PLANUL CINCINAL
DE ZIUA ÎNVĂȚĂTORULUI
Zilele acestea au marcat un nou
eveniment in viața poporului ro-
mân : adoptarea planului de stat de
dezvoltare a economiei naționale pe
anii 1966—1970. Dezbătut și aprobat
în unanimitate de plenara Comitetu-
lui Central al Partidului Comunist
Român, proiectul planului cincinal a
fost dezbătut apoi in cadrul celei
de-a cincea sesiuni a Marii Adunări
Naționale a Republicii Socialiste Ro-
mânia, prin al cărei vot a căpătat
putere de lege.
Noul plan — a arătat tovarășul Ni-
colae Ceaușescu în cuvîntul de în-
chidere rostit la Plenara C.C. al
P.C.R. din 27—28 iunie 1966 -
„sintetizează coordonatele principa-
le ale politicii partidului în etapa ac-
tuală, reflectă direcțiile fundamen-
tale aie dezvoltării României stabili-
te de Congresul al IX-lea în vederea
continuării pe o treaptă superioară a
procesului de desăvîrșire a construc-
ției socialiste". El reprezintă o nouă
etapă de progres și prosperitate in
viața poporului român. în înflorirea
țării noastre.
Elaborarea cincinalului constituie
o strălucită reflectare a aplicării
consecvente a principiilor muncii co-
lective în conducerea și planificarea
economiei naționale, a lărgirii de-
mocrației socialiste. Lucrările de
pregătire, de stabilire a proporțiilor
fundamentale ale dezvoltării ecolgțb-
miei, a tuturor indicatorilor de plan,
desfășurate sub directa îndrumare a
conducerii partidului, au la bază
munca vastă, plină de pasiune, de
competență, a organelor și organiza-
țiilor de partid, a întreprinderilor,
sfaturilor populare, a ministerelor și
a altor instituții economice centrale.
La elaborarea acestui document de
mare însemnătate națională, politică
și socială au fost antrenați zeci de
mii de specialiști — ingineri, econo-
miști. lucrători de înaltă calificare,
oameni de știință, activiști de partid
și de stat. Se poate spune că noul
cincinal este o adevărată expresie a
gindirii și înțelepciunii poporului
nostru, ceea ce dă planului forță,
trăinicie, garantează îndeplinirea lui
cu succes.
Stabilirea directivelor de dezvolta-
re a economiei, elaborarea sarcinilor
planului s-au făcut pe baza cunoaș-
terii cerințelor legilor obiective ale
dezvoltării sociale. Analiza critică
a întregii experiențe dobîndite in
conducerea planificată a econo-
miei. elaborarea unor studii pe
probleme de mare însemnătate ale
economiei, dezbaterea la nivelul
Întreprinderilor a unor chestiuni
fundamentale rezultate din apli-
carea Directivelor Congresului al
IX-lea, consfătuirile pe țară ținute
în ultimele luni au constituit moda-
lități științifice pe baza cărora au pu-
tut fi profund cunoscute resursele
de care dispune economia națională
și necesitățile ei pînă Ia sfirșitnl a-
cestui cincinal, au putut fi mobili-
zate toate rezervele existente. In
procesul elaborării planului cincinal
an ieșit la iveală noi rezerve, care
au dat posibilitatea majorării unora
din cifrele principale prevăzute in
Directive, s-a creat necesitatea in-
troducerii unor noi sarcini și obiec-
tive, menite să ducă la o mai bună
proporționare a economiei naționale.
Intensa muncă colectivă, profunzi-
mea cu care au fost examinate toa-
te problemele, conferă planului cin-
cinal un caracter adînc realist.
Expresie pregnantă a ridicării sis-
temului de planificare din țara noas-
tră pe o treaptă mai înaltă, cores-
punzător cerințelor obiective ale
LUCRĂRILE SES UNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE
Miercuri dimineață, la Palatul
Marii Adunări Naționale au început
lucrările celei de-a V-a sesiuni a
Marii Adunări Naționale a Republi-
cii Socialiste România.
La lucrările sesiunii au participat
tovarășii: Nicolae Ceaușescu, Chivu
Stoica, Ion Gheorghe Maurer,
Gheorghe Apostol, Alexandru Bîr-
lădeanu, Emil Bodnaraș, Alexandru
Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie
Verdeț, Maxim Berghianu, Petre
Borilă, Constantin Drăgan, Gheor-
ghe Rădulescu, Leonte Răutu, Le-
ontin Sălăjan. Au luat parte vice-
președinții, secretarul și membrii
Consiliului de Stat, membri și
membri supleanți ai C.C. al P.C.R.,
miniștri, conducători de instituții
centrale și organizații obștești, re-
prezentanți ai oamenilor muncii din
întreprinderi ți instituții bucureș-
tene, academicieni și alți oameni de
știință și cultură, generali, șefi ai
cultelor, ziariști români și străini.
Au fost de față șefi ai misiunilor
diplomatice acreditați la București.
Președintele Marii Adunări Națio-
nale, Ștefan Voitec, a deschis lucră-
rile sesiunii.
Deputății au votat în unanimitate
ordinea de zi a celei de a V-a se-
siuni a Marii Adunări Naționale :
1.	Verificarea legalității alegerii
deputatului declarat ales în cir-
cumscripția electorală nr. 12 Salina
din regiunea Dobrogea;
mersului înainte al societății româ-
nești în actuala etapă de dezvoltare
a construirii socialismului, cinci-
nalul 1966—1970 concretizează sar-
cinile fiecărei ramuri și între-
prinderi pe întreaga perioadă și pen-
tru fiecare an în parte. Ministerele,
întreprinderile, regiunile țării au în
față un program clar, închegat, care
le arată precis ce trebuie să facă,
mijloacele de care dispun, măsurile
pe care este necesar să le ia pen-
tru a-și realiza in condiții optime
sarcinile.
Planul dezvoltării economiei na-
ționale în viitorii cinci ani reflectă
politica partidului de continuare ne-
abătută a procesului de industriali-
zare socialistă a țării. Experiența a
arătat cu prisosință că în societatea
modernă dezvoltarea industriei con-
stituie condiția esențială pentru creș-
terea rapidă a forțelor de producție,
a avuției naționale, pentru ridicarea
standardului de viață al poporului,
pentru progresul tuturor domeniilor
vieții sociale. „Nu se poate vorbi de
o înflorire a societății socialiste
spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu
la recenta plenară a Comitetului
Central — de asigurarea condițiilor
pentru trecerea treptată spre comu-
nism, fără o puternică dezvoltare a
economiei și, în primul rind, a in-
dustriei, in vederea sporirii abun-
denței de bunuri materiale, atingerii
acelui stadiu al dezvoltării sociale
«cînd toate avuțiile societății vor
țîșni mai bogat», de care vorbeau
clasicii marxism-leninismului". Așa
cum a reieșit din lucrările plenarei
Comitetului Central, ca și din lucră-
rile sesiunii Marii Adunări Naționa-
le. partidul concentrează principalele
eforturi spre înfăptuirea industria-
lizării. Ritmuri înalte de creștere
sint prevăzute pentru toate ramuri-
le industriale și, în special, pentru
cele care au un rol hotărîtor : ener-
gia cleetrică, metalurgia, construcția
de mașini — și, in special, elec-
tronica și electrotehnica — chimia.
Dezvoltarea mai rapidă a acestor ra-
muri — și mai ales a construcției
de mașini — accentuează procesul
de diversificare a economiei, ii
asigură o structură modernă,
creind condiții pentru dezvol-
tarea țării, pentru promovarea pro-
gresului tehnic în toate ramurile
economiei și valorificarea superioară
a resurselor materiale. In acest sens
trebuie relevat faptul că pină in
1970, datorită dezvoltării producției
de mașini unelte, prin orientarea
mai hotărîtă spre fabricarea de tipo-
dimensiuni de complexitate ridicată,
cu parametri tehnici superiori, cea
mai mare parte din necesitățile eco-
nomiei de asemenea mașini vor fi
acoperite din resurse interne.
Succesele obținute in domeniul in-
dustrializării fac posibilă sporirea in
decursul cincinalului a producției de
bunuri de consum. Sarcini importan-
te, cantitative și calitative, au fost
puse în fața lucrătorilor din ramuri-
le industriei ușoare și alimentare
pentru a lărgi gama sortimentelor, a
fabrica produse variate trainice în
măsură să corespundă cerințelor și
posibilităților mereu sporite ale
populației.
Planul cincinal stabilește măsuri
importante pentru dezvoltarea agri-
culturii, pentru extinderea folosirii
mijloacelor de producție și agroteh-
nicii avansate — chimizare, irigații,
mecanizare etc. In anii viitori agri-
cultura se va afirma tot mai mult ea
ramură principală a economiei na-
ționale, asigurind satisfacerea in
2.	Proiectul de lege pentru adop-
tarea planului de stat de dezvoltare
a economiei naționale pe anii
1966-1970;
3.	Proiectul de lege privind înfiin-
țarea, organizarea și funcționarea
liceelor de specialitate;
4.	Proiectele de legi pentru apro-
barea decretelor cu putere de lege,
emise de Consiliul de Stat de la ul-
tima sesiune a Marii Adunări Na-
ționale.
La primul punct al ordinii de zi,
pe baza raportului prezentat de
deputatul Demostene Botez, pre-
ședintele Comisiei de validare.
Marea Adunare Națională a validat
mandatul deputatului Constantin
Mîndreanu.
S-a trecut la cel de-al doilea
punct al ordinii de zi.
Primit cu vii iși puternice aplauze
tovarășul Ion Gheorghe Maurer,
președintele Consiliului de Miniș-
tri. a prezentat expunerea cu pri-
vire la proiectul de lege pentru
adoptarea planului de stat de dez-
voltare a economiei naționale pe
anii 1966-1970.
In ședința de după-amiază, depu-
tatul Manea Mănescu a prezentat
raportul comisiei economico-finan-
ciare asupra proiectului de lege
pentru adoptarea planului de stat
de dezvoltare a economiei naționale
pe anii 1966-1970, supus dezbaterii
Marii Adunări Naționale.
condiții tot mai bune a necesităților
de consum ale populației și altor ne-
voi ale societății.
Dezvoltarea industriei, agriculturii,
a celorlalte ramuri ale economiei in
ritmurile și proporțiile stabilite este
susținută printr-un vast program de
investiții, al cărui volum de 280,5 mi-
liarde lei este egal cu totalul inves-
tițiilor făcute în 15 ani precedenți.
Mai mult de jumătate din această
importantă sumă este destinată in-
dustriei.
De mare importanță este faptul că
noul cincinal acordă o atenție deose-
bită îmbunătățirii continue a repar-
tizării raționale a forțelor de pro-
ducție, amplasării unor obiective in-
dustriale în regiunile și raioanele ră-
mase în urmă din punct de vedere
economic, asigurind crearea unei
baze industriale în raioanele fără
industrie sau cu o industrie slab
dezvoltată. Dezvoltarea armonioasă
a forțelor de producție pe teritoriul
țării — obiectiv important al politi-
cii partidului — va contribui la ridi-
carea economică, sociul-culturală a
tuturor regiunilor, raioanelor și lo-
calităților patriei, condiție necesa-
ră pentru creșterea nivelului de trai,
pentru progresul economic și social.
Dezvoltarea amplă a economiei
țării, diversificarea ei, înzestrarea cu
tehnica nouă va duce — cum s-a
subliniat în dezbaterile pe marginea
planului cincinal — la lărgirea rela-
țiilor economice externe ale țării, la
extinderea legăturilor economice cu
toate țările pe baza avantajului re-
ciproc. a egalității în drepturi, a res-
pectării independenței și suveranită-
ții naționale.
Reflectând obiectivul central al
politicii partidului. noul cincinal
pune un accent deosebit asupra creș-
terii nivelului de trai al maselor.
Planul oglindește legătura indisolu-
bilă dintre dezvoltarea forțelor de
producție, a potențialului economic
al țării și creșterea sistematică a
standardului de viață al celor ce
muncesc. Mărirea venitului național
cu peste 47 la sută în 1970 față de
1965 garantează sporirea veniturilor
întregii populații ; vor crește fondu-
rile alocate dezvoltării științei, cul-
turii, învățămîntului, ocrotirii sănă-
tății. Salariul real va spori cu 25 la
sută, iar veniturile reale ale țără-
nimii cu 20—25 la sută. Se vor îmbu-
nătăți continuu condițiile de locuit și
de deservire economică și culturală
a populației de la orașe și sate.
lin accent deosebit se pune, în
prevederile planului cincinal, pc in-
troducerea progresului tehnic în în-
treaga economie, pe dezvoltarea cer-
cetării științifice — necesitate vi-
tală în condițiile revoluției tehnico -
științifice contemporane. Nu o dată
partidul a subliniat importanța pe
care o are cercetarea științifică pro-
prie în înflorirea economiei, a țării
intregi. Pentru prima oară în planul
de dezvoltare a economiei naționale
se prevăd teme de cercetare știin-
țifică privind toate sectoarele hotărî-
toare ale producției materiale, ceea
ce este de mare importanță pentru
sporirea eficacității activității știin-
țifice. Comitetul de Stat al Planifică-
rii, într-o strinsă colaborare cu Con-
siliul Național al Cercetării Știin-
țifice, cu ministerele, cu oamenii de
știință, a selectat un număr impor-
tant de teme de cercetare avind o
însemnătate majoră care au fost in-
cluse în plan, cea mai mare parte
(Continuare în pag, a 3-a)
A început apoi discuția generală.
Au luat cuvîntul; Petre Duminică,
Ion Cosma, Nicolae Dragii, Ion
Circei, Traian Murariu, Gheorghe
Necula, Mihai Marinescu, Ladislau
Braniș, Constantin Scarlat, Gheor-
ghe Zarcu, Bujor Almășan, Anica
Ursache, Constantin Dinculescu,
Anghelache Moșescu, Nicolae
Giosan.
în cea de a doua zi a lucrărilor
sesiunii, în continuarea discuției
generale la proiectul de lege pen-
tru adoptarea planului de stat de
dezvoltare a economiei naționale
pe anii 1966-1970 au luat cuvîntul
tovarășii:	Constantin Drăgan,
Gheorghe Roșu, Neculai Agachi,
Remus Răduleț, Clement Rusu, Ni-
colae Doggendorf, Dumitru Țam-
bric, Emil Drăgănescu, loan Bordaș,
Vasile Vîlcu, Ion Nasta, Zaharia
Stancu, Teodor .Haș, losif Uglar.
Deputatul acad. Horia Hulubei
a cerut cuvîntul pentru a adresa o
întrebare președintelui Consiliului
de Miniștri în legătură cu bombar-
darea de către aviația- S.U.A. a sub-
urbiilor Hanoiului și a orașului
Haifong din Republica Democrată
Vietnam.
Tovarășul Ion Gheorghe Maurer
a declarat că va da răspuns la în-
trebare în ședința de după amiază.
La reluarea lucrărilor sesiunii
Marii Adunări Naționale, preș^dțn.
La Consiliul de Stat a avut loc
joi la amiaza solemnitatea înmînării
unor titluri și ordine acordate cu
prilejul „Zilei învățătorului" unor
cadre didactice care s-au evidențiat
în mod deosebit în munca de in-
struire și educare a tinerei gene-
rații, adueîndu-și, prin bogata lor
activitate, contribuția la dezvoltarea
învățămîntului în țara noastră.
In pag. IV-a publicăm reportajul
de la desfășurarea solemnității, pre-
cum și numele învățătorilor și pro-
fesorilor din învățămîntul de cul-
tură generală, profesional și tehnic
distinși cu titlurile de „Învățător
emerit al Republicii Socialiste
România", „Profesor emerit al
Republicii Socialiste România", cu
Ordinul Muncii și Medalia Muncii.
Cu prilejul „Zilei învățătorului". Ministerul învățămîntului
salută cu căldură pe educatoarele, învățătorii și profesorii de pe
întreg cuprinsul patriei pentru munca lor devotată, pentru con-
tribuția pe care o aduc la dezvoltarea învățămîntului nostru și
felicită cadrele didactice distinse cu titlurile de „învățător
emerit", „Profesor emerit", cu ordine și medalii, cu diploma și
insigna de „învățător fruntaș" și „Profesor fruntaș".
„Ziua învățătorului" este sărbătorită, la fiecare sfirșit de an
școlar, în semn de cinstire și prețuire pentru munca nobilă de-
pusă de cadrele didactice pentru educarea omului nou, a omu-
lui societății socialiste, în spiritul profundului atașament față
de muncă, al dragostei nețărmurite față de patrie, față de popor,
față de Partidul Comunist Român.
