
Importante măsuri
privind conținutul
și desfășurarea
examenelor
Pe baza discuțiilor și propunerilor din ședința Consiliilor învățămin-
tului superior, de cultură generală, profesional și tehnic, care a avut
loc în zilele de 2—3 iunie a.c., Ministerul învățămîntului a stabilit o
serie de măsuri privind sistemul de absolvire a școlii generale, con-
cursul de admitere în licee, conținutul și desfășurarea examenelor de
maturitate.
Mulți dintre participanții la discuții au argumentat din punct de
vedere pedagogic și psihologic măsura de a se renunța la examenul
care marca încheierea școlii generale. Ei au arătat, printre altele, că
această măsură constituie o consecință firească a faptului că în etapa
actuală marea majoritate a elevilor se prezintă în continuare la
concursurile de admitere în liceele teoretice, în liceele de specialitate
sau în școlile profesionale. In aceste condiții, dublarea unor probe
de examen. — fără a avea o finalitate efectivă pe planul pregătirii
școlare — era inutilă. S-a subliniat, de asemenea, că renunțarea la
examenul de absolvire trebuie să ducă la întărirea muncii pe întreg
parcursul școlii generale, la sporirea exigentei și a simțului de răs-
pundere al cadrelor didactice care predau în aceasta școală față de
nivelul cunoștințelor însușite de elevi, la pregătirea lor multilaterală
în spiritul cerințelor societății socialiste, ia nivelul dezvoltării științei
și tehnicii contemporane. Este necesar ca absolvirea școlii generale
să rămînă mai departe un moment deosebit de important în viața
fiecărui tînăr, un eveniment pe care fiecare școală trebuie să-l săr-
bătorească într-un cadru festiv.
Candidaților Ia concursurile de admitere în școlile de țip mediu
li se asigură prin renunțarea la examenul de absolvire a școlii ge-
nerale, posibilitatea de a adînci mai mult problemele esențiale ale
materiei din programa de concurs. Se creează astfel condițiile nece-
sare pentru ca rezultatele concursurilor de admitere să releve mai
judicios posibilitățile reale ale candidaților. In ansamblul lor, noile
măsuri oferă depline condiții pentru o pregătire în care accentul
principal să fie pus pe calitate, pe însușirea cu caracter creator a
cunoștințelor.
O altă propunere importantă a Consiliilor învățămîntului superior,
de cultură generală, profesional și tehnic, concretizată într-o măsura
adoptată de Ministerul învățămîntului, se referă la reducerea numă-
rului de discipline din care urmează să fie examinați candidații la
examenul de maturitate din acest an. în argumentele aduse în favoa-
rea acestei propuneri de către participanții la lucrările consiliilor se
sublinia faptul că, fiind puși în situația de a susține probele scrise și
orale la limba și literatura română și la o limbă străină_ (pentru absol-
venții secțiilor umaniste) sau la limba și literatura română și la mate-
matică (pentru absolvenții secțiilor reale), și în plus o singură probă
orală — la alegere, din istoria patriei, biologic sau filozofie în primul
caz, din fizică, chimie sau biologie în cel de al doilea — candidații
vor avea posibilitatea să-și intensifice pregătirea pe linia studiilor
impuse de profesia pe care doresc s-o îmbrățișeze.
Dreptul de opțiune, diversificarea de conținut a examenului de ma-
turitate în funcție de aptitudinile și dorințele exprimate de candi-
dați — au arătat numeroși vorbitori — stabilesc o legătură de conti-
nuitate mai deplină în pregătirea absolvenților de_ liceu care, în
majoritatea lor, s-au decis încă din clasa a X-a pentru un
anumit institut de învățămînt superior.
Ministerul învățămîntului a făcut o serie de importante precizări
cu privire la desfășurarea examenelor în noua formă. în cadrul
acestora se arată că examenele de diplomă în școlile și institutele
pedagogice se vor susține în aceleași condiții și la aceleași obiecte ca
și în anul trecut De asemenea, se precizează că examenul de
maturitate la filozofie se va desfășura pe baza programei de mar-
xism-leninism, iar temele din istoria patriei la care se va susține
concursul de admitere în clasa a IX-a sînt cele din programa pre-
văzută inițial pentru examenul de absolvire a clasei a VIII-a ; am-
bele programe au fost publicate în Gazeta învățămîntului.
Desigur, aplicarea cu întreaga eficiență, în spiritul în care au fost
concepute, a măsurilor adoptate în ședința reunită a Consiliilor învă-
țămîntului superior, de cultură generală, profesional și tehnic so-
licită să se întreprindă o serie de acțiuni organizatorice. Aceste ac-
țiuni, ce se referă la activitatea pe care trebuie s-o desfășoare co-
lectivele liceelor și de care răspund directorii școlilor, precum și mem-
brii din comisiile concursului de admitere și ale examenului de ma-
turitate, cer o muncă intensă pentru obținerea celor mai bune rezul-
tate. De aceea, succesul desfășurării concursului de admitere în liceu
și al examenului de maturitate pe baza noilor măsuri adoptate poate
fi asigurat pe deplin numai dacă fiecare profesor va înțelege esența
schimbărilor efectuate și va acționa pe linia valorificării lor.
in drumeție prin Piatra Neamț (Fotografie executată de prof. Valeriu
Bogdăneț din orașul Bacău)
VIITORUL AN ȘCOLAR:
Se diversifică rețeaua școlară • 2320 de noi săli
de clasă • Material didactic în valoare de
43.300.000 lei • Programe și manuale
îmbunătățite
O dată cu încheierea acestui an de
învățămînt, problema pregătirii
noului an a intrat în actualitatea
imediată, concentrînd preocupările
organelor locale și ale direcțiilor de
școli. Pe plan central însă pregăti-
rea noului an școlar a început cu
mult în urmă, vizînd toate laturile
esențiale ale activității școlare în
viitorul an de învățămînt.
în clasele I—VIII ale școlii gene-
rale vor fi cuprinși 2 967 000 elevi,
din care 368 000 în clasa I. In clasa
a IX-a a liceelor de cultură genera-
lă vor fi școlarizați prin cursurile
de zi 70 000 elevi, iar prin cursurile
serale 24 500. Va crește rețeaua în-
vățămîntului special, care va cu-
prinde un număr sporit de elevi.
Potrivit sarcinilor Congresului al
IX-lea al P.C.R., în viitorul an șco-
lar își vor deschide porțile, după
cum se știe, liceele de specialitate.
Aceste licee, care iau ființă în toate
regiunile țării, vor școlariza în
anul I 19 000 elevi.
Au fost luate din vreme și mă-
suri pentru consolidarea bazei ma-
teriale a învățămîntului. Cele mai
importante măsuri în acest domeniu
privesc construcțiile școlare. Nu-
mărul sălilor de clasă ce se cons-
truiesc pentru viitorul an școlar
este de 2 320. Majoritatea acestora
se află într-un stadiu de construc-
ție avansat.
O atenție deosebită s-a acordat
măsurilor privitoare la continua îm-
bunătățire a conținutului învăță-
mîntului. Au fost elaborate planuri-
le de învățămînt ce se vor aplica
in viitorul an școlar în școlile gene-
rale și în licee. Iată cîteva amănun-
te legate de aceste planuri. In șco-
lile generale se păstrează unele mă-
suri de tranziție la matematică și
științe biologice datorită faptului că
elevii care vor intra la toamnă în
clasa a VIII-a au studiat aritmetica
pînă în clasa a Vil-a, iar anatomia
și fiziologia omului în clasa a Vl-a.
Ca urmare, algebra va continua să
se predea numai în clasa a VIII-a
(și nu în clasele a Vll-a și a VIII-a),
iar igiena se va preda separat în
clasa a Vll-a (nu împreună cu ana-
tomia și fiziologia omului). în cla-
sele a IX-a și a X-a de liceu
(cursuri de zi) se va aplica planul
de învățămînt prevăzut pentru du-
rata de 12 ani, iar la clasa a Xl-a
(clasă de lichidare), planul liceului
pe 11 ani; la cursurile serale și fără
frecvență vor funcționa două clase
de lichidare (clasele a X-a și a Xl-a),
după planul liceului pe 11 ani.
S-au luat de asemenea măsuri
pentru îmbunătățirea programelor
destinate învățămîntului de cultură
generală. Numărul programelor nou
elaborate și revizuite se ridică la
48. Pentru îmbunătățirea programe-
lor la principalele obiecte de învă-
țămînt (matematica, limba și litera-
tura română, fizica, chimia, științele
biologice, educația cetățenească) Mi-
nisterul învățămîntului a organizat
o serie de consfătuiri la care au
participat oameni de știință, pro-
fesori din învățămîntul superior și
profesori cu experiență care predau
în învățămîntul de cultură generală.
Valorificînd propunerile făcute în
cadrul acestor consfătuiri noile pro-
grame reflectă cerințele îmbinării
elementelor clasice și moderne ale
științelor urmărind să facă cunoscu-
te elevilor cele mai importante rea-
lizări din domeniul fizicii, chimiei,
biologiei și matematicii. Programa
de literatură română pentru clasele
IX—XII prevede o nouă eșalonare
a materiei, introducerea studierii
monografice a unor scriitori care
n-au fost prevăzuți în programele
anterioare (N. lorga, L. Blaga, E.
Lovinescu, H. Papadat-Bengescu, T.
Vianu).
Se îmbunătățesc și programele
destinate învățămîntului pedagogic,
celui artistic și celui special. Pentru
școlile din aceste sectoare au fost
elaborate pînă acum 26 programe
noi și sînt în curs de elaborare alte
12 programe.
Un capitol principal al pregătiri-
lor pentru noul an școlar îl repre-
zintă asigurarea necesarului de ma-
nuale. S-au și tipărit pînă acum
260 titluri și alte 197 manuale se
află în tipografii.
înregistrează pași înainte și pro-
ducția de material didactic, chema-
tă să contribuie la modernizarea
învățămîntului. Cadrele didactice
și elevii vor avea la dispoziție, în
noul an școlar, 162 de noi sortimente
de material didactic — o trusă pen-
(Continuare în pag. 4-a)
LICEELE DE SPECIALITATE
înființarea liceelor de specialitate
— una din sarcinile de bază pe care
cel de-al IX-lea Congres al Parti-
dului Comunist Român le-a pus în
fața învățămîntului — a devenit fapt
împlinit, pe baza recentei Hotărîri a
C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Mi-
niștri. Prin conținutul pregătirii
pe care o vor da elevilor, prin
modul lor de organizare, aceste licee
vor răspunde unor importante cerin-
țe ale economiei noastre în ansam-
blul ei, precum și ale sectorului so-
cial-cultural, asigurînd cadre medii
capabile să-și desfășoare activitatea
în condițiile automatizării producției
în toate ramurile economiei, ale in-
troducerii unor procese tehnologice
tot mai perfecționate, ale extinderii
utilizării unor metode de înaltă pro-
ductivitate.
Liceele de specialitate vor pre
găti cadre pentru diferitele sectoare
industriale, pentru agricultură și
MUMA LICHlim DE SPECIALITATE
>
Comitetul Central al Parti-
dului Comunist Român și Con-
siliul de Miniștri al Republi-
cii Socialiste România au ho-
tărît ca, începînd cu anul șco-
lar 1966-1967, pe baza Direc-
tivelor celui de-al IX-lea Con-
gres al Partidului Comunist
Român, să se înființeze licee
de specialitate (industriale,
agricole, economice și peda-
gogice) cu durata de 4-5 ani.
Examenele de admitere în
aceste licee se vor desfășura
cu începere de la 22 iunie a.c.
Legea de organizare a lice-
elor de specialitate va fi su-
pusă spre dezbatere apropiatei
sesiuni a Marii Adunări Na-
ționale a Republicii Socialiste
România.
DIA PAHTIA MIMMRUIIII M'ĂȚĂMiATUlUI
In dezbaterea Consiliilor
învățămîntului superior, de
cultură generală, profesional
și tehnic, din zilele de 2 și 3
iunie a.c., au fost puse unele
probleme privind îmbunătă-
țirea sistemului de absolvire
a școlii generale, examenului
de maturitate, precum și a
concursurilor de admitere în
școlile de tip mediu și în în-
vățămîntul superior.
Ca urmare a schimbului de
păreri și a propunerilor fa-
cute, pentru a evita paralelis-
mele și supraaglomerarea ele-
vilor, Ministerul Invățămîn-
tului a stabilit următoarele
măsuri :
1.	Să se renunțe la examenul
de absolvire a școlii generale.
Elevii care au absolvit clasa
a VIII-a vor primi certificatul
de absolvire a școlii generale.
2.	Concursul de admitere
în școlile de tip mediu se va
desfășura la datele fixate
(între 22-29 iunie la liceele
de cultură generală și la lice-
ele de specialitate ; între 4-12
iulie Ia școlile profesionale),
la materiile anunțate anterior
(limba română și matematică),
la care se adaugă pentru
liceele de cultură generală un
examen oral de istoria patriei
(clasa a VIII-a).
3.	Examenul de maturitate
se va desfășura la datele a-
nunțate (17-29 iunie), conform
programelor publicate, la ur-
mătoarele discipline :
— La secția umanistă —
limba și literatura română
(scris și oral), o limbă moder-
nă sau limba latină (scris și
oral), precum și o disciplină
la alegere — istoria patriei,
biologia sau filozofia (numai
oral) ;
— La secția reală — limba
și literatura română (scris și
oral), matematici (scris și oral),
precum și o disciplină Ia ale-
gere — fizica, chimia sau
biologia (numai oral).
La concursul de admitere
și la examenul de maturitate
în școlile și secțiile cu limbile
de predare ale naționalităților
conlocuitoare se susține și un
examen de limbă maternă,
respectiv de literatură și limbă
maternă (scris și oral).
