PROLETARI IMN TOATE ȚĂRILE, UMȚI-VĂ |
GAZETA
&

Anul XVIII
Nr. 858
Vineri 15 iulie
1966
INVATAMINTULUI
o

pag. 2a bani
marea
PREGĂTIRI PENTRU NOUL AN ȘCOLAR
de liniște
proaspăt,
Oaza plini
ți de aer
fierăstrăul,
EDITATA DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT SI CULTURĂ

CONFERINȚA UNIUNII SINDICATELOR





LA LICEELE





grădină a cetății lui
Bucur, ti taibie pe
copii, acum în zilele
vacanței, cu oglinda
calmi ?i răcoroasă
a salbelor sale de
ape, cu miracole de
flori înmiresmate, cu
risipa de vegetație,
cu bolți înalte de
lumină și frumos.
PIONIERII
DE SPECIALITATE
în săptămînile acestea, nu numai Ministerul învățămîntului, dar
și alte ministere în ramurile de activitate ale cărora vor funcționa
licee de specialitate desfășoară intense pregătiri în vederea bunei orga-
nizări a acestora. Dorind să cunoaștem stadiul pregătirilor, am stat de
vorbă cu lucrători din Ministerul Industriei Construcției de Mașini,
Ministerul Industriei Metalurgice și Ministerul Minelor. Discuțiile s-au
purtat peste tot asupra problemelor legate de asigurarea bazei mate-
riale de funcționare a noilor licee și de încadrarea lor cu cadrele didactice
necesare.
Vorbindu-ne despre aceste probleme, ing. Claudiu Beiu, director
adjunct la Direcția de personal și învățămînt a Ministerului Industriei
Construcției de Mașini, ne-a arătat că pentru cinci din cele șapte licee
din sectorul respectiv a fost de pe acum aproape în întregime rezol-
vată asigurarea bazei materiale. în prezent au loc lucrări pentru rezol-
varea problemelor pe care le ridică asigurarea localurilor, a laboratoa-
relor și atelierelor pentru celelalte două licee (e vorba de liceele din
București și din Iași).
Necesitățile de cadre de specialitate în sectorul construcției de ma-
șini au impus luarea în considerare a înființării unui nou liceu de spe-
cialitate — la Craiova — unde, de altfel, există posibilitatea asigurării
bazei lui materiale. Nădăjduim că în clădirea de care dispunem —
ne-a declarat tovarășul Beiu — și cu sprijinul secției de învățămînt a
sfatului popular local se va putea deschide și acest nou liceu de spe-
cialitate.
Ministerul Industriei Construcției de Mașini — a continuat inter-
locutorul nostru — a luat de asemenea măsurile necesare pentru ela-
borarea proiectelor planurilor de școlarizare și a programelor noilor
licee. Acestea au fost propuse spre aprobare Ministerului învățămîn-
tului.
— Și cadrele didactice ?
— Datorită faptului că cele mai multe dintre liceele din sectorul
construcției de mașini vor funcționa în localități în care există și școli
profesionale sau școli tehnice de maiștri cu același profil, încadrate cu
profesori bine pregătiți, există cadrele de specialitate necesare. în ceea
ce privește profesorii pentru obiectele de cultură generală, am luat
legătură cu secțiile de învățămînt ale sfaturilor populare, solicitîndu-le
să recomande profesori buni, cu experiență.
Pe aceleași teme s-a desfășurat discuția șl la Ministerul Industriei
Metalurgice, în ramura de activitate a căruia vor funcționa liceele de
specialitate de la Hunedoara și Galați. După cum ne-a informat tov.
Victor Pandia, director adjunct la Direcția de personal și învățămînt a
ministerului, sînt în curs măsuri concrete pentru completarea labora-
toarelor, cabinetelor și atelierelor acestor licee cu material didactic co-
respunzător. Pînă în jurul datei.de 20 iulie, cu sprijinul Ministerului
învățămîntului, vor fi rezolvate și problemele legate de definitivarea
conducerii noilor licee și, de asemenea, lucrările de selecționare a ca-
drelor didactice de specialitate.
La Ministerul Minelor, șeful serviciului de resort, tov. P. Rădulescu,
ne-a infirmat că proiectele planului de învățămînt pentru liceele de
Âș spune că Pionierii repre-
zintă darul cel mai frumos și
cel mai de preț, dar pe care
societatea noastră și-l face ei
însăși. Asupra lor se îndreaptă,
ca o permanență a existenței,
sentimentele părintești ale fie-
căruia, multiplicate și asociate
scopurilor și perspectivelor
sociale. Văzuți de pe treptele '
adăugate ale virstei, ei sînt
ființa noastră recîștigată tim-
pului fără capăt și fără în-
toarcere, și recunoaștem în
făpturile lor colorate nu nu-
mai ceea ce noi înșine am fost,
dar și ceea ce am putut ori am
dori să fim. Biologic vorbind,
ei trec de la seninătatea pri-
milor ani ai copilăriei, către
tulburările adolescenței. Im-
plicațiile sociale ce se adaugă
sînt dintre cele mai serioase,
pentru că acum, în zborul lor
de încercare în jurul cuibului,
nu mai departe, se formează
caracterele, se structurează
ființa lor pentru răspunderile
și obligațiile sociale de mai
tîrziu. Așa că vedem în ei nu
numai ceea ce reprezintă pen-
tru noi vîrstă, cu toate meta-
morfozele ei, ci și ceea ce de-
finește termenul de cetățean,
de om al unui loc, al unei al-
cătuiri, al unui timp. Rami-
ficațiile de toate felurile, de la
structuri intime la talente,
aplicații, capacități, profesii,
idealuri, de-aici încep, de la
această primă treaptă conști-
entă a fericirii ori nefericirii,
a muncii ori trîndăviei, a fru-
museții ori urîlului, a scopului
înalt în viață ori a probabilu-
lui și indiferenței, și așa mai
departe.
Educația muncii, element de
legătură,- practic, în viața de. .
toate zilele, pînă la bătrinețe,
tot aici începe, tot la acești ani
ai pionieratului, cînd societa-
tea le deschide orizonturile în
imensul continent nedefrișat
al învățăturii, cînd se bat pi-
lonii și se arcuiesc podurile
peste rîurile, altfel de netre-
cut, ale cunoașterii, ale cultu-
rii. în măsura în care se deta-
șează de cercul intim al fami-
liei, și se adaugă concomitent
cercului larg al Organizației
Pionierești, copiii noștri ne
aduc nouă, părinților, înțele-
surile mai largi ale educației,
ale acelei educații ce se adau-
gă, ce pune în lumină și ce
trece dincolo de neprețuiții și
hotărîtorii în multe, cei șapte
ani de-acasă.
Intrînd în Organizația de
pionieri, fără să piardă nimic
din atribtitele copilăriei, iată-i
ION HOREA
(Continuare în pag. 4-a)
specialitate din Baia Mare și Petroșani, ca și programele de profil pen-
tru anul I au fost depuse la Ministerul învățămîntului spre aprobare.
Serviciul de resort din Ministerul Minelor se preocupă în prezent de
pregătirea manualelor necesare, din care o parte au și fost comandate
Editurii didactice și pedagogice. în ceea ce privește asigurarea bazei
materiale a noilor școli, un local există în dotare proprie, iar altul a
fost preluat în aceste zile de la organele sfatului popular local. în pre-
zent se desfășoară la ambele școli lucrări de amenajare a sălilor de
clasă, de pregătire a mobilierului școlar necesar, a liberatoarelor și
atelierelor, de înzestrare a acestora cu materiale didactice. Posibilitățile
locale — a precizat tov. P. Rădulescu — vor satisface încadrarea noilor
școli cu cadre didactice, atît pentru obiectele de cultură generală cit
și pentru obiectele de cultură • tehnică.
T. DUMITRESCU
DIN INSIITDIII1E Dl INVAȚAMINT Șl CULTURA
în zilele de 4 șl 5 iulie a avut loc
în Capitală Conferința Uniunii Sin-
dicatelor din Instituțiile de învăță-
mînt și Cultură. Conferința a anali-
zat profund și multilateral activita-
tea Uniunii Sindicatelor din învăță-
mînt și Cultură în lumina sarcini-
lor care au fost trasate învățămîn-
tului de cel de-al IX-lea Congres al
Partidului Comunist Român și în lu-
mina recentelor hotărîri ale Congre-
sului Sindicatelor.
Pornind de la succesele înregis-
trate de poporul nostru sub condu-
cerea partidului în anii șesenalului,
darea de seamă a prezentat într-un
succint bilanț realizările oamenilor
muncii din instituțiile de învăță-
mînt și cultură. Cu sprijinul larg al
organelor și organizațiilor sindicale,
în acești ani s-a încheiat generali-
zarea învățămîntului de 8 ani, ceea
ce situează țara noastră printre ță-
rile cele mai înaintate din lume din
punct de vedere al nivelului cultu-
ral. în anul școlar 1965—1966 nu-
mărul elevilor cuprinși în licee este
de 12 ori mai mare decît în anul
școlar 1938/1939, iar în școlile pro-
fesionale și tehnice și în învăță-
mîntul superior numărul elevilor și
studenților a crescut de 5 ori. în
șesenal școlile profesionale și tehni-
ce au pregătit 285 000 de muncitori
calificați și 100 000 cadre cu pregă-
tire medie, iar învățămîntul supe-
rior a dat economiei și culturii pes-
te 77 000 de specialiști.
Sindicatele din invățămînt au a-
dus o mare contribuție la întărirea
bazei didactico-materiale a școlilor,
în învățămîntul de cultură genera-
lă, profesional și tehnic au fost date
în folosință, în anii șesenalului,
26 000 săli de clasă. Școlile au fost
înzestrate cu biblioteci bine dotate
și noi sortimente de material didac-
tic. în învățămîntul superior au fost
construite noi localuri și laboratoare
modern utilate. Noi cămine și can-
tine au fost puse la dispoziția ele-
vilor și studenților.
în același timp, sindicatele din
învățămînt au stimulat prin mul-
tiple mijloace pe profesori și învăță-
tori la o activitate de nivel mereu
mai ridicat pentru educarea tinerei
generatii, pentru înarmarea ei cu
marile cuceriri ale culturii, științei
și tehnicii contemporane, au spriji-
nit munca lor individuală și colec-
tivă de perfecționare, i-au educat în
spiritul răspunderii pentru eficiența
muncii din școală, în spiritul cola-
borării și întrajutorării tovărășești.
Sindicatele din învățămînt au par-
ticipat, de asemenea, în mod efici-
ent la acțiunile privind extinderea
învățămîntului seral și fără frec-
vență.
Considerînd ridicarea nivelului
calificării profesionale și al pregă-
tirii pedagogice a cadrelor didacti-
ce drept o verigă principală a acti-
vității pentru dezvoltarea și perfec-
ționarea învățămîntului, Biroul Exe-
cutiv al Uniunii Sindicatelor din
învățămînt și cultură a acordat o
atenție deosebită conținutului, for-
melor și eficienței acestei activități.
Așa cum s-a arătat în darea de sea-
mă, ca urmare a orientării date de
Biroul Uniunii, sindicatele din în-
vățămînt din Caransebeș, Lugoj,
Sibiu, Galați etc., ca și Clubul sin-
dicatelor din învățămînt din Ca-
pitală, au inițiat numeroase acțiuni
care au contribuit la informarea
permanentă a învățătorilor și pro-
fesorilor asupra problemelor noi din
domeniul științei și tehnicii. S-au
organizat astfel cicluri de conferin-
țe, simpozioane, recenzii, reviste ale
presei pedagogice. De asemenea, sin-
dicatele din învățămînt au acordat,
mai ales în ultima perioadă, un
sprijin intens activității desfășurate
de institutele de perfecționare a ca-
drelor didactice, au mobilizat pe
profesori și învățători în vederea
înscrierii la examenele de grad.
Relevînd succesele obținute în do-
meniul învățămîntului. darea de
seamă a analizat totodată unele de-
ficiențe existente și a propus măsuri
menite să ducă la creșterea compe-
tenței și aportului organizațiilor
sindicale la îndeplinirea marilor
sarcini puse de partid în fața oa-
menilor muncii din școli. Referin-
du-se Ia sarcina trasată școlii de
Congresul al IX-lea al P.C.R. de a
ridica necontenit nivelul pregătirii
de cultură generală a tineretului,
darea' de seamă-a arătat că sindica-
tele din învățămînt au datoria să
intensifice sprijinul acordat cadrelor
didactice în vederea perfecționării
lor profesionale. Astfel, apreciind că
în unele regiuni numărul celor în-
scriși la examenele pentru obținerea
gradului II și gradului I este încă
nesatisfăcător, darea de seamă a
chemat sindicatele din învățămînt să
se ocupe mai stăruitor de stimularea
cadrelor didactice în vederea trece-
rii acestor examene și să le creeze,
în același timp, condițiile necesare.
De asemenea, darea de seamă a a-
ratat că se manifestă în continuare
fenomene de supraîncărcare a unor
cadre didactice cu sarcini extra-
profesionale, situație care dăunează
nu numai bunei pregătiri pentru
lecții, ci și prezentării la examenele
de grad. De aceea, a cerut sindica-
telor să lupte pentru aplicarea hotă-
rîrilor de partid și de stat cu privire
la continua îmbunătățire a condițiilor
de muncă ale cadrelor didactice.
Un important capitol al dării de
seamă s-a ocupat de activitatea sin-
dicatelor din învățămîntul superier,
din instituțiile de artă, edituri, pre-
să, poligrafie, relevînd cele mai im-
portante probleme care stau în fața
acestor sindicate și preconizînd nu-
meroase măsuri menite să asigure
creșterea aportului lor la îndeplini-
rea sarcinilor ce le-au fost trasate
de partid.
în mod special a subliniat darea
de seamă faptul că, în lumina pre-
vederilor noului Statut al U.G.S.,
cresc rolul, atribuțiile și sarcinile
sindicatelor și ale Uniunii. Acestea
au datoria să se preocupe perma-
nent de îmbunătățirea stilului și
metodelor lor de muncă, să aplice
în mod consecvent principiul muncii
colective, să organizeze temeinic
controlul îndeplinirii sarcinilor.
Luînd cuvîntul în cadrul discuții-
lor, numeroși participanti la con-
ferință au împărtășit experiența lor
în, munca sindicală, și-au spus punc-
tul de vedere cu privire la proble-
mele ridicate.
Noul Statut al Uniunii Generale a
Sindicatelor, învestirea cu atribuții
sporite a sindicatelor, a spus în cu-
vîntul său tov. Nicolae Profeanu, pro-
fesor la Liceul din Giurgiu, vor con-
tribui în mare măsură la intensifica-
rea activității sindicatelor, la crește-
rea aportului acestora în impresio-
nanta operă de desăvîrșire a con-
strucției socialismului, inițiată și
condusă de Partidul Comunist Ro-
mân.
în cuvîntul lor tovarășii Marița
Ovidenie de la Școala generală din
comuna Firțănești, raionul Bujor,
Elena Frunză, de la Liceul „Dece-
bal“ din Deva, Tamaș Margareta,
de Ia Liceul pedagogic din Tg. Mu-
reș, s-au referit la răspunderea care
revine acum sindicatelor din învăță-
mînt în organizarea și desfășurarea
întregii munci sindicale.
Arătînd preocupările sindicatului
învățămînt din orașul Galați, tov.
Maria Tofan, președintele comitetu-
lui acestui sindicat, s-a referit în
cuvîntul său Ia sprijinul pe care
l-au acordat organizațiile sindicale
popularizării experienței înaintate a
cadrelor didactice și organizării
timpului lor liber. Au fost organi-
zate seri pedagogice, simpozioane,
schimburi de experiență între ca-
drele cu activitate îndelungată la
catedră și cadrele tinere, seri lite-
rare și muzicale, conferințe pe teme
din istoria artelor și muzicii, ex-
cursii etc. Tovarășa Tofan a propus
să se organizeze cursuri de perfec-
ționare și pentru alți învățători de-
cît cei înscriși Ia examenele de de-
finitivat și pentru obținerea grade-
lor didactice, să se confecționeze
mai mult material didactic pentru
clasa I, să se organizeze emisiuni de
radio și televiziune care să popu-
larizeze experiența cadrelor didac-
tice. în încheiere ea și-a exprimat
convingerea că sarcinile trasate u-
niunilor pe ramuri de Congresul sin-
dicatelor vor duce la îmbunătățirea
activității sindicatelor, la ridicarea
ei pe o treaptă superioară.
Tovarășa Ileana Szilagy de la
Școala generală nr. 1 din Salonta,
regiunea Crișana, a arătat că orga-
nizația sindicală de la această școa-
lă s-a preocupat de sprijinirea ac-
tivității metodice în comisiile pe
obiecte și în cercurile pedagogice.
O atenție deosebită a fost acordată
comisiei diriginților. îndeosebi în
ceea ce privește strîngerea legături-
lor școlii cu familiile elevilor. Orga-
nizația sindicală a sprijinit, de ase-
menea, introducerea mijloacelor mo-
derne de predare, care au adus o
contribuție prețioasă la obținerea
unor rezultate mai bune în predarea
unor obiecte de învățămînt. Aceste
preocupări ale organizației sindica-
le au avut consecințe pozitive asu-
pra rezultatelor obținute la sfîrșitul
acestui an școlar. Astfel, 91,81%
elevi au promovat anul școlar,
81.17% obtinînd note bune și foarte
bune. în încheierea intervenției sale
tov. Ileana Szilagy a făcut mai multe
propuneri printre care unele legate
de orientarea muncii diriginților, de
sprijinirea cadrelor didactice în do-
cumentarea de specialitate.
Numeroși vorbitori s-au referit la
sarcinile legate de buna organizare
a muncii în liceele de specialitate.
Tov. Mari* Pariza, președinta sindi-
catului de la Liceul nr. 2 din. orașul
Craiova, a arătat că sindicatele din
școlile acestui oraș au inițiat, împreu-
nă cu organele administrative, o se-
rie de acțiuni menite să îndrume pe
absolvenții școlilor generale spre li-
ceele de specialitate pentru care au
aptitudini. Organele sindicale au a-
cordat atenție sporită și populariză-
rii școlilor profesionale, sprijinind
organizarea sistematică a muncii de
orientare profesională.
O problemă care trebuie să stea
în momentul de față în fața organi-
zațiilor sindicale din școli, a spus
prof. emerit Teodor Burcescu, din
București, este popularizarea meto-
delor moderne de predare. în această
privință Comitetul sindicatului învă-
țămînt din raionul 30 Decembrie a
organizat o serie de conferințe pe
tema învățămîntului programat care
au stîrnit un deosebit interes în rîn-
durile cadrelor didactice. De aseme-
nea, Comitetul a mobilizat cadrele
didactice să folosească larg în pre-
dare mijloacele audio-vizuale.
