale
și restanțieri). Președinte Florin
Vălu, conf. univ. chimie, Institu-
tul politehnic Iași.
Liceul de muzică șl arte plas-
tice „Octav Băncilă" Iași — Co-
misia nr. 14 secție umanistă. Se
vor prezenta candidați de la Li-
ceul de muzică și arte plastice
„Octav Băncilă", Liceul „M. Sa-
doveanu" și Liceul nr. 9 Iași, li-
ceele Hîrlău și Belcești (curs de
zi și restanțieri). Președinte
Elena Stratulat, lector univ. filo-
logie Universitatea „Alexandru
I. Cuza" Iași.
Liceul „Mihail Eminescu" Iași
— Comisia nr. 15, secție uma-
nistă. Se vor prezenta candidati
de la Liceul „M. Eminescu", Li-
ceul „C. Negruzzi" și Liceul
„Alex. I. Cuza" Iași (curs de zi,
învățămint fără frecvență și res-
tanțieri). Președinte Emilian
Bold, lector univ. istorie, Univer-
sitatea „Alexandru I. Cuza" Iași.
Liceul „Vasile Alecsandri" Iași
— Comisia nr. 16, secție uma-
nistă. Se voi- prezenta candidați
de la Liceul „V. Alecsandri", Li-
ceul „G. Ibrăileanu" și Liceul
nr. 8 Iași (curs de zi și restan-
țieri). Președinte Constantin A-
lexandru, prof. pedagogie-psiho-
logie, Liceul „M. Kogălniceanu"
Vaslui.
Regiunea
Maramureș
Liceul Cărei — Comisia nr. 1
secția mixtă. Se vor prezenta
candidați de la liceele Cărei
și Tășnad — (curs de zi, învă-
tămînt fără frecvență și res-
tanțieri). Președinte loan Gre-
ci», lector univ. șt. sociale. In-
stitutul de medicină și farma-
cie Cluj.
Liceul Cărei — Comisia nr. 2
secție mixtă cu limba de pre-
dare maghiară. Se vor pre-
zenta candidați de la ' liceele
Cărei și Tășnad — (curs de zi,
învățămint fără frecvență și
restanțieri). Președinte Bela
Kristo, conf. univ. chimie, In-
stitutul pedagogic de 3 ani Tg.
Mureș.
Liceul Vișeul de Sus — Co-
misia nr. 3 secție mixtă. Se
vor prezenta, candidați de la
liceele Vișeu și Borșa —
(cursuri de zi, serale, învăță-
mînt fără frecvență și restan-
țieri). Președinte Miron lo-
nescu, lector univ. pedagogie,
Universitatea „Babeș-Bolyai"
Cluj.
Liceul nr. 1 Baia Mare —
Comisia nr. 4 secția reală. Se
vor prezenta candidați de la
liceele Cehul Silvaniei, Tg.
Lăpuș, Cavnic, Șomcuța Mare
și Seini — (curs de zi, învătă-
mînt fără frecvență și restan-
țieri). Președinte loan Belte-
chi, prof. matematică-fizică.
Liceul nr. 2 Satu Mare.
Liceul nr. 1 Baia Mare —
Comisia nr. 5, secție mixtă cu
limba de predare maghiară. Se
vor prezenta candidați de la
liceele nr. 1, nr. 3 Baia Mare,
DIN SESIUNEA AUGUST 1966
liceele Cehul Silvaniei, Baia
Sprie și Seini ■— (cursuri de
zi, serale, învățămint fără
frecvență șl restanțieri). Pre-
ședinte Ludovic Biga. prof. șt.
sociale, Liceul nr. 1 Satu Mare
Liceul nr. 3 Baia Marc —
Comisia nr. 6, secție reală. Se
vor prezenta candidați de la
liceele nr. 1. nr. 2, nr.3 Baia
Mare și Liceul Baia Sprie —
(cursuri de zi, serale. învătă-
mînt fără frecvență și restan-
țieri). Președinte Aurel loano-
vici, lector univ. matematici,
Institutul pedagogic de 3 ani
Baia Mare.
Liceul nr. 3 Baia Mare —
Comisia nr. 7, secție umanis-
tă. Se vor prezenta candidați
de la liceele nr. 1, nr. 3 Baia
Mare, liceele Cavnic, Șomcuta
Mare, Baia Sprie și Seini —
(curs de zi, învătămînt fără
frecvență și restanțieri). Pre-
ședinte Moniea Lazăr. lector
uniy. filologie. Institutul ne-
dagogic de 3 ani Baia Mare
Liceul nr. 1 Satu Marc —
Comisia nr. 8, secție reală. Se
vor prezenta candidati de la
Liceul nr. 1 Satu Mare si Li-
ceul Negrești — (curs de zi.
învătămînt fără frecventă și
restanțieri). Președinte Dumi-
tru Beșe. prof. matematică-fi-
zică. Liceul Cehul Silvaniei.
Liceul nr. 1 Satu Mare —
Comisia nr. 9, secție umanistă.