4. Concursul de admitere
în instituțiile de învățămînt
superior se va ține la datele
și pe baza programelor ce se
vor anunța. Concursul va
consta din examene la două
discipline de profil (cu probe
scrise și orale).
alte sectoare din economie, instru-
indu-i pe elevi în 52 de specia-
lități. La ele se adaugă liceele peda-
gogice, care vor da o pregătire mai
temeinică învățătorilor și educatoa-
relor.
Simpla trecere în revistă a specia-
lităților pentru care se asigură pre-
gătirea elevilor în cadrul noilor li-
cee de specialitate evidențiază, o
dată in plus, legătura strînsă a a-
cestora cu domeniile de bază ale
economiei. Astfel, în noile licee in-
dustriale elevii se vor putea pregăti
în specialități ca instalații siderurgi-
ce și automatizare, construcții de
mașini, automobile și tractoare, ter-
motehnică, electrotehnică, mașini
și aparate electrice, electroenergeti-
că, mecanoenergetică și hidrotehnică
etc. Elevii viitoarelor licee agricole
își vor putea alege specialități ca
agricultura generală, culturi irigate
și hidrotenică, horticultura sau vor
deveni specialiști zooveterinari, iar
elevii liceelor economice se vor pu-
tea pregăti în contabilitate și mer-
ceologie.
Dind .candidaților posibilitatea
să-și aleagă profesiile dintr-o sferă
foarte largă de domenii legate de
sectoarele cele mai importante ale
economiei socialiste, liceele de spe-
cialitate le creează prilejul să-și va-
lorifice aptitudinile, inclinațiile, să
se pregătească pentru domeniul de
producție de care sînt cel mai mult
atrași. Cei care vor dori, vor avea și
posibilitatea de a dobîndi și o cali-
ficare mai înaltă în institutele de
învățămînt superior.
Toate aceste caracteristici, pers-
pectivele largi pe care le oferă atît
pentru formarea profesională cît și
pentru pregătirea ulterioară în în-
vățămîntul superior determină un
număr însemnat de tineri să-și ex-
prime dorința de a se îndrepta că-
tre liceele de specialitate.
Planurile de invățămint, progra-
mele școlare, ca și organizarea noi-
lor licee, care se stabilesc pe baza
unor studii minuțioase, ținîndu-se
seamă de tradițiile înaintate ale în-
vățămîntului nostru, de experiența
pedagogiei mondiale și de propune-
rile valoroase făcute de un număr
important de cadre didactice și de
specialiști în producție au în vedere
caracterul specific al liceelor de spe-
cialitate. care vor da absolvenților
lor o pregătire de cultură generală
echivalentă în ansamblu cu aceea
asigurată de liceele teoretice și, în
același timp, o pregătire tehnică ge-
nerală și de specialitate.
O primă caracteristică a pla-
nurilor de învățămînt o constituie
faptul că numărul orelor la unele
discipline de cultură generală —
matematică, fizică, biologie, econo-
mie politică — va fi în funcție de
tipul liceului și, în unele cazuri,
chiar de profilul specialității. Eșalo-
narea predării disciplinelor în de-
cursul celor 4—5 ani de studii va fi
prevăzută astfel îneît disciplinele de
cultură generală să aibă o ponde-
re mai mare în primii ani. urmînd
ca în anii următori să crească pon-
derea disciplinelor de cultură teh-
nică și de specialitate. Se va da o
atenție deosebită și disciplinelor pen-
tru formarea orizontului cultura)
al viitoarelor cadre medii de specia-
litate, ca limba și literatura română,
matematica și fizica, o limbă mo-
dernă.
Planurile de învățămînt vor asi-
gura viitorilor absolvenți un larg
orizont de cultură tehnică ge-
nerală, punînd accent pe cunoș-
tințele cele mai necesare în fie-
care tip dc liceu și în fiecare specia-
litate în parte. în predarea dis-
ciplinelor de specialitate, precum și
în modul de organizare a instruirii
practice se va pune accentul în mod
deosebit pe cunoașterea celor mai
moderne utilaje, mașini și agregate,
pe procesele tehnologice de înaltă
productivitate care au fost introduse
recent în producție sau urmează a
fi introduse în perspectivă apropia-
tă. Dc asemenea, elevilor Ii se vor
forma priceperi și deprinderi de or-
ganizare și planificare a producției,
precum și de executare a unor ope-
ratii de muncă specifice unui anu-
mit sector de activitate. In acest
scop instruirea nractică va fi orga-
nizată diferențiat. în funcție de spe-
cificul specialității. In general se
prevede ca în nrimii ani de liceu
practica să se desfășoare în atelie-
rele, laboratoarele sau ne terenurile
experimentale ale școlii, în strînsă
corelație cu predarea disciplinelor
de specialitate, în ultimii ani de stu-
diu realizîndu-se o practică de per-
fecționare, efectuată direct în unită-
țile de producție cele mai moderne
și mai complex dotate.
Condițiile materiale de care vor
dispune liceele de specialitate încă
de la înființarea lor vor fi de na-
tură să asigure pregătirea elevilor Ia
nivelul cerințelor. Astfel, majorita-
tea noilor licee vor ființa în cadrul
unor grupuri și centre școlare puter-
nice, cu tradiție și bune rezultate în
pregătirea diferitelor categorii de
specialiști pentru economie. Aici li-
ceele vor dispune de ateliere și la-
boratoare cu utilaje moderne, pre-
cum și de experiența pozitivă acu-
mulată în munca de instruire teore-
tică și practică. O bază materială pe
deplin corespunzătoare va fi asigu-
rată și celorlalte licee de s>' loialitate.
în scopul asigurării bunei func-
ționări a liceelor de specialitate vor
fi selecționați cu grijă profesori de
(Continuare în pag. 4-a)
CENTENARUL LICEULUI „UNIREA" DIN FOCȘANI
Di IA MIKIM «lAMiNIMI
Precizări în legătură
cu examenele din această vară
Liceul „Unirea" din Focșani, una
dintre cele mai vechi școli de pe
meleagurile vrincene, a împlinit un
secol de activitate. La sărbătorirea
acestui eveniment, care a avut loc
duminică, 5 iunie, au venit să aducă
omagiul lor liceului zeci de profe-
sori care l-au slujit cu credință și
devotament, reprezentanți ai multor
generații de elevi care au învățat pe
băncile sale — astăzi profesori uni-
versitari, medici, juriști, ingineri etc.
Au participat, de asemenea, repre-
zentanți ai organelor locale de par-
tid și de stat și ai Ministerului In-
vățămîntului.
De fapt, sărbătorirea liceului a
început cu o zi înainte — sîmbătă
— printr-o interesantă sesiune or-
ganizată de filiala locală a Societă-
ții de științe istorice și filologice, în
colaborare cu Comitetul orășenesc
pentru cultură și artă. Pe ordinea
de zi a acestei sesiuni, la care au
participat foști șl actuali profesori
ai liceului, s-au înscris o serie de
lucrări interesante care au evocat
momente de seamă din trecutul li-
ceului. Așa au fost, de pildă, lucră-
rile : „Cea mai veche școală vrîn-
ceană", „începuturile liceului „Uni-
rea", „Contribuția foștilor profesori
și elevi al liceului „Unirea" la dez-
voltarea culturii românești". „Des-
pre unele publicații literare ale li-
ceului „Unirea" etc. Au prezentat de
asemenea mult interes lucrările :
„Mărturii privind lupta clasei mun-
citoare din orașul Focșani la înce-
putul sec. XX", „Portretul folcloric
al lui Al. I. Cuza“, „Activitatea li-
terară a Societății „Gr. Alexandres-
cu“, .Opera în proză a scriitorului
focșănean Duiliu Zamfirescu" șl
altele.
Festivitatea de duminică a fost
un prilej de evocare a începuturilor
liceului și a principalelor evenimen-
te din viața Iui. Aceste evenimente
au fost subliniate cu deosebire in
cuvîntul rostit de tov. Gheorghe Pe-
troni, directorul liceului
înființată Ia începutul anului 1866,
în urma cererilor repetate ale popu-
lației focșănene, printr-un decret
semnat de domnitorul Alexandru
loan Cuza, școala a funcționat la
început ca gimnaziu. Apoi, din anul
1884, la dorința manifestată din ce
în ce mai intens de populația ora-
șului și de profesori, gimnaziu] se
transformă în liceu, profesorii luîn-
du-și obligația de a preda fără re-
munerație Ia clasa a V-a nou înfiin-
țată, Animați de dorința de a lumina
poporul, dascălii liceului s-au lup-
tat de-a lungul anilor cu nepăsarea
față de școală, a guvernelor burghe-
zo-moșierimii, cu meschinele inte-
rese electorale ale politicienilor lo-
cali și, în pofida tuturor greutăților
pe care le-au întîmpinat, au izbutit
să asigure elevilor, generație după
generație, o temeinică pregătire
științifică. Mulți dintre foștii pro-
fesori ai liceului, printre care se
numără Ovid Densușianu, Bogdan
Duică, Constantin Giurăscu, au re-
prezentat, prin înalta lor pregătire,
prin devotamentul față de școală, fi-
guri de seamă ale învățămintului
nostru. Pentru a avea o imagine mai
clară asupra activității desfășurate
în cei 100 de ani de numeroasele
șiruri de dascăli, este suficient să
reținem cîteva nume de cărturari
care au învățat pe băncile liceului
„Unirea" : Anghel Saligny, G. G.
Longinescu, Marcel Brîndză, Simion
Mehedinți, acad. prof. O. Sager,
prof. univ. Ion Nestor, prof. univ.
Hanlbal Teodorescu, prof. univ.
Const. Giurăscu și alții, care au
adus o importantă contribuție la
dezvoltarea patrimoniului cultural
și științific al țării. La șirul acestora
se adaugă noua generație de inte-
lectuali — ingineri, cercetători știin-
țifici, medici, profesori — care, pre-
gătiți în anii puterii populare, își
aduc o neprecupețită contribuție la
înfăptuirea construcției socialiste. In
acești ani liceul „Unirea" s-a bucu-
rat, la fel ca toate școlile țării, de
deosebita grijă a partidului și gu-
vernului. El și-a dezvoltat mult ac-
tivitatea. funcționînd astăzi cu un
număr de 1 228 elevi. Laboratoare
de fizică, chimie, științe naturale.
——-------” ” -------------------—
Sensul educativ al unei expoziții
Expoziția națională de de
sene ale copiilor și tineretului
școlar, organizată din inițiati
va Ministerului învățămîntu-
lui cu prilejul Zilei copilului
și devenită tradițională, atra-
ge cum e și firesc, printre vi-
zitatori, în primul rînd. elevi,
părinți și profesori. Ascultînd
comentariile lor sau intrînd
de-a dreptul în vorbă cu ei.
îți dai seama că rolul educa-
tiv. instructiv îndrumător și
mobilizator al expoziției se
împlinește după toate așteptă
rile.
Referlndu-se la caracterul
tradițional al expoziției, prof.
Mihăilă Cuc a subliniat că a-
ceastă acțiune reprezintă o
manifestare pregnantă a grijii
părintești pe care partidul și
guvernul nostru o acordă
educării copiilor, descoperirii,
stimulării și cultivării talen-
telor lor. „Faptul că an de
an în școlile din toată țara
profesorii selectează în urma
unei cercetări atente mii și mii
de desene ale copiilor pen-
tru a le propune organiza-
torilor expoziției, care le
supun unei ultime selecții,
prilejuiește o verificare gene-
rală a aptitudinilor copiilor, o
cale sigură pentru promova-
rea acestora".
Un alt profesor care ne-a
inzestrate cu aparatură modernă, o
bibliotecă cu peste 17 000 de volume
asigură condiții pentru obținerea
unor rezultate din ce în ce mai bune
în munca școlară. Corpul profesoral
al liceului, preluînd tradițiile înain-
tașilor, duce mai departe munca lor.
Profesori ca Stela Rădvan, Constan-
tin Davidean, Mihai Stănescu, Aure!
Budescu, Const. Vîlcu. Evdochia
Ghețu și alții și-au cîștigat un bine-
meritat prestigiu.
în încheierea cuvîntului său, di-
rectorul liceului „Unirea" din Foc-
șani a exprimat hotărîrea elevilor
și a profesorilor școlii de a munci
cu abnegație pentru ca, valorificînd
moștenirea înaintașilor, să înscrie
noi succese pe drumul indicat învă-
țămîntului nostru de Congresul al
IX-lea al P.C.R.
La festivitate au luat cuvîntul
foști și actuali elevi ai liceului, care
au evocat momente din istoria lui,
omagiind activitatea dascălilor lor.
Participanții au ascultat cu deosebit
interes cuvintele profesorului octo-
genar Spiridon Lăduncă, fost elev,
profesor și director al liceului, care
a vorbit despre munca sa în cei a-
vorbit despre această mani-
festare artistică școlară, prof.
Waria Dumitrescu, sublinia, pe
de altă parte, valoarea educa-
tivă a expoziției. „Bineînțeles
— ne-a spus prof. Dumitres-
cu — că nu toți participanții
la expoziție vor deveni artiști
plastici Dar scopul expoziției
nu este numai acela de a pro-
mova talente. Ea are în ace-
iași timp și rolul de a dezvolta
și cultiva gustul estetic al co-
piilor, de a sădi în sufletul lor
sentimentele umanismului so-
cialist. marile idei comuniste
Simpla observare din acest
punct de vedere a numeroa-
selor exponate, este plină de
semnificații. Desenele copiiloi
ne vorbesc despre viața și
munca poporului nostru, des-
pre minunatele realizări ale
socialismului, despre frumu-
sețile meleagurilor țării Ele
vădesc dragostea pentru pa-
trie, pentru popor, pentru
eroii construcției socialiste,
prețuirea marilor valori mo-
rale ale omenirii. Vedem o-
glindite, într-o mare parte din
desene, influențele secularei
arte folclorice. Modelele moș-
tenite din străbuni, pe care
copiii le-au văzut încrustate
pe stîlpii porților și ai prid-
voarelor, însăilate în minuna-
tele costume populare sau pe
proape 50 de ani în care a predat
la acest liceu.