Mulți vorbitori au subliniat
ria sindicatelor de a acorda o
tie sporită creșterii nivelului
logic și cultural al
dato-
aten-
ideo-
membrilor de
sindicat. Ei au arătat contribuția a-
dusă în această direcție de învăță-
mîntul ideologic, de activitatea cul-
tural-artistică pe care o desfășoară
sindicatele. Vorbind despre expe-
riența dobîndită în această di-
recție de Sindicatul învățămînt
din Cîmpulung Moldovenesc,
varășa Veronica Livescu,
la Liceul „Dragoș Vodă", a
to-
de
ratat modul în care s-a reflec-
tat creșterea nivelului ideologic
și cultural al cadrelor didactice din
acest oraș în munca profesională:
școlarizarea de sută la sută, promo-
vabilitate de 92 la sută în condițiile
unei exigențe sporite. La examenul
de bacalaureat din ultima sesiune
au reușit 80,67 la sută din elevii
prezentați.
Un loc larg au ocupat în cuvîntul
participantilor la discuții probleme-
le legate de cercetarea științifică a
cadrelor didactice. Tovarășii Valeriu
Motișan (Satu-Mare), Erna Oberth
(Rîșnov), Steliana Stănescu (Pitești),
Marin Gaspar (Ploiești), Aurelia Ni-
cuță (Bacău) s-au referit la diferite
aspecte ale muncii de cercetare
științifică în domeniul pedagogiei,
făcînd propuneri menite să spo-
rească sprijinul sindicatelor din în-
vățămînt pentru a stimula mai mult
această muncă.
Numeroși vorbitori, printre care
tovarășii Miltiade. Filipescu, Dumi-
tru Atanasiu, Nicolae Tue, Gheor-
ghe Cosma, Nicolae Nițescu și alții
s-au referit în cuvîntul lor la dife-
rite aspecte ale activității sindica-
telor din instituțiile de învățămînt
superior, din instituțiile de artă și
din întreprinderile poligrafice.
Referindu-se la sarcinile actuale
ale învățămîntului din țara noastră
așa cum rezultă ele din documente-
le Congresului al IX-lea al P.C.R.,
tov. Jean Livescu, adjunct al mi-
nistrului învățămîntului a arătat
unele din măsurile luate de minis-
ter pentru îndeplinirea acestor sar-
cini. Ministerul învățămîntului a
inițiat astfel o serie de consultări
colective cu privire la probleme de
profil ale învățămîntului de tip me-
diu și ale învățămîntului superior,
la aspectele pe care le implică mo-
dernizarea conținutului învățămîn-
tului și a metodelor de predare în
condițiile rapidei evoluții a științei
și tehnicii, Ia perfecționarea pregă-
tirii personalului didactic de toate
gradele, la promovarea cercetării
științifice, la elaborarea programe-
lor învățămîntului de cultură gene-
rală și ale învățămîntului superior.
Trebuie subliniat că în organizarea
tuturor acestor acțiuni ministerul
s-a bucurat de sprijinul larg al
Uniunii Sindicatelor din învățămînt
și Cultură.
Pe baza consultărilor care au avut
loc pînă în prezent s-au și luat o
serie de măsuri importante. După
cum se știe, la recenta sesiune a
Marii Adunări Naționale ministrul
învățămîntului a prezentat, din în-
sărcinarea Consiliului de Miniștri,
proiectul de lege cu privire Ia în-
ființarea. organizarea și funcționa-
rea liceelor de specialitate, proiect
care a fost adoptat în unanimitate.
Ministerul a alcătuit de asemenea,
pe baza sarcinilor stabilite de Con-
gresul al IX-lea al P.C.R., un stu-
diu privind problemele fundamenta-
le ale dezvoltării învățămîntului de
toate gradele în următorii ani. în
fața școlii, a cadrelor didactice, stau,
după cum se vede, sarcini de o de-
osebită însemnătate. Sindicatele din
(Continuare în pag. 2-a)
CONFERITA UNIUNII SINDICATELOR
f)IN INSTITUȚIILE l)E iNVAT.m
P U T H A
LĂCAȘ DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL EPOCII
LUI ȘTEFAN CEL MARE
S-au împlinit cinci veacuri, de
cînd, așa cum înregistra laconic
un călugăr cronicar scriind ve-
chiul letopiseț al Moldovei în re-
dacția putneană, „în anul 6974
(1466), iulie 10, s-a început să se
zidească, cu ajutorul lui Dumne-
zeu, sfînta mînăstire... la Putna".
în legătură cu începuturile mî-
năstirii s-au țesut numeroase le-
gende. în ale sale „O samă de cu-
vinte", Ion Necuice scrie : „Ște-
fan-vodă cel Bun cînd s-au apu-
cat să facă mînăstirea Putna, au
tras cu arcul Ștefan-vodă din-
tr-un vîrvu de munte ce este
lingă mînăstire ; și unde au
agiunsu săgeata, acolo au fă-
cut prestolul în oltariu. Și
este mult locu de unde au tras,
pînă în mînăstire. Pus-au și pe
trii boiernași de au tras, pre vă-
tavul de copii și pre doi copii din
casă. Deci unde au cădzut săgeata
vătavului de copii au făcut poarta,
iară unde au cădzut săgeata unui
copil din casă, au făcut clopot-
nița". Și mai departe, vorbind
despre măreția mînăstirii, Ne-
cuice consemnează : „Și așa au
fost făcut mînăstirea de frumoasă,
tot cu aur poleită, zugravala mai
mult aur decît zugravală și pre
dinlăuntru și pre dinafară, și aco-
perită cu plumb. Zic călugării să
fi fost făcut și sfeșnicele cele mari
și cele mici și policandru și hora
tot prisne de argint".
Prin așezarea sa izolată între
obcinele împădurite din nordul
Moldovei și prin puternicele sale
fortificații, Putna putea constitui
un loc de retragere bine apărat,
în caz de primejdie, pentru domn,
familia și boierii săi. Construcția
originală, de mari proporții, avea
aspect de cetate. Un desen din
anul 1737 înfățișează mînăstirea
înainte de refacerile ulterioare
din același veac, în toată frumu-
sețea ei impunătoare, de adevă-
rată cetate, cu un zid puternic în
jur, formînd un patrulater stră-
juit de 8 turnuri, din care s-a mai
păstrat doar turnul tezaurului,
în mijloc se înălța biserica mî-
năstirii, la miază-zi erau chiliile
călugărilor, iar la miază-noapte
casa domnească și stăreția. Intra-
rea era străjuită de un turn pu-
ternic, dărîmat și reconstruit mai
spre sud în secolul al XVIII-lea,
dar care mai păstrează vechea pi-
sanie din 1484.
începînd cu anul 1466 mînăs-
tirea Putna a fost bogat înzestrată
prin danii domnești și boierești,
devenind o mare proprietate fun-
ciară feudală. Potrivit hrisovului
da întărire a averilor și privi-
legiilor mînăstirii Putna din 2 fe-
bruarie 1503, ea ajunsese să stă-
ptnească, în decurs de aproape
40 'de ani de la fundare, 31 de
sate, vii pe dealul Hîrlăului, bra-
niște în jurul mînăstirii, prisacă
la Comarna, sălașe de robi țigani.
Primea și mertice sau danii a-
nuale domnești, ca 12 bufi de vin,
drobi de sare, avea dreptul de
a judeca și a strînge amenzi din
satele sale, de a încasa dări de
la cîrciumile din tîrgul Șiret, de
la „vama cea mică de pe Su-
ceava, la Jicov" și de la un „pod
umblător pe Șiret". Iar pen-
tru îndestularea cu pește, mî-
năstirea Putna primea de la
domnie scutire de vamă pentru
3 care trimise pentru cumpărarea
peștelui, primăvara și toamna.
încă de la înființare, Ștefan
cel Mare a dorit ca la Putna să
ia naștere un nou centru cultural
și artistic, la a cărui consti-
tuire și-au dat contribuția și une-
le mînăstiri întemeiate mai îna-
inte, cu veche tradiție cărtură-
rească și de artă. în cadrul unei
adevărate „roiri culturale" s-au
așezat la Putna călugări de la
mînăstirea Neamțu care, încă din
anul 1467, terminau cîteva ma-
nuscrise bogat împodobite. Ni-
codim, un iscusit călugăr caligraf
și miniaturist nemțean, și-a în-
semnat cu acest prilej numele pe
un minei scris de el. Șase ani mai
tirziu, în 1473, el a împodobit cu
frumoase miniaturi tetravan-
ghelul scris aici și dăruit de Ște-
fan cel Mare mînăstirii Humor,
manuscris care păstrează și cel
mai autentic portret al marelui
domn. Dintre cei 25 de pisari de
manuscrise cunoscuți din vremea
lui Ștefan cel Mare, peste o tre-
ime provin de Ia Putna. Tot aici
s-au redactat, în primele decenii
ale secolului al XVI-lea, cele două
variante ale letopisețului zis de
la Putna. una din cele mai vechi
și prețioase cronici ale Moldovei.
La 1581, cărturarul Lucaci, bun
cunoscător al dreptului Europei
de sud-est, a alcătuit aici .Pravila"
lui, unul din vechile monumente
juridice ale țării noastre. Aici au
fost alcătuite și operele muzicale
ale „ritorului" și „protopsaltului"
Eustație, mărturie a faptului că,
după școala muzicală bizantină,
Putna a fost lăcașul celei mai
vechi școli muzicale din Europa
de sud-est. Tradiția culturală a
mînăstirii a fost ilustrată și de
„Pascalia" igumenului Siluan și
de alte cîteva mici tratate de as-
tronomie, ca și de bogata operă
de traducător, prelucrător și cro-
nicar a lui Vartolomeu Măzăreanu.
Putna a primit începînd de la
înființare, ca toate celelalte mari
mînăstiri, și o bogată zestre de
broderii, țesături și lucrări de ar-
gintărie. Multe din ele au fost dis-
truse cu prilejul incendiului din
1484. între cele păstrate, puține la
număr, la muzeul mînăstirii, unele
sînt lucrări de școală bizantină,
realizate, se pare, de meșteri
aduși în Moldova de principesa
Maria de Mangop, de viță im-
perială bizantină, cea de a doua
soție a lui Ștefan cel Mare. Altele
sînt opere locale influențate de
arta bizantină, ca acoperământul
de mormînt din 1477 cu chipul
Măriei de Mangop, unul din cele
mai frumoase exemplare de veche
broderie românească.
Tot aici s-au păstrat și pre-
țioase brocarduri de mătase și
fir de aur, produse ale vestitelor
ateliere florentine și venețiene,
pe care Ștefan cel Mare, familia
și curtea sa le foloseau pentru
costumele de ceremonie și pentru
împodobirea interioarelor curților
domnești, a bisericilor sau mî-
năstirilor. Un astfel de veșmînt
din catifea cu fir de aur valora
de la 50 la 100 de galbeni, echi-
valînd cu prețul unui sfert de sat.
în afara lucrărilor de cult reali-
zate în atelierele moldovene, în
Moldova se aduceau și exemplare
de artă din Transilvania sau din
țări străine. Unele obiecte de ar-
gintărie erau comandate vesti-
ților argintari de la Bistrița sau
Brașov, cum este, de pildă, că-
delnița dăruită mînăstirii Putna
ie Ștefan cel Mare în 1470, care
prin stilul ei gotic indică o pro-
veniență transilvăneană. La
Putna se păstrează și așa zisa
raclă a moaștelor Sfîntului loan
cel Nou, o operă de artă renas-
centistă, lucrată într-un atelier
din Italia de nord spre sfîrșitul
secolului al XV-lea. Tezaurul de
manuscrise, broderii, argintărie
>au alte obiecte de artă de la
Putna constituie o mărturie gră-
itoare a înfloririi culturale și ar-
tistice a epocii lui Ștefan cel Mare,
oglindind și în acest domeniu
progresul care se realizase în
Moldova în cea de a doua jumă-
tate a secolului al XV-lea.
Trebuie menționat că, paralel
cu lăcașurile de cultură și artă
mînăstirești, în Moldova epocii
lui Ștefan cel Mare au progresat
sau au luat naștere, pe măsura
întăririi autorității domnești, a
centralizării statului și a dezvol-
tării vieții orășenești, și alte
centre de cultură. Un asemenea
centru a fost, în primul rînd,
curtea domnească, cu o activitate
de cancelarie tot mai intensă,
unde s-a alcătuit și cronica de
curte a domniei lui Ștefan. Tot
atunci s-a format cultura orășe-
nească cu un pronunțat caracter
laic și practic.
Astăzi, după 5 veacuri, luptele
eroice-și creațiile remarcabile ale
înaintașilor noștri din Moldova
condusă de marele voevod repre-
zintă o pildă vie și luminoasă.
Dînd o înaltă prețuire luptei de
apărare a neatîrnării țării și efor-
tului creator, material și spiritual
al maselor populare din Moldova
epocii lui Ștefan cel Mare, con-
ducătorii de partid și de stat au
scris în cartea de aur a Muzeului
Mînăstirii Putna, cu prilejul vizitei
făcute la sfîrșitul lunii mai în
regiunea Suceava : „Aceste locuri
evocatoare care mărturisesc ve-
chimea tradițiilor noastre de
luptă, de cultură și civilizație sînt
o adevărată școală dc patriotism
șl încredere în forța poporului,
care, stăpîn deplin pe soarta sa,
continuă astăzi glorioasele tra-
diții ale înaintașilor, construin-
du-și o patrie nouă, înfloritoare,
socialistă".
Munca constructivă pe care o
desfășoară astăzi poporul nostru,
sub conducerea Partidului Comu-
nist Român, pentru înflorirea
continuă a României Socialiste
reprezintă continuarea celor mai
valoroase tradiții ale trecutului,
ridicate, prin lupta eroică a par-
tidului, pe o treaptă superioa-
ră. La o jumătate de mileniu
de la ridicarea Putnei. în patria
noastră înnoită poporul își con-
sacră forțele sale descătușate dez-
voltării și întăririi necontenite a
țării.
Făcînd cunoscute tineretului
însemnatele realizări ale școlii
de cultură constituite la Putna,
faptele eroice cărora le-a fost
martor acest străvechi lăcaș, în-
vățătorii și profesorii contribuie
mult la formarea tinerei genera-
tii în spiritul dragostei de patrie,
al mîndriei față de comorile de
artă și cultură create de poporul
nostru.
Vizitele organizate cu elevii
acum, în vacanță, la mînăstirea
Putna, lectura în tabere a unor
texte din cronicari referitoare la
istoricul acesteia, a unor frag-
mente de proză și a unor versuri
închinate Putnei și Iui Ștefan cel
Mare — ctitorul ei — iată doar
cîteva căi de valorificare a aces-
tei strălucite pilde.
CORINA NICOLESCU
șef de secție la Muzeul de artă
al Republicii Socialiste România
dr. RADU MANOLESCU
lector la Facultatea de istorie
a Universității București
(Urmare din pag. 1)
învățămînt vor contribui, desigur, la
sprijinirea muncii instructiv-educa-
tive, vor mobiliza pe învățători șl
profesori la perfecționarea continuă
a activității lor. Referindu-se la nu-
meroasele propuneri valoroase făcu-
te în cadrul conferinței, vorbitorul a
arătat că acestea vor fi luate în con-
siderare de minister, care va analiza
modalitățile de realizare a lor.
Exprimînd voința unanimă a de-
legatilor, Conferința a adoptat ho-
tărîrea cu privire la obiectivele cele
mai importante care revin Comite-
tului Uniunii Sindicatelor din In-
stituțiile de învățămînt și cultură
privind transpunerea în viață a
sarcinilor trasate de Congresul Sin-
dicatelor din România. Hotărîrea
subliniază că, pe baza prevederilor
Statutului U.G.S., care lărgește atri-
buțiile uniunilor sindicale pe ramu-
ră și creează cadru] organizatoric al
acestora, Comitetul Uniunii va tre-
bui să desfășoare o activitate in-
tensă pentru a stimula energia cre-
atoare a membrilor de sindicat din
învățămînt și cultură, astfel îneît
fiecare membru de sindicat să fie
un participant activ la opera de de-
săvîrșire a construcției socialiste din
țara noastră.
Conferința cheamă Comitetul U-
niunii să îndrume sindicatele pen-
tru ca acestea să acorde o atenție
deosebită perfecționării cadrelor di-
dactice, sporirii simțului lor de răs-
pundere, creșterii eficienței muncii
didactice și a cercetării științifice
fundamentale și aplicative, asigură-
rii condițiilor de muncă și de via-
ță în spiritul hotărîrilor de partid și
de stat. Pentru a-și putea îndeplini
aceste sarcini Comitetul Uniunii, Bi-
roul său executiv și sindicatele vor
trebui să antreneze un larg activ de
specialiști, să valorifice propunerile
făcute de lucrătorii din învățămînt
și cultură în adunările sindicale tri-
mestriale. avînd totodată grijă ca
aceste adunări să devină tot mai
mult adevărate tribune de expri-
mare a inițiativelor creatoare.
Conferința a cerut Comitetului U-
niunii și sindicatelor să sprijine Mi-
nisterul învățămîntului și secțiile de
învățămînt în organizarea superioa-
ră a procesului instructiv-educativ,
în îmbunătățirea sistemului de per-
fecționare a cadrelor didactice, să
acorde atenția cuvenită îmbunătă-
țirii muncii în toate unitățile școla-
re de la orașe și sate. Hotărîrea a-
doptată de Conferință cere de ase-
menea sindicatelor din învățămînt
să acorde o atenție sporită justei
repartizări a sarcinilor, astfel îneît
cadrele didactice să-și poată înde-
plini cu succes principala lor înda-
torire — instruirea și educarea ti-
neretului școlar.
în hotărîrea adoptată de Confe-
rință, numeroase prevederi se re-
feră Ia sprijinirea activității sin-
dicatelor din instituțiile de artă și
întreprinderile poligrafice de către
Comitetul Uniunii, precum și la ac-
tivitatea acestora în vederea antre-
nării membrilor de sindicat la o
muncă tot mai rodnică pe linia tra-
ducerii în viață a sarcinilor ce le
revin din planul cincinal.