Partidul și statul manifestă o grijă deosebită pentru școală,
asigură fiecărui slujitor al ei condiții pentru a putea contribui
cu întreaga putere de muncă și capacitate creatoare la pregătirea
temeinică pentru viață a tinerelor generații-
Ministerul învățămîntului urează întregului personal didac-
tic succese tot mai mari în înfăptuirea sarcinilor de mare răs-
pundere pe care le are învățămîntul nostru.
Conferința Uniunii sindicatelor
din învățămînt și cultură
Reprezentanți al corpului didactic,
ai lucrătorilor din poligrafie și edi-
turi, ai activiștilor pe tărîm cultu-
ral, ai celor care lucrează în insti-
tutele științifice de cercetare, în
presă, în instituțiile teatrale și de
cinematografie — delegați ai celor
peste 300 000 de oameni ai muncii
cuprinși în sindicatele din învăță-
mînt și cultură — se vor întîlni în
tete Consiliului de Miniștri, Ion
Gheorghe Maurer, a răspuns între-
bării deputatului Horia Hulubei
Poziția guvernului român în legă-
tură cu bombardarea de către avia-
ția americană a orașelor Hanoi și
Haifong a fost primită de deputați
și invitați cu aplauze puternice, în-
delungi și a fost aprobată prin vot,
în unanimitate, de Marea Adunare
Națională.
A continuat apoi discuția gene-
rală la punctul doi al ordinii de zi.
Au luat cuvîntul tovarășii: Nicolae
Petre, Bucur Șchiopii, Veronica Ar-
deleana, Mihail Levente. Nicolae
Bădescu, Cristofor Simionescu, Voi-
ilea Marinescu, Alexandru Senco-
vici, Mihai Suder, Maxim Ber-
ghianu.
Marea Adunare Națională a votat
în unanimitate, prin vot secret, Le-
gea pentru adoptarea planului de
stat de dezvoltare a economiei na-
ționale pe anii 1966-1970, după ce
proiectul a fost discutat pe articole.
Lucrările celei de a V-a sesiuni a
Marii Adunări Naționale a Republi-
cii Socialiste România au continuat
în dimineața zilei de vineri.
Luînd cuvîntul la punctul trei al
ordinii de zi, ministrul învățămîn-
tului, Ștefan Bălan, a prezentat,
din însărcinarea Consiliului de Mi-
niștri, proiectul de lege cu privire
la înființarea, organizarea și func-
ționurw, liceelor. de specialitate.
zilele de 4 și■ 5 iulie,'la București,
în cadrul Conferinței Uniunii sindi-
catelor din ramură. Eveniment de
însemnătate majoră pentru activi-
tatea celor care lucrează în dome-
niul învățămîntului și culturii, ur-
mînd la scurt răstimp după Congre-
sul Sindicatelor care, prin proble-
mele dezbătute și hotărîrile adop-
tate, a determinat' ridicarea pe un
Deputatul Ion Creangă a expus
apoi raportul Comisiei pentru
cultură și învățămînt și al Comisiei
juridice cu privire la. proiectul de
lege. In continuare au luat cuvîn-
tul tovarășii: Liviu Hulubaș, Cornel
Mihulecea, Nicolae Ungureanu, A-
lexandru Florin Saica, Ludovic
Fazekaș. loan Mărcuș. Eugenia Ga-
briela Simion, Gheorghe Paloș.
Marea Adunare Națională a adop-
tat în unanimitate, prin vot secret,
Legea cu privire la înființarea, or-
ganizarea. și funcționarea liceelor de
specialitate.
Trecîndu-se la ultimul punct al
ordinii de zi, Grigore Geamănu,
secretarul Consiliului de Stat, a
făcut o expunere asupra proiecte-
lor de legi pentru ratificarea decre-
telor emise de către Consiliul de
Stat de la ultima sesiune a Marii
Adunări Naționale. Raportitl Comi-
siei juridice, prin care se propune
aprobarea acestor decrete a fost
prezentat de deputatul Traian lo-
nașcu. Marea Adunare Națională
a adoptat prin vot secret Legea
pentru aprobarea decretelor nor-
mative emise de Consiliul de Stat
al Republicii Socialiste România
de la ultima sesiune.
Cuvîntul de încheiere a lucrărilor
seșiunii a fost rostit de tovarășul
Ștefan Voitec. președintele Marii
Adunări Naționale,
plan superior a mișcării sindi-
cale din România socialistă,
Conferința va face bilanțul activită-
ții desfășurate de sindicatele de
ramură pe linia înfăptuirii sarcini-
lor de mare răspundere trasate de
Directivele Congresului al IX-lea
al P.C.R.
Ca urmare a condițiilor deosebit
de bune ce i-au fost create de par-
tid și de stat, învățămîntul a cunos-
cut, în perioada 1960—1965, o largă
dezvoltare. In această perioadă a
fost generalizat învățămîntul de 8
ani. învățămîntul mediu a cuprins
un număr de elevi de 12 ori mai
mare decît în anul școlar 1938—
1939. învățămîntul superior s-a dez-
voltat și el în ritm impetuos în
ultimii ani. Numărul studenților a
crescut, de Ia 26 000 în 19.38—1939,
la peste 130 000 în 1965—1966, cu-
prinzînd de peste 5 ori mai mulți
studenți decît în anul universitar
1938—1939. De 5 ori a crescut de
asemenea, față de anul 1938—1939,
numărul elevilor din școlile profe-
sionale și tehnice.
La realizarea acestor succese o
contribuție importantă au adus
sindicatele din învățămînt, care au
stimulat prin multiple mijloace pe
profesori și învățători la o activi-
tate de nivel mereu mai ridicat, au
sprijinit munca lor individuală și
colectivă de perfecționare, i-au
educat în spiritul răspunderii pen-
tru eficiența muncii din școală, în
spiritul colaborării și întrajutorării
tovărășești. Mobilizînd cadrele di-
dactice, ducînd o muncă perseve-
rentă de lămurire în rîndurile pă-
rinților, sindicatele din învățămînt
au adus o însemnată contribuție la
îndeplinirea înainte de termen a
uneia dintre sarcinile de mare răs-
pundere trasate școlii de partid —
generalizarea învățămîntului de 8
ani. Ele au participat de asemenea
în mod eficient la acțiunile privind
extinderea învățămîntului seral și
fără frecvență, precum și la cele
menite să determine îmbunătățirea
activității de protecție a muncii în
școli și institutele de învățămînt su-
perior.
Uniunea sindicatelor din învăță-
mînt și cultură a efectuat, eu par-
ticiparea activă a unui număr mare
de cadre didactice, studii pe baza
cărora a făcut recomandări Minis-
terului învățămîntului în legătură
cu aplicarea hotărîrilor partidului
și guvernului cu privire la îmbună-
tățirea continuă a condițiilor de
muncă și de viață ale cadrelor di-
dactice, în special a celor care lu-
crează în mediul rural, precum și
cu privire la eficiența muncii cul-
tural-educative în sprijinul proce-
sului de învățămînt.
Considerînd ridicarea nivelului
calificării profesionale și al pregă-
tirii pedagogice a cadrelor didac-
tice drept o verigă principală a
activității pentru dezvoltarea și per-
fecționarea invățămîntului. Uniu-
nea sindicatelor din învățămînt și
cultură a acordat o atenție deose-
bită conținutului, formelor și efi-
cientei acestei activități. Datorită
orientării date de Uniune, sindica-
tele din învățămînt dintr-o serie de
localități, ca de pildă Caransebeș,
Lugoj, Sibiu. Galați, ca și Clubul
sindicatelor din învățămînt din Ca-
pitală, au inițiat numeroase acțiuni
care au contribuit la informarea per-
manentă a învățătorilor și profeso-
rilor asupra problemelor noi din
domeniul științei și tehnicii. S-au
organizat astfel cicluri de confe-
rințe ținute de cadre didactice din
învățămîntul superior și de cerce-
tători de specialitate, simpozioane,
recenzii ale unor lucrări recent apă-
rute, reviste ale presei • pedagogice
etc.
(Continuare în pag, a 3-a)
Comisia de organizare pentru constituirea Consiliului Național al Organizației Pionierilor din Republica Socialistă România
în vederea constituirii Consiliu-
lui National al Organizației Pio-
nierilor din Republica Socialistă
România, vineri 24 iunie a avut loc
la Casa Universitarilor din Capitală,
prima ședință a Comisiei de pre-
gătire.
Componența Comisiei de pregătire
este următoarea : Nicolae Andrei —
profesor, directorul Liceului „Nico-
lae Bălcescu", din Craiova ; Con-
stantin Arsene — „învățător eme-
rit", din orașul Pitești, regiunea
Argeș t Ecaterina Albu — secretară
a Comitetului regional U.T.C. Cluj ;
Vasile Baloescu — inspector la
Secția de învățămînt a orașului
București ; Vladimir Botezatu —
profesor, din orașul Buzău, regiunea
Ploiești ; Pavel Bodran — inspector
la Secția de învățămînt a Sfatului
popular regional Banat; Vilmos Ba-
rabaș — „Profesor emerit", directo-
rul Liceului din Cristur, regiunea
Mureș-Autonomă Maghiară ; Dan
Brăiloiu — conferențiar universi-
tar la Institutul politehnic Bucu-
rești ; Costică Chirilă — prim-se-
cretar al Comitetului regional
U.T.C, Cluj ; Maria Ciobanu — se-
cretar al Comitetului regional
U.T.C. Iași; Tudor Ciortea — vi-
cepreședinte al Uniunii compozi-
torilor ; Miron Constantinescu —
adjunct al ministrului învățămîntu-
lui ; Ion Crăciun — directorul Bi-
bliotecii regionale Bacău ; Vale-
ria Drafta — secretar al Consiliu-
lui Național al Femeilor; Ion
Dragu — directorul Liceului „Ion
Neculce" din București ; Nicolae
Dragoș — redactor șef al ziarului
„Scînteia tineretului" ; Puiu Fili-
pescu — profesor, director al Li-
ceului din Tg. Frumos, regiunea
Iași ; Ion Flmrescu — șef adjunct
de secție la C.C. al P.C.R. ; Ion Far-
kaș — redactor șef al revistei
„Napsugar" ; Emil Giurgiucă —
„Profesor emerit" din orașul Bucu-
rești ; Dumitru Ghișe — șeful Sec-
ției învățămînt, știință, artă și cul-
tură a Comitetului regional P.C.R.
Cluj ; Ion Grigorescu — vicepre-
ședinte al Comitetului de radiodifu-
ziune și televiziune; Florea Ghiță
— secretarul Comitetului de cultură
și artă al orașului București ; Petru
Heghedu.ș — profesor, director al
Liceului din comuna Ținea, raionul
Salonta, regiunea Crișana ; Ion Ho-
rea — secretar al Uniunii scriito-
rilor ; Vasile lonescu — profesor,
directorul Liceului din Brănești, ra-
ionul Lehliu, regiunea București :
Ion Irimescu ■— vicepreședinte
al Uniunii artiștilor plastici ;
Maria lonescu — muncitoare la Fa-
brica de încălțăminte „Carmen",
membră în comitetul de părinți al
Liceului nr. 25 din orașul București;
Floarea Ispas — secretar al C.C. al
U.T.C. ; Maria Klein — secretar al
Comitetului raional U.T.C. Mediaș ;
Eleonora Leonte — ziaristă, membră
în comitetul de părinți al Liceului
„Mihail Sadoveanu" din orașul
București ; Toma Mareș — profesor
din orașul Constanța : Eugenia Măn-
diță — secretar al Comitetului oră-
șenesc U.T.C. București ; Florin
Măntescu — inspector la Secția de
învățămînt a Sfatului popular al re-
giunii Brașov ; Mihai Meșter — pro-
fesor, directorul Liceului din Sovata.
regiunea Mureș-Autonomă Maghia-
ră ; Camil Morțun — profesor din
orașul București ; Gheorghe Mierlea
— profesor, directorul Liceului nr. 7
„I. L. Caragiale" din București ;
Rada Mocanu — vicepreședinte al
Sfatului popular regional București;
Ion Moraru — vicepreședinte al Co-
mitetului de Stat pentru Cultură și
Artă ; Lucia Olteanu — redactor șef
al revistei „Cravata roșie" ; Miron
Olteanu — vicepreședinte al Consi-
liului General al U.C.F.S. ; Nicolae
Poșta — directorul Liceului nr. 3 din
Baia Mare ; Elena Poparad — acti-
vistă a C.C. al P.C.R. ; Silvestru Pa-
tița — director în Ministerul învă-
țămîntului ; Traian Pop —'șef ad-
junct de secție la C.C. al P.C.R. ;
Emil Pintea — profesor, directorul
Palatului Pionierilor din București ;
George Popescu — colonel, șef de
secție la Marele Stat Major ; Ale-
xandrina Popescu — medic la Spi-
talul Filantropia, membră în comi-
tetul de părinți al Liceului nr. 10.
oraș București ; Vasile Popa — in-
spector la Secția de învățămînt a
Sfatului popular al regiunii Cluj ;
Ion Radu — director general în Mi-
nisterul învățămîntului ; Virgil Ra-’
dulian — lector universitar, prorec-
tor al Institutului pedagogic din
Bacău ; Dumitru Susan — profesor,
director al Liceului „Decebal" din
Deva, regiunea Hunedoara ; Gheor-
ghe Spiridonescu — activist al Co-
mitetului regional de partid Galați ;
Maria Săvulescu — profesoară, di-
rector al Liceului „Ion Creangă" din
orașul București ; Herman Schmldt
— profesor din Sibiu ; Francisc
Szekely — profesor, director al Li-
ceului nr. 11 din orașul Cluj ;
Gheorghe Schmadl — profesor, di-
rector al Școlii generale din comu-
na Nițchișoara, regiunea Banat ;
Leon Teodorescu — profesor univer-
sitar, rectorul Institutului de cul-
tură fizică și sport din București :
Liviu Suhani — secretar al Comite-
tului raional P.C.R. Cîmpulung, re-
giunea Suceava ; loan Siminiceanu
— vicepreședinte al Sfatului popu-
lar regional Suceava ; Constantin
Tudor — profesor, director al Li-
ceului pedagogic din Craiova, regiu-
nea Oltenia ; Florea Tirlescu — pro-
fesor din Pitești, regiunea Argeș ;
Georgel Văideanu — lector univer-
sitar, prorector al Institutului peda-
gogic din Iași.
Președinte al Comisiei de pregă-
tire a fost ales tov. Nicolae Andrei.
Comisia a dezbătut proiectul de
Statut al unităților și detașamente-
lor de pionieri și proiectul de Re-
gulament al Consiliilor Organizației
Pionierilor din Republica Socialista
România ; cu acest prilej s-au fă-
cut propuneri valoroase în scopul
îmbunătățirii acestor documente.
La lucrările comisiei au luat parte
tovarășii Emil Bodnaraș, Leonte
Răutu, Ștefan Bălan, ministrul în-
vățămîntului, Ion Teoreanu, șef de
secție la C.C. al P.C.R., Petru Ena-
che, prim-secretar al C.C. al U.T.C.
PROIECT
STATUTUL
PROIECT
REGULAMENTUL
unităților și detașamentelor de pionieri
din Republica Socialistă România
Consiliilor Organizației pionierilor
din Republica Socialistă România
Organizația pionierilor din
Republica Socialistă România
cuprinde școlarii între 9—14
ani ; ea contribuie alături de
școală și familie, la educarea
și formarea tinerei generații.
Organizația pionierilor își
desfășoară munca sub condu-
cerea Partidului Comunist Ro-
mân.
Activitatea pe care o desfă-
șoară Organizația pionierilor
are menirea de a stimula pre-
ocuparea elevilor pentru în-
vățătură, pentru întărirea
disciplinei școlare și forma-
rea deprinderilor de muncă ;
ea îi ajută pe elevi să-și lăr-
gească orizontul cultural, le
dezvoltă inițiativa, interesul
pentru știință, tehnică, artă și
literatură.
Organizația pionierilor edu-
că școlarii în spiritul patrio-
tismului socialist, al dragostei
și devotamentului nemărginit
față de poporul nostru, față
de Republica Socialistă Româ-
nia, față de Partidul Co-
munist Român ; îi ajută
pe copil să cunoască tra-
dițiile și trecutul glorios de
luptă al poporului pentru eli-
berarea națională și socială,
să îndrăgească frumusețile și
bogățiile țării, le cultivă mîn-
dria patriotică pentru realiză-
rile obținute în construcția
socialismului ; contribuie la
întărirea prieteniei și frăției
dintre copiii români și cei din
rîndul naționalităților conlo-
cuitoare.
