o® Anul XVIII IR. AȚATORUL Mulțumire <. 0 să asigure for- cerințelor pre- lor ca oameni multilaterale și idealurile unui Au urmat, cu toamnele brumate, Zboruri lungi pe noul vieții drum, Dar îndemnul lui de om și frate M-a-nsoțit într-una, ca și-acum.- îmi părea că-i toamna de-altădată Cei care-au prins aripi eram noi; El — albastra zare zbuciumată Ce ne petrecea peste zăvoi. Cerul toamnei a rămas afară Să petreacă alți cocori spre sud, Eu pătrund în școală prima oară... Și cocorii nu se mai aud- M-a desprins din mîna de țărancă Blînd și cu căldură, mîna lui Și m-a așezat în prima bancă Cum așezi, să stea cuminte-un pui. ION BURA Bacău Cînd ne-am despărțit era-ntr-o vară. Te-mbăta-n văzduh parfum de tei... Dar jucau, ca flăcări pe comoară, Lacrimile-n ochii lui și-ai mei. Patru ani de-a rîndul, grădinarul A-ngrijit mlădița unui pom ; Chiar de-1 încerca ades amarul, El știa că vieții dă un om. Nu e puțin ! O dată se va spune : ..Dînsul a fost învățătorul meu" Cuvintele ca niște ape limpezi Vor trece-n jghiabul inimii mereu. Nu e puțin ! Să știi că ai rămas, Chiar dacă depărtarea vă desparte, Ne-mbătrînit în trăsături și glas înscris în zeci de inimi ca-ntr-o carte. E cam mic,dar la neastîmpăr mare.. L-am adus să faceți om din el!“ Și-a plecat țăranca-ncrezătoare Cum că nici nu s-ar putea altfel. studiu creator, poate marea lor în sensul zentului, pregătirea stăpini pe cunoștințe bogate, însuflețiți de PROLETARI DIN TOATE fARILE, UNlp VA! GAZETA Nr. 856 Vineri 24 Iunie INVATAMINTULUI EDITATĂ' DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT SI CULTURĂ Sîntem încredințați că și în vii tor membrii corpului didactic vor mun- ci cu entuziasm pentru îndeplinirea sarcinilor nobile ce le revin în pregă- tirea tineretului patriei noastre, în ridicarea continuă a rolului școlii în opera de construire a socialismului. (Din Raportul Comitetului Central al P.C.R. prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la cel de al IX-lea Congres al partidului). Omul își încredințează copilul, care-i este atît de drag și de ne- prețuit, învățătorului, celui chemat să-l învețe a fi om. Poporul întreg încredințează copiii lui corpului di- dactic, școlii, pentru a le transmite știința de carte și cultura, a-i pre- găti pentru viață. Patria noastră so- cialistă încredințează școlii tînăra generație, cerîndu-i s-o înarmeze cu temeinice cunoștințe de cultură ge- nerală, științifice și tehnice, să for- meze cetățeanul socialist, partici- pant activ la construcția socialistă, să educe tineretul în spiritul dra- gostei de țară și al devotamentului nețărmurit pentru cauza poporului, al cărui stegar este partidul. în aceasta stă frumusețea și mă- reția muncii de educator. De aceea, titlul de învățător nu consemnează doar o funcție, ci reprezintă o înaltă răspundere, cu nenumărate impli- cații pentru ziua de miine, ascunsă în plămada gingașă a celei de azi. Iată semnificația prețuirii cu care este înconjurat azi, în România So- cialistă, învățătorul și profesorul, iată semnificația sărbătoririi de către întregul nostru popor, la fle- care sfîrșit de an școlar, a învățăto- rilor, a profesorilor. Fundamentată pe concepția științi- fică despre natură și societate șl trăgîndu-șl seva din tradiția îna- intată a învățămîntului românesc, școala noastră raportează la fiecare sfîrșit de an partidului, poporului, noile succese pe care le obține în instruirea și educarea copiilor pa- triei, în călăuzirea lor spre cuceri- rea nesfîrșitului orizont al culturii. Și, la fiecare sfîrșit de an, școala dă patriei, poporului, noi și noi con- tingente de tineri pregătiți pentru viață, gata să-șl înceapă ucenicia In domeniul pe care și l-au ale», gata să-și aducă Ia rîndul lor contribuția In munca de făurire a valorilor ma-- teriale șl spirituale. în activitatea nobilă pe care o desfășoară pentru a-și împlini mi- siunea încredințată, învățătorii și profesorii, întregul învățămînt, sînt permanent călăuziți de orientarea înțeleaptă a Partidului Comunist Român, simt permanent ajutorul lui plin de grijă, plin de căldură. Con- gresul al IX-lea al partidului, tra- sind direcțiile de dezvoltare a Ro- mâniei, în noua etapă a desăvîrșirii construcției socialiste, in toate do- meniile de activitate, a pus în fața învățămîntului sarcini de cea mai mare însemnătate, menite să-l ridice la înălțimea dezvoltării generale a țării noastre. Aceste sarcini prind viață acum, sub ochii noștri. Au luat ființă liceele de specialitate, care vor răspunde unor importante cerințe ale economiei noastre în an- samblu. pregătind cadre medii cu o largă cultură generală și tehnică, capabile să lucreze în condițiile automatizării producției, ale intro- ducerii unor procese tehnologice tot mai perfecționate. Recent, sute de oameni ai învățămîntului de toate gradele, academicieni, profesori uni- versitari. învățători și profesori air dezbătut în ședința Consiliilor în- vățămîntului superior, de cultură ge- nerală, profesional și tehnic, studiul întocmit de Ministerul învățămîntu- lui, pe baza sarcinilor trasate de Congres, cu privire la problemele fundamentale ale dezvoltării învăță- mîntulul in următorii ani.1 îmbogățit cu propunerile valoroase făcute de oamenii școlii, acest studiu va fi pre zentat spre aprobare conducerii de partid și .* stimulării cadrelor didactice către pre- ocupările de -cercetare știin- ■ țifibă?- ca < un .factor de- bază în ..ridicarea nivelului pre- gătirii de «specialitate și pe- dagogice a i acestora. In a- ceastă privință > sindicatele au contribuit la strîngerea legăturilor între colectivele din școlile generale <și din li- cee pe de o partelși*colecti- vul Institutului.4 pedagogic pe de altă parte,’în vederea elaborării,„unor lucrări co- mune și a colaboțării strînse la realizarea tematicii stabi- lite.în comup, care cuprinde cercetări de specialitate în . domeniul Istoriei literaturii, foneticii, morfologiei ' și sin- taxei, fizicii teoretice-și teh- nice, chimiei, modernizării predării- limbilor-străine, - di- dacticii generale ..etc. ■ Numeroase de învățămînt și speciale printre obiectivele au sindicate înscris centrale ale activității'llor în această perioadă asigurarea unor condiții cît-mai bune pen- tru odihna, recrearea și tamentele balneare ale drelor didactice. Astfel, dicatele de învățămînt Sibiu și Caransebeș, de dă, au luat din»vreme tra- ca- sin- din pil- mă- suri pentru repartizarea bi- letelor • de odihnăxși trata- ment obținute prin Uniunea Generală a> Sindicatelor. îndemnul Nu e puțin, în nopți netulburate De liniștea zăpezilor, să știi Că undeva-ntr-un colț de țară gînduri Spre tine se îndreaptă calde, vii- înv. MIRCEA MICU Șiria Conferința națională a femeilor Reprezentantele femeilor din în- treaga țară s-au întrunit, în aceste zile, la Conferința națională a femei- lor, eveniment de seamă în viața femeilor din patria noastră. Prefacerile revoluționare din viața țării noastre, realizate prin lupta poporului, sub conducerea Partidu- îui Comunist Român, din temelii și situația Arătînd că partidul prețuire rolului jucat Conferinței și Cultură H ' Clububsindicatelor din învățămînt din București organizează la rîndul lui, în această perioadă,, o serie în- treagă de manifestări. Au loc ■ astfel, aici pregătiri intense pentru festivalul artistic care va fi prezentat -la „Ziua învățătorului". La acest fes- ' tivabîși vor da concursul alături de corul sindicatelor de învățămînt din București, artiști de frunte ai teatrelor dramatice șiJlirice. Cenaclul literar „Mihail •Sadoveanu", care funcționează în cadrul clubului, a organizat un con- curs' de creații “ literare în rîndurile cadrelor didactice au schimbat femeilor. dă o înaltă de femei în din școlile Capitalei. , Cele mai bune lucrări realizate în cadrul acestui ’ concurs vor fi prezentate în ședința festivă a cenaclului, consa- crată „Zilei învățătorului". De asemenea clubul’organi- zează două interesante excursii • pentru : învățători și profesori. Prima, care se va desfășura între 4 și'14'iulie, include în itinerar cele mai pitorești regiuni și cele mai importante centre urbanis- tice și întreprinderi indus- triale din Ardeal. A doua, care este programată pentru începutul lunii august are drept obiectiv însoritul-lito- ral al Mării Negre. asigurarea progresului țării, contri- buției lor la înflorirea națiunii noas- tre socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a spus în cuvîntarea ros- tită în prima zi a lucrărilor Confe- rinței naționale a femeilor : în toate marile victorii dobîndite de poporul român sub conducerea partidului în anii construcției socialiste, în toate transformările revoluționare înfăp- tuite, după eliberare, în viața econo- mică, socială și politică a României, se află cristalizată și munca harnică și entuziastă a femeilor, priceperea lor, dragostea devotamentul lor pentru cialismulnl. Bucurîndu-se de toate talentul și de patrie, cauza so- drepturile, de. egalitate deplină, femeile se afirmă din ce în ce mai mult ca un factor de șeamă în viața societății noastre. Aproape 41000 de deputate în sfaturile popu- lare și 67 de deputate în Marea Adunare Națională — forul suprem al puterii de stat — femei de toate profesiunile, de toate v-îr-. siderabil numărul femeilor salariate. Este semnificativ pentru condițiile create femeilor faptul că 75,2% din totalul muncitoarelor sînt calificate și că numărul femeilor ingineri din economia țării reprezintă 17,8% din totalul inginerilor. La fel de-grăitor este faptul că, din totalul cadrelor cu pregătire superioară care lucrează în diferite domenii, femeile repre- zintă 32,5%, iar clin totalul celor cu pregătire . medie 48.1%. Milioane de femei lucrează în agricultura noastră socialistă, reprezentînd o forță pu- ternică nu numai prin, număr, ci și prin hărnicia și priceperea gospodă- rească-de care dau dovadă. La rîn- dul lor, femeile care lucrează în domeniul vieții științifice și cultu- rale aduc o contribuție valoroasă la progresul general al țării. Peste 600 de femei participă la. lucrări de cercetare științifică în cadrul institutelor Academiei. Două femei poartă-titlul de membru al Acade- miei Republicii Socialiste România. 