în cadrul lucrărilor Conferinței a
luat cuvîntul tovarășul Dumitru
Gheorghiu, vicepreședinte al Consi-
liului Central al Uniunii Generale
a Sindicatelor din România. După
ce i-a salutat pe participanți în nu-
mele Comitetului Executiv al
U. G. S., vorbitorul a relevat a-
portul adus de oamenii muncii din
învățămînt și cultură la educarea
tineretului, la dezvoltarea culturii
românești și a subliniat că bilanțul
realizărilor obținute trebuie să con-
stituie pentru ei un puternic în-
demn de a-și pune și pe mai departe
întreaga lor capacitate, talentul și
energia creatoare în slujba îndepli-
nirii sarcinilor trasate de partid.
Poporul nostru — a spus vorbito-
rul — a pășit într-o nouă etapă pe
drumul progresului și prosperității.
Impetuosul avînt al economiei și
culturii noastre socialiste impune
școlii să ridice pe o treaptă și mai
înaltă cunoștințele de cultură ge-
nerală, științifice și tehnice ale tu-
turor cetățenilor patriei.
Vorbitorul s-a referit apoi pe larg
la succesele dobîndite în ultimii ani
de sindicatele din instituțiile de în-
vățămînt și cultură, evidențiind ex-
periența pozitivă acumulată, nea-
junsurile care s-au manifestat și
sarcinile care stau în fața sindica-
telor din învățămînt și cultură, în
perioada care urmează.
Subliniind progresul continuu al
învățămîntului de toate gradele în
țara noastră pentru crearea cadrelor
necesare economiei și culturii națio-
nale, vorbitorul s-a oprit asupra
contribuției sindicatelor Ia obținerea
acestor succese. Sub conducerea or-
ganizațiilor de partid, sindicatele din
instituțiile de învățămînt au stimu-
lat interesul cadrelor didactice pen-
tru perfecționarea continuă a mă-
iestriei lor pedagogice, pentru pre-
darea lecțiilor în strînsă legătură
cu practica construcției socialiste,
și-au adus contribuția la educarea
învățătorilor, profesorilor, pedago-
gilor în spiritul disciplinei socialiste,
la mobilizarea cadrelor didactice în
acțiunile menite să ducă la lărgirea
orizontului de cunoștințe cultural-
științifice ale oamenilor muncii.
Sindicatele din instituțiile de cul-
tură și artă au adus un aport în-
semnat și permanent la ridicarea
nivelului artei românești, la crește-
rea prestigiului său în țară și peste
hotare, la educarea estetică a mase-
lor.
Muncitorii, inginerii și tehnicienii
din industria poligrafică au fost
sprijiniți de sindicate pentru obți-
nerea importantelor succese în tipă-
rirea cărților, revistelor și ziarelor
în condiții cît mai bune. Organi-
zînd întrecerea socialistă, sindica-
tele au antrenat larg masele din
acest sector de activitate la înde-
plinirea și depășirea sarcinilor de
plan și a angajamentelor.
In continuare tov. Dumitru
Gheorghiu s-a referit la sarcinile
de mare răspundere pe care le pun
în fața oamenilor muncii din învă-
țămînt și cultură prevederile noului
plan cincinal și a arătat că, prin
hotărîrile adoptate. Congresul Sin-
dicatelor a creat cele mai bune con-
diții pentru «porirea contribuției
sindicatelor la îndeplinirea acestor
sarcini. Aceasta deschide noi pers-
pective pentru ca forța și capacita-
tea sindicatelor, experiența bogată
acumulată de ele în decursul ani-
lor să fie folosite mai din plin.
In raport cu realitățile concrete
ale țării noastre șl ținînd seama de
experiența de pînă acum, noul sta-
tut stabilește rolul și sarcinile Uni-
unilor sindicatelor pe ramuri de
producție. Investirea acestora cu
dreptul de a conduce activitatea sin-
dicatelor din ramura respectivă în
rezolvarea problemelor de produc-
ție, sociale și profesionale specifice
face să crească rolul și competența
lor. Prin această măsură se asigură
conducerea, pe specificul ramurii, a
sindicatelor, se realizează o legătură
directă, sistematică între Uniuni și
sindicatele din ramurile respective,
se creează condiții pentru acordarea
unui sprijin concret și diferențiat
în rezolvarea problemelor respec-
tive, ceea ce va influența pozitiv
asupra activității generale a sindi-
catelor.
Comitetului Uniunii Sindicatelor
din învățămînt și Cultură, Biroului
său executiv — a spus vorbitorul —
le revine sarcina de a cuprinde și
cunoaște în cel mai scurt timp sar-
cinile și problemele pe care le au
de rezolvat sindicatele afiliate, de
a manifesta o atitudine activă și
competentă în relațiile cu conduce-
rile unităților, ale ministerelor, or-
ganelor de stat. Pe baza atribuții-
lor prevăzute în Statut, Comitetul
Uniunii, are datoria să participe ac-
tiv la elaborarea și aplicarea mă-
surilor de perfecționare a învăță-
mîntului de toate gradele, să-și dea
aportul la mobilizarea cadrelor di-
dactice pentru îmbunătățirea între-
gului proces instructiv-educativ ce
se desfășoară în școli, Ia continua
perfecționare a planurilor și pro-
gramelor școlare, a manualelor, la
îmbunătățirea permanentă a meto-
delor de transmitere a cunoștin-
țelor.
Planificarea judicioasă a muncii
școlilor constituie o premisă de ba-
ză în realizarea cu succes a sarci-
nilor pe care le au acestea. De a-
ceea, organizațiile sindicale au da-
toria de a cunoaște temeinic planul
general de muncă al școlii, mobi-
lizînd cadrele didactice la realiza-
rea lui în cele mai bune condiții.
Referindu-se la sarcinile care re-
vin organelor sindicale în domeniul
perfecționării pregătirii cadrelor di-
dactice, vorbitorul a subliniat da-
toria acestora de a sprijini Ministe-
rul învățămîntului, sfaturile popu-
lare, în organizarea de acțiuni care
să stimuleze dorința învățătorilor și
profesorilor de a studia, de a fi la
curent cu tot ce este nou în dome-
niul specialității respective, de a
folosi metode și procedee eficiente
care să asigure însușirea temeinică
de către elevi a cunoștințelor pre-
date. Mai mult și mai perseverent
trebuie să se ocupe sindicatele din
școli de mobilizarea și sprijinirea
învățătorilor și profesorilor pentru
obținerea gradelor didactice. în a-
celași timp, este necesar să se ma-
nifeste mai multă grijă pentru folo-
sirea formelor prin care sindicatele
pot contribui direct la perfecționa-
rea cadrelor didactice, la ridicarea
nivelului lor ideologic și cultural,
Ia dezvoltarea conștiinței lor socia-
liste. O asemenea formă o repre-
zintă, de pildă, organizarea excursii-
lor documentare în grup, pe spe-
cialități, îndeosebi în timpul va-
canțelor de vară. Vizitarea diferite-
lor monumente și locuri istorice
care amintesc de trecutul glorios de
luptă al poporului nostru, de tradi-
țiile eroice ale clasei muncitoare,
vizitarea noilor combinate și uzine
ce dovedesc dezvoltarea impetuoasă
a industriei noastre socialiste dau
posibilitate cadrelor didactice de
a ține lecții mai atractive, mai bo-
gate în conținut, mai strîns legate
de viață, de practica construcției
socialiste.
Comitetul Uniunii, organizațiile
sindicale vor trebui să se preocupe
mai îndeaproape de răspîndirea me-
todelor folosite de cadre didactice
cu o bogată și îndelungată practică,
pentru a oferi cadrelor tinere pri-
lejul de a învăța din experiența pe-
dagogică înaintată.
Referindu-se la sarcinile ce revin
școlii în domeniul educației patrio-
tice a maselor, vorbitorul a atras
atenția că, prin natura muncii lor,
învățătorii și profesorii au nobila
îndatorire de a-și consacra toată
pasiunea și priceperea pentru a sădi
în inimile copiilor și tinerilor sen-
timentul de prețuire a trecutului
glorios al poporului, de dragoste
nețărmurită față de partid și față
de patrie, dorința de a dobîndi cele
rnai înaintate cunoștințe în dome-
niul științei și tehnicii. Ei trebuie să
educe la tînăra generație dragostea
față de muncă, dorința fierbinte ca
fiecare tînăr să-și desăvîrșească
pregătirea, să-și consacre întreaga
viață înfloririi patriei socialiste, i-
dealurilor comunismului.
Sindicatele din școli sînt chemate
să sprijine mai mult cadrele didac-
tice pentru a se acorda o grijă spo-
rită organizării și desăvîrșirii acti-
vității lectoratelor pentru părinți,
orientării juste a conținutului lor,
pentru a contribui la dezvoltarea
simțului de răspundere al părinți-
lor față de educarea copiilor. Ca-
drele didactice au datoria de a ajuta
mai mult, mai îndeaproape fami-
liile să modeleze cu grijă și răbda-
re personalitatea copiilor,, să plămă-
dească în conștiința lor înaltele
principii etice ale societății noas-
tre, să le dezvolte pasiunea pentru
muncă și învățătură, trăsăturile o-
mului nou, un caracter integru, cu o
concepție înaintată despre lume și
viață.
Potrivit noilor măsuri luate de
partid pentru îmbunătățirea muncii
cu pionierii, crește rolul școlii, al
învățătorilor și profesorilor, care
poartă răspunderea principală pen-
tru pregătirea și educarea copiilor.
Organele șl organizațiile sindicale
din școli vor trebui să sprijine acti-
vitatea pionierească, pentru ca a-
ceasta să poată completa în cît mai
bune condiții munca educativă care
se realizează în procesul de învă-
țămînt.
Totodată sindicatele au datoria de
a mobiliza cadrele didactice ca, în
cadrul activității lor obștești, folo-
sind cele mai variate forme și mij-
loace, să participe activ la educa-
rea maselor, la răspîndirea cunoștin-
țelor științifice, să contribuie și mai
activ Ia ridicarea nivelului de cu-
noștințe profesionale ale țăranilor
cooperatori, la introducerea și gene-
ralizarea în practică a metodelor a-
grotehnice înaintate.
Vorbitorul s-a oprit în conti-
nuare la sarcinile ce revin sindica-
telor din învățămîntul superior, din
instituțiile de artă, poligrafie.
Referindu-se la sarcinile ce revin
sindicatelor din institutele de învă-
țămînt superior, din institutele A-
cademiei, vorbitorul a subliniat ne-
cesitatea de a sprijini legarea mai
strînsă a activității de cercetare ști-
ințifică de cerințele producției, pen-
tru formarea de cadre de înaltă ca-
lificare, necesare economiei națio-
nale. Sindicatele din învățămîntul
superior au datoria de a participa
activ la dezbaterile din cadrul Con-
siliilor științifice, de a sprijini îndea-
proape conducerile, institutelor pen-
tru ridicarea nivelului științific al
cursurilor, seminariilor și lucrărilor
practice. In Institutele Academiei,
în învățămîntul superior și în insti-
tutele departamentale se desfășoară
o intensă activitate de cercetare ști-
ințifică în strînsă legătură cu cerin-
țele de producție. Sindicatele din a-
ceste institute au largi posibilități
să contribuie Ia extinderea colabo-
rării întreprinderilor productive cu
catedrele de specialitate, pentru spo-
rirea eficacității cercetării științifice,
atît cea fundamentală cît și cea a-
plicativă.
In legătură cu activitatea de vii-
tor a sindicatelor din instituțiile de
cultură și artă, vorbitorul s-a oprit
cu precădere asupra metodelor me-
nite să contribuie la pregătirea pro-
fesională a colectivelor artistice, la
atribuțiile sindicatelor în sprijinirea
conducerilor acestor instituții, în
vederea alcătuirii repertoriului,
precum șl la ajutorul pe care sînt
chemați să-1 dea oamenii de artă
dezvoltării activității artiștilor ama-
tori.
Infățișîndu-se sarcinile ce revin
sindicatelor din întreprinderile poli-
grafice, au fost subliniate probleme
legate de organizarea întrecerii so-
cialiste, de îndeplinirea planurilor
de producție și a angajamentelor.de
lichidarea neajunsurilor care există
în realizarea ritmică a planului.
întărirea disciplinii socialiste a
muncii fiind una din sarcinile im-
portante ale sindicatelor, vorbi-
torul a subliniat necesitatea unei
contribuții și mai active a sindica-
telor la promovarea atitudinii îna-
intate, socialiste față de muncă, la
cultivarea trăsăturilor morale noi,
în rindurile cadrelor didactice, a
oamenilor de artă, a atitudinii mi-
litante pentru înfăptuirea politicii
partidului nostru.
Vorbitorul a scos în evidență sar-
cinile ce revin sindicatelor în ce
privește îmbunătățirea continuă a
condițiilor de muncă și de viață ale
oamenilor muncii.
Ca reprezentante ale maselor largi
de salariați, sindicatele din învăță-
mînt și cultură trebuie să acorde o
permanentă grijă îmbunătățirii con-
dițiilor de muncă și de trai ale lu-
crătorilor din această ramură. Co-
mitetul Uniunii și Biroul său execu-
tiv trebuie să urmărească elabora-
rea de către instituțiile de stat res-
pective a normelor departamentale
de tehnica securității muncii și
îmbunătățirea continuă a acestora
potrivit noilor tehnologii de produc-
ție, precum și aplicarea lor în uni-
tățile subordonate. Sindicatele din
școli și institutele de învățămînt tre-
buie să sprijine conducerile admi-
nistrative și sfaturile populare în a-
sigurarea condițiilor de muncă și de
viață, acordînd o deosebită grijă în-
vățătorilor și profesorilor, în special
celor care își desfășoară activi-
tatea la sate. în centre munci-
torești și în alte locuri mai înde-
părtate de oraș. Biroul Uniunii și
sindicatele să vegheze la respectarea
timpului de odihnă și de lucru al
salariaților.
In încheierea cuvîntului său,
vicepreședintele Consiliului Cen-
tral al Uniunii Generale a Sin-
dicatelor s-a oprit asupra nece-
sității îmbunătățirii continue a
muncii organizatorice, promovarea
consecventă a muncii colective în
întreaga activitate a sindicatelor.
Comitetul Executiv al Uniunii
Generale a Sindicatelor din Româ-
nia — a spus tovarășul Dumitru
Gheorghiu — este convins că sin-
dicatele din instituțiile de învă-
țămînt și cultură, sub conducerea
organelor de partid. își vor îmbu-
nătăți activitatea, vor munci cu ho-
tărîre pentru mobilizarea membrilor
lor Ia realizarea cu succes a sarci-
nilor mari ce le revin în etapa ac-
tuală, aducînd o contribuție tot mai
importantă la înflorirea științei și
culturii, la continua dezvoltare a
patriei noastre pe drumul luminos
al socialismului.
Conferința a ales membrii noului
Comitet al Uniunii Sindicatelor din
Instituțiile de învățămînt și Cultură.
In prima sa ședință plenară. Comi-
tetul a ales Biroul Executiv format
din 15 tovarăși. în funcția de pre-
ședinte al Uniunii Sindicatelor din
instituțiile de învățămînt și cultură
a fost ales tovarășul Mihail Roșianu,
vicepreședinte tovarășa Onița Gli-
gor, secretar tovarășul Vasile Vlad.
PAGINA ?

Oameni ai școlii despre
STATUTUL UĂIIEOR $1 DET^WTflDR DE PIONIERI
REGULAMENTUL CONSILIIEOR ORGANIZAȚIEI MERILOR
MONUMENTE ALE NATURII
Pc iîigașul
cdci mai
depline
realizări
Copiii, tineretul patriei noastre,
s-au bucurat întotdeauna de aten-
ție deosebită, de grija caldă a
Partidului Comunist Român. O
nouă și puternică mărturie a aces-
tei griji este faptul că partidul își
asumă direct îndrumarea și con-
ducerea organizațiilor de pionieri.
Proiectul Statutului unităților și
detașamentelor de pionieri și Pro-
iectul Regulamentului Consiliilor
organizației pionierilor din Repu-
blica Socialistă România, recent
apărute în presă, statornicesc noi
temeiuri în munca complexă cu
pionierii și vor avea implicații
multiple în conținutul întregii ac-
tivități instructiv-educative a șco-
lii. Aceste proiecte stabilesc for-
me noi de muncă, în concordanță
cu interesele actuale și de perspec-
tivă ale formării tinerelor genera-
ții, precum și un cadru organiza-
toric favorabil în cel mai înalt
grad creșterii rolului și prestigiu-
lui organizației de pionieri, care
se definește ca una din pîrghiile
principale pentru mobilizarea șco-
larilor la învățătură, pentru edu-
carea lor morală, patriotică, este-
tică și fizică.
Noua structură organizatorică a
organizației de pionieri duce la
creșterea rolului școlii, al răspun-
derii învățătorilor și profesorilor
în desfășurarea activității educa-
tive în rîndurile elevilor. Și este
firesc să fie așa pentru că ei pot
îndeplini cel mai bine cerințele
unui proces educativ continuu și
complex, care implică cunoaște-
rea elevilor și aplicarea cu com-
petență și suplețe a unor metode
și procedee variate, pentru că ex-
periența și priceperea lor poate
imprima acțiunilor pionierești nn
conținut bogat, eliminînd din ele
formalismul și șablonul. In fiecare
școală există numeroși profesori
și învățători depozitari ui unei
vaste experiențe in munca cu co-
piii, numeroase disponibilități
ce-și așteaptă valorificarea. Noul
mod de organizare a activității
pionierești, variatele forme de
muncă preconizate oferă cel mai
larg teren manifestării acestor
disponibilități.
Munca cu copiii este, prin în-
săși natura ei, o muncă vie, di-
namică. Ea nu se poate împăca
cu formele rigide, cu rutina. Con-
sider de aceea că este foarte bine
venită înlăturarea din activitatea
pionierească a ședințelor, a ra-
poartelor de activitate și a altor
forme care se aflau în neconcor-
danță cu vîrsta, experiența și in-
teresele pionierilor. Aceasta va
aduce, cu certitudine, înviorarea
mult dorită în munca cu pionierii.
Un cîmp de acțiune impresio-
nant, cu valențe și posibilități edu-
cative dintre cele mai rodnice, se
conturează chiar din primele ali-
neate ale proiectului de Statut. Sâ
ne gîndim numai la cultivarea
dragostei și mîndriei copiilor față
de trecutul glorios de luptă al po-
porului nostru pentru eliberarea
socială și națională. Cîte căi ni se
deschid pentru a ajunge la inima
și conștiința lor ! Important este
insă cum le folosim. Îndatoririle
prevăzute în proiectul de Statut
pun pentru noi multiple probleme
de ordin pedagogic, metodic. Ele
invită la inițiativă, la acțiune crea-
toare. Sîntem chemați să găsim
mijloace care să asigure maxima
participare a conștiinței copiilor la
activitățile pe care le organizăm,
să-i atragem în procesul creator al
elaborării și realizării acestora.
