Anul XVII!
Nr. 855
1966
— Care sînt aceste probleme ?
ca
pe
— Ați observat, desigur, făptui
că mă aflu numai eu la
sediu!
•Și cadrele didactice ?
a
i 17 iunie
— Vom recruta — pentru obi-
ectele de cultură generală — o
serie dintre cadrele bune de care
care urmează să lucreze în
drul lor.
Ca să vă răspund la ele
— în primul rînd, cele legate
de baza materială a acestor școli
noi și, într-o egală măsură, cele
legate de recrutarea profesorilor
Prezența magnetofonului
va face să se păstreze mult
timp amintirea prețioasă a
versurilor citite în cadrul
cercului literar.
— Ce măsuri organizatorice
s-au luat pentru asigurarea unei
cît mai bune activități a acestor
noi unități școlare ?
1


Tczcrvat pentru elevi" • Totul e mai bine, mai frumos • Tabere
in restanță • Cum se poate recâștiga timpul pierdut
De aproape două săptămâni, în
fiecare zi gările sint pline de șco-
lari. Veselia, larma lor umplu pe-
roanele pînă în clipa cînd, încur-
cate, trenurile pornesc cu ei spre
toate colțurile țării. Spectacolul a-
cesta tineresc al gărilor nu mai
stârnește nimănui semne de între-
bare. Toată lumea știe: școlarii
noștri au început să trăiască din
plin bucuriile vacanței. Zilele tre-
cute s-au întîlnit in Capitală, la
Gara de Nord, peste 2 000 de elevi
din orașele și satele regiunilor
București, Suceava, Mureș-Auto-
nomă Maghiară, Maramureș. Incăr-
in sumar
Profiluri
pag. 2
Largi perspective pentru elevii
liceelor de specialitate — pag. 2
Ședința Consiliilor învățămin-
tului superior, de cultură gene-
rală, profesional și tehnic —
pag. 3
Hune<
PROLETARI DIN TOATE fARILE, UNIp-VA.
GAZETA
4 pair. 25 bani
ÎNVĂȚĂMINTULUI
EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMINTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT SI CULTURĂ
cați cu toată recuzita de vară, ait
plecat spre litoral, la taberele de la
Năvodari, Costinești și Schitu, care
i-au așteptat
niște oaspeți
din Timișoara,
din multe alte
pregătite ca pentru
dragi. Și în gările
Bacău, Galați, ca și
localități ale țării se
vede din ce în ce mai des, pe tre-
nurile care vin sau pleacă, anunțul
binecunoscut din zilele vacanțelor :
„Rezervat pentru elevi".
In vacanța aceasta vor poposi în
taberele de la munte și de la mare,
străjuite de păduri umbroase sau
de întinderi poleite cu aur și azur,
mii de școlari. Unii au și început să
guste farmecul zilelor de tabără,
alții le socotesc cu nerăbdare pe
cele care mai sînt pînă vor sosi
aici. Pregătirile în vederea primirii
lor au început de multă vreme,
încă de cînd, preocupați de învă-
țătură, școlarii nici nu gândeau
la vacanță.
Dacă intri în aceste zile la tabe-
rele de pe Valea Prahovei și de pe
Valea Teleajenului. la taberele din
regiunile Brașov
nomă Maghiară,
prima vedere, așa
trecut. Și tabăra
sau Mwreș-Auto-
toate îți par, la
cum au fost anul
de la Bușteni, și
cea de la Sinaia-Schioru, și cea de
la Izvoarele sau Suzana, ca și
taberele de la Olteni, Sadu. Răsto-
lita, Lunca Bradului sau Homorod
par neschimbate. Și totuși, pe măsură
ce pătrunzi în vilele cochete, îți dai
seama că sînt altfel de cum erau
in vacanța trecută, că peste tot s-a
făcut ceva în plus, că totul e mai
bine, mai frumos, că se simte grija
de a oferi elevilor nu numai con-
diții bune de cazare, ci și o am-


bianțd cît mai plăcută, care să le
înfrumusețeze viața în tabără și să
răspundă cerințelor educării lor es-
tetice. La tabăra de odihnă de la
Izvoarele, de exemplu, în locul sălii
de mese, instalată anul trecut în-
tr-un cort, s-a amenajat o sală de
mese nouă, modernă, plină de lu-
mină. La Sinaia-Schioru dormitoa-
rele mari s-au
transformindu-se
cute de cîte 5—6
zana, toate vilele
compartimentat,
în încăperi plă-
persoane. La Su-
au fost parchetate
și zugrăvite în culori pastelate. In
regiunea Brașov toate taberele sînt
dotate cu frigidere noi; s-a îmbu-
nătățit de asemenea înzestrarea
dormitoarelor, a sălilor de mese. Mal
pretutindeni s-au instalat mobile
noi, în culori vii, plăcute, perdele
ca zăpada, flori, tablouri cu repro-
duceri după opere de valoare ale
artiștilor plastici români și străini.
La Bușteni, o mare sală a fost în
întregime decorată cu picturi care
reprezintă imagini din viața tinere-
lului nostru și peisaje din împreju-
rimile taberei. Este într-adevăr deo-
sebit de plăcut să-ți petreci zilele
de vacanță în astfel de tabere!
Dar iată că, spre necazul nostru
intîlnim și tabere unde nu s-a fă-
cut încă aproape nimic, deși peste
cîteva zile vor sosi elevii. La Te-
lega. în raionul Cîmpina, la Săliște 1
și Săliște 2, în regiunea Brașov nr
s-au terminat nici reparațiile și tiic.'
curățenia interioară. Cu toate cu
tabăra școlară Telega e situată in-
tr-un loc deosebit de pitoresc. într-o
clădire frumoasă, pare un loc pără-
sit, pustiu- Nu s-a rezolvat pînă
acum nici problema aprovizionării.


Pornire bună, direcție precisă
Destinate să răspundă cerințe-
lor economiei naționale prin asi-
gurarea unor cadre medii bine
pregătite intr-un mare număr de
specialități, liceele de specialitate
— a căror înființare a fost stabi-
lită, ca urmare a directivelor Con-
gresului al IX-lea al P.C.R. — o-
feră un larg cadru de calificare
profesională unui mare număr de
tineri, dîndu-le posibilitatea de
a-și valorifica aptitudinile și în-
clinațiile în domeniile de activi-
tate spre care se simt mai atrași
Toate aceste aspecte explică în-
suflețirea cu care a fost întîmpi-
nată în întreaga țară înființarea
acestor licee.
în prezent, organele de resort
pregătesc o „bună pornire" celui
dinții an de activitate al liceelor
de specialitate. In toate regiunile
au loc pregătiri atît pentru des-
fășurarea în cele mai bune con-
diții a concursurilor de admitere
cît și pentru organizarea activită-
ților viitoare în condiții de na-
tură să asigure pregătirea elevi-
lor la un nivel cît mai ridicat.
Doritori să aflăm amănunte în
legătură cu modul de desfășurar-
a acestor acțiuni pe plan local,
ne-am îndreptat spre secția de în-
vățămînt a regiunii Ploiești. Aici
am fost întîmpinați de tovarășul
Ion Cristescu, inspector metodist
șef.
— Colectivul secției noastre de
învățămînt, cadrele didactice din
întrebată de unde se vor procura
alimentele, administrația taberei a
răspuns simplu : de la „Alimentara"
și de la „Aprozar". Dacă se vor găsi
în cantități suficiente și la timp cele
necesare, nu s-au gindit cei
Telega.
Cine poartă răspunderea
stări de lucruri ? Ne dăm
de la
acestei
seama
M. MIRON
(Continuare în pag. 4-a)
Un ioc des vizitat în vacanță de către școlarii din București: Parcul de distracții „Herăstrău".
regiune, părinții elevilor, ca și
elevii înșiși au primit cu multă
bucurie hotărirea cu privire la în-
ființarea liceelor de specialitate,
pe care o apreciază drept o mă-
sură de mare importanță — ne-a
pus tov. Cristescu. în regiune;:
noastră vor lua ființă, potrivit cu
specificul ei economic, licee in-
dustriale de petrol (la Ploiești și
Cîmpina), licee agricole (la Rm.
Sărat, Voinești, Buzău, Valea Că-
lugărească, Nucet, Mizil) și licee
economice (la Ploiești, Buzău și
Tîrgoviște).
secției. Ceilalți membri ai colec
livului nostru sînt acum pe teren,
ori iau parte la diferite ședințe
în legătură tocmai cu sarcinile le-
gate de înființarea noilor licee
A avut loc și o consfătuire de iu-
cru cu cadrele didactice și orga-
nele raionale în legătură cu mo-
dul de organizare a concursului
de admitere, cu aducerea la în-
deplinire a instrucțiunilor primite
de la Minsiterul învățămintului
pe această linie. Sînt multe d?
făcut... Cred însă că, pentru a
răspunde exact la întrebarea pu-
să, ar trebui să luăm în conside-
rare două mari probleme care ne
stau în față.
Difuzarea manualelor
Pregătirea deschiderii viitorului
an școlar implică, de la amenaja-
rea localurilor și pînă la probleme-
le vizînd planurile și programele
de învățămînt, o multitudine de
aspecte. Printre ele se numără și
difuzarea manualelor, acțiune care
cere un mare volum de muncă,
multă pricepere. Pentru a avea o
imagine bine conturată asupra di-
mensiunilor acestei acțiuni este su-
ficient să precizăm că în viitorul an
școlar se vor difuza 25 milioane de
manuale școlare în valoare de peste
162 milioane de lei. Numai trans-
portul lor din tipografii și depozite
pînă la centrele regionale cere pes-
te 900 de vagoane, la care se adaugă
și miile de mașini care vor trebui
să le transporte de acolo pînă în
cel mai îndepărtat sat.
După cum se știe, manualele re-
prezintă darul oferit în fiecare
toamnă elevilor patriei de către
partid. Pentru pregătirea lui s-au
străduit autori, redactori, munci-
tori tipografi —• și el trebuie să
ajungă la 15 septembrie, în atmo-
sfera sărbătorească a primei zile
de școală, pe banca fiecărui elev.
în acest an manualele vor fi tran-
sportate nu numai pînă la centrul
de comună, ca în anii precedenți,
ci pînă la școlile din cătune și sate,
pentru a se ușura distribuirea lor,
pe care urmează să o facă învăță-
torii și profesorii. Operația însăși
de distribuire va începe mai de-
vreme decît în anii trecuti, la 5
august.
în scopul asigurării tuturor con-
dițiilor pentru buna desfășurare a
rînd, am să precizez că aspectele
privind baza materială necesară
se referă atît la spațiul de școla-
rizare — săli de clasă, laboratoa-
re, ateliere etc, — cît și la asi-
gurarea materialelor didactice și
la posibilitățile de efectuare a
practicii în producție. Datorită
marii dezvoltări pe care o cu-
nosc întreprinderile industriale și
agricole din regiunea noastră,
noile licee vor dispune de condi-
ții foarte bune. Există spați'.’ de
școlarizare, există posibilități
largi de a se organiza practica de
producție a elevilor în unitățile
productive de profil. în ceea ce
privește'cele trei licee economi-
ce care se vor afla în grija di-
rectă a secției noastre de învă-
țămînt, ele iau ființă la Tîrgoviș-
te. Ploiești .și Buzău, unde există
clădiri școlare dotate adecvat, o
anumită tradiție în această p:i-
vință și toate condițiile necesare
practicii în producție a elevilor.
dau
in
lor,
operațiilor legate de difuzarea ma-
nualelor, la Ministerul învățămin-
tului a avut loc recent o consfă-
tuire la care au participat repre-
zentanți ai secțiilor de învățămînt
ale sfaturilor populare regionale și
raionale, ai centrelor de librării și
difuzare a cărții, ai uniunilor re-
gionale și raionale ale cooperati-
velor de consum etc. în cadrul
consfătuirii s-au discutat proble-
me legate de difuzarea manuale-
lor școlare pe baza instrucțiunilor
elaborate de Ministerul învăță-
mîntului. instrucțiuni care vizează
îmbunătățirea sistemului de difu-
zare a cărții școlare.
După cum se vede, pe plan cen-
tral s-au luat măsuri pentru ca
această importantă lucrare pregăti-
toare a deschiderii anului școlar să
se realizeze în condiții optime. La
aceste măsuri trebuie să se adauge
însă grija secțiilor de învățămînt
regionale, raionale și orășenești și
a conducerilor de școli. Pentru ca
manualele școlare să ajungă la data'
de 15 septembrie în posesia tuturor
elevilor școlilor noastre, se cuvine
împlinită cu cea mai mare rigurozi-
tate una din obligațiile directorilor
de școli — întocmirea cu cea mai
mare precizie a comenzilor pentru
necesarul de cărți. Această precizie
este cerută de faptul că manualele
școlare se tipăresc exact în limitele
planului de școlarizare. Este sufi-
cient să se „greșească" nota de
comandă numai cu unul sau
două exemplare de fiecare cla-
să, pentru ca zeci de mii de ma-


K,
dispunem în număr suficient.