Se vor prezenta candidati de
la liceele nr. 1, nr. 2 Satu
Mare, liceele Negrești și Ar-
dud — (curs de zi, învătămînt
fără frecventă și restanțieri).
Președinte Victor lancu, lector
univ. filologie. Institutul peda-
gogic de 3 ani Baia Mare.
Liceul nr. 1 Satu Marc —
Comisia nr. 10, secție mixtă
cu limba de predare maghiară.
Se vor prezenta candidați de
la liceele nr. 1 si nr. 2 Satu
Mare — (curs de zi, învătă-
mînt fără frecventă și restan-
țieri). Președinte Caro! Varga,
prof. filologie, Liceul nr. 1 Si-
ghetul Marmației.
Liceul nr. 2 Satul Mare —
Comisia nr. 11, secție reală. Se
vor prezenta candidați de la
Liceul nr. 2 Satu Mare și Li-
ceul Ardud — (cursuri de zi,
serale si restanțieri). Preșe-
dinte Liviu Vîrf, conf. univ.
chimie, Institutul pedagogic
de 3 ani Tg. Mureș.
Liceul nr. 2 Satu Mare —
Comisia nr. 12, secție .mixtă cu
limba de predare maghiară. Se
vor prezenta candidati de la
Liceul nr. 2 Satu Mare și Li-
ceul Ardud — (cursuri de zi,
serale și restanțieri). Preșe-
dinte Emil Balla, lector șt. so-
ciale, Institutul de perfecțio-
nare a cadrelor didactice Cluj.
Liceul Sighetul Marmației —
Comisia nr. 13 secție mixtă cu
limbile de predare română, ma-
ghiară și ucraineană. Se vor
prezenta Candidați de la Li-
ceul Sighetul Marmației _ —
(cursuri de zi, serale, învătă-
mînt fără frecvență și restan-
țieri). Președinte Nicolae Pav-
liuc. lector univ. filologie.
Universitatea ’ București
Regiunea
Mureș-
Autonomă
Maghiară
Liceul Miercurea Ciuc — Co-
misia nr. 1, secție mixtă cu lim-
ba de predare maghiară. Se vor
prezenta candidați de la liceele
Miercurea Ciuc, Sînmartin, Dă-
nești. Gheorghieni, Ditrău, Jo-
seni, Remetea și Toplița
(cursuri de zi, serale, învătă-
mînt fără frecventă și restan-
țieri). Președinte Andrei Rotii,
conf. univ. filologie. Universi-
tatea „Babeș-Bolyai" Cluj.
Liceul Gheorghieni — Comisia
nr. 2 secție mixtă. Se vor pre-
zenta candidati de la liceele
Gheorghieni, Dr. P. Groza, O-
dorhei, Miercurea Ciuc, Toplita,
Subcetate și Deda (cursuri de
zi, serale, învătămînt fără frec-
ventă și restanțieri). Președinte
Vasile Macavei, prof. matema-
tici, Liceul „Bolyai-Farkaș" Tg.
Mureș.
Liceul nr. 1 Tîrnăveni, Comi-
sia nr. 3, secție mixtă. Se vor
prezenta candidati de la liceele
nr. 1, nr. 2 Tîrnăveni și Liceul
Jidvei (cursuri de zi, serale. în-
vătămînt fără frecventa si res-
tanțieri). Președinte Tiberiu
Piersică, lector univ. biologie.
Universitatea „Babeș-Bolyai"
Cluj.
Liceul nr. 1 Reghin — Comi-
sia nr. 4, secție mixtă. Se vor
prezenta candidati de la liceele
nr. 1 și nr. 2 Reghin (cursuri do
zi, serale, învătămînt fără frec-
ventă și restanțieri). Președinte
Gheorghe Crăciun, lector univ.
șt. sociale, Institutul de medici-
nă și farmacie Tg. Mureș.
Liceul „Bolyai-Farkaș" Tg.
Mureș —• Comisia nr. 5, secție
mixtă cu limba de predare ma-
ghiară. Se vor prezenta candi-
dați de la Liceul „Bolyai-Far-
kaș". Liceul „Unirea", Liceul
nr. 4 și Liceul de artă Tg. Mu-
reș (curs de zi, învătămînt fără
frecvență și restanțieri). Pre-
ședinte Tiberiu Weisz, conf.
univ. filologie, Universitatea
„Babeș-Bolyai" Cluj.
Liceul nr. 4 'Tg. Mureș — Co-
misia nr. 6, secție reală cu lim-
ba de predare maghiară. Se vor
prezenta candidati de la liceele
nr. 4, nr. 5. Liceul „Unirea" și
Liceul „Papiu Ilarian" Tg. Mu-
reș (cursuri de zi, serale, învă-
tămînt fără frecventă și restan-
țieri). Președinte Francisc Ma-
nok, conf. univ. chimie. Univer-
sitatea „Babeș-Bolyai" Cluj.
Liceul „Papiu Ilarian" Tg.
