MOLITMH Brti TOATl TARILE, UNITI-n I
EDITATĂ1 Dl MINISTERUL' ÎNVăWîNTULUI $1 COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN INVATAMTNT SI CULTURA

LUCRĂRILE CONGRESULUI SINDICATELOR
în marea sală a Palatului Re-
publicii din Capitală s-au desfă-
șurat, în zilele de 16—19 mai a.c.
lucrările Congresului sindicatelor
din Republica Socialistă Româ-
nia. S-au întîlnit aici delegații a-
leși de sindicatele din toate re-
giunile țării, reprezentanți ai ce-
lor peste 4 milioane de membri
de sindicat din țara noastră.
La Congres au luat parte,
asemenea, numeroși invitați
de
membri ai C.C. al P.C.R., ai Con-
siliului de Stat și ai guvernului,
conducători de instituții centrale
și organizații obștești, activiști de
partid și de stat, vechi militanți
ai mișcării revoluționare. Au fost
de față reprezentanți a 37 de or-
ganizații sindicale de peste ho-
tare, ai Federației Sindicale Mon-
diale, ai Biroului Internațional al
Muncii, precum ți corespondenți
ai presei străine.
întreaga asistență a întimpinat
cu puternice aplauze și urale pe
ț -rnrășii Nicolae Ceaușescu, Chi-
i:i Stoica, Gheorghe Apostol, A-
l'rpandru Bîrlădeanu, Emil Bod-
naraș, Alexandru Drăghici, Petre
Borilă, Constantin Drăgan, Ale-
xandru Moghioroș, Paul Nicules-
cu-Mizil, Gheorghe Rădulescu,
Leonte Răutu, Leontin Sălăjan,
membri supleanți ai Comitetului
Executiv și secretarii C.C. al
P.C.R., vicepreședinți ai Consiliu-
lui de Stat ți ai Consiliului de
Miniștri.
Din însărcinarea Consiliului
Central al Sindicatelor, tovarășul
Constantin Drăgan, președintele
C.C.S., a rostit cuvîntul de des-
chidere, arătînd că actualul Con-
gres este chemat să examineze
activitatea desfășurată de Con-
siliul Central al Sindicatelor, de
organele și organizațiile sindicale
de la Congresul din 1960 și pînă
in prezent —. perioadă plină de
evenimente în viața patriei ți de
mărețe înfăptuiri ale poporului.
Totodată, Congresul are sarcina
să stabilească pentru noua etapă
de dezvoltare a țării, luminată
puternic de însuflețitorul pro-
gram elaborat de Congresul al
IX-lea al partidului, sarcinile
crescînde și de mare însemnătate
ce stau în fața sindicatelor noas-
tre în opera întregului popor de
desăvirșire a construcției socia-
liste.
Delegații au ales apoi prezidiul
congresului, comisia de validare,
secretariatul congresului, comi-
sia pentru redactarea proiectelor
de hotărîri și rezoluții.
Congresul a aprobat în unanimi-
tate următoarea ORDINE DE ZI :
Drafl tovarăși,
1. Raportul de activitate al
Consiliului Central
din Republica Socialistă România pentru perioada
la congresul precedent ai sindicatelor și sarcinile
înfăptuirea hotărîrilor celui de-al IX-lea Congres al
munist Român.
al Sindicatelor
ce a trecut de
ce le revin în
Partidului Co-
2.	Raportul Comisiei centrale de cenzori.
3.	Raportul cu privire la proiectul Statutului Uniunii Generale
* Sindicatelor din România.
4.	Alegerea Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindica-
telor din România și a Comisiei
centrale de cenzori.
C UVÎNTAREA
TOVARĂȘULUI
NICOLA E
CEAUȘESCU
A fost aprobat apoi regulamen-
tul de desfășurare a lucrărilor
Congresului.
Primit cu îndelungi și puter-
nice aplauze, a luat cuvîntul to-
rășul NICOLAE CEAUȘESCU,
.< .re a adus Congresului salutul
Comitetului Central al Partidului
Comunist Român, al Consiliului
de Stat și al guvernului. Cuvînta-
rea stcretwrullii general al C.C.
al P.C.R. a fost subliniată, îri re-
petate rinduri, cu vii aplauze și
ovații entuziaste.