Organizația pionierilor edu-
că pe școlari în spiritul inter-
naționalismului socialist, al
prieteniei cu copiii din țările
socialiste, din întreaga lume,
sub semnul păcii și înțelege-
rii între popoare ; ea le dez-
voltă sentimentul solidarității
cu lupta popoarelor pentru li-
bertate și independentă națio-
nală. pentru progres social,
Prin activitatea sa. Orga-
nizația pionierilor cultivă la
copii cinstea, modestia, cura-
jul și disciplina, prietenia și
tovărășia ; le dezvoltă dra-
gostea față de munca fizică și
respectul pentru cei ce mun-
cesc răspunderea pentru pă-
strarea cu grijă a bunurilor
obștești.
Organizația pionierilor se
îngrijește de organizarea plă-
cută a timpului liber și a
odihnei școlarilor, stimulînd
curiozitatea și setea de cu-
noaștere. înclinația lor spre
cîntec. joc și drumeție ; ea
organizează activitatea cultu-
ral-artistică. sportivă și tu-
ristică pentru toți elevii din
clasele I—VII,
în organizația pionierilor,
elevii sînt pregătiți în ve-
derea Intrării în rîndurile
Uniunii Tineretului Comunist.
Pionierii sînt organizați în
detașamente și unități ai că-
ror comandanți sînt cadre di-
dactice.
Pentru îndrumarea nemijlo-
cită a activității pionierești se -
constituie consilii ale Organi-
zației pionierilor	(Consiliul
National, consilii regionale,
consilii raionale, (orășenești),
consilii pe școală).
I
Membrii Organizației
Pionierilor
1.	— In Organizația pionie-
rilor sînt primiti școlari din
clasele III—VII, în vîrstă de
9—14 ani. care sînt sîrguin-
cioși la învățătură, respectă
disciplina școlară, au o com-
portare corectă în școală, fa-
milie. societate.
2.	— Dreptul de a primi în
Organizația pionierilor îl au
detașamentele de pionieri.
Școlarul care dorește să de-
vină pionier se adresează
verbal conducerii detașamen-
tului. Atunci cînd în clasa sa
nu există detașament de pio-
nieri, el se adresează coman-
dantului unității de pionieri,
care stabilește detașamentul
în care se va face primirea.
3.	— Elevul care dorește să
intre în Organizația pionierilor
este ajutat de conducerea de-
tașamentului să cunoască
scopul organizației, conținu-
tul legămîntului, al îndatori-
rilor pionierului și semnele
pionierești.
4.	— Primirea în Organiza-
ția pionierilor se face în a-
dunarea detașamentului, în
mod sărbătoresc, sub falduri-
le drapelului patriei șl al Or-
ganizației pionierilor. Coman-
dantul detașamentului citește
numele școlarilor care șl-au
exprimat dorința de a deveni
pionieri și supune aprobării
detașamentului primirea lor
în organizație. După adop-
tarea hotărîrii detașamentu-
lui, noii pionieri rostesc legă-
mîntul. Acestora li se înmî-
nează insigna și cravata.
La adunările de primire în
Organizația pionierilor parti-
cipă și părinții elevilor.
5.	— Legămîntul pionierului:
„Voi învăța și voi munci pen-
tru a deveni fiu de nădejde al
patriei mele — Republica So-
cialistă România ; voi fi cre-
dincios poporului și Partidului
Comunist Român ; voi respec-
ta neabătut îndatoririle pio-
nierești".
6.	—îndatoririle pionierului’
— Pionierul își iubește pa-
tria, cinstește trecutul glo-
rios al României, tradițiile de
luptă ale poporului nostru
pentru libertate și indepen-
dență națională.
— învață cu sîrguință.
— Iubește munca, apără și
păstrează cu grijă bunurile
obștești.
— Este disciplinat. îngrijit
și ordonat, atît în școală cît
și în afara ei.
— Este modest, cinstit și
drept ; spune întotdeauna nu-
mai adevărul
— Este curajos și demn,
are încredere în forțele sale
și ale colectivului : este bun
coleg si prieten.
— își iubește și își ajută
părinții.
— Stimează și ascultă pe
învățători și orofesori. res-
pectă pe cei mai în vîrstă
decît el și are grijă de cei
mici.
— Iubește si ocrotește na-
tura. caută să cunoască fru-
musețile și tainele ei.
7.	— Deviza pionierului :
..Pentru gloria poporului și
înflorirea României socialiste,
pentru cauza partidului —
înainte 1“
Răspunsul la deviză :
„Tot înainte
— Deviza pionierului se
rostește în adunările pionie-
rești. Cînd răspunde la devi-
ză, pionierul execută salutul
pionieresc. ridicînd brațul
drept deasupra capului. Salu-
tul pionieresc se folosește, de
asemenea, cînd se cîntă Imnul
de stat al Republicii Socialis-
te România, Internaționala,
precum si cu ocazia ceremo-
nialului pionieresc.
8.	— Pionierul are dreptul
să participe la întreaga acti-
vitate a detașamentului și a
unității,, să aleagă și să fie
ales în conducerea detașamen-
tului și a ...lității, să facă
propuneri pentru îmbunătă-
țirea muncii pionierești, să
activeze în cadrul caselor și al
Palatului pionierilor.
9.	— Pionierul care obține
rezultate bune la învățătură,
în activitatea pionierească,
sau a săvîrșit fapte demne de
laudă, este recompensat prin :
a) evidențierea în fata de-
tasam"ntului :
b)	evidențierea în fața uni-
tății :
c)	fotografierea sub drape-
lul unității și păstrarea foto-
grafiei în albumul unității sau
expunerea la panoul de onoa-
re al școlii ;
d)	acordarea de distincții
pionierești :
e)	atribuirea titlului de
„Pionier de frunte" (diplomă
și insignă).
10.	- Pionierul care săvîr-
șește abateri este „mustrat" de
către detașament, iar în caz
de abateri mai mari este „mu-
strat" în fata unității, în ve-
derea îndreptării lui.
II
Unitatea
și detașamentul
11.	— Unitatea de pionieri
se constituie în școlile în care
există cel puțin trei detașa-
mente de pionieri. Ea cuprin-
de toți pionierii din școala
respectivă. în mod temporar
se pot constitui unități de
pionieri și în taberele școlare.
a) Unitatea alege anual co-
mandamentul unității format
din 5—15 președinți ai unor
detașamente și alti pionieri
destoinici, care îl ajută pe co-
mandant în organizarea între-
gii activități pionierești. Din-
tre membrii comandamentului
se desemnează președintele
unității, care este în același
timp și ajutor al comandantu-
lui unității.
b) Unitatea își desfășoară
activitatea pe baza programu-
lui aprobat de Consiliul Or-
ganizației pionierilor din școa-
lă. Programul cuprinde :
— sărbătorirea, împreună
cu școala, a evenimentelor
însemnate din viața poporu-
lui ;
— aniversarea unor perso-
nalități ale științei și culturii
românești și universale ;
— activități cultural-artis-
tice și distractive organizate
la nivelul școlii (serbări șco-
lare, carnavaluri pionierești,
serbări cîmpenești, focuri de
tabără, expoziții) ;
—	activități sportive de
masă, excursii, turism ;
—	sărbătorirea „Zilei pio-
nierilor" în școală (manifestări
cultural-artistice și sportive,
parăzi pionierești) ;
— organizarea. împreună cu
școala, a cercurilor pe obiec-
te. a cercurilor tehnice, a unor
activități practice care să per-
mită inițierea copiilor în dife-
rite îndeletniciri (apicultor,
sanitar, prieten al naturii, fol-
clorist. călăuză) ;
—	organizarea încheierii
sărbătorești a perioadei de
pionierat a elevilor din clasa
a VH-a ;
—	sprijinirea activității de-
tașamentelor.
Programul de activități al
unități’ de pionieri este întoc-
mit de comandant cu sprijinul
comandamentului, ținînd sea-
ma de părerile și propunerile
pionierilor.
c)	Adunările unității de
pionieri au un caracter solemn
și se organizează cu ocazia
„Zilei pionierilor" și cu alte
prilejuri deosebite Ele se des-
chid cu ridicarea pavilionului
și intonarea Imnului de stat.
d)	Fiecare unitate are două
drapele: Drapelul patriei și
drapelul unității de pionieri,
care sînt purtate la adunările
unității, la parăzi. demons-
trații și serbări pionierești.
Fiecare drapel este purtat de
un stegar. însotit de alti doi
pionieri, care formează garda
drapelului.
Drapelul unității de pionieri
este de culoare roșie, cu fran-
juri galbene de mătase pe
margini. Pe una din fețele
drapelului este aplicată stema
organizației, deasupra căreia
este scris : „Organizația pio-
nierilor din Republica Socia-
listă România". Pe cealaltă
față a drapelului este scris :
„Unitatea de pionieri din
școala generală (liceul).......
din comuna (orașul)............
12.	— Pionierii aceleiași cla-
se constituie detașamentul de
pionieri. în școlile generale
care funcționează numai cu
clasele I—IV și unde există un
număr mai mic de 30 de pio-
nieri. detașamentul se consti-
tuie pe școală.
a) Detașamentul își alege,
anual, un colectiv de condu-
cere format din 3—5 pionieri
buni la învățătură, iubiți și
stimați de colegi, care îl aju-
tă pe comandant în organiza-
rea activității detașamentului.
Dintre aceștia este desemnat
președintele detașamentului,
care îndeplinește și funcția de
ajutor al comandantului de
detașament.
b)	Detașamentul își desfă-
șoară munca pe baza unui
program care cuprinde :
— activități cultural-artis-
tice (lecturi, șezători, învăța-
rea de cîntece și poezii, vizio-
narea în colectiv a spectaco-
lelor și filmelor, audiții mu-
zicale, vizitarea muzeelor și a
caselor memoriale) ;
— expediții pionierești pe
urmele unor evenimente me-
morabile din istoria patriei și
a mișcării democratice și re-
voluționare din tara noastră ;
— întîlniri cu muncitori și
țărani fruntași în muncă, ac-
tiviști de partid și de stat, in-
gineri, oameni de știință, cul-
tură și artă ; vizite la între-
prinderi, șantiere :
— manifestări în aer liber :
focuri de tabără, excursii,
exerciții și concursuri sporti-
ve, concursuri de orientare
turistică, jocuri Instructiv-
educative de masă ;
— îngrijirea monumentelor
eroilor.
Programul de activitate se
întocmește pe baza dezbaterii
cu pionierii, ținîndu-se sea-
ma de dorințele și propuneri-
le lor.
La activitățile organizate
de către detașament pot par-
ticipa toți școlarii din clasa
respectivă.
c)	Detașamentul organizea-
ză o adunare pe trimestru. în
cadrul acestor adunări se fac
primiri de noi pionieri, se
discută, și se adoptă progra-
mele de activitate. La deschi-
derea adunării se cîntă Im-
nul de stat.
d)	Fiecare detașament de
pionieri are un steag tricolor
șl un steag roșu. Pe steagul
roșu se scrie numărul deta-
șamentului. Steagurile sînt
purtate de cîte doi stegari la
adunările de detașament, de-
monstrații și parăzi pionie-
rești.
e)	Detașamentul de pionieri
este înzestrat cu goarnă și
tobă.
III
Uniforma șl semnele
pionierești
13.	— Uniforma pionierilor
se compune din :
— pantalon bleumarin, blu-
ză albă, bască bleumarin și
ciorapi albi trej sferturi, pen-
tru băieți ;
— Fustă bleumarin, bluză
albă, bască bleumarin și cio-
rapi albi trei sferturi, pentru
fete.
Pionierii poartă epoleți la
bluză. Pe mîneca stîngă a
bluzei se prinde emblema or-
ganizației.
De la epoleți pînă la buzu-
narul de pe partea stîngă se
aplică un șnur împletit, de
culoare galbenă, pentru pre-
ședinți de detașamente și de
culoare albastră, pentru pre-
ședinți de unități.
Pionierii poartă pe piept în
partea stîngă insigna de pio-
nier. care este semnul distinc-
tiv al Organizației pionierilor.
Cravata pionierilor este de
culoare roșie și se poartă dea-
supra bluzei, trecută prin-
tr-un inel alb.
Pionierii din clasele VI-VII
poartă pe epoleți o tresă
aurie.
Pionierul poartă insigna în
fiecare zi, iar uniforma șl
cravata numai cu prilejul ac-
tivităților pionierești și ori de
cîte ori I se recomandă acest
lucru de către comandanți.
14.	— Distincțiile pionierești
constau din steluțe și insigne
care se atribuie de către Con-
siliul Organizației pionierilor
pe școală.
a)	steluțele se acordă pio-
nierilor care sînt fruntași la
învățătură și desfășoară o ac-
tivitate multilaterală ;
b)	insignele se acordă pio-
nierilor care obțin rezultate
deosebite în anumite domenii
de activitate (cercuri pe obiec-
te, tehnice, sanitare, de prie-
teni ai naturii, apicultura,
echipe cultural-artistice, sport,
turism).
Același pionier poate primi
mai multe distinctii, potrivit
aptitudinilor și rezultatelor
obținute.
15.	— Pentru merite cu totul
deosebite, consiliile regionale
acordă, la propunerea consi-
liilor raionale (orășenești), ti-
tlu] „Pionier de frunte" (di-
plomă și Insignă).
16.	— Organizația pionieri-
lor are marșul său propriu.
Pentru organizarea șl în-
drumarea activității pionie-
rești se constituie consilii ale
Organizației pionierilor, care
lucrează sub conducerea ne-
mijlocită a organelor și or-
ganizațiilor de partid.
Schimbările calitative pe-
trecute în viata școlii, expe-
riența pedagogică acumulată
de cadrele didactice, fac ne-
cesar ca, în desfășurarea acti-
vității pionierești, să crească
rolul școlii, al învățătorilor și
profesorilor, care poartă răs-
punderea principală pentru
pregătirea și educarea co-
piilor.
Consiliile urmăresc ca în-
treaga activitate pionierească
să completeze munca educati-
vă care se realizează în pro-
cesul de învățămînt. Ele sti-
mulează folosirea unor forme
și metode de muncă variate și
atrăgătoare, specifice vîrstei
copiilor, ținînd seama de con-
dițiile concrete ale școlii și
localității unde aceasta își
desfășoară activitatea.
Consiliile Organizației pio-
nierilor activează în strînsă
legătură cu conducerile școli-
lor, cu secțiile de învățămînt
ale sfaturilor populare și Mi-
nisterul învățămîntului. Ele
colaborează cu organele și or-
ganizațiile U.T.C. și primesc
din partea acestora un spri-
jin permanent. De asemenea,
ele conlucrează și își coordo-
nează activitatea cu toate or-
ganizațiile și instituțiile care
au sarcini în domeniul educa-
ției copiilor.
Consiliile Organizației pio-
nierilor își desfășoară activi-
tatea pe baza principiului
muncii colective. Ele se sub-
ordonează consiliilor ierarhic
superioare.
1.	Pe plan republican. Or-
ganizația pionierilor este în-
drumată de Consiliul Național
al Organizației pionierilor,
care își desfășoară activitatea
sub conducerea Comitetului
Central al Partidului Comu-
nist Român.
a) Consiliul Național este
alcătuit din pedagogi cu înal-
tă calificare, învățători și
profesori cu experiență în
munca pionierească, persona-
lități ale științei, culturii și
artei, reprezentanți ai organe-
lor Ministerului Invățămîntu-
lui, Comitetului Central al
U.T.C., Consiliului Național al
Femeilor. Comitetului de Stat
pentru Cultură și Artă, Con-
siliului General al U.C.F.S. șl
ai altor instituții șl organiza-
ții obștești care contribuie la
educarea copiilor.