Procesele educative au în ele un
dinamism specific fără de care
formarea personalității elevilor, e-
ducarea lor multilaterală ar fi de
neconceput. In terenul activității
pionierești acest dinamism se va
putea manifesta în modul cel mai
concret și salutar dacă profesorii
care vor face parte din consiliile
organizației pionierilor vor ști să
găsească cele mai potrivite acțiuni
și metodica corespunzătoare de în-
deplinire a lor. Se impune, de
aceea, să ne clarificăm încă și mai
bine problemele esențiale de psi-
hologie a vîrstei. între 9 și 14 ani,
în perioada pionieratului, copiii se
află la vîrsta entuziasmului, a re-
ceptivității, la vîrsta activității
creatoare spontane. Sînt dominați
de interese de cunoaștere, de cu-
riozitate și sensibilitate. E perioa-
da cînd viitoarea personalitate
prinde contur, cînd clocotesc ener-
gii, mijesc, talente și aptitudini.
Toate acestea se cer captate și diri-
jate cu pricepere. Organizația de
pionieri creează premise trainice
pentru intensificarea și lărgirea ac-
țiunilor colective și, în cadrul a-
cestora, condițiile pentru încu-
rajarea și afirmarea însușirilor in-
dividuale, a inițiativelor personale.
Prevederile proiectului de Statut și
proiectului de Regulament permit
transformarea în realitate și fapt a
imenselor potențe și resurse ce se
găsesc în masa tineretului școlar.
Pasiunea și capacitatea cadrelor
didactice, dragostea lor pentru co-
pii, vor fi în măsură să dea viață
acestor prevederi, să le împlinească
în funcție de specificul fiecărei
școli. Prin aceasta se deschid pen-
tru noi, profesori și învățători, căi
multiple de investigare metodică
în munca educativă. înțelegerea
adîncă și nuanțată a documentelor
care stau la baza muncii cu pio-
nierii, aplicarea lor de pe poziția
pedagogului de vocație, încălzit de
dragostea pentru copii, căutător și
promotor al noului, va impulsiona
astfel nu numai activitatea pionie-
rească, punîndu-i ritmul în acord
cu impetuoasa dinamică de dez-
voltare a întregii țări, ci și între-
gul proces instructiv-educativ des-
fășurat în școală.
Printre atribuțiile Consiliului
Național al Organizației pionierilor
formulate în proiectul de Regula-
ment apare și aceea privitoare la
îndrumarea activității editoriale și
de presă pentru pionieri și șco-
lari. Ar fi bine, poate, să se pre-
vadă aici și sarcina de a îndruma
emisiunile de radio și televiziune
destinate pionierilor și școlarilor,
dat fiind rolul mare al acestor e-
misiuni ca mijloc de informare a
copiilor, de influențare a persona-
lității lor, de potențare a celor mai
valoroase preocupări și creații șco-
lare. Aceasta mi se pare deosebit
de important, întrucît se știe că
raza de acțiune și puterea de a-
tracție a radioului și televiziunii
sînt foarte mari, întrecînd chiar,
din acest punct de vedere presa și
literatura pentru copii.
Cred că dacă vor fi conduse și
coordonate nemijlocit de Consiliul
Național al Organizației pionierilor,
emisiunile radiofonice și televizate
adresate pionierilor și școlarilor
vor putea răspunde mai bine mul-
tiplelor cerințe ale educației, vor
putea deveni unul din principalele
mijloace de generalizare a expe-
rienței pozitive a organizației pio-
nierilor.
întrucît se preconizează ca Pa-
latul pionierilor să funcționeze ca
centru metodic al Consiliului Na-
țional, cred că între activitatea a-
cestuia și mijloacele de propagan-
dă audio-vizuale (televiziune și
radio), va trebui să existe o coor-
donare perfectă, așa ca activități-
le model ce se vor desfășura la
palat să poată fi cunoscute „pe
viu“ în întreaga țară. Un studio
cinematografic al acestui centru ar
completa in mod fericit, prin filme
despre viața organizațiilor de pio-
nieri fruntașe, posibilitățile de in-
formare și îndrumare metodică.
Consider că printre materialele
de îndrumare metodică ce vor fi
elaborate de Consiliul Național va
trebui să se numere și un regula-
ment al concursurilor cultural-ar-
tistice pentru a se imprima de la
început un caracter organizat și
finalitate acțiunilor de masă des-
fășurate cu copiii, acțiuni care co-
respund în cel mai înalt grad en-
tuziasmului și dorinței de afirmare
caracteristice vîrstei.
Tineretul de azi simte din plin
grija ocrotitoare a partidului, care
veghează la destinele lui, îi asigură
toate condițiile pentru a urca sca-
ra întreagă a cunoștințelor și a-și
valorifica însușirile. Prin modul în
care a conceput organizarea și
conținutul activității pionierești,
partidul ne arată cum trebuie adu-
nate laolaltă toate energiile tine-
reții și îndreptate pe făgașul celei
mai depline realizări.
Prof. ZINA SÎRBU
directoarea
Liceului „M. Eminescu‘'-București
Condiții
favorabile
pentru
o activitate
rodnica
La fel cu toți colegii mei de
muncă, socotesc că Hotărîrea ple-
narei C.C. al P.C.R. din aprilie
19(56 ca organizația de pionieri din
țara noastră să aibă organe de con-
ducere proprii, care să lucreze sub
îndrumarea nemijlocită a organe-
lor de partid, este de o deosebită
însemnătate pentru ridicarea ni-
velului activității educative în rîn-
durile copiilor. In acest fel se
creează posibilități mai bune
pentru ca activitatea pionierească
să se desfășoare cu mai multă efi-
ciență educativă, pentru creșterea
aportului ei la munca de formare
multilaterală a elevilor. în același
timp, este de mare însemnătate
sarcina pe care plenara a trasat-o
în fața școlii și a cadrelor didac-
tice, cărora le-a cerut să-și spo-
rească contribuția la îndrumarea
activității pionierești. Noi, cei ce
lucrăm în școală, avem datoria să
punem toată experiența noastră,
toată priceperea noastră pedago-
gică în slujba îmbunătățirii conți-
nutului activităților pionierești, să
facem ca aceste activități să răs-
pundă întru totul sarcinilor educa-
ției comuniste. Proiectul de Statut
al unităților și detașamentelor de
pionieri din Republica Socialistă
România și proiectul Regulamen-
tului Consiliilor Organizației pio-
nierilor creează condiții deosebit de
favorabile în acest scop.
Munca mea de peste 10 ani la
catedră și ca instructoare de pio-
nieri mi-a arătat cît de important
este ca activitatea cu pionierii să
se desfășoare în cadrul unui sistem
unitar, la care să contribuie la-
olaltă școala — cu toți învățătorii
și profesorii ei — familia și orga-
nizația de tineret. Tocmai un ase-
menea sistem au în vedere docu-
mentele la care m-am referit mai
sus.
Trecînd la prevederile acestor
documente, aș vrea să mă opresc
la cîteva dintre ele. în primul rînd,
la prevederea din proiectul de Sta-
tut în legătură cu primirea în or-
ganizația pionierilor. Proiectul
spune că „școlarul care dorește să
devină pionier se adresează verbal
conducerii detașamentului". Noi
știm că toți copiii doresc să fie
pionieri. Dar nu toți sînt conștienți
de însemnătatea pe care o are fap-
tul de a fi membru al acestei orga-
nizații. Știm că unii copii cer să
devină pionieri pentru că colegii
lor de bancă ori prietenii lor sînt
pionieri, pentru că i-au îndem-
nat părinții, pentru că vor să poar-
te cravata, epoleții și emblema
etc. De aceea cred necesar ca Sta-
tutul să vorbească și despre nece-
sitatea cu organizația de pionieri
să-i pregătească pe școlari în ve-
derea intrării lor în rîndurile or-
ganizației. De asemenea, consider
indicat ca școlarii care nu sînt
încă pionieri să asiste la adunările
de primire în organizația de pio-
nieri, să li se citească Statutul Or-
ganizației de pionieri, să fie ajutați
să-l înțeleagă. Firește că în aceas-
tă privință învățătorii și profeso-
rii pot face foarte mult. Ținînd
seama de vîrsta și de particulari-
tățile elevilor de 8—9 ani, de pu-
terea lor de înțelegere, căutînd și
găsind forme atractive, care să
meargă la inima copiilor, noi avem
datoria să le arătăm că a fi mem-
bru al organizației de pionieri în-
seamnă a-ți asuma o mare răspun-
dere — răspunderea de a învăța cu
sîrguință, de a te purta bine, de a
iubi munca, de a fi disciplinat, de
a-ți dovedi prin faptele de fiecare
zi dragostea pentru patrie, pentru
popor, pentru partid.
Din activitatea mea ca instruc-
toare superioară de pionieri am
constatat cît de mare este impre-
sia făcută asupra copiilor de carac-
terul solemn al adunărilor de pri-
mire în organizația de pionieri.
Dacă adunarea este pregătită bine,
dacă ceremonialul este pus la
punct, dacă atmosfera este sărbă-
torească și în special dacă rostirea
legămîntului pionieresc îmbracă
un aspect solemn, momentul pri-
mirii în organizație rămîne de
neuitat pentru pionieri. Mă gîn-
desc, de aceea, dacă n-ar fi bine ca
textul legămîntului pionierului să
aibă mai multă putere emoțională.
Consider foarte binevenită mă-
sura ca perioada de pionierat a ele-
vilor să se încheie în clasa a Vil-a.
In trecut, cînd în clasa a VIH-a
unii elevi erau pionieri și alții ute-
ciști, nu se ducea cu ei o activi-
tate educativă unitară. Or, în a-
ceastă clasă, în fața căreia stau
sarcini mari pe linia orientării șco-
lare și profesionale și a pregătirii
concursurilor de admitere în șco-
lile de tip mediu, este deosebit de
necesară o asemenea activitate. Fi-
rește că organizarea, în clasa a
Vll-a, a încheierii sărbătorești a
perioadei de pionierat trebuie să
constituie și ea prilej de trăire^ a
unor momente solemne, care să-i
pregătească pe elevi pentru reali-
zarea unui pas mai departe în
viață — intrarea în organizația
U.T.C.
In scurt timp va începe un nou
an școlar. Fiecare profesor se gin-
dește de pe acum la metodele noi
pe care le va folosi în activitatea
sa la catedră, metode care să
ducă la îmbunătățirea conținutului
științific și educativ al lecțiilor. In
același timp ne preocupă acum și
modul în care ne vom împleti ac-
tivitatea noastră educativă, în cla-
să și în afara ei, cu cea a organi-
zației de pionieri. De modul în care
vom ști să armonizăm munca
noastră de profesori cu cea de co-
mandanți de detașamente va de-
pinde eficienta tuturor acțiunilor
noastre.
Prof. ADINA ENĂCHESCU
Govora
Munca
educativa
dc nivel
superior
Învățătorii de la școala generală
din satul Valea Cheii, raionul Rîm-
nicul Vîlcea, au luat cunoștință cu
deosebită satisfacție de prevederile
proiectului de Statut al unităților
și detașamentelor de pionieri din
țara noastră, precum și de proiectul
Regulamentului Consiliilor Orga-
nizației pionierilor din Republica
Socialistă România. Sîntem con-
vinși de faptul că spiritul în care
au fost alcătuite aceste documente
va determina condiții noi, mai bune
pentru desfășurarea activității de
educație dusă de școală. Un rol
deosebit în această privință îl are
desigur concepția unei munci uni-
tare a organizației de pionieri și
a școlii, căreia i se sporesc atribu-
țiile, învățătorul sau dirigintele
clasei devenind comandantul deta-
șamentului de pionieri din clasa sa.
Desigur că această măsură va con-
tribui la creșterea prestigiului or-
ganizației, a eficacității muncii ei.
Aș propune ca la definitivarea
acestor importante documente să
se țină seama în mai mare măsură
de specificul muncii în clasele
mici — a Hf-a și a IV-a. La unele
capitole s-ar putea face mențiuni
speciale privind activitatea pionie-
rească la aceste clase. Mai mult
accent pe ceremonia] ar fi de ase-
menea bine venit, știindu-se bine
ce rezonanță deosebită are acesta
în sufletul copiilor. Fără îndoială
aceasta este o chestiune care va
depinde în primul rînd de învă-
țătorul sau profesorul comandant
al detașamentului, care va orga-
niza activitatea. Cred însă că acest
lucru trebuie menționat și în
Statut.
De asemenea, aș propune ca la
punctul B. din Capitolul II —
„Unitatea și detașamentul" — să
se includă și mențiunea că unitatea
are datoria de a cultiva tradițiile
școlii în care învață pionierii, men-
ținîndu-le mereu proaspete în a-
mintirea lor. De asemenea, mențiu-
nea ca evenimentele memorabile
din viața școlii și a unității să fie
consemnate în cartea de onoare a
unității și evocate ori de cîte ori
cerințele educative o impun.
In încheiere aș vrea să subliniez
încă o dată convingerea pe care o
am că, prin noua ei formă de or-
ganizare, activitatea în cadrul or-
ganizației de pionieri și în general
munca noastră educativă se va ri-
dica la un nivel superior, va că-
păta un conținut mai bogat.
înv. PAUL BAIAȘU
Valea Cheii, raionul Rîmnicul
Vîlcea
Vom
răspunde
după toate
așteptările
Proiectul de Statut al unităților
și detașamentelor de pioneri și pro-
iectul de Regulament al Consiliilor
Organizației pionerilor din Repu-
blica Socialistă România au fost
primite cu deosebit interes de fie-
care învățător și profesor, tînăr sau
vîrstnic. Precizînd rolul școlii, al
pedagogilor în organizarea activi-
tăților pionerești aceste documente
ne solicită la noi inițiative în
munca educativă. Fiind la aceeași
clasă învățător sau diriginte și tot-
odată comandant de detașament,
educatorul va putea să aplice un
sistem unitar de măsuri, care să
ducă la buna echilibrare a întregu-
lui program zilnic și săptămînal al
elevilor, va putea să dea consis-
tență maximă acțiunilor între-
prinse cu pionierii.
Proiectul de Regulament al Con-
siliilor Organizației de pioneri dă
posibilitatea ca acest sistem edu-
cativ să fie conceput și organizat
în condițiile deplinei concordanțe
și unități a tuturor influențelor
pedagogice, ca el să asigure armo-
nizarea, coordonarea obiectivelor
școlii cu cele ale organizației de
pionieri.
Faptul că învățătorul sau profe-
sorul diriginte va răspunde și de
activitatea pionierească nu numai
că asigură un conținut mai bogat,
o efiqiență educativă sporită mun-
cii, dar în același timp înlătură și
unele nepotriviri, neconcordanțe
sau suprapuneri care s-au ivit în
trecut între acțiunile școlii și cele
ale organizației de pionieri. Și la
Școala generală nr. 3 din Oltenița
au existat deseori situații cînd, bu-
năoară, dirigintele unei clase iniția
o acțiune, iar instructorul de deta-
șament o alta care fie că venea să
repete aceleași lucruri, fie că nu
răspundea întru toiul problemelor
pe care le ridica activitatea cu clasa
respectivă. Aceasta, firește, pentru
faptul că instructorul — deși cadru
didactic — nu cunoștea suficient
clasa respectivă, pe fiecare elev în
parte, nu știa ce anume obiective
trebuie să urmărească într-o etapă
sau alta.
Este foarte bine că a crescut li-
mita de vîrstă pentru cadrele di-
dactice care vor munci cu pionie-
rii. înainte exista indicația ca in-
structorii de pionieri să nu depă-
șească vîrsta de 28 de ani. De
multe ori se iveau din cauza aceasta
mari greutăți, iar uneori chiar nu
era posibil să se respecte această
cerință. Mă voi referi tot la școala
noastră. Din numărul total de cadre
didactice, numai 6 au putut înde-
plini în anii trecuți funcția de in-
structor de pionieri. Ceilalți depă-
șeau vîrsta. A fost necesar deci ca,
indiferent de vîrstă, toate cadrele
didactice să ajute la buna desfășu-
rare a activității cu pionierii. Apli-
cînd în practică această măsură,
am obținut rezultate mulțumitoare.
S-a îmbunătățit simțitor activita-
tea organizației de pionieri din
școală.
In altă ordine de idei, consider
că, dînd posibilitate tuturor elevi-
lor să participe la adunările pionie-
rești, se realizează o puternică mo-
bilizare a lor la activitățile ce se
organizează atît în clasă cît și în
afara clasei, se încheagă mai bine
colectivele, se creează o disciplină
conștientă.
Consider că ar fi bine ca, la în-
ceput de an școlar, să se organizeze
pe plan raional sau orășenesc, și
chiar la nivelul școlilor, instructaje
cu toate cadrele didactice care răs-
pund de activitatea pionierească.
Se va asigura astfel condiția ca
fiecare să pornească de la început
pe un drum bun. Cred necesar tot-
odată ca în fiecare școală să se di-
fuzeze din vreme instrucțiunile cu
privire la organizarea activităților
pionerești.
Apropierea noului an școlar ne
mobilizează acum nu numai pen-
tru realizarea unui nivel mai înalt
al activității noastre profesionale,
ci și pentru găsirea celor mai bune,
mai potrivite metode de muncă cu
pionierii, astfel ca întreaga activi-
tate educativă să se afle la nivelul
cerințelor educației comuniste.
Vom răspunde sarcinii ce ne re-
vine după toate așteptările.
GHEORGHE DELBEDERI
Oltenița
Stincile din Retezat au deseori înfăți-
șări de legendă, multe din ele fiind legate
de eposul popular. Ele produc asupra vi-
zitatorului o puternică impresie de ma-
sivitate, dominind de departe Valea
Mureșului și coamele domoale ale
Munților Apuseni. In clișeu cîteva stincl
de pe muntele Peleaga (Retezat).
Peștera Muierii din Carpații Meridio-
nali, situată în defileul de la Baia de Fier,
desfășoară vizitatorului o feerică lume de
basm. Farmecul peisajului se împletește cu
interesul științific, oferind un motiv în
plus pentru includerea ei în itinerarele
excursiilor școlare.
PAGINA 3
MANUALE-PROGRAME
Pentru perfecționarea muncii școlilor, Mini*
sterul Învățămîntului, Institutul de științe peda-
gogice, societățile științifice ale cadrelor didac-
tice desfășoară în această perioadă o intensă
activitate. Sînt studiate, în colective largi, pro-
bleme ample, menite să ducă la modernizarea
conținutului programelor și manualelor școlare,
la îmbunătățirea metodelor de predare. între
acțiunile cu acest caracter se enumeră și con-
sfătuirile organizate recent de Ministerul Învă-
țămîntului pentru dezbaterea unor probleme
privind conținutul programelor și manualelor de
muzică și desen.