Cuvinte de înaltă apreciere a a-
dresat profesorilor școlii tovarășul
David Bujoreanu, vicepreședinte al
sfatului popular al regiunii Galați,
care a arătat că eforturile, străda-
niile și devotamentul lor pentru
școală se oglindesc în rezultatele
mereu mai bune pe care le obțin an
de an elevii liceului. E] a subliniat
prețuirea de care se bucură cadrele
didactice din acest liceu, ex-
primată și prin distincțiile ce li s-au
acordat.
Tov. Emil Caragheorghe, secretar
general în Ministerul învățămîntu-
lui, a transmis din partea ministru-
lui învățămintului un salut cor
pului profesoral și elevilor liceului
„Unirea".
Participanții la sărbătorirea cen-
tenarului au trimis o telegramă to-
varășului Nicolae Ceaușescu, secre-
tar general al C.C. al P.C.R.
în încheierea festivităților elevii
școlii au susținut un frumos pro-
gram artistic.
M. CONSTANTIN
covoarele și scoarțele româ-
nești pot fi recunoscute în zeci
ie desene. Iar gustul estetic si-
gur a numeroși participanti
la expoziție, frumoasele sen-
timente de care sînt animați
autorii desenelor constituie
rodul muncii educative duse
de către învățătorii și profe-
sorii lor".
„Privind expoziția — ne-a
spus prof. Viorica Băran, nu
poți să nu relevi participarea
largă, cu rezultate deosebit de
bune, a școlilor din orașul
București, din regiunile Hune-
doara. Mureș-Autonomă Ma-
ghiară sau Ploiești.
In ansamblu, expoziția con-
stituie o manifestare deosebit
de valoroasă".
Consemnînd importanța a-
cestei expoziții, profesorii că-
rora le-am solicitat impresiile
au subliniat cu toții valoarea
ei educativă. Intr-adevăr, din-
colo de orice alte probleme, de
însemnătatea ei pentru pro-
movarea talentelor, pentru
continuarea tradițiilor artei
noastre, această expoziție are
un însemnat rol educativ. Re-
zultă de aci necesitatea ca șco-
lile să organizeze vizitarea a-
cestei expoziții de către un
număr cît mai mate de elevi.
A. D.
Cei
ce iubesc
literatura
De ani de zile, pentru elevii
care iubesc literatura, Socie-
tatea de științe istorice și filo-
logice organizează — cu spri-
jinul Ministerului învățămîn-
tului și al C.C. al U.T.C. —
concursul de literatură româ-
nă. An de an această formă
de stimulare a talentelor și
înclinațiilor literare cuprinde
un număr tot mai mare de
elevi. Cei 169 de concurenți
care s-au prezentat de curînd
la faza republicană a acestui
concurs, desfășurată la Bucu-
rești, au fost selectați din
aproximativ 16 000 de elevi
din toate regiunile țării, ofe-
rind profesorilor care au al-
cătuit juriul concursului un
nou prilej de a constata nive-
lul lor de cunoștințe
încheind bilanțul acestui
cuprinzător concurs, juriul a
acordat 11 premii și 8 men-
țiuni. Dintre elevii premiați
cităm aici, la clasa a IX-a, pe
loan Pînzaru de la Liceul
„Unirea" din Focșani (pre-
miul I), Smaranda Băcanu de
la Liceul nr. 7 din Timișoara
(premiul II) și Nicolae Bîrna
de la Liceul „Mihai Viteazul"
din București (premiul III) ;
la clasa a X-a pe Doina Laziu
de la Liceul „Mihai Emines-
cu“ din Satu Mare (premiul
I) și Marilena Simionică de
la Liceul nr. 3 din Craiova
(premiul II) ; la clasa a Xl-a
pe Luminița Georgescu de la
Liceul „Nicolae Bălcescu" din
Brăila (premiul I), Elena Tă-
nase de la Liceul „Dimitrie
Golescu" din Cîmpulung Mus-
cel (premiul II) și Elena Bîlc
de la Liceul din Huedin (pre-
miul III), precum și pe elevii
Cleopatra Preduț de la Liceul
de muzică șl arte plastice din
Craiova (premiul III), Nicolae
Ștefan de la Liceul pedagogic
din Cîmpulung Muscel (pre-
miul III) și Gheorghe Ciovică
de la Școala profesională de
căi ferate din București (pre-
miul HI).
La festivitatea de premiere
au participat numeroși profe-
sori, elevi și părinți ai acesto-
ra. Au fost de față acad. P.
Constantinescu-Iași, președin-
te al Societății de științe isto-
rice și filologice, scriitorul
Demostene Botez, membru co-
respondent al Academiei și
director al revistei „Viața
Românească", prof. Alexandru
Bojin, director general ad-
junct în Ministerul învăță-
mîntului și tov. Floarea Ispas,
secretar al C.C. al U.T.C.
Luînd cuvîntul cu prilejul
înmînării premiilor, acad.
P. Constantinescu-Iași a arătat
că din cercetarea lucrărilor
scrise ale candidaților pre-
zentați la faza republicană a
concursului din anul acesta
se poate vedea că cei mai
mulți dintre elevi și-au însu-
șit cunoștințele predate de
profesorii lor. că nivelul pre-
gătirii pe care au dobîndit-o
în școală este în general ri-
dicat, unii dintre ei dovedin-
du-se a fi posesorii unor bo-
gate informații istorico-lite-
rare, care depășesc indicațiile
programei școlare. Aceste re-
zultate îmbucurătoare se da-
toresc, firește, interesului tot
mai mare, sîrguinței crescînde
a candidatilor, pasiunii mul-
tora dintre ei pentru obiectul
literaturii, dar nu mai puțin
eforturilor sporite ale profe-
sorilor lor. exigenței comisiei
de triere la fazele anterioare,
recomandărilor și atenției
susținute acordate pregătiri!
elevilor de către filialele
Societății de științe Istorice și
filologice.
Majoritatea elevilor prezen-
tați la faza republicană a
concursului sînt elemente care
fac cinste școlii lor, părinților
lor, regiunii pe care o repre-
zintă. Ei fac de asemenea
cinste profesorilor care i-au
ajutat și îndrumat îndeaproa-
pe în timpul cursurilor, i-au
învățat să extragă esențialul
din operele literare, să apre-
cieze în mod just fenomenul
literar.
V. O.
Absolvenții școlilor pedagogice
și ai institutelor pedagogice vor
susține examenul de diplomă po-
trivit dispozițiilor aplicate în a-
nul anterior. Obiectele de examen
rămîn neschimbate.
Programa de filozofie la exa-
menul de maturitate se va des-
fășura pe baza programei de mar-
xism-leninism publicată în Gaze-
ta învățămintului nr. 846, din 15
aprilie a.c.
Participantii la concursul de
admitere în clasa a IX-a vor sus-
ține concursul din materia stu-
diată la istoria patriei în clasa
a VUI-a. în Gazeta învățămîntu-
lui nr. 847 din 22 aprilie 1966 a
în atenția cadrelor didactice care se prezintă
la examenul de definitivat in sesiunea
din iulie 1966
învățătorii, educatoarele și
profesorii care se prezintă la
examenul de definitivat în iulie
1966, Ia proba orală de socialism
științific vor fi examinați din
următoarele probleme :
1.	Documentele Congresului al
IX-lea al Partidului Comunist
Român.
2.	Documentele plenarelor C.C.
al P.C.R. din noiembrie 1965 și
aprilie 1966.
3.	Documentele apărute cu o-
cazia aniversării a 45 de ani de
ia crearea Partidului Comunist
Român.
Pentru cunoașterea acestor
probleme, recomandăm studierea
următoarelor lucrări .
1.	Rezoluția Congresului al
IX-lea al P.C R.
2.	Directivele Congresului al
IX-lea al P.C.R. cu privire la
dezvoltarea economiei naționale
în perioada 1966—1970.
3.	Directivele Congresului al
IX-lea al P.C R. cu privire la
valorificarea surselor energetice
și electrificarea țării în perioada
1966-1975.
4.	Statutul Partidului Comunist
Român.
5.	Comunicatul Plenarei C.C.
al P.C.R. din aprilie 1966 (Scîn-
teia — 14 aprilie 1966).
6.	Comunicatul Direcției Cen-
trale de Statistică cu privire la
dezvoltarea economiei naționale
a Republicii Socialiste România
în anul 1965 și în perioada
1960-1965 (din ziarul Scînteia
— 23 februarie 1966).
7.	Nicolae Ceaușescu — Ra-
portul C.C. al P.C.R. cu privire
la activitatea partidului în pe-
rioada dintre Congresul al
VIH-Iea și Congresul al IX-lea
al PC.R.
8.	Nicolae Ceaușescu — Ra-
port cu privire Ia proiectul de
Constituție a Republicii Socia-
liste România (Editura politică.
1965).
9.	Nicolae Ceaușescu — Expu-
nere prezentată la Plenara C.C.
al P.C.R. din 11—12 noiembrie
1965 (Editura politică, 1965).
10.	Nicolae Ceaușescu — Expu-
nere cu privire la îmbunătățirea
organizării și îndrumării activită-
ții de cercetare științifică (pre-
zentată în Sesiu,nea Marii Adu-
nări Naționale din 20—22 decem-
brie 1965).
11.	Nicolae Ceaușescu — Expu
nere prezentată la Congresul Co-
operativelor agricole de produc-
ție (Scînteia din 8 martie 1966).
12.	Nicolae Ceaușescu — Cu-
vîntare la Congresul Uniunii Ti-
neretului Comunist (Scînteia —
22 martie 1966).
fost publicată programa de isto-
rie pentru examenul de absol-
vire a școlii generale, care rămîne
valabilă pentru concursul de ad-
mitere în clasa a IX-a. La con-
cursul de admitere în liceele pe-
dagogice. precum și în liceele de
artă și liceele cu program de edu-
cație fizică nu se dă examen la
istorie.
Persoanele care au terminat în
anii trecuti ultima clasă a școlii
generale (cu durata de 7 sau 8
ani) și nu au promovat examenul
de absolvire primesc certificatul
de absolvire a școlii generale,
fără obligația de a susține exa-
menul de absolvire.
13.	Nicolae Ceaușescu — Par-
tidul Comunist Român — conti-
nuator al luptei revoluționare și
democratice a poporului român,
al tradițiilor mișcării muncito-
rești și socialiste din România
(Raport prezentat la a 45-a ani-
versare a P.C.R).
14.	Nicolae Ceaușescu — Cu-
vî"’are la Congresul Uniunii Șin-
ei ’lor din România (Scînteia
— : i mai 1966).
15.	Nicolae Ceaușescu — Expu-
nere prezentată la Consfătuirea
pe țară a lucrătorilor din indus-
tria construcțiilor de mașini
(Scînteia — 2 iunie 1966).
16.	Chivu Stoica — Raportul a-
supra directivelor Congresului al
IX-lea al P.C.R. privind planul
de 10 ani pentru dezvoltarea e-
nergeticii.
17.	Ion Gheorghe Maurer —
Raportul asupra directivelor Con-
gresului al IX-lea al P.C.R. pri-
vind planul de dezvoltare a eco-
nomiei naționale pe perioada
1966—1970.
18.	Gheorghe Apostol — Ra-
portul cu privire la proiectul Sta-
tutului Partidului Comunist Ro-
mân.
19.	Alexandru Bîrlădeanu —
Cuvîntare rostită la Congresul al
IX-lea al P.C.R.
20.	Emil Bodnaraș — Cuvinta-
re rostită la Congresul al IX-lea
al P.C.R.
21.	Alexandru Drăghici — Cu-
vîntare ținută la Congresul al
IX-lea al P.C.R
Pentru aprofundarea cunoștin-
țelor privind istoria Partidului
Comunist Român, se mai reco-
mandă a fi studiate următoarele
articole :
1.	O pagină glorioasă din istoria
luptei revoluționare a clasei
noastre muncitoare (Scînteia —
16 februarie 1966).
2.	C. Mănescu și I. Olteanu —
Greva generală din octombrie
1920 (Scînteia din 29 aprilie
1966).
3.	Gh. Stoica — Mihai Crucea-
nu — Momente din perioada
Congresului I al P.C.R. (Scînteia
din 1 mai 1966).
4 C. Pîrvulescu — Mihai Bur-
că — Mărețele tradiții interna-
ționaliste ale partidului (Scînteia
din 4 mai 1966)
5.	Vasile Vilcu — Ion Popescu-
Puțuri — Momente din activita-
tea P.C.R. în preajma celui de-al
doilea război mondial (Scînteia
din 5 mai 1966).
6.	Ștefan Voitec — Din istoria
luptei pentru unitatea clasei
muncitoare (Scînteia din 6 mai
1966).
7	Alex. Sencovici — P.C.R.
— militant consecvent pentru
făurirea frontului unic muncito-
resc (Scînteia din 6 mai 1966).
Uvertură la opera viitorului
Adolescență...
Magic, cuvîntul evocă florile pri-
măverii, fiorul devenirii zăvorit
încă în bobul de sămînță al rodului
viitor, acordurile încă sfios cîntate
ale unei uverturi la opera cea mai
mare a vieții.