4 femei sînt membre corespondente ale acestui înalt for științific, 17 fe- mei au primit premii ale Academiei. în tabloul complex pe care, îl' înarmîndu-le cu temeinice cunoș- tințe științifice, educîndu-le în spi- ritul devotamentului nețărmurit față de patrie, partid și popor. în mod deosebit prețuiește po- porul rolul femeilor, al mamelor, în creșterea și educarea copiilor. Creînd vieții de familie un cadru luminos, crescindu-și copiii ca oa- meni cinstiti și destoinici, harnici și curajoși. însuflețiți de adînci sen- timente patriotice, femeile țării noastre îndeplinesc un înalt rol so- cial. Conferința' națională a femeilor, trecînd în revistă aportul acestora în toate sectoarele construcției so- cialiste, dezbate în același timp, în mod cuprinzător, problemele muncii și vieții lor ca muncitoare, mame și cetățene. Printre aceste probleme se numără. în primul rînd, problemele legate de calificare, de participarea în producție și promovarea femeilor,, de educarea lor politică și cetățe- nească, de rolul mamei în educarea copiilor, de antrenarea maselor de femei în activitatea de gospodărire a orașelor și satelor. O problemă deosebit de importantă asupra stele participă cu'pasiune și price- constituie participarea femeii la. pere la . rezolvarea •treburilor țării, încrezătoare în.forțele lor, femeile lucrează) cu-însuflețire în’ toate1 do- meniile de activ-itate. Le. întîlnești pe' toate fronturile construcției- so- cialiste — în uzine, în fabrici, pe lanurile întinse ale cooperativelor agricole de producție, în școli și la- > boratoare, în instituțiile de artă și cultură, participînd cu elan și de- uriașul proces de desăvîrșire a.con- • strucției socialiste în patria noastră, domeniul-școlii reprezintă ■ un sector' întins. învățămîntul nostru de toate gradele-numără peste -109 000 de ca- dre didactice femei. Femeile repre- zintă astăzi aproape 3O°/o din totalul cadrelor didactice universitare și 61% din corpul didactic al învăță- mîntului de cultură generală. Toate votament la făurirea, noii orînduiri. • laolaltă aduc o contribuție de < cea căreia documentele Congresului al IX-lea al partidului cuprind pre- țioase‘indicații-șL îndrumări — este aceea a grijii pentru promovarea femeilor în,■ funcții de răspundere în economie ' și ’ cult, ră, în organi- zațiile.'de masă și obștești. Prilejuind o nouă afirmare a devotamentului - femeilor din țara noastră tfață de-patrie, față de cauza socialismului* și< păcii, lucrările con- ferinței •'vor da, desigur, un puternic O dată cu dezvoltarea impetuoasă a economiei,naționale a crescut con- mai mare însemnătate- la pregătirea pentru viață a tinerelor generații, i imbold) activității de viitor a milioa- nelor de?femei-din țara noastră. Dezbateri pe tema orientării profesionale — Sesiunea științifică a Institutului de științe pedagogice — ACORDAREA CRADULDII IA iMMîm DE CULTURĂ GENERALĂ Institutul de științe pedagogice a organizat recent o amplă sesiu- ne științifică în care au fost dezbătute multiple aspecte ale orientării profesionale a tinere- tului — sarcină de însemnătate deosebită a școlii noastre. La lu- crările sesiunii. în cadrul căreia au fost prezentate comunicări științifice elaborate de specialiști în domeniul pedagogiei, psiholo- giei, medicinii și sociologiei, au luat parte reprezentanti ai Mi- nisterului Învățămîntului, ai Mi- nisterului Sănătății și Prevederi- lor Sociale, ai catedrelor de pe- dagogie și psihologie de la unele instituții de învățămînt superior din București, Cluj și Iași, cerce- tători ai Institutului de științe pedagogice, ai Institutului de psihologie, ai Institutului de Igie- nă, ai Institutului de expertiză și recuperare a capacității de mun- că, ai Institutului de fiziologie normală și patologică. Au parti- cipat prof. univ. Miron Constan- tinescu, adjunct al ministrului învățămîntului. și prof. univ. ing. Marin Rădoi, secretar al Comite- tului orășenesc București al P.C.R. Lucrările sesiunii au fost des- chise de prof. dr. docent Stanciu Stoian, membru corespondent al Academiei, director al Institutu- lui de științe pedagogice, care a evidențiat însemnătatea tematicii acesteia. In cuvîntul său, prof. univ. Miron Constantinescu a subliniat importanța sarcinilor trasate în- vățămîntului de către partid în domeniul formării cadrelor nece- sare dezvoltării continue a eco- nomiei și culturii patriei. Re- centa măsură luată de partid și guvern, pe baza Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R., de a se înființa licee de speciali- tate — a spus vorbitorul — creea- ză noi perspective, deosebit da favorabile, în acest domeniu. După ce a relevat tradiția înain- tată existentă în țara noastră în domeniul cercetării științifice le- gate de orientarea profesională a tineretului, vorbitorul a arătat că problemele pregătirii și integră- rii sociale a acestuia, adică ale încadrării lui în producție, în via- ța social-culturală, constituie o- biectul unor studii pe care Minis- terul învățămîntului le efectuea- ză, luînd în seamă două elemente esențiale — aptitudinile și posibi- litățile tineretului pb de o par- te, cerințele pe caia reaiita- - tea socială le ridică în fața noilor generații pe de altă parte. Ace- leiași probleme i-au fost dedica- te o serie de investigații desfășu- rate într-un număr de școli din București, Cluj, Arad etc. de că- tre brigăzi complexe formate din specialiști de diferite profiluri. Stăruind asupra necesității ca cercetarea pedagogică să se ocu- pe nu numai de munca didactică, ci și de relația socială a educa- ției, de problemele de pedagogie socială, luînd în considerare toți factorii care contribuie la for- marea tinerilor, ansamblul rela- țiilor dintre scoală, mediul so- cial, familie și întreaga societate, vorbitorul a arătat că, printre alte măsuri pe care le va iniția în acest scop, Ministerul învăță- mîntului își propune să creeze unele centre de orientare profe- sională școlară. Desigur — a spus în încheiere vorbitorul — lucrările sesiunii vor da prilejul unor interesante con- siderațiuni în legătură cu modul de desfășurare a procesului de Popularitatea liceelor de specialitate De dimineață ziua se anunță însorită, fru- moasă. In fața multora dintre școlile Capitalei, afluență de lume. Gru- puri, grupuri de oa- meni. Bărbați ți femei de toate virstele, tineri și tinere, elevi, majori- tatea purtând încă uni- forma școlii generale. Emoțiile, firești, se tra- duc prin schimburi de priviri, îndemnuri, re- comandări și urări de succes : „Sii ai grijă să scrii corect!“, „Mult succesI", „Să fii a- tent!“... Încurajați de îndem- nurile, urările și încre- derea celor apropiați și dragi, candidații la con- cursurile de admitere în liceele de specialita- te pătrund în sălile de clasă, iau loc în bănci, se pregătesc de întîm- pinarea probei scrise... In București, ca și în întreaga țară, de altfel, se constată o mare a- fluență de candidați la aceste concursuri. Chiar la acele școli la care în primele zile nu se înre- gistraseră prea multe înscrieri, în ultimile două zile secretariatele au fost aglomerate și, în unele cazuri, luate pur și simplu cu asalt de mulțimea solicitan- ților. La Școala generală nr. 81 de pe strada Ner- va Traian dau examen orientare profesională în funcție de cerințele vieții economice, cu problemele teoretice și principiale ale orientării școlare și profesio- nale, cu întreaga evoluție a aces- tui proces. Larga arie tematică a comuni- cărilor, că și profilul diferențiat al autorilor a permis, ca proble- ma orientării profesionale .să fie abordată din diferite unghiuri și puncte de vedere. Comunicarea „Orientarea pro- fesională în trecut și astăzi" pre- zentată de prof. univ Stanciu Stoian, a înfățișat diferitele ipostaze pe care le-a parcurs de-a lungul timpurilor orientarea tinerilor spre anumite profesii, s-a referit la constituirea orien- tăr;i școlare și profesionale ca doctrină, Ia conținutul dat de unii specialiști, printre care Ed. Cla- parede, noțiunilor de „orientare profesională" și „selecție", la ten- dința unor reprezentanti ai gîn- dirii burgheze, ca Georg Kersch- ensteiner, de a rezolva probleme- le orientării profesionale în inte- resul statului burghez etc. Investigînd aspectele aceleiași probleme pe plan național, auto- rul'comunicării a menționat în- ceputurile cercetării inițiate în această direcție de către oamenii de știință din țara noastră, îndeo- sebi la catedrele de psihologie și pedagogie de la București și Cluj, a arătat meritul acestora de a fi abordat problema cu seriozitate de cercetători calificați și de a fi contribuit la pregătirea de cadre în acest domeniu. î.n continuare, comunicarea s-a referit la unele idei contemporane legate de pro- blema orientării profesionale ex- puse Ia congresele internaționale pe această temă. Comunicarea „Bazele teoretice ale orientării profesionale", ela- borată de prof. dr. docent A. Chircev și conf. univ. D. Sa- lade, considerînd orientarea pro- fesională în societatea noastră ca o parte integrantă a sistemului de educație multilaterală a tine- retului, ca o latură a pregătirii în perspectivă a acestuia pentru activitatea profesională de mai tîrziu, a definit-o ca un corp de principii teoretice, de metode și procedee menite să contribuie la rezolvarea științifică a problemei pregătirii și alegerii adecvate a profesiunii de către elevi. Autorii consideră că principiile științifice chemate să stea la baza orientă-, rii profesionale trebuie să facă apel la datele pe care le furnizea- ză psihologia, pedagogia, fiziolo- gia, igiena, sociologia, economia etc. O bună îndrumare profesio- nală presupune cu necesitate cu- noașterea intereselor, a înclinații- lor și aptitudinilor individuale, precum și a modalităților de for- mare și dezvoltare a acestora, ca și elaborarea, pe baza acestei cu- noașteri, a unui sistem de meto- de și procedee adecvate. Cunoaș- terea și dezvoltarea (educabilita- tea) capacităților elevilor consti- tuie — după părerea autorilor co- municării — cele două laturi fun- damentale ale acțiunii de orien- tare profesională, care se împle- tesc organic în procesul de forma- re a personalității în condițiile vieții școlare. Un loc deosebit l-a ocupat în cadrul dezbaterilor s esiunii pro- blema cunoașterii elevilor, ca unul din elementele-cheie ale o- rientării profesionale. Astfel, co- municarea „Cunoașterea și ca- racterizarea elevilor în vederea orientării profesionale", elabora- tă de prof. dr. docent Gh. Zapan, pornind de la considerentul că informațiile asupra elevilor tre- buie să ducă la aprecieri obiec- candidații a două, licee de specialitate — cel energetic și cel electro- tehnic. In fața gardului de sîrmă împletită al școlii, un mare grup de oameni. Părinții, Ne apropiem de ei. Așezat pe un bloc de beton, provenit din delabora- rea străzii aflate în curs de reparație, un om în vîrstă de 50 și ceva de ani, cu o pălă- rie de pai pe cap, cu fața aspră, arsă de soa- re. își sprijină bărbia într-un baston... Riscăm o întrebare : — Aici e Școala nr. 81 ? — Aici, taică. Da nu-i chip de intrat. Nu mai încerca, că-i degea- ba. A venit șt unul cu mașina... Da nici pe el nu l-au lăsat să pă- trundă. Nu se poate. Examen. Am și eu un băiat, li plac motoarele. Motoarele electrice. Ju- decă și dumneata : face cinci ani și are o mese- rie în mînă și liceul terminat... Bună măsură de s-au făcut școlile astea! Nu-i mirare că atît de mulți copii vor să intre aici I Tare aș vrea să intre și al meu ! Ne-am luat rămas bun de la îngrijoratul părinte, care nu a uitat să ne adauge: „Da și Gheorghe ii pregătit.,." tive, bazate pe cît mai multe date ale realității, verificate și confirmate reciproc, recoman- dă utilizarea. în anumite condi- ții, a observațiilor amănunțite asupra comportării și manifestă- rii elevilor, efectuate de colec- tivul clasei. Apreciind prin in- termediul unor calificative, ca- racterizări, anchete„însușirile co- legilor lor și ale propriei lor in- dividualități, elevii reușesc nu numai să informeze pe profesor, dar și să