Mureș — Comisia nr. 7, secție
mixtă. Se vor prezenta candi-
dati de la Liceul „Papiu Ua-
rian" șl Liceul „Bolyai-Farkaș"
Tg. Mureș (cursuri de zi, serale,
învătămînt fără frecventă si
restanțieri). Președinte loan
Chereji, conf. univ. filologie.
Institutul de teatru Tg. Mureș.
Liceul nr. 4 Tg. Mureș — Co-
misia nr. 8, secție mixtă. Se vor
prezenta candidați de la liceele
nr. 4, nr. 5. Liceul „Unirea" Tg.
Mureș, liceele Sîngeorgiu de
Pădure și Bând (cursuri de zi,
serale și restanțieri). Președinta
Maria Chircoașu, lector univ.
biologie, Universitatea' „Babeș-
Bolyai" Cluj.
Liceul nr. 2 Reghin — Comi-
sia nr. 9, secție mixtă cu limba
de predare maghiară. Se vor
prezenta candidati de la liceele
nr. 1 și nr. 2 Reghin, Liceul nr.
2 Tîrnăveni, liceele lernuț-Lu-
duș, Sîngeorgiu de Pădure, So-
vata. Miercurea Niraj și Bând
(cursuri de zi. serale. învătă-
mînt fără frecventă și restan-
țieri). Președinte Tihamer Ko-
luinban, prof. biologie, Liceul
Toplita.
Liceul Luduș — Comisia nr.
10, secție mixtă. Se vor prezen-
ta candidați de la liceele Luduș,
Sărmaș, Rîciu și lernuț (curs de
zi, învătămînt fără frecvență și
restanțieri). Președinte Bogdan
Stugren, lector univ. biologie,
Universitatea „Babeș-Bolyai"
Cluj.
Liceul „Dr. P. Groza" Odorhci
— Comisia nr.. 11, secție mixtă
cu limba de predare maghiară.
Se vor prezenta candidați de la
Liceul „Dr. P. Groza" Odorhei.
liceele Corund, Vlăhița. Zetea și
Cristur (cursuri de zi, serale,
învățămint fără frecventă și
restanțieiri). Președinte Alexan-
dru Nagy, prof. biologic, Liceul
lernuț.
Regiunea
Oltenia
■X._-___-	- ___
Liceul „Nicolae Bălcescu"
Craiova — Comisia nr. 1, secție
reală. Se vor prezenta candi-
dați de la Liceul „Nicolae
Bălcescu" și Liceul nr. 3 Cra-
iova (curs de zi și restanțieri).
Președinte Virgil Gheorghiu,
prof. univ. fizică, Universitatea
Craiova.
Liceul „Frații Buzești" Cra-
iova — Comisia nr. 2, secție
reală. Se vor prezenta candi-
dați de la Liceul „Frații Bu-
zești" și Liceul nr. 4 Craiova
(curs de zi și restanțieri). Pre-
ședinte Ion Petreanu. prof.
univ. chimie. Universitatea Cra-
iova.
Liceul „Frații Buzești" Cra-
iova ■— Comisia nr. 3, secție
reală. Se vor prezenta candi-
dați de la Liceul „Frații Bu-
zești" șl Liceul nr. 3 Craiova
(curs seral și restanțieri). Pre-
ședinte loan Toma, conf. univ.
chimie, Institutul Politehnic Ti-
mișoara.
Liceul nr. 3 Craiova -A Co-
misia nr. 4 secție umanistă. Se
vor prezenta candidati de Ia
liceele nr. 3, nr. 4, Liceul „Fr.
Buzești" și Liceul de muzică
Craiova (curs de zi și restan-
țieri). Președinte Ion Maxim,
prof. univ. șt. biologice. Univer-
sitatea Craiova.
Liceul nr. 5 Craiova — Co-
misia nr. 5. secție reală. Se vor
prezenta candidati de la Liceul
nr. 5 Craiova (curs de zi sl
restanțieri). Președinte loan Be-
Jan, conf. univ. fizică. Institu-
tul politehnic Timișoara.
Liceul nr. 5 Craiova. — Co-
misia nr. 6. secție mixtiL Se vor
prezenta .candidați de la Liceul
nr. 5. Liceul „Nic. Bălcescu"
Craiova ș> Liceul Bălcești —
Oltețu (cursuri de zl, serale sl
restanțieri). Președinte Ion Saf-
ta. prof. univ. biologie, Univer-
sitatea Craiova.
Liceul „Nic. Bălceaseu" Cra-
iova — Comisia nr. 7, secție
mixtă. Se vor prezenta candi-
dați de la Liceul „Nic. Bălces-
cu" Craiova (învățămint fără
frecventă și restanțieri). Preșe-
dinte Ion Mihăiiescu, prof. univ.
biologie, Universitatea Craiova.