Pentru obiectele de cultură teh-
nică generală și cultură tehnică
de specialitate se va face apel la
cadre din producție cu pregătire
in specialitatea respectivă.
— Desigur că, mai ales în a-
ceste zile din preajma concursu-
rilor de admitere, în centru) a-
lenției se află problema recrutării
elevilor care vor învăța in liceele
de specialitate. Ce ne puteți spu-
ne în această privință ?
— Este, într-adevăr, o proble-
mă aflată in centrul atenției noa-
stre. Pe această linie ne-am ocu-
pat în primul rînd de populariza-
rea noilor licee în rindurile ele-
vilor și ale părinților acestora. în
cadrul unor ședințe de lucru cu
directorii școlilor s-au stabilit o
serie de măsuri în vederea aces-
tei popularizări : organizarea u-
nor discuții cu elevii, cu părinții,
articole în ziarul local, ..Flamura
Prahovei" etc. Permanent în
școli, la secțiile raionale de în-
vățămînt. la secția noastră se
celor interesați lămuriri
legătură cu profilul licee-
cu perspectivele pe care
le deschid ele, cu locul unde
sînt amulasate, condițiile pe
care le oferă ș.a.m.d. în același
timp, în colaborare cu celelalte
TEODOR DUMITRESCU
(Continuare în pag. 4-a)
nuale să facă drumuri inutile din-
tr-un raion în altul sau chiar de la
o regiune la alta. în ultimă instanță
aceasta înseamnă nu numai con-
sum inutil de resurse materiale și
pierdere de timp, dar poate face ca
distribuirea manualelor către un
important număr de elevi să întîr-
zie pînă după deschiderea anului
școlar. Pentru ca notele de coman-
dă să fie alcătuite în deplină con-
cordanță cu planul de școlarizare,
această operație urmează a fi făcu-
tă, potrivit indicațiilor Ministeru-
lui învățămintului, numai de către
directorii de școli, cărora le revine
și răspunderea ei. La rîndul lor,
secțiile de învățămînt au datoria de
a verifica toate comenzile școlilor.
O grijă sporită se cere și pentru
modul cum sînt manipulate, în
cursul distribuirii, manualele șco-
lare. Ele trebuie să ajungă la elevi
în aceeași stare în care au părăsit
întreprinderea poligrafică.
Difuzarea în condiții bune și la
timpul prevăzut a celor circa 25 de
milioane de manuale școlare presu-
pune, în etapa care urmează, o mi-
nuțioasă examinare la nivelul ra-
ioanelor și regiunilor a tuturor
problemelor ce se vor ridica în le-
gătură cu operația respectivă, so-
luționarea operativă și competentă
a acestor probleme. Este ceea ce se
cere comisiilor regionale și raionale
care coordonează această impor-
tantă acțiune de pregătire a noului
an școlar.	*
C. RADOI


O militantă de frunte -------------------------------------------------------
A coordona și conduce activitatea
a peste 1 000 de școli cu mai bine
de 9 000 de cadre didactice și peste
200 de mii de elevi este o acțiune
de mare răspundere, care presupune
multă pricepere și energie. A ști să
îmbini însă într-o concepție judi-
cioasă toate elementele acestei ac-
țiuni astfel încît să asiguri împli-
nirea la un nivel tot mai înalt a
sarcinilor trasate de către partid
școlii presupune fără îndoială, ală-
turi de pricepere și energie, o nouă
calitate : aceea de a crea. Este ceea
ce se cere celor care conduc secțiile
de învățămînt din cele 16 regiuni
ale țării. Este ceea ce o caracteri-
zează și pe profesoara Maria Vicol,
șefa secției de învățămînt a regiu-
nii Bacău.
Nefiind în intenția rîndurilor de
față să prezinte numeroasele sale
preocupări și nici să valorifice ex-
periența ei de conducător al învă-
țămîntului dintr-o regiune, ne oprim
doar la cîteva din trăsăturile fizio-
nomiei ei — și anume, la acelea care
reprezintă esențialul. Am înscrie, în
ordine, calitatea sa de militant co-
munist pe tărîmul școlii și al edu-
cației, calitate care determină preo-
cuparea ei de a nu lăsa nici o latu-
ră a activității școlare să se desfă-
șoare fără o exigentă examinare
personală. Maria Vicol cunoaște în
adincime situația tuturor școlilor
din regiune și activitatea celor mai
mulți dintre dascălii lor. Am înscrie,
apoi, operativitatea Și discernămîn-
tul cu care rezolvă problemele ce-i
cad în răspundere. Și, însfîrșit, nu
putem să nu vorbim despre o cali-
tate a ei, care i-a adus prețuirea și
stima cadrelor didactice din regiu-
nea Bacău: răbdarea, înțelegerea
cu care se interesează de proble-
mele lor de viață și de muncă, stră-
duința pe care o depune pentru a
le rezolva.
înconjurată de prețuirea tuturor
celor ce muncesc în școlile regiunii,
Maria Vicol a fost distinsă în repe-
tate rînduri cu medalii și ordine ale
Republicii Socialiste România. Mili-
tantă de frunte pe tărîmul învăță-
mîntului nostru, ea aduce o nepre-
cupețită contribuție la educarea ge-
nerației de viitori constructori ai
patriei.
R. CONSTANTINESCU
I
I
I
I
I
I
i
I
I
I
I
I
I
Un aspect de la Combinatul de celuloză și hîrtie din Brăila, unde își vor desfășura practica elevii Liceu-
lui industrial de chimie din localitate.
Sute de imagini
Anii par a fi trecut ca zilele. Doar
amintirile, sute de imagini înscrise
în uriașa carte a memoriei, le mai
dau consistență și volum. Și totuși,
parcă era mai ieri cînd, foarte tî-
nără, aproape o copilă ea însăși,
Maria Cristea și-a început profesia
de educatoare printre copiii unui
sătuc din Dobrogea. Nesiguranța,
incertitudinile, temerile și, mai ales,
necazurile, nenumăratele necazuri
de la început, se pierd uneori unde-
va departe în trecut, ca într-o cea-
ță. Alteori însă îi apar cu limpe-
zimea și pregnanța prezentului, l-a
îndrăgit mult, atunci, pe copiii do-
brogeni. Dar, nu peste multă vre-
me, împrejurările au purtat-o în-
tr-un alt capăt de țară, la Marti-
neni, în actuala regiune Mureș-
Autonomă Maghiară. Alțt copii au
făcut-o să încerce și aici aceleași
sentimente pline de căldură, care
au ceva din duioșia maternă. Dar
n-a putut rămîne nici aici. A tre-
buit să plece undeva lîngă Mizil, la
Treisțeni și la Vadu Săpat. Acum,
în anii noștri, s-a statornicit la Gră-
dinița de copii nr. 1 din Bușteni.
Și nu o dată, cînd mîngîie capetele
copiilor cu care lucrează azi, i se
pare că chipurile lor se confundă
cu chipurile altor sute de copii pe
care i-a mîngîiat și i-a purtat de
mină într-un loc sau altul, că alcă-
tuiesc un singur tot — sînt copii ai
țării, sute și sute de copii care au
crescut sub ocrotirea ei atentă, gri-
julie.
O îndelungată experiență și ata-
șamentul pentru profesia căreia i
s-a dedicat o ajută să găsească me-
reu noi și noi căi pentru a-i învăța
pe copii să distingă ce e rău de ce
e bine, să înțeleagă lumea din jur,
să gîndească. Construind cu ei
jocuri din plastilină, din carton sau
din hîrtie, alegînd un diapozitiv sau
o bandă de magnetofon pe care este
înregistrată o poveste, Maria Cris-
tea se simte întotdeauna îndemnată
de același impuls — dorința ca a-
cești copii șă devină miine oameni
adevărați.
La afecțiunea pe care le-o arată
educatoarea lor copiii răspund cu
aceeași afecțiune. Și tot cu afecțiu-
ne o înconjoară colegii, părinții co-
piilor care i-au fost dați în grijă.
Toți cei care o cunosc o stimează
pentru conștiinciozitatea și bunăta-
tea ei. pentru priceperea și pasiu-
nea pe care le depune în munca
atît de gingașă și de subtilă de edu-
catoare.
V. OCTAVIAN
Largi perspec :ive
pentru elevii
liceelor
de specialitate
Stilul este omul -----------------------------------------------------------------------
Aforismul „stilul e omul" poate fi
extins din domeniul pur literar la
tot ceea ce se subînțelege prin ter-
menul „stil de activitate". Că este
așa o dovedește o dată mai mult fap-
tul că toți cei ce o cunosc pe comu-
nista Ioana lonescu nu pot despărți
imaginea ei de munca pe care o des-
fășoară.
Lector la Institutul de perfecțio-
nare a cadrelor didactice din Bucu-
rești, Ioana lonescu a contribuit la
pregătirea psiho-pedagogică a mul-
tor învățători și profesori. Lecțiile
sale, precizările făcute în cadrul se-
minariilor, transcrise în caietele de
notițe, sînt revăzute mereu de învă-
țătorii și profesorii care au studiat
sub conducerea ei cu acea certitu-
dine a aflării unui sfat prețios cu
care te adresezi uni prieten apropiat,
Măiestrie profesională
„Dacă o lecție se poate numi
operă de creație, apoi oricare din-
tre lecțiile tovarășei Niculescu
este o asemenea operă. Nu pentru
că orele ei respectă toate princi-
piile didactice, ci mai ales pentru
marea lor bogăție in elemente afec-
tive. Cînd vorbește ai impresia vie
că fiecare cuvînt al ei se imprimă
adine în mintea și inima elevilor.
Iar cînd își spune părerile la șe-
dințele consiliului pedagogic, noi,
cei tineri, o urmărim cu creionul
în mînă. Pentru ea. didactica este
cu adevărat un domeniu de con-
tinuă creație..."
Entuziasmul cu care ne-a de-
Studiu în bibliotecă
deosebit de amplu documentat. Cu
același simțămînt deschid caietele
de notițe numeroși maiștri-in*
structori din școlile profesionale
care au învățat să pătrundă tainele
pedagogiei la cursurile conduse de
tovarășa lonescu. Alte caiete, aco-
perite uneori cu o scriere stîngace,
stau mărturie a activităților rodnice
de propagandă pedagogică în rîndu-
rile femeilor desfășurate de Ioana
lonescu, de astă dată în calitate de
lector al Universității populare.
Desigur, despre fiecare dintre a-
ceste activități s-ar putea da multe
amănunte. S-ar putea vorbi, de
exemplu, despre tînărul maistru-in-
structor căruia cursul tovarășei lo-
nescu i-a revelat o adevărată pasi-
une pedagogică, despre mama care
mărturisea fericită că, în sfîrșit, a
scris-o un foarte tînăr profesor de
la Liceul nr. 1 din Tîrgoviște pe
colega sa mai vîrstnică, profesoara
de română și filozofie Maria Nicu-
lescu Panait Ghimpu, vorbea de la
sine despre măiestria ei. O serioasă
pregătire, o vastă cultură, o înaltă
exigentă pedagogică se unesc la
profesoara Maria Niculescu cu ma-
rea ei dragoste pentru copii și ti-
neri. cu dorința de a-i ajuta, de a-i
învăța, de a~i îndruma. Tocmai a-
ceasta explică buna pregătire a ge-
nerațiilor de elevi pe care ea i-a
format de-a lungul anilor petre-
cuți în sluiba școlii. Nu-i de mira-
re, deci, că toți cei care au învățat
Pagini din trecutul școlii noastre
, Expoziția „Pagini din tre-
cutul școlii noastre", deschi-
să recent la Biblioteca Cen-
trală Universitară din Cluj,
reprezintă o manifestare
culturală deosebit de inte-
resantă.
Organizatorii expoziției
— un colectiv de cadre di-
dactice de la Universitatea
„Babeș-Bolyai" și din li-
ceele clujene, care au lu-
crat sub îndrumarea Facul-
tății de pedagogie și a di-
recțiunii Bibliotecii Centra-
le Universitare din locali-
tate — au căutat să dea
vizitatorilor expoziției pri-
lejul de a cunoaște valo-
roasa contribuție adusă de
școala românească la patri-
moniul culturii naționale.
Manuscrisele, manualele di-
dactice, documentele șco-
lare, fotografiile, graficele,
hărțile și alte materiale ex-
puse oglindesc importante
etape ale dezvoltării învă-
țămîntului nostru.