dobîndească o anume capacitate de obiectivare care are ecou și asupra orientării lor profesionale. Comunicarea „Aspecte medica- le, psihologice și sociale în ori- entarea profesională a elevilor", prezentată de conf. univ. dr. Oct. Berlogea, a abordat problema cu- noașterii individualității- elevilor pornind de la datele unei cerce- tări efectuate de Institutul de ex-, pertiză și recuperare a capacității de muncă în orașele Arad, Bucu- rești și Timișoara. In cadrul a- cestei cercetări s-au făcut asupra a peste 1 700 de elevi si studenți măsurători biometrice. examene medicale, chestionare, probe psi- hometrice pentru explorarea for- țelor intelectuale și de personali- tate, probe de gindire tehnică, anchete de opinie, anchete la do- miciliu etc. Rezultatele ei, coro- borate cu investigații de ordin social-economic, au condus la stabilirea unor criterii care tre- buie luate în seamă în activitatea de orientare profesională. Auto- rul comunicării a subliniat în continuare, necesitatea ca struc- tura planului de școlarizare să fie raportată la planul de pers- pectivă al dezvoltării forțelor de muncă, ca și necesitatea de a se stabili programe individualizate pentru fiecare elev în parte, pe baza cunoașterii intereselor și a aptitudinilor acestora. In comunicarea intitulată „Im- plicațiile medicale (fiziologice și fiziopatologice) ale orientării profesionale", dr. Ai. Ciplea s-a referit de asemenea la proble- mele cunoașterii indivizilor — de data aceasta din punct de vedere medical — și la însemnătatea a- cestei cunoașteri pentru orien- tarea profesională. Un alt grup de comunicări a avut drept obiectiv de prim plan problemele orientării profesionale propriu-zise. Comunicarea „Im- portanța elaborării monografiilor profesionale", prezentată de dr. Mihai Peteanu, a luat în discuție condițiile pe care trebuie să le în- deplinească monografiile profesio- nale pentru a da celui ce reali- zează orientarea posibilitatea u- nei îndrumări judicioase. Aceste condițfi se referă la informațiile privinfl obiectul și natura profe- siunii,' ca și dezvoltarea și semni- ficația sa socială, la informațiile privind aptitudinile fiziologice, pregătirea profesională și pers- pectiyele de inițiere sau speciali- zare ,în profesiune. Prof. D. Văcaru a abordat, în comunicarea intitulată „Sprijini- rea absolvenților școlii generale în alegerea profesiunii", proble- matica perspectivelor de dez- voltare posibilă a absolvenților școlii generale. Pentru ca orien- tarea acestora să dea rezultatele scontate — consideră autorul — este necesară, pe lingă cunoaște- rea aptitudinilor și înclinațiilor lui, și cunoașterea profesiunilor pe care și le-ar putea însuși cu cel mai mare succes, precum și o muncă educativă adecvată care să-i convingă pe elevi de necesitatea îmbinării intereselor lor cu interesele economice ale tării. și am pătruns în clădi- rea școlii. Încercăm să vorbim cu cițiva dintre candi- dați, care tocmai ies de la proba scrisă de limba română. Ce i-a determinat să se îndrepte spre aceas- tă, școală ? înclinațiile lor personale spre teh- nică, sfatul părinților... — Mi-a plăcut foarte mult fizica. Am fost cel mai bun elev la practica de electrotehnică — ne spune Marin Gheorghe, absolvent al Școlii ge- nerale numărul 67 din București. Dar tot el adaugă : „Asta nu în- seamnă că nu mi-e fri- că... Aș vrea să fiu a- tent, foarte atent, mai ales mîine, la proba de matematică... Am învă- țat... Trebuie să reu- șesc !" Nicolae Năvirgeanu din Prundu, raionul Ol- tenița, vrea să devină tehnician electrotehnic. Vasile Emanuel din București visează să lucreze la montajul a- paratelor electrice. Ma- rin Tase și Ștefan Sto- ian, amândoi fii de mun- citori, vor să se ocupe de motoarele electrice. Urîndu-le succes la examen, am plecat mai departe. Pătrundem de astă- dată în clădirea Școlii tehnice de finanțe din Calea Griviței nr. 2. Aici dau examen can- didații care vor să intre la liceul economic. Discuția începe din nou. Clare, am putea să spunem chiar sur- prinzător de mature, afirmațiile interlocuto- rilor noștri vădesc și în acest caz popularitatea și interesul de care se bucură în rîndurile ti- neretului nostru școlar liceele de specialitate. Teodor Dumitrescu din Schela, raionul Videle, a găsit îndemnul de a deveni contabil în fami- lie. Are o soră în anul al doilea al Școlii tehni- ce financiare și doi unchi contabili la GAS. Este cît se poate de fi- resc ca tradiția o dată intrată în familie să fie dusă mai departe. — Vreau să fiu con- tabilă. îmi place această profesiune. Și apoi, nu este un lucru foarte bun să ai perspectiva ca după patru ani de stu- diu să dobîndești, pe lingă cunoștințele de cultură generală la nivelul liceului, o ca- lificare profesională 1 Pe aceeași linie se înscrie și comunicarea prof. V. Popeangă — „Inițierea elevilor în cunoaș- terea profesiunilor" — care s-a referit la posibiltățile oferite în această direcție de procesul de învățămînt : orele de dirigenție, vizitele în întreprinderi, convor- birile cu specialiștii . din pro- ducție, organizarea’ unor simpo- zioane pe teme profesionale, in- formarea prin intermediul bibli- ografiei, al prospectelor etc. Comunicarea „Contribuția școlii și a familiei la orientarea profe- sională a elevilor", elaborată de cercetătorii M. Ghivirigă și R. Dăscălescu, a tratat unele proble- me privind locul școlii în siste- mul factorilor orientării profesi- onale, momentele centrale ale a- cestei orientări, ca și sarcinile școlii și ale familiei în domeniul respectiv. Alte două comunicări, elabo- rate de cercetătorul Ștefan Pop și, respectiv, conf. univ. dr. Ion Morarii, dr. G. Baziliade și dr. M. Cristescu au abordat aspecte ale orientării elevilor din școlile speciale. Problemele tratate în comuni- cările prezentate la sesiune au fost completate cu numeroase păreri, observații și propuneri formulate în discuțiile purtate pe marginea lor. Vorbitori ca C. Zahirnic, Dimitrie Roman, C. Botez, și R. Zelingher s-au re- ferit la necesitatea experimen- tării unor mijloace de inves- tigare in domeniul orientării elevilor pe ramuri largi de profe- sii, la însemnătatea prezenței în școală a medicului, a psihologu- lui și a asistentului social pen- tru orientarea profesională, la ne- voia de a se reconsidera modul de alcătujre a monografiilor profe- sionale. Insistînd asupra însemnă- tății studierii ample și aprofun- date a problemelor orientării profesionale prof. univ. dr. do- cent Alexandru Roșea, director al Institutului de psihologie, a accentuat rolul psihologilor în a- ceastă direcție, în special cu pri- vire la elaborarea mai aprofun- dată a căilor de cunoaștere a ap- titudinilor și înclinațiilor elevilor. S-au făcut propuneri cu pri- vire la organizarea cabinetelor de orientare profesională, la ac- tivitatea celor ce vor lucra în cadrul lor, la elaborarea unui program complex de cercetare, la care să participe toate institutele interesate în studierea aspectelor orientării profesionale, la crearea unei „clinici psihologice" etc. La astfel de probleme s-au referit vorbitori ca Ion Popa. dr. Z. Antal, D. Văcaru. Alți vorbitori, printre care conf. univ. Vasile Bunescu, T. Trutzer, Magda Ulpian au vorbit despre faptul că, dată fiind mobi- litatea profesiilor, oare își schimbă profilul în raport cu dezvoltarea economică și socială contempora- nă, orientarea profesională tre- buie să aibă în vedere perspec- tivele acestei dezvoltări. Tov. Va- sile Bunescu. s-a referit la nece- sitatea de a se evita orientarea profesională „în bloc", iar tov. Magda Ulpian a subliniat nece- sitatea folosirii ample a contribu- ției pe care pot s-o aducă psiho- logii în domeniul orientării pro- fesionale. încheind lucrările sesiunii, prof. univ. Stanciu Stoian a subliniat importanța acestei manifestări științifice, a propus apariția co- municărilor într-un volum de Culegeri și a arătat că astfel ele vor putea contribui la rezolvarea problemelor teoretice și practice pe care le pune orientarea profe- sională a elevilor. — ne întreabă Mihaela Drăghici, o fată firavă, cu ochii negri, vioi, ab- solventă a Școlii gene- rale din Conțești, raio- nul Titu. Discuția ar mai pu- tea continua multă vreme, dacă articolul nu ar fi așteptat la re- dacție și dincolo, afară, nu ar aștepta părinții gata să-i ia în primire pe candidați întrebîn- du-i: „Ei, cum ai dat ?..." ★ O scurtă incursiune făcută într-o zi de pre- mieră școlărească — prima probă din cadrul concursului de admi- tere la liceele de spe- cialitate — în mijlocul candidaților care doresc să ajungă electrotehni- cieni, energeticieni sau contabil, arată cît de mare și larg ecou a gă- sit înființarea acestor licee în lumea părinți- lor și a elevilor absol- venți ai școlilor genera- le. Ea constituie o con- firmare a necesității în- ființării acestor școli cu un rol atît de impor- tant 'n pregătirea ca- drelor medii necesare e- conomiei naționale. D. TODER1CIU I I I I I ! B I ! । । i । । । । । । Prin Ordinul ministrului învățămîntului nr. 584 din 22 iunie s-a acordat gradul I următoarelor cadre didactice (educatoare, Învă- țători și profesori) : EDUCATOARE 1. Bunescu Constanța, Grădinița de copii nr. 6 Cîmpulung Muscel, Regiunea Argeș. 2. Ghițescu Ludmila, Grădinița de copii nr. 1 Pitești, Regiunea Argeș. 3. Popescu Tatiana, Grădinița de copii nr. 3 Cîmpulung Muscel, Re- giunea Argeș. 4. Bulancea Olga, Grădinița de copii F.Z.R. Roman, Regiunea Bacău. 5. Alexandriuc Aurora, Grădinița sezonieră Macea, Raionul Arad, Regiunea Banat. 6. Georgescu Ileana, Grădinița cu orar normal nr. 11 Timișoara. 7. Marian Rozalia, inspectoare tnetodistă Secția de învățămînt a Regiunii Banat. 8. Sima Lucreția, directoare Gră- dinița cu orar normal „Banatul", Timișoara. 9. Hornea Fănica. Grădinița cu orar normal Fabrica „Clujana", Cluj. 10. Popa_Maria, Grădinița_cu orar redus- Ocna*’ Wureș, Râionul^iud, Regiunea Cluj. 11. Radu Elena, Grădinița cu orar redus nr. 3 Cluj. 12. Mumji Olga, Grădinița cu orar săptămînal „Laminorul" Brăila, Re- giunea Galați. 13. Ba.jircanu Elena, Grădinița nr. 2 Balș, Regiunea Oltenia. ÎNVĂȚĂTORI 1. Boacără Ileana, Școala gene- rală nr. 9 Pitești, Regiunea Argeș. 2. Călcîi Ion, Școala generală Al- bești Raionul Muscel, Regiunea Argeș. 3. Cruceană Gheorghița, Liceul nr. 2 Pitești, Regiunea Argeș. 4. Dițuleasă Valeria, Școala ge- nerală Vitănești, Corn. Sîrbii-Măgu- ra, raion Slatina, Regiunea Argeș. 5. Nițescu Elena, Școala peda- gogică Cîmpulung Muscel, Regiu- nea Argeș. ...... ........ 6. Oncioiu Ion, Școala generală Copăceni Corn, Malu cu Flori, Ra- ionul Muscel, Regiunea Argeș. 7. Păunescu Elena, Școala gene- rală nr. 8 Pitești, Regiunea Argeș. 8. Patru Ion, Școala pedagogică Cîmpulung-Muscel, Regiunea Argeș. 9. Popescu Constanța, Școala ge- nerală nr. 1 Slatina, Regiunea Ar- geș. 10. Popescu Victoria, Școala ge- nerală nr. 3 Pitești, Regiunea Argeș. 11. Radu Florica, Școala generală Viișoara Corn. Mărunței, Raionul Drăgănești-Olt, Regiunea Argeș. 12. Șerb I. Dumitru, Școala gene- rală, comuna Bădeni, Raionul Mus- cel, Regiunea Argeș. 