£ Â
CURS
PENTRU PROFESO-
RII DE ISTORIE
Preocupări în legătură
cu orientarea
școlară și profesională
Educația
muzicală
Luind în dezbatere problemele educației muzicale a elevilor din
școlile generale și din licee, consfătuirea profesorilor de muzică or-
ganizată de Ministerul învățămîntului s-a oprit asupra unor aspecte
variate legate de conținutul programelor și manualelor de speciali-
tate. Discuțiile — care au pornit de la un referat alcătuit de către
serviciul de resort din Ministerul Învățămîntului cu colaborarea unor
profesori din București — au fost subordonate unui țel comun, acela
de a găsi modalitățile cele mai eficiente pentru ridicarea calității pre-
dării muzicii.
Referindu-se la predarea muzicii în clasele mici, participanții la
dezbateri s-au oprit în primul rînd asupra necesității ca programele
de muzică să respecte particularitățile de vîrstă ale copiilor. Dacă
pentru toate clasele mici este recomandabil să se alcătuiască manuale
cît mai atrăgătoare, în culori, care să cuprindă cîntece create anume
pentru copii, particularitățile de vîrstă impun totuși ca aceste manuale
să fie diferențiate din punct de vedere al concepției lor.
S-a propus astfel ca în clasa I predarea cîntului să fie îmbinată
cu jocul, realizîndu-se o împletire armonioasă între muzică și miș-
care. Vnii participanți la discuții au propus ca predarea notației mu-
zicale să înceapă chiar din clasa a Il-a. S-a apreciat de asemenea că
este necesar ca mai întîi să fie temeinic predate noțiunile de ritm.
Discutînd despre raportul de dificultate dintre cînt și audiție la
nivelul clasei a Il-a, o serie de participanți la dezbateri au susținut
că audiția trebuie să înceapă mai tîrziu, pentru că atenția copiilor
din primii ani de școală nu poate fi reținută decît un răstimp scurt.
Aceasta face necesar să se acorde o pondere predominantă cîntului.
In schimb, s-a arătat că în clasa a Il-a s-ar putea pune problema
cîntului pe două sau chiar mai multe voci.
Mai departe, oprindu-se asupra faptului că în clasa a Vl-a se utili-
zează denumirea de „moduri", o parte dintre vorbitori au arătat că
in această clasă este bine să se predea gama minoră cu treapta a
doua coborîtă și să se renunțe la terminologia de „mod de fa", „de
sol" etc. In ceea ce privește clasa a VIII-a s-a propus ca aici să nu
mai fie reluate problemele de notație muzicală, ci să înceapă pre-
darea unor noțiuni mai complexe și să se realizeze un număr cit
mai mare de audiții, dată fiind importanța acestora pentru cultura
muzicală a elevilor.
Referindu-se la propunerile formulate în referatul prezentat, vor-
bitorii au arătat că este necesar să fie simplificată programa clasei
a IX-a. Prevederile pentru această clasă cuprind probleme destul
de grele, potrivite mai de grabă pentru școlile de specialitate. Or,
școala de cultură generală are sarcina de a da elevilor noțiunile esen-
țiale și generale indispensabile unui om de cultură. S-a formulat de
asemenea propunerea ca în clasa a X-a să se pună accent pe stu-
dierea muzicii universale, in clasa a Xl-a, în trimestrul 1, ar urma
să se studieze școlile muzicale naționale, iar în trimestrele al ll-lea și
al III-lea istoria muzicii românești, pentru ca elevii să cunoască bine
dezvoltarea muzicii în patria noastră. S-a pledat totodată pentru intro-
ducerea muzicii ca obiect de învățămînt în clasa a XH-a, aducîndu-se
drept argument, între altele necesitatea ca elevii care vor să continue
studiile la Conservator să nu piardă legătura cu studiul acestei disci-
pline.
In cadrul consfătuirii s-au făcut referiri și la obligația profeso-
rilor de a acorda o atenție sporită orelor de ansamblu coral care,
figurînd atît în planul de învățămînt cît și în programă, trebuie să
devină o realitate a activității școlilor.
Bucurîndu-se de un larg interes, oglindit în numeroasele obser-
vații, sugestii și propuneri formulate de participanții la discuții, con-
sfătuirea profesorilor de muzică a furnizat un amplu material colecti-
vului constituit de Ministerul învățămîntului pentru îmbunătățirea
programelor și manualelor dc muzică
M. TEODORESCU
Preadolescenta și selectarea lecturii
înțelegerea operelor literare de
către elevi cunoaște particularități
a căror specificitate se manifestă în
funcție de vîrstă școlară, de volumul
lecturii stăpinite la un moment dat
și, bineînțeles, de calitatea acesteia,
de gradul de dezvoltare și de matu-
rizare intelectuală a elevului. Pe-
rioada la care încep să se constituie
premisele capacității de apreciere a
operelor literare și se pot pune ba-
zele lecturii selective este preadoles-
centa, perioadă care precede și, între
anumite limite, determină vîrstă
marilor probleme — adolescența.
Înțelegerea operelor literare în
preadolescentă ridică o serie de pro-
bleme datorită puterii de discernă-
mînt încă insuficient dezvoltate.
Unele investigații făcute de noi în
rîndul elevilor din clasele a Vil-a și
a VlII-a de la diferite școli în legă-
tură cu lectura lor în afara clasei
au arătat că, pe lingă cărțile indi-
cate de școală, elevii preadolescenti
citesc frecvent și cărți care nu se a-
dresează direct vîrstei lor. Curiozi-
tatea preadolescentului pentru lec-
turi mai puțin școlărești este expli-
cabilă. El trece printr-o etapă a vie-
ții în care începe să-și pună proble-
me noi și vrea să le afle răspunsul.
In acest moment al devenirii sale,
literatura constituie adesea pentru
Un grup de pionieri de la Școala generală nr. 1 din Vatra Dornei in vizită la Grădina Botanică din Cluj.
el un mijloc de a găsi acest răspuns.
Căutările lui sînt un imperativ im-
pus de dorința de cunoaștere, pe ca-
re dezvoltarea naturii sale i le cere.
Și e firesc să fie așa, pentru că gîn-
direa e setoasă de cunoștințe în ten-
dința ei de a înțelege orice și totul
îmi amintesc că, în ședința unui
cerc al profesorilor de literatură, se
ridicase problema dacă e bine să li
se recomande elevilor din clasele a
Vil-a și a VIII-a numai unele frag-
mente din romanul „Răscoala" de
Liviu Rebreanu, sau opera întreagă.
S-a ajuns la concluzia, curioasă în
felul ei, că unele părți trebuiesc evi-
tate. Dar oare dacă vom interzice
lectura lor elevii nu le vor citi ? Ar
fi absurd să ne facem asemenea ilu-
zii. în ceea ce mă privește, cred că
a acționa în spiritul educației comu-
niste înseamnă nu a ocoli probleme-
le, ci a-i ajuta pe elevi să înțeleagă
esența operelor pe care le citesc.
Desigur, pentru bunul mers al lec-
țiilor nu ne putem opri la discutarea
tuturor cărților citite de elevi, asu-
pra tuturor problemelor pe care le
pun acestea. Dar nici nu putem ad-
mite ca asupra lor să se aștearnă
tăcerea, lăsindu-i pe elevi să se des-
curce cum știu. Dimpotrivă, socotesc
că discutarea lor cu prudență, dar
și cu sinceritate poate cîntări mult
Studiul
desenului
Consfătuirea profesorilor de desen
organizată de Ministerul învățămîn-
tului a dezbătut o serie de aspecte
importante legate de realizarea edu-
cației estetice a elevilor prin preda-
rea acestui obiect.
In centrul atenției celor ce au
participat la consfătuire a stat con-
ținutul programelor de desen pentru
toate clasele școlii de cultură gene-
rală. Pornind de la faptul că din
primii și pînă în ultimii ani de
școală elevii trebuie să fie învățați
să deseneze pentru a deveni capabili
să-și exprime și prin intermediul de-
senului ideile, gîndurile, sentimen-
tele, atît în referat cît și în cuvintele
celor care au participat la discuții
s-a exprimat părerea că este necesar
ca aceste programe să rezerve mai
multe ore pentru desenul după na-
tură și desenul liber, care contribuie
la dezvoltarea spiritului de observa-
ție, a capacității de a proporționa, de
a rezolva probleme tehnice, a ima-
ginației și fanteziei, a spiritului crea-
tor. In același timp, s-a subliniat im-
portanța pe care o are desenul pen-
tru studierea majorității disciplinelor
predate în școală, relevîndu-se fap-
tul că, utilizîndu-1, elevii pot apro-
funda cele învățate la geometrie,
geografie, biologie etc. Pe această
linie a fost combătută cu hotărîre
opinia nesănătoasă manifestată în
unele școli unde desenul este consi-
derat încă drept o disciplină neîn-
semnată, o „dexteritate" lăsată la
periferia preocupărilor didactice.
în discuțiile legate de conținutul
programei de desen s-a pornit de la
premisa că predarea acestui obiect
în școala de cultură generală nu tre-
buie să țintească spre pregătirea de
artiști profesioniști, pentru aceasta
existind școli de specialitate. Princi-
pala sarcină a predării desenului în
școala de cultură generală — s-a sub-
liniat în referat și în discuții — tre-
buie să fie aceea de a dezvolta capa-
citatea elevilor de a se exprima prin
desen, de a-și putea explica mai
bine, cu ajutorul lui, lumea înconju-
rătoare, de a înțelege valoarea și
frumusețea operelor de artă plastică.
Rezultatele cunoștințelor și deprin-
derilor dobîndite de elevi la orele de
desen vor fi valorificate astfel nu
mai mult în procesul educării decît
un discurs moralizator. Explicînd e-
levilor că faptele descrise de autor
au menirea de a elucida o idee, un
personaj, raporturile între diferite
personaje etc., excludem echivocul
din mintea lor, îi ajutăm să înțelea-
gă mesajul operei, valoarea ei.
Calea cea mai potrivită pentru
realizarea acestei sarcini ni se pare
discuția individuală sau pe grupe
mici (de 3—4 elevi) în afara clasei,
în diferite ocazii. Bineînțeles că ini-
țiativa unei asemenea discuții nu
poate fi lăsată în seama elevului, ci
trebuie să aparțină educatorului,
dacă acesta nu vrea să se complacă
într-o atitudine didactică comodă,
fără „complicații".
Problema lecturii elevilor în pe-
rioada preadolescentei are însă și un
alt aspect, care nu trebuie să ne sca-
pe. Este vorba anume de faptul că,
nefiind încă în stare să aprecieze va-
loarea artistică a unei opere, acești
elevi nu știu încă să aleagă și citesc
orice le cade în mină. De aceea nu-i
de mirare că, pe lîngă opere de certă
valoare, îi aflăm citind și cărțile
proaste tipărite în trecut, care mai
circulă încă pe la unii din ei. Nici
aici nu vom reuși nimic prin simple
interdicții. Dimpotrivă: la această
vîrstă copilul este curios să cunoască
numai în școală, ci și după ce elevii
vor pleca de pe băncile ei — in învă-
țămîntul superior, în producție, în
viață. De aceea — s-a arătat în dez-
bateri — programele de desen vor
trebui să fie în așa fel întocmite, în-
eît să asigure elevilor o pregătire te-
meinică, multilaterală în domeniul
desenului. De asemenea, au arătat
numeroși vorbitori, programele tre-
buie să acorde o mai mare atenție
modului în care elevii urmează să fie
pregătiți pe linia cunoașterii istoriei
artelor, locului pe care urmează să-I
ocupe aceste cunoștințe.
S-a apreciat că actualele manuale
de desen, cu toate că au constituit
un pas înainte pe drumul îmbunătă-
țirii conținutului și metodelor de
predare a desenului în școala gene-
rală, nu corespund totuși pe deplin
cerințelor. S-a menționat de aseme-
nea faptul că manualele nu sînt încă
suficient de atrăgătoare nici din
punct de vedere al redactării textului
și nici ca aspect grafic. Unii vorbi-
tori au propus ca în viitor să se gă-
sească soluții mai bune pentru re-
zolvarea problemelor pe care le ridi-
că aceste manuale. Ei au arătat, de
asemenea, că pentru tratarea pro-
blemelor de desen după natură, de-
corativ și din imaginație ar fi mai
indicat să se întocmească o serie de
caiete care să trateze problemele
desenului pentru mai multe clase
deodată. S-ar putea edita astfel un
caiet pentru clasele I—IV. altul
pentru clasele V—VIII și un al trei-
lea pentru licee.
în cursul discuțiilor s-a menționat
de asemenea necesitatea elaborării
unor metodici pentru predarea dese-
nului, arătîndu-se că astfel de meto-
dici ar rezolva în mare măsură greu-
tățile întîmpinate încă de unii pro-
fesori și, mai cu seamă, de unii învă-
țători, în activitatea pe care o desfă-
șoară.
Numeroasele propuneri formulate
în cadrul acestei consfătuiri vor
ajuta Ministerului Învățămîntului
să ia măsurile necesare pentru îm-
bunătățirea condițiilor de predare a
desenului în școlile generale și în
licee.
N. FILOTEANU
In scopul informării
șj perfecționării con-
tinue a piofesorilor de
istorie, Ministerul In_
vătâmi ntului a organi-
zat un curs central
care se desfășoară in
prezent in Capitala
Prin tematica sa,
cursul urmărește să
sublinieze cele mai
caracteristice trăsături
ale dezvoltai ii con-
strucției socialismului.
In cadrul programu-
lui. profesori și confe-
rențiari universitari —
Vasile Maciu. Titu
Georgescu, Auguslin
Deac, Gheorghe Zaha-
ria. Aron Petric. Ilie
Radulescu expun prele-
geri axate pe aspecte-
le economice, social-
politice și ideologico
specifice României în
secolele al XlX-lea și
al XX-lea. Prelegerile
sint urmate de vizite
la Muzeul de istorie a
Partidului Comunist, a
mișcării revoluționare
si democratice din Ro-
mânia, unde, cu ajuto-
rul ilustrațiilor, a)
schemelor și graficeloi
sînt consolidate ș! îm-
bogățite cunoștințele
predate In scopul elu-
cidării și concretizării
întregului material ore-
dat, conducerea cursu-
lui a organizat consul-
tații colective în care,
pe baza întrebărilor for.
mulate de cursanti, con-
ferențiarii dau răspun-
suri ample.
Continuînd tradiția
creată îm învățămîntul
nostru de a informa
profesorii de speciali-
tăți diferite asupra ce-
lor mai recente rezul-
tate ale cercetării ști-
ințifice, cursul se în-
scrie în ansamblul de
măsuri inițiate pentru
ridicarea pe o treaptă
superioară a muncii
școlilor.
Prof.
V. GRIGORIU
COMUNICĂRI
PE TEME
PEDAGOGICE
tocmai ceea ce i se interzice. Mult
mai înțelept este să punem în lumină,
într-o formă accesibilă pentru elevi,
lipsa de valoare a cărților proaste.
Nu prin simple afirmații, căci nicio-
dată nu-i vom putea face pe elevi să
ne creadă dacă nu le demonstrăm
cele spuse. Ca să-i convingem este
necesar să-i facem să vadă artificia-
lul acțiunii, caracterul neverosimil
al faptelor și personajelor, caracte-
rul retrograd al ideilor promovate
de autor, concepția lui retrogradă
despre viață.
Analizele literare efectuate în cla-
sele a VII-a și a VIII-a sînt o bună
bază de pornire pentru discuțiile pe
care le purtăm cu elevii asupra căr-
ților citite de ei în afara școlii, pen-
tru că aici, în clasă, dobîndesc ei no-
țiunile de teorie literară și de istorie
a literaturii care îi ajută în înțele-
gerea ideilor unei cărți. Pornind de
aici, căutînd să știm ce cărți citesc
elevii și nelăsînd să ne scape prile-
jul de a discuta asupra lor, îi putem
conduce cu bune rezultate în selec-
tarea lecturii, îi ajutăm să-și formeze
gustul estetic și să înțeleagă în ce
constă cu adevărat valoarea unei o-
pere literare.
Prof. TRAIAN I8PA8
Secția de învățămînt
a raionului Calafat a
organizat recent o se-
siune de comunicări pe
teme pedagogice.
Cu acest prilej au
fost prezentate o seria
de comunicări privind
munca la clasele I—IV,
studiul limbii române,
istoriei, matematicii, fi-
zicii, biologiei precum
si comunicări referitoa-
re la predarea muzicii
și educației fizice si la
activitatea în rîndurile
copiilor preșcolari. Ci-
tăm, dintre acestea,
,,Activitatea pe teren
experimental si la col-
tul naturii vii î*n clasele
I—IV”. ,,Studiul poezi-
ei românești contempo-
rane", ,,Contribuții la
istoricul orașului Cala-
fat”, ,.Dezvoltarea ima-
ginației spațiale a ele-
vilor în lecțiile de
geometrie”, „Educația
estetică prin lecțiile de
muzică-, „Formarea de-
prinderilor de compor-
tare civilizată la copiii
preșcolari”.
Ridlcînd probleme
interesante, comunică-
rile <u prilejuit discuții
ample, care au contri-
buit la elucidarea ti-
nor aspecte ale muncii
de predare.
Erof. GH. MITOAICĂ
Calafat
PIONIERII
(Urmare din pag. 1)
pe micuții noștri acceptind și
supunîndu-se normelor unui
statut, iată-i înțelegînd un le-
gămînt al lor, ca făpturi fra-
gile în fața altor făpturi fra-
gile și a societății foarte tari,
iată-i depunînd un jurământ în
fața Patriei și Partidului, cu
emoție nouă dar și cu seriozi-
tatea cuvenită, iată-i avînd
casele și palatul lor, instituția
lor căreia îi aparțin, cu toate
indicațiile și formalitățile ne-
cesare, iată-i interesîndu-se de
cercurile de studii spre care se
îndreaptă cu pasiunea și inte-
resul pe care să-i învățăm să
nu le piardă niciodată, iată-i,
cu alte cuvinte, alături de noi,
pe viitorii noștri tovarăși de
muncă, părtași la bucuriile și
frămîntările societății. Cunoș-
tințele lor din școală și bucu-
riile copilăriei, pîlpîirile gîn-
durilor și sentimentelor lor
curate, capătă o călăuză pe
lîngă părinții legați prin iubire
pentru viața copiilor lor, și
fără să se piardă nimic din tot
ce este copilăria, după care
privim cu nostalgie, acum, în
acești ani, în activitatea și
jocurile pionierești se fixează
conturele geografice și se in-
tuiiesc valorile istorice, se sta-
bilește unitatea ființei sociale
căreia fiecare îi aparține.