Pînă acum, despre căile folosite
pentru a trezi interesul și dragostea
adolescenților față de materiile pe
care le studiază am discutat adese-
ori cu profesorii. De astă dată, ne
propunem o convorbire pe această
temă cu elevi, și anume cu aceia
dintre ei care își încheie o etapă a
vieții și care, de pe pragul unei pre-
gătiri proprii eficiente, vorbindu-ne
despre viitorul pe care și l-au ales,
fac implicit o retrospectivă legată
de materia pe care au îndrăgit-o și
de preferința care i-a călăuzit în
alegerea profesiunii.
Purtînd în gînd emoția firească a
celui care ascultă și notează, condus
de profesorul Silviu Stoiculescu, di-
rectorul Liceului din Curtea de Ar-
geș și de profesoara Sabina Manea,
adjunctul său, am stat de vorbă cu
un grup de tineri care în zilele aces-
tea se vor supune serioasei confrun-
tări a maturității. Un grup alcătuit
din 15 băieți și fete considerați drept
fruntași ai școlii. Nu numai pentru
că au deținut un impresionant pal-
mares de note de 10, cucerite cu efor-
tul unei munci perseverente, ci și
pentru că s-au remarcat prin apti-
tudini deosebite, pentru că în ei pe-
dagogii au întrezărit pîlpîirea acelui
foc lăuntric — combustibilul ales al
oamenilor care au posibilitatea de a
merge departe...
Din acești cincisprezece tineri —
ne-a spus directorul — 9 au făcut
parte dintr-o singură clasă. Faptul
s-a datorat puternicei emulații pe
care profesorii au stîrnit-o între
acești elevi, dirigintelui care s-a
străduit mult să-i ajute, realizînd
în cele din urmă valorificarea posi-
bilităților unui număr din ce în ce
mai mare de elevi.
Cu aceste încredințări am pătruns
în sala în care cincisprezece perechi
de ochi ne-au salutat cu priviri cu-
rioase...
Rezultatul vine sigur!
O cheamă Băluță Filofteia. Fiică
de cooperator din Mălureni. Pe tri-
mestrul întîi a avut 8 la matema-
tică, pe al doilea 9. Cozile lungi,
ochii căprui, surîzători, nasul cîrn,
ne vorbesc despre o fire veselă,
deschisă. Dar s-o lăsăm să ne vor-
bească ea însăși...
— La început — pînă prin clasa
a șaptea — matematica îmi era ne-
plăcută. Nu puteam să o sufăr. Nu
aș putea spune că o uram, dar nici
nu o iubeam prea tare. Luam note
mici. Mici ? nu ! Chiar foarte mici.
Îmi mai aduc și acum aminte de
ziua cînd, în clasa a VUI-a, am în-
casat un trei. Și îl meritam... Pro-
fesorul mi-a vorbit după oră. A-
tunci m-am înfuriat...
Vorbind, Filofteia se înflăcărase;
cu obrajii îmbujorați, subliniind cu
priviri vioaie, iscoditoare fiecare
cuvînt, trăia parcă scena povestită...
— M-am înfuriat și am început
să lucrez singură I Mi-am zis că nu
se poate să nu pricep, să nu învăț și
eu să rezolv probleme... Profesorul
era sigur. Am început și eu să fiu
sigură.
Da... Aici era locul, aici era acel
punct sensibil în care o dată ajunsă
o situație se poate schimba, răstur-
nîndu-se pe de-a întregul. Și cît de
important este ca profesorul să des-
copere în timp și în spațiu coordo-
natele acestui „loc de pornire", să
acționeze asupra elevului dîndu-i
tocmai aici șl acum acel impuls care
îl trece peste granița dintre neîncre-
dere și încrederea în propriile sale
forțe! Ca și cum m-ar fi priceput,
Filofteia continuă subliniind propri-
ile mele gînduri:
— Da, profesorul meu avea drep-
tate, iar treiul acela m-a îndîrjit
grozav. M-am încăpățînat. Am de-
venit apoi din ce în ce mai încăpă-
țînată. Făceam problemele, le refă-
ceam; am muncit mult și greu. Pe
acest drum însă am constatat că
pricep. Acolo unde altădată nu ve-
deam decît piedici, am început să
aflu lucruri frumoase. Din ce în ce
mai frumoase. Profesorul care altă
dată mi-a dat trei a început să-mi
acorde calificative din ce în ce mai
bune, și într-o zi mi-am descoperit
în matematică o prietenă. învinse-
sem... Astăzi lucrez cîteva ore în
fiecare zi. Și timpul liber mi-l pe-
trec adesea cu caietele mele de ma-
tematică. îmi plac și alte materii,
desigur... Cu matematica, însă, e
altceva.
— Și acum... în ultimele trimestre,
ultimele note de matematică ?
— Să nu credeți că am neapărat
zece. Cînd am înțeles, învățînd, că
scopul nu este nota zece, ci să-ți
însușești temeinic materia, nu m-am
mai supărat pe aptul de pe trimes-
trul I din clasa a Xl-a sau chiar pe
acel nouă din trimestrul II... Am
avut unele scăpări, ce e drept, doar
din neatenție. Și atenția însă poate
fi educată... Uneori mi se mai în-
tîmpla să fiu zăpăcită la lecție ; de
fapt, eram supărată mai mult de
faptul că încă nu ajunsesem cu
totul stăpînă pe timpul meu... pe
timpul pe care l-am dat elemente-
lor unor probleme. Nu mi l-am
dozat suficient de strîns totdeauna.
Acum, am ajuns să pricep tot ce
fac. Cîteodată mă întrerup de la
altceva și iau în mîini caietul de
matematică. Mă cheamă cîte o pro-
blemă înapoi... Adesea cînd mă tre-
zesc în zori sar din pat ca să conti-
nui, sau să închei soluționarea unei
probleme... A unei probleme care nu
mai face parte din programul școlii,
ci al meu. Rezultatul, calea de a a-
junge la el, vin singure. Știu că în
matematică există un dicton: nu
lăsa momentul să-ți scape...
Am încheiat discuția cu Filofteia
convinși că, așa cum își dorește, va
fi într-o zi o bună profesoară de
matematică și nu am putut să nu-l
felicităm pe acela care, știind cînd
și mai ales cum să intervină, a che-
mat la lumină izvorul unei energii.
O energie a cărei valorificare îi va
dărui lui însuși, într-o zi, un vred-
nic urmaș pe ogorul aceleiași mate-
matici...
Doresc să lucrez în
domeniul fizicii nucleare
— M-am întrebat adeseori ce mă
îndeamnă înspre fizică. Poate pen-
tru că studiul ei mă situează mai
direct în viața cea de toate zilele.
Tehnica mă atrage și mă uluiește.
Văd în ea expresia finală a unei
munci dusă pînă la capăt de mii și
mii de oameni, muncă ale cărei ră-
dăcini sînt vechi de mii de ani. Am
oscilat o vreme între fizică și chi-
mie. datorită poate marii lor apro-
pieri. La început am fost surprins a-
tunci cînd în studiul fizicii am întîl-
nit noțiuni din chimie și invers. Așa
m-am întîlnit cu intercondiționarea
dintre ramurile științei... Nu a fost
ușor...
Tînărul cu părul negru și ochii
căprui, cu gesturi stăpînite și un
limbaj în care se vede grija pentru
forma de exprimare, evocă o veche
amintire. Zîmbește, judeeîndu-se pe
el însuși de atunci.
— Era prin clasa a VI~a. Pe a-
tunci m-am găsit față în față pen-
tru întîia oară cu efectul Mosbauer.
Am citit... Mai bine zis citeam și nu
înțelegeam... Am împărtășit nedu-
meririle mele profesorului de fizică.
Era o situație curioasă. Fizica, atît
cît se cuprinde ea în cărțile de școa-
lă, în manualele după care învățam,
mi se părea ușoară și simplă... Chiar
prea ușoară și prea simplă... Ceea ce
citeam însă se afla în afară, în sur-
plus cum s-ar zice... și de aici por-
neau greutățile...
— Și ți-a explicat profesorul.. am
sugerat eu.
— Nu! Tînărul Dumitru Mihala-
che clătină din cap. Dimpotrivă. M-a
sfătuit să citesc singur, mai departe,
mai departe, pînă ce am să înțeleg
Să citesc cu creionul în mînă. Expli-
cațiile mi le dăduse la lecție, pentru
materia acesteia... A făcut însă în
schimb altceva profesorul de fizică.
Mi-a recomandat niște cărți. Le-am
citit și am înțeles cu timpul — de
altfel destul de repede — două lu-
cruri. In primul rînd ce doream să
înțeleg, șt în al doilea rînd, faptul ci
nepriceperea mea se datorește saltu-
lui inconștient pe care ambiția mea
de a cunoaște, îl făcuse peste niște
trepte. Și acum, dacă o să-mi îngă-
duiți, o să revin la efectul Mosbauer.
Am citit articole de reviste ,o carte,
două trei... Pe la începutul anului
trecut, am înțeles fenomenul în as-
pectele lui adinei... De altfel, de a-
tunci am făcut serioase progrese.
Pentru asta, însă, am început să ci-
tesc mai mult și mal ales cu creionul
în mînă. Cursul de Fizică generală
de Timoșenko, Istoria Fizicii de Max
von Laue, Bibliografia atomului de
Koriakin, Atomul, un gigant și alte
cărți m-au familiarizat cu anumite
noțiuni... Rezum tot ce citesc... îmi
notez...
Așa am ajuns ca tînărul să ne vor-
bească despre caietul său... Pasionat.
Convingător. Atît de convingător,
îneît l-am rugat să ni-l arate. Un
caiet de format mare, cu scoarțele
albe, puțin umflat... Și avea de ce să
fie. Tăieturi din ziare, din reviste, li-
pite pe filele albe, cu legende în che-
nare trase atent cu cerneală, comen-
tarii .titluri de cărți. Diferite însem-
nări. Note și chiar „articole" proprii.
Ne-au interesat titlurile. lată-le:
„Structura atomului de hidrogen".
„Spinul", „Radioactivitatea", „Radio-
activitatea artificială", „Pozitronul",
„Luminiscența lichidelor"... Figurea-
ză uneori și probleme : „Să se cal-
culeze energia exprimată în electron
volți a unității de masă"...
Din paginile caietului „personal"
al lui Mihalache Dumitru am înțe-
les că dictonul pus în circulație de
Napoleon, după care în ranița fiecă-
rui ostaș se află bastonul de mare-
șal, i se poate aplica — în felul său
— și lui. Da. In caietul lui se află,
în germene, realizările unui viitor
fizician atomist. „Bastonul de mare-
șal" pus în raniță au fost însă în-
drumările profesorului, îndrumări
care, judecind după rezultatele lor,
și-au dovedit competența și efi-
ciența Desigur, trebuie muncă,
perseverență, voință, ca să susți-
nă aripile avîntului lui Mihalache
Dumitru. El este conștient de acea-
sta. Iar pornirea, lansarea pe pista
care conduce sigur la potou, cu con-
diția să fie urmată în ritmul nece-
sar. au făcut-o acele lecturi, indicate
și bine și la timp.
ir
O viitoare profesoară de matema-
tică și un viitor fizician...
In ultimele lor zile din viața de
școlari, elevii aceștia ne-au vorbit
despre ei. despre momentele mari,
hotărîtoare. în care s-a produs acea
trainică legătură a lor cu specialita-
tea pe care și-au ales-o pentru toa-
tă viața.. O legătură la stabilirea
căreia școala a avut un cuvînt greu
de spus. Un cuvînt făurit zi de zi,
trimestru cu trimestru și an cu an,
de munca susținută a pedagogilor, a
profesorilor care, atunci cînd au ob-
servat acea primă, timidă, dar au-
tentică scinteie, au acționat cu
promptitudine. Am părăsit școala cu
certitudinea că Liceul de la Curtea
de Argeș nu va fi dezamăgit de vii-
toarele împliniri ale „fruntașilor la
învățătură".
D. TODER1CIU
PAGINA 2
LA ÎNCHEIEREA ANULUI Ș COLAR
Atenție, elevii intră
în vacanță!
tCOUBI LI
mim
Pentru elevi și profesori, sfirșitul anului coincide nu
cu ultima filă de calendar, ci cu fila care marchează ju-
mătatea anului astronomic. Iar frămîntările, Însuflețirea
cu care este întîmpinat momentul încheierii unui an șco-
lar ar putea concura cu animația specifică momentului
trecerii de la un an astronomic la altul.
Lumea școlilor se află, în aceste zile, în preajma unui
astfel de moment. Se încheie un an școlar. La caracterul
sărbătoresc al acestui eveniment se adaugă întotdeauna o
multitudine de probleme specifice : se organizează și se
deschide frontul larg al bătăliei pentru examene, se în-
cheie situațiile școlare care consemnează, intre coperțile
cataloagelor, volumul și calitatea muncii desfășurate vre-
me de luni de-a rîndul, se fac proiecte entuziaste de va-
canță în care vibrează puternic ecoul ultimelor recoman-
dări și sfaturi pedagogice.
Am rezervat coloanele de față pentru a face loc cîtorva
dintre problemele care însoțesc acest important moment
al încheierii anului școlar.
Condițiile unei verificări adîncite și obiective
La
literatura română
Examenul de maturitate este un
eveniment deosebit în viața oricărui
absolvent de liceu, și nu puțini îi
păstrează o trainică amintire. Cine
nu-și aduce aminte, chiar după tre-
cerea a zeci de ani de la acest exa-
men, de subiectele pe care le-a pri-
mit la literatura română sau la ma-
tematică, de răspunsurile pe care
le-a dat ?