Consiliul National se întru-
nește în ședințe cel puțin de
trei ori pe an și își desfășoară
activitatea pe secții.
b)	Consiliul Național are
următoarele atribuții:
— îndrumă întreaga activi-
tate pionierească din Republi-
ca Socialistă România ;
— elaborează materiale de
îndrumare metodică, instruc-
țiuni necesare desfășurării ac-
tivității pionierilor ;
— studiază și generalizează
experiența pozitivă a Organi-
zației pionierilor ;
— îndrumă activitatea de
presă și editorială pentru pio-
nieri și școlari;
— îndrumă activitatea Pa-
latului pionierilor, care func-
ționează ca centru metodic al
Consiliului Național ;
— organizează împreună cu
Ministerul învățămîntului și
Comitetul Central al U.T.C.
vacantele școlare ale pionieri-
lor ;
— organizează sărbătorirea
„Zilei pionierilor" din Repu-
blica Socialistă România ;
— se ocupă de selecționa-
rea, promovarea și stimularea
cadrelor care muncesc cu
pionierii ; elaborează progra-
mul de instruire și perfecțio-
nare a acestora și organizează
centre de instruire ;
— acordă distincții, titluri
și diplome pionierilor și ca-
drelor care se evidențiază în
muncă ;
— întocmește bugetul și ur-
mărește executarea lui ;
— acordă stimulente mate-
riale și morale cadrelor di-
dactice — comandanți de de-
tașamente și unități, în raport
cu activitatea pe care o desfă-
șoară ;
— reprezintă Organizația
pionierilor în relațiile cu in-
stituțiile de stat și organiza-
țiile obștești, precum și cu
organizatii similare din alte
țări.
c)	Organul executiv al Con-
siliului Național este biroul,
care se alege de către mem-
brii consiliului. Biroul are un
președinte, vicepreședinți și
membri.
Biroul conduce activitatea
între ședințele Consiliului Na-»
țional. El se întrunește de re-
gulă lunar, sau ori de cîte ori
este nevoie.
2.	Pe plan regional, activita-
tea pionierească este îndruma-
tă de către Consiliul regional
al Organizației pionierilor, care
lucrează sub conducerea Co-
mitetului regional al Partidu-
lui Comunist Român. în ora-
șele de subordonare republi-
cană București și Constanța,
activitatea pionierească este
îndrumată de către Consiliile
orășenești ale organizației pio-
nierilor, care lucrează sub
conducerea Comitetelor orășe-
nești ale Partidului Comunist
Român.
a) Consiliul regional, este
alcătuit din președinți ai
consiliilor raionale (orășe-
nești) ale Organizației pionie-
rilor, comandanți de unități
și detașamente, învățători,
profesori, oameni de cultură
și artă, părinți ai elevilor,
reprezentanti ai U.T.C.,
U.C.F.S., Comitetului Regio-
nal al Femeilor, Comitetului
de Cultură și Artă și ai altor
instituții de stat și obștești.
Consiliul regional se întru-
nește în ședințe de lucru tri-
mestrial sau ori de cîte ori
este nevoie.
b	) Consiliul regional își des-
fășoară activitatea pe secții și
are următoarele atribuții:
—	îndrumă întreaga activi-
tate a Organizației pionieri-
'or pe teritoriu] regiunii ;
— studiază și generalizează
experiența pozitivă a consi-
liilor raionale și orășenești,
precum și a caselor raionale
ale pionierilor ;
— se ocupă împreună cu
Secția de învățămînt a sfatu-
lui popular și Comitetul re-
gional U.T.C. de organizarea
vacanțelor școlare ;
— organizează, pe plan re-
gional, concursuri cultural-
artistice și sportive , parăzi și
alte manifestări pionierești;
•	— instruiește periodic ca-
drele care lucrează cu pionie-
rii ;
—	face propuneri pentru
stimularea și acordarea dis-
tincțiilor cadrelor care se evi-
dențiază în munca cu pionie-
rii ;
— acordă titlul de „Pionier
de frunte" (diplomă și insig-
nă), pionierilor care se disting
prin merite cu totul deosebite,
la propunerea consiliilor raio-
nale (orășenești) ;
— întocmește și urmărește
aplicarea bugetului.
c) Organul executiv al Con-
siliului regional este biroul,
care se alege de către mem-
brii consiliului. Biroul are un
președinte, vicepreședinți și
membri.
Biroul Consiliului regional
conduce întreaga activitate în-
tre ședințele consiliului. El se
întrunește de regulă lunar și
ori de cîte ori este nevoie.
3. Pe plan raional (orășe-
nesc) activitatea pionierească
este îndrumată de către Con-
siliul raional (orășenesc) al
Organizației pionierilor, care
lucrează sub conducerea Co-
mitetului raional (orășenesc)
al Partidului Comunist Român.
a)	Consiliul raional (orășe-
nesc) este alcătuit din pre-
ședinti ai consiliilor organiza-
țiilor de pionieri din școli, co-
mandanți de detașamente,
învățători, profesori, ingineri,
oameni de cultură și artă, pă-
rinți ai elevilor, sportivi, re-
prezentanți ai U.T.C.. U.C.F.S.,
Consiliului raional al femei-
lor, Comitetului de Cultură și
Artă și ai altor instituții de
stat și obștești.
Consiliul raional (orășe-
nesc) se întrunește în ședințe
de lucru trimestrial și ori de
cîte ori este nevoie.
b)	Consiliul raional (orășe-
nesc) își desfășoară activitatea,
pe secții și are următoarele a-4
tribuții :
— îndrumă activitatea con-
siliilor organizațiilor pionie-
rilor din școli;
— studiază și generalizează
experiența pozitivă a unități-
lor de pionieri;
— conduce activitatea casei
pionierilor, care funcționează
ca centru de îndrumare meto-
dică în domeniul activității
pionierești ;
— organizează concursuri
cultural-artistice, întreceri
sportive, parăzi, carnavaluri,
excursii, la nivelul raionului
(orașului) ;
— organizează, la nivelul
raionului (orașului), festivită-
țile cu ocazia „Zilei pionieri-
lor" ;
— se ocupă împreună cu
Secția de învățămînt a sfatu-
lui popular și comitetul raio-
nal (orășenesc) U.T.C. de or-
ganizarea vacanțelor școlare
și de amenajarea bazelor tu-
ristice pentru pionieri ;
— numește comandanții u-
nităților de pionieri ;
— instruiește periodic co-
mandanții unităților de pio-
nieri. cadrele care conduc ac-
tivitățile în cercuri și ex-
cursii ;
— face propuneri pentru
stimularea și acordarea de
distinctii cadrelor din școli
care se evidențiază în munca
cu pionierii ;
— face propuneri pentru a-
cordarea titlului „Pionier de
frunte" ;
— întocmește bugetul și ur-
mărește aplicarea lui.
c) Organul executiv al Con-
siliului raional (orășenesc)
este biroul, care se alege de
către membrii consiliului. Bi-
roul are un președinte, vice-
președinți și membri.
Biroul Consiliului raional
(orășenesc) conduce întreaga
activitate între ședințele con-
siliului. El se întrunește de
regulă lunar, sau ori de cîte
ori este nevoie.
4. Pentru conducerea activi-
tății unității de pionieri, pe
școală, se constituie Consiliul
Organizației pionierilor for-
mat din comandanții detașa-
mentelor, alte cadre didactice,
reprezentantul comitetului
U.T.C. din școală, iar în func-
ție de posibilități, oameni de
cultură și artă, ingineri, me-
dici, muncitori, sportivi, de
preferință din rîndul părinți-
lor. El se întrunește în ședin-
*
Comisia de organizare a lucrărilor pentru consti-
tuirea Consiliului Național al Organizației pionieri-
lor din Republica Socialistă România invită cadrele
didactice, părinții elevilor, oamenii de știință și cul-
tură, activiștii de partid și ai U.T.C., precum și
activiștii organizațiilor obștești, să se pronunțe asu-
pra proiectului de statut și proiectului de regula-
ment.
Propunerile și observațiile să fie trimise Comisiei
de organizare pe adresa: Palatul pionierilor, str.
Dr. G. Marinescu nr. 2 București, sau la redacțiile
ziarelor centrale.
țe de lucru lunar sau ori de
cîte ori este nevoie.
a) Consiliul Organizației
pionierilor pe școală are în
frunte un președinte, învăță-
tor sau profesor, cu prestigiu
și experiență în munca cu co-
piii. Președintele consiliului
este și comandantul unității
de pionieri.
b) Consiliul Organizației
Pionierilor pe școală are ur-
mătoarele atribuții :
— aprobă programul de ac-
tivitate al unității de pionieri,
care este pus de acord cu con-
ducerea școlii ; se ocupă de
organizarea și desfășurarea
întregii activități pionierești;
— asigură aplicarea in-
’strucțiunilor și îndrumărilor
metodice elaborate de organe-
le superioare ;
— numește din rîndul ca-
drelor didactice, cu acordul
conducerii școlii, comandanții
detașamentelor de pionieri;
— îndrumă activitatea ca-
drelor care muncesc cu pio-,
nierii ;
— propune, cu acordul con-
ducerii școlii, cadrele care vor
urma cursurile centrale de
perfecționare în domeniul
muncii pionierești;
— acordă distincțiile pio-
nierești și face propuneri pen-
tru atribuirea titlului de „Pio-
nier de frunte".
c)	Consiliul Organizației
pionierilor pe școală lucrează
sub conducerea organizației
de partid din școală.
5	Consiliul Național, consi-
liile regionale, raionale și oră-
șenești ale Organizației pio-
nierilor sînt persoane juridi-
ce. Ele au sigilii proprii.
OBSERVAȚII.
Ținînd seama de necesitatea
ca în îndrumarea activității
pionierești să crească rolul
școlii, al cadrelor didactice,
precum și pentru o mai bună
coordonare a activității edu-
cative desfășurate în procesul
de învățămînt cu cea a Orga-
nizației pionierilor, în confor-
mitate cu hotărîrile Plenarei
C.C. al P.C.R., se propun ur-
mătoarele :
1.	Comandantul detașamen-
tului de pionieri să fie. de
regulă, învățătorul sau diri-
gintele clasei.
2.	Comandanții unităților de
pionieri din școlile cu peste
200 elevi (clasele III—VII) să
aibă și funcția de directori
adjuncți ai școlilor respective.
In școlile care au efective în-
tre 200—500 elevi (în clasele
III—VII) să se asigure degre-
varea parțială a comandantu-
lui unității de pionieri, iar în
școlile care au efective de
peste 500 elevi (clasele III—
VII) să se asigure degrevarea
completă a acestuia de norma
didactică de predare.
3.	Președinții consiliilor ra-
ionale (orășenești) și regiona-
le ale Organizației pionierilor
să îndeplinească și funcția de
adjuncți ai șefilor secțiilor de
învățămînt ale sfaturilor
populare respective.
4.	Președintele Consiliului
Național al Organizației pio-
nierilor să îndeplinească și
funcția de adjunct al minis-
trului învățămîntului.
PAGINA 2
LUCRĂRILE SESIUNI MARII ADUNĂRI B'IO'ALE
DIN PREVEDERILE
CINCINALULUI
LEG HĂ
, cu privire la înființarea, organizarea și funcționarea
liceelor de specialitate
Marea Adunare Națională a
Republicii Socialiste România
hotărăște:
Art- 1. — Se înființează, în
cadrul învățămîntului mediu,
licee de specialitate care pre-
gătesc cadre medii de speciali-
tate necesare economiei și cul-
turii.
Art- 2. — Invățămîntul în
liceele de specialitate are du-
rata de 4 sau de 5 ani și asigură
elevilor, pe lîngă pregătirea
de cultură generală, temeinice
cunoștințe profesionale. Pen-
tru fiecare specialitate, durata
studiilor se va stabili prin no-
menclatorul specialităților.
Liceele de specialitate au
cursuri de zi ; se pot organiza
și cursuri serale și fără frec-
vență.
Admiterea în liceele de spe-
cialitate se face prin concurs
Art. 3. — După promovarea
ultimului an de studii, elevii
liceelor de specialitate susțin
examenul de bacalaureat. Ce-
lor ce promovează acest exa-
men li se acordă diploma de
bacalaureat cu indicarea spe-
cialității pe care au urmat-o.
Art. 4. — Absolvenții lice-
elor de specialitate sînt înca-
drați în posturi pentru care se
cer studii medii de speciali-
tate.
Absolvenții licetlor de spe-
cialitate se pot prezenta la
concursul de admitere în învă-
țămîntul superior, în aceleași
condiții ca și absolvenții lice-
elor de cultură generală.
Art. 5 — Ministerul învă-
țămîntului organizează, condu-
ce și controlează liceele de spe-
cialitate, răspunzînd din punct
de vedere didactic, metodic și
științific de activitatea desfă-
șurată în aceste licee.
Baza materială necesară or-
ganizării și funcționării lice-
elor de specialitate se asigură
și se administrează de minis-
tere, de alte organe centrale
ale administrației de stat sau
de comitetele executive ale
sfaturilor populare regionale și
ale orașelor București și Cons-
tanța ; acestea se stabilesc de
Consiliul de Miniștri o dată
cu aprobarea rețelei și profi-
lului liceelor de specialitate.
Ministerul Învățămîntului
va colabora cu organele cen-
trale și locale prevăzute la ali-
neatul precedent, in toate pro-
blemele privind învățămîntul
din liceele de specialitate-
Art. 6. — Nomenclatorul
specialităților, rețeaua, profi-
lul și planurile anuale de șco-
larizare ale liceelor de specia-
litate se aprobă de Consiliul
de Miniștri, la propunerea Mi-
nisterului învățămîntului, cu
avizul Comitetului de Stat al
Planificării, Ministerului Fi-
nanțelor și Comitetului de Stat
pentru problemele de Muncă
și Salarii.
Art. 7 — Pe timpul școlari-
zării, elevilor din liceele de
specialitate li se pot acorda
burse, precum și sprijin mate-
rial sub alte forme, în condi-
țiile ce se stabilesc de Consiliul
de Miniștri.
Art. 8 — Numirea, transfe-
rarea și eliberarea din funcție
a personalului didactic de con-
ducere și de predare din lice-
ele de specialitate se face de
Ministerul Învățămîntului, la
propunerea organelor centrale
și locale prevăzute la art. 5.
Art. 9. — Actualele școli pe-
dagogice se transformă în li-
cee de specialitate.
Art. 10- — Modul de aplica-
re a prevederilor prezentei legi
se va stabili prin hotărîre a
Consiliului de Miniștri.
• în perioada 1966—1970 producția industrială
globală va crește cu 66 îa sută — 73 la sută intr-un
ritm mediu anual de 10,6 la sută — 11,6 la sută, în
loc de 10,5 la sută cît s-a prevăzut în Directivele Con-
gresului. Astfel, în raport cu calculele anterioare, pro-
ducția industrială a anului 1970 va fi mai mare cu
peste 7 miliarde lei, iar pe întreaga perioadă de 5 ani,
cu peste 14 miliarde lei.
•	Dezvoltarea bazei energetice în proporțiile pre-
văzute permite ca producția de energie electrică, de-
vansînd continuu producția industrială în ansamblu,
să se dubleze pînă în 1970 și să ajungă la 33—34
miliarde kWli.
•	Legea planului cincinal prevede pentru perioa-
da 1966—1970 o producție agricolă cu 26—32 la
sută mai mare decît media anilor 1961—1965, în loc
de circa 20 la sută cît s-a prevăzut în Directive.
•	Se va aloca din fondurile statului, în perioada
1966—1970, un volum de investiții însumînd 280,5
miliarde de lei. Dintre acestea 156,6 miliarde sînt
prevăzute pentru investiții în industrie, 35,7 miliarde
pentru investiții în agricultură, iar 23,8 miliarde —
pentru construcții de locuințe și gospodărie comunală.
•	La sfîrșitul cincinalului numărul total al sala-
riaților în economie va ajunge Ia 5,2 milioane de
persoane.
•	Volumul total a) comerțului exterior va fi, în
1970, cu 50—55 la sută mai mare decît în 1965, în
loc de peste 40 la sută cît se indicase în Directive.
•	Se prevede ca venitul național — sursa repro-
ducției lărgite și a ridicării nivelului de trai — să fie
în anul 1970 cu peste 47 la sută mai mare decît în
1965, sporind în medie anual cu 8 la sută.
Expunerea asupra proiectului de lege cu privire la
înființarea, organizarea și funcționarea liceelor de specialitate
• Salariul real va crește pînă în 1970 cu 25 Ia
sută față de 1965, asigurîndu-se astfel realizarea pre-
vederilor din Directive Ia limita superioară. Veniturile
reale ale țărănimii, pe o perswană, vor crește în 1970
cu 20 Ia sută — 25 la sută față de 1965.
prezentată de deputatul Ștefan Bălan,
ministrul învățămîntului
Tovarășe deputate,
tovarăși deputați,
Din însărcinarea Consiliului
de Miniștri al Republicii So-
cialiste România, prezint Ma-
rii Adunări Naționale spre
dezbatere și adoptare proiectul
de lege cu privire la înfiin-
țarea, organizarea și funcțio-
narea liceelor de specialitate.