De aici marea frumusețe a
programului muncii pionie-
rești, în privința cunoașterii
pămîntului patriei și a istoriei
poporului român. Asociată jo-
cului și excursiilor, cunoaș-
terea monumentelor, a locu-
rilor în care s-au scris marile
pagini ale istoriei și culturii
poporului nostru, va întipări
pentru totdeauna sentimentele
fără egal în frumusețea și
adevărul lor, sentimentele iu-
birii față de tot ceea ce părin-
ții lor alcătuiesc în zile și nopți
de muncă, în patria noastră
socialistă.
Și cite n-ar fi de spus ? Și
ce n-am da să fim și noi la
vîrstă lor ? Să ne contopim
viața cu viața lor, și ne vom
putea bucura de toate bucu-
riile lor.
PAUL
Pregătirea tineretului pentru a
participa la procesul de producție
socială, sarcină majoră a școlii con-
temporane, presupune în mod nece-
sar, alături de înarmarea elevilor,
cu temeinice cunoștințe științifice,
formarea și dezvoltarea intereselor,
înclinațiilor și aptitudinilor acesto-
ra în vederea alegerii adecvate a
profesiunii viitoare. Departe de a
sc reduce la o acțiune de moment,
ruptă de ansamblul pregătirii tine-
relului școlar, orientarea școlară și
profesională trebuie să constituie
rezultatul final al complexului de
influențe exercitate asupra elevilor
în primul rînd de școală, fără a ex-
clude și ceilalți factori (familia,
organizațiile de tineret, mediul
social, instituții de stat și eco-
nomice etc.). Orientarea școlară și
profesională concepută ca o acțiune
largă, ca un ansamblu de acțiuni și
ca un sistem de măsuri, duce nu
numai la rezolvarea în condiții mai
bune a alegerii școlii sau profesiunii
de către absolvenții claselor a VIII-a
sau a XII-a, ci și la ridicarea cali-
tății muncii instructiv-educativc,
întrucît asigură o motivație mai
înaltă a învățării, stimulează mai in-
tens aptitudinile și înclinațiile și
lărgește sfera de contact a elevilor
cu viața și cerințele sociale.
Probleme deosebite ridică orien-
tarea școlară și profesională a ele-
vilor din ultima clasă a școlii gene-
rale și din ultima clasă a liceului,
aflați într-un moment de răscruce,
cînd trebuie să ia o decizie cu pri-
vire la calea pe care o vor urma în
viață. Grija școlii de a-i ajuta pe
acești elevi să-și aleagă în mod
conștient școala sau profesiunea
capătă aici o pondere mai mare, ce-
rînd elaborarea și aplicarea unor
metode și procedee diferențiate,
care să valorifice multilateral toate
posibilitățile oferite de procesul de
învățămînt : conținutul disciplinelor
școlare, activitățile practice de la-
borator sau din sălile de lucru, ac-
tivitățile în afară de clasă și cele
extrașcolare etc. In același timp,
procesul instructiv-educativ este
chemat să furnizeze elevilor infor-
mațiile necesare cu privire la mul-
titudinea și varietatea profesiunilor,
la tendințele principale de dezvol-
tare a ramurilor mai importante ale
economiei și culturii naționale, la
necesarul de cadre pe diferite sec-
toare de producție. In felul acesta
se asigură armonizarea intereselor
și aptitudinilor individuale cu ce-
rințele sociale.
Rezultă clar că activitatea de în-
drumare școlară și profesională im-
plică două componente fundamen-
tale : dezvoltarea și determinarea
însușirilor personalității elevului
(interese, motive, înclinații, aptitu-
dini etc.), precum șl luarea în con-
siderare a trăsăturilor caracteristice
ale diferitelor ramuri de producție,
respectiv grupe de profesiuni.
Trebuie subliniat în același timp
faptul că pregătirea elevilor pentru
încadrarea în munca socială vizea-
ză și aspecte foarte importante ale
formării lor morale. Este vorba de
nivelul de aspirații și idealuri pro-
fesionale, de însușirea semnificației
sociale a muncii, de natura și dina-
mica motivelor social-morale, de
atitudinea socialistă față de muncă.
Evident că soluționarea pe baze
științifice a1 acestor probleme com-
plexe solicită investigatii riguroase
și sistematice pe diverse planuri,
cu colaborarea pedagogilor, psiholo-
gilor, medicilor, sociologilor, econo-
miștilor etc.
Unele preocupări în această di-
recție au făcut obiectul cercetărilor
întreprinse de către catedrele de
pedagogie și psihologie ale Univer-
sității din Cluj și Filiala din Cluj a
Institutului de științe pedagogice.
Cercetările au fost orientate cu deo-
sebire spre cunoașterea preferințe-
lor și intereselor profesionale ale
elevilor, a motivelor determinante
în alegerea profesiunii. Cîteva re-
ferințe la datele obținute prin aces-
te cercetări dezvăluie unele momen-
te psihologice semnificative, cu im-
plicații în planul devenirii morale
a elevilor, în alegerea profesiunii de
către aceștia.
Se știe că, îndeobște, criteriile de
clasificare a aspirațiilor sînt dife-
rite. Considerate însă din perspec-
tiva cerințelor sociale, toate aceste
aspirații se ierarhizează într-o scară
de valori social-morale care reflec-
tă nivelul devenirii morale a elevi-
lor. Se constată că nivelul spre care
aspiră preadolescenții este în pro-
porție de 64 la sută pentru liceu și
învățămîntul superior. (1) Faptul
poate fi apreciat ca fiind îmbucură-
tor, deoarece producția modernă
(automatizată, mecanizată, teleghi-
dată etc.) solicită un nivel de cali-
ficare superioară. După cum rezultă
din alte cercetări (2), pe parcursul
perioadei preadolescentei se înre-
gistrează la mulți elevi și aspirația
la o calificare de nivelul școlii pro-
fesionale. Absolvenții școlii gene-
rale urmează într-o proporție des-
tul de ridicată școlile profesionale
și de aceea nu e de mirare că aspi-
rațiile lor sint directivate spre a-
ceste școli.
Pe parcursul vîrstei școlare mij-
locii se dezvoltă tot mai mult în
conștiința elevilor semnificația so-
cială a muncii, înțelegerea necesi-
tății și a utilității ei în viața socie-
tății. Așa cum rezultă din cercetări
(3), în pragul absolvirii școlii gene-
rale crește proporția preferințelor
pentru profesiunile din sectorul pro-
ductiv (51 la sută); in procesul des-
fășurării activităților practice se
dezvoltă atitudinea emoțională po-
zitivă față de muncă (în proporție
de 64 la sută) ; se accentuează sen-
sibil poziția autocritică (95 la sută)
și atitudinea critică (100 la sută) cu
privire la atitudinea față de muncă;
sporește grija pentru produsele
muncii sociale (71 la sută). Toate a-
ceste deplasări ce se produc în pla-
nul intelectual și afectiv marchează
însemnate „prefigurări" ale conști-
inței morale și, în ultimă instanță,
ale fizionomiei morale a elevilor
sub acțiunea factorilor instructivi-
educativi.
Nu mai puțin însemnate sînt
schimbările ce se produc în sfera
motivelor invocate de către elevi
(reale sau presupuse) în alegerea
profesiunii. Cercetările arată (4) că
Ia vîrstă preadolescentei se conlu-
rează net. deși în proporții diferite,
două tipuri de motive în alegerea
profesiunii. Din primul tip fac par-
te motivele superioare din punctul
de vedere al valorii lor morale. In
proporție de 42 la sută elevii clasei
a VII-a sînt conștienti de necesita-
tea cunoștințelor științifice pentru
viitoarea pregătire profesională, și
de aceea le asimilează temeinic. Tot
în această grupă intră și motivele
pe care elevii le formulează astfel :
..dorința de a produce bunuri ma-
teriale utile societății", „năzuința de
a contribui la ridicarea nivelului
cultural al maselor", „dorința de a
mă îngriji de sănătatea poporului"
etc. Frecvența ridicată a acestor
motive în masa elevilor confirmă
eficiența activității educative a șco-
lii, arătînd necesitatea organizării
și îndrumării muncii de orientare
școlară și profesională a elevilor pe
baza unei motivații social-morale
superioare.
în cel de al doilea tip se înscriu
motivele inferioare sub aspectul va-
lorii lor morale. După unele cerce-
tări (1) frecvența acestor motive (de
tipul : „profesiunea nu e grea", „a-
duce răsplată bună", „cere o pre-
gătire de scurtă durată" etc.), pre-
zintă o proporție destul de ridicată
la elevii clasei a VII-a (21 la sută).
După alte cercetări (2), cuprinzind
clasele V—VIII, frecvența motivelor
inferioare este cu mult mai redusă,
ceea ce subliniază din nou rolul in-
fluențelor pozitve ale școlii. De pil-
dă, „cîștigul material" este invocat
de către elevii claselor V—VIII în
medie de 8,8 la sută. Este de remar-
cat că spre sfîrșitul perioadei frec-
vența motivelor inferioare dimi-
nuează în favoarea motivelor supe-
rioare de ordin moral.
La conturarea fizionomiei morale
a elevilor contribuie, de asemenea,
și nivelul de dezvoltare a atitudinii
socialiste fată de muncă. Aspectele
acestei atitudini sint puse în evi-
dență în strinsă legătură cu rezul-
tatele obținute în muncă, verificate
concret prin gradul în care produ-
sul finit satisface cerințele tehnice:
calitate, consumul de timp, material
economisit (5). Se constată o core-
lație pozitivă între ameliorarea a-
cestor indici și repartizarea sarci-
nilor de răspundere Mai mult, in-
fluența pozitivă a acestor sarcini
se extinde favorabil și în sfera mo-
tivelor muncii, ale învățării, precum
și în nivelul deprinderilor de
muncă.
★
în etapa actuală de studiere șl
experimentare a unor metode și căi
de îndrumare și orientare școlară și
profesională, se impune ca obiecti-
vele investigațiilor să fie extinse în
raport cu preocupările menționate
mai sus. Aceste obiective sînt de-
terminate, în primul rînd, de cerin-
țele pregătirii necesarului de cadre
calificate, precum și de structura
școlii noastre (generale, liceale, pro-
fesionale). înființarea liceelor d»
specialitate obligă la inițierea unor
cercetări diferențiate, corespunzător
profilurilor variate ale școlii de tip
mediu. Preocuparea Ministerului
învățămîntului pentru înființarea a
două centre de orientare profesio-
nală (în București și Cluj) sublinia-
ză importanța cercetărilor legate d»
orientarea școlară și profesională.
Se înțelege de la sine că rezultatei»
acestor investigații vor veni în spri-
jinul muncii concrete a profesorilor
în ceea ce privește pregătirea ele-
vilor pentru alegerea viitoarei pro-
fesiuni.
A. CHIRCEV
D. SALADE
') D. Salade, Pregătirea elevilor la
clasee V—VIII pentru alegerea profe-
•iunii, E.D.P., 1964.
’) A. Chircev si Adina Chircev,
Pentru o metodică a delimitării inte-
reselor fa(ă de atracțiile si preferin-
țele profesionale ale elevilor de vtrstă
școlară mijlocie, Studia Univ. Psychol.
—Paed., 1965.
’) D. Salade și R. Codreanu, Unele
aspecte educative ale instruirii 1n pro-
ducție, Studia Univ. Psychol-Paed.,
1961.
«) D. Salade, Contribuții la educarea
intereselor profesionale la elevii cla-
sei a VII-a, Rev. de pedagogie, nr. 6,
1959.
•) M. lonescu, Rolul sarcinilor de
răspundere In formarea atitudinii so-
cialiste fată de muncă, Studia Univ.
Psychol.-Paed., 1964,
PAGINA 4



MICROSCRISORI
Pasiuni
Zăpezile slovelor
Se-aștern peste inimi și peste coclaur
zăpezile slovelor — vîrste de aur.^
Se aștern generoasele voastre zăpezi
și anii se-mbracă-n cununi de livezi
purtând prin frunzișuri, rumen ca mărul
rotund, adevărul.
Zăpezile slovelor vin de departe
din țările albe, din carte
sub scutul lor crește griul între haturi
și pîinea luminii din care te saturi.
Zăpezile slovelor vin din fierbintea
vîrstă albastră, cînd leagănă mintea
cununa de fulgere lungi care scapără
prin sufletul-flacără-
Zăpezile slovelor topesc imagini
să curgă vinul puterii prin pagini
pe buzele țării, pe buzele noastre,
pe zările albastre.
Bogatele holde ale visului saltă
floarea cuvîntului cea mai înaltă
sub care se-aștem ca o magistrală
toți anii de școală.
Oglinzi cu miracole
Creatii plastice
ale cadrelor didactice
Mi-a fost dat nu ra-
reori să fac cunoștință
cu pasiunile „extrașco-
lare" ale colegilor mei.
l-am ascultat de fie-
care dată cu revelația
că fiecare dintre ei
este un om deosebit.
Răspîndiți în toate
colțurile țării, acești
iubitori de frumos a-
dună în jurul pasiunii
lor noi ucenici, îmbo-
gățesc cu generozitate
și fantezie cunoștin-
țele lor, dezvăluindu-le
parte cu parte tainele
culturii și științei.
Intr-o comună în
Moldova se găsește,
printre cadrele didac-
tice, un pasionat colec-
ționar de fluturi. Co-
lecția lui cuprinde
cele mal rarisime e-
xemplare și se îmbo-
gățește pe zi ce trece.
Sus, în însoritul Ma-
ramureș am intîlnit pe
George Chivu, profe-
sor specializat în arta
„descifrării" icoanelor
pe sticlă, a vestitelor
icoane din Necula, u-
nice ca sens și colorit.
Să mai spun că acest
om este și un pasionat
pictor, participînd a-
desea la expozițiile ar-
tiștilor amatori ?
In podgoria Aradu-
lui, la Covăsinți, Ze-
nobia Pristoleanu, pro-
fesoară de română cu
harul scrisului, a în-
zestrat satul cu peste
100 de biblioteci per-
sonale, casa ei fiind
în primul rină o vastă
și cuprinzătoare biblio-
tecă.
In țara celor trei
Crișuri, la Aldești, un
fost coleg de-al meu,
învățătorul Traian
Oancea, mânuiește in-
spirat condeiul. Poe-
ziile lui înflăcărate fac
obiectul unor reușite
interpretări pe scena
căminului cultural.
Undeva în Apuseni,
dascălul meu din-
tr-a-ntîia primară,
pensionar azi, se plim-
bă prin livezile cu
pomi altoiți de el și o-
feră explicații și „pro-
be" celor ce se inte-
resează de soiurile ob-
ținute prin trudă pro-
prie.
Și ce e mai impor-
tant constă în faptul
că aceste pasiuni se
extind asupra celor
din jur. Cei vizați în
primul rînd sînt ele-
vii.
Fiindcă, să nu ui-
tăm, exemplul perso-
nal primează în fața
oricăror alte argu-
mente. Și fiindcă o
mare pasiune naște noi
pasionați.
„Bre tona ta ”
Ați văzut ochii a-
ceia de copil ghiduș
adumbriți de linia bru-
nă a sprîncenelor, ciu-
ful unui breton și...
gata.
„O elevă, o puștană,
o „bretonată" ! Nemai-
pomenit l Să vedem la
ce școală e, cine-i per-
mite? Hm, trebuie fă-
cute investigații..."
Vă priveam, mărtu-
risesc, cu o mîhnire
secretă și nu înțele-
geam. „Cine-i permi-
te ?" V-aș fi explicat.
Era inutil însă și spe-
ram că „investigațiile"
vă vor procura o sur-
priză. Am auzit mai
apoi că previziunea
mea se adeverise. „In-
vestigațiile" au dus la
rezultate neașteptate
și, pentru dv... neplă-
cute. Eleva „bretona-
tă" din clasa a IX-a a-
vea o comportare e-
xemplară, atitudini co-
legiale, respect față
de profesori, palmare-
sul notelor ei era ex-
celent. Doamne, ce
„deziluzie"! Doamne,
ce „dezamăgire !“ Au-
ziți, tocmai bretonata!
Acum știți de ce
n-am intervenit. Mă
bucură această auto-
convingere, această ri-
postă la pripeală. Dar
sînt și trist pentru dv.
stimate colega. Pentru
faptul că v-ați amin-
tit prea brutal de ire-
versibilul anotimp al
tinereții. Pentru fap-
tul că un breton a pu-
tut irita principiile
dv. estetice.
Și mai sînt trist
fiindcă ați uitat prea
repede că odinioară
scriați cuvîntul tine-
rețe cu T „mare".
Anii copilăriei, frumoșii,
flutură steagurile,
cravatele roșii.
Anii aceștia sînt receptacole,
pentru viața toată
oglinzi cu miracole’
Fiecare oră
vine ca o pasăre din auroră
și inima e plină
de penele ei de lumină.
Copiii privesc pe fereastră
afară,
spre țară,
patria noastră.
își iau zborul
de mină cu profesorul,
să le arate
diamantul ou o mie de mii de carate
scăpărînd de sub pleoapa bătrînului Olt,
să le pună la șold
paloșul apelor lui,
să vadă printre .jugaștri
urșii de aramă,
cerbii albaștri.
De mînă cu profesorul
se apleacă peste cuvinte
ca peste cerdacuri
și le ies înainte
umbre și glasuri din veacuri,
și află că ei, ram ou ram,
sînt muguri
din marele neam
al Românilor.
în pupitrele școlii,
ca prin grădini,
vișinul, mărul
trimit școlii
atîtor lumini
care aduc adevărul,
care povestesc despre
legendarele spectacole
ce se desfășoară
în țară.
Oglinzile cu miracole,
anii școlii,
le vor trimite toată viața solii.
Prof. ION POTOPIN
NICOLAE VASILESCU :
„Țărancă din Făgăraș"
VERA VESELOVSCHI-NIȚESCU :
„Avint tineresc"
La depărtare de o aripă
Metafonzînd, un co-
leg îmi explica odată
că noi trebuie să a-
vem elevii aproape de
suflet: „la depărtare
de o aripă".
Mi-a fost dat să văd
de nenumărate ori di-
verse manifestări de
solicitudine și părin-
tească grijă a educa-
torilor față de elevi.
In astfel de ocazii, ve-
rificăm din plin veri-
dicitatea afirmației
care ne destină drept
părinți sufletești.
Uneori, însă, „cere-
monia" apropierii se
desfășoară în limitele
unei politeți profesio-
nale, dublată, aș zice,
de o achitare corectă
a unei datorii. E o
chestiune de nuanță,
dar adesea nuanța
schimbă totul.