Unul dintre standuri cu-
prinde, între altele, ve-
chi manuale școlare de
limba română : Bucoav-
na de la Bălgrad (1699), Bu-
coavna de la Cluj (1744),
Abecedarul lui Șincai (Blaj
1783), Abecedarul lui G.
Săulescu (Iași 1847), Meto-
dă nouă de scriere și citire
pentru uzul clasei I prima-
ră de Ion Creangă (Iași
1872), Abecedarul românesc
de Dr. Barbu Constantines-
cu (București 1874) — care
a atins 35 de ediții — Car-
te de citire pentru școlile
populare române greco-
orientale de Zaharia Boiu
(Sibiu 1869) etc.
Gramatica este reprezen-
tată prin Elementa linguae
Daco-Romanae sive Vaia-
chicac a lui Samuel Micu și
G. Șincai (Viena 1780), prin
manualele de gramatică ale
lui loan Alexi (Viena 1826).
Ion Eliade Rădulescu (Sibiu
1828), Timotei Cipariu
(București 1869) etc. Foarte
interesante sînt și gramati-
cile în manuscris ca cea a
lui Ion Budai Deleanu
(Fundamentele gramaticii
limbii române), a lui Timo-
tei Cipariu (Gramatica lim-
bii române, Analitica, Sin-
tetica), precum și manus-
crisul primei gramatici is-
torici a lui Cipariu — Ele-
mente de limbă română
după dialecte și monumen-
te vechi (Blaj 1854).
Dintre cărțile de lectură
literară, de literatură și de
istoria literaturii prezente
în expoziție amintim :
Lepturariu românesc de A.
Pumnu (Viena 1862), Retori-
ca lui Ion Piuaru Molnar
(Buda 1798), Crestomație
sau Analecte literare a lui
T. Cipariu (primul tratat de
istoria literaturii române).
Elemente de poetică, me-
trică și versificațiune a lui
T. Cipariu (Blaj 1860), Ma-
nual de istoria literaturii
române de Enea Hodoș (Ca-
ransebeș 1893).
La standul de istorie apar
cele mai reprezentative ma-
nuale de istorie folosite în
trecut pe teritoriul patriei
noastre : Cele patru mari
imperii a lui Johannes Sleî-
danus (Haga 1631), începu-
turile temeinice ale Istoriei
de obște (Sibiu 1798), Ma-
izbutit să realizeze o deplină comu-
niune sufletească cu propriul ei co-
pil — o fire mai închisă, mai puțin
permeabilă — și despre multe alte
fapte semnificative. Ne-am oprit
totuși la o altă activitate, pe care o
considerăm drept cea mai aproape
de sufletul Ioanei lonescu. De
peste zece ani, ea răspunde de
perfecționarea pedagogilor din
casele de copii. Este o muncă
spre care pdlarizează direcțiile
principale ale preocupărilor ei
didactice și de cercetare științifică,
de care se simte deosebit de legată.
Rezultatele rodnice ale activității
sale în acest domeniu se vădesc și
în numărul însemnat de pedagogi
din casele de copii care au reușit,
datorită îndemnului și îndrumării ei
să dobîndească gradul II, și în
schimburile de experiență organizate
între aceste instituții, și în participa-
rea largă a profesorilor din cadrul
lor la sesiunile de comunicări știin-
țifice, ca și în rezolvarea, datorită
aplicării unor metode inițiate de to-
varășa lonescu, a problemelor ridi-
cate de unii copii cu tulburări de
comportament. Studiul amplu bazat
pe o îndelungată cercetare, dedicat
muncii în casele de copii, studiu
care se află acum pe masa tovarășei
lonescu în stadiu de finisare, relevă
latura profund științifică a acestei
activități.
Iată de ce toți cei care o cunosc
sînt unanimi în aprecierea că în ac-
tivitatea comunistei Ioana lonescu
stilul de muncă îl definește deplin
pe om.
AL. CIUCĂ
cu tovarășa Niculescu vor să-i ur-
meze exemplul. îndeosebi fostele
sale eleve de la Școala pedagogică
din Tîrgoviște, unde a lucrat un
timp, se străduiesc să-i semene în-
tocmai- Astăzi învățătoare, ele au
devenit cadre valoroase și lucrează
cu rezultate dintre cele mai bune.
Neîntrecută dirigintă — respon-
sabila comisiei metodice a dirigin-
ților de la Liceul nr. I din Tîrgo-
viște — Maria Niculescu este mereu
solicitată să țină lecții deschise, iar
referatele pe care le prezintă la
consfătuirile cu diriginții sînt am-
plu discutate si se bucură de o fru-
moasă apreciere.
Alături de activitatea didactică și
metodică, Maria Niculescu Panait
Ghimpu desfășoară și o meritorie
activitate științifică. Comunicările
sale sînt mult apreciate în cadrul
filialei locale a Societății de științe
istorice și filologice, iar lucrarea
pe care a întocmit-o pentru dobân-
direa gradului I este rodul unei
adinei și temeinice pregătiri.
Iubită de elevi, stimată profund
de colegi, apreciată de toți cei care
îi cunosc activitatea, Maria Nicu-
lescu Panait Ghimpu este unul din-
tre acei oameni ai școlii a căror
activitate constituie pe drept cu-
vînt un exemplu și o mîndrie.
C. DAN
nual de Istoria Principatu-
lui României (București
(1839) a lui Aaron Florian,
Compendiu de Istoria Tran-
silvaniei cu privire distinctă
la români a lui loan V.
Rusu (Sibiu 1864) — primul
manual de istoria Transil-
vaniei în limba română —
Istoria patriei pentru șco-
lile poporale din Ardeal
de Ion Micu Moldovan
(Blaj 1875) etc.
Mult interes prezintă
manualele de aritmetică :
Îndreptar către aritmetică
a lui G. Șincai (Blaj 1875),
Elemente de matematică de
G. Asachi (Iași 1838), Ele-
mentele aritmeticii de Gov-
dela (Iași 1818), Sistemul
metric de B. Petri (Sibiu
1875), Aritmetica practică
pentru clasele secundare de
Spiru C. Haret (Ed. VII,
București 1898) ș.a.
Cîteva manuscrise și ma-
nuale folosite în cele patru
licee naționale din Transil-
vania ne arată după ce se
desfășura studiul chimiei,
însemnări de Chimie (Blaj,
cca. 1860). Curs de chimie
elementară de P. Poni (Iași
1874), Noțiuni elementare de
chimie pentru clasele se-
cundare de dr. C. Istrati
(București 1899).
Dintre manualele de fizi-
că expuse cităm : Fizica
uzuală de A. Marin (Bucu-
rești 1863), Introducere în
Fizică — manuscris din
Blaj (1860), Cursul de Fizică
al Iui Ștefan Nifalvl (Cluj
1826), Elemente de Fizică
de E. Bacaloglu (București
1870).
Pentru predarea științelor
naturale găsim în expoziție
Istoria naturală de I. Cihac
(Iași 1837), Compendiu de
istorie naturală de Simion
Mihali (Blaj 1856), Curs ele-
mentar de istorie naturală
pentru gimnazii superioare
din România. Zoologia —
de Dr. luliu Boroșiu (Bucu-
rești 1864), Economie rurală
de Șt. Pop (Blaj 1881) —
primul manual de mare
circulație pentru studiul a-
griculturii — Curs elemen-
tar de Geologie de Gr. Ște-
fănescu (București 1890) și
altele, iar pentru predarea
geografiei Deobște Geogra-
fie a lui Anfilohie Hotiniul
(Iași 1795), Geografia Ro-
mâniei de D. Philippide
(Lipsea 1816), Icoana Pă-
mintului a lui loan Rusu
(Blaj 1842), precum și nu-
meroase hărți și atlase șco-
lare.
Un stand bogat în expo-
nate este cel de pedagogie-
filozofie, unde atrag atenția
Filozofia cea lucrătoare sau
rinduielile dreptului firei
a lui S. Micu (Blaj 1785),
Metodul instrucțiunii —
manuscris (Blaj 1860),
Cursul de Filozofie (ma-
nuscrisul și tipăritura) a
lui S. Bărnuțiu, Elemente
de filozofie a lui Timotei
Cipariu (Blaj 1859), Logica
lui Titu Maiorescu.
Expoziția este cercetată
de un mare număr de vizi-
tatori, care găsesc aici va-
loroase informații referitoa-
re la trecutul școlii româ-
nești.
prof. ION BOTA
Dezvoltarea industriei noastre
socialiste, automatizarea și in-
troducerea proceselor tehnologi-
ce moderne în producția indus-
trială, marile șantiere unde se
înalță noi fabrici și uzine, noi
blocuri de locuit și importante
obiective social-culturale, meca-
nizarea și chimizarea agricultu-
rii solicită specialiști cu o pre-
gătire complexă, avînd un nivel
de cultură generală și de pregă-
tire tehnică tot mai înaltă. Un
rol important în activitatea din
toate sectoarele economice sînt
menite să-1 îndeplinească cadre-
le medii de specialitate pe care
le vor pregăti liceele de specia-
litate ce vor începe să funcțio-
neze din toamna viitoare.
Pentru anul școlar 1966—1967,
candidații la examenul de admi-
tere în liceele industriale, agri-
cole și economice își vor putea
alege profesia din rîndul a 52
de specialități care îi vor pre-
găti să lucreze în cele mai im-
portante ramuri industriale, a-
gricole, economice.
Un loc central în rîndurile vii-
toarelor licee de specialitate îl
vor ocupa liceele care pregătesc
cadre pentru industria metalur-
gică și constructoare de mașini.
Cei care își vor alege de pildă,
— dintre numeroaselor speciali-
tăți cuprinse în profilul liceelor
din sectorul industriei grele —
specialitatea instalații siderurgi-
ce și automatizări vor putea
pătrunde tainele funcționării
„creierelor electronice" care co-
mandă întregul proces de pro-
ducție al furnalelor moderne, al
oțelăriilor și laminoarelor, do-
bindind capacitatea de a condu-
ce și regla aceste complicate
procese de producție. De o pre-
gătire tehnică multilaterală, îm-
brățișînd cîteva din domeniile
în care introducerea realizărilor
științei contemporane a determi-
nat revoluționarea proceselor de
producție, vor beneficia și tinerii
care se vor pregăti în speciali-
tatea termotehnica proceselor
siderurgice. Ambele aceste spe-
cialități sînt prevăzute în profi-
lul Liceului industrial metalur-
gic din Galați, care va funcționa
în cadrul Liceului nr. 1 din
Galați, în profilul Liceului in-
dustrial metalurgic din Hune-
doara, care va funcționa la
Grupul școlar metalurgic din
localitate etc.
Un domeniu al industriei grele
în care introducerea tehnicii
moderne a determinat schimbări
structurale ale proceselor de
producție, mecanizarea și auto-
matizarea ușurînd munca oame-
nilor și sporindu-i productivita-
tea, îl constituie industria minie-
ră. Cadrelor medii de specialitate
care se vor pregăti pentru a
lucra în acest sector le va re-
veni sarcina ca, alături de ingi-
neri, să execute lucrări pentru
ameliorarea comportării diferi-
telor utilaje în regim de lucru,
pentru ridicarea indicilor de si-
guranță, modificarea diferitelor
dispozitive și a preparației mi-
nereurilor etc. Specialiștii în
mine și electromecanică minieră
vor fi pregătiti în cadrul Li-
ceului industrial minier din
Raia Mare, care va funcționa la
Grupul școlar minier din locali-
tate și în cadrul Liceului in-
dustrial minier din Petroșani,
care va funcționa la Grupul
școlar minier din localitate.
Petrolul — „aurul negru" —
constituie una din marile bogății
ale țării noastre. In anii con-
strucției socialiste s-a dezvoltat
amplu industria petrolului, me-
nită să asigure exploatarea ra-
țională și modernă a acestei
mari bogății, valorificarea ei
completă și deplină. Elevii
care se vor pregăti în speciali-
tatea exploatarea zăcămintelor
de țiței și gaze vor primi cunoș-
tințe multilaterale asupra mo-
dului în care se realizează fo-
rajul sondelor, exploatarea lor,
colectarea, transportul șl trata-
rea țițeiului, precum și organi-
zarea șantierelor petroliere. O
altă specialitate importantă în
domeniul industriei petroliere o
constituie prelucrarea țițeiului și
utilajului rafinăriilor. Ajunge să
vizitezi o rafinărie modernă de
titei — cum este aceea de la
Brazi, de pildă — pentru a în-
țelege pe deplin frumusețea și
înalta tehnicitate a acestei pro-
fesii. Specialiștii în domeniul
utilajului pentru foraj-extracție
vor studia, alături de problemele
de tehnică specifică, proprietă-
țile fizice și chimice ale forma-
țiunilor biologice străbătute în
cursul forajului sondelor de
mare adincime, caracteristicile
fluidelor de foraj, diferitele apa-
rate de măsură și control utili-
zate în cadrul schelelor petrolie-
re moderne. Liceele industriale
care pregătesc cadre medii în
specialitățile din industria pe-
trolului vor funcționa în cadrul
unor grupuri școlare cu tradiție
și cu amplă experiență în pre-
gătirea muncitorilor și tehnicie-
nilor. Astfel, la Liceul industrial
de petrol din Ploiești, funcțio-
nînd în cadrul Grupului școlar
de petrol din localitate, vor fi
pregătite cadre medii în specia-
litatea prelucrarea țițeiului și
utilaj de rafinărie, iar la Liceul
industrial de petrol din Cimpina
vor fi pregătite cadre în specia-
litățile utilaj pentru foraj-extrac-
țîe și exploatarea zăcămintelor de
țiței și gaze.