Pentru ca subiectele de Ia exa-
menul oral de literatură română să
corespundă cu adevărat scopului pe
care îl urmărește examenul, se cere
ca ele să-i pună pe candidați în
situația de a-și valorifica larg ca-
pacitatea de gîndire, lectura, price-
perea, gustul pentru frumosul ar-
tistic, de a privi opera literară din
unghiuri de vedere mai vii, mai
permanente, legate de structura, de
specificul poporului nostru, de tra-
dițiile sale.
De multe ori elevii noștri primesc
la examenul de maturitate tocmai
asemenea subiecte, care solicită în-
tr-o mare măsură gîndirea lor per-
sonală. De exemplu, Evocarea figu-
rii lui Ștefan cel Mare în romanul
„Frații Jderi" de M. Sadoveanu, Vi-
toria Lipan, figură reprezentativă
pentru țărănimea română. Aspecte
din viața satului ardelean evocate
in poezia lui O. Goga etc. Dar se
dau în unele locuri și subiecte for-
mulate cam așa : Goana înfrigurată
după aur care duce la dezumaniza-
rea individului oglindită în opera
lui I. Slavici. Este clar că, datorită
unei asemenea formulări, persona-
jele lui Slavici apar reduse la o sin-
gură dimensiune, sărăcite, iar sem-
nificația lor pe plan etic se dă „mu-
ră-n gură" în titlu, candidații ne-
fiind stimulați să deducă trăsăturile
caracteristice din faptele de viață
analizate. Este mult mai indicat ca
subiectul să fie formulat plecînd de
la personalitatea eroilor, de la tipo-
logia lor. In cazul dat, de exemplu,
subiectul s-ar fi putut formula în
modul următor: Semnificația mo-
rală a personajelor Ghiță și Lică
Sămădăul din „Moara cu noroc" de
I. Slavici.
Există, la unii examinatori, și ten-
dința de a formula subiecte prea
simpliste, care duc cu gîndul numai
la un singur aspect al conținutului
operei literare, îndeobște la semnifi-
cația social-economică a acesteia,
exprimată nu o dată de-a dreptul
în subiect. De exemplu : Descompu-
nerea micii proprietăți în condițiile
orînduirii capitaliste oglindită în ro-
manul „Moromeții" de M. Preda.
Formulînd astfel subiectele la litera-
tura română nu e de mirare că mulți
candidați răspund de parcă ar fi
examinați la istorie sau la filozofie,
că neglijează aspectul artistic, mo-
dalitățile artistice de exprimare.
S-a constatat la examenele de ma-
turitate din ultimii ani că volumul
cunoștințelor de literatură română
pe care Ie stăpînesc candidații este
mai mare, că lectura lor este mai
bogată, ca rezultat al unor exigențe
sporite din partea profesorilor, pre-
cum și al faptului că manualele ac-
tuale sînt superioare, din punct de
vedere științific, manualelor din anii
Terminînd de în-
cheiat mediile, învă-
țătoarea a apreciat
că trebuie să fie pre-
miați douăzeci de
elevi: doisprezece cu
premiul întîi, patru
cu premiul doi și pa-
tru cu premiul trei.
Totuși, nu era cu
conștiința împăcată :
nu-s oare prea puțini
premianți ?
In timp ce era fră-
mântată de acest
gind, ușa cancelariei
se deschise și își făcu
apariția, ținind de
mină o fetiță de vreo
4 ani, mama lui Cos-
te!. Trasă la față,
mama părea foarte
necăjită.
— Tovarășă învă-
țătoare, tare mi-e
frică să nu mi se
îmbolnăvească grav
băiatul!
— Cum așa ? —
exclamă învățătoarea
îngrozită. Suferă de
ceva ?
— Mă tem că face
o depresiune ner-
voasă...
— De ce ?
— Gîndiți-vă și
dumneavoastră : toc-
trecuți. Este timpul, de aceea, să fie
cu totul înlăturate de la examen
subiectele prea generale, care cer să
se vorbească despre tot ce s-a în-
vățat în legătură cu un scriitor și
sînt formulate parcă anume ca ab-
solventul de liceu să poată răspunde
ceva, orice, despre activitatea scrii-
torului respectiv. Cred că se impune
să se renunțe la subiecte precum :
Gr. Alexandrescu. Opera. Analiza
fabulei „Toporul șl pădurea", la care
candidatul este solicitat să facă, pe
lîngă o prezentare de ansamblu a
întregii opere, și analiza literară a
uneia din lucrări. în condițiile unui
examen nu se poate realiza temei-
nic nici una, nici alta, iar exami-
natorul, știind acest lucru, admite
implicit că se va mulțumi cu un răs-
puns foarte general. Apoi, să nu
uităm că această practică are și alt
aspect. Candidații care primesc
subiecte de acest fel obțin mai lesne
nota de trecere decît cei pe care pro-
fesorii exigenți îi pun în fața unui
subiect precis delimitat, ce presu-
pune o selecție a cunoștințelor în
funcție de un anumit aspect predo-
minant, cum ar fi, ca să ne oprim
tot la Gr. Alexandrescu, o întrebare
care cere prezentarea mijloacelor sa-
tirice folosite în fabule. Acest fapt
împiedică, desigur, verificarea o-
biectivă, după criterii unitare, a
pregătirii candidaților.
Este necesar de aceea, după pă-
rerea mea, să se aleagă subiecte cît
mai adecvate specificului fenomenu-
lui literar, formulate clar și precis,
pentru ca elevii să știe cum să-și
pregătească răspunsul — dacă li se
cere o privire generală, de sinteză,
sau adînclrea aspectelor unei sin-
gure opere, printr-o analiză lite-
rară. Dacă subiectele nu sînt clar
formulate, bine precizate, candidatul
nu va putea da un răspuns închegat,
iar profesorul va trebui, în timpul
examinării, să-1 dirijeze mereu ba
spre un aspect, ba spre altul din
cele la care s-ar putea referi subiec-
tul.
Nu este lipsit de interes nici mo-
dul de îmbinare a subiectelor pe a-
celași bilet. Sînt neindicate, de
exemplu, biletele care conțin două
subiecte diferite din aceeași perioa-
dă de dezvoltare a literaturii. Mult
mai bine este ca unul din ele să se
refere la literatura din secolul al
XX-lea iar celălalt la literatura din
secolele anterioare, astfel încît can-
didatul să aibă posibilitatea să-și
valorifice cunoștințele din întreaga
materie. De asemenea, este indicată
îmbinarea unui subiect de sinteză (o
caracterizare a activității literare a
unui scriitor, o caracterizare a unui
ciclu de opere), cu un subiect care
cere analiza unei opere, a unui
personaj etc., întrucît astfel se poate
verifica mai complet pregătirea can-
didaților. Se utilizează în mod justi-
ficat și procedeul de a îmbina pe
același bilet aspecte din domenii di-
ferite de activitate literară, alternînd
subiectele despre proză, poezie sau
dramaturgie.
Stabilirea subiectelor pentru exa-
menul de maturitate nu e o opera-
ție mecanică, de epuizare a titlurilor
din programa analitică, ci o muncă
de răspundere, care cere profesoru-
lui examinator să evite formulele-
tip și să încerce a sintetiza materia
de examen în modalități cît mai
puțin rutinare.
Prof. ZORINA REGMAN
O inima largă
mai el, care e așa
sensibil, să nu ia pre-
miu !
— Păi dacă nu l-a
meritat...
— Atunci să știți
că se îmbolnăvește
tel să intre în rîndul
premianților. Mama
se însenină pe loc.
In schimb, fetița pe
care o ținea de mină
lăcrăma.
— Cine e fetița ?
— și o să-l aveți toa-
tă viața pe conș-
tiință.
Miloasă din' fire,
învățătoarea deschi-
se catalogul, privi a-
tent și hotărî ca li-
mita de jos a mediei
celor premiați poate
coborî așa ca și Cos-
— întrebă învățătoa-
rea.
— Lucica, sora lui
Costel — o lămuri
mama.
— Ce drăguță e !
Dar de ce plînge 1
— li pare rău că
nu e încă elevă, ca
să primească și ea
premiu.
La
matematică
Cei mai mulți dintre profesorii
care verifică pregătirea matematică
a elevilor la examenul de maturi-
tate formulează, în scopul acestei
verificări, întrebări bine gîndite,
care cer răspunsuri de natură să re-
leve nu numai volumul, ci și calita-
tea cunoștințelor elevilor, măsura în
care aceștia au adincit cele studiate
în liceu. Totuși, există încă exami-
natori care nu stăpînesc suficient
metodica alcătuirii subiectelor pen-
tru probele orale din cadrul exame-
nului de maturitate.
Una din cauzele care determină
această situație este, după părerea
mea, faptul că modul de alcătuire
a subiectelor a fost și este încă prea
puțin discutat în comisiile metodice
sau la cercurile pedagogice. în ace-
lași timp, indicațiile primite de
membrii comisiilor cu prilejul in-
structajelor ținute înaintea exame-
nului nu se ocupă prea mult de
această problemă. Ca urmare, se
mai întîlnesc încă la examen prac-
tici necorespunzătoare. Unii membrii
ai comisiilor, de exemplu, dau
preferință, în alcătuirea subiectelor,
acelor capitole față de care au o
slăbiciune deosebită, iar în timpul
examinării fac completări și comen-
tarii îndelungate la răspunsurile can-
didatilor în legătură cu aceste capi-
tole. Firește că, în acest caz, părți
mari de materie rămîn în um-
bră. Tot atît de necorespunzătoare
este și practica celor care dau su-
biecte prea grele, depășind nivelul
liceului, sau prea ușoare, sub cerin-
țele la care trebuie să răspundă ab-
solvenții. Cel mai frecvent întîlnim
situații în care se cere doar apli-
carea unor formule, fără a se cer-
ceta dacă s-au înțeles bazele știin-
țifice, teoretice ale acestora.
Formularea subiectelor pentru
probele de matematică implică as-
pecte complexe, întrucît aici este
vorba de un număr mare de disci-
pline. De aceea socotesc că este ca-
zul ca profesorii examinatori să
urmărească, prin subiectele date,
dacă elevul a înțeles teoriile stu-
diate, oprindu-se la amănunte nu-
mai în măsura în care sînt necesare
pentru demonstrarea acestei înțele-
geri.
Cred că sînt indicate îndeosebi
acele teme și exerciții care dau po-
sibilitatea să se constate dacă elevul
este capabil să sudeze și să core-
leze cunoștințele din cadrul diferi-
telor discipline matematice. Se pot
alcătui, în acest scop, teme cu con-
ținut complex : de analiză, alge-
bră și trigonometrie, de geometrie
și trigonometrie, de geometrie ana-
litică și geometrie în spațiu, de
geometrie și analiză.
De exemplu, în rezolvarea unui
— Nu-i nimic, o
premiem și pe ea. Și
învățătoarea înmînă
pe loc fetiței florile
ce se aflau în vaza
din cancelarie.
Mama și fetița
erau în al nouălea
cer. Văzîndu-le atît
de bucuroase Pufi,
cățelul care le urmă-
rise și, fără să fie
observat, intrase în
cancelarie o dată cu
ele, trase un lătrat.
— Pufi, spuse sur-
prinsă mama —• ce
cauți aici ? Și, adre-
sîndu-se învățătoa-
rei : Nici nu vă în-
chipuiți ce cățel cre-
dincios și deștept el
— Nu mai spuneți!
Pufi, un pechinez
roșcat, țopăia nerăb-
dător, așteptînd și el
o răsplată.
Aceasta nu în-
tîrzie. învățătoarea
scoase din pachețe-
lul ei pentru gustare
un picior de pui și i-l
întinse lui Pufi.
O inimă într-ade-
văr largă.
Prof.
IOAN CERNĂUȚI
exercițiu care cere să se găsească
domeniul de definiție, asimptotele
verticale și derivata întîia a funcției
y = f (x) 3 în cazul :
tg 2x
f (x) - 3 tg- 2x—1
sau a altor funcții raționale de frac-
ții trigonometrice, elevii fac apel la
cunoștințele privind ecuațiile trigo-
nometrice, periodicitatea funcției
trigonometrice, calcularea limitelor,
derivarea funcțiilor compuse, ca și
la cunoștințele despre intervale și
mulțimi.
Sînt indicate și problemele de de-
terminare a centrului de greutate al
unor suprafețe materiale mărginite
de funcții trigonometrice sau de
funcții algebrice elementare întregi,
sau logaritmice, sau exponențiale,
variind de la un exercițiu la altul.
Acestea dau posibilitatea să se a-
precleze cunoștințele elevilor despre
aceste funcții, să se vadă cum aplică
în rezolvare integrarea, cum mînu-
iesc metodele de integrare și mai
ales integrarea prin părți.
Prezintă interes problemele în
care se propun triunghiuri patrula-
tere sau poligoane regulate cu anu-
mite vîrfuri fixate prin coordonate
în plan, intersectate cu anumite
drepte ce fac un unghi (dat sau po-
sibil de aflat) cu o latură dată sau
cu anumite axe și se cer ariile sau
volumele corpurilor geometrice ge-
nerate prin rotația anumitor părți
din aceste figuri. Se pot alcătui, de
asemenea, probleme în care se dă
P (x) — 0, cu xi = a -1- bi și xa =
c+ Vd rădăcini ale acestui poli-
nom, se cer celelalte rădăcini, reale
sau complexe, ale polinomului pre-
cum și să se aproximeze, prin me-
toda coardei, rădăcinile neraționale
ale acestuia, sau să se găsească ră-
dăcinile întregi și fracționare.