13. Sia Lucia. Școala generală nr. 3 Cîmpulung-Muscel, Regiunea Ar- geș. 14. Smărăndescu Gheorghe, Școa- la generală nr. 3 Pitești, Regiunea Argeș. 15. Vișinescu Safta, Școala gene- rală nr. 4 Găești, Regiunea Argeș. 16. Vișinescu Dumitru, inspector metodist Raion Găești, Regiunea Argeș. 17. Măruteanu Eugenia, Școala generală corn. Plopu-Dărmănești, Raionul Moinești, Regiunea Bacău. 18. Preutu Agripina, Școala gene- rală Rîșca-Drăgănești, Raion Tg. Neamț, Regiunea Bacău. 19. Bora Alexandrina, Școala pe- dagogică Arad. Regiunea Banat. 20. Becker luliana, Școala gene- rală nr. 8 Timișoara, Regiunea Banat. 21. Gheju Gheorghe, Școala gene- rală nr. 6 Lugoj, Regiunea Banat. 22. Jucu Atena, Școala generală nr. 15 Timișoara. Regiunea Banat. 23. Knopf Paula, Școala generală nr. 1 Timișoara, Regiunea Banat. 24. Mărcuț Dumitru, Școala pe- dagogică Arad, Regiunea Banat. 25. Munteanu Livia, Liceul „Ef- timie Murgu" Timișoara, Regiunea Banat. 26. Nediu Alexandru, Liceul nr. 2 Timișoara, Regiunea Banat. 27. Petrașcu Maria, Școala gene- rală nr. 1 Timișoara, Regiunea Banat. 28. Secheli Gheorghe, Școala ge- nerală corn. Glimboca, Raionul Caransebeș, Regiunea Banat. 29. Toma Viorica, Școala generală nr. 9 Timișoara, Regiunea Banat. 30. loniță Elena, Școala generală nr. 9 Sibiu, Regiunea Brașov. 31. Ludu Nicolae, Liceul nr. 1 Făgăraș, Regiunea Brașov. 32. Mihălțan Maria, Școala gene- rală nr. 15 Sibiu. Regiunea Brașov. 33. Ștefănescu Maria, Școala ge- nerală nr. 15 Sibiu, Regiunea Bra- șov. 34. Andrei Teodora, Liceul nr. 40 Raionul Grivița Roșie, București. 35. Bivolaru Ion, Școala generală nr. 163 Raionul 16 Februarie, Bucu- rești. 36. Bivolaru Maria, Școala gene- rală nr. 166 Raionul 16 Februarie București. 37. Casagicu Silvia, Școala gene- nerală nr. 23 Raionul 1 Mai, Bucu- rești. 38. Cazimir Angela, Școala gene- rală nr. 124 Raionul V. I. Lenin, București. 39. Corbea Dița, Școala generală nr. 156 Raionul 16 Februarie, Bucu- rești. 40. Muraru Rodica, Școala gene- rală nr. 146 Raionul V. I. Lenin, București. 41. Pieleanu Ecaterina, Școala generală nr. 124, Raionul V. I. Le- nin, București. 42. Pretorian Maria, Școala ge- nerală nr. 26, raionul 1 Mai, Bucu- rești. 43. Șerbănescu Veronica, Școala generală nr. 123, București. 44. Stanciu Ana, Școala generală nr. 174 Raionul 16 Februarie, Bucu- rești. 45. Stănescu Paraschiva, Școala generală nr. 31 Raionul 1 Mai, București. 46. Stoian Marincscu Tatiana, Școala generală nr. 141 Raionul V. I. Lenin, București. 47. Birghilă loan, Școala generală corn. Curcani, Raionul Oltenița, Re- giunea București. 48. Giurescu Victor, Școala gene- rală Radu Vodă, Raionul Lehliu, Re- giunea București. 49. Mustățea Maria, Școala gene- rală nr. 3 Giurgiu, Regiunea Bucu- rești. 50. Săndulescu Ion, Școala gene- rală corn. Scrioaștea, Raionul Ro- șiori de Vede, Regiunea București. 51. Zbîrnea Traian. Școala gene- rală Călugăreni. Raionul Giurgiu. Regiunea București. 52. Cazan Ion, Școala generală Lunca Mureșului, Raionul Aiud, Regiunea Cluj. 53. lonaș Viorica, Școala gene- rală Ocna Mureșului, Raionul Aiud, Regiunea Cluj. 54. Pop. G. Valentin, Școala ge- nerală cl. I—IV Domoșu, corn. Sîn Crai-Zam, Raionul Huedin, Regiunea Cluj. 55. Peterfy Emilia, lector I.P.C.D. Cluj 56. Popescu Elena, Școala peda- gogică Constanța. 57. Nicolau Victoria, Școala ge- nerală nr. 28 Galați. 58. Ciomaga Neculai, Școala ge- nerală nr. 7 Huși, Regiunea Iași. 59. Leonte Mihai, Școala gene- rală Probota, Raionul Iași, Regiu- „ nea Iași. 60. Paiu Alexandrina, Liceul nr. 2 Bîrlad, Regiunea Iași. 61. Sireteanu Gheorghe, inspector metodist Secția de învățămînt a Re- giunii Iași. 62. Koșa Ștefan, instructor prac- tic. Liceul Sovata, Regiunea Mureș- Autonomă Maghiară. _____63- Ursii Dumitrii,.Școala-gene- rală nr. 18 Cristești, Tg. Mureș, Re- giunea Mureș-Autonomă Maghiară. 64. Gligor Elisabeta, Școala ge- nerală nr. 24, Craiova. 65. Popa Virginia, Școala gene- rală nr. 5 Craiova. 66. Vlădoiu Ștefania, Liceul Căr- bunești, Raionul Gilort, Regiunea Oltenia. 67. Andronescu Vasile, Școala generală nr. 1 Tîrgoviște, Regiunea Ploiești. 68. Iliescu Eugenia, Școala gene- rală Clondiru, Raionul Mizil, Re- giunea Ploiești. 69. Bîrliga Ana, Școala generală Stănești, Raionul Botoșani, Regiu- nea Suceava. PROFESORI Limba română 1. Alecu Viorel, Liceul „Emil Racoviță", Raionul 23 August, București. 2. Bălan V. Nicolae, Liceul „I. L. Caragiale" Ploiești. 3. Bărbulescu Simion, Liceul Bușteni, Raionul Cîmpina, Regiu- nea Ploiești. 4. Chiculiță Ion, Liceul nr. 7 Ti- mișoara. 5. Crețeanti Florea, Liceul „Uni- rea" Turnu Măgurele, Regiunea București. 6. Enciu Constantin, Liceul nr. 6 Ploiești. 7. Forvith Ecaterina, Liceul Cris- tur, Regiunea Mureș-Autonomă- Maghiară. 8. Fănică Gheorghe, Liceul seral de cultură generală Raionul 23 Au- gust, București. 9. Georgescu Laurențiu, Liceul nr. 1 Călărași, Regiunea București. 10. Macarie Augustin, Școala ge- nerală nr. 122, Raionul N. Bălcescu, București. 11. Mihai Ioana, Liceul Bălcești Raionul Oltețu, Regiunea Oltenia. 12. Orzea Gheorghe, Liceul „Dr. P. Groza", București. 14. Pavelescu Gheorghe, Școala generală nr. 9 Sibiu, Regiunea Bra- șov. 14. Pășteanu Victor, Vicepre- ședinte Sfatul popular al Raionului Alba, Regiunea Hunedoara. 15. Popescu Florin, Ministerul Învățămîntului. 16. Popovici Gheorghe, Liceul nr.. 3 Sibiu, Regiunea Brașov. 17. Poleac Natalia, Liceul nr. 2 Fălticeni, Regiunea Suceava. 18. Pristoleanu Zenobia, Școala generală Covăsinț, Raionul Arad, Regiunea Banat. 19. Rădulescu T. Elisabeta, Liceul Curtea de Argeș, Regiunea Argeș. 20. Rovența Georgina, Liceul „Avram lancu" Brad, Regiunea Hunedoara. LIMBA LATINĂ 1. Micu loan, Liceul nr. 1, oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej, Regiunea Bacău. 2. Nejneru Tănase, șef secție în- vățămînt, Regiunea Galați. 3. Popescu David, Liceul „Gheor- gbe Șincai", București. LIMBA FRANCEZĂ 1. Bîzu Ion, Liceul „N. Bălcescu", Ploiești. 2. Diaconii Ion, Liceul „Spiru Haret", București. 3. Frînculescu Ovidiu, Liceul nr. 2 Buzău, Regiunea Ploiești. LIMBA RUSĂ 1. Cristescu Leonida, Liceul nr. 1 Giurgiu, Regiunea București. 2. Popescu Fischer Margareta, lector I.P.C.D.-București. 3. Solcănescu Larisa, Liceul „N. Bălcescu", București. 4. Stroganov Sergiu, Liceul seral nr. 39 București. LIMBA GERMANĂ 1. Brâuner loan, Liceul Jimbolia, Regiunea Banat. LIMBA SLOVACĂ 1. Fabry Andrei, Liceul Nădlac, Regiunea Banat. ISTORIE 1. Giurea Dumitru, Liceul „Alex. Sahia", secția serală, Raionul 23 August, București. 2. Cosma Ioana, Liceul „N. Băl- cescu", București. 3. Crîșmaru Aristotel, Școala ge- nerală Drăgușeni, Raionul Săveni, Regiunea Suceava. 4. Dinu N. Gheorghe, Liceul nr. 2, Pitești, Regiunea Argeș. 5. Dobrescu Dumitru, Școala ge- nerală Vasilați, Raionul Oltenița, Regiunea București. 6. Gioglovan Radu, Liceul nr. 3 Tîrgoviște, Regiunea Ploiești. 7. Golner Carol, Școala pedago- gică Sibiu. 8. Hurdubețiu Ion, Liceul „Dinicu Golescu" Cîmpulung-Muscel, Re- giunea Argeș. 9. lordache Alexandru, Liceul „Emil Racoviță" Raion 23 August, București. 10. Jaeger Oscar, Liceul nr. 10, Timișoara, Regiunea Banat. 11. Lungu Ion, Liceul nr. 2, oraș Constanța. 12. Matei Iulian, Liceul „N. Băl- cescu" Pitești, Regiunea Argeș. 13. Mihăilescu Ștefan, Liceul mi- litar Breaza, Regiunea Ploiești. 14. Minculescu Ion, Liceul nr. 36 București. 15. Philippi Maria, Școala gene- rală nr. 4, Brașov. 16. Popescu Nicolae, Liceul „T. Vladimirescu" Slatina, Regiunea Argeș. 17. Răduiea Gh. Marin, Liceul nr. nr. 1 București. 18. Sintimbreanu Mircea, Școala generală nr. 126, Raionul V. I. Le- nin, București. 19. Stănculescu Florea, Liceul „Gh. Șincai", București. 20. Timofte Nicolae, inspector Secția înv.. Raionul Răcari. Regiu- nea București. 21. Țigănilă Paula, Școala gene- rală nr. 4 Rîmnicu Vîlcea, Regiu- nea Argeș. 22. Vlaicu Petra, Liceul nr. 2 Giurgiu, Regiunea București. FILOZOFIE 1. Guță Ion, Școala generală nr. 9 Sibiu. Regiunea Brașov. 2. Kelemen Dezideriu, Liceul nr. 1 Arad. Regiunea Banat. 3. Zamfir Dumitru, Liceul seral corn. Ștefănești Pitești, Regiunea Argeș. ECONOMIE POLITICĂ 1. Bucșa Petre, director Liceul nr. 1 Cluj, lector I.P.C.D.-Cluj. 2. Constantin Ionel, Liceul Că- lărași, Regiunea București. 3. Pîrîlan Simion. vicepreședinte Sfatul popular, Secția înv. oraș Pe- troșeni. 4. Ziziade Atanasie, Centrul șco- lar Oradea, Regiunea Crișana. 5. Păun Stelian — șef secție înv. Regiunea București. ---- - —— . PSIHOLOGIE 1. Gavrilă Ecaterina, Liceul nr. 2 Buzău, Regiunea Ploiești. LOGICĂ 1. Pop Eugen, Liceul nr. 1 „I. L. Caragiale" Ploiești. PEDAGOGIE 1. Bulea Ion, Școala generală am- bliopi Timișoara. Regiunea Banat. 2. Făget Dumitru, inspector prin- cipal M.S.P.S. București. 3. Grigoroiu Ion. șef secție înv. Raion Gorj, Regiunea Oltenia. 4. Niculescu Ghimpu Maria, Li- ceul nr. 1 Tîrgoviște, Regiunea Plo- iești. 5. Pupăză Vasile, inspector meto- dist șef, Secția înv. a Regiunii Ol- tenia. 6. Stoica Marin, Inst. pedag. de 2 ani, Craiova. .7. Popescu Stela, Institutul de științe pedagogice, București. DEFECTOLOGIE 1. Anastasiu Gheorghe. Școala prof. nr. 5 nevăzători „Vatra Lu- minoasă", București. 2. Betea Alexandru, Școala prof. nr. 5 .nevăzători. București. 3. Căruntu Ion. Școala specială nr. 1, raion 30 Decembrie. Bucu- rești. 4. Dumitrescu Constantin, Școala specială nr. 5 nevăzători, Bucu- rești. 5. Gorea Dumitru, Școala prof. nr. 5 nevăzători „Vatra Luminoasă", București. 6. lonescu Nicolae, Școala specia- lă nr. 5 nevăzători „Vatra Lumi- noasă", București. 7. Manolache Constantin. Școala specială nr. 1 surzi, București. 8. Marcu Ion, Școala prof. nr. 5 nevăzători „Vatra Luminoasă", București. 9. Popescu Ion Dumitru. Școala specială nr. 5 nevăzători. București/ 10. Stănică Hie, lector I.P.CDu București. 11. Tudosiu Ion, Centrul logope- dic Timișoara, Regiunea Banat. MATEMATICĂ 1. Boer Margareta, Liceul nr. 3, Cluj. 2. Gheba Grigore, Școala genera- lă nr. 146, București. 3. Hie Ion, Liceul „Mihai Vi- teazul", raionul 23 August, Bucu- rești. 4. Motaș Alice, Liceul nr. 13,- București. 5. Olivotto Ivanca, Liceul nr. 1, București. 6. Petrescu Anastasie, Lic. „Fra- ții Buzești", Craiova. FIZICĂ 1. Ailincăi Margareta, Liceul „Dr. Petru Groza", București. 2. Mora Sulamita, Liceul nr. 15, raion 23 August, București. 3. Stănescu Nicolae, Liceul nr. 15, raionul 23 August, București. CHIMIE 1. Țigolu Alice, Liceul nr. 15, raionul 23 August, București. ȘTIINȚE NATURALE 1. Bartok Paul, Liceul nr. 1 — Cărei, Regiunea Maramureș. 2. Crep Gheorghe, Școala pedago- gică Arad, Regiunea Banat. 3. Lăzărescu Grigore, Liceul nr. 2, Rîmnicu Vîlcea, Regiunea Argeș. 4. Lăzărescu C. Ion, Școala ge- nerală Țlțești, Regiunea Argeș. 5. Marcoci Zinca, Centru! școlar agricol Sibiu. Regiunea Brașov. 6. Mihăilescu Eugenia. Liceul nr. 2, Ploiești. 7. Oprică C. Hie, șef secție înv. vicepreședinte Sfat popular, raion T. Măgurele, Regiunea București. GEOGRAFIE 1. Bordan Eugenia, Liceul Reșița, Regiunea Banat. 2. Goșa Nicolae, Școala generală nr. 1. Craiova, Regiunea Oltenia. 3. Guție Octav, Liceul nr. 1 Do- rohoi, Regiunea Suceava. 4. Luncan Radu, Școala generală nr. 144, București. 