La primul punct al ordinei de
zi, tovarășul CONSTANTIN DRA-
GAN a prezentat raportul de ac-
tivitate al Consiliului Central al
Sindicatelor.
în continuare, Anton Emiiian,
președintele Comisiei centrale de
cenzori, a prezentat raportul a-
cestei Comisii.
în continuarea lucrărilor Con-
gresului au început discuțiile la
rapoartele prezentate. Au luat cu-
vîntul delegații: Gheorghe Borș,
președintele Consiliului local al
sindicatelor din București, Mihal
Bădulescu, președintele Comite-
tului sindicatului uzinelor „1 Mai“
din Ploiești, Petre Constantin,
miner, șef de brigadă la exploa-
tarea minieră din Lupeni, Mircea
Sgrumală, președintele Consiliu-
lui sindicatelor Combinatului si-
derurgic „Gheorghe Gheorghiu-
Dej“ din Galați, Nicolae Moraru.
președintele Comitetului Uniunii
sindicatelor din întreprinderile
industriei metalurgice șt con-
atrucțiilor da mașini, Elene Nae,
președinta Comitetului sindicatu-
lui de la Fabrica de confecții și
tricotaje „București", Artcnie
Pop, președintele Comitetului
sindicatului de la I.F.-Toplița. re-
giunea Mureș-Autonomă Maghia-
ră, Marin Drăcea, președintele
Comitetului sindicatului Uzinei
de aluminiu din Slatina.
După-amiază, au luat cuvîntul
praf., mg. Constantin Dinculescu,
președintele- • Consiliului național
al inginerilor și tehnicienilor.
Pierre Gensous, secretar general
adjunct al Federației Sindicale
Mondiale, Vichente Bălan, preșe-
dintele Consiliului regional al
sindicatelor Hunedoara, Ivan F.
Skuratov, secretar al Consiliului
Central al Sindicatelor din
U.R.S.S., Constantin Alcxei, vice-
președinte al Comitetului sindi-
catului de la mina Leșul Ursului,
Li Șiu-pin, secretar al Federației
Sindicatelor din întreaga Chină,
Gheorghe Caranfil, director ge-
neral al Uzinei de fibre sintetice
Săvinești, Piotr Gaievschi, vice-
președinte al Consiliului Central
al Sindicatelor din R.P. Polonă,
Cornel Bența, maistru oțelar la
Uzina „Industria sîrmii" din Cîm-
pia Turzii, Rozaiia Tier, preșe-
dinta Comitetului sindicatului
Fabricii de încălțăminte „Solida-
ritatea" din Oradea, Mihal Licu-
Imcu, inginer șef la Uzinele „E-
lectroputere" din Craiova.
Tovarășul Nicolae Popa, a pre-
Congresul sindicatelor din România, care
are loc în condițiile avîntului general al în-
tregului popor în munca pentru înfăptuirea
programului elaborat de Congresul al IX-lea
al partidului, urmează să analizeze activi-
tatea desfășurată în ultimii ani de sindi-
cate și să stabilească sarcinile de viitor ale
mișcării sindicale, măsurile ce trebuie luate
pentru unirea eforturilor clasei muncitoare,
ale tuturor salariatilor, în vederea realizării
obiectivelor planului cincinal.
în numele Comitetului Central al Parti-
dului Comunist Român, Consiliului de Stat
și guvernului Republicii Socialiste Româ-
nia, salut din toată inima pe participantii
la Congres și prin ei pe toți membrii or-
ganizațiilor sindicale din țara noastră, urez
succes deplin lucrărilor Congresului dum-
neavoastră. (Aplauze puternice).
Se află în această sală reprezentanți ai
muncitorilor din fabrici și uzine, de pe șan-
tiere, din unitățile socialiste ale agricultu-
rii, reprezentanți ai Intelectualității, ai func-
ționarilor, ai maselor largi de oameni al
muncii, care, prin eforturile lor perseve-
rente, eroice, au înălțat România modernă,
liberă și înfloritoare. (Aplauze îndelungi).