Tovarăși, amplele și intere-
santele dezbateri pe care
le-am ascultat cu prilejul
adoptării planului cincinal au
arătat la ce nivel înalt se pun
azi. și se vor pune mîine, pro-
blemele dezvoltării și perfec-
( onării producției, problemele
pregătirii cadrelor.
Dezvoltarea în ritm susținut
a tuturor ramurilor economiei
naționale, promovarea con-
secventă a tehnicii moderne în
toate domeniile de activitate,
determină o cerere crescîndă
de cadre calificate. Economia
cere cadre capabile să înțe-
leagă și să aplice tehnica mo-
dernă, capabile să folosească
cu randament sporit mașinile
și utilajele de înaltă tehnici-
tate și să aplice noile tehnolo-
gii. Sînt necesare cadre cu
pregătire de specialitate, ca-
pabile să contribuie cu efici-
ență la organizarea științifică
a producției la nivelul sarci-
nilor actuale.
Pentru pregătirea cadrelor
medii de specialiști, Congresul
al IX-lea al Partidului Comu-
nist Român a stabilit să ia
ființă licee de specialitate,
formă nouă de învățămînt,
care să ofere tinerilor patriei
noastre multiple posibilități
de afirmare în funcție de
aptitudinile și dorințele lor, de
cerințele economiei și culturii
socialiste.
Urmare a acestei sarcini,
recent, Comitetul Central al
Partidului Comunist Român și
Consiliul de Miniștri al Re-
publicii Socialiste România au
hotărît înființarea de licee in-
dustriale, economice, agricole
și pedagogice începînd cu a-
nul școlar 1966—1967.
Proiectul de lege, care este
prezentat azi Marii Adunări
Naționale în vederea înființă-
rii. organizării și funcționării
liceelor de specialitate, este
rezultatul unui studiu amă-
nunțit și al unei largi consul-
tări premergătoare dintre Mi-
nisterul învățămîntului și per-
sonalul didactic, ministerele
interesate, sfaturile populare
și specialiștii acestora.
Tovarăși,
în prezent se remarcă, în
numeroase țări, o tendință ac-
centuată spre dezvoltarea unei
rețele largi de școli medii pro-
filate pentru pregătirea de
cadre de specialitate pentru
cele mai diverse ramuri ale
economiei, o tendință de a fi-
naliza învățămîntul mediu, în
așa fel încît tineretul care
absolvă aceste școli — dobîn-
dind o profesiune — să aibă
posibilitatea de a intra în pro-
ducție imediat după termi-
narea studiilor.
în țara noastră, există o
veche tradiție în organizarea
și funcționarea școlilor de
grad mediu cu profil profe-
sional. încă din secolul trecut,
au fost create școli în care
elevii primeau și o anumită
pregătire practică, iar prin
legile din anii 1901 și 1905
s-au înființat școli medii cu
profil agricol, viticol, comer-
cial, școli de arte și meserii.
Mulți dintre absolvenții aces-
tor școli au dat bune rezultate
în exercitarea profesiunii lor.
înființarea liceelor de spe-
cialitate, în condițiile actualei
etape de desăvîrșire a con-
strucției socialiste în patria
noastră, răspunde necesității
de a forma un număr tot mai
mare de specialiști cu pregă-
tire medie, buni cunoscători ai
meseriei lor, tehnicieni și eco-
nomiști destoinici, care să
contribuie activ la buna desfă-
șurare a procesului de produc-
ție la locul lor de muncă.
Organizarea liceelor se va face
ținînd seama de importanta și
urgența specialităților, de ni-
velul actual al științei și teh-
nicii în ramurile în care se
vor înființa licee și folosind,
acolo unde va fi posibil, ex-
periența școlilor din țara
noastră și din alte țări.
Potrivit proiectului de lege
pe care îl prezentăm, cursurile
liceelor de specialitate pot fi
urmate de absolvenții școlii
generale care reușesc la con-
cursul de admitere. Organi-
z.area, pe lîngă liceele de spe-
cialitate, a unor cursuri serale
și fără frecvență pentru cei
care activează în producție și
doresc să-și completeze stu-
diile va crea posibilități spo-
rite de formare a unor cadre
de tehnicieni de nivel mediu.
Durata studiilor în liceeîe de
specialitate se propune a fi de
4 sau 5 ani, diferențiat — în
funcție de specificul și cerin-
țele specialităților — astfel ca
elevii acestor școli să-și poată
însuși atît cunoștințele ge-
nerale necesare unui om cult,
cît și cunoștințele și deprinde-
rile unei profesiuni.
După promovarea ultimu-
lui an de studii, elevii liceelor
de specialitate vor susține
examenul de bacalaureat. Ce-
lor ce promovează acest exa-
men li se acordă diploma de
bacalaureat, cu indicarea spe-
cialității pe care au urmat-o.
Tinerii care termină cursu-
rile liceelor de specialitate vor
putea intra imediat în produc-
ție, unde vor fi încadrați —
în conformitate cu normele
legale — în posturi care cer
pregătire medie. Absolvenții
liceelor de specialitate cu
examen de bacalaureat au
dreptul să se prezinte la con-
cursul de admitere în învăță-
mîntul superior, în aceleași
condiții ca și tinerii care au
urmat liceele de cultură ge-
nerală. Și cei care se vor în-
cadra în producție vor putea
face studii universitare, dacă
vor voi, prin cursuri serale sau
fără frecvență.
Ca în toate școlile patriei
noastre, învățămîntul în li-
ceele de specialitate va fi
complet gratuit, iar elevii se
vor bucura de burse și de alte
forme de sprijin material, ce
se vor stabili de Consiliul de
Miniștri.
Ținînd seama de importanța
pe care o prezintă aceste școli
pentru economia națională,
proiectul de lege prevede ca
nomenclatorul specialităților,
rețeaua, profilul și planurile
anuale de școlarizare să fie
aprobate de Consiliul de Mi-
niștri al Republicii Socialiste
România.
Ministerului învățămîntului
îi revine sarcina de a conduce,
organiza și controla învăță-
mîntul din liceele de speciali-
tate, fiind răspunzător de în-
treaga lor activitate din punct
de vedere didactic, metodic și
științific. Ministerul învăță-
mîntului va întocmi planurile
și programele de învățămînt,
manualele școlare ; el va numi
cadrele didactice și se va
preocupa de buna desfășurare
a procesului de învățămînt. în
acest scop, Ministerul învăță-
mîntului va colabora perma-
nent, în toate problemele, cu
ministerele și cu celelalte or-
gane centrale interesate.
Baza materială necesară or-
ganizării și funcționării li-
ceelor de specialitate se asi-
gură și se administrează de
ministere, organe centrale ale
administrației de stat sau
sfaturi populare regionale, sta-
bilite de Consiliul de Miniștri
o dată cu aprobarea rețelei
și profilului acestor licee.
întrucît baza materială in-
fluențează într-o foarte mare
măsură calitatea învățămîntu-
lui, va trebui ca de la început
să se acorde acestei probleme
cea mai mare atenție.
Pentru a corespunde exi-
gențelor puse de permanenta
dezvoltare a științei și tehni-
cii, pentru a familiariza pe
viitorii specialiști cu tot ceea
ce este nou în profesiunea
aleasă, e necesar să se acorde
o atenție deosebită conținutu-
lui învățămîntului din liceele
de specialitate. Va trebui să se
studieze cu grijă raportul din-
tre obiectele de cultură gene-
rală și cele de cultură tehnică
generală și de profil, precum
Si timpul afectat instruirii
practice.
Elevii liceelor de specialitate
vor primi o pregătire de cul-
tură generală la un nivel co-
respunzător celei din liceele
teoretice, eliminîndu-se unele
repetări sau elemente care nu
sînt de primă însemnătate
pentru profilul liceelor de spe-
cialitate. Va trebui să se facă
o justă proporționare între
pregătirea de cultură generală
și pregătirea de specialitate,
ținînd seama că o pregătire de
cultură generală temeinică re-
prezintă premisa unei bune
însușiri a profesiunii. Un loc
important va ocupa în planu-
rile de învățămînt studiul
limbii și literaturii române,
matematicilor, fizicii, chimiei,
biologiei, științelor sociale.
O pondere deosebită va
reveni acelor materii care
permit elevilor însușirea me-
seriei lor de mîine. Astfel, în
liceele industriale vor fi pre-
date — în raport cu profilul
specific — cunoștințe de me-
canică, rezistența materialelor,
organe de mașini, termoteh-
nică, electricitate, planificare
și organizare a întreprinderi-
lor, protecția muncii etc. în
liceele agricole se va da toată
atenția studiilor de agroteh-
nică, zootehnie, mecanizarea
agriculturii, noțiunilor de eco-
nomie agrară etc. — în funcție
de specialitatea aleasă.
în liceele economice vor fi
predate cunoștințe de planifi-
care, statistică, contabilitate,
merceologie, finanțarea între-
prinderilor, de matematici a-
plicate la studiul fenomenelor
economice.
în liceele pedagogice cunoș-
tințele de specialitate vor fi
predate pe un fond mai larg
de cultură generală și vor fi
îmbinate armonios cu aplicații
pedagogice.
Problema pregătirii practice
în liceele de specialitate va fi
examinată cu toată grija,
avîndu-se în vedere faptul
cert că eficiența învățămîntu-
lui din aceste școli se va mă-
sura prin rezultatele pe care
absolvenții le vor da în pro-
ducție, prin aportul lor la
creșterea productivității mun-
cii, reducerea prețului de cost,
îmbunătățirea calității produ-
selor.
Practica elevilor, verigă de
mare importanță pentru pre-
gătirea lor profesională, va
începe din primii ani, în ulti-
mul an de studiu aceasta avînd
o pondere mult sporită.» Va
trebui ca întreprinderile să
dea cea mai mare, atenție in-
struirii practice a viitorilor
tehnicieni, urmărindu-se ca
practica să se desfășoare sub
conducerea celor mai buni
Raportul comisiilor pentru cultură
și învățămînt și juridică
prezentat de deputatul Ion Creangă
Comisia pentru cultură și
învățămîn.t și Comisia juridi-
că ale Marii Adunări Națio-
nale, întrunite în ședințe co-
mune în zilele de 25 și 28 iu-
nie 1966, au examinat proiec-
tul de lege „Cu privire la
înființarea, organizarea și
funcționarea liceelor de spe-
cialitate."
Analizînd prevederile legii,
comisiile au constatat că aces-
tea urmăresc traducerea în
viață a Directivelor Congre-
sului al IX-lea al P.C.R. re-
feritoare la extinderea învă-
țămîntului mediu, în vederea
pregătirii cadrelor medii de
specialitate necesare econo-
miei și culturii naționale în
actuala etapă de desăvîrșire
a construcției socialismului în
țara noastră.
în acest scop, legea preve-
de înființarea, în cadrul în-
vățămîntului mediu, a licee-
lor de specialitate, cu o du-
rată de școlarizare de 4—5
ani, în funcție de profilul lor.
în aceste licee se vor asi-
gura elevilor, pe lîngă cunoș-
tințe de cultură generală, și
temeinice cunoștințe profesio-
specialiști, care să-i obiș-
nuiască pe elevi cu utilajul și
tehnologia meseriei lor și să-i
facă să-și iubească profesiu-
nea.
Pentru continua perfecțio-
nare a procesului instructiv-
educativ în liceele de speciali-
tate, Ministerul învățămîntu-
lui își propune să organizeze
în viitorul apropiat o amplă
muncă de cercetare științifică,
în vederea aplicării în aceste
școli a celor mai eficiente și
adecvate metode pedagogice.
în legătură cu funcționarea,
în viitorul an de învățămînt,
a unui număr de licee de spe-
cialitate, Ministerul învăță-
mîntului, în colaborare cu
celelalte ministere și cu sfatu-
rile populare, a întocmit un
plan de măsuri, trecînd apoi
la realizarea lui. Astfel, s-a
stabilit înființarea, pe întreg
cuprinsul țării, a peste 150 de
licee de specialitate, care își
vor începe activitatea din anul
școlar 1966/1967. Dintre aces-
tea, mai mult de 50 vor fi
licee industriale, 59 — licee
agricole, 41 — licee economice.
La acestea se vor adăuga cele
26 școli pedagogice care vor
deveni li»ee. Numai în liceele
industriale, agricole și econo-
nale care să le îngăduie ca,
după absolvire, să poată fi în-
cadrați în posturi pentru care
se cer studii medii de specia-
litate. Legea prevede, de a-
semenea, că absolvenții licee-
lor de specialitate se pot pre-
zenta la concursul de admite-
re pentru învățămîntul supe-
rior în aceleași condiții ca și
absolvenții liceelor de cultură
generală.
Potrivit dispozițiilor legii,
sarcina de a organiza, con-
duce și îndruma din punct de
vedere didactic, metodic și
științific întreaga activitate
în liceele de specialitate re-
vine Ministerului învățămîn-
tului. Baza materială necesa-
ră funcționării acestor licee
va fi asigurată și administrată
de ministere, de celelalte or-
gane centrale ale administra-
ției de stat, precum și de co-
mitetele executive ale sfatu-
rilor populare regionale și ale
orașelor București și Constan-
ța ; acestea se stabilesc de
Consiliul de Miniștri o dată
cu aprobarea rețelei și profi-
lului liceelor de specialitate.
Consiliul de Miniștri, va apro-
mice vor fi cuprinși în anul
școlar 1966/1967 peste 15 000
de elevi la cursurile de zl și
peste 3 500 la cele serale.
Subliniem interesul pe care
l-a st’rnit în rîndurile tinere-
tului înființarea liceelor de
specialitate, la recentul con-
curs de admitere prezentîn-
du-se mult mai mulți candi-
dați decît numărul de locuri
planificat. Și aceasta nu e
decît un început.
Tovarăși deputați
și deputate,
Sarcini importante, nu-
meroase, ne revin tuturor celor
care răspundem de organi-
zarea și funcționarea liceelor
de specialitate. E o datorie de
onoare să trecem, de îndată,
cu toată fermitatea, la înde-
plinirea lor.
Măsurile propuse în proiec-
tul de lege prezentat Marii
Adunări Naționale răspund ce-
rințelor de dezvoltare a școlii,
răspund nevoilor economiei și
culturii, îndeplinirii mărețelor
sarcini din cincinalul pe care
l-am adoptat, se integrează în
lupta pentru progresul con-
tinuu al României Socialiste.
•	Se vor lua măsuri pentru îmbunătățirea tuturor
categoriilor de pensii cu începere de la 1 ianuarie
1967; în anul 1970, nivelul mediu al pensiei de bă-
trînețe va crește cu 35 Ia sută față de 1965.
•	Cheltuielile statului pentru acțiuni social-cultu-
rale vor ajunge în 1970 la 31 miliarde de Iei, ceea ce
înseamnă aproximativ 5000 lei socotiți pe o familie.
•	Fondurile de investiții destinate lărgirii bazei
materiale a învățămîntului de toate gradele însumează
aproape 3,7 miliarde de lei, cu 67 la sută mai mult
decît în cei cinci ani anteriori.
• în anii 1966—1970 se vor califica prin școli
584 mii de cadre, din care: 334 mii de muncitori ca-
lificați, 130 mii de cadre cu pregătire medie de spe-
cialitate, 120 mii de cadre cu pregătire superioară.
ba, de asemenea, nomencla-
torul specialităților și planu-
rile anuale de școlarizare.
Legea precizează că elevii
liceelor de specialitate vor
putea beneficia de burse și
alte forme de sprijin mate-
rial.
Comisia pentru cultură și
învățămînt și Comisia juri-
dică consideră că proiectul de
lege este pe deplin corespun-
zător scopului în vederea că-
ruia a fost inițiat, aplicarea
prevederilor sale asigurînd
tinerilor largi posibilități de
pregătire, în funcție de apti-
tudinile și dorințele lor, de
cerințele economiei și culturii
noastre socialiste în plin a-
vînt.
în lumina acestor conside-
rente, Comisia pentru cultu-
ră și învățămînt și Comisia
juridică avizează favorabil, în
unanimitate, proiectul de le-
ge cu privire la înființarea,
organizarea și funcționarea
liceelor de specialitate și
propun adoptarea ei în for-
ma în care este prezentată
deputaților Marii Adunări Na-
ționale.
PLARIUL CINCINAL
dintre ele privind științele tehnice.
Perseverența cu care sînt promova-
te dezvoltarea cercetării științifice și
introducerea tehnicii moderne con-
stituie o garanție a unei importante
sporiri a productivității muncii.