5. Manoltu Filip Dumitru, Liceul nr. 3. Arad, Regiunea Banat. 6. Voicu Pavel, Școala generală Moara Săracă, Raion Urziceni, Re- giunea București. 7. Zaharescu Gheorghe, Școala generală nr. 3, Pitești, Regiunea Ar- geș. MUZICĂ 1. Albuțiu Irimie. Liceul nr. 42, Raionul 16 Februarie, București. 2. Delion Pavel, Liceul de muzi- că și arte plastice, Iași. 3. Nicorescu C. loan, Școala ge- nerală nr. 95, Raionul T. Vladimi- rescu, București. 4. Păsculescu Titn, Liceul Dăbu- leni. Raionul Corabia, Regiunea Ol- tenia. 5. Perian Mihai, Liceul de muzică și arte plastice. Timișoara. 6. Scornea Anton. Liceul „D. Can- temir", Raionul 1 Mai, București. 7. Schmidt Alexandru, Școala de muzică și arte plastice nr. 2, Raion 23 August, București. 8. Tudorie Elena, Liceul „Ion Creangă", Raion N. Bălcescu, Bucu- rești. EDUCAȚIE FIZICĂ 1. Darie Petre, Liceul ,N. Băl- cescu", Regiunea Argeș, t. 2. lonescu Anton, Liceul nr, 12, București. 3. Kumner Arno, Liceul nr. 2, Brașov. 4. Popescu Colibași Dumitru, Li- ceul nr. 2, Brașov. PAGINA 2 OAMENI AI ȘCOLII & x *1 t. , :i « h ' " * B' Chemările istoriei La înaltele dimensiuni ale profesiunii pedagogice însorita zi de vară care a deve- nit, în vremea noastră Ziua învă- r țătorului, ne prilejuiește de fiecare , dată reflecții nu numai asupra unui an de muncă, ci și asupra unei munci de veacuri. Iar privirea aceasta spre trecut pornește, cu fie- care nouă etapă străbătută, de pe o culme mai. înaltă, care lărgește perspectiva; care îngăduie să se vadă mai mult, mai departe și mai bine decît înainte. Tradițiile trecutului sînt rădă- cinile adine înfipte și dătătoare de sevă ale vieții de astăzi. La teme- lia muncii fiecăruia dintre noi se află munca armatei uriașe a făuri- torilor școlii românești, a acelor mii de oameni care, de-a lungul vre- murilor, s-au dedicat luminării minților. înflăcărării cugetelor. Chemarea de căpetenie pe care, din vremi depărtate, istoria a a- dresat-o învățătorimii a fost de a transmite comorile științei și cul- turii, de a aprinde lumina înțele- gerii în conștiințe, de a plămădi personalitățile năseînde. Trebuiau, întîi de toate, cărți de școală care să fie puse în mina copiilor. O ,,bucoavnă" apăruse încă din 1699 la Bălgrad (Alba-Iuliă), o aritmeti- că românească circula din 1777, iar un abecedar — cel al lui Șin- cai — din 1783. La începutul se- colului trecut, numeroși învățători și profesori au trecut cu hărnicie ’ la munca de făurire a literaturii didactice pe care o cerea mersul înainte al școlii. Gh. Asachi, Gh. Lazâr, Petre Poenaru, Florian Aaron, Zaharia Boiu, Vasile Petri, G. Popp, I. Manliu. B. Constanti- nescu și mulți alții au petrecut ceasuri îndelungate, după' truda orelor de clasă, pentru a redacta manuale românești. Există o istorie a abecedarului românesc, o istorie a manualelor de aritmetică, a celor de istorie, geografie sau științe naturale — și din această istorie avem și astăzi multe de învățat. De la începuturile sale, de pe cînd se folosea încă „metodul lancaste- rian", învățămintului românesc i-a fost caracteristică și căutarea ce- lor mai bune căi de instruire a ti- nerelor generatii. Pe acest drum mergea învățătorul Vasile Petri atunci cînd aplica, la mijlo- cul secolului trecut, la Năsăud. me- tode bazate pe activizarea gîndirii elevului în procesul însușirii cu- noștințelor. Discipolul acestui das- căl cu „devotament curat pentru munca sa“ — Ion Pop, fecior de iobagi din Reteag — s-a străduit o viață întreagă să lege învătămîn- tul de viață, să dea elevilor deprin- deri rodnice de muncă. Preocupa- rea aceasta se vădea. încă de la 1842, și în cursurile pe care profe- sorul Ion lonescu de la Brad Ie ținea Ja Academia Mihăileană, iar profesorul Șt. C. Michăilescu urmărea să deștepte curiozitatea științifică, să stimuleze activitatea intelectuală vie a elevului. Dar cine ar putea striga oare întreg catalogul celor care și-au împlinit datoria de luminători ai tinerimii, întruchipînd tradițiile învățămin- tului științific, ale didacticii știin- țifice, ale pasiunii în munca peda- gogică ? Pentru mulți alți oameni ai șco- lii, chemarea istoriei luă altă în- fățișare — era chemarea muncii pe tărîmul științei, care făurea tra- diția strînsei legături a învățămin- tului românesc cu cercetarea știin- țifică. Din rîndurile cadrelor di- dactice s-au ridicat personalități ilustre care au adus un înalt pres- tigiu științei. Se numără printre ei Gr. Cobălcescu, profesor la școala preparandală „Vasile Lupu“ din Iași, Em. Bacaloglu, profesor la li- ceul Sf. Sava din București, Gr. Ștefănescu, Al. Xenopol, Dragomir Hurmuzescu, N. lorga și mulți al- ții. La numele lor se adaugă alte nenumărate nume de slujitori mo- dești ai școlii pentru care cerceta- rea științifică în laborator sau în arhivă a constituit o preocupare permanentă. Așa sînt învățătorii Străchinescu din Ibănești și Gru- mărescu din Zamoștia, care,- ca răs- puns la „chestionarul arheologic" trimis lor de Alexandru Odobescu, au întocmit, cu sentimentul înde- plinirii unei îndatoriri patriotice dări de seamă de mare interes științific asupra unor mxmumenle arheologice locale. Peste 1 500 de învățători din județele Dorohoi, Botoșani, Buzău, Prahova etc., dor- nici să contribuie la dezvoltarea cercetărilor arheologice, au răs- puns chestionarului,’ mulți dintre ei aducînd contribuții valoroase, pe baza cărora Odobescu a alcătuit numeroase lucrări de arheologie. Neuitînd să menționeze ajutorul primit de la dascăli, autorul „Fal- sului tratat de vînătoare" aduce la cunoștința Ministerului Instrucțiu- nii Publice că „notițiile" adunate de învățători „pot servi ca o bază pentru alcătuirea harței arheolo- gice a județelor respective, cît și pentru clasificarea cronologică și etnografică a diferitelor rămășițe antice, încă existente pe tărîmul României". Nu numai tărtmurlle pedagogiei și științei solicitau participarea ca- drelor didactice. Cînd în calea pro- gresului vieții materiale și spiri- tuale a României se ridicau bariere primejdioase. Istoria chema la luptă revoluționară. A. Pre- torian din Pitești, Gh. Sălădescu din Tîrgoviște, D. Oprescu din Ca- racal, D. Dutulescu din Giurgiu, Gh. Turnavitu din Craiova, N. Șer- bănescu din Slatina și mulți alți învățători au luat parte „la causa revoluției" din 1848 în calitate de comisari de propagandă și de „sis- tematice căpetenii". Așa cum îi învățase Nicolae Bălcescu, ei des- lușeau fraților de la sate ideile proclamației eliberatoare, apelînd la „suvenire sublime care trebuie neîncetat chemate în memoria po- porului, care îl luminează asupra soartei sale și deșteaptă în inima lui demnitatea de om și entuzias- mul libertății". Tradiția lor au ur- mat-o dascălii unioniști ca și cei care în preajma primăverii lui 1907 i-au educat în spirit revoluționar pe copiii țăranilor, dar și pe pă- rinții obiditi ai acestora. învățîn- du-i să lupte pentru drepturile lor. învățători ca C. lonescu din Fru- mușica, sau V, Cahu din Tuțcani au alcătuit și răspindit manifeste, Stan Crudu din Băbăița a orga- nizat un cerc socialist în sat, AI. Stroiescu din Orbească stabilea le- găturile între capii răscoalei din satele de pe valea Teleormanului. Sute de învățători au continuat lupta și în zilele cumplitei repre- siuni, câutînd să oprească mîinile ucigașe. La 1907 acțiunea învăță- torimii s-a manifestat ca parte a uriașei energii revoluționare a po- porului. Și tot această tradiție au urmat-o Mihail Cruceanu, Petre Constanti- nescu-Iași, I. Iordan, S. Dia- mandi și alții care, în 1933, au militat pentru organizarea cadrelor didactice în sindicat, izbutind să obțină o majoritate zdrobitoare de voturi (131 contra 15) în favoarea sindicalizării. Ei răspundeau unei chemări care pentru prima oară începea cu cu- vîntul „tovarăși" și purta, în col- țul din dreapta, lozinca „Proletari din toate țările, uniți-vă“. Era chemarea pe care, din adîncă ile- galitate, o trimetea învățătorimii Partidul Comunist Român. In zilele acelea, în care nu se vindecaseră încă rănile provocate de sălbatica reprimare a demons- trației învățătorești din Parcul Carol, chemarea partidului comu- niștilor stimula lupta cadrelor di- dactice. Adunările județene ale Asociației învățătorilor se trans- formau în mitinguri de protest îm- potriva asupritorilor poporului muncitor și în acțiuni de organi- zare a sindicatelor profesionale. De data aceasta, chemarea isto- riei era chemarea la solidaritate cu lupta tuturor oamenilor muncii, în frunte cu clasa muncitoare. Și vremea noastră își are che- marea ei. Este chemarea Congre- sului al IX-lea al Partidului Co- munist Român de a ne ridica la înălțimea sarcinilor societății so- cialiste, perfecționând munca noas- tră pedagogică, înarmînd tineretul cu bogate cunoștințe științifice și tehnice, contribuind la dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor, la educarea lor în spiritul devota- mentului neprecupețit față de cau- za partidului, față de patrie. Este chemarea de a duce mai departe tradițiile luptei pentru progresul social și pentru ridicarea spiri- tuală a poporului. Este chemarea de a ne simți răspunzători în fața istoriei contemporane a poporului nostru. Tradițiile înaintate pot fi cinstite în mai multe feluri. Partidul ne învață că există un mod, mai pre- sus decît celelalte, de a le cinsti : a le continua la nivelul contempora- neității, ridicîndu-le astfel pe o treaptă superioară. Continuator el însuși al tradițiilor luptei revolu- ționare și democrate a poporului român, partidul ne îndeamnă a fi în munca noastră continuatorii ce- lei mai prețioase tradiții dăscă- lești : tradiția de a răspunde che- mării istoriei. Nu poate fi mîndrie mai mare pentru învățătorul zile- lor noastre decît a răspunde la a- ceastă chemare. M. ȘTEFAN. Răsfoind un vechi carnet de no- tițe cu însemnări despre oameni și locuri, am regăsit în amintire un profil care m-a făcut să scriu aces- te cîteva rînduri. Era într-o primăvară, cu aproape 10 ani in urmă. Sosisem la Iași pen- tru a participa la prima întrecere a formațiilor artistice de amatori ale cadrelor didactice din întreaga Mol- dovă. Erau așteptați aici învățători și profesori din 4 regiuni și aproape 40 de raioane și orașe, de la Vatra Doritei la Galați. Pînă la venirea lor mai fiind vreme, am. pornit să vizi- tez școlile din Iași. $i le-am vizitat înscriind în carnetul cu file acum îngălbenite răsfrîngerile unor ira- dieri pornite din pasiunea și hărni- cia dascălilor ieșeni. In acele îm- Cercetătorul Pentru o mare categorie de profe- sori, interesul față de munca peda- gogică este dublat de interesul cer- cetării în domeniul științei în care s-au specializat. Fie că este vorba de continuarea unor aspirații visate încă de pe băncile facultății, fie că însăși munca didactică a chemat la viață aceste interese, ele ocupă în viața profesorilor la care ne re- ferim. un loc cel puțin egal cu cel rezervat obligațiilor de catedră. Profesorul Eduard Găvănescu de la Liceul nr. 1 din Arad este bine cu- La prima vedere ar fi greu să gă- sești deosebiri sensibile între lecți- ile pe care le ține învățătoarea Maria Sălăgean