Să vedem, prin ur-
mare. Profesorul X e
foarte bine pregătit,
își ține lecțiile în con-
diții ireproșabile, or-
ganizate pe verigi, în-
cadrate în timp, cu
material didactic bo-
gat. Elevii lui învață,
se pregătesc, dar...
Dar „fără tragere de
inimă" (ca să citez ce-
le spuse, cu o mică
nedumerire, chiar de
el).
L-am însoțit, o da-
tă, într-o vizită făcu-
tă cu elevii la muzeu.
Am rămas uimit de ri-
giditatea și impasibili-
tatea elevilor. De obi-
cei, în asemenea oca-
zii, energia lor se ri-
sipește îndoit. Treceam
cu ei prin săli, ascul-
tam și eu explicațiile
profesorului și deoda-
tă, fără să-mi dau
seama, m-am lăsat cu-
prins de indiferență.
Simțeam parcă un zid
de răceală creat între
mine și cel ce vorbea.
Un elev a încercat
de cîteva ori să obțină
explicații în plus. Voia
să știe mai multe de-
cît în carte. I s-a rete-
zat elanul. Altul, cu-
prins de entuziasm în
fața unui splendid e-
xemplar de fluture, s-a
desprins de grup. A
fost chemat la ordine.
O elevă a încercat să
destăinuie cîteva se-
crete din viața croco-
dililor, aflate de la ci-
neva care a călătorit
în India. S-a invocat,
rece, lipsa de timp.
Nimic peste limită,
nimic peste o anume
atitudine oficială.
Era în mijlocul ele-
vilor calm, sever, pu-
țin închistat, puțin ofi-
cial, puțin străin...
Și atunci am înțeles
acel „dar fără tragere
de inimă". Am înțeles
că lui nu i se poate a-
latura metafora aceea
sugestivă: „la depăr-
tare de o aripă". Și-am
înțeles că nu-l pot lă-
sa să continue așa. Îmi
era doar coleg...
MIRCEA MICU
Foc de tabără
Aripi de flăcări bat iezerul serii
Și stele rotunde-n văpaie se coc,
Inele-n lumină se strâng pionierii
Și vîntul subțire domol suflă-m foc.
Și cîntul atinge și cerul și munții,
Miresme fluide coboară în văi.
Ce liber e gîndul sub zările frunții,
Ce tineri sînt anii ce sună pe căi |
Și roata se strînge, cresc ochii-a mirare.
Bogat e cuvîntul și multe-s de spus !
Și rîsul se-nalță spre jerbe stelare
Spre zări zboară visul în veci nesupus-
Din gesturi schițate se nasc linii clare,
Ce dau viitorului trainic contur...
Mîini mici, domina-veți ca mîine cuptoare,
Sau prinde-veți stele în zborul lor pur.
Veți scormoni munții-n adinei măruntaie
Și aur veți scoate curat ca din spic,
Mîini bune ce-or ști lumina s-o taie,
S-o-mpartă ca pîinea, s-o dea celui mic.
Tîrziu, pionierii sparg jocul văratic.
Departe, ca-n ceață, se pierd munții suri.
Și jarul rămîne lucind singuratic
Și pacea domnește în văi și păduri.
Prof. ION AUG. DAMIAN
Tîmăveni
FOILETON
„SEZON PLIN"
Transcriu aici un
dialog pe care l-am
auzit în aceste zile.
Unii mă vor acuza
de lipsă de discreție.
N-am ce le face.
Dialogul suna cam
așa:
— Am un sezon
plin I
— Cit?
— 15!
— 15 ce?
— Cum „ce ?*
15 mii !
— Cum faci,
dom’l» ?
— O iau după
plan. Uite : a) a-
nunțarea scopului:
„Colega, meditații,
știi, mașină, reci-
proca... b) desfășu-
rarea : „D-ta ești
părinte, gîndește-te.
Copilul, viitorul,
meditații"... c) me-
toda : „Aglomerați-
ei" (8-10 elevi într-o
oră), d) locul: „La
domiciliu", e) mate-
rial didactic : „Ca-
ietul și cartea, ca la
școală", f) fixarea:
Fixarea prețului
(20—25 lei pe oră),
g) temă pentru a-
casă : „Mîine e în-
tîi, aduceți plicu-
rile !“
Relatînd cuiva cu
indignare cele auzi-
te, mi s-a replicat:
— Dacă muncește
omul f
O, sanda naivi-
tas ! Ce scuză 1
Dar știind că o
jumătate din cei me-
ditați sînt elevi din
propria clasă ?
Dar știind că, po-
trivit unor conven-
ții stabilite prin
„ambasade colegia-
le", matematica fur-
nizează elevi româ-
nei și invers ?
Și cînd te gindești
că la o ședință de
consiliu pedagogic
cel cu „sezonul" se
va ridica și va în-
cepe, grav și im-
presionant : „Avem
datoria să creștem
o generație..." etc.
etc.
Să răsfoim încă
o dată dicționarul
pină la litera E.
Este acolo un cu-
vînt refuzat de une-
le memorii — cu-
vintul ETICA...
I. ZARNESCU
PAGINA 5
13 ss rr» w i ira
GENEVA
Lucrările Consiliului Biroului
internațional de educație
In zilele de 4—5 iulie a.c. s-au
desfășurat la Geneva lucrările Con-
siliului Biroului internațional de
educație sub președenția d-lui Andre
Chavanne, președintele Comitetului
executiv, și a prof. Jean Piaget, di-
rectorul Biroului internațional de
educație.
Principalele puncte Ia ordinea de
zi au fost: Raportul directorului
B.I.E. ; Raportul președintelui Comi-
tetului executiv; Problema noului
statut al B.I.E. ; Organizarea celei
de-a XXX-a sesiuni a Conferinței in-
ternaționale de educație (1967) ; Pro-
blema încălcării de către Portugalia
în coloniile sale a principiilor Birou-
lui internațional de educație.
Din partea țării noastre a partici-
pat la această sesiune o delegație
condusă de prof. univ. Miron Con-
Lucrările celei
de a XXIX-a sesiuni
a Conferinței internaționale de educație
între 7—16 iulie 1966 se desfă-
șoară la Geneva lucrările celei de-a
XXIX-a sesiuni a Conferinței In-
ternaționale de Educație convocată
de U.N.E.S.C.O. și Biroul Interna-
țional de Educație. Țara noastră
participă la această conferință cu
o delegație condusă de prof. univ.
Miron Constantinescu, adjunct al
ministrului învățămîntului. Din de-
legație mai face parte prof. univ.
Stanciu Stoian, directorul Institu-
tului de științe pedagogice din Bucu-
rești.
Ordinea de zi a conferinței cu-
prinde următoarele puncte : 1. Or-
ganizarea muncii de cercetare pe-
dagogică ; 2. Cadrele didactice care
predau în străinătate ; 3. Rapoarte
ale ministerelor învățămîntului pe
anul 1965/1966.
Cu prilejul conferinței s-a des-
chis de asemenea o expoziție in-
ternațională de educație. România
participă la această expoziție cu
un stand propriu, în care sînt ilus-
trate cele 3 puncte de pe ordinea
de zi. în panouri sugestive sînt
prezentate instituțiile care se ocu-
pă de munca de cercetare pedago-
gică, temele cele mai importante
TALENTE
Două dintre creațiile elevilor-Liceului de arte plastice din București.
Este o tradiție a liceelor de arte
plastice ca, odată cu sfirșitul fiecă-
rui an școlar, elevii să plece la
practică.
A fost în ultimii ani o preocu-
pare constantă a Liceului de arte
plastice din București, ne-a spus
profesorul Hariton Petrescu, direc-
torul liceului, de a alege pentru
desfășurarea practicii regiuni cit
mai interesante din punct de vede-
re al peisajului industrial și natu-
ral, ca valoare de inspirație artis-
tică, de evocare a trecutului pa-
triei, de prezentare a marilor rea-
lizări ale omului zilelor noastre.
In anul 1963 elevii au făcut prac-
tică în regiunea Cluj; în anul 1964
— în regiunea Timișoara; în anul
1965 — în regiunea Munților Apu-
seni, la Abrud, Bucium, Cîmpeni,
în pietrosul peisaj care a văzut ce-
tele lui Horia șl a auzit doina Tan-
cului, pe care s-au dat atitea lupte
ale poporului român pentru liber-
tatea sa națională și socială. Sim-
pla succesiune a acestor locuri de
practică ne face să înțelegem efor-
tul celor care o organizează de a
descoperi pentru ea locuri în care
natura și trecutul își îmbină far-
mecele cu mesajul nou, puternic și
luminos al prezentului.
Anul acesta, plaiurilor bucovinene
le-a venit rîndul să adăpostească
practica de vară a elevilor Liceului
de arte plastice din București. Or-
ganizată cu concursul sfatului popu-
lar al regiunii Suceava în patru
centre, practica a avut drept obiec-
stantinescu; adjunct al ministrului
învățămîntului.
Dezbaterile, pornind de la propu-
nerile prezentate de prof. Jean Pia-
get, au subliniat realizările de pînă
acum ale B.I.E., au examinat căile
și metodele de îmbunătățire a acti-
vității acestuia. Delegațiile R. S. Ce-
hoslovace și R. P. Ungare au supus
Consiliului un proiect nou de statut.
S-a hotărît ca acest proiect să fie
dezbătut într-o sesiune viitoare.
La propunerea delegației Româ-
niei, prezentată de prof. univ. Miron
Constantinescu, s-a aprobat alege-
rea unei comisii formată din 21 de
membri care să examineze propune-
rile de îmbunătățire a activității
B.I.E. și să prezinte în termen de 6
luni raportul său Consiliului. Româ-
care stau în atenția cercetării pe-
dagogice din țara noastră și lu-
crări variate din diferite domenii
de cercetare pedagogică apărute în
ultimul timp în România. Standul
cuprinde de asemenea panouri
care ilustrează schimbul de cadre
didactice pe care îl face țara noas-
tră cu alte țări. De asemenea,
două planigloburi ilustrează acest
schimb, ca și schimbul larg de pu-
blicații din domeniul pedagogic.
Pentru cel de al 3-lea punct de
pe ordinea de zi, Ministerul învă-
țămîntului din Republica Socia-
listă România prezintă un amplu
raport, redactat în 4 limbi (fran-
ceză. engleză, rusă și spaniolă), in-
titulat „Dezvoltarea învățămîntu-
lui în Republica Socialistă România
în anul școlar 1965/1966“, însoțit de
ilustrații. Raportul prezintă o serie
de realizări ale învățămîntului din
țara noastră, cifre și date care ilus-
trează dezvoltarea acestuia în ra-
port cu anii trecuți.
în ședința de constituire a Con-
ferinței (joi 7 iulie a. c.), au fost
aleși ca președinte al conferinței
ministrul învățămîntului din Iran
Hadi Hedayati, ca președinte al
tiv natura și monumentele istorice.
Elevii au lucrat în patru grupe:
40 la Broșteni, sub îndrumarea
profesorului Remus Sîrbu, 40 la
Gura Humorului, intr-un grup
condus de profesorii Bălașa lones-
cu și Ștefan Sevastre, alți 40 la
Solea, sub îndrumarea profesorilor
Traian Apostolescu și Gheorghe
Geanbu. Un grup de 90 de elevi
conduși de profesorii Valentina
Delaport și Gheorghe Tofan, care
avea și responsabilitatea generală
a practicii, au împînzit cărările re-
giunii. In cadrul excursiilor docu-
mentare realizate la Suceava, la
străvechile ctitorii voevodale Voro-
neț, Humor, Volovăț, Sucevița, Ar-
bore, la Neamț, la Humulești etc.,
pe carton și pe pînză, se acumu-
lau impresiile filtrate prin sensibi-
litatea fiecărui adolescent; în ba-
gajul lor se adunau mici obiecte de
artă populară — ceramică neagră,
cioburi de ceramică veche, ves-
tigii ale vremilor trecute. In inimă
se înscria, pentru totdeauna, acea
lecție de mîndrie patriotică pe care
numai contactul tulburător cu tre-
cutul istoric „la el acasă" o poate
da.
Umblind peste tot, culegînd im-
presii, fixîndu-le în jocul de um-
bră și lumini al desenului, în re-
verberația de nuanțe ale culorii,
elevii au recoltat din practică peste
3000 de lucrări pe care le-au pre-
zentat la expozițiile deschise la ca-
sele de cultură din Broșteni, Gura
Humorului și Solea. Cele scrise de
nia a fost aleasă ca membră în
această comisie.
în vederea organizării celei de-a
XXX-a sesiuni a Conferinței inter-
naționale de educație s-a acceptat
propunerea delegației României, pre-
zentată de prof. univ. Stâncii), Sto-
ian. directorul Institutului de științe
pedagogice din București, ca pe baza
rapoartelor naționale ale tuturor ță-
rilor, Secretariatul B.I.E. să elabo-
reze o sinteză privitoare la mișca-
rea mondială pedagogică.
După discuții ample asupra încăl-
cării de către Portugalia, în colo-
niile sale, a principiilor B.I.E., s-a
hotărît suspendarea invitării acestei
țări la lucrările B.I.E. cit timp va
menține actualul regim colonial și
va continua încălcarea principiilor
acestei organizații.
secției de cercetări pedagogice
prof. univ. Stanciu Stoian, direc-
torul Institutului de științe peda-
gogice din București, și ca preșe-
dinte al secției ce examinează tri-
miterea cadrelor didactice în alte
țări, J. Crozier (Anglia), ministrul
învățămîntului teritoriilor de peste
mări.
Miercuri, 13 iulie a.c. Conferința
a dezbătut raportul delegației Româ-
niei. care a suscitat un viu interes,
bucurîndu-se de o aleasă apreciere,
confirmată de faptul că delegați a
14 țări din toate regiunile lumii au
pus întrebări la raportul român. De-
legația României, prin prof. univ.
Miron Constantinescu, adjunct al
ministrului învățămîntului, a răs-
puns cu precizie la toate întrebă-
rile puse.
Conferința a primit cu multă sa-
tisfacție știrea că directorul general
al U.N.E.S.C.O., Rene Maheu, a fost
distins cu titlul de doctor „honoris
causa“ al Universității din București.
Lucrările celei de-a XXIX-a con-
ferințe internaționale de educație
continuă.
vizitatori în caietele de impresii
constituie nu numai o dovadă a ta-
lentului tinerilor artiști, ci și măr-
turia unei acțiuni valoroase de pu-
nere în lumină a activității lor ex-
trașcolare.
Acum, lucrările sînt la școală. O
parte dintre ele vor fi prezentate
la expoziția celui de al 7-lea Festi-
val al școlilor și liceelor de artă
din țară, care se va deschide la 9
septembrie la sala Dalles. Lucrările
din practica de vară vor putea fi
văzute însă și în cadrul tradiționa-
lei expoziții de toamnă deschisă în
fiecare an în pavilioanele A și B
din Parcul de cultură și odihnă.
„Tîrgul Rădăuților", „Fabrica de
bere Solea", „Peisaj de la mănăs-
tire", „Cartiere noi din Suceava",
„Cetatea Neamțului"... Iată cîteva
titluri de lucrări. Admirîndu-le, în-
cercăm să citim semnăturile unora
dintre tinerii artiști: Dan Mohanu
(clasa a Xl-a), Elena Jianu (clasa
o IX-a), Ioana Coja (clasa a X-a),
Ileana Constantinescu (clasa a
IX-a), Tiberiu Toader (clasa a
XII-a), loan Cantea (clasa a XH-a),
Cristina Hașeganu (clasa a X-a)
etc. Privind lucrările elevilor aces-
tui liceu — valorificare multilate-
rală a peisajului românesc — înțe-
legem aprecierea de care se bucură
și ne dăm seama de ce unele dintre
ele au fost selecționate pentru ex-
poziții de peste hotare.
D. TODERICIU
1 „Revista
de
pedagogie”
ar. #, luni* 1960
In «umăr :
STUDII ȘI CERCETĂRI
Miron Constantinescu :
Probleme ale prelungirii
școlarității obligatorii și
ale orientării profesio-
nale.
Ștefan Bîrsănescu : Școala
greco - slavo-românească
de la Mînăstirea Putna.
Petre Bărbulescu ; Ion Du-
mitrescu Probleme ale
formării conștiinței <le
sine Ia preadolescenti și
la adolescenti.
Paul Popescu - Neveanu,
Magdalena Banto : Con-
tribuții la studiul însu-
șirii timpurii a cunoștin-
țelor fiziologice elemen-
tare.
Luminița Ghivirigă : Conti-
nuitate și gradare în
munca educativă.
COMUNICĂRI
V. Bunescu, A. Cazacii,
E Csengeri : Ipoteza în
cercetarea pedagogică.
DEZBATERI -
CONFRUNTĂRI-
OPIN1I
Mihai Timofte, llie llasie-
vlci : Sugestii privind
conținutul invătămintului
matematic in liceele de
cultură generală.
Ion Dragu : Cîteva consi-
derații cu privire la în-
vățămfntul de cultură
generală fără frecvență.
Mihai Sandu : Scriere sim-
plificată-Verticală sau
caligrafică-oglică ?
Marin Biciulescu : Concep-
ții vechi și noi în pre-
darea scrierii.
PEDAGOGIE COMPARATĂ
PompHiu Vîlcu : învăță-,
mintul de cultură gene-
rală din Republica Socia-
listă Federativă Iugosla-
via.
RECENZII
„Clasici ai pedagogiei uni-
versale și gindirea peda-
gogică românească" sub
redacția prof. dr. Stanciu
Stoian (Nadia Nicolescu).
Ursula Șchiopu : „Psiholo-
gia copilului" (Maria
Grurgea).
Hans L6we : „Problema ră-
minerii în urmă la învă-
țătură" (Tiberiu Bogdan).
Jan Rusiecki : „Despre
predarea limbilor stră-
ine" (Henriette Vrabie).
Buletinul de
documentare
pedagogică
A apărut recent nr.
1 / 1966 al „Buletinului de
documentare pedagogică',
publicație referativă întoc-
mită de Biblioteca centrală
pedagogică. Buletinul, care
prezintă pe larg conținutul
unor articole apărute în
presa de specialitate de
peste hotare, grupează re-
ferate pe 6 teme : pedago-
gie generală ; istoria peda-
gogiei । teoria educației ;
didactica și metodica ; or-
ganizarea învățămîntului ;
psihologia învățămîntului
— psihologie pedagogică ;
defectologie.
Buletinul se difuzează la
secțiiile de ’lnvățămînt, la
licee, precum și în rîndul
cadrelor didactice de la
catedrele de peldagogie din
învățămîntul superior.