Prevederile planului cincinal re-
flectă preocuparea continuă a parti-
dului și statului nostru pentru cît
mai larga răspîndire a cunoștințelor
științifice, pentru formarea noilor
generații la nivelul cerințelor socie-
tății moderne, cu un înalt grad de
cultură. Fondurile de investiții desti-
nate lărgirii bazei materiale a învă-
țămîntului de toate gradele însu-
mează aproape 3,7 miliarde de lei, cu
67 la sută mai mult decît în cei
cinci ani anteriori. O dată cu dezvol-
tarea învățămîntului de cultură ge-
nerală, se pune accentul pe califica-
rea muncitorilor prin școli și pregă-
tirea cadrelor cu studii medii de spe-
cialitate în meseriile legate nemijlo-
cit de promovarea progresului teh-
nic, în primul rînd în ramurile de
bază ale industriei. în același timp
se va extinde rapid învățămîntul
tehnic și economic superior, chemat
să asigure cadre cu o înaltă pregă-
tire și competență profesională.
Obiectivele stabilite de Congresul
al IX-lea al partidului, care-și gă-
sesc concretizarea în planul cincinal,
vor duce la dezvoltarea țării noastre,
la înflorirea multilaterală a orîndui-
rii socialiste. în acest fel poporul
român își aduce contribuția la întă-
rirea sistemului socialist mondial.
Clasa muncitoare, țărănimea, inte-
lectualitatea și celelalte categorii de
oameni ai muncii, fără deosebire de
naționalitate, strîns uniți in jurul
partidului, vor lupta fără să precu-
pețească nici un efort pentru înde-
plinirea planului cincinal care, prin
obiectivele stabilite, corespunde in-
tereselor vitale ale poporului nostru.
Conferința Uniunii
sindicatelor din învățămînt
si cultură
O valoare deosebită pentru ridica-
rea nivelului pregătirii de speciali-
tate și pedagogice a cadrelor didac-
tice, ca și pentru rezolvarea unor
importante probleme privind mo-
dernizarea învățămîntului și apro-
fundarea unor capitole din variata
domenii ale științelor are activita-
tea de cercetare științifică desfășu-
rată de învățători și profesori.
Sindicatele din învățămînt au fost
orientate de către Uniunea de ra-
mură să stimuleze prin toate mij-
loacele această valoroasă activitate
a cadrelor didactice.
Un larg sprijin a acordat Uniu-
nea Sindicatelor din învățămînt și
cultură și activității desfășurate pe
tărîm științific, artistic și cultural.
Știința, arta și cultura românească
au înregistrat în ultimii ani succese
remarcabile, concretizate în opere
de valoare, larg apreciate și pe plan
internațional. Realizări însemnate
însumează și teatrul, cinematogra-
fia, activitatea editorială, din presă
și producția poligrafică.
In cursul activității desfășurate,
Uniunea sindicatelor din învățămînt
și cultură s-a străduit continuu să-și
perfecționeze metodele proprii de
muncă și să ridice eficiența acțiu-
nilor întreprinse de sindicatele din
învățămînt și cultură.
Noul statut adoptat la Congresul
Uniunii Generale a Sindicatelor din
România asigură condiții deosebit
de favorabile pentru adîncirea și
perfecționarea activității tuturor
sindicatelor. Prin faptul că, la fel cu
toate celelalte uniuni de ramură.
Uniunea din ramura învățămînt și
cultură va fi legată nemijlocit de
sindicatele pe care le reprezintă se
creează posibilitățile unei îndrumări
mai operative, axate mai direct pe
specificul muncii din această ra-
mură, îndrumare orientată către
rezolvarea sarcinilor de mare răs-
pundere care stau în fața șco-
lilor și a instituțiilor culturale.
Conferința Uniunii sindicatelor
din învățămînt și cultură va dez-
bate amplu problemele contribuției
acestor sindicate la traducerea în
viață a marilor sarcini trasate de
partid cu privire la problemele fun-
damentale ale dezvoltării învăță-
mîntului și culturii. Salutînd cu
căldură Conferința, întregul corp
didactic din țara noastră își expri-
mă hotărîrea de a contribui la ridi-
carea activității sindicatelor din
care fac parte la nivelul sarcinilor
trasate de către cel de al IX-lea
Congres al Partidului Comunist
Român.
PAGINA 3
Cu prilejul Zilei invăfitonilui
CONFERIREA DE TITLURI, ORDINE Șl MEDALII UNOR CADRE DIDACTIC:
Solemnitatea
de la
®D® I
Consiliul
de Stat
Pentru activitate îndelungată și merite deosebite, pre-
cum și pentru contribuția adusă în dezvoltarea învățămîn-
tului de cultură generală și a învățămîntului profesional și
tehnic, s-a conferit:
TITLUL DE „ÎNVĂȚĂTOR EMERIT
AL REPUBLICII SOCIALISTE
ROMANIA" tovarășilor :
Cu prilejul Zilei învățătorului,
la Consiliul de Stat a avut loc joi
la amiază solemnitatea înmînării
unor titluri și ordine. Au partici-
pat un mare număr de învățători
și profesori, care de-a lungul ani-
lor s-au evidențiat în mod deose-
bit în nobila și frumoasa muncă de
instruire și educare a tinerei ge-
neratii, cadre didactice care prin
bogata lor activitate și-au adus
contribuția la dezvoltarea învăță-
mîntului în tara noastră.
Cei prezenti au salutat cu vii
aplauze pe tovarășii Chivu Stoica.
Emil Bodnaraș, Leonte Răutu.
Erau de fată tovarășii Constanța
Crăciun și Ilie Murgulescu. vice-
președinți ai Consiliului de Stat,
Grigore Geamănu, secretarul Con-
siliului de Stat, Ștefan Bălan, mi-
nistrul învățămîntului, Ion Teorea-
nu, șeful secției de învățămînt și
sănătate a C.C. al P.C.R.
S-a dat citire decretelor privind
conferirea titlului de „învățător
emerit al Republicii Socialiste Ro-
mânia", „Profesor emerit al Repu-
blicii Socialiste România". Ordinul
Muncii clasa a IlI-a unor învăță-
tori și profesori din învățămîntul
de cultură generală și din învăță-
mîntul profesional și tehnic.
Președintele Consiliului de Stat
a înmînat înaltele distincții acor-
date. Luînd apoi cuvîntul, tovară-
șul Chivu Stoica, în numele Comi-
tetului Central al Partidului Co-
munist Român, al Consiliului de
Stat și al Consiliului de Miniștri
a transmis învățătorilor și profe-
sorilor un salut călduros cu prile-
jul tradiționalei sărbători a „Zilei
învățătorului", felicitîndu-i pentru
înaltele distincții primite.
Partidul și guvernul, întregul
nostru popor — a spus vorbitorul
— dau o prețuire deosebită rodni-
cei activități a învățătorilor și pro-
fesorilor în îndeplinirea nobilei lor
misiuni de formare a omului nou,
a omului societății socialiste, prin
îndrumarea și educarea tineretului
nostru în spiritul profundului ata-
șament față de muncă, al dragos-
tei nețărmurite față de patrie, față
de popor și față de Partidul Comu-
nist Român.
Planul cincinal, care se află
chiar azi supus dezbaterilor Marii
Adunări Naționale, cuprinde o se-
rie de prevederi importante a că-
ror împlinire va traduce în viață
sarcinile trasate de Congresul al
IX-lea al partidului în ceea ce
privește dezvoltarea și perfecționa-
rea continuă a învățămîntului,
condiție indispensabilă pentru de-
săvîrșirea și înflorirea economiei,
științei și culturii în țara noastră.
Partidul și guvernul au convin-
gerea deplină că învățătorii și
profesorii de toate gradele vor
continua cu abnegație munca lor
fără preget, sădind în inimile și
mințile elevilor dragostea pentru
glorioasele tradiții ale luptei po-
porului nostru pentru eliberarea
socială și națională, educîndu-i
astfel să devină cetățeni luminați
și patrioți, constructori activi și
conștienți ai socialismului și co-
munismului.
Distincțiile acordate reprezintă,
așa cum a spus tovarășul Nicolae
Ceaușescu, la Congresul al IX-lea
al P.C.R., aprecierea partidului, a
întregului nostru popor pentru
munca plină de devotament pe
care o desfășoară, zi de zi, cei
175 000 de slujitori ai școlii, pentru
înarmarea tinerei generații cu
știința și cultura înaintată.
Cei prezenti la solemnitate au
primit cu căldură cuvintele de
înaltă apreciere ce le-au fost a-
dresate de președintele Consiliului
de Stat.
Luînd cuvîntul, profesorul eme-
rit Nicu Vlad a spus printre alte-
le : Partidul m-a învățat că a fi
dascăl adevărat înseamnă să mun-
cești cu pasiune, pricepere și per-
severență pentru ca elevii să-și
însușească comorile științei și cul-
turii naționale și universale, să de-
vină constructori demni ai socie-
tății socialiste, patrjoți înflăcărați,
să cunoască și să cinstească tradi-
țiile glorioase de luptă ale poporu-
lui, ale clasei muncitoare, mărețe-
le realizări obținute sub conduce-
rea partidului pentru prosperitatea
patriei noastre. Mergînd pe aceas-
tă cale, am dorit din toată inima
și am stăruit fără oboseală ca o
dată cu însușirea unor cunoștințe
trainice, elevii mei să trăiască îm-
preună cu mine astfel de senti-
mente, gîndindu-mu că în ceea ce
ei vor izbuti să înfăptuiască după
terminarea școlii, vor pune ceva și
din căldura inimii mele și a tutu-
ror învățătorilor și profesorilor lor.
înaltele titluri conferite astăzi —
a spus profesoara emerită Magda-
lena Toriik — exprimă deosebita
prețuire de care se bucură activi-
tatea didactică și munca neobosită
a învățătorilor și profesorilor pen-
tru creșterea fiilor patriei noastre
socialiste. Dragostea de părinte a
partidului nostru pentru tînăra ge-
nerație, preocuparea permanentă
pentru continua dezvoltare a în-
vățămîntului și grija pentru sluji-
torii lui se reflectă în viața tuturor
școlarilor. în școlile din orașul
Satu Mare și regiunea Maramureș
alături de elevii români se pregă-
tesc și elevi maghiari și de alte
naționalități, care, pe baza dreptu-
rilor consfințite de Constituție, au
posibilitatea de a învăța în limba
maternă și sînt educați în spiritul
dragostei și devotamentului pentru
patrie și partid, al frăției dintre
poporul român și naționalitățile
conlocuitoare în lupta comună pen-
tru desăvîrșirea construirii socia-
lismului.
Vorbind despre prețuirea deo-
sebită de care se bucură în țara
noastră munca cadrelor didactice și
arătînd că aceasta se datorește
grijii permanente a partidului pen-
tru tînăra generație și educatorii
ei, profesorul emerit Ion Popescu,
a spus : Cîți dintre înaintașii noștri,
dascăli și cărturari iluștri, n-ar fi
rîvnit la cinstea care ni se face
nouă astăzi 1 Le lipseau acestora
meritele și dreptul la o răsplătire
similară ? Nu ! A lipsit numai gri-
ja față de munca și de meritele
lor. Noi avem fericirea să trăim în-
tr-o societate nouă, cu o altă mo-
rală, cu alte perspective. De aceea
ne și mîndrim că putem să ne ali-
niem în rîndurile primelor detașa-
mente care și-au văzut, în anii ma-
rilor înfăptuiri din țara noastră,
apreciată și răsplătită munca mai
mult decît au sperat vreodată.
A luat apoi cuvîntul învățătorul
emerit Valeriu Chiriac. Partidul —
care a chemat întreaga suflare o-
menească de pe întinsul patriei pe
băncile școlii — a spus el, se bu-
cură în inimile, în sufletele noas-
tre de cele mai adînci sentimente
de dragoste și devotament. în țara
care cheltuiește pentru nevoile în-
vățămîntului 6,8 la sută din buge-
tul său, vedem limpede culmile ci-
vilizației spre care poporul nostru
este condus cu clarviziune și înțe-
lepciune de partid, în frunte cu
Comitetul său Central.
Asigurăm conducerea de partid
și de stat că vom ști să aprindem
în inimile curate ale elevilor noștri
flacăra de nestins a dragostei pen-
tru țară, pentru poporul nostru,
respectul pentru istoria lui eroică.
în încheierea cuvîntului lor vor-
bitorii au exprimat recunoștința
față de partid și guvern, pentru
înalta apreciere acordată activității
lor, au asigurat în numele tuturor
cadrelor didactice că vor munci cu
devotament pentru a face din ele-
vii școlilor noastre fii credincioși
ai patriei, ai partidului, pentru ri-
dicarea continuă a rolului școlii în
opera de construire a socialismului
în țara noastră, că, alături de între-
gul popor, își vor aduce contribu-
ția la înfăptuirea importantelor o-
biective ale planului cincinal, me-
nit să ridice România pe noi trep-
te ale civilizației și culturii.
La sfîrșitul solemnității, condu-
cătorii de partid și de stat s-au
întreținut cordial cu cei prezenți.
l’anfii V. Alb, învățător, director
Muzeul etnografic Lupșa-Cîmpeni ;
loan C. Balaban, învățător Liceul
Boroaia-Fălticeni ; Nicolae P. Bă-
cioiu, învățător Liceul nr. 24 Bucu-
rești ; Vasile I. Bică, învățător Liceul
Hirșova Maria V. Bărăscu, învăță-
tor Școala generală nr. 24 Constanța;
Valentina I. Bncur, învățător Școala
generală Sudiți-Fetești ; Elena Gh.
Cătuneanu, învățător Liceul nr. 1
Iași ; Eugenia-EIvira I. Chircev ; e-
ducatoare Grădinița de copii nr. 5
Cluj ; Valeriu I. Chiriac, inspector
Secția de învățămînt a raionului
Focșani : Maria St. Corleancă, învă-
țător Școala generală nr. 8 Brăila :
Avram Gh. Crăciun, învățător Școa-
la generală nr. 3 Sebeș ; Oltea Ma-
ria V. Delarăscruci, redactor princi-
pal Editura didactică și pedagogică ;
Maria M. Dudu, învățător Școala
generală Stănești-Curtea de Argeș ;
Gheorghe M. Duică, învățător Li-
ceul Sinaia : Gheorghe S. Dimitriu.
învățător Școala generală nr. 7 Ga-
culescu. profesor pensionar Brașov ;
Petru P. Muntean, profesor Centrul
școlar agricol Sibiu ; Elena-Aurelia
A. Nicolaescu, profesor Liceul nr. 15
București : Maria A. Niculescu, pro-
fesor Liceul nr. 1 Tîrgoviște ; An-
drei M. Nicolescu, profesor Liceul
nr. 3 Brăila; Petru P. Oproiescu,
Eugenia V Mihăescu, profesor Școa-
la generală nr. 4 Roman ; Maria C.
Minea, profesor Casa de copii nr. 6
București ; Vasile I. Miulescu, șeful
Secției de învățămînt a raionului
Alexandria : Constantin I. Mitroi,
învățător Școala generală nr. 24
Craiova : Dumitru C. Mitran, învă-
țător Școala generală
Alexandria : Nicolae M.
profesor Liceul
Pitești ;
Secția de
Ion V.
.Nicolae
Moacă.
învățămînt
Merișanii-
Mitulescu.
Bălcescu"-
inspector
raionului
profesor Liceul nr.
Elena C. Parte.nie,
sionar Iași :
șeful Secției
Tîrnăveni;
profesor
Stelian M.
pen-
Păun.
Tr. Severin ; Ana M. Moisei, educa-
toare Grădinița de copii Bulgăruș-
Sinnicolaul Marc ; loan A. Moldovan,
profesor Centrul școlar Cisnădie ;
de
regiunii București :
învățămînt a
Ion S. Păunei,
profesor Liceul „B. P. Hașdeu" Bu-
zău ; Nicolae N. Peligrad, profesor
Liceul nr. 2 Pitești ; Silvia-EIena
P. Petrescu, profesor Liceul „I. L.
Caragiale" București ; Hristache C.