In anii desăvîrșirii construcției
socialiste industria ușoară a cu-
noscut și ea un avînt ne-
întrerupt, în scopul satisfacerii
la un nivel cantitativ și calitativ
mereu mai înalt a cerințelor oa-
menilor muncii. Noile întreprin-
deri din acest domeniu dispun
de utilaje moderne, caracteriza-
te printr-un grțd deosebit de
mecanizare și automatizare, care
permit realizarea unor sortimen-
te variate, superioare din punct
de vedere calitativ. Viitoarele
cadre medii de specialitate din
acest domeniu se vor putea pre-
găti într-o serie de specialități
printre care filatură-țesătorie,
mecanică pentru întreținerea
mașinilor și utilajelor din indus-
tria textilă etc. Perspective largi
deschide în acest sector și spe-
cializarea în domeniul confec-
țiunilor din piele și înlocuitori
și în domeniul prelucrării
cauciucului și confecționării ar-
ticolelor din cauciuc. Tinerii
care doresc să se pregătească
pentru aceste specialități se pot
înscrie la concursul de admitere
al Liceului industrial pentru
industria ușoară care va func-
ționa la Grupul școlar de indus-
trie ușoară din București (filatu-
ră-țesătorie, tricotaje și confecții
textile, confecții din piele și în-
locuitori, prelucrarea cauciucu-
lui) ; Liceul industrial pentru in-
dustria ușoară care va funcționa
la Grupul școlar de specialitate
din Timișoara (filatură-țesătorie
și mecanică pentru întreținerea
mașinilor și utilajelor din indus-
tria textilă) ; Liceul industrial
pentru industria ușoară care va
funcționa la Grupul școlar din
Cisnădie (filatură-țesătorie) și Li-
ceul industrial pentru industria
ușoară care va funcționa la Gru-
pul școlar al Sfatului popular din
Iași (filatură-țesătorie).
Un domeniu Interesant de ac-
tivitate vor avea și cadrele care
vor absolvi liceele economice,
unde se vor studia contabilitatea
și merceologia. In regiunea Ar-
geș, de pildă, vor funcționa
Liceul economic din Rîmnicu
Vîlcea, cu specialitățile contabi-
litate și merceologie, și Liceul
economic din Pitești, cu specia-
litatea contabilitate ; în regiunea
Bacău — Liceul economic din
Bacău cu specialitatea contabili-
tate ; în regiunea Banat, Liceul
economic din Timișoara, Liceul
economic din Arad (ambele cu
specialitatea contabilitate) ; în
regiunea Brașov, Liceul econo-
mic din Brașov (contabilitate,
merceologie) si Liceul economic
din Mediaș (contabilitate).. Licee
cu una sau ambele specialități
vor mai funcționa la Călărași,
Roșiori, Giurgiu, Cluj, Bistrița,
Oradea, Constanța, Galați, Brăi-
la, Focșani, Alba lulia. Orăstie,
Iași, Vaslui, Satu Mare, Baia
Mare, Tg. Mureș, Craiova, etc.
Un mare număr de licee de
specialitate iau ființă în sectorul
agriculturii. Ele vor pregăti vii-
toarele cadre de specialiști cu
calificare medie în agricultură,
horticultură, tehnică zooveterina-
ră, mecanica agricolă, culturi
irigate, hidrotehnică etc. Iată
o serie de localități în care
vor funcționa in anul șco-
lar 1966—1967, licee agricole,
precum și specialitățile pentru
care fiecare dintre aceste licee
vor pregăti cadre : Slatina (a-
gronomie, veterinară), Curtea de
Argeș (horticultură, veterinară),
Drăgășani (horticultură, contabi-
lirate și merceologie agricolă),
Trifești-Roman (agronomie, ve-
terinară), Roman (mecanică a-
gricolă). Timișoara (hidroame-
liorații, contabilitate și mer-
ceologie agricolă), Arad (hi-
droameliorații. horticultură, ve-
terinară). Lugoj (veterinară,
contabilitate și merceologie agri-
colă), Blaj (horticultura, contabi-
litate și merceologie agricolă,
protecția plantelor), Dumbrăveni
(agronomie, contabilitate și mer-
ceologie agricolă), Fundulea (a-
gronomie, Ifdroameliorații, ve-
terinară), Brănești (cadastru și
organizarea teritoriului, con-
strucții hidrotehnice), Turnu
Măgurele (hidroameliorații, Con-
tabilitate și merceologie agrico-
lă). Bistrița (horticultură. vete-
rinară. contabilitate și merceolo-
gie agricolă). Oradea (meca-
nică agricolă și ameliorație),
Saionta (agronomie, contabilita-
te și merceologie agricolă), Sim-
leul Silvaniei (veterinară, con-
tabilitate și merceologie agrico-
lă). Poarta Albă (agronomie,
veterinară, hidroameliorație).
Brăila (veterinară, contabilitate
și merceologie agricolă hidro-
ameliorație), Odobești (horti- »
cultură). Tecuci (agronomie), ’
Gcoagiu (horticultură, veterina-
ră), Unși (horticultură), Iași
(horticultură, cadastru și orga-
nizarea teritoriului, contabilitate
și merceologie agricolă), Podul
Iloaiei — Iași (agronomie, vete-
rinară), Satu Mare (agronomie,
horticultură, veterinară, conta-
bilitate și merceologie agricolă),
Odorhei (contabilitate și merceo-
logie agricolă), Tîrgn Mureș (a-
gronomie, veterinară, contabili-
tate și merceologie agricolă),
Craiova (hidroameliorație, me-
canică agricola, construcții
hidrotehnice), Calafat (agrono-
mie, contabilitate și merceologie
agricolă). Halînga-Tîrgu Jiu (ve-
terinară). Malul Mare — Cra-
iova (veterinară, contabilitate și
merceologie agricolă), Bîrsești —
Tîrgu Jiu (horticultura). Be-
chet — Oltenia (horticultură),
Rîmnicu Sărat (agronomie, ve-
terinară), Voinești — Ploiești
(horticultură), Buzău (hidroame-
liorații, horticultura, contabilita-
te și merceologie agricolă), Va-
lea Călugărească (horticultură).
Nucet — Ploiești (veterinară),
Mizil (contabilitate și merceolo-
gie agricolă), Șendricani —. Su-
ceava (agronomie), Dragomireștl
Vale — București (horticultură,
veterinară, protecția plantelor).
O pondere însemnată în ca-
drul liceelor de specialitate o au
liceele pedagogice, care au mi-
siunea de a pregăti cadre de în-
vățători la nivelul cerințelor ac-
tuale și de perspectivă ale în-
vățămîntului nostru. Liceele pe-
dagogice vor funcționa în cadrul
școlilor pedagogice șl al Institu-
telor pedagogice de învățători.
Alături de pregătirea profesio-
nală temeinică în vederea exer-
citării funcțiilor de cadre medii
de specialitate, elevii tuturor li-
ceelor industriale, agricole, eco-
nomice și pedagogice vor primi
și o temeinică pregătire de cul-
tură generală, echivalentă în
ansamblu cu pregătirea pe care
o primesc elevii liceelor de cul-
tură generală și care le va per-
mite, dacă doresc, să-și continue
studiile în instituțiile de învăță-
mînt superior.
In aceste zile, liceele de
specialitate din întreaga
țară primesc înscrieri de
candidați pentru concursul
de admitere care va avea
Ioc între 22—29 iunie a. c.
înscrierile continuă pînă
in ziua de 21 iunie a.c.
Concursul de admitere
se va desfășura la limba
română și matematică (scris
și oral).
PAGINA 2
ȘEDINȚA CONSILIILOR
ÎNVĂȚĂMÎNTULUI SUPERIOR, DE CULT URĂ GENERALĂ,
PROFESIONAL ȘI
T^NT-
In zilele de 2 și 3 Iunie a.c., s-au desfășurat lucrările Consi-
liilor învățămîntului superior, de cultură generală, profesional și
tehnic.
Au participat academicieni, membri corespondenti ai Acade-
miei, membri ai corpului didactic din învățămîntul de toate gra-
dele, reprezentanți ai ministerelor și ai altor instituții șl organi-
zații centrale.
In cadrul ședinței celor 3 Consilii reunite s-a dezbătut studiu]
întocmit de Ministerul învățămîntului pe baza sarcinilor stabilite
de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român ^u Privire
Ia problemele fundamentale ale dezvoltării învățămîntului de toate
gradele în următorii ani. Au fost prezentate și proiectele de acte
normative privitoare la înființarea liceelor de specialitate.
Au luat cuvîntul numeroși vorbitori care au apreciat favorabil
propunerile și măsurile preconizate, făcind în același timp obser-
vații prețioase pentru îmbunătățirea lor. Ținînd seama de suges-
tiile făcute, studiul va fi definitivat și prezentat spre aprobare con-
ducerii de partid și de stat.
De asemenea, a avut loc un larg schimb de păreri referitor la
îmbunătățirea sistemului de absolvire a școlii generale (de 8 ani),
examenului de maturitate, precum și a concursurilor de admitere
in școlile de tip mediu șl învățămînt superior.
Măsurile preconizate au drept scop înlăturarea paralelismului
ce există între examenul de absolvire a școlii generale și concursul
de admitere ce se ține în vederea continuării studiilor, precum și
evitarea supraîncărcării absolvenților de școli generale și de licee,
datorită numărului mare de probe pe care le au de susținut într-un
interval scurt de timp.
Consiliul învățămîntului superior a analizat unele măsuri de
aplicare a actelor normative privind organizarea doctoratului, în-
deosebi în sensul lărgirii posibilităților de cuprindere la doctoratul
fără scoatere de la locul de producție.
Ședința Consiliilor reunite a fost prezidată de către tovarășul
acad. Ștefan Bălan, ministrul invățămintului. La ședință a luat
parte tovarășul Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv și
secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român.
în marea aulă a Universității din
București s-au reunit sute de oa-
meni ai învățămîntului de toate gra-
dele, reprezentanți ai corpului di-
dactic din întreaga tară, care fac
parte din Consiliile învățămîntului
superior, învățămîntului de cultură
generală și învățămîntului profesio-
nal și tehnic. Au participat acade-
micieni, profesori universitari, pro-
fesori din școli generale și din licee,
specialiști din producție care se ocu-
pă de pregătirea viitoarelor cadre de
muncitori și tehnicieni.
în cadrul unor dezbateri aprofun-
Luînd cuvîntul în ședință, acad.
Ștefan Bălan, ministrul învățămîn-
tului, a arătat că studiul întocmit
de Ministerul învățămîntului în ceea
ce privește așezarea învățămîntu-
lui în următorii ani trateaza pro-
blema măririi duratei învățămîntu-
lui obligatoriu — sarcină dintre
cele mai importante trasată de Con-
gresul al IX-lea al partidului în
legătură cu ridicarea nivelului cul-
tural al întregului popor — și cu-
prinde propuneri asupra modalită-
ților practice de aplicare a hotărî-
rilor Congresului cu privire la în-
ființarea liceelor de specialitate, a-
supra căilor menite să asigure o
largă dezvoltare învățămîntului de
cultură generală, profesional și teh-
Măsuri să înlăture
supraîncărcarea elevilor, să asigure
pregătirea lor mai temeinică
Numeroși participanti Ia ședință
au luat cuvîntul în sprijinul pro-
punerilor prezentate de Ministerul
învățămîntului. Și-au spus părerea,
în legătură cu aceste propuneri,
acad. prof. lorgu Iordan, prof. univ.