RECENZIE
Modernizarea metodelor
de studiere a limbilor străine
In ultimii ani, problema îmbunătă-
țirii procesului de predare a limbilor
străine a stat permanent în atenția
organelor de resort din țara noastră.
Au fost elaborate manuale după
principiile pedagogiei moderne, au
văzut lumina tiparului o serie de
metodici ale predării limbilor de
largă circulație, s-a inițiat alcătuirea
unor crestomații de texte literare,
culegeri de exerciții, felurite mate-
riale ajutătoare etc. Tot mai multe
unități școlare sînt dotate cu mij-
loace audio-vizuale — magnetofoane,
discuri, aparate de proiecție etc. —
menite să contribuie, prin îmbinarea
strînsă, în cadrul predării, a sunetu-
lui și imaginii, la o mai grabnică și
temeinică însușire a limbilor mo-
derne.
Pentru ca restructurarea învăță-
mîntului limbilor străine să dea în-
tr-adevăr rezultatele scontate, este
necesară folosirea judicioasă a mij-
loacelor materiale, valorificarea lor
optimă pe baza unei metodici adec-
vate. Tocmai acestui obiectiv îi este
închinată lucrarea elaborată de I.
Brăescu „Modernizarea metodelor
de studiere a limbilor străine" (apă-
rută recent în Editura didactică și
pedagogică), în care se simte compe-
tența și siguranța unui specialist
preocupat statornic de problemele
metodicii.
„A poseda o aparatură audio-vi-
zuală fără a avea o metodă pentru
folosirea ei eficientă e ca și cum ai
avea un automobil pe care nu știi
să-l conduci" — iată o comparație
care rezumă sugestiv ideea de bază
a acestei lucrări. Ea se adresează în
primul rînd profesorilor din școlile
generale și licee, dornici să-și com-
pleteze informația asupra locului pe
care mijloacele audio-vizuale trebuie
să-1 dețină în procesul de predare a
limbilor străine, pentru a se putea
Programele pentru învățămîntul
de cultură generală
valabile în anul școlar 1966/1967
Clasele I—VIII ale școlii generale
Programele școlare pentru clasele
I—IV — 1965 ; programa de istoria
României, cl. a IV-a și îndrumări pen-
tru aplicarea manualelor de aritme-
tică la cl. I—IV — 1966 ; caligrafia,
cl. I—IV — 1965 ; limba română
(gramatica și lectura literară), cl.
V—VIII — 1965 ; limba rusă pentru
școlile cu limba de predare română
și școlile cu limbi de predare ale mi-
norităților naționale, cl. V—VIII —
1966; limba franceză, cl. V—VIII —
1966 ; limba engleză, cl. V—VIII —
1966 ; istoria, cl. V—VI — 1965 ; isto-
ria, cl. VII—VIII — 1966 ; educația
cetățenească, cl. VIII — 1966 ; mate-
matica, cl. V—VI — 1965 ; matema-
tica, cl. VII — 1966 ; matematica, cl.
VIII — 1964 ; fizică, cl. VI—VIII —
1965 ; chimie, cl. VII—VIII — 1965 ;
botanica, cl. V — 1965 ; zoologia, cl.
VI — 1966 ; igiena, cl. VII — 1964 ;
biologia generală, cl. VIII — 1965 ;
geografia, cl. V—VIII — 1965 ; agri-
cultura, cl. V—VIII — 1966 ; lucrări
practice, cl. V—VIII — 1965 ; cercul
de activități gospodărești (fete-sate)
— 1965 ; desen, cl. V—VIII — 1965 ;
caligrafie, cl. V — 1965 ; muzica, cl.
V—VIII — 1965; educația fizică, cl.
V—VIII — 1965.
Clasele X—XI ale liceului de 11 ani
(clasa a X-a învățămîntul seral și
fără frecvență, clasa a Xl-a — curs
de zi, învățămîntul seral și fără
frecvență)
Literatura română, cl. a X-a —
1965 ; literatura română, cl. a Xl-a
— 1966 ; limba rusă, cl. X—XI —
1966; instrucțiuni pentru predarea
limbii ruse la școlile cu o zi instru-
ire în producție, cl. a Xl-a 1966 ;
limba engleză, cl. X—XI — 1966 ;
limba franceză, cl. X—XI — 1966 ;
limba germană, cl. X—XI — 1966 ;
limba latină, cl. X—XI — 1966 ; is-
toria, cl. a X-a — 1964 ; istoria, cl.a
Xl-a — 1966 ; economia politică, cl. a
X-a — 1966 ; socialismul științific,
cl. a Xl-a — 1966 ; psihologia și lo-
gica, cl. a Xl-a — 1965 ; matematica,
cl. X—XI — 1964 ; astronomia, cl. a
Xl-a — 1965 ; fizica, cl. X—XI —
1964 ; chimia, cl. X—XI — 1964 ;
științe biologice, cl. X—XI (din clasa
a Xl-a rămîne valabilă numai pro-
grama de geologie) — 1964 ; biologia
generală, cl. a Xl-a — 1965 ; geogra-
fia, cl. a Xl-a — 1965 ; educația fi-
zică, cl. a Xl-a — 1963.
Clasele IX—X ale liceului de 12 ani
(curs de zi, învățămîntul seral și
fără frecvență)
Limba și literatura română, cl.
IX—X —	1966 ; limba fran-
ceză, cl. a IX-a — 1965 ; limba fran-
ceză, cl. a X-a — 1966 ; limba engle-
ză, cl. a IX-a — 1965 ; limba engleză,
cl a X-a — 1966 ; limba germană, cl.
a IX-a 1965 ; limba germană, cl. a
X-a — 1966 ; limba rusă, cl. IX—X
1966 ; limba latină, cl. a IX-a —
1965 ; limba latină, cl. a X-a — 1966 ;
istoria, cl. a IX-a — 1965 ; istoria —
cl. a X-a — 1966 ; matematica, cl.
IX—X — 1966 ; fizica, cl. a IX-a —
1965 ; fizica, cl. a X-a — 1966 ; chi-
mia, cl. a IX-a — 1965 ; chimia, cl. a
adapta, mai ales în perspectiva viito-
rului, la condițiile noi, create de teh-
nica modernă. Cadrele didactice vor
afla date prețioase cu privire la în-
semnătatea cunoașterii limbilor
străine în epoca noastră, la creșterea
ponderii lor în planurile de învăță-
mînt, la felul cum sînt sau pot fi fo-
losite elementele audio-vizuale în
predare. Totodată ei vor fi introduși
în problemele delimitării și activiză-
rii așa-numitului lexic fundamental,
alcătuit din cuvinte obiectiv indis-
pensabile exprimării în altă limbă
decît cea natală, ale repartizării ele-
vilor în grupe de studiu după criterii
cit mai riguroase, în sfîrșit ale vehi-
culării limbii străine în cercurile de
elevi, precum și pe calea lecturii și
corespondenței extrașcolare.
Bibliografia selectivă oferită în
încheiere cuprinde titluri, defini-
torii pentru tema dată, în diferite
limbi, atestă ampla documentare a
autorului (ceea ce se oglindește, de
altfel, și în frecventele referiri la
procedee aplicate peste hotare) și
sporește utilitatea cărții.
Un merit principal al lucrării îl
constituie relevarea continuității
între principiile predării clasice și
ale celei moderne. „In condițiile
actuale — arată autorul — moder-
nizarea studierii limbilor străine se
face în primul rînd pe calea înlo-
cuirii metodelor tradiționale din în-
vățămînt prin metodele noi audio-
vizuale" (p. 127). Desigur, aceasta
nu implică neapărat, o dată ce se
pune problema unei perioade de
tranziție, un conflict ireductibil între
metode, nici nu exclude posibilita-
tea lărgirii corespunzătoare a con-
ținutului primelor pe seama celor
din urmă, ci dimpotrivă, reclamă
conlucrarea dintre ele, în proporții
variind după vîrstă sau nivelul ele-
vilor, pe platforma comună a prin-
cipiilor didactice generale.
X-a — 1966 ; botanica, cl. a IX-a —
1965 ; zoologia, cl. a X-a — 1966 ;
geografia, cl. a IX-a — 1965 ; geo-
grafia, cl. a X-a — 1966 ; desenul,
cl. a IX-a — 1965 ; desenul, cl. a
X-a — 1966 ; muzica, cl. a IX-a
— 1965 ; muzica, cl. a X-a — 1966 ;
educația fizică, cl. a IX-a — 1965 ;
educația fizică, cl. a X-a — 1966 ;
cultura tehnică, cl. IX—X — 1966.
Clasele I—VIII ale școlii generale
cu limbi de predare ale naționalită-
ților conlocuitoare
La școlile cu limbi de predare
ale naționalităților conlocuitoare,
se vor folosi la clasele I—VIII ace-
leași programe ca la școlile cu lim-
ba de predare română, cu excep-
ția următoarelor programe spe-
ciale :
Limba română pentru școlile cu
limbi de predare ale naționalităților
conlocuitoare, cl. I—IV — 1965 ;
limba română pentru școlile cu
limba de predare maghiară, cl.
V—VI — 1966 ; limba română pen-
tru școlile cu limbile de predare
ale celorlalte naționalități conlocui-
toare, cl. V—VI — 1966 ; limba și
lectura literară maghiară, cl. I—IV
— 1965 ; limba și lectura literară ma-
ghiară, cl. V—VIII — 1965 ; limba
și lectura literară germană, cl. I—IV
— 1965 ; limba și lectura literară
germană, cl. V—VIII — 1965 ; lim-
ba și lectura literară ucraineană,
cl. I—IV — 1965 ; limba și lectura
literară ucraineană, cl. V—VIII —
1965 ; limba și lectura literară
ucraineană (ca obiect de studiu),
cl. I—VIII — 1965 ; limba și lec-
tura literară sîrbo-croată, cl. I—IV
— 1965 ; limba și lectura literară
sîrbo-croată, cl. V—VIII —1965; lim-
ba și lectura literară cehă, cl. I—IV
— 1965; limba și lectura literară
slovacă, cl. I—IV — 1965; limba și
lectura literară slovacă, cl. V—VIII
1965 ; limba și lectura literară bul-
gară (ca obiect de studiu) cl. I—VIII
— 1965 ; limba și lectura literară po-
lonă (ca obiect de studiu), cl. I—IV
— 1965 ; limba și lectura literară
greacă, cl. I—VIII — 1965 ; muzica
pentru școlile cu limba de predare
maghiară, cl. I—IV — 1966 ; muzica
pentru școlile cu limba de predare
maghiară, cl. V—VIII — 1966 ; mu-
zica pentru școlile cu limba de pre-
dare germană, cl. I—IV — 1966 ; mu-
zica pentru școlile cu limba de pre-
dare germană, cl. V—VIII — 1966 ;
muzica pentru școlile cu limba de
predare ucraineană, cl. I—IV —
1966 ; muzica pentru școlile cu limba
de predare ucraineană, cl. V—VIII
— 1966.
Clasele X—XI ale liceului de 11 ani,
cu limbi de predare ale naționalită-
ților conlocuitoare
(clasa a X-a — învățămîntul seral
și fără frecvență, cl. a Xl-a — curs
de zi, învățămîntul seral și fără
frecvență).
La școlile cu limbi de predare ale
naționalităților conlocuitoare, se vor
folosi la cl. X—XI ale liceului de II
ani, aceleași programe ca la școlile
cu limba de predare română, cu ex-
cepția următoarelor programe spe-
ciale :
Subliniind rolul profesorului ca
verigă centrală a procesului de în-
vățămînt, autorul recomandă să se
introducă în practica pedagogică a
studenților mai multe lecții cu a-
plicații audio-vizuale, iar pentru ca-
drele din promoțiile mai vechi să
se organizeze cursuri de perfecțio-
nare.
Chiar și acolo unde, din lipsă de
spațiu, teza succesiunii organice de
la metodele din trecut la cele de azi
n-a putut — și nici n-ar fi fost ne-
voie — să fie consemnată formal,
ea trebuie dedusă din concepția
generală care călăuzește expunerea
autorului. Bunăoară, deosebirea
fundamentală dintre mijloacele și
metodele audio-vizuale devine mai
clară după ce se evidențiază im-
pulsul pe care ideea primatului
limbii vorbite asupra celei scrise
l-a primit ca urmare a dezvoltării
impetuoase a științei și tehnicii.
Este însă adevărat că ideea în sine
a stat încă de la sfîrșitul secolului
trecut la baza metodei „directe",
apărută ca o reacție la modul nedi-
ferențiat în care erau studiate atît
limbile moarte cît și cele vii. Pe de
altă parte, nu întîmplător se enun-
ță în repetate rînduri vechiul dezi-
derat al comparației cu limba ma-
ternă, considerată pe drept cuvint
ca o „aliată" în acțiunea dereorien-
tare a învățămîntului limbilor stră-
ine. Nu se scoate totuși în relief
ceea ce a adus principial nou me-
toda modernă de predare pe planul
studierii contrastive a limbilor, în ce
fel intrarea în uz a mijloacelor au-
dio-vizuale înrîurește aplicarea a-
cestui procedeu.
Altă latură pozitivă a lucrării
constă în abordarea unor probleme
asupra cărora nu s-a ajuns încă la
consensul specialiștilor, dar care,
prin legătura lor nemijlocită cu
Limba română (gramatica pentru
cl. a X-a și instrucțiuni pentru pre-
darea literaturii române în cl. X—
XI) — 1965 ; limba rusă pentru șco-
lile cu limba de predare maghiară,
cl. X—XI — 1966 ; limba rusă pen-
tru școlile cu limba de predare ger-
mană, cl. X—XI — 1966 ; limba rusă
pentru școlile cu limbi de predare
ale naționalităților conlocuitoare, cu
excepția școlilor cu limbile de pre-
dare maghiară și germană, cl. a Xl-a
— 1966 ; instrucțiuni pentru preda-
rea limbii ruse la liceele cu o zi
instruire în producție, cl. a Xl-a —
1966 ; literatura maghiară, cl. X—XI
— 1965 ; literatura germană, cl.
X—XI — 1965 ; literatura ucrai-
neană, cl. a Xl-a — 1964 ; litera-
tura sîrbă, cl. a Xl-a — 1964 ; lite-
ratura slovacă, cl. a Xl-a — 1960
cu instrucțiunile din 1966 ; literatura
greacă, cl. a Xl-a — 1966.
Clasele IX -X ale liceului de 12 ani
cu limbi de predare ale naționali-
tăților conlocuitoare
(curs de zi, învățămîntul seral și
fără frecvență)
La școlile cu limbi de predare ale
naționalităților conlocuitoare, se vor
folosi la clasele IX-X ale liceului
de 12 ani, aceleași programe ca la
școlile cu limba de predare română,
cu excepția următoarelor programe
speciale :
Limba șj literatura română, cl.
a IX-a — 1965; limba și literatura
maghiară, cl. IX—X — 1966; limba
și literatura germană, cl. IX—X —
1966; limba și literatura ucraineană,
cl. IX—X — 1966; limba și litera-
tura sîrbă, cl. IX—X — 1966 ; limba
și literatura slovacă, cl. IX—X —
1966 ; limba și literatura greacă, ci. *
IX—X — 1966 ; limba latină pentru _______’
școlile cu limba de predare ma-
ghiară, cl. a IX-a — 1965 ; îndru-
mări pentru predarea muzicii, cl.
IX—X — 1966.
învățămîntul mediu seral de
cultură generală
La învățămîntul seral se vor fo-
losi la cl. IX-X ale liceului de 12 ani
și la clasele X-XI ale liceului de
11 ani, aceleași programe ca la
cursul de zi și învățămîntul fără
frecvență, cu excepția următoarelor
programe speciale pentru cl. X-XI
ale liceului de 11 ani :
Limba rusă, cl. X-XI — 1966 ;
limba rusă, cl. IX-X (liceul de 12
ani) — 1966 ; matematica, cl. X-XI —
1964 ; fizica, cl. X—XI — 1964 ; in-
strucțiuni pentru predarea fizicii la
cl. a X-a liceul de 12 ani ; chimia
cl. X-XI — 1964 ; științe biologice,
cl. X-XI (din cl. a Xl-a rămîne
valabilă numai programa de geolo-
gie stratigrafică) — 1964.
La învățămîntul seral pentru
școlile cu limbi de predare ale na-
ționalităților conlocuitoare, se vor
folosi programele speciale pentru
învățămîntul seral — școli cu limba
de predare română, iar pentru res-
tul obiectelor se vor folosi aceleași
programe ca Ia școlile respective	k
ale naționalităților conlocuitoare—	j
cursuri de zi și învățămîntul fără
frecvență.
practica, cu realitatea școlii, sînt in
măsură să suscite interesul unor
cercuri largi. Se impun astfel aten-
ției considerațiile autorului cu
privire la necesitatea restringerii
numărului de elevi la orele de limbi
străine, pentru a da fiecăruia din
ei putința de a lucra în mod activ
(vezi și N. N. Condeescu, Școala și
studiul limbilor străine, în „Scîn-
teia" din 12 aprilie a. c„ p. 4).
De reținut totodată faptul că au-
torul nu s-a ferit să-și manifeste
rezerva — ce e drept, direct la
„Concluzii", fără o prealabilă discu-
ție pe parcurs — față de posibilită-
țile actuale ale învățămîntului pro-
gramat, în sprijinul căruia entu-
ziaștii, precum se știe, nu duc lipsă
de argumente.
In ansamblu, lucrarea are darul
să convingă pe profesori că „o lec-
ție de limbi străine la nivelul ce-
rințelor metodice care se pun astăzi
nu poate fi ținută fără folosirea
unuia din elementele audio-vizuale"
(p. 54), îi face să se apropie cu în-
credere de auxiliarele tehnice, îi
îndeamnă să le integreze cît mai
firesc în structura lecției. Cartea nu
se substituie unui manual de meto-
dică. De aceea, nu trebuie să se
caute în ea rețete amănunțite de
folosire a magnetofonului, a picupu-
lui, a proiecției ș. a. pentru fiecare
moment al lecției sau pentru fie-
care tip de lecție.
Salutînd apariția cit se poate de
oportună a studiului lui I. Brăes-
cu, ne exprimăm dorința de a-1 ve-
dea urmat de altele de același gen,
care să fructifice în continuare ex-
periența acumulată de cadrele noas-
tre didactice, să deschidă orizonturi
noi sistemului de predare, cu va-
loare recunoscută și în străinătate,
a limbilor moderne în școala româ-
nească.
M. GHEORGHIU
V. SOLOMON
I
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA ; București, Piața Scinteii nr. 1. Telefon 17.60.20, Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și ia difuzorii din unitățile de Învățămînt. Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Scinteii. Piața Scinteii, București
49.131