Se pot propune și probleme în
care se dă un punct ce aparține in-
tersecției a două conice, cerîndu-se
ecuațiile tangentelor la aceste co-
nice în punctul respectiv, unghiul pe
care-1 fac și anumite arii formate
de puncte importante, ca și pro-
bleme de locuri geometrice în plan,
care se pot trata atît analitic cît șl
sintetic.
Desigur că aceste exerciții nu sînt
date decît cu titlul de exemple. Se
poate formula un foarte mare nu-
măr de exerciții și probleme variate.
Important este ca acestea să fie ast-
fel alese încît să ridice calitatea e-
xaminării candidaților și să permită
verificarea obiectivă a cunoștințelor
lor.
Prof, PETRE GOLUMBEANU
Baia de Aramă
Cîteva zile încă — și elevii vor in-
tra în vacanță. în afară de perioada
de 14 zile în care mulți dintre ei se
vor afla în tabără sau de zilele în
care vor merge, însoțiți de profesori,
în drumeții și excursii, vor dispune
ei înșiși de timpul lor, își vor alege
singuri modul cum să și-1 petreacă.
In aceste condiții, de bună seamă, se
face mai simțită răspunderea părin-
ților, deci șl necesitatea ca școala
să-i îndrume. Convorbirile pe care
le au dlriginții și profesorii cu pă-
rinții elevilor lor acum, în preajma
vacanței, au tocmai rostul de a-i a-
viza asupra cîtorva dintre proble-
mele esențiale legate de rostul va-
canței.
Ce trebuie să știe părinții în legă-
tură cu aceasta, ce trebuie să le lă-
murească pedagogul?
în primul rînd, că rolul vacanței
este de a permite copiilor o odihnă
fizică și intelectuală efectivă, asigu-
rînd astfel refacerea capacității lor
de muncă, fără să ducă însă la risi-
pirea cunoștințelor care s-au acumu-
lat în timpul cursurilor, ci dimpo-
trivă, îmbogățind în forme specifice
aceste cunoștințe. Apoi, că o ase-
menea odihnă cere folosirea timpului
în mod activ, diferențiat în funcție
de vîrstă, că ea solicită alcătuirea
unui program judicios și echilibrat,
că ea nu trebuie să reprezinte o în-
trerupere a preocupărilor intelec-
tuale, că există o întreagă diversi-
tate de forme de recreare care tre-
buie să fie îmbinate în mod armo-
nios etc.
Unul dintre aspectele cele mai in-
teresante ale problemei, însă, mi se
pare a fi relația existentă între mo-
tricitatea generală și aptitudinile
pentru activitatea intelectuală a co-
piilor. Este binecunoscută intensa
nevoie de mișcare a copiilor. Ca ex-
presie a particularităților procesului
de creștere, aceasta nu ne surprinde.
Eforturile educative îndreptate spre
transformarea formelor de mani-
festare relativ dezordonate ale mo-
tricității în forme organizate izvo-
răsc nu numai din dorința generală
de a forma indivizi disciplinați, ci
dintr-o necesitate psihologică mai
profundă. S-a constatat prin cerce-
tări experimentale — relatate în li-
teratura de specialitate — că acei
copii care fac față mai bine sarcini-
lor intelectuale se caracterizează în
planul motricității nu prin faptul că
se mișcă în general mai puțin decît
alți copii, ci prin aceea că, atunci
cînd trec la rezolvarea unei astfel de
sarcini, sînt capabili să-și stăpîneas-
că motricitatea. Problema menținerii
unui echilibru între desfășurarea li-
beră a mișcărilor și dirijarea în sco-
puri educative a acestora se pune cu
deosebire în legătură cu modul cum
își petrec copiii vacanțele. Deși me-
nite să asigure o odihnă cît mai com-
pletă, vacanțele nu trebuie să dezor-
ganizeze viața copiilor, să-i facă
să-și piardă antrenamentul de acti-
vitate ordonată dobîndit în cursul
anului școlar. Vacanțele nu pot fi un
timp liber pur și simplu, fără nici un
program. Plictiseala sau trecerea
haotică de la o activitate la alta, prin
absența unor scopuri precise, creează
obișnuințe negative care devin apoi
greu de corectat.
întrucît în vacanță copiii sînt a-
proape tot timpul acasă, părinților le
revin răspunderi suplimentare. Se
pune mai acut chestiunea împărțirii
timpului liber al membrilor familiei
astfel încît să se poată asigura su-
pravegherea permanentă a copiilor.
Părinții îi pot ajuta pe copii să-și
alcătuiască programul în fiecare sea-
ră pentru a doua zi, sau în fiecare
duminică pentru săptămîna urmă-
toare. în acest program trebuie să se
acorde loc mai mare odihnei prin
somn, introducîndu-se repausul obli-
gatoriu de după amiază (fie și numai
prin poziția relaxată în pat) și res-
pectîndu-se cu rigurozitate somnul
de noapte. Mișcarea în aer liber,
jocurile relaxante, ca și practicarea
unor sporturi sînt forme extrem de
eficiente de odihnă, cu condiția ca
manifestările copiilor să nu devieze
în comportări periculoase pentru
buna lor dezvoltare șl, firește, cu
grijă pentru respectarea regulilor de
igienă, pentru menținerea și întări-
rea sănătății (evitarea insolațîei, a
șocurilor fizice, respectarea orelor de
masă etc.).
Poate fi recomandată cîte o listă
de cărți atractive — potrivit cu
vîrsta și posibilitățile de înțelegere
ale copiilor de diferite vîrste, pe care
elevii să le citească în vacanță — cu
atenție însă ca acestea să nu fie pre-
zentate ca o obligație supărătoare.
De asemenea, este bine să fie încu-
rajate activitățile preferate ale co-
piilor — sportul, colecționarea de
mărci, de ilustrate, de insecte și flori
etc., care au efect recreativ și in-
structiv totodată. Pentru restul pro-
gramului copiii pot fi antrenati la
sarcini gospodărești.
Principala atenție, în toate formele
de petrecere a vacanței, trebuie în-
dreptată spre asigurarea unei odihne
plăcute fără a tulbura bunele de-
prinderi, obișnuințele de activitate
organizată formate anterior. Absen-
ta oricărui program sau încurajarea
unui program dezordonat nu oferă o
odihnă corespunzătoare și creează,
în plus, dificultăți de adantare ulte-
rioară, cărora copiii le vor putea
face față cu greu.
Abordind cu competență, în ca-
drul convorbirilor cu părinții, pro-
blemele recreării și odihnei copiilor
în timpul vacanței, probleme tot atît
de importante ca și cele pe care le
ridică în timpul cursurilor procesul
de învățămînt. profesorii își vor ex-
tinde astfel indirect munca lor edu-
cativă asupra acestui răgaz dintre
ultima și prima zi de școală, muncă
de a cărei permanență depinde dez-
voltarea sănătoasă, corectă și armo-
nioasă a copiilor.
VALENTINA RADU
cercetător principal
la Institutul de psihologie
„Și aceasta
este o sarcină
a școlii"
Opiniile cu privire la necesita-
tea educației sexuale expuse în
articolul „Și aceasta este o sar-
cină a școlii", apărut sub sem-
nătura profesoarei Nora Marian
în nr. 850 din „Gazeta învăță-
mîntului". ar trebui, după pă-
rerea mea, să-și găsească apli-
carea începînd cu viitorul an
școlar.
Formarea personalității con-
stituie un proces de lungă du-
rată, pe parcursul căruia își cer
rezolvarea numeroase probleme
complicate. Una dintre acestea
este, fără îndoială, problema e-
ducației sexuale, educație care
trebuie să țină seama de proce-
sul obiectiv al devenirii biolo-
gice și sociale. Este firesc ca a-
ceste probleme să ocupe un loc
important în contextul procesu-
lui formativ al insului uman,
este firesc ca ele să nu rămînă
indiferente familiei și școlii.
Cine să realizeze sarcinile a-
cestei educații ? Familia ? Școa-
la ? Consider că în primul rînd
școala, pentru că ea are meni-
rea să ofere elevilor elementele
de bază ale culturii și să asi-
gure ca această cultură să nu
rămînă știrbită sub nici un as-
pect.
Mai mult. De ce să-i lăsăm
pe elevi să fie influențați de
fabulația care circulă între ado-
lescenți pe această temă ? Vo-
lens-nolens, cu sau fără accepta-
rea noastră, elevul va căuta răs-
punsurile acolo unde le poate
găsi. In marea majoritate a ca-
zurilor el va găsi însă, pe a-
ceastă cale, doar răspunsuri fal-
se, eronate. Numai școala dispu-
ne de mijloacele necesare pen-
tru a-1 iniția pe elev într-o ma-
nieră științifică în acest dome-
niu — și ea are datoria de a-și
îndeplini această sarcină.
O altă problemă ce se pune
este modul în care ar trebui să
se realizeze educația sexuală.
Cred că ea s-ar putea realiza
fie prin ore special afectate, fie
prin discuții cu grupe mici de
elevi, în afara lecțiilor, fie prin
îmbinarea ambelor forme, care
ar avea o mai mare eficiență.
Lectoratele cu părinții ar urma
să creeze o unitate de vederi în
legătură cu această problemă.
In cadrul școlii, cui să se a-
tribuie sarcinile unei atare edu-
cații ? Firește, profesorilor și
medicului. In nici un caz perso-
nalului sanitar mediu. De bună
seamă lecțiile și convorbirile la
care ne-am referit mai sus tre-
buie în așa manieră realizate,
încît să excludă orice posibilita-
te de răstălmăcire vulgariza-
toare.
Ar fi cît se poate de bineve-
nită o colaborare a organelor de
resort din Ministerul învățămin-
tului cu Editura medicală pen-
tru elaborarea unor lucrări
orientative în acest domeniu,
destinate cadrelor didactice, ca
și tineretului.
Prof. TRAIAN ISPAS
★
Orizontul de cunoaștere al co-
pilului este mult mai larg as-
tăzi decît în trecut, datorită dez-
voltării impetuoase a științei și
tehnicii. Este firesc, de aceea, ca
încă de la 10—11 ani elevii să-și
pună întrebări în legătură cu
toate domeniile vieții, inclusiv
domeniul relațiilor sexuale. In a-
ceste condiții, a ocoli răspunsul,
a înlocui barza din poveștile de
odinioară cu helicopterul — să
spunem — nu poate fi o soluție.
Orice copil își dă seama că nu
primește răspunsurile cuvenite
și astfel se creează o atmosferă
nesănătoasă. Veșnicul „cum" și
„de ce“ neelucidat poate duce la
situații din cele mal neplăcute.
Iată de ce consider judicioasă
propunerea făcută în articolul
„Și aceasta este o sarcină a șco-
lii", de a se introduce în școli
ore de educație sexuală. Cred că
aceste ore ar contribui înainte
de toate la completarea educa-
ției multilaterale a elevilor și că
ar înlesni formarea unei atitu-
dini corecte și civilizate între ti-
nerii de sexe diferite.
Profesorilor diriginți le-ar re-
veni desigur, în primul rînd, a-
ceastă sarcină. Firește că ar fi
necesar să se elaboreze în spri-
jinul lor lucrări de specialitate
care să-i orienteze cu privire la
modalitățile de tratare a teme-
lor respective, astfel încît să se
asigure explicarea lor riguros
științifică și în același timp să
se respecte particularitățile de
vîrstă ale elevilor. Paralel vor
trebui editate și lucrări destina-
te tineretului, care să prezinte
problemele științifice ale educa-
ției sexuale pe fondul unei com-
petente explicări de ordin etic.
Prof. IULIAN TEODORESCU
PAGINA 3
— ~
urmele istoriei
I
I
I
I
Activitățile cultural-artistice
în taberele școlare
De pe înălțimea unde a fost durată cu veacuri în urmă cetatea Sucevei, vechea cetate de scaun a Moldovei, zidurile înnegrite de ani
sînt martorii marilor prefaceu înnoitoare ale Sucevei de astăzi.
„Revista
de pedagogie"
nr. 5, mai 1966
In sumar :
STUDII ȘI CERCETĂRI
Tralan Pop ; Școala și pedagogia româ-
nească în plin proces de dezvoltare.
Gheorghe Zapan : Modelarea matematică
a activităților umane și a proceselor e-
volutive cu specială aplicare în dome-
niile pedagogiei și psihologiei.
Ion Berea : Probleme psiho-pedagogice
ale modernizării învățămîntului.
Mihai Ghivirlgă : Profesorul preferat.
Onița Gllgor : Aspecte ale situației ca-
drelor didactice și a tineretului studi-
os din România in anii 1929—1933.
DEZBATERI, CONFRUNTĂRI,
OPINII
Tralan Bobeică : Liceele agricole cu spe-
cialitatea mecanizarea agriculturii.
Marcel Saraș : Laboratorul lingvistic în
predarea limbilor străine.
Ion Dumitrescu, Nicolae Popescu : Creș-
terea eficienței lecțiilor de istorie prin
utilizarea mijloacelor audio-vizuale.
Alexandru Nediu : Folosirea mijloacelor
audio-vizuale în sporirea eficienței lec-
ției la clasele I—IV.
PEDAGOGIE COMPARATA
Vasile Bunescu, Ștefan Costea : Seminar
internațional pe tema ,.Concepția ino-
Urmări din pagina I
Viitorul »n școlar
tru studiul undelor electromagnetice
de înaltă frecvență, două truse pen-
tru studiul electromagnetismului,
aparat pentru prepararea gazelor la
rece, trusă de experiențe pentru me-
canica lichidelor etc. Au fost editate
de asemenea, pentru uzul școlilor,
hărți noi ale Republicii Socialiste
România (harta fizică și cea econo-
mică). Totodată s-a elaborat un „în-
drumător pentru folosirea mijloace-
lor audio-vizuale" și un normativ
pentru înzestrarea cu material di-
dactic a școlilor generale. Valoarea
materialului didactic pentru învăță-
mîntul de cultură generală ce va fi
pus la dispoziția școlilor prin sfatu-
rile populare va spori în acest an
cu 11 la sută față de anul 1965, cres-
cînd de la 38 000 000 lei la 43 300 000
lei. Pe lingă aceasta va continua în-
zestrarea școlilor cu aparate de pro-
iecție cinematografică, magnetofoane
și picupuri din fondul de investiții
al Ministerului învățămîntului.