de la Școala gene- rală nr. 1 din Satu Mare și lecțiile oricărui alt învățător conștiincios. Există totuși o particularitate ceiume, un „ce" care imprimă lec- țiilor sale o atmosferă proprie, o căldură și un farmec deosebit. Cînd o cunoști mai bine, îți dai seama că această particularitate izvorăște din însăși concepția de viață a acestei femei, din aspirațiile și convingerile Pasiune In Odorhei, toată lumea afirmă că fiecare elev al lui Ladislau Venczel iubește matematica. — Nu chiar fiecare — observă el, zîmbind. — Dar majoritatea da. Așa este, o recunoaște și profeso- rul. Om foarte modest, a protestat împotriva acelui „fiecare" numai pentru ca nu cumva să se creadă că este vorba aici de meritul lui per- sonal. Dar atunci, al cui merit este ? încercăm să dezlegăm această taină stînd de vorbă cu dînsul despre viața lui, despre munca lui de pro- fesor. — Din totdeauna m-a atras ma- Veghe In curtea școlii am sădit un plop chiar lingă drum. In fiecare zi cîte-un elev de la fîntînă aducea un zdravăn chiup și îi dădea să bea. Noi îl vedeam cum crește cătinel și ramuri mici fugeau din el spre nalt Ce bucuroși eram ! Dar noaptea mai ales, în vîrful lui foșnea un vînt ușor și auzeam un cîntec minunat urcînd pe crengi. In fiecare zi creștea mereu frumosul plop și-n iunie noi garda o schimbam . Cei ce plecau puneau la frunte palmele și rămîneau cu ochii ațintiți în spre nadir, purtați de ramurile lungi, fără sfîrșit, ce arătau pe unde trebuie de mers. Cei mici făceau la fel ca și cei mari, dar nu peste mult timp plecau și ei. Tăcuți ne despărțeam Și m-am obișnuit acum ; eu nu-mi mai număr anii ce-au trecut îi pun să urce-n vîrful plopului și de-i senin să-mi spună tot ce văd, plăieși pe turn. prejurări am cunoscut-o pe învăță- toarea Elena Cătuneanu, atunci cu 20 de ani de dăscălie. Preda la clasa a IV-a și era mîndră de fiecare din școlarii ei. Lecțiile la care am asis- tat au fost o demonstrație de vir- tuozitate pedagogică. Degajate, spontane, fără nici un fel de emo- ție, răspunsurile elevilor și între- bările învățătoarei erau o dovadă grăitoare a măiestriei sale pedago- gice. Apoi am plecat în alte școli, am cunoscut alți dascăli. Peste ima- ginea lecțiilor învățătoarei Cătunea- nu s-au gini. Cind a în vraja așternut alte și alte ima- început concursul artistic, cintecului, a jocului si a costumelor moldovenești am uitat de Elena Cătuneanu și de școlarii noscut, în orașul său, pentru serio- zitatea și exigența cu care se ocupă de problemele cultivării și educației copiilor, pentru minuțiozitatea cu care își pregătește fiecare lecție, pentru modul cum se ocupă în gene- ral de soluționarea sarcinilor sale profesionale. Nu mai puțin cunoscu- tă este însă și intensa sa activitate pe tărîmul cercetării științifice. încă în urmă cu ani prof. Găvă- nescu a început să colaboreze la în- tocmirea unor monografii și studii asupra Istoriei României în secole- ei, din turilor înțelegerea profundă a ros- ei de învlfțătișff.re. E adevărat, nu-l învață pe copii mai mult decît scrisul, cititul sar socotitul, mai mult decît le cer pro gramele școlare să știe despre apel' și munții țării, despre flori sau des pre vitejia neamului nostru. Dn vorbindu-le despre toate acestea Maria Sălăgean nu uită că elevii e vor fi mîine oameni și că învățîn. du-i ceea ce școala îi învață în ge- neral pe copii, trebuie să le predea, mai înainte de toate, marea lecție a tematica și, la vremea mea, am fost un elev bun la acest obiect. Dar adevărata ei frumusețe s-a deschis în fața mea abia atunci cînd am în- ceput s-o pătrund din ce în ce mai adine- Căci matematica se închide în sine rigid, aș putea spune cu în- gîmfare, în fața aceluia care se apropie de ea ca străin, dar devine foarte apropiată de cel care vrea să-i fie prieten adevărat. Totdeauna spun acest lucru elevilor mei — și nu uit niciodată să adaug că nu-i adevărată afirmația că matematica ar fi cea mai grea disciplină. Sînt convins că fiecare elev o poate în- țelege. Depinde de efortul pe care-l Prof. MIHAI ZISSU ROM1LA ’ Babadag ei. Pînă în ultima zi a întrecerii cînd, pe scena Teatrului Național, au apărut formațiile artistice ale dascălilor ieșeni. Am revăzut-o pe scenă pe Elena Cătuneanu, dar am întîlnit-o și în culise, ea fiind unul din organizatorii și însuflețitorii concursului de artă populară româ- nească „predată" acum „în direct" de pe scenă. Am regăsit-o după concurs (pe care l-au cîștigat, la cele mai multe probe, „ieșenii"), la sediul Sindica- tului învățămînt, adueîndu-și con- tribuția la rezolvarea unor proble- me privind condițiile de viață și de muncă ale oamenilor școlii. Era res- ponsabila comisiei de asigurări so- ciale și se îngrijea de organizarea trimiterii cadrelor didactice la odih- le XIX și XX. Rodul muncii desfă- șurate de el în această direcție se concretizează în publicarea unor in- teresante lucrări privitoare la isto- ricul ardelean Ion Moroi, autorul unei cercetări asupra „lucrurilor Daciei". Eduard Găvănescu a elabo- rat și publicat, de asemenea, lucra- rea „Mărturii românești", referitoa- re la răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan, a colaborat la activitatea co- lectivelor care au analizat machete- le volumelor II. III și IV ale trata- tului „Istoria României", și-a adus omeniei. De nici vine sensibilitatea cu'gaiie înțelege personalitatea fie- cărni copil, tortul cu care știe să se aproprie de ei. să-i ajute în depă șirea micilor dificultăți ale vieții loi de școlari, să-i facă să îndrăgeasci învățătura și munca, cinstea și con- știinciozitatea, adevărul și frumosul Alături de lecții, de îndemnuri și povețe, elevii acestei învățătoare găsesc în ea un model de care se aproprie și se leagă, dorindu-și să fie asemeni lui. pentru că întreaga ei conduită este o pildă a științei de a fi om. face, dar și de felul cum i-o ex- plici. — Și ce se întîmplă cu cei care. totuși, nu iubesc matematica ? Profesorul Venczel răspunde un zîmbet abia perceptibil: cu — Știți, nu-i bine cînd profesorul dă de la început o sentință, afir mind că un elev ar fi sau nu but matematician. Am procedat o data așa spunînd, după primele confrun- tări cu unul din elevii mei, că nu va învăța matematica. Dar băiatul a spulberat, această afirmație. Vezi: trebuie să ai încredere în elevi, în forțele lor. Abecedar Sunetul răsare-n auz, Apoi ochiul îl pipăie pe albul caietului ; și el se anină de buze ca o petală plăpîndă de nu-mă-uita Și după-ntîiul vine al doilea și apoi al treilea sunet și tot așa pînă face o floare de nu-mă-uita, pe care o poți dărui și mamei, și tatei, și vecinului, dar mai întîi tovarășei învățătoare care te-a învățat minunea de-a face din sunete flori pe care le poți așeza în rînduri pe foaia albă cum e lumina și pe care, apoi, le poți trimite-n lume ori și cui, oricît de departe. Și cel ce le primește, le cunoaște și te știe; și el îți poate trimite altele care te fac să-1 cunoști. Și uite-așa, aceste flori minunate îi fac pe oameni să se cunoască și să se iubească mai mult. nă și tratament, de inițierea unor excursii și de o mulțime de alte tre- buri extraartistice și extrașcolare. Propagator al cuvîntului lui în mase, activist pe coordonate obștești, artistă fesia sa, Elena Cătuneanu partidu- multiple în pro- a conți- nuat la un nivel tot mai ridicat să-și cinstească aleasa ei profesie de în- vățătoare, trecînd acum în cel de-al 30-lea an de muncă. Dacă este adevărat că fiecare om are o dominantă căreia i s-ar sub- suma toate tunci Elena tut străluci ca în aceea celelalte trăsături, a* Cătuneanu n-ar fi pu- în nici o altă profesie de învățătoare, la di- mensiunile pe care a înțeles-o ea. T. CRISTIAN contribuția la întocmirea monogra- fiei „Preparandia din Arad", apăru- tă nu de mult în Editura didactici și pedagogică.. Pentru prodigioasa lui muncă pe plan științific, ca și pentru rezulta- tele frumoase dobîndite in dome- niul activității pedagogice prof. Găvănescu a fost distins cu „Ordi- nul Muncii" clasa a Il-a. La 63 de ani. acest profesor continuă să fie un om tînăr, care își păstrează ne- alterată dragostea pentru muncă. ANTON DANESCU Felul de a fi al Măriei Sălăgean e apropiț mu aumai.de copii ci și de vîrstniei IWeitbră a Camitetuluboră- șenesc al femeilor, ed reușește să mobilizeze în jurul său un mare număr de femei pentru rezolvarea sarcinilor obștești. Așa cum, sub îndrumarea ei, copiii învață plini de siguranță, alăttlri de ea oamenii muncesc cu drag, pentru că toate acțiunile ei sînt pornite din dorința de a le fi de folos. NICOLAE MANEA — Dar cei slabi de tot ? — insis- tăm totuși, în continuare. — De ei mă ocup mai mult. La lecții, la consultații. Controlez cum muncesc, dacă au înțeles proble- mele. Capitolele mai importante le repet în mod special cu ei. Din cuvintele profesorului emerit Ladislau Venczel radiază pasiunea pentru specialitatea pe care o predă. Iar pasiunea aceasta se face simțită de toți cei căre îl cunosc. O simt, însă, cel mai mult, elevii lui, în fața cărora deschide lumea atît de minunată, atît de logică a cifrelor. în această pasiune stă taina" succeselor sale. GH. BEKE PETRE BUCȘA Cluj PAGINA 3 In excursie Acțiuni de vacanță Jocurile și excursiile în tabere Zile însorite de iunie pe meleagu- rile maramureșene. Ca pretutindeni tn patrid noastră. întîlnești și aici, în aceste zile, grupuri de pionieri și școlari porniți în drumeție, li vezi vizitînd marile uzine, lăcașurile de cultură și monumentele istorice, străbătînd cărările de munte, po- posind în poiene. în interesul cu care cercetează totul, în cîntecele și în voioșia lor, simți dorința pasionată de a ști, de a cunoaște cît mai multe, simți dragostea înflăcărată pentru patrie, pentru oamenii și realizările ei, simți bucuria copilăriei luminoa- se. fericite. Un scurt popas la Baia Mare. 