Liceul nr. I Tg. Jiu — Co-
misia nr. 8, secție reală. Se vor
prezenta candidați de Ia Liceul
nr. 1 Tg. Jiu, liceele Novaci șl
Tg. Cărbunești (cursuri de zi,
serale, învățămint fără frec-
vență șl restanțieri). Președinte
Borislav eristici, conf. univ.
matematici. Institutul politeh-
nic Timișoara.
Liceul nr. 2 Tg. Jiu — Comi-
sia nr. 9, secție reală. Se vor
prezenta candidați de la Liceul
nr. 2 Tg. Jiu, liceele Valea Sa-
dului, Peșteana și Rovinari
(cursuri de zi. serale și restan-
țieri). Președinte Ion Ciolac,
prof. matematici. Liceul „Nic.
Bălcescu" Craiova.
Liceul nr. 1 Tg. Jiu — Comi-
sia nr. 10, secție umanistă. Se
vor prezenta candidati de la li-
ceele nr. 1. nr. 2 Tg. Jiu, li-
ceele Valea Sadului, Tg. Cărbu-
nești și Novaci (curs de zi, în-
vătămînt fără frecventă și res-,
tanțieri). Președinte Constantin
Dăncscu. prof. biologie gr. II.
Liceul nr. 5 Craiova.
Liceul nr. 1 Tr. Sevcrin —
Comisia nr. 11, secție reală. Se
vor prezenta candidați de la
liceele nr. 1, nr. 2 Tr. Severin
si Liceul Vînju Mare (cursuri
de zi. serale. învătămînt fără
frecventă și restanțieri). Pre-
ședinte Maria Bica. conf. univ.
matematici. Universitatea. Timi-
șoara.
Liceul nr. 2 Tr. Severin —
Comisia nr. 12, secție mixtă. Se
vor prezenta candidati de la
liceele nr. 1, nr. 2, nr. 3 Tr.
Severin. liceele Strehaia, Sisești
și Vînju Mare (curs de zi, în-
vătămînt fără frecventă și res-
tanțieri). Președinte Ion Dumi-
trescu, lector univ. pedagogie,
Universitatea Craiova.
Liceul nr. 3 Turnu Severin —
Comisia nr. 13, secție reală. Se
vor prezenta candidați de la
Liceul nr. 3 Turnu Severin. li-
ceele Baia de Aramă si Vînju
Mare (curs de zi si restanțieri).
Președinte Nicolae Dineu, prof.
matematici. Liceul nr. 1 Tg. Jiu.
Liceul nr. 1 Caracal — Co-
misia nr. 14, secție reală. Se vor
prezenta candidati de la liceele
nr. 1, nr. 2 Caracal și Liceul
Corabia (curs de zi și restan-
țieri). Președinte Ștefan Rosin-
ger, conf. univ. fizică, Institu-
tul politehnic Timișoara.
Liceul nr. 2 Caracal — Co-
misia nr. 15, secție mixtă. Se
vor prezenta candidati de la li;
ceele nr. 2 și nr. 1 Caracal și
Liceul Corabia (cursuri de zi.
serale. învățămint fără frec-
vență și restanțieri). Președinte
Mircea Bălașa. conf. univ. bio-
logie, Universitatea Craiova.
Liceul Balș — Comisia nr. 16
secție mixtă. Se vor prezenta
candidati de la liceele Balș,
Grădiște și Oveselu (cursuri de
zi, serale, învătămînt fără frec-
vență și restanțieri). Președinte
Florea Ciobanu, conf. univ.
biologie, Universitatea Craiova.
Liceul Băilești — Comisia nr
17 secție mixtă. Se vor prezenta
candidati de la liceele Băilești,
Segarcea și Bîrca (curs de zi,
învătămînt fără frecvență și
restanțieri). Președinte Florea
Ene, conf. univ. biologie. Uni-
versitatea Craiova.
Liceul Bechet — Comisia nr.
18, secție reală. Se vor prezen-
ta candidați de la liceele Be-
chet și Dăbuleni (curs de zi
și restanțieri). Președinte Du-
mitru Ceaușcscu, conf. univ.
chimie, Universitatea Timișoara.
Liceul Calafat — Comisia nr.
19 secție mf^tă. Se vor prezen-
ta candidați de la liceele Ca-
lafat, Cetate și Vînju Mare
(curs de zi, învătămînt fără
frecvență și restanțieri). Preșe-
dinte Ion Negrea, conf. univ.
Universitatea Craiova.
Liceul Filiași — Comisia nr.
20, secție mixtă. Se vor pre-
zenta candidati de la liceele
Filiași și Melinești (curs de_ zi,
învătămînt fără frecvență și
restanțieri). Președinte Marin
Păun, conf. univ. biologie, Uni-
versitatea Craiova.
Liceul Plenița — Comisia nr.
21, secție mixtă. Se vor prezen-
ta candidati de Ia liceele Ple-
nița. Cujmir și Cornu (curs de
zi și epstantieri). Președinte
Marin Gîtan, conf. univ. biolo-
gie, Universitatea Craiova.