Paralel cu măsurile luate pe plan
central se desfășoară și pe plan lo-
cal lucrări de pregătire a noului an
școlar. Sfaturile populare și condu-
cerile de școli și-au intensificat în
momentul de față preocupările pen-
tru urgentarea construcțiilor școlare
și pentru începerea reparațiilor.
Totodată, cele mai multe secții de
învățiaiînt au luat măsuri în vede-
rea aprovizionării școlilor din raza
lor cu material didactic și pentru
revizuirea materialului didactic
existent.
Desigur, pe măsură ce se rezolvă
operațiile de închidere a anului șco-
lar vor crește și preocupările
pentru ca deschiderea cursurilor
I
dernă privind învătămîntul în școala
generală".
Olga Oprea, Valentina Fllipescu : învă-
țămîntul secundar și pregătirea tinere-
tului pentru activitatea socială.
RECENZII
xxx „Studii de didactică experimentală'
(Nicolae Oprescu)
P. Bărbulescu, A. Cazacu, A. Vasilescu :
„Activitatea U.T.C. în școală' (Virgil
Radulian).
Ion Apostol Popescu : „Ion Pop Rete-
ganul* (Mioara Cimpoieș).
PERIODICE PEDAGOGICE
xxx „Sovetskaia pedagoghika" (Lidia
Stroganov).
xxx „L'ecole et la nation" (Ion Cerghit,
Virginia Crețu).
VITRINA PEDAGOGICĂ
„Tulburările
de vorbire la copil"
Lucrarea „Tulburările de vorbire la co-
pil", de prof. C. Păunescu, prezintă une-
le aspecte privind cauzele bîlbîielii pre-
cum și procedeele terapeutice necesare
vindecării acesteia. Sînt explicate baza
fiziologică a vorbirii și rolul vieții soci-
ale în dezvoltarea limbajului cît și simp-
tcmele și metodele de tratare a bîlbîielii
pe etape de vîrstă • antepreșcolară, pre-
școlară, școlară. Sînt indicate apoi exer-
cițiile de respirație și ritm menite să du-
că Ia corectarea deficienței.
Autorul ridică, în lucrarea sa, și pro-
blema raporturilor dintre copiii cu tulbu-
rări de vorbire și colectivul de elevi, ca
și aceea a influenței pe care o exercită
tulburările de vorbire asupra activității
intelectuale a copilului. Analizînd expli-
cit aceste probleme lucrarea arată care
trebuie să fie comportarea adulților față
de copiii cu tulburări de vorbire.
Apărută în Editura medicală, lucrarea
se adresează deopotrivă logopezilor, ca-
drelor didactice și părinților.
Prof. ROMEO POENARU
școlare ale noului an de învățămînt
să se facă în condiții optime.
R. M.
său de înot va funcționa un
curs de natație care va avea 3
serii și se va încheia cu o
competiție pentru tradiționala
„Cupă a Scînteii pionierilor".
In perioada 1 iulie — 20 august
vor avea loc 8 excursii cu du-
rata de o zi și 8 excursii de
5—6 zile, de-a lungul și de-a
latul tării. Se vor organiza de
asemenea numeroase acțiuni
sportive pe terenurile din par-
cul palatului.
Pentru pionierii și școlarii din
formațiile artistice și sportive,
precum și pentru alti copii ce
s-au evidențiat în activitățile
de cerc și în acțiunile de masa
desfășurate la Palatul pionie-
rilor, se vor organiza tabere la
Cozia. la Timișul de Sus, la
Cheia și la Năvodari.
Prin multiplele manifestări pe
care le organizează în vacanța
de vară Palatul pionierilor a-
jută pionierii și școlarii să cu-
noască frumusețile și bogățiile
României Socialiste, realizările
obținute de poporul nostru sub
conducerea Partidului Comunist
Român.
Bilanț bogat
al activității
culturale
Cei aproape o mie de învă-
țători și profesori din raionul
Pitești sînt factori însemnați în
viața culturală a raionului.
Multi dintre ei lucrează ca lec-
tori ai cursurilor agrozooteh-
nice de masă, învățindu-i pe
țăranii cooperatori să obțină
recolte tot mai bogate. Alții
sînt conferențiari, membri ai
brigăzilor științifice, îndrumă-
tori ai mișcării cultural-artis-
tice din cele 184 de sate ale
raionului, artiști amatori.
Un renume deosebit au do-
bindit învățătorii și profesorii
care activează în corul din co-
muna Călinești, în echipele de
teatru din comunele Budeasa și
Cotmeana, în grupul vocal din
comuna Titești sau în alte for-
mații artistice.
Deosebit de activă este pre-
zența cadrelor didactice ia că-
minele culturale și la biblio-
tecile și cinematografele să-
tești. S-au distins în mod deo-
sebit, în munca cu- cartea, o
serie de învățători și profesori
din comunele Băbana, Titeșii,
Racovița, Călinești, Uda, Chi-
lia etc.
GHEORGHE CRUCEANA
Pitești
liceele de specialitate
cultură generală precum și specia-
liști care vor preda obiectele de cul-
tură tehnică generală și disciplinele
de specialitate și vor îndruma prac-
tica în producție. De asemenea, vor
fi luate măsurile corespunzătoare
pentru ca practica în producție a
elevilor din liceele de specialitate să
se desfășoare în unități fruntașe.
In curînd, începînd de la 22 iunie,
se va desfășura concursul de admi-
tere în anul I al liceelor de speciali-
tate, Ia care vor fi admiși tinerii
absolvenți ai școlii generale pînă la
vîrstă de 17 ani împliniți pe par-
cursul anului 1966. Concursul va
avea loc în condiții asemănătoare cu
cele ale concursului de admitere în
liceele teoretice. Ministerul Invăță-
mîntului a difuzat instrucțiuni amă-
nunțite cu privire la desfășurarea
concursului de admitere, astfel îneît
acestea să fie cunoscute de toți cei
interesați.
înscrierea la concurs se face pînă
in ziua de 21 iunie, la sediul fiecărui
liceu de specialitate, pe baza unei
cereri Ia care se anexează certificatul
de naștere (în original și in copie),
certificatul de absolvire a școlii ge-
nerale, adeverință de sănătate. Exa-
menul va consta din aceleași probe
scrise și orale ca și Ia liceele de cul-
tură generală. Candidații vor fi ad-
miși in ordinea mediilor obținute Ia
concurs, în limita locurilor planifi-
cate.
Sîntem convinși că, chiar din acest
prim moment al . activității lor, li-
ceele de specialitate vor răspunde
din plin rolului important ce li se
atribuie în ansamblul sistemului de
învățămînt din România Socialistă.
Tinerilor care se vor prezenta la
concursul de admitere în liceele dc
specialitate, din rîndul cărora va
fi selecționată prima promoție a a-
cestor licee, le urăm succes deplin la
concurs.
Pentru zilele
de vacanță
Ca în fiecare vară, Palatul
pionierilor va organiza și în
vacanta aceasta, pentru pioni-
erii și școlarii din orașul Bucu-
rești, o bogată activitate cub
tural-artistică și sportivă în aei
liber, cu caracter recreativ-edu-
cativ.
Vor avea loc un concurs de
cîntece și versuri închinate pa-
triei și partidului, pe tema
„Țara mea de soaie, tară. în-
floritoare", serbări cîmpenești,
șezători la care se vor prezen-
ta cîntece, poezii, strigături din
folclorul nou, proverbe, ghi-
citori, fragmente din povestiri
etc. Pe amatorii de teatru îi
așteaptă spectacole cu piesele
„Totul e să ai idei" și „Ga-
loșul fermecat". Deosebit de in-
teresante vor fi spectacolele de
cîntece și dansuri pe tema
„Mîndra-i țara mea“, date de
formațiile artistice ale palatului
Nu vor lipsi carnavalurile pio-
nierești și tradiționalul foc de
tabără, care în acest an va a-
vea tema „Slăvită nouă tară".
Mult așteptate de pionieri
sînt și întîlnirile care se vor
organiza pentru ei în timpul
vacantei la, Palatul pionierilor.
Se va desfășura astfel, cu pri-
lejul „Zilei marinei", o întîl-
nire cu marinari pe tema „Na-
vele românești străbat oceane-
le lumii", urmată de demon-
stratii cu modele de nave te-
leghidate, precum și o întîl-
nire cu redactori’ de la presa
pentru copii și tineret, organi-
zată cu prilejul „Zilei presei"
Foarte atractivă va fi și acțiu-
nea intitulată „Agențiile de
presă transmit", în cadrul că-
reia se vor prezenta, pe baza
de fotografii, proiecții și mate-
riale transmise de Agerpres,
cele mai importante eveni-
mente politice internaționale.
Palatul organizează, pentru
perioada vacanței, și o bogată
activitate sportivă. La bazinul
Educatoare, învățători, profesori
Asigurați-vă abonamentul pe lunile de vară la „Re-
vista de pedagogie". Anunțăm pe cititori că în această
perioadă redacția va scoate numere tematice consa-
crate unor probleme actuale ale școlii privind orien-
tarea profesională și sistemul muncii educative.
întreprinderea de material didactic
I. M. D.
București
str. 11 Iunie nr. 2, raionul N. Bălcescu
face cunoscut
școlilor generale și învățătorilor
că își pot procura direct de la sediul I.M.D. alfabetare,
ultimul model, din material plastic, contra cost (573 Iei),
trusa cuprinzînd 300 de semne;
grădinițelor de copii, școlilor generale
și liceelor din întreaga țară
că își pot procura direct de la I.M.D. acvarii din sticlă
organică cu electropompă și maternitate, atît pentru
colțul naturii vii cît și ca piese ornamentale pentru
holurile școlilor.
Taberele școlare asigură copii-
lor o odihnă rațională și îi ajută
să petreacă o vacanță cît mai
plăcută, recreativă și cu un pu-
ternic efect educativ.
în perioada relativ scurtă, de
14 zile, cît durează viața de ta-
bără, copiii sînt dornici să cu-
noască cît mai bine localitatea
în care se află, să facă excursii
pentru cunoașterea împrejuri-
milor, a trecutului istoric al a-
cestora, să se împrietenească cu
copiii din localitate, să afle cît
mai multe lucruri despre unită-
țile industriale și agricole situate
în apropierea taberei. Luînd în
seamă preferințele elevilor, as-
cultînd sugestiile lor, cei ce con-
duc munca din tabere trebuie să
includă la loc de frunte, în pla-
nurile de muncă ale acestora,
acțiuni cultural-artistice care
îmbogățesc și înfrumusețează
zilele de tabără, antrenînd între-
gul colectiv de elevi. La buna
desfășurare a acestor acțiuni
sint chemați să-și dea contribu-
ția toți factorii care răspund de
munca în tabere : secțiile de în-
vățămînt, colectivele de condu-
cere ale taberelor, cadrele di-
dactice, cadrele medico-sanitare
și colectivele administrativ-gos-
podărești.
★
Activitățile cultural-artistice
organizate în taberele de odihnă
contribuie la întărirea educației
patriotice a elevilor, la dezvol-
tarea dragostei lor nețărmurite
față de patrie, față de partid și
popor, la folosirea cît mai plă-
cută a timpului liber. învățăto-
rii și profesorii din tabere au
datoria să cultive în rindurile
elevilor respectul pentru tradi-
țiile revoluționare ale poporului,
ale clasei muncitoare și ale Parti-
dului Comunist Român, să le
facă cunoscute momente impor-
tante din istoria patriei noastre,
din viața și activitatea unor per-
sonalități de seamă.
Colectivele de conducere ale
taberelor se vor îngriji ca în pla-
nul de muncă al fiecărei serii, ca
și în programul de activități al
organizației de pionieri să fie
înscrise acțiuni cultural-artisti-
ce îndrăgite de copii, cum ar fi:
focuri de tabără, carnavaluri
pionierești, simpozioane și seri
literare, întîlniri cu muncitori
fruntași și cu activiști de partid
și de stat, învățarea unor cîntece
și jocuri, vizite la întreprinderi
industriale, la gospodării agricole
de stat și la cooperative agricole
de producție, concursuri artistice,
de cîntece și dansuri, vizionări
de filme și piese de teatru etc.
Numeroase tabere din regiunile
Brașov, Ploiești, Argeș, Hune-
doara, Mureș-Autonomă Ma-
ghiară, Suceava, Bacău ș.a. au
organizat în vacanțele anterioare
acțiuni cultural-artistice cu un
valoros conținut educativ, mult
apreciate de pionieri și școlari.
Experiența frumoasă acumulată
în acest domeniu poate și tre-
buie să fie îmbogățită în acest
an.
Un rol deosebit de important
în activitatea cultural-artistică
din tabără îl au acțiunile de
masă, la care participă toți ele-
vii. Cea mai îndrăgită dintre a-
ceste acțiuni este carnavalul,
care dă copiilor posibilitatea
să-și valorifice aptitudinile cul-
tural-artistice, creînd o atmos-
feră de veselie și prilejuri de îm-
prietenire și de cunoaștere reci-
procă.