Constantin Dinculescu, rectorul In-
stitutului politehnic „Gheorghe
Gheorghiu-Dej“ din București, prof.
univ. Constantin Avram, rectorul
Institutului politehnic din Timișoa-
ra, prof. univ. Nicolae Lascu, pro-
rectorul Universității „Babeș Bo-
lyai" din Cluj, prof. univ. Alexan-
dru Roșea, prof. univ. Tiberiu An-
drașovski, prof. univ. Andrei
Dancsuly, prof. univ. Gheorghe
Galbură, prof. univ. Ștefan Birsă-
nescu, tov. Claudiu Beiu, director
adjunct în Ministerul Industriei
Construcțiilor de Mașini, prof. Du-
mitru Voicu, șeful secției de învă-
țămînt a regiunii Oltenia, prof.
Const. Pilof, șeful secției de învă-
țămînt a orașului Sibiu. Ion Pușcaș,
șeful secției de învățămînt a regiu-
nii Crișana, precum și profesorii Gh.
Călugărița, Ion Dragu, Elisabeta Su-
elu, Marioara Iordan.
Prezentînd o serie de argumen-
te convingătoare, referindu-se la
date. au fost analizate soluțiile pro-
puse de Ministerul învâțămintului în
cele mai importante probleme de
perspectivă ale școlii, legate de per-
fecționarea învățămîntului nostru în
lumina Directivelor’ celui de al
IX-lea Congres al Partidului Comu-
nist Român.
Toți participantii la discuții și-au
exprimat sentimentele de profundă
recunoștință față de partid pentru
grija neabătută pe care o arată în-
vățămîntului, pentru condițiile deo-
sebit de favorabile create în scopul
dezvoltării și perfecționării lui.
nic și îmbunătățirea profilului în-
vățămîntului universitar și postuni-
versitar. în procesul elaborării a-
cestui studiu — a subliniat ministrul
învățămîntului — au fost consultați
mulți dintre membrii Consiliilor în-
vățămîntului superior, de cultură ge-
nerală, profesional și tehnic, iar o
parte din aceștia au colaborat direct
la redactarea unora din capitolele lui.
Acad. Ștefan Bălan a prezentat
în continuare propunerile în legă-
tură cu îmbunătățirea sistemului
de absolvire a școlii generale, cu
desfășurarea examenului de matu-
ritate, precum și a concursurilor de
admitere în școlile de tip mediu și
în învățămîntul superior.
experiența concretă a învățămîntu-
lui nostru, vorbitorii au făcut un
viu schimb de opinii, arătînd cum
vor contribui măsurile preconizate
la asigurarea unei pregătiri mai a-
profundate a elevilor, ca și la mai
buna desfășurare a examenelor.
în cuvîntul său, prof. univ. Mi-
ron Constantinescu, adjunct al mi-
nistrului învățămîntului, a subliniat
că propunerile făcute de Ministerul
învățămîntului au la bază sarcina
ce i-a fost trasată de către partid și
guvern de a asigura eliminarea su-
praîncărcării elevilor și creșterea
eficienței activității instructiv-edu-
cative. Aceste sarcini — a spus
vorbitorul — sînt menite să de-
termine, o dată cu înlăturarea
unor paralelisme inutile, și o
mai bună coordonare între pro-
gramele examenului de maturitate și
programele concursurilor de admi-
tere în învățămîntul superior. De
asemenea, se realizează o dife-
rențiere care ține seama de ce-
rințele orientării profesionale a
tineretului, de condițiile create
prin înființarea liceelor de spe-
cialitate.
Prelungirea școlarității obligatorii-
o treaptă superioară în dezvoltarea
învățămîntului românesc
Vii dezbateri au avut loc, în ca-
drul ședinței, în legătură cu mă-
surile preconizate în vederea dez-
voltării învățămîntului de toate
gradele în următorii ani.
Referindu-se la problema prelun-
girii școlarității obligatorii, prof.
univ. Stanciu Stoian a fost de pă-
rere că este binevenită propune-
rea de a se lua în seamă posibili-
tatea ca studiile școlare să înceapă
înainte de 7 ani, prin introducerea
unui an de pregătire. în același timp,
prelungirea școlarității după 14—15
ani trebuie să aibă în vedere pregă-
tirea pentru profesiune. Acest fapt
va asigura celor care vor termina
învățămîntul obligatoriu atît posi-
bilitatea de a lucra în producție,
cît și de a-și continua studiile. în
scopul de a înlătura supraîncărcarea
elevilor, a spus în continuare vor-
bitorul, este necesar ca din planurile
de învățămînt și din programele
școlare să fie eliminate cunoștințele
depășite, paralelismele, ca să se
poată face loc cunoștințelor impuse
de actuala dezvoltare a științei, îm-
bunătățindu-se concomitent latura
metodică a predării.
Prof. Petru Oproiescu, de la Li-
ceul nr. 1 din Tîrnăveni, a susținut
de asemenea propunerea ca, paralel
cu prelungirea duratei învățămîntu-
lui general obligatoriu, să se intro-
ducă un an de studii pregătitor, care
va ușura mult munca dificilă a ca-
drelor didactice ce predau la clasa I.
Referindu-se în continuare la sis-
temul de perfecționare a cadrelor
didactice, tov. Oproiescu a făcut
propuneri cu privire la examenele
de definitivat, de gradul II și de
gradul I și la perfecționarea cadre-
lor de conducere din școli, precum
și a inspectorilor secțiilor de învă-
țămînt.
Prof. univ. Teodor Martin, expri-
mîndu-și adeziunea la propunerea
de a se prelungi durata învățămîn-
tului obligatoriu, s-a referit în con-
tinuare la necesitatea de a se men-
ține examenele pentru acordarea
gradelor didactice, care îi pun pe
profesori în situația de a'ȘÎ perfec-
ționa pregătirea.
Vorbitorul s-a oprit apoi asupra
necesității de a se studia bugetul-
timp al elevilor, studenților și ca-
drelor didactice, pentru ca acesta
să fie folosit cît mai eficient. Un
asemenea studiu care să fie real,
multiplu și realizat pe toate planu-
rile, va contribui mult la elimina-
Crearea liceelor de specialitate
și unele probleme ale orientării
profesionale a tinerei generații
Prof. Sofia Pușcașu, șefa secției de
învățămînt a orașului București, s-a
referit la ajutorul pe care psiholo-
gii sînt chemați să-1 dea școlii în
orientarea profesională a elevilor,
în continuare vorbitoarea s-a
referit la unele probleme ale
învățămîntului special — propu-
nînd să se organizeze în mod
experimental unele clase destinate
acestui învățămînt pe lîngă școlile
generale — la intensificarea activi-
tății de perfecționare a conducători-
lor de școli, la înființarea școlilor cu
predare în limbi străine și a propus,
pe baza studiului efectuat de secția
de învățămînt a Capitalei, ca și în
grădinițele de copii să ia ființă grupe
de copii care să învețe o limbă
străină.
Tov. Nicolae Diaeonescu. director
în Ministerul Industriei Chimice, a
rea supraîncărcării existente încă
în activitatea din învățămînt.
Prof. Petre Bucșa, directorul Li-
ceului nr. 1 din Cluj, pornind de la
propunerea făcută în studiul Minis-
terului învățămîntului cu privire la
prelungirea duratei învățămîntului
obligatoriu a făcut sugestii privind
conținutul planurilor de învățămînt
și al programelor școlare ale
școlii generale. El a arătat că so-
cotește judicioase propunerile de
înființare a secțiilor de muzică și e-
ducație fizică din cadrul liceelor
pedagogice, precum și de creare a
școlilor de aplicație de pe lingă a-
ceste licee. El a propus extinderea
acestei forme și în vederea asigu-
rării practicii pedagogice a studen-
ților din universități și din institu-
tele pedagogice.
în cuvîntul său tov. Petre Bucșa
a susținut de asemenea, propunerea
ca, în scopul de a asigura stabilita-
tea cadrelor didactice și a stimula
pe profesorii cu activitate îndelun-
gată în slujba școlii, numărul de
ore constituind obligația de catedră
a celor cu peste 20 de ani vechime
în învățămînt să fie redus.
Prof. Teodosie Vorobiev, de la
Școala generală nr. 5 din Tulcea și-a
exprimat totala adeziune la propu-
nerea conținută în studiu privind ex-
tinderea duratei învățămîntului ge-
neral, arătînd că socotește necesar
ca această prelungire să se realizeze
de la 14 ani în sus.
în continuare, el a abordat proble-
mele școlarizării în lumina noilor
perspective de mărire a duratei în-
vățămîntului obligatoriu, ale pregă-
tirii în liceele pedagogice și ale for-
mării unor clase speciale pentru e-
levi deosebit de dotați în domeniul
anumitor științe.
Profesorul emerit Timotei Petride
de la Liceul „Nicolae Bălcescu1'
din Brăila, s-a ocupat de consecin-
țele pe plan educativ ale propunerii
privind prelungirea duratei învăță-
mîntului. în continuare el și-a spus
cuvîntul în legătură cu posibilitatea
creării unor clase de elevi deosebit
de dotați pentru studiul anumitor
științe și și-a precizat punctul de
vedere cu privire la măsurile în
legătură cu evitarea supraîncărcării
elevilor, arătînd că aceasta trebuie
să fie înțeleasă ca o lichidare a
„îndopării" elevilor cu date și amă-
nunte neesențiale și nu ca o abdi-
care de la principiul pregătirii ele-
vilor la nivelul cerințelor vieții
contemporane
vorbit despre necesitatea de a se
organiza în așa fel activitatea licee-
lor de specialitate îneît absolvenții
lor să devină cadre de înaltă califi-
care medie — muncitori de înaltă
calificare sau tehnicieni operativi
care să-i secondeze pe ingineri și
maiștri. în ceea ce privește școlile
profesionale, vorbitorul și-a expri-
mat propunerea de a se lărgi ori-
zontul de cultură generală al elevi-
lor din aceste școli, adăugîndu-se în
planurile și programele lor de învă-
țămînt — pe lîngă limba română și
bazele cunoștințelor politice — ore
de istoria și geografia patriei, limbi
străine, educație estetică.
Tov. Petre Munteanu, directorul
Grupului școlar agricol din Sibiu, a
subliniat în cuvîntul său că li-
ceele de specialitate din dome-
niul agriculturii vor reuși să pre-
gătească tehnicieni multilateral
dezvoltați, care să corespundă ce-
rințelor etapei actuale de dez-
voltare a agriculturii țării noa-
stre. Avînd în vedere că, adunate
laolaltă, etapele de practică din
cursul școlarizării echivalează cu un
an, vorbitorul a propus ca ultimul
an să fie afectat studiului teoretic,
completat cu pregătirea practică
necesară. Pentru ca practica să dea
cele maj bune rezultate este nece-
sar ca pe lîngă liceele agricole să
se creeze locuri de producție per-
manente, cîmpuri experimentale cu
suprafață mai mare, care să per-
mită instruirea în bune condiții a
elevilor din anii I și II. ca și fer-
me experimentale de proporții re-
duse unde să se desfășoare instrui-
rea practică a elevilor în ultimii ani
de școală.
Acad. prof. Aurel Beleș s-a
ocupat pe larg de rolul școlii în le-
gătură cu dezvoltarea capacităților
și formarea deprinderilor de studiu
independent ale elevilor. El a pus
aceste cerințe în strînsă legătură cu
ritmul rapid de dezvoltare a ști-
inței și tehnicii contemporane, ară-
tind în consecință necesitatea îm-
bunătățirii unor programe și ma-
nuale școlare. în calitate de in-
giner constructor, acad. Aurel
Beleș a scos în evidență impor-
tanța și perspectivele liceelor in-
dustriale de construcții pentru
pregătirea unor cadre medii de spe-
cialitate a căror necesitate se re-
simte în mod deosebit.
Conf. univ. Dumitru Salade, de la
Universitatea „Babeș-Bolyai" din
Cluj a relevat, în principal, o serie
de aspecte privind organizarea pe
deplin științifică a activității de
orientare profesională a tineretului
din școli. Este vorba în ulti-
mă instanță de o problemă esen-
țială pe plan mondial, aceea a
utilizării economice a energiei
umane, în continuare vorbitorul
s-a raliat unor propuneri privind
diversificarea studiilor în licee, în-
ființarea unor centre de orientare
Formarea viitorilor invățători
și profesori la nivelul cerințelor actuale
Referindu-se la pregătirea viito-
rilor profesori, acad. Raluca Ripan
a insistat asupra necesității ca uni-
versitățile, institutele pedagogice,
toate facultățile care formează ca-
dre didactice să-i educe pe studenți
în spiritul interesului și al dragos-
tei pentru profesiunea pedagogică,
să-i stimuleze la o pregătire cît mai
înaltă în acest domeniu, astfel îneît
munca în școală să devină pentru
ei o adevărată pasiune și s-o exer-
cite la o tensiune ridicată, în mod
cu adevărat creator. Sarcina pregă-
tirii în acest mod a viitorilor profe-
sori este înlesnită de condițiile ge-
nerale—economice, social-politice și
spirituale — din țara noastră, de mă-
surile care se iau pentru perfecționa-
rea continuă a învățămîntului,
pentru modernizarea conținutului și
a metodelor acestuia.