Liceul nr. 1 Buzău -— Comisia
nr. 1, secție reală. Se vor pre-
zenta candidati de la liceele nr.
1, nr. 2 Buzău și Liceul Pătîrla-
gele (curs de zi). Președinte
Teodor Loca, lector univ. fizică^
Institutul pedagogic de 3 ani Păr
testi.
Liceul nr. 1 Buzău — ComisTa
nr. 2, secție reală. Se vor pre-
zenta candidati de la liceele nr.
1, nr. 2 Buzău, liceele Beceni,
Pogoanele, Mizil și Pătîrlagdle
(cursuri de zi, serale, învătă-
mînt fără frecvență șl restan-
țieri). Președinte Ștefan Sari-
van, prof. matematici. Liceul
nr. 5 Ploiești.
Liceul nr. 2 Buzău — ComiȘla
nr. 3, secție umanistă. Se Mor
prezenta candidați de la liceele
nr. 2, nr. 1 Buzău, liceele nr. 1,
nr. 2 Rm .Sărat, liceele Becăni,
Mizil și Pătîrlagele (curs de zi),
Președinte Constantin Rapeea,
prof. biologie gr. II. Liceul Si-
naia.
Liceul nr. 2 Buzău — CcăUlsla
nr. 4, secție umanistă. Se vâr
prezenta candidati de la liceele
nr. 2, nr. 1 Buzău, liceele nr. 1,
nr. 2. Rm. Sărat, liceele Pătiirla-
gele si Mizil (învătămînt fără
frecvență si restanțieri). Pre-
ședinte Mihai Safir, lector iuniv.
filologie, Universitatea Bucu-
rești.
Liceul nr. 1 Cîmpina -r Co-
misia nr. 5, secție reală. Se vor
prezenta candidati de Ia liceele
nr. 1, nr. 2 Cîmpina, liceele
Bușteni și Sinaia (curs seral, în-
vătămînt fără frecventă ai res-
tanțieri). Președinte ErneȘtBeiu
Paladi, conf. univ. mateltnatici.
Institutul de construcții Bucu-
rești.
Liceul nr. 2 Cîmpina — Co-
misia nr. 6, secție mixtă. Se vor
prezenta candidati de la liceele
nr. 2, nr. 1 Cîmpina, liceele
Bușteni, Breaza, Sinaia fleurs de
zi, învățămint fără frecvență șl
restanțieri). Președinte Valeriu
Pisoschi, lector univ. filologie,
Universitatea București.
Liceul Moreni — Co.pilsia nr.
7, secție mixtă. Se vor prezenta
candidati de la liceele Moreni,
Filipești si Băicoi (cursori de zi.
serale, învătămînt fără frecven-
tă și restanțieri). președinte
Aspasia Vasiliu, prof. filologie.
Liceul nr. 1 Plpiesti.
Liceul nr. 1 Ploiești — Comi-
sia nr. 8, secție reală,- Se vor
prezenta candidati de la Liceul
nr. 1 Ploiești, liceele Urlați,
Plopeni. Slănic și Cic.rani (curs
de zi). Președinte Dujtnitru Sul-
gerescu, lector univ. matema-
tici, Institutul de perfecționare
a cadrelor didactice' București.
Liceul nr. 1 Ploieșiti — Comi-
sia nr. 9, secție umanistă. Se
vor prezenta candidati de la li-
ceele nr. 1, nr. 5, nr. 6 Ploiești, li-
ceele Urlati si Slănic (curs de
zi și restanțieri). Președinte Mi-
hai Marinescu, lector univ. filo-
logie, Universitatea, București.
Liceul nr. 1 Ploiești — Comi-
sia nr. 10, secție reală. Se vor
prezenta candidați de la Liceul
nr. 1 Ploiești, liceele Urlați și
Plopeni (curs seral și învătă-
mînt fără frecvență). Președinte
Vlailimir Lambrino, conf. univ.
chimie, Institutul medico-far-
maceutic București.
Liceul nr. 1 Ploiești — Comi-
sia nr. 11. secție mixtă. Se vor
prezenta candidați de la liceele
nr. 1, nr. 2, nr. 3. nr. 4 Ploiești
și secția serală Valea Călugă-
rească (curs sșfal, învățămint
fără frecventă si restanțieri).
Președinte Gavțrilă Stan, conf.
univ. biologie. Institutul Agro-
nomic „Nic. JBălcescu” Bucu-
rești.
Liceul nr. 2 Ploiești — Comi-
sia nr. 12, secbie reală. Se vor
prezenta candidati de la liceele
nr. 2, nr. 3 și nr. 4 Ploiești (curs
de zi). Preșe«dinte Alexandru
Burcescu, lector univ. fizică. In-
stitutul de construcții Bucu-
rești.
Liceul nr. 2 Ploiești — Comi-
sia nr. 13, secție umanistă. Se
vor prezenta candidați de la li-
ceele nr. 2, nr. 3 si nr. 4 Plo-
iești (curs de zi). Președinte
Elena Ilics'cu, lector univ. filo-
logie, Insti tutui de perfecțio-
nare a cadrelor didactice Bucu-
rești.