'Aflăm că, prin grija secției de în- vățămînt a Sfatului popular regio- nal și a Comitetului regional U.T.C., s-au luat toate măsurile pentru ca vacanța de vară a pionierilor și școlarilor să se desfășoare în con- diții optime. Taberele raionale și regionale sînt gata să-și înceapă activitatea. Centrele cultural-spor- tive de la Baia Mare, Baia-Sprie, Seini. Livada, Turți — de asemenea. Stăm de vorbă cu tov. losif Co- vaci, șeful secției de învățămînt a orașului Baia Mare. Aflăm, cu acest prilej, că școlarii băimăreni vor avea de ales, în această vacanță? in- tre multe acțiuni deosebit de inte- resante. de plăcute: competiții sportive și șezători, excursii și dru- meții, seri de povești și focuri de tabără. In mod special îi atrag pe elevi vizitele planificate la combi- natele chimice din Baia Mare, la barajul de pe Firiza, ca și la recen- tele descoperiri arheologice de la Mediaș. Cu multă grijă s-au preocupat or- ganele locale și de pregătirea tabe- relor în care sute și sute de școlari din regiune își vor petrece o parte din vacanță. Așezată într-o zonă de munte al cărei pitoresc poate concura cu suc- ces cele mai vestite stațiuni din Eu- ropa. tabăra regională de la Izvoare, de pildă, a primit recent, cu multă ospitalitate, prima serie de copii veniți aici la odihnă. Camerele lu- minoase, vesele, curate, terasele pli- ne de soare, terenurile de sport — toate le asigură cele mai bune con- diții, iar programul vieții de. tabără le oferă nenumărate ceasuri de în- cintare. Au prioritate, firește, acti- vitățile în aer liber : orientarea tu- ristică și pescuitul sportiv, jocurile, întrecerile de tot felul. S-au pre- văzut activități și pentru timp ne- favorabil, pentru zilele ploioase. In aceste zile școlarii vor participa-la întreceri de tenis de masă, la au- diții radiofonice, vor citi cărțile lor preferate, pe care le găsesc în număr suficient la biblioteca bine înzestra- Cursuri de vara pentru profesorii de fizică si chimie tă a taberei, se vor iniția în tainele fotografiei artistice etc. Întreaga activitate a taberei este astfel organizată îneît elevii să-și poată alege ocupațiile pe care le în- drăgesc cel mai mult, care sînt cele mai potrivite vîrstei și înclinațiilor lor. In același timp personalul di- dactic al taberei se îngrijește să creeze copiilor posibilitatea de a-și manifesta larg spiritul de inițiativă atit în ceea ce privește alcătuirea programelor, cît și în privința par- ticipării la organizarea acestora. Ei sînt solicitați să propună acțiuni și să-și folosească fantezia în realiza- rea lor. Corurile improvizate de copii cu cîntecele care le sînt cele mai dragi, jocurile inițiate de ei, plimbările și excursiile pe care le propun — toate fac ca viața în ta- bără să fie și mai plăcută, și mai atractivă. Două sute de copii se află acum în tabăra de la Izvoare. Alte sute și mii de copii — în taberele răspîn- dite pe tot întinsul patriei. Zeci de mii le vor urma, în seriile viitoare. Pentru toți, vacanța va rămîne o amintire plină de farmecul adine ml zilelor petrecute laolaltă în cîntec și voioșie. TR. ISPAS Societatea de științe fizice și chimice organi- zează între 5-15 iulie a.c., în principalele cen- tre universitare, cursuri de informare științifică pentru profesorii de fi- zică și chimie din în- treaga țară. La București se va desfășura cursul pentru profesorii de chimie, a cărui tematică se va referi la relațiile între structura și proprietă- țile substanțelor. Se vor dezbate, sub formă de prelegeri, problemele : ..Legătura chimică, fac- tor determinant al structurii", „Relații în- tre structura și activi- tatea catalizatorilor", „Relații între structura și proprietățile substan- țelor anorganice", Re- lații între structura și culoarea substanțelor organice", „Relații între structura și activitatea fiziologică". Cursul, de fizică or- ganizat la Timișoara va trata probleme de fizică modernă. Vor fi expu- se, printre altele, te- mele : „Elemente de matematică cuantică", „Elemente de electro- dinamică cuantică", „Fi- zica particulelor ele- mentare", „Fizica cor- pului solid", „Probleme ale teoriei relativității", „Elemente de magne- tism", „Mașini electro- nice de calcul" La rîndul său, cursul de fizică organizat la Iași va trata probleme de electrofizică. Expu- nerile prezentate în cadrul lui se vor referi la „Circuite oscilante și metodele lor de studiu". „Tuburi electronice și transistori". „Amplifica- tori cu tuburi electroni- ce și transistori", „Me- tode audio-vizuale utili- zate la lecțiile de fizi- că", „Teoria oscilației și tipuri de oscilatori", „Principii de radioloca- ție", „Noțiuni de propa- gare a undelor electro- magnetice ; modulația și detecția" etc. La Cluj se va orga- niza, în același inter- val de timp, un curs de informare științifică pentru profesorii de fi- zică. In programul aces- tuia figurează, printre altele, teme referitoare la: „Concepții noi în fi- zica corpului solid", „Probleme actuale ale energeticii nucleare", „Structura electronică, proprietățile magnetice și optice ale solidului", „Reacții nucleare la energii înalte și energii mici". „Structura cris- talină și probleme de simetrie în solid". „Energia de legătură și nivelele de energie în solid", „Producerea și separarea izotopilor". Cursurile vor cu- prinde — pe lîngă ex- puneri și prelegeri — activități practice în laboratoarele catedrelor de specialitate din în- vățămîntul superior, ac- tivități metodice, pre- cum și vizite la între- prinderi industriale și la institute de cercetare din orașele respective, întreaga activitate se va încheia cu o excursie comună de documentare asupra principalelor o- biective industriale din regiunile Ploiești, Ba- cău, Suceava și Iași. In sprijinul educatorilor care lucrează cu elevii în tabere, s-au publicat cîteva materiale de îndru- mare privind organizarea și plani- ficarea muncii, activitatea cultural- artistică, organizarea activităților de cultură fizică și sport. In conti- nuare se dau îndrumări privind organizarea jocurilor și excursiilor. O mare valoare educativă și re- creativă au jocurile de mișcare (di- namice). Prin jocuri elevii ajung să capete cunoștințe, deprinderi și se obișnuiesc cu regulile activității în colectiv. Ele dau multă satisfacție copiilor și, fiind practicate în aer li- ber, contribuie la întărirea sănătă- ții și la refacerea energiei prin o- dihnă activă. Sub formă de joc, pro- fesorul poate familiariza pe elevi cu tot felul de reguli de muncă și de comportare. Pentru ca jocurile să se desfă- șoare în mod cît mai organizat și mai variat. în tabără trebuie asi- gurate o serie de condiții materiale — spațiul necesar, materiale adec- vate, mingi de diferite mărimi etc. Se pot organiza jocuri de mișcare, cu sau fără împărțire pe echipe, fără folosirea unor obiecte ; jocuri de mișcare cu folosirea unor obiec- te (mingi, coarde de sărit, bețe, țin- te etc.) ; jocuri cu transportul unor obiecte ; jocuri pregătitoare pentru jocurile sportive, jocuri distrac- tive etc. Pentru alegerea și cunoașterea a- mănunțjță a jocurilor sereeomartdă lucrările : „Jocuri pentru copii și ti- neret" (N. Mujicicov, CI. Mujicicov și D. Branga), „Jocuri și distracții pentru taberele de vară" (Sever A. Bivolarul, precum și jocurile de mișcare descrise în programa școlară de educație fizică pentru clasele I-IV. Pentru buna organizare și condu- cere a jocurilor de mișcare este ne- cesară îndeplinirea prealabilă a unor condiții : Alegerea jocului va fi fă- cută în funcție de particularitățile elevilor, de scopul urmărit, de spa- țiul și materialele avute Ia dispo- ziție, de numărul copiilor. Urmează alegerea terenului (un loc neted, de pe care se vor îndepărta sau izola obstacolele ori obiectele ce pot pro- voca accidente). Terenul va fi stro- pit, măturat și marcat, după nece- sitățile jocului, cu var sau cu fa- nioane. Ne vom ocupa apoi de pre- gătirea materialului pentru joc, ți- nînd seama de tema jocului și de numărul jucătorilor, ca și de for- marea echipelor, urmărind crearea unor echipe de valori egale. Echi- pele se pot forma de către profesor (prin numărătoare sau alegere), sau de către elevii înșiși, prin alegere. Mai întîi se fixează căpitanii de echipe, care își aleg pe rînd coechi- pierii. Jocul va fi explicat și demonstrat cît mai clar, în ordine și liniște. Uneori este necesar să se facă o probă pentru a se constata dacă s-au înțeles regulile. In desfășurarea jocurilor de miș- care se va urmări îndeaproape res- pectarea regulilor stabilite. Cei slabi și timizi vor fi încurajați. Se va fa- voriza crearea unei bune dispoziții, fără a se permite dezordinea și in- disciplina. Dacă nu se respectă re- gulile, dacă nu s-a înțeles bine te- ma și tehnica de desfășurare a jo- cului sau se ivesc acte de indisci- plină, jocul va fi oprit. Pentru a-i educa pe elevi în spiritul de drep- tate, de cinste, de corectitudine este necesar ca arbitrajul să fie absolut imparțial și autoritar. Jocul se va încheia prin relua- rea formației inițiale și a ordinii, prin calcularea și anunțarea rezul- tatului. prin observații asupra latu- rilor bune și slabe ale desfășu- rării jocului și ale comportării co- piilor. Profesorul va avea în vedere să dozeze jocul în raport cu posibilită- țile elevilor și cu efortul cerut de celelalte activități. In taberele cu efective curente de elevi trebuie ur- mărit ca în participarea Ia jocurile de mișcare să fie angrenați, prin rotație, toți elevii, folosind în acest scop toate spațiile pe care se pot desfășura jocuri. Viața și activitatea copiilor în ta- bără capătă un scop mai apropiat și un elan creator și mobilizator, atunci cînd programul activităților de cultură fizică și sport cuprin- de și o serie de întreceri sportive. în funcție de posibilitățile pe care le oferă tabăra, astfel de între- ceri se pot organiza Ia atletism și la jocurile sportive desfășurate în aer liber (volei, handbal, fotbal, oină, baschet), precum și la șah și tenis de masă. întrecerile la atletism vor cuprin- de în general probele tetratlonului pionieresc (60 m, sărituri în lungi- me, sărituri în înălțime și arunca- rea mingii de oină la distanță) atît pentru băieți cît și pentru fete. In taberele pentru elevii din licee și școlile profesionale se pot organiza întreceri atletice și la alte probe, dacă condițiile din tabără permit a- ceasta. Pentru a stimula participarea co- piilor la întrecerile atletice din ca- drul taberei se recomandă ca ele- vilor clasați pe primele locuri să li se acorde diplome, iar numele lor să fie popularizate atît la careu cît și la gazeta de perete. întrecerile la jocurile sportive pot contribui mult la realizarea sarcini- lor educative și recreative din ta- bere. Participarea sistematică la a- ceste jocuri ajută la fortificarea or- ganismului și la dezvoltarea calită- ților morale și de voință. Prin ca- racterul lor de echipă, jocurile spor- tive educă deprinderile de a lucra în colectiv. Scopul lor direct — în- scrierea de puncte, obținerea victo- riei — impune neapărat colaborarea deplină a tuturor membrilor echi- pei, face ca inițiativa, spiritul crea- tor, spiritul combativ și dragostea pentru colectiv să se manifeste din ■plinu interesele echipei subordonînd interesele personale. Ținînd seama de valoarea jocu- rilor sportive, conducerile de tabere trebuie să facă toate eforturile pen- tru a amenaja în cadrul acestora un minimum de baze sportive, pentru a procura din timp materialele și echipamentul specific. Pentru pre- gătirea și organizarea întrecerilor la jocurile sportive se vor lua mă- suri ca : stabilirea și anunțarea din timp a competițiilor pe tabără ; îm- părțirea elevilor în echipe de forțe apropiate; stabilirea instructorilor pentru fiecare echipă în parte ; pro- gramarea antrenamentelor pentru fiecare echipă ; stabilirea arbitrilor, a responsabililor cu marcarea tere- nurilor, cu păstrarea și aducerea pe teren a materialelor. Pentru ca organizarea acestor fn- Ireceyi să;contribuie din plin la'foJ Ibsiren în modul cel mai recreativ și plăcut a timpului liber se cere din partea organizatorilor mult discer- nămînt atît în stabilirea scopului concursurilor, cît și a formei lor de desfășurare. Excursiile și drumețiile consti- tuie unul din principalele mijloace de educare patriotică a tineretului școlar, dînd elevilor posibilitatea să cunoască frumusețile și bogățiile tării, muzeele, locurile și monumen- tele istorice, monumentele