Popescu. profesor Liceul de muzică
nr. 1 București ; Ion I. Popescu, pro-
fesor Liceul ..Gh. Lazăr"-București ț
Ecaterina D. Popovici, profesor Li-
ceul ..Mihai Eminescu“-Botoșani ;
loan I. Muntean, inspector
Ministerul Învățămîntului;
nica S. Murgoci, profesor
profesională construcții Iași :
general
Dom-
Școala
Dumi-
inspector Ministerul învățămîntului;
Stela M. Colceriu, educatoare Gră-
dinița de copii Bicazu Ardelean —
Piatra Neamț ; Emilia Gh. Constan-
tinescu, șef sector Institutul de
științe pedagogice București ; Mihai
T. Gostea, învățător Școala generală
ConțcșU-Adjud ; Nicolae 11. Coșea,
profesor Grupul școlar „Steagul
Roșu" Brașov : Ștefan Șt. Czlistak.
profesor Liceul Petroșani; Marga-
reta N, Creangă, profesor Liceul
nr. 4 lași ; Melania N. Creangă, lec-
tor Institutul de perfecționare a ca-
drelor didactice Brașov ; Ecaterina
P. Cristescu, maistru instructor Școa-
la de meserii nr. I București ; Eca-
terina I. Csengeri, cercetător știin-
țific Institutul de științe pedagogice
București ; Ion Gh. Damian. șeful
Nadejda. profesor pensionar Iași',
Constanța Gh. Nanu, profesor pen-
sionar Iași ; Dumitru V. Neagoe, in-
vățător Școala generală Ariniș-Cehul
Silvaniei : Grigore N. Neagoș, învă-
țător Școala generală Lovnic-Rupea :
Nadia Gh. Nicolescu, redactor șef
secție Editura didactică și pedago-
gică : Vasile C. Nicoară, învățător
Școala generală Gîrbău-Huedin; Ma-
rioara Valeria I. Nicoară, lector In-
stitutul de perfecționare a cadrelor
didactice Cluj ; Zamfirache P. Niță,
învățător Școala generală nr. 1 Bă-
răganul — Brăila : Dumitrache I. Ni-
țulescu, profesor Liceul nr. 1 Călă-
rași ; Lazăr Gh. Onchiș, profesor
Școala generală
Nicolae P. Oneț,
Căpîlna-Salonta ;
inspector Secția
Nicolae
ceul nr.
dășanu.
M. Rachier, profesor Li-
1 Făgăraș ; Stela St. Ră-
profesor Liceul
cei Mare" Suceava ;
„Ștefan
Răducanu
lați :
Școala
Vodă ;
Marin D. Florea, învățător
generală Darabani-Negru
Constantin I. Florea, in-
vățător Școala generală
nr. 8 Ba-
cău ; Floarea N. Georgcscu. învăță-
tor Liceul ..I. L. Caragiale" Ploiești ;
Ștefania T. Georgescu. învățător
Școala generală nr. 3 Călărași : Ni-
colae St. Gherlan, învățător Școala
generală nr. 8' Reghin ; Carp Gh.
Greceanu. învățător pensionar
București Maria I. Ilareț, învățător
Școala generală nr. 52 București;
Florica T. ilidan, învățător pensio-
nar Cluj ; Maria-Ana F. lohannes,
învățător Școala generală nr. 9 Ti-
mișoara : Ion C. Lăzărescu, învăță-
tor Școala generală Țițești-Pitești ;
Gheorghe T. Manarca, învățător
Școala generală Pctriș-Bistrița Au-
gustin N. Muntean, învățător, vice-
președinte al Comitetului execu-
tiv al Sfatului popular ăl orașului
Reșița ; Emilia V. Negrău, învățător
pensionar Oradea ; Vasile Gh. Ne-
miș, învățător Școala generală Ru-
dăria-Bozovici; Vasile I. Niculescu.
învățător Școala generală nr. 179
București ; Eugenia I. Odobescu, în-
vățător Școala generală nr. 2 Vaslui ;
Dumitru R. Petrovici, învățător
Școala generală Sușca-Moldova
Nouă ; Katalin K. Piskolti, învățător
Școala generală nr. 2 Tg. Mureș ;
Elena Gh. Pârvan, învățător Școala
generală Uganii de Jos-Tulcea ; Va-
sile E. Popescu. învățător Școala ge-
nerală Arcești-Slatina ; loan G. Re-
deanu, inspector Secția de învă-
țămînt a raionului Orăștie ; Miron
S. Rusu, învățător Școala generală
Vidrasău-Luduș. Maria A. Sălă-
gean, învățător Școala generală
nr. 1 Satu Mare : Gheorghe Gh. Șer-
ban, învățător Școala generală nr. 1
Negrești-Oaș : Ioana D. Stancoveanu,
învățător, vicepreședinte al Comite-
tului executiv al Sfatului popular al
regiunii Oltenia ; Florica Gh. Ștefă-
nescu, învățător Școala generală
Gura Rîului-Sibiu ; Elena I. Stoica,
învățător Școala generală Agnita ;
Grigore Gh. Suciu, învățător Școala
generală Sisești-Tg. Ocna ; Veronica
N. Tecșa, învățător Școala generală
Lupeni ; Victoria Gh. Ungurcnașu,
învățător Școala generală Văculești-
Dorohoi; Vasile T. Vasil, învățător
Școala generală Beltiug-Satu Mare ;
Ion M. Vlad, învățător Școala gene-
rală Izvoru-Craiova ; Nicolae Gh.
Vleja, învățător Școala generală Co-
vasna-Tg. Secuiesc ; Lidia V. Zidaru,
învățător Școala generală nr. 6 Bra-
șov.
I. Marin, profesor Școala gene-
rală Potlogi-Titu ; Constantin I. Roi-
bănescu, profesor pensionar Bucu-
rești . Petru P. Severin, profesor
Școala de muzică Tr. Severin ; Gleb
P. Simionescu. inspector Secția
de învățămînt a orașului București ;
George V. Stroescu. profesor Liceul
„V. Roaită" Rm. Vîlcea ; Valentin
B. Szabo, inspector Secția de în-
vățămînt a raionului Tg. Mureș ;
Cornelia L. Teodorescu, inspector
Ministerul învățămîntului; Dumitru
S. Theodosiu. profesor pensionar
București : Magdalcna G. Toriik,
profesor Liceul „Mihail Eminescu"-
Satu Mare ; Aspasia Gh. Vasiliu,
profesor Liceul „I. L. Caragiale"-
Ploiești; Nicu N. Vlad. șeful Secției
de învățămînt a regiunii Argeș.
,.ORDINUL MUNCII" clasa a III-a
următorilor :
TITLUL DE „PROFESOR EMERIT
AL REPUBLICII SOCIALISTE
ROMÂNIA" tovarășilor :
loan V. Abramiuc, profesor Liceul
pedagogic Bacău ; Dumitru P. Aga-
pie, profesor Școala generală Boiu-
Sighișoara Teodor Gr. Balan, pro-
fesor pensionar Suceava ; Gheorghe
S. Banea, profesor pensionar Bucu-
rești ; Alexandru Bărcăcilă, profesor
pensionar Tr. Severin ; Ion I. Baiu-
lescu, profesor pensionar Pitești ;
Petru L Bighiu. profesor Școala ge-
nerală Dobrovăț-Iași : Eugeniu E.
Blideanu, director general Ministerul
învățămîntului; Elvira N. Bâte, pro-
fesor Liceul nr. 10 Timișoara ; Ma-
rin C. Călinescu, profesor Liceul
nr. 2 Mediaș ; Vasile N. Citirea, pro-
fesor pensionar Suceava ; Mihai! C.
Costescu, profesor pensionar Craiova;
Vasile G. Costin. profesor Liceul
„Avram lancu" Brad ; Florea N.
Daneș, redactor șef Revista învăță-
mîntului profesional și tehnic ; Aron
N. Demian, profesor pensionar Deva;
Ion V. Dimofte, profesor pensionar
București; Nicolae M. Drăgan, pro-
fesor Liceul nr. 1 Mediaș ; Elena S.
Fusu, profesor Liceul nr. 1 Constan-
ta ; Eduard I. Găvănescu, profesor
Liceul nr. 1 Arad ; Hristița M. Giu-
velic, profesor Liceul nr. 3 Galați;
Amelia A. Hîrza, profesor Liceul
„Unirea" Tr. Măgurele; Nicolae I.
Hristea, profesor Liceul „Mihai Vi-
teazu" Turda ; Aurelian Șt. lordă -
nescu, profesor Liceul „Gh. Lazăr"
București; lanoș A. JOzsa, profesor
pensionar Cluj ; Nicodim A. Ițcuș.
profesor pensionar Suceava ; Wer-
ner M. Klemm, profesor Liceul nr. 4
Sibiu ; Spiridon C. Lăduncă, profesor
pensionar Focșani; Ion N. Lungu,
profesor Liceul nr. 2 Constanța ; Eu-
gen B. P. Marton, profesor Liceul
nr. 3 Oradea; Zaharie E. Macovei,
profesor Liceul pedagogic Oradea ;
Toma D. Măruță, profesor pensio-
nar Craiova ; Dumitru P. MihaJașcu,
profesor Liceul „Nicolae Bălcescu"-
Pitești; Dan V. Mircea, profesor
pensionar Bacău ; Eftimie Gh. Măr-
Wilheim Eduard I. Baltres, profe-
sor Școala generală Cincul-Agnita ;
Petre N. Bărbulescu, șef secție Insti-
tutul de științe pedagogice Bucu-
rești : Constantin Gh. Beldiman,
profesor Școala profesională Sighi-
șoara ; loan I. Beltechi, profesor Li-
ceul nr. 2 Satu Mare ; Nicolae G.
Bețivu, director Consiliul Superior
al Agriculturii ; Nicolae A. Bez-
rodnîi, profesor Grupul școlai’ „Hi-
dromecanica“-Brașov ; Gheorghe V.
Bilașcu, profesor Școala generală
nr. 2 — Sighetul Marmației; Ștefan
Gh. Birlea, învățătox* Școala gene-
rală nr. 2 Alba lulia : Constantin D.
Borș, profesor Liceul nr. 2 Piatra
Neamț ; Elena A. Buga, învățător
Liceul nr. 10 București; Dumitru I.
Bunduc, învățător Școala generală
Todirești-Gura Humorului; Ion C.
Ceaușescu, profesor Liceul „Nicolae
Bălcescu“-Rm. Vîlcea; Aurtl Gh.
Chețan, profesor Grupul școlar co-
mercial-Tg. Mureș ; Alexandru I.
Chirica, inspector Ministerul Ener-
giei Electrice ; Gheorghe A. Ciobanu.
profesor Liceul Roman ; Gheorghe
Gh. Cociș, profesor Școala profesio-
nală specială nr. 15 Apalina-Reghin ;
Ion Gh. Constantinescu, profesor
Grupul școlar chimie-Craiova : Teo-
dor T. Comănici, profesor Școala ge-
nerală Valea Lungă-Mediaș ; Silvia
I. Coiculescu, învățător Școala gene-
rală Prigor-Bozovici ; Mihail I. Cos-
tea, profesor Liceul „Mihai Viteazu"-
București; Radu I. Crețu. învățător
Liceul nr. 1 Constanța ; Aristotel V.
Crîșmariu, profesor Școala generală
Drăgușeni-Săveni; Maria Gh. «Cris-
tea, educatoare Grădinița de copii
nr. 1 -Bușteni; loan I. Cristescu, ins-
pector Secția de învățămînt a
regiunii Ploiești; Eugeniu Gh. Cum-
pătă, profesor Școala generală nr. 92
București; Filip F. Dașcău, învăță-
tor Școala generală Almaș-Gura-
honț : Gheorghe I. Diboș, învățător
Școala generală Mănești-PIoiești;
Gavrilă G. Dologa, învățător Școala
generală Romuli-Nâsăud : Nicolae
E. Draghia, învățător Școala gene-
rală Călinești-Gorganu-Pitești; A-
xente M. Drăghici, învățător Școala
generală nr. 5 Sighișoara ; Aurică I.
Enăchescu. inspector Secția de
învățămînt a regiunii Hunedoara ;
Bela B. Finta, învățător Liceul Ze-
tea-Odorhei: Jean Gh. Fr&țilă, pro-
fesor I.iceul militar ,.D. Cantemir"-
Breaza : Elena V. Frunză, profesor
Liceul ,.Decebal“-beva; Elena D.
Gegea, învățător Școala generală
Vulcăneasa-Focșani: Olimpia S.
Grecii, profesor, vicepreședinte al
Comitetului executiv al Sfatului
popular al orașului lași ; Drăgan D.
Grecu. învățător Școala generală
Cuca-Galați : Vasile I. Ghineț. în-
vățător Casa de copii nr. 3 Bucu-
rești : Vasile Gh. Ghenghea, profe-
sor Centrul școlar agricol Rm. Sărat;
Gheorghe I. Goian, profesor Institu-
tul de perfecționare a cadrelor di-
dactice București ; Eszter D. Gonda.
profesor Școala de coregrafie Bucu-
rești ; Hristache M. Grozea. profesor
Liceul Adamclisi; Dumitru M. Gu-
randa, redactor șef Editura didactică
și pedagogică ; Oszkar-Iozsef L.
Jăger, profesor Liceul nr. 10 Timi-
șoara ; Ecaterina I. lonescu, profe-
sor Liceul nr. 1 Iași; Alexandru I.
lordache, profesor Liceul „Emil Ra-
coviță" București ; Marțian V. Lar,
inspector Secția de învățămînt a
regiunii Crișana ; Domnița B. Lazăr.
educatoare Grădinița de copii nr. 1
Zimnicea ; Elvira C. Lucaciu, profe-
sor Liceul Ocna Mureș-Aiud; Marta-
Octavia M. Lupașcu, profesor Școala
generală nr. 1 orașul Gheorghe
Gheorghiu-Dej ; Pândele S. Lupu,
profesor Școala profesională auto
Oradea; Zinca V. Marcoci, profesor
Centrul școlar agricol Sibiu ; Elemer
A. Matiș, învățător Școala generală
Dej ; Haralambii H. Mestecăneanu,
învățător Șocala generală nr. 2 Bu-
huși; Gheorghe N, Mierlea, profesor
Liceul „I. L. Caragiale" București;
tra Gh. Nae, inspector Secția de
învățămînt a regiunii Argeș ; Mar-
gareta Gh. Năstasc, profesor Liceul
..Mihail Eminescu" Iași : Dumitru C.
Negrescu, profesor Liceul Curtea de
Argeș ; Mircea-Leonte A. Negrea,
profesor Liceul ..I. L. Caragiale"
Ploiești ; Constantin F. Nicolae, șef
serviciu Ministerul învățămîntului-;
Aurelia I. Oancea, educatoare Gră-
dinița de copii Lăpușel-Somcuța
Mare : Inliu I. Păi, inspector Secția
de învățămînt a regiunii Murcș-
Autonomă Maghiară ; Vasile C. Pă-
trănoiu, șeful Secției de învăță-
mint a orașului Brăila : Titu Gh.
Păuna, profesor Liceul „N. Bălcescu"
Pitești : Trandafirii S. Petrescu, pro-
fesor Liceul Răcari ; Gheorghi I.
Petronie. profesor Liceul „Unirea"
Focșani ; Dumitru I. Pîrvulescu,
maestru instructor Grupul școlar
energetic Craiova : Gheorghe I. Pop,
inspector Secția de învățămînt a
raionului Gherla ; Gheorghe C. Po-
pescu, șef serviciu Ministerul învă-
țămîntului : Tudor I. Popescu. pro-
fesor Liceul „N. Bălcescu" Pitești ;
Elena I. Popoviciu, conferențiar
univ. Cluj : Valentin P. Prunescu :
profesor Liceul „Mihai Viteazul"
București ; Ion. I. Pușcașu, șef
serviciu Ministerul învățămîntului ;
Mihail I. Rațiu, profesor Liceul
„Mihai Viteazul" București; Tiberiu
A. Roman, conferențiar univ. Bucu-
rești : Nicolae Gh. Rusu, învățător
Școala generală „Andrei Șaguna"
Arad : Octav M. Sacter, redactor
șef Gazeta matematică ; Gheorghe
C. Savin, inspector Secția de în-
vățămînt a regiunii Cluj ; loan I.
Șerban, profesor Școala generală
nr. 11 Tg. Mureș ; Petru C. Sîrb,
profesor Școala profesională „Semă-
nătoarea" București ; Steliana Gh.
Simescu, profesor Școala generală
nr. 5 Tg. Jiu ; Vasile Gh. Smeu, ins-
pector Secția de învățămînt a ra-
ionului Gorj ; Natalia T. State, pro-
fesor Liceul nr. 3 Buzău ; Octavian
losif Gh. Stroia, profesor Școala de
coregrafie Cluj ; Tiberiu St. Szikszai,
inspector Secția de învățămînt a
regiunii Suceava : Constantin I. Tă-
năses'eu, profesor Liceul Titu; Gheor-
Secției de învățămînt
Botoșani ; Gheorghe
raionului
Dascălii,
maistru instructor Grupul școlar chi-
mic Piatra Neamț ; Oleg I. Debren.
profesor Liceul militar „Ștefan cel
Mare" Cîmpulung Moldovenesc ; Ion
I. Dezmierean, inspector Secția
de învățămînt a regiunii Cluj ; Vio-
rica Demetrescu, lector Institutul de
perfecționare a cadrelor didactice
București ; Matilda L. Diaca, profe-
soi' pensionar Iași : Eugenia D. Di-
dilcscu. profesor pensionar Bucu-
rești ; Zamfir Dima, profesor Școala
generală nr. 10 Brăila ; Dumitru Gh.