Liceul nis. 2 Ploiești — Comi-
sia nr. 14. secție reală. Se vor
prezenta candidați de la liceele
nr. 2, nr. 4, nr. 5 Ploiești și sec-
ția serală ‘Boldești (curs seral șl
învățămîmt fără frecventă). Pre-
ședinte Mircea Naumescu, eoni
univ. fizică. Institutul de con-
strucții București.
Liceul «ir. 5 Ploiești — Comi-
sia nr. 15, secție reală. Se vor
prezenta candidati de la Liceul
nr. 5 Ploiești (curs seral și res-
tanțieri).. Președinte Ion Fait,
conf. urdv. fizică. Institutul de
construcții București.
Liccuț nr. 5 Ploiești — Comi-
sia nr. 16, secție reală. Se vor
prezenta candidati de la Liceul
nr. 5 Ploiești (curs seral și res-
tantieriC). Președinte Eugen Paș-
te», conf. univ. biologie, Insti-
tutul agronomic „Nic. Bălcescu"
București.
Liceul nr. 5 Ploiești — Comi-
sia nr. 17, secție reală. Se vor
prezenta candidati de la Liceul
nr. 5 Ploiești (curs seral și res-
tanțieri). Președinte Mihai
Tfrim, conf. univ. fizică, Institu-
tul de construcții București.
Liceul nr. 6 Ploiești — Comi-
sia nr. 18, secție reală. Se vor
prezenta candidati de Ia liceele
nr. 6, nr. 1. nr. 2, nr. 3, nr. 4
Ploiești, liceele Urlați și Plo-
peni (cursuri dc zi, serale și
restanțieri). Președinte Vaier!»
Bănulescu, prof. biologie, Liceul
nr. 1 Tirgoviste.
Liceul nr. 1 Rm. Sărat — Co-
misia nr. 19, secție reală. Se vor
prezenta candidati de la liceele
nr. 1 și nr. 2 Rm. Sărat (cursuri
de zi, serale, învătămînt fără
frecventă și restanțieri). Pre-
ședinte Lcon Livorschi, conf.
univ. matematici. Institutul de
petrol, gaze și geologie Bucu-
rești.
Liceul Vălenii de Munte —
Comisia nr. 20, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la li-
ceele Vălenii de Munte și Mi-
neciu Pămînteni (cursuri de zi,
serale, învățămint fără frecventă
și restanțieri). Președinte Ion
Diaconu, lector univ. filologie.
Universitatea București.
Liceul nr. 1 Tîrgoviște — Co-
misia nr. 21, secție reală. Se vor
prezenta candidati de la liceele
nr. 1, nr. 2, nr. 3 Tîrgoviște, li-
ceul Băleni și secția serală Mija
(cursuri de zi, serale și restan-
țieri). Președinte Carol Kromec,
conf. univ. matematici, Institu-
tul de petrol, gaze și geologie
București.
Liceul nr. 3 Tîrgoviște —- Co-
misia nr. 22, secție mixtă. Se
vor prezenta candidati de la li-
ceele nr. 3, nr. 1 și nr 2 Tîrgo-
viște ( cursuri de zi. serale, în-
vătămînt fără frecventă și res-
tanțieri). Președinte Victor Gri-
gorescu, lector univ. șt. sociale.
Institutul medico-farmaceutic
București.
Liceul Pucioasa — Comisia
nr. 23, secție mixtă. Se vor pre-
zenta candidati de la liceele
Pucioasa și Fienl (cursuri de zi,
serale, învătămînt fără frecven-
tă și restanțieri). Președinte
Mihai Vulpescu, prof. filologie,
Liceul nr. 6 Ploiești.
Regiunea
Suceava
Liceul „A. T. Laurian" Bo-
toșani — Comisia nr. 1, secție
mixtă. Se vor prezenta candi-
dați de la Liceul „A T. Lau-
rian" Botoșani și Liceul Să-
veni — (cursuri da zi, serale,
învățămint fără frecvență și
restanțieri). Președinte loan
Nemițan, lector univ. mate-
matici, Institutul pedagogic de
3 ani Suceava.
Liceul nr. 2 Botoșani — Co-
misia nr, 2, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați da la
EXAMENUL DE DIPLOMĂ
LA LICEELE PEDAGOGICE Șl INSTITUTELE
PEDAGOGICE DE ÎNVĂȚĂTORI
Liceul nr. 33 Bucuroșii cu
secție pedagogică de- învățători
— Comisia nr. I< Se vor pre-
zenta candidati de la liceele pe-
dagogice de învățători Bucu-
rești șl Buzău (curs de zl și res-
tanțieri). Președinte Vasile Bu-
nesen, conf. filozofie, Institutul
de perfecționare a cadrelor di-
dactice București
Liceul nr. 33 București cu
secție pedagogică de învățători
— Comisia nr. 2. Se vor prezen-
ta candidați de Ia liceele peda-
gogice de învățători Buftea,
Constanta și Institutul pedago-
gic de învățători București (curs
de zi, învătămînt fără frecvență
și restanțieri). Președinte Oisie
Șafran, conf. univ. pedagogie,
Universitatea București.