Pentru buna reușită a carna-
valului este indicat să se stabi-
lească un colectiv de organizare,
în care pot intra comandantul
unității de pionieri, profesorul
de muzică, unul sau doi coman-
danți de detașamente, precum și
pionieri și școlari priceputi și
interesați într-o astfel de ac-
țiune. Colectivul de organizare
își va începe activitatea pe baza
unui plan de acțiune în care va
stabili locul și data carnavalu-
lui, ca și tematica acestuia. Co-
lectivul se va ocupa și de pregă-
tirea momentelor mai importan-
te cuprinse în programul carna-
valului, stabilind cum vor de-
curge jocurile, parada costume-
lor etc, ce premii se vor da pen-
tru cîștigătorii diferitelor con-
cursuri, pentru cea mai reușită
mască și pentru cele mai bune
costume etc. Este bine să fie fo-
losită, în această privință expe-
riența taberelor organizate în
anii trecuți la Bran, Sinaia, Nă-
vodari ș.a. Pedagogii de la aceste
tabere au antrenat în organiza-
rea carnavalurilor colective largi
de elevi. Unii din aceștia s-au
ocupat de pregătirea și pavoaza-
rea sărbătorească a locului unde
urma să se desfășoare carnava-
lul. alții de confecționarea costu-
melor, a măștilor, alții de primi-
rea celor care vin la carnaval,
de prezentarea unor participanti
de seamă sosiți în mijlocul copii-
lor sau de coordonarea muzicii,
a diferitelor jocuri, cîntece, dan-
suri etc. Pentru a se spori ca-
racterul atractiv, de surpriză al
acțiunii s-a păstrat taina pregă-
tirilor.
O atenție deosebită se va a-
ccrda alegerii temei carnavalu-
lui, în funcție de vîrstă copiilor.
Pentru elevii din clasele I—IV
trebuie alese în special teme
legate de unele povestiri popu-
lare, basme etc. Partea finală a
carnavalului va fi rezervată in-
terpretării în comun a unor cîn-
tece și dansuri, jocuri distractive,
ghicitori etc.
Comandantul de detașament,
profesorii de muzică și educație
fizică, directorul taberei au da-
toria să antreneze un număr cit
mai mare de elevi, să stimuleze
inițiativa și priceperea celor ta-
lentați, pentru ca programul
carnavalului să fie cît mai atrac-
tiv.
Un mijloc însemnat pentru
cultivarea prieteniei între copii
și pentru petrecerea în chip plă-
cut a timpului liber îl constituie
focul de tabără. Pionierii și șco-
larii așteaptă cu multă bucurie
ziua în care detașamentul sau
unitatea lor își propune să aprin-
dă un foc de tabără. în organi-
zarea lui directorul, comandan-
tul unității de pionieri tre-
buie să antreneze colective cit
mai largi de elevi din diferite
detașamente. Este bine ca fie-
care detașament să participe cu
cîte un număr la programul ce
se stabilește, urmărindu-se însă
ca acesta să nu depășească o
oră și jumătate.
Un rol important în pregăti-
rea acestei acțiuni îl are coman-
dantul de detașament, care alcă-
tuiește, împreună cu profesorul
de muzică și cel de educație fi-
zică, programul focului de ta-
bără. Pentru a suscita mai mult
interesul copiilor detașamentele
se pot prezenta cu unele surpri-
ze — o poezie sau o epigramă
originală, piese vocale sau instru-
mentale nou învățate etc.
Focul de tabără, la care iau
parte toți pionierii, marchează
de obicei, unele evenimente mai
importante : festivitatea de des-
chidere sau de închidere a tabe-
rei, întîlnirea cu un oaspete
drag etc.
Firește, focul de tabără trebuie
folosit în scopuri cultural-edu-
cative și recreative. Reușita ac-
țiunii dep'inde în primul rînd de
preocuparea și priceperea colec-
tivului de conducere în antrena-
rea unui număr cît mai mare de
pionieri și școlari la pregătirea
și desfășurarea programului ce
se prezintă cu acest prilej. Da-
torită preocupărilor manifestate
pe această linie de colectivele
care au condus în anii trecuți
taberele de la Bucșoaia (Gura
Humorului), din regiunile Bra-
șov, Ploiești, Banat, Argeș, Mu-
reș-Autonomă Maghiară, copiii
care au fost în aceste tabere po-
vestesc și astăzi colegilor lor ce
vesel și plăcut și-au petrecut
timpul în serile de vară, în jurul
focului de tabără.
Un alt mijloc al muncii cul-
tural-educative în tabără îl cons-
tituie concursurile și jocurile
pionierești. Concursurile contri-
buie Ia lărgirea orizontului cul-
tural-științific al pionierilor și
școlarilor, la educarea lor patrio-
tică și internaționalistă. Pregă-
tirea și desfășurarea concursuri-
lor nu va trebui să solicite efor-
turi mari din partea elevilor,
întrucît le-ar limita timpul de
odihnă, i-ar obosi.
Concursurile și jocurile pionie-
rești se organizează de obicei pe
detașamente, iar atunci cînd
tema concursului suscită un in-
teres mai mare ele se pot extinde
pe întreaga tabără. Se pot orga-
niza concursuri-ghicitoare, con-
cursuri „Drumeții veseli" sau
„Cine știe cîștigă", pe teme le-
gate de specificul economic, geo-
grafic, istoric și folcloric al re-
giunii. La taberele de pionieri
și școlari din regiunile Oltenia,
Hunedoara, Maramureș, Dobro-
gea și altele s-au organizat în
anii trecuți cu bune rezultate
concursuri „Cine știe cîștigă" cu
teme ca: „Tabăra noastră",
„Foezie, cîntec, joc pe meleagu-
rile patriei noastre libere", „Să
ne cunoaștem regiunea" etc., ca
și diferite concursuri ghicitoare.
Taberele de pe litoral au acumu-
lat o valoroasă experiență în
organizarea concursurilor „Dru-
meții veseli", care au făcut cu-
noscute copiilor frumusețile li-
toralului românesc și transfor-
mările ce au înnoit aceste locuri
în anii socialismului. Temele
concursurilor — „Dobrogea ieri
și azi", „O călătorie de la Sulina
la Mangalia", „Flora și fauna
Mării Negre", „Din trecutul isto-
ric al regiunii Dobrogea" și altele
— i-au stimulat pe elevi în cu-
noașterea acestei regiuni, a bo-
gățiilor ei naturale, a construcții-
lor înălțate aici în anii puterii
populare, a vieții noi din orașele
și satele dobrogene. In sprijinul
pregătirii pentru concursuri au
fost organizate adunări tema-
tice, excursii pe litoral, croaziere
pe mare, s-au pus la îndemînă
albume, monografii, reviste din
biblioteca taberei.
Se mai pot organiza de ase-
menea concursuri pentru cel
mai bun recitator, pentru cel mai
bun interpret de muzică vocală
si instrumentală, pentru cel mai
bun dansator etc. Aceste concur-
suri nu necesită pregătiri deose-
bite, deoarece se apelează mal
ales la cîntecele și dansurile pe
care pionierii și școlarii le cu-
nosc din școală.
O formă deosebit de importan-
tă a muncii de educație politică
a copiilor o constituie discuția
pe teme actuale. Ea înarmează
pe elevi cu cunoașterea celor
mai importante evenimente poli-
tice interne și internaționale și
îi apropie de viața politică a
țării. în tabără elevii au posibi-
litatea să citească „Scînteia pio-
nierului" și celelalte publicatii
pentru pionieri și școlari. Prin
discuția pe teme actuale li se
explică, pe baza întrebărilor
puse, ultimele noutăți din viața
politică a țării șl de peste ho-
tare, li se vorbește despre reali-
zările obținute de oamenii mun-
cii în îndeplinirea și depășirea
planului de producție, de succe-
sele dobîndite în domeniul știin-
ței și artei.
Se recomandă ca discuțiile pe
teme actuale să nu dureze mai
mult de 10—15 minute, dar să fie
interesante, concrete și prezenta-
te cît mai accesibil. Este bine ca
ele să se desfășoare In timpul
dimineții, în primele ore de pro-
gram, cînd copiii pot să asculte
cu mai multă atenție. La sfîrși-
tul discuției vorbitorul va reco-
manda ziarele și revistele din
care pionierii pot citi mai pe
larg cele povestite.
Lectura presei și a literaturii
pentru copii, formă de educație
politică a elevilor, contribuie la
lărgirea orizontului lor, la dez-
voltarea interesului pentru obiec-
tele studiate de ei în cadrul
școlii. în detașament se poate or-
ganiza lectura în colectiv a unor
materiale mai importante publi-
cate în presa de copii. Lectura
materialelor respective însoțită
de unele explicații din partea
instructorului de detașament asi-
gură cunoașterea și înțelegerea
aprofundată a acestora, stimu-
lează gustul elevilor pentru lec-
tură și-i învață totodată să înțe-
leagă cele citite. Lectura în co-
lectiv se recomandă mai cu sea-
mă pentru copiii mai mici. Pen-
tru ei este indicat să fie alese po-
vestiri scurte sau fragmente de
sine stătătoare din unele lucrări
de mai mare întindere. Folosind
banda de magnetofon și discul
comandantul de detașament
poate organiza audiția unor bas-
me, povestiri, poezii, fragmente
din unele opere literare în inter-
pretarea unor mari artiști. Acea-
stă audiție prezintă o valoare
educativă deosebită, impresionîn-
du-i în mare măsură pe copii.
Ei trebuie să afle cine este au-
torul lucrării citite, iar în cazul
cînd li se citesc fragmente din
opere mai mari este bine ca lec-
tura să fie precedată de povesti-
rea pe scurt a întregului conținut
al operelor respective.
în afară de lectura în colectiv,
care nu va trebui să dureze prea
mult, pionierii și școlarii trebuie
îndrumați să frecventeze biblio-
teca taberei și să citească cărți
potrivite cu vîrstă și preferințele
lor. Bibliotecile taberelor vor fi
înzestrate cu cărți corespunză-
toare, ținîndu-se seama de nu-
mărul copiilor și de vîrstă lor.
Acolo unde biblioteca taberei nu
satisface cerințele copiilor se vor
solicita școlilor apropiate bi-
blioteci volante. în afară de a-
ceasta, se poate organiza o bibli-
otecă de folos comun din cărțile
pe care le au copiii cu dinșii. Ca-
drele didactice care lucrează în
tabere au datoria să îndrume cu
multă grijă lectura elevilor, ast-
fel ca ei să înțeleagă just cărțile
citite; uneori se pot organiza
discuții pe marginea unor cărți
citite, recenzii etc., alegîndu-se
în special acele cărți care con-
tribuie la educarea școlarilor, la
formarea omului nou, cu un pro-
fil moral sănătos.
Serbările organizate în tabără
au o valoare educativă deose-
bită. Ele se organizează la des-
chiderea festivă a taberei, în
primele zile după sosirea copii-
lor și la închiderea seriei. Pre-
gătirile în vederea deschiderii
taberei nu vor trebui să răpeas-
că prea mult din timpul destinat
odihnei copiilor. Ele se vor orga-
niza cu corurile, recitările și dan-
surile cunoscute de copii din
timpul anului școlar. Programul
artistic va fi precedat de cuvîn-
tul directorului taberei, care va
dura cel mult 5—10 minute. în-
treaga serbare de deschidere a
taberei va dura cel mult o oră.
Serbarea de închidere a tabe-
rei se poate organiza mai pe în-
delete. Programul ei va cuprinde
și unele creații originale ale co-
piilor (versuri, epigrame, ghici-
tori), ca și cîntecele si dansurile
noi învățate în tabără.
★
Este necesar să atragem aten-
ția că pe durata unei serii de
tabără (14 zile) nu este posibil
să se organizeze prea multe ac-
tivități cultural-artistice. Con-
ducerile taberelor, cadrele didac-
tice vor organiza numai pe ace-
lea pentru care au condiții co-
respunzătoare, care să nu-i obo-
sească pe elevi, să nu le înăbușe
inițiativa. Prezentarea activități-
lor cultural-artistice menționate
mai sus a urmărit să ofere învă-
țătorilor și profesorilor care lu-
crează în tabere unele sugestii
și îndrumări metodice care să
sporească eficiența educativă a
acestor acțiuni.
în acest an. prin grija parti-
dului și statului nostru, avem
condiții materiale mult mai bune
decît in anii precedenti pentru
organizarea și desfășurarea ac-
tivității taberelor școlare. Loca-
lurile sînt gata să-și primească
oaspeții. Avem un activ valoros
de cadre didactice, care a acu-
mulat o bogată experiență în
munca educativă cu copiii. Or-
ganizînd cît mai plăcut acțiunile
cultural-artistice, sportive și tu-
ristice vom satisface dorințele
elevilor, setea lor de cunoaștere,
înclinația spre romantism, vom
face ca vara, acest al IV-lea tri-
mestru al anului (dacă ar fi să-l
denumim ca la școală), sezonul
de aur al drumețiilor și excursii-
lor, al taberelor școlare — să
contribuie nu numai la odihna și
reconfortarea copiilor, dar și la
dezvoltarea lor multilaterală, să-1
ajute să cunoască și să îndră-
gească frumusețile naturale și
bogățiile patriei, să le cultive dra-
gostea pentru glorioasele tradiții
de luptă ale poporului, ale clasei
noastre muncitoare și ale parti-
dului său comunist — izvoare de
câllre in lupta pentru noi victorii
pe calea socialismului și comu-
nismului.
ION BlRNA
șef de serviciu în Direcția
activități educative
din Ministerul învățămîntului
REDACȚIA 51 ADMINISTRAȚIA : București. Biata Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poitall d la dlfnzoril voluntari din unitățile de tnvătSmtot. Tiparul) Combinatul Poligrafic Caia Scînteii, Plata scînteii Bucure) W,
ut n