de artă și cultură, dezvoltînd astfel în rin- durile lor dragostea și devotamentul nețărmurit față de patria noastră, Republica Socialistă România, față de Partidul Comunist Român. Prin specificul lor, excursiile contribuie Ia legarea strînsă a învățămîntului cu practica construcției socialiste, cu viața, ajutînd elevilor să-și însu- șească noi cunoștințe din domeniul științei, tehnicii și culturii. In a- celași timp, excursiile și drumețiile oferă elevilor posibilitatea de a se recrea în mod plăcut, de a realiza o odihnă activă, de a-și căli organis- mul prin contactul cu viața în aer liber, prin eforturile fizice pe care le necesită parcurgerea anumitor trasee ; ele dezvoltă curajul și vo- ința, punîndu-i pe copii in situația Promoția 1956 a Facultății pedagogle-filologie, Institutul pedagogic de 4 ani București, sărbătorește 10 ani de Ia absol- vire la 7 iulie, ora 10, în amfiteatrul Bălcescu al Universi- tății București. Promoția 1946 a Școlii normale Cîmpulung-Muscel sărbă- torește 20 de ani de la absolvire la 2 iulie, în localul școlii. de a învinge anumite greutăți, anu- mite obstacole. Excursiile pot fi locale, regionale și interregionale. In materialul de față fiind vorba de activitățile din tabere, ne vom ocupa în mod spe- cial de excursiile locale, organizate sub forma drumeției, sub conducerea profesorilor și comandanților de de- tașamente și avînd ca scop cunoaș- terea împrejurimilor locului unde este situată tabăra, a frumuseților naturii, a specificului raionului res- pectiv, a obiectivelor lui economi- ce, culturale și istorice. La aceste excursii elevii vor fi organizați pe grupe de vîrstă, pentru ca explica- țiile să fie accesibile și utile tuturor, iar volumul eforturilor să corespun- dă particularităților vîrstei respec- tive. Pentru buna reușită a ex- cursiei aceasta trebuie pregătită din timp. Durata pregătirii este condi- ționată de gradul de dificultate al excursiei, de durata ei și de numă- rul de participanti. Este indicat ca și elevii să participe la organizarea excursiilor, întrucît în acest fel in- teresul lor este mereu treaz,, dobîn- desc noi deprinderi și cunosc mai a- mănunțit locul unde se face ex- cursia. Pregătirea unei excursii constă din: numirea colectivului de conducere ; întocmirea planului de acțiune (care indică itinerarul excursiei, punc- tele de popas, obiectivele ce vbr fi vizitate, unele fenomene ale natu- rii *ce .se vor studia)-; anunțarea și popularizarea excursiei; vizita me- dicală individuală; constituirea și organizarea colectivului; instruirea participanților. Conducătorul excursiei va avea grijă să împartă sarcini elevilor, astfel îneît pe parcurs fiecare din ei să aibă atribuții bine precizate. De exemplu, un elev va fi desemnat cap de coloană, altul încheietor de coloană, doi-trei elevi vor ajuta pe încheietorul de coloană ; cei care au aparate de fotografiat vor face fotografii, unul sau mai mulți elevi vor primi sarcina de a nota impre- siile și lucrurile de interes deosebit întîinite pe parcurs, alți elevi vor culege materialul geologic, botanic, istorico-geografic, alții se vor ocu- pa de curățenie, de aprinderea focu- lui etc. Conducătorul.excursiei va-lămuri tuturor participanților regulile .. comportare în timpul excursiei. Ie va arăta cum trebuie folosit po- pasul, le va da indicații asupra îm- brăcămintei adecvate. Este indicat ca excursia să se efectueze numai după recunoașterea de către un pro- fesor a itinerarului propus. La popasuri se vor organiza jo- curi recreative, cîntece, care fac ca excursia să fie mult gustată de că- tre elevi. Se vor alege pentru po- pas locuri în care adăpostirea ele- vilor în caz de ploaie să poată fi asigurată. La întoarcerea în tabără, care trebuie să se desfășoare în mod organizat, se va verifica starea să- nătății fiecărui elev. Cei care au că- pătat rosături în urma mersului, care s-au lovit etc., vor fi îndru- mați la cabinetul medical. Excursia va fi încheiată cu concluziile con- ducătorului. cu impresiile elevilor. Cuprinderea, prin rotație, a tu- turor elevilor din tabere în excursii este o cerință pedagogică obligato- rie. de care trebuie să țină seama colectivul de conducere al taberei. Prof. M. TÎRNOVEAN șeful serviciului de cultură fizică din Direcția activități educative Prof. V. SIMIONESCU inspector în Direcția activități educative din Ministerul * învățămîntului EXPOZIȚIILE ȘCOLARE contururi clare ale personalității și preocupărilor fiecărei școli îndrumate de Ministerul învăță- mintului să continue o tradiție valo- roasă a trecutului, școlile noastre au organizat,. în aceste săptămîni, inte- resante expoziții de sfîrșit de an. Personalitatea fiecăreia din ele,. tră- săturile lor distinctive s-au conturat astfel puternic, iar spațiul de expunere amplu a putut fi valorifi- cat în scopul unei prezentări multi- laterale, cuprinzătoare, a muncii desfășurate de cadrele didactice și elevi. Deschise de regulă o dată cu des- fășurarea serbărilor de sfîrșit de an, expozițiile școlare s-au bucurat de o mare afluență de public. Nume- roși directori de școli și lucrători ai ■ecțiilor de învățămînt cu care am ■tat de vorbă au fost unanimi, de asemenea, în a aprecia valoarea e- ducativă sporită a expozițiilor în forma lor actuală, au subliniat fap- tul că, reliefînd specificul școlilor, individualitățile lor diferite, expo- zițiile aduc o contribuție largă la stimularea activității profesorilor și elevilor. In ansamblu, expozițiile șoolare relevă puternic cîteva trăsături im- portante ale mersului înainte înre- gistrat în prezent de învățămîntul nostru. Astfel,, modernizarea conți- nutului disciplinelor din sfera știin- țelor exacte, accentul deosebit pus pe desfășurarea demonstrațiilor și experiențelor ca mijloc de pătrun- dere către esența problemelor au determinat atît școlile generale cît și liceele să întreprindă, în orele d« lucrări practice și în timpul ac- tivității cercurilor pe materii, un efort susținut pentru confecționarea de aparate și piese de laborator pen- tru demonstrații. Expoziția Școlii generale nr. 56 din București, de pildă, prezintă o gamă variată de aparate . demonstrative pentru lec- țiile de fizică — pendul Maxwell, Aspect din expoziția Școlii generale ■nr. 56 din București: sala .materia- lului- didactic. scripeți, macara electromagnetică, panouri înfățișînd funcționarea unor aparate electronice etc. — executate cu multă precizie și simț estetic. Ele dovedesc caracterul pozitiv al în- drumării date de profesori, faptul că aceștia s-au ocupat atent de dezvol- tarea aptitudinilor tehnice ale ele- vilor lor. Un nivel ridicat al „secto- rului tehnic" din cadrul expozițiilor se înregistrează, după cum ne-au semnalat corespondentii noștri, și la școlile generale nr. 3 din Craiova, nr. 2 din orașul Gheorghe Gheor- ghiu-Dej, la școala din Tîlmaciu- Sibiu, la școlile generale nr. 143 și 150 din Capitală, ca și la multe alte școli. In expozițiile liceelor, lucrările cu caracter tehnic — machete de ma- șini și instalații în stare de func- ționare, aparate de laborator etc- — au o valoare ridicată, atestînd buna pregătire științifică a profesorilor, profundele cunoștințe și bogatele deprinderi cu care i-au înarmat pe elevi. Panourile demonstrative pri- vind acțiunea și aplicațiile unor legi și principii de bază din dome- niul fizicii, matematicii, chimiei etc. prezente în expoziția Liceului nr. 27 din București (organizată pe disci- pline chiar în cabinetele și labora- toarele de specialitate) sau apara- tura originală cu funcționare elec- tronică expusă de Liceul nr. 3 din Oradea sînt realizări de o ținută teh- nică și o valoare didactică deosebită, care merită să fie reproduse pe scară industrială, pentru a fi cu- prinse și în dotarea altor școli. O trăsătură caracteristică a expo- zițiilor școlare organizate în acest an o constituie reflectarea puternică a specificului local. La liceul din orașul Victoria, bunăoară, expoziția vădește preocupările accentuate ale elevilor pentru studiul chimiei, preo- cupări legate strîns de profilul aces- tui oraș al chimiei. Școlarii din Furculești-Alexandria își prezintă preocupările pe linia însușirii cu- noștințelor agricole și a agrotehnicii înaintate, cei din Baia de Fier, re- giunea Oltenia, ni se relevă — prin bogatele lor colecții de rod și de exemplare din fauna specifică pește- rilor — drept niște pasionați geologi și speologi. Dovedind o preocupare accentuată pentru diferențierea lucrărilor în funcție de înclinații, expozițiile șco- lare cuprind și numeroase cusături și împletituri executate cu multă îndemînare și simț estetic de către eleve care, orientate de cadrele di- dactice, au folosit minunatele motive ale artei populare naționale. La Școala generală nr. 3 din Craiova, de pildă, găsim exponate purtînd am- prenta lucrăturii diafane a marame- lor oltenești, Ia Liceul din Vinga, regiunea Banat, estetica lucrărilor este dată de ritmicitatea alternanțe- lor de alb și negru a cusăturilor din părțile Timișoarei, Lugojului și Ara- dului, la Școala generală din Furcu- lești-Alexandria sînt cultivate fru- musețile portului din Cîmpia Du- nării. Mărturie a nivelului la -care se desfășoară educația estetică în școli, desenele școlarilor prezentate în ex- poziții dovedesc în același timp grija cadrelor didactice pentru sti- mularea activă a tinerelor talente din rîndurile elevilor. O mențiune deosebită merită ex- poziția de lucrări din cadrul Liceu- lui pedagogic de educatoare din București. Prin tematica ei, prin modul ei de realizare, expoziția dă vizitatorilor certitudinea bunei pre- gătiri de specialitate pe care o pri- mesc elevele acestei școli. Se află aici, lucrate cu gust și pricepere, materiale didactice specifice învăță- mîntului preșcolar — măștile unor personaje de basm, ingenioase și su- gestive decupaje și colaje menite să le formeze copiilor reprezentări co- loristice, materiale pentru jocuri și povestiri după imagini etc. Multe din expozițiile școlare din acest an relevă și profunzimea preocupărilor metodice din școlile respective. Expoziția Școlii generale nr. 56, de pildă, cuprinde un intere- sant colț metodic în care sînt pre- zentate caietele de notițe ale elevi- lor, carnete cu însemnări care con- turează stilul de muncă al profeso- rilor și rezultatele acestei munci. Asemenea „colțuri metodice" se în- tîlnesc și în expozițiile școlilor din Tîlmaciu, Baia de Fier, orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej etc. Reluînd firul unei îndelungate tradiții, expozițiile școlare de sfîrșit de an și-au dovedit din plin valoa- rea lor ca mijloc de stimulare a ap- titudinilor pe care le au elevii, a mîndriei și răspunderii pentru pres- tigiul și reputația școlii. Un colț al interesantei expoziții or- ganizate de Liceul pedagogic de e- ducatoare din București. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Bucurefti. Piața Scînteii nr, 1, Telefon 17.60.20. Abonamentele ie fac le oficiile po»tale, factorii poștali șl la difuzorll voluntari din unitățile de învățămînt. Tiparul l Combinatul Poliflrafic Casa Scînteii. Piața Scînteii București,