Liceul nr. 33 București cu
secție pedagogică de învățători
— Comisia nr. 3. Se vor prezen-
ta candidati de la Liceul peda-
gogic dc educatoare și Institu-
tul pedagogic de învățători
București (curs de zi, învătă-
mînt fără frecvență și restan-
țieri). Președinte Victoria Ata-
nasiu, lector psihologie, Institu-
tul de perfecționare a cadrelor
didactice București.
Liceul pedagogic de învățători
Cîmpulung-Mușcel — Comisia
nr. 4. Se vor prezenta candidați
de Ia Liceul pedagogic de învă-
țători' și Institutul pedagogic de
învățători Cîmpulung-Mușcel
(curs de zi, învătămînt fără
frecvență și restanțieri). Pre-
ședinte losif Gabrea, prof. univ.
pedagogie. Universitatea Bucu-
rești.
Liceul pedagogic de învăță-
tori Cîmpulung-Mușcel — Co-
misia nr. 5. Se vor prezenta
candidați de la Institutul peda-
gogic de învățători Cîmpulung-
Mușcel (învățămînt fără frec-
vență). Președinte Constantin
Matei, lector univ. pedagogie.
Universitatea București.
Liceul pedagogic de învățători
Arad — Comisia nr. 6. Se vor
prezenta candidați de la liceele
pedagogice de învățători Arad,
Oradea și Deva și de la Institu-
tele pedagogice de învățători
Arad și Deva (curs de zi, învă-
tămînt fără frecvență și restan-
țieri). Președinte Constantin
Cioroianu, conf. univ. psiholo-
gie, Universitatea Craiova.
Liceul pedagogic de învățători
Arad — Comisia nr. 7. Se vor
prezenta candidați de la Liceul
pedagogic de educatoare Arad
și Institutul pedagogic de învă-
țători Arad (învătămînt fără
frecvență). Președinte Constan-
tin Sandu, lector univ. pedago-
gie, Universitatea București.
Liceul pedagogic de învățători
Cluj — Comisia nr. 8 se vor
prezenta candidati de la Liceul
pedagogic de învățători și Insti-
tutul pedagogic de învățători
Cluj (curs de zi, învățămînt
fără frecventă și restanțieri).
Președinte Constantin Popescu.
lector pedagogie. Institutul de
perfecționare a cadrelor didac-
tice București.
Liceul pedagogic de învățători
Cluj — Comisia nr. 9 cu limbile
de predare română și maghiară.
Se vor prezenta candidati de la
Liceul pedagogic de învățători
Aiud, Liceul pedagogic de edu-
catoare Aiud și Institutele peda-
gogice de învățători Cluj și Aiud
(curs de zi, învățămînt fără frec-
Liceul nr. 2 Botoșani, liceele
Bucecea, Trușești și Ștefănești
— (curs de zi. învătămînt fără
frecvență și restanțieri). Pre-
ședinte loan Lazăr, lector
univ. filologie, Institutul peda-
gogic de 3 ani Suceava.
Liceul „Dragoș Vodă“
Ciinpulung - Moldovenesc —
Comisia nr. 3, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la
Liceul „Dragoș Vodă", Cîmpu-
lung-Moldovenesc, Liceul Mol-
dovlța și Liceul „Ștefan cel
-Mare" Cîmpulung Moldovenesc
(cursuri de zi, serale, învătă-
mînt fără frecvență și restan-
țieri). Președinte Luțica Tintilă,
prof. geografie, Liceul nr. 2 Su-
ceava.
Liceul nr. 1 Fălticeni — Co-
misia nr. 4. secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la
liceele nr. 1 și nr. 2 Fălticeni,
liceele Dolhasca și Drăgușeni
(cursuri de zi, serale, învătă-
mînt fără frecvență și restan-
țieri). Președinte Traian Che-
lariu, lector univ. psihologie,
Institutul pedagogic de 3 ani
Suceava.
Liceul Gura Humorului —
Comisia nr. 5, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de Ia
liceeie Gura Humorului, Solea
și Vatra Dornei (cursuri de zi,
serale, învățămint fără frec-
vență și restanțieri). Preșe-
dinte Hortensia Suhan. prof.
geografie gr. II., Liceul „Dra-
goș Vodă" Cîmpulung-Moldo-
venesc.
Liceul nr. 1 Rădăuți — Co-
misia nr. 6, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la
Liceul nr. 1 Rădăuți și Liceul
Șiret (cursuri de zi, serale, în-
vătămînt fără frecvență și res-
tanțieri). Președinte Enrie
Goldhagen, lector univ. fizică,
Universitatea „Alex. I. Cuza”
Iași.