în legătură cu mai buna profilare
a facultăților, vorbitoarea a cerut
ca, renunțîndu-se la unele speciali-
tăți, să se țină totuși seama de ne-
cesitatea de a se asigura studenți-
lor o cultură cît mai largă și mai
modernă, să se mențină specialită-
țile care completează materialul
fundamental.
Prof. univ. V. Pavelcu, oprindu-se
de asemenea asupra problemei pre-
gătirii cadrelor didactice, a propus ca
organizarea în toate instituțiile de
învățămînt superior a cursurilor de
psihologie și pedagogie să devină
obligatorie, întrucît aceasta va con-
tribui la rezolvarea multor probleme
legate de ridicarea calității procesu-
lui instructiv-educativ, ca și de mai
buna desfășurare a acțiunii de orien-
tare profesională a elevilor. Vorbito-
rul a subliniat în continuare necesi-
tatea elaborării unei mai bune meto-
dologii a activității în facultățile
care pregătesc cadre didactice, în
scopul adîncirii pregătirii acestora,
ca și în scopul unei mai largi antre-
nări a viitorilor profesori în activi-
tatea științifică.
Tov. Eleonora Pop, inspectoare la
secția de învățămînt a regiunii Ma-
ramureș, a abordat, în cuvîntul
ei, probleme legate de pregătirea
cadrelor pentru clasele I—IV, sub-
liniind că înființarea liceelor peda-
gogice va contribui mult la ridi-
carea nivelului acestei munci. Tot-
odată, luînd în seamă necesitatea
unei cît mai bune pregătiri a celor
chemați să-i instruiască pe elevii
claselor I—IV în domeniul a 7—8
profesională etc. făcute în studiul
elaborat de Ministerul învățămîn-
tului.
în cuvîntul său, prof. univ. Lazăr
Stoicescu a propus ca pentru mai
buna pregătire a elevilor de liceu
în vederea trecerii la efectuarea stu-
diilor universitare, ultima clasă a
liceului să fie reorganizată sub for-
ma unui an preuniversitar, introdu-
cîndu-se prelegeri, seminarii și exa-
mene semestriale.
Prof. Gheorghe Enăchescu, șeful
secției de învățămînt a orașului
Galați, și-a expus punctul de ve-
dere în legătură cu propunerile cu-
prinse în studiul Ministerului învă-
țămîntului cu privire la momentul
începerii diversificării învățămîn-
tului mediu, la numărul anilor de
studii și la organizarea liceelor de
specialitate. El a formulat de ase-
menea o serie de propuneri privind
aprofundarea muncii de îndrumare
și control desfășurată de inspectorii
secțiilor de învățămînt.
Problemele actuale în legătură cu
crearea liceelor de specialitate au
constituit tema centrală a cuvîntu-
lui rostit de prof. Emil lacob din
sectorul de învățămînt al Consiliului
Superior al Agriculturii. El s-a refe-
rit în mod deosebit' la îndrumarea
de specialitate a învățămîntului a-
gricol pentru evitarea unor parale-
lisme și suprapuneri de competințe.
Tov. losif Popa, din partea Cen-
trocoopului, s-a referit și el la pro-
blema pregătirii cadrelor în liceele
de specialitate, cu caracter econo-
mic. De asemenea el a făcut unele
propuneri în legătură cu modul de
calificare profesională a tinerilor în
anumite meserii necesare la sate.
Prof. Ștefan Pîrvăniș, de la Grupul
școlar profesional și tehnic din Plo-
iești, a apreciat faptul că propune-
rile cuprinse în studiul elaborat de
Ministerul învățămîntului creează o
legătură mai strînsă între diferitele
tipuri de școli și s-a ocupat de pro-
obiecte de învățămînt, vorbitoarea
a propus să se discute, în perspec-
tiva viitorului, predarea la clasele
I—IV pe specialități sau pe grupe
de specialități, experimentată deja
la unele școli. în acest scop este in-
dicat, între altele, ca liceele peda-
gogice să aibă secții umanistice și
reale, fapt care ar permite în ace-
lași timp viitorilor învățători să
dobîndească o pregătire conformă
cu aptitudinile și înclinațiile lor și
să dea deci un randament sporit în
munca din școală.
Despre noul raport stabilit între
examenul de maturitate și concursul
de admitere în învățămîntul supe-
rior s-a ocupat în cuvîntul său prof.
univ. Leon Teodorescu, rectorul In-
stitutului de cultură fizică. El s-a de-
clarat de acord cu noua formă pro-
pusă susținînd că în ceea ce privește
concursul de admitere în învăță-
mîntul superior două probe sînt su-
ficiente pentru a se face selecție în
vederea unei specializări prin pris-
ma aptitudinilor și capacităților crea-
toare într-un domeniu bine conturat.
De asemenea el a salutat atenția
ce se acordă educației fizice în
școală, începînd chiar de la clasa I.
Prof. Petru Pop, șeful secției de
învățămînt a regiunii Mureș-Auto-
nomă Maghiară, a acordat în cuvîn-
tul său o atenție deosebită organi-
zării secțiilor de învățămînt regio-
nale și raionale în așa fel îneît să
poată răspunde sarcinilor cantitativ
și calitativ sporite ce le revin.
In legătur® cu problemele speci-
fice ale învățămîntului superior au
luat cuvîntul în ședință acad. prof.
Constantin Daicoviciu, rectorul uni-
versității „Babeș-Bolyai", acad. prof.
Andrei Oțetea, acad prof. Octav
Onicescu, prof. univ. Alexandru
Domșa, rectorul Institutului politeh-
nic din Cluj, prof. univ. Constantin
Avram, prof. univ. Dan Mateescu,
prof. univ. Virgil lanovici, prof. univ.
Aurel Moga, prof. univ. Nicolae Pe-
trulian, prof. univ. Gh. Buzdugan,
prof. univ. Victor Hofman, prof. univ.
Al. Dima, prof. univ. Gheorghe Ma-
nea, prof. univ. M. Lupu, prof. univ.
Traian Gheorghiu, conf. univ. Aurel
Loghin.
*
In încheierea discuțiilor, acad,
prof. Ștefan Bălan, ministrul învă-
țămîntului, a mulțumit membrilor
blema formării maiștrilor-instruc-
tori atît pentru școlile profesionale
cît și pentru liceele industriale.
Prof. Simion Văsieș de la Liceul
..Papiu Ilarian“ din Tîrgu Mureș șj-a
exprimat adeziunea la propunerile
de a se crea unele clase speciale la
care materiile de învățămînt să se
predea într-o limbă modernă de
mare circulație, precum și a unor
clase cu elevi deosebit dotați într-un
anumit domeniu științific.
Prof. univ. Victor Giuleanu, direc-
torul Conservatorului „Ciprian Po-
rumbescu", s-a referit la activitatea
școlilor și institutelor de artă. Ară-
tînd că ele pregătesc artiști valo-
roși, care fac cinste țării noastre,
reprezentînd-o în mod strălucit la
concursurile internaționale, vorbi-
torul a menționat în același timp că,
pentru cît mai buna valorificare a
talentelor tuturor elevilor și studen-
ților învățămîntului artistic, este
necesar să se asigure unitatea eta-
pelor lui, să se perfecționeze mai
mult metodele de predare și să se
înlăture supraîncărcarea, astfel în-
eît să se creeze mai mult timp pen-
tru studiul individual, pentru exer-
sare. Se impune, în același scop, ca
cei care predau obiectele de cultură
generală în școlile de artă să fie
selecționați din rîndul celor mai
bune cadre didactice, astfel îneît
elevii lor să plece din clasă cu lec-
ția pe deplin învățată. Vorbitorul a
propus totodată ca pe lîngă conser-
vatoarele din București, Iași și Cluj,
să se înființeze cîte o școală de apli-
cație, pentru a se putea recruta mal
bine elementele de valoare.
Tovarășul Octavian Stroia, direc-
torul Școlii de coregrafie din Cluj,
s-a referit în cuvîntul său la noile
condiții privind profilul, structura
organizatorică și sarcinile specifice
ale liceelor de artă în condițiile cu-
prinderii lor în sfera liceelor de spe-
cialitate. El a făcut totodată unele
propuneri privind mai buna pregă-
tire artistică și dezvoltarea simțului
estetic al elevilor liceelor pedago-
gice.
Consiliilor învățămîntului superior,
de cultură generală, profesional șl
tehnic pentru participarea la cuvînt,
pentru propunerile făcute, mențio-
nînd că Ministerul învățămîntului
va ține seama de aceste propuneri,
valorificîndu-le în definitivarea stu-
diului ce va fi prezentat spre aproba-
re conducerii de partid și de stat. Mi-
nistrul învățămîntului a adus de
asemenea la cunoștința membrilor
Consiliilor faptul că, ținînd seama
de observațiile făcute, ministerul va
definitiva proiectul de Decret și pro-
iectul de Hotărîre a Consiliului de
Miniștri în legătură cu liceele de
specialitate, care vor fi prezentate
în sesiunea Marii Adunări Națio-
nale pentru a deveni legi ale țării.
Vorbitorul a prezentat în conti-
nuare măsurile adoptate de minister,
pe baza propunerilor formulate de
participantii la discuții, în legătură
cu examenele de absolvire și de ad-
mitere — măsuri care au fost pu-
blicate ulterior în presă.
Asigurînd pe cei prezenți că Mi-
nisterul învățămîntului va depune
toate eforturile pentru a duce la în-
deplinire sarcinile ce i-au fost tra-
sate de Congres, acad. Ștefan Bălan
și-a exprimat convingerea că mem-
brii Consiliilor învățămîntului supe-
rior, de cultură generală, profesional
și tehnic, ca și întregul corp didactic,
vor face tot ce stă în puterea lor
pentru ca școala să înflorească me-
reu sub conducerea partidului, în
folosul poporului nostru.
Tovarășul Leonte Răutu, membru
al Comitetului Executiv și secretar
al Comitetului Central al Partidului
Comunist Român, în cuvîntul pe
care l-a rostit, a subliniat caracterul
rodnic al lucrărilor ședinței Consi-
liilor învățămîntului superior, de
cultură generală, profesional și teh-
nic și a apreciat numeroasele pro-
puneri, observații și sugestii făcute
de vorbitori, care, desigur, vor fi
valorificate de către Ministerul în-
vățămîntului.
In încheiere, tovarășul Leonte
Răutu s-a ocupat de principalele
probleme ale dezvoltării învățămîn-
tului din patria noastră în lumina
sarcinilor trasate de Congresul al
IX-lea al Partidului Comunist Ro-
mân.
PAGINA 3
Ultima revedere a materiei înaintea examenului de maturitate. In clișeu,
un grup de elevi de la Liceul nr. 31 din Capitală.
Succes
la examene!
Pregătirile premergătoare s-au ter-
minat. „Bătălia** începe. Zeci de mii
de elevi se află acum în ajunul în-
semnatei confruntări pe care o vor
prilejui examenele. S-a făcut totul
pentru ca rezultatele ei să fie bu-
ne, pe măsura marșului general
spre culmile culturii în care este
angajată contemporaneitatea noas-
tră socialistă, iar recentele măsuri
elaborate de Ministerul învățămin-
tului au creat elevilor noi posibili-
tăți de a prezenta dimensiunea rea-
lă a pregătirii lor.
Absolvenții clasei a VIII-a, în cea
mai mare parte candidați la mai
înaltele porți ale examenului de ad-
mitere în școlile profesionale, în li-
ceele de cultură generală și în li-
ceele de specialitate, nu vor mai fi
supuși unei duble verificări. Ei și-au
putut concentra eforturile spre
aprofundarea acelor discipline, ca-
pitole sau cunoștințe care vor con-
stitui ponderea examenului de ad-
mitere. Cu atît mai mult calitatea
răspunsurilor va trebui să fie — și
va avea condițiile de a fi — de o
înaltă ținută.
Degajat la rindul său de unele
discipline, examenul de maturitate
se circumscrie mai mult în sfera de-
numirii care i-a fost atribuită. Che-
mat să confere absolvenților liceu-
lui calitatea de tineri maturi, el le
dă, în parte, și libertatea de a alege
domeniul de științe din care doresc
să fie examinați. Acest fapt este și
el de natură să determine o mai
profundă pregătire a candidatilor,
ca și o mai profundă verificare a
acestei pregătiri.