Dinu, maistru instructor Grupul șco-
lar petrol Tîrgoviște ; Maria N. Di-
nescu, lector Institutul de perfecțio-
nare a cadrelor didactice București;
Vasile Gh. Donciu, profesor Școala
profesională de industrie ușoară
Focșani ; Elena V. Donici, profesor
Școala de coregrafie București ;
Gheorghe D. Drapac, învățător Școa-
la Fărcașa-Tg. Neamț ; Ion C. Dră-
guloiu, maistru instructor Grupul
școlar forestier Rîmnicu-Vîlcea ;
Nicolae N. Druleac, învățător Școala
generală Lunca la Tisa — Sighet :
Ion D. Dumitrașcu, profesor Liceul
Cogealac — Istria ; Costin A. Dumi-
trescu, profesor Liceul orașul Vic-
toria ; Ion M. Dumitru, maistru in-
structor Grupul școlar minier Pe-
troșani : Scarlat M. Duță, inspector
Ministerul învățămîntului ; Aure-
lian N. F.ufrosin, profesor Grupul
școlar auto Ploiești ; Nicolae Anton
A. Fritz, inspector Secția de în-
vățămînt a orașului Lugoj ; Constan-
tin I. Garaiacu, învățător Școala ge-
nerală Grădiștea de Munte — Orăș-
tie ; Alexandrina I. Gărctulescu,
învățător Școala generală nr. 151
București; Aurelia G. Găvănescu,
învățător Școala generală Telești-
Gorj ; Valeria I. Glurău, educatoare
Grădinița de copii nr. 10 Oradea ;
Iulian D. Ghițoescu, maistru instruc-
tor Școala profesională „Electromag-
netica" București ; Vasile T. Giigor,
maistru instructor Grupul școlar al
uzinelor ..Industi'ia Sîrmei" Cîmpia
MgDACțIA APMiNIȘIgAȚIA i București, lAgpi Bcinlen ai.
glie D.
generală
Țarog, învățător Școala
Blăjel-Mediaș ; Francisc
Pavel D. Urmenyi, inspector general
Ministerul învățămîntului; Nicolae
I. Uzea. învățător Școala generală
Strachina-Fetești; Nicolai St. Van-
ghelovici, inspector Secția de în-
vățămînt a regiunii Bacău ; Gher-
ghina E. Vasile, educatoare Grădi-
nița de copii nr. 1 Băilești; Vasile
M. Vasiliu, învățător Școala generală
nr. 75 București; Constantin S.
Vîlcu, profesor Liceul „Unirea" Foc-
șani ; Eugen D. Vârgolici, inspector
Secția de învățămînt a regiunii
Iași ; Viorica V. Vușcan, profesor
Liceul „N. Bălcescu" Pitești.
„MEDALIA MUNCII" următorilor :
lon I. Amzulescu, profesor Școala
generală Verguleasa-Drăgășani; Ni-
colița D. Andrei, profesor Gru-
pul școlar minier Barza-Brad;
Constantin Gh. Andrei, lector Insti-
tutul de perfecționare a cadrelor di-
dactice Brașov ; Eugenia M. Andrei,
profesor Liceul „N. Bălcescu" Pi-
tești ; Octavian I. Andreescu, șeful
Secției de învățămînt a orașului
Ploiești; Gheorghe N. Andreescu,
învățător Școala generală Slon-Te-
leajen ; Hericlia Gh. Ardeleanu,
inspector Secția de învățămînt a
raionului 1 Mai-București; Ana M.
Aronescu, lector Institutul de per-
fecționare a cadrelor didactice Bucu-
rești ; loan I. Anghel, profesor Școa-
la generală Filipești-Roman'; Maria
I. Argintovici, educatoare Grădinița
de copii nr. 9 Constanța ; Maria Gh.
Apostoleseu, lector Institutul de
perfecționare a cadrelor didactice
București : Magdalcna P. Arhip,
profesor Liceul „Mihail Eminescu"
Iași ; Maria Elena K. Bakony, pro-
fesor Școala tehnică agricolă Timi-
șoara ; Emil M. Balla, lector Insti-
tutul de perfecționare a cadrelor di-
dactice Cluj ; Alexandru V. Banciu,
profesor Școala profesională auto
Rîmnicu Vîlcea ; Paul Bartok, profe-
sor Liceul Cărei ; Gheorghe Șt. Ba-
•zacov, profesor pensionar Turnu Se-
verin ; Marin M. Bădescu. profesor
Liceul „N. Bălcescu" Pitești ț Mihai
E. Bărbătescu, profesor Liceul ,.N.
Bălcescu" București ; Ion C. Bărbu-
lescu, profesor Grupul școlar chimie
București; Paraschiva C. Botescu.
profesor Grupul școlar comercial
Ploiești; Elena P. Botez, bibliotecar
Liceul „Mihail Eminescu" Iași; Aurel
N. Budescu, profesor Liceul „Uni-
rea" Focșani ; Apostol V. Buzatu.
profesor Liceul nr. 1 Giurgiu ; Foti
V, Boncu. șef serviciu Ministerul
învățămîntului : Dumitru Gh. Cartiș,
maistru instructor Școala profesio-
nală „Nicovala" Sighișoara; Victoria
T. Cătănoiu. învățător Liceul nr. 27
București ; Minerva V. Chibeleanu,
profesor Liceul nr. 4 Tg. Mureș ;
Ion D. Chiticaru. profesor Școala ge-
nerală nr. 2 Cîmpulung ; Maria Gh.
Ciocănea, profesor Școala profesio-
nală specială nr. 1 București, Gheor-
ghe M. Cojoc, profesor Liceul mili-
tar „Ștefan cel Mare" Cîmpulung
Moldovenesc ; Constantin Gh. Cîrlă-
nescu, profesor Grupul școlar con-
strucții București; Elisabeta I. Co-
jocariu, învățător Școala generală
Duboz-Lugoj ; Dumitru V. Cojoearu,
Turzii ;
Școala
șoara ;
Școala
Ortwin S. Gollner. profesor
generală Tigmandru-Sighi-
loan Gh. Goțea, profesor
generală Hăpria-Alba ; Va-
sile V. Grigorescu, secretar de școala
pensionar Pitești ; Nicolae I.
goriu, inspector Secția de
Gri-
învă-
țămînt a raionului Cîmpulung Mol-
dovenesc ; Rafila I. Gruiescu, edu-
catoare Grădinița de copii Oarța de
Jos — Cehul Silvaniei: Clemensa
D. Guleș, profesor Școala profesio-
nală UCECOM Arad ; Elisabeta Șt.
Gyîirgy, inspector Secția de învă-
țămînt a orașului Tg. Mureș ; Adal-
bert I. Havrilla, profesor Grupul
școlar forestier Tg. Mureș ; Matei M.
Heckel, metodist Ministerul învăță-
mîntului ; Vasile I. Hrib, profesor
Liceul nr. 6 Iași ; Ion P. Ilie, pro-
fesor Liceul „Mihai Viteazul" Bucu-
rești ; Constantin G. Uiescu, inspec-
tor Ministerul învățămîntului ;
Gheorghe V. Iliescu, profesor Grupul
școlar forestier Rîmnicu Vîlcea;
Preda D. lonescu, profesor Li-
ceul ,.N. Bălcescu" Pitești: Paul
I. lonescu, maistru instructor Grupul
școlar al uzinelor „Industria Sîrmei"
Cîmpia Turzii; Constantin F. lones-
cu, maistru instructor Grupul șco-
lar energetic Craiova : Florica N.
lonescu, profesor Liceul „Mihai Vi-
1eazu“ București ; Constantin I). lo-
nescu Tiu, redactog șef adjunct Ga-
zeta matematică ; Gheorghe P. lor
dăchescu, maistru instructor Grupul
școlar ..I. Rangheț" București; Tu-
dorița S. losif, inspector Ministerul
învățămîntului ; Elena V. Jiga. pro-
fesor Liceul nr. 26 București; Vasile
M. Jiva, maistru instructor Grupul
școlar „Industria Linei" Timișoara ;
Ana A. Ledan. educatoare Grădinița
de copii nr. 1 Sf. Gheorghe ; Emil
R. Leibovici. metodist Ministerul În-
vățămîntului ; Cornelia M. Lipșa.
educatoare Grădinița de copii nr. 1
Tecuci; Corneliu Gh. Lupașcu, re-
dactor șef Revista „Natura ; Gheor-
ghe Gh. Lupu, profesor Școala ge-
nerală „Gheorghe Doja" Slobozia ;
Viorica I. Mancaș, profesor pensio-
nar Iași ; Alexandru D. Manca,
maistru instructor Școala profesio-
nală chimie Tulcea ; Vicențiu H.
Marcali, profesor Școala generală
Străoane-Panciu : Elisabeta D. Ma-
rian. inspector Ministerul învăță-
mîntului ; Aurelia Gh. Marinescu.
educatoare Grădinița de eonii Baia
de Criș — Brad ; Mircea Șt. Mari-
nescu. profesor Școala profesională
specială nr. 18 Craiova ; Maria V.
Marinescu. profesor Liceul „Mihail
Eimnescu" Iași ; Ecaterina I. Matei,
profesor Liceul nr. 2 Ploiești ; Ste-
lian Gh. Mărculescu, profesor pen-
sionar Brașov ; loan I- Mazei, învă-
țător Școala generală nr. 12 Sighe-
tul Marmației; Constantin Gh. Ma-
xim, maistru instructor Grupul șco-
lar Uzinele mecanice Cugir-Orăștie :
Mihail I. Mihalcea, profesor Liceul
,.Dr. Petru Groza" București ; Ni-
colae I. Mihăilă. conferențiar univ.
București ; Tudor I. Minu, maistru
instructor Grupul școlar de industrie
alimentară Galați : Badea P. Miu,
profesor Grupul școlar agricol
Curtea de Argeș ; Andrei S. Moraru,
învățător Școala generală Hîrșova ;
Roman I. Moravski, profesor Școala
de coregrafie Cluj ; Dumitru I. Mo-
sora, maistru instructor Școala pro-
fesională de căi ferate Iași; Tatiana
Gh. Muranievîci, profesor Liceul
„N. Bălcescu" Pitești; Cornelia Gh.
de învățămînt a raionului Cîrapeni;
Pompilin Gh. Oprea, învățător Li-
ceul Moinești ; Eugen Mihail Șt. O-
preseu, secretar Liceul ,,N. Bălces-
cu" Pitești ; Adalbert N. Pali, pro-
fesor Liceul Ditrău-Gheorghieni;
Gheorghe C. Peștișanu. profesor Li-
ceul Peștișani-Gorj ; Ștefan I*. Pe-
trescu, învățător Școala generală
Buftea-Răcari ; Henriette M. Pîrvu-
lescu, profesor Școala generală Co-
paciu-Drăgănești Vlașca ; Constan-
tin V. Podani, maistru instructor
Centrul școlar agricol Bistrița ; loan
M. Popescu, învățător Școala gene-
rală Tibana-Negrești ; Olimpia S-
Popescu, profesor Liceul militar
„D. Cantemir" Breaza ; Gheorghe
V. Popovici, maistru instructor Școa-
la profesională de căi ferate Bucu-
rești ; Rodica M. Procopiu, profesor
Liceul de muzică Iași ; Maria
I. Radu, învățător Școala generală
nr. 99 București : Nicolae C. Rădu-
lescu, șeful Secției de învățămînt
a raionului Vînju Marț!; losefina
I„ Rădulescu, profesor Școala profe-
sională „Dîmbovița" București ; Lu-
creția M. Rezeanu, maistru instruc-
tor Grupul școlar comercial Craio-
va ; Ilie N. Roibu. maistru instructo-
Școala profesională specială nr. 18
Craiova ; loan A. Rugină, învățător
Școala generală Schineni-Bîrlad ;
Cornel Gh. Săsăran, profesor ȘcoaP x
profesională Jimbolia; Margareta
T. Schuster, învățător Școala gene-
rală Unirea-Bistrița : David M. Se-
rer, inspector Ministerul învățămîn-
tului ; Gheorghe D. Simionescu, con-
ferențiar univ. București; Mihail
Gh. Simionescu, maistru instructor
Grupul școlar energetic „I. Rangheț"
București; Tache T. Simbotin, pro-
fesor Liceul „N. Bălcescu" Pitești;
Ana S. Simu, inspector Secția de
învățămînt a orașului Cluj ; Pante-
limon A. Spirescu, profesor Liceul
„Mihai Viteazu" București; Mihai
A. Stănescu, profesor Liceul „Unirea"
Focșani; Fiiip B. Stănescu, profesor
Școala profesională de industrie
ușoară Pitești ; Augustin A. Surdu,
profesor Școala generală Cornești-
Tîrnăveni ; Maria Gh. Șuțu, lector
Institutul de perfecționare a cadre-
lor didactice Brașov ; Victor A. Sze-
kely. profesor Școala generală Jibou-
Zalău ; Adam S. Szekely, inspector
Secția de învățămînt a regiunii
Brașov ; Ana N. Șerb, profesor
Școala generală nr. 1 Cîmpulung ;
Gheorghe R. Șerb, învățător Școala
generală Bradu-Pitești; Dușan M.
Tatalovici, inspector Secția de
învățămînt a regiunii Banat; Or-
tansa A. Teodor, învățător Școala
generală nr. 7 Giurgiu; loan Șt.
Teodorescu, profesor pensionar Ga-
lați ; Alexandru A. Tica, inspector.,
Secția de învățănnînt a raionulu'CJ*'
Beiuș ; Rodica C. Tighici învățător
Școala generală Bujor; Teodor V.
Tiron, învățător Școala generală
Prăjești-Bacău ; Gheorghe N. To-
mescu, profesor Grupul școlar „Uni-
rea" București ; Eugenia P. Trim-
baci, învățător Școala generală Ste-
jărișul-Agnita ; Petre Gh. Tudor, în-
vățător Școala generală nr. 2 Urzi-
ceni ; Victor V. Tunsoiu, profesor
Școala generală Murgașu Oltețu;
Ion M. Turcu, profesoi- Grupul șco-
lar agricol Buzău ; Pavel I. Tușteanii.
profesor Centrul școlar cooperatist
Rîmnicu Vîlcea ; Elena V. Udrea,
profesor Liceul „Mihail Eminescu"
Iași; Ion D. Udriștoiu profesor Li-
ceul „Mihai Viteazul" București :
Alecu A. Uzun, maistru instructor
Grupul școlar agricol Buzău ; Agneta
N. Vartanovici, redactor Editura di-
dactică și pedagogică; Dumitru C.
Vasilache, profesor Școala profesio-
nală „Electromagnetica" București;
Aurel D. Vasilescu, profesor Școala
tehnică de arhitectură București;
Maxim M. Vasiliu, profesor Liceul
„Mihai Viteazul" București; Ion I.
Vicoveanu, învățător pensionar Vi-i
covu de Jos Rădăuți ; Domnica V.
Vierii, profesor Liceul Trușești-Bo-
toșani ; Eugen I. Vișa, profesor pen-
sionar Timișoara; Maria C. Vlad,
educatoare Grădinița de copii Pu-
cioasa - Tîrgoviște; Ion I. Vlad,
maistru instructor Grupul școlar pe-
trol Cîmpina ; Aurelia V. Voia, edu-
catoare Grădinița de copii nr. 2 Gra-
vita : Margareta St. Vrăbete, educa-
toare Grădinița de copii nr. 9 Cra-
iova ; Teofelia M. Vrăjitoru, profesor
Liceul Poiana Mare-Calafat: Aure-
lia N. Zaporojan, învățător Grupul
școlar comercial Botoșani.


Bacalaureatul
Tncepînd cu anul școlar în
curs, examenul de maturitate
va purta denumirea de exa-
men de bacalaureat.
Absolvenții de liceu care au
reușit la examenul de matu-
ritate în sesiunea iunie 1966
vor primi diploma de baca-
laureat.
1, Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii din unitățile de învăfămint. Tipaiul : Combinatul Poligrafic Casa Scinteii. Piața Sclnteii, București
40.132