Liceul nr. 2 Rădăuți — Co-
misia nr. 7, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la
Liceul nr. 2 Rădăuți (curs de
zi și restanțieri). Președinte
Elvira Botez, lector univ. ma-
tematici. Institutul pedagogic
de 3 ani Suceava.
Liceul nr. 1 Suceava — Co-
misia nr. 8, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la
Liceul nr. 1 Suceava (cursuri
de zi, serale, învățămint fără
frecvență și restanțieri). Pre-
ședinte Antoniu Pierret Ana,
conf. univ. filologie. Universi-
tatea București.
Liceul nr. 2 Suceava — Co-
misia nr. 9, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de la
Liceul nr. 2 Suceava (curs de
zi și restanțieri). Președinte
Dragomir Ștefan, prof. isto-
rie gr. II., Liceul nr. 1 Boto-
șani.
Liceul nr. 1 Dorohoi — Co-
misia nr. 10, secție mixtă. Se
vor prezenta candidați de Ia
liceele nr. 1, nr. 2 Dorohoi și
Liceul Darabani (curs de zi.
învățămînt fără frecvență șl
restanțieri). Președinte loan
Sbierea, lector univ. fizică.
Institutul pedagogic de 3 ani
Suceava.
vență și restanțieri). Președint»
Andrei Dancsuly, prof. univ,
pedagogie, Universitatea „Ba-
beș-BoIyai" Cluj.
Liceul pedagogic de învățători
Cluj — Comisia nr. 10. Se vor •
prezenta candidați de la Liceul
pedagogic de învățători Blaj,
Liceul pedagogic de educatoare
Cluj și Institutele pedagogice de
învățători Blaj și Cluj (curs de
zi, învățămînt fără frecvență și
restanțieri). Președinte Marian»
Roșea, conf. univ. pedagogie,
Universitatea „Babeș-Bolyai"
Cluj.
Liceul pedagogic de învățători
Galați — Comisia nr. 11. Sc vor
prezenta candidați de la Liceele
pedagogice de învățători și edu-
catoare Bacău și Galați (curs de
zi, învătămînt fără frecventă și
restanțieri). Președinte Mari»
Cosma, lector univ. pedagogic.
Universitatea București.
Liceul pedagogic de învățători
Galați — Comisia nr. 12. Se vor
prezenta candidati de la Insti-
tutul pedagogic de învățători
Galați (învătămînt fără frec-
ventă și restanțieri). Președinte
Ioana lonescu, conf. univ. pe-
dagogie, Institutul de perfec-
ționare a cadrelor didactice
București.
Liceul „C. Negruzzi" cu secție
pedagogică Iași — Comisia nr.
13. Se vor prezenta candidați de
la Liceul pedagogic de învăță-
tori Bîrlad și Institutul pedago-
gic de învățători Iași (curs de
zi, învătămînt fără frecvență și
restanțieri). Președinte Cornelia
Dumitriu. lector univ. psiholo-
gie, Universitatea „Alex. I.
Cuza" Iași
Liceul pedagogic de învățători
Sighetul Marmației — Comisia
nr. 14 cu limbile de predare ro-
mână și ucraineană. Se vor
prezenta candidati de la Liceul
pedagogic de învățători și Insti-
tutul pedagogic de învățători
Sighetul Marmației (curs de zi.
învățămînt fără frecventă șt
restanțieri). Președinte Maxi-
milian Boroș, lector univ. psi-
hologie. Institutul pedagogic de
3 ani Baia Mare.
Liceul pedagogic de învățători
Odorhei — Comisia nr. 15 cu
limbile de predare română și ma-
ghiară. Se vor prezenta candi-
dați de la Liceul pedagogic d»
învățători și Institutul pedagogic
de învățători Odorhei (curs de
zi, învătămînt fără frecvență și
restanțieri). Președinte Zoltan
Nahlik, conf. univ. pedagogie.
Universitatea ..Babeș-Bolyai'
Cluj.
Liceul pedagogic de învățători
Craiova — Comisia nr. 16. Se
vor prezenta candidați de la Li-
ceul pedagogic de învățători șl
Institutul pedagogic de învăță-
tori Craiova (curs de zi] și restan-
țieri). Președinte Hie Stăncu-
lescu, lector univ. pedagogie,
Institutul pedagogic de 3 ani
Pitești.
Liceul pedagogic de învățători
Suceava. — Comisia nr. 17. S»
vor prezenta candidați de la Li-
ceul pedagogic de învățători sl
Institutul pedagogic de învăță-
tori Suceava (curs de zi, învătă-
mînt fără frecventă și restan»
tieri). Președinte Steliana Năs-
tăsescu, conf. univ. pedagogi^
Universitatea București.
REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA : București, Piața Sctntell nr. 1. Telelon 17.60.20. Abonamentele ie fac la oficiile poștale, factorii poștali șl la dlfuzorll din unitățile de fnvătăm4nt. Tiparul i Combin atul Poligrafic Casa Scfnteli. Piața Sclnteil, București
4B1S3