S-ar putea crede că, date fiind
toate acestea, din momentul în care
s-a dat startul în cursa examene-
lor obligațiile pedagogice ale profe-
sorilor au încetat. Departe de a fi
îndreptățită, o astfel de părere poate
avea consecințe negative. Am putea
spune că, dimpotrivă, momentul
examenelor reprezintă unul dintre
cele mai însemnate momente ale
activității pedagogilor.
Examenele își realizează funcția
lor prin examinatori, iar examina-
torii sînt profesori. Valoarea răs-
punsurilor candidaților nu depinde
numai de propria lor pregătire, ci și
de arta de a examina a profesori-
lor. de măsura în care ei cunosc și
aplică o metodologie adecvată aces-
tei forme de verificare a cunoștin-
țelor. Claritatea subiectelor, preci-
zia și corectitudinea problemelor, a
intrebărilor poate influența mult
asupra nivelului răspunsurilor date
de elevi. O întrebare confuză, o pro-
blemă încîlcită sau un subiect gre-
șit redactat îl poate deruta pe can-
didat. după cum. dimpotrivă, între-
bările limpezi sînt de natură să-I
ajute în ordonarea ideilor. în for-
mularea unor răspunsuri corecte,
clare, precise. Să nu uităm, apoi, că
în atmosfera examenului chiar și
tonul sau expresia feței profesorului
pot juca un rol hotăritor.
Și, în sfirșit, o condiție hotăfî-
foare pentru ca examenul să-și rea-
lizeze pe deplin menirea : ținuta
etică înaltă a examinatorului, capa-
citatea sa de a-și păstra obiectivita-
tea, de a aprecia cu maximum de
corectitudine fiecare răspuns.
Iată dar că exigența profesorilor
față de ei înșiși nu trebuie să fie
cu nimic mai prejos decît față de
elevii examinați. Pentru că, măsu-
rînd munca elevilor, această verifi-
care măsoară indirect propria lor
muncă.
Le urăm, atît lor cît și elevilor,
un călduros „Succes la examene l"
indrun>ăt»are
pentru admiterea
m invătămintul
profesional
si tehnic
Ministerul învățămintu-
lui a editat de curînd, prin
Direcția generală a învăță-
mintului profesional și
tehnic, ,,îndrumătorul pen-
tru admiterea în școtile
profesionale" și „îndrumăto-
rul pentru admiterea în șco-
lile tehnice pentru personal
tehnic și școlile tehnice de
maiștri."
După o succintă introdu-
cere privind importanța
pregătirii cadrelor de mun-
citori, tehnicieni și maiștri
necesari economiei noastre
socialiste în lumina Direc-
tivelor celui de al IX-lea
Congres al P.C.R., îndrumă-
toarele arată care sînt con-
dițiile de admitere in școli-
le profesionale, în școlile
tehnice pentru personal
tehnic șl în școlile tehnice
de maiștri și prezintă în
continuare aceste școli.
Grupate în funcție de sec-
toarele pentru care pregă-
tesc cadre, datele privind
fiecare școală (denumirea,
localitatea, adresa, mese-
riile sau specialitățile în
care îi instruiesc pe elevi!
sînt precedate de prezenta-
rea perspectivelor sectoru-
lui economic respectiv pre-
cum și de o serie de infor-
mații în legătură cu speci-
ficul fiecărei meserii sau
specialități școlarizate.
Atît „Îndrumătorul pentru
admiterea în școlile profe-
sionale“ cît și „îndrumăto-
rul pentru admiterea în
școlile tehnice de perso-
nal tehnic și în școlile teh-
nice de maiștri" cuprind, la
sfirșit, un tabel sistematic
care prezintă rețeaua ge-
nerală a școlilor respective
renartirată pe regiuni.
îndrumătoarele pentru ad-
miterea în învățăminhil
profesional și tehnic, deo-
sebit de utile pentru orien-
tarea profesională a absol-
venților școlilor generale și
ai liceelor, au fost difuzate la
secțiile de învățămînt ale
sfaturilor populare șl la
toate școlile de cultură ge-
nerală, unde pol fi consul-
tate de toți cei interesati.
Organizarea activităților
de cultură fizică și sport
în tabere
O contribuție importantă la asi-
gurarea conținutului recreativ-edu-
cativ al vieții din taberele de odih-
nă o aduc și activitățile de cultură
fizică și sport, care trebuie să ocu-
pe un loc important în programul
fiecărei tabere, indiferent dacă a-
ceasta este organizată la munte sau
la mare.
Viața în tabere, avînd la bază o
bună organizare sanitaro-igienică,
trebuie să se desfășoare mai mult în
aer liber, în mijlocul naturii, folo-
sind din plin contactul cu factorii
naturali (soare, aer, apă), ca și cele-
lalte mijloace ale educației fizice,
pentru a contribui la călirea și la
dezvoltarea generală și multilatera-
lă a organismului copiilor, la dez-
voltarea calităților fizice și morale
ale acestora, la perfecționarea de-
prinderilor lor de mișcare, la reali-
zarea spiritului colectiv, a unei
atmosfere pline de însuflețire.
Pentru a se asigura în tabere o
activitate de cultură fizică și sport
corespunzătoare, este recomanda-
bil să se organizeze cu elevii acțiuni
ca : gimnastica de dimineață, că-
lirea organismului cu ajutorul
factorilor naturali, jocuri dinamice,
întreceri sportive la atletism și
jocuri sportive, excursii și drumeții,
concursuri de orientare turistică. In
organizarea tuturor acestor acțiuni
se cere din partea profesorilor de
educație fizică și a colectivului de
conducere a taberei să acorde mul-
tă atenție respectării particularități-
lor de vîrstă și sex ale copiilor, să
țină seama de interesele și înclina-
țiile acestora, precum și de cadrul
natural (munte sau mare) în care
este situată tabăra.
Exercițiile de gimnastică de dimi-
neață sînt cunoscute. în general, sub
denumirea de exerciții de înviorare.
La efectuarea acestor exerciții tre-
buie să ia parte în mod organizat
fofi elevii din tabără și chiar toți
membrii colectivului de conducere.
In afară de scopurile lor directe —
dezvoltarea fizică generală și în-
viorarea generală a organismului —
aceste exerciții, prin natura și mo-
dul în care se vor organiza, trebuie
să contribuie și la crearea unei bune
dispoziții pentru întreaga activitate
din timpul zilei de tabără.
Gimnastica de dimineață nu tre-
buie să cuprindă mai mult de 8—12
exerciții simple, cunoscute de elevi,
care să antreneze toate regiunile
corpului. Ele vor fi executate cu co-
rectitudine, într-un ritm și cu o in-
tensitate moderată, cu grijă pentru
relaxare, întrucît exercițiile violen-
te tulbură organismul și pot obosi
sistemul nervos. Durata lor în timp
poate ajunge pînă la 15—20 minute.
Este indicat ca exercițiile de di-
mineața să cuprindă : exerciții de
front și ordine : formații, ruperi de
rînduri și adunări, întoarceri, mers
în forme variate, opriri ; alergare
în forme și ritmuri variate ; exerci-
ții de gimnastică pentru întinderea,
elasticitatea și relaxarea muscula-
turii diferitelor regiuni ale corpu-
lui ; exerciții de echilibru și înde-
mînare ; jocuri, ștafete, întreceri, cu
efort moderat și de scurtă durată :
exerciții liniștitoare.
Pentru buna desfășurare a exer-
cițiilor de dimineață este necesar ca
încă din prima zi de tabără colecti-
vul de conducere să ia măsuri și să
instruiască pe elevi asupra modului
in care se va organiza gimnastica
de dimineață, stabilind grupe omo-
gene de elevi, după criteriul vîrstei,
al dezvoltării fizice și al sănătății.
Grupele vor fi formate din 20—30
elevi, separate pentru fete și băieți.
Tot în prima zi de tabără se vor
stabili instructorii care vor conduce
grupele la exercițiile de dimineață
și se va asigura instruirea acestora
atît în legătură cu modul cum tre-
buie să se organizeze și să se efec-
tueze deșteptarea elevilor și apoi a-
dunarea pentru exerciții, cît și pen-
tru învățarea și predarea exerciții-
lor de dimineață.
Instruirea elevilor se va realiza
atît în prima zi, în cursul adunării
pentru comunicări referitoare la
programul și regimul de tabără, cit
și în zilele următoare, în cadrul fie-
cărei grupe, pînă cînd aplicarea
precisă a programului de dimineață
devine o deprindere. Se vor face
precizări în legătură cu modul de
adunare, cu locul unde se vor efec-
tua exercițiile, precum și în legă-
tură cu echipamentul necesar pen-
tru efectuarea exercițiilor.
Scutirea de exercițiile de dimi-
neață se dă numai de către medi-
cul taberei.
O mare însemnătate are în tabără
călirea organismului cu ajutorul
factorilor naturali, adică adaptarea
lui la condițiile mediului înconju-
rător, astfel încît să suporte mai
bine frigul, căldura, vîntul, soarele
etc.. Este necesară îndeosebi călirea
organismului copiilor la o tempera-
tură scăzută, care mărește rezisten-
ta organismului față de afecțiunile
datorite răcelii. în general, tratarea
și obișnuirea zilnică, treptată, rațio-
nală a organismului cu aerul, apa.
soarele, are o influență binefăcătoa-
re asupra sănătății, asupra vitali-
tății corpului. In folosirea factori-
lor naturali de călire se vor respec-
ta cu strictețe indicațiile medicului.
In taberele de odihnă pentru elevi
se pot efectua : băi de aer, călirea
prin băi cu apă și băi de soare.
Călirea organismului prin băi de
aer se bazează pe adaptarea trep-
tată a organismului la temperatura
mediului înconjurător, de obicei mai
scăzută decît temperatura corpului.
Se recomandă ca elevii să petreacă
marea majoritate din timpul zilei în
aer liber, cu îmbrăcăminte ușoară,
largă, cu încălțăminte sumară sau
chiar desculți. Chiar și somnul în
aer liber, in solarii deschise, sub
supravegherea medicului, ajută la
călire. Durata șederii în aer liber
în timpul unei zile va fi stabilită
de medic în funcție de starea timpu-
lui și de locul taberei (Ia mare sau
la munte).
Călirea prin băi cu apă se poate
realiza prin fricționări cu apă
pe bust sau pe tot corpul, prin
dușuri reci de durată scurtă, prin
scăldat sub supravegherea pro-
fesorilor în lac, rîu sau mare.
Călirea prin băi cu apă are
loc de obicei dimineața, la 20—30
minute de la deșteptare, după exer-
cițiile de dimineață. In timpul zilei,
băile sînt indicate numai Ia cel pu-
țin două ore după servirea mesei.
La rîndul lor, băile de soare tre-
buie făcute progresiv, durînd de la
10 minute pe zi pînă la maximum o
oră și jumătate, cu respectarea stric-
tă a prescripțiilor medicului. Timpul
cel mai indicat pentru efectuarea
băilor de soare este înainte de prînz,
pînă la ora 11. Nu este permisă în-
ceperea băii de soare mai de vreme
de o oră după ce s-a luat masa sau
după un efort fizic intens. De ase-
menea, după baia de soare se va
evita efortul fizic timp de 1—2 ore.
în timpul băii de soare corpul va fi
expus treptat, timp de 5—10 minute,
pe toate părțile, ferindu-se capul și
privirea de razele soarelui. Orice
tulburare care apare în timpul curei
de soare trebuie să fie adusă la
cunoștința medicului, care va pre-
scrie măsurile cuvenite.
In taberele de pe litoral, efectua-
rea băilor de soare îmbracă un as-
pect deosebit datorită faptului că
razele ultraviolete și infraroșii, care
nu sînt absorbite de suprafața mă-
rii, se găsesc în cantități mult mai
mari. Tinînd seama de acest fapt,
colectivul de conducere al taberei,
medicii și profesorii de educație fi-
zică, au datoria de a preveni ten-
dința de „bronzare" excesivă a unor
elevi **
Prof. M. TIRNOVEAN
șeful serviciului de cultură
fizică din Direcția activități
educative
prof. V. SIMIONESCU
inspector în Direcția activități
educative din Ministerul In-
vățămîntului
Urmări din pagina I
h VACANTĂ
PORNIRE BONĂ,
îndată cînd aflăm că numai în ulti-
mul an secția de învățămînt a
regiunii a schimbat de trei ori ad-
ministratorul taberei. Se pare că
ultimul dintre ei (care se află aici
de trei săptămîni), este un gospo-
dar harnic, priceput. Dar a fost lă-
sat să se descurce singur. Oricît de
harnic ar fi, tot nu poate s-o scoată
la capăt fără ajutor. De ce nu este
antrenat în punerea la punct a ta-
berei și personalul administrativ ?
Aceeași situație există și la ta-
băra de la Cheia. Este necesar ca de
îndată secția de învățămînt să ia
toate măsurile pentru a recîștiga
vremea pierdută, pentru ca din pri-
ma zi a sosirii lor în tabără copiii
să se bucure de cele mai bune, con-
diții.
Un aspect care a fost neglijat în
multe tabere de pe Valea Prahovei
si Valea Teleajenului, ca și în regiu-
nea Brașov este acela al comple-
tării bibliotecilor. Se știe că
în vacanță elevii citesc mult, că
acum se pun la curent cu ceea ce a
apărut nou în librării. Or, cu toate
că au fost alocate suficiente fon-
duri. pentru achiziționarea cărților
noi, acestea nu au fost folosite. în
majoritatea bibliotecilor întilnești
cărți vechi, prăfuite, citite și răsci-
tite de elevi. Sesizată de această si-
tuație, secția de învățămînt a re-
giunii a luat inițiativa ca, periodic,
caravana C.L.D.C. să poposească in
tabere, spre a pune la dispoziția ele-
vilor cărțile dorite.
Firește, neajunsurile amintite mai
sus se pot înlătura repede. Tabăra,
locul acesta atît de îndrăgit de
elevi, trebuie să le ofere zile mi-
nunate în care să se bucure nu nu-
mai de frumusețile naturii, ci și de
cele pe care le poate crea pricepe-
rea, fantezia și inițiativa pedago-
gilor.
La centrul de antrenament al clubului sportiv „Steaua", maestrul emerit
al sportului Constantin demonstrează unui grup de elevi tehnica jocului
de fotbal.
OIRECTIT PRECISĂ
organe în sectorul cărora func-
ționează școli și cu unitățile de
producție interesate ne preocu-
păm de echilibrarea numărului
de candidați înscriși la diferite
specialități, de raportul numeric
fete-băieți, ca și de alte probleme
pe care le implică recrutarea
elevilor.
— Cu acestea trecem la aspec-
tele practice legate de viitorul
concurs...
— Mai ales acum, cînd ne mai
despart doar cîteva zile d<5 * data
concursului de admitere, sînt ne-
cesare contactul strîns cu terenul
și operativitatea. Sintem ținuți
zilnic la curent cu mersul opera-
țiilor de înscriere și am stabilit o
legătură de îndrumare și infor-
mare promptă a școlilor din rețea.
Ne-am îngrijit de cazarea can-
didatilor în internatele unde e-
xîstă condiții pentru aceasta și
de asigurarea mesei la cantinele
școlare.
în mod deosebit ne-am preocu-
pat de traducerea în viață a ins-
trucțiunilor Ministerului învătă-
mîntului în vederea bunei desfă-
șurări a concursurilor de admi-
tere : formarea comisiilor, modul
lor de funcționare, desfășurarea
ca atare a concursului.
Am plecat de la secția de în-
vățămînt a Sfatului popular al
regiunii Ploiești cu convingerea
că munca depusă pentru buna or-
ganizare a activităților prelimina-
re legate de activitatea primului
an de funcționare al liceelor de
specialitate își va da roadele aș-
teptate. In toamnă, mii și mii de
noi elevi, pătrunzînd în noile
școli, vor mări armata acelor care
se străduiesc să-și cucerească o
pregătire temeinică în școlile
țării.
^NOTE^
BIBLIOGRAFICE
NOTE
„Presa
muncitoreasca
si socialistă
■>
din România4*
In Editura politică a apărui
recent volumul II (1900—1921),
partea I (1900—1907). a lucră-
rii „Presa muncitorească și so-
cialistă din România' Lucrarea
înmănunchează materiale din 31
de ziare apărute pe teritoriul
tării noastre la începutul se-
colului XX. Ele oglindesc evo-
luția mișcării muncitorești șl
socialiste din această perioadă,
precum și problemele funda-
mentale social-economice si
politice la ordinea zilei.
Ca organe ale mișcării mun-
citorești și socialiste, ziarele
respective — între care unele
cu o apariție mai îndelungată,
altele doar ocazionale — au re-
flectat sarcinile și obiectivele,
precum și activitatea practică
a mișcării, au constituit totoda-
tă un instrument puternic in
lupta pentru refacerea partidu-
lui clasei muncitoare, pentru
organizarea mișcării sindicale
pe principiile de clasă, pentru
îmbunătățirea stării materiale
și culturale a poporului, pen-
tru solidarizarea mișcării mun-
citorești cu marea răscoală a
țăranilor din 1907 etc. Ziarele
din Transilvania, aflată atunci
sub jugul imperiului austro-un-
gar, aa dezvăluit situația deo-
sebit de grea a maselor și au
militat pentru acordarea de
drepturi politice românilor din
Transilvania.
Redactori șl colaboratori ai
acestor gazete, printre care C.
Dobrogeanu-Gherea, M. Gh. Bu-
jor, dr. C. Racovski, I. C.
Frimu, D. Marinescu, Al. lo-
nescu, Ottoi Călin, N. D. Cocea
si mulți altii, au scris articole
de o înaltă ținută științifică si
avînd o mare forță mobiliza-
toare.
Volumul este bogat ilustrat
eu facsimile si portrete.
„Documente
din istoria
mișcării
muncitorești
din România”
Apărut de asemenea în Edi-
tura politică, volumul „Docu-
mente din istoria mișcării
muncitorești din România (1916-
1921)“ cuprinde o serie de do-
cumente care ilustrează princi-
palele acțiuni ale clasei munci-
toare. ale organizațiilor sale
din perioada premergătoare
creării P.C.R.. pregătirea și
desfășurarea Congresului din
mai 1921, care a hotărît trans-
formarea partidului socialist în
partid comunist — partid re-
voluționar al clasei muncitoare,
întemeiat pe învățătura mar-
xist-leninistă.
Reflectînd condițiile concreta
în care s-a desfășurat mișcarea
muncitorească în etapa respec-
tivă. documentele, în mare
parte inedite. înfățișează pozi-
ția mișcării muncitorești din
România față de problemele
fundamentale ale vieții politice
și sociale — poziția fată de
războiul mondial imperialist,
lupta pentru drepturi și liber-
tăți democratice, lupta poporu-
lui român pentru desăvîrșirea
unității naționale, poziția fată
de revendicările economice și
politice ale muncitorilor și ță-
ranilor etc. Documentele oglin-
desc avîntul revoluționar din
această perioadă, luptele din
interiorul tării împotriva re-
gimului burghezo-moșieresc, le-
găturile cu mișcarea muncito-
rească internațională, acțiunile
de solidaritate cu lupta revolu-
ționară a Rusiei Sovietice, do
sprijinire a revoluției din Un-
garia ș.a.
In ansamblul lor, materialele
redau procesul de clarificare
politică si ideologică din miș-
carea muncitorească din tara
noastră, proces care și-a găsit
întruchiparea în transforma-
rea partidului socialist în partid
comunist.
„Sighișoara,
oraș-muzeu”
La Sighișoara, monumentele
istorice au fost conservate în
mod deosebit, cu toate valorile
lor arhitecturale șl artistice.
Întregul oraș, dar mai ales ce-
tatea, sînt considerate un vast
muzeu în aer liber.
Lucrarea „Sighișoara, oraș-
muzeu" de Vasile Drăguț, Clara
Spitzer si Gabriela Cocora
epărută de curînd în Editura
„Meridiane", este un album de
fotografii artistice aib-negru
care prezintă, cu ajutorul tex-
tului și al imaginilor, urmele
vieții omenești pînă la civili-
zația feudală, cu tot ceea ce s-a
păstrat mal reprezentativ si
mal prețios.
„CEZAR
BOLLIAC”
Conceputa ca o monografie
lucrarea „Cezar Bolliac" de O-
Papadima, apărută în Editura
Academiei, reprezintă o con-
tribuție remarcabila la cunoaș-
terea amănunțită a vieții și, în-
deosebi. a activității publi-
cistice a scriitorului militant de
la 1848 și, implicit, a epocii
sale. Bazat pe o documentație
foarte bogată, autorul izbutește
să aducă date Inedite, referi-
toare la atmosfera culturală,
notifică șl economică a uneia
dintre cele mai agitate și inte-
resante perioade din istoria po-
norului nostru.
Structurarea lucrării ne ca-
pitole (dintre care amintim :
Familia și copilăria lui Bolliac :
Primii pași îu viată r Bolliac și
revoluția din 1848 । Participarea
scriitorului la revoluția din
Transilvania ■ Activitatea pu-
blicistică la Paris, 1851—1856 >
Lupta pentru Unirea Principate-
lor, 1857—1859 । Pregătiri pen-
tru apariția „Buciumului*,
1859—1862 i Lupta pentru sus-
ținerea reformelor Iui Vodă
Cuza । Activitatea arheologică
și numismatică) pune în lumină
cu multă pregnantă locul și ro-
lul pe care l-a avui în epoca
sa unul dintre cei mai activi
participanți la evenimentele
timpului, evidentiindu-se atît
laturile pozitive, cit si scăderile
scriitorului studiat.
„O. GOGA”
Scurta monografie „O. Goga“
semnală de I. D. Bălan (Editura
Tineretului), este un studiu
scris într-o manieră atrăgătoa-
re, dar cu rigurozitate știinti-
lică. Structurată pe probleme
esențiale ale operei lui Goga,
această monografie atinge țoale
aspectele importante ale crea-
ției poetului ardelean, constitu-
ind o temelie solidă pentru re-
integrarea lui în marele curs al
poeziei românești de la Emi-
nescu pînă în zilele noastre.
Alături de remarcabilele capi-
tole de analiză a conținutului
se impune atenției lectorului
capitolul referitor ia structura
universului artistic al Iui Goga.
realizat printr-un sondaj minu-
țios al laboratorului poetic, dez-
văluind munca asiduă de cize-
lare șl perfectare a expresiei
poetice. Se descifrează astfel si
specificul viziunii poetice a lui
Goga, trăsăturile distinctive
ce-î particularizează în cîmpul
poeziei românești si-l conferă
originalitatea fără de care nict
un creator nu poate înfrunta
vremea.
în librării
Gindîrea românească în Tran-
silvania în secolul al XVIIf-lea
— de Lucian Blaga. Pretată de
George Ivașcu. Ed. științifică
230 pagini — 13,50 lei
Problematica omului — de
C. I. Gulian — eseu de antro-
pologie filozofică. Colecția „Bi-
blioteca de filozofie și sociolo-
gie" Ed. politică. 248 pagini —
5,25 lei.
Participarea armatei române
la războiul antihitlerist de V.
Anescu, E. Bantea, I, Cupșa.
Editura militară, 100 pagini —
4 lei.
Forțele armate ale Republicii
Socialiste România de C. An-
tip, Gh. Bejancu. Editura mi-
litară, 72 pagini — 5 lei.
Adunarea națională de la
Blaj. începuturile și alcătuirea
programului revoluției din 1848
din Transilvania de V Che-
resteșiu. Editura oolitică. 672
pagini — 22.50 lei.
Falansterul de la Scăeni, de
I. Cojocaru. Z Ornea, Editura
oolifică 530 pagini — 14,50 lei.
Schiță de istorie a lexicogra-
liei române, voi. I. De la ori-
gini pină la 1880, de M. Seclie,
Editura științifică.! 192 pagini —
5.75 lei
Dicționarul limbii române
Tomul VI. Fascicola a 4-a :
Mămălatiță - Mătărîngă, 80
pagini — 6,50 lei । Fascicola a
5-a : Mătăsar — Mergător. 80
pagini — 6,50 tel
întreprinderea de material didactic
I. M. D.
str. 11 Iunie nr. 2, raionul N. Bălcescu
București
face cunoscut
școlilor generale și învățătorilor
că își pot procura direct de la sediul I.M.D. alfa-
betare, ultimul model, din material plastic, con-
tra cost (573 lei), trusa cuprinzînd 300 de semne;
grădinițelor de copii, școlilor generale
și liceelor din întreaga țară
că își pot procura direct de la I.M.D. acvarii din
sticlă organică cu electropompă și maternitate
atît pentru colțul naturii vii cît și ca piese orna-
mentale pentru holurile școlilor.
învățătorii absolvenți ai Școlii normale din
Făgăraș, seria 1926, sînt invitați la o intilnire to-
vătășească în zilele de 25—26 iunie, la Făgăraș.
Informații se obțin de Ia învățătorul Ion Sofo-
neg. comuna Viștișoara Drăguș, raionul Făgăraș.
REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA i București. Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali șl 1a difuzori! voluntari din unitățile de învățămînt. Tiparul r Combinatul Poligrafic Casa Stîntell. Piața Sclntell București.
Mia