Clasa muncitoare — clasa cea mai înainta-
tă a societății — eliberîndu-se pe sine, a
eliberat de exploatare și asuprire toate pă-
turile muncitoare, întreaga națiune română.
Ea a dus greul luptei și muncii pentru con-
struirea socialismului, îndeplinindu-și cu
cinste îndatoririle ce-i revin în procesul
transformării revoluționare a societății. în
tot ce s-a înfăptuit în acești ani, în uzinele
și combinatele ridicate pe întregul cuprins
al țării, în înfățișarea nouă, luminoasă și
prosperă a orașelor, în schimbările profunde
petrecute în toate domeniile vieții economi-
ce și sociale, se află încorporate energia,
priceperea și entuziasmul clasei muncitoare
din România. (Vii aplauze). Prin munca lor
avintată, muncitorii au creat industria noa-
stră socialistă ;
dezvoltă baza
ma-
terială a societății socialiste, sporesc avu-
ția materială și bunăstarea poporului, în-
tăresc puterea economică a patriei. Rezul-
tatele obținute în primele patru luni ale
acestui an oglindesc elanul cu care munci-
torii, inginerii și tehnicienii au trecut la
înfăptuirea cincinalului, arată realismul pre-
vederilor planului, constituie o ilustrare a
posibilităților realizării sale cu succes.
(Continuore in pafl. a 2-a)
Cuprinzînd masele largi
toate domeniile activității
tele din țara noastră, cu
tradiții de luptă în slujba
de salariati din
sociale, sindica-
vechl și bogate
intereselor celor
ce muncesc, aduc tn	।
condițiile orînduirli	I
socialiste o contribu-
ție importantă la dez-
voltarea societății, la
înfăptuirea aspirați- ।
ilor de progres și bu-
năstare ale întregului
nostru popor. (Aplau-	|
ze puternice). Ele în-	।
deplinesc un rol în-	।
semnat în educația
maselor largi ale	j
oamenilor muncii	j
în spiritul atitudinii	|
înaintate față de
muncă, al răspunde-	I
rii pentru realizarea	;
planurilor de produc-
ție, în creșterea ni-
velului profesional,
tehnic și cultural al j
clasei muncitoare.
Cu toate rezulta-
tele bune, trebuie j
menționat că în mun-
ca sindicatelor se mai
manifestă încă defi-
ciențe ; ele nu au
reușit să desprindă
întotdeauna și să pu-
nă în centrul aten-
ției lor problemele
principale ale dez-
voltării economice și
sociale, concentrîn-
du-și uneori atenția
asupra unor sarcini
neesențiale.
în noua etapă a
desăvîrșirii construc-
ției socialiste, în cen-
trul preocupărilor
sindicatelor trebuie
să stea lupta pentru
dezvoltarea continuă
a bazei tehnico-ma-
teriale a socialismu-
lui, pentru creșterea
forțelor de producție,
sporirea bogăției naționale și ridicarea nive-
lului de trai al poporului.
Sindicatele unesc în rîndurile lor pe prin-
cipalii făuritori ai bunurilor materiale și
spirituale ale societății, ai avuției națio-
nale, stăpîni ai mijloacelor de producție, fău-
ritori ai destinelor României Socialiste.
(Aplauze). în socialism există o unitate de-
plină între interesele oamenilor muncii și
interesele generale ale întregii societăți ; bu-
năstarea și fericirea fiecăruia depind de pros-
peritatea întregii țări, sînt condiționate de
rezultatele obținute în dezvoltarea economiei
și culturii.
Prin întreaga lor activitate, sindicatele
trebuie să dezvolte în rîndul oamenilor mun-
cii conștiința de proprietari ai mijloacelor
de producție, spiritul de răspundere
elaborarea planurilor de producție,
gospodărirea fondurilor financiare, a
pentru
pentru
tuturor
oi
1 > -.
7
v





Ui MNP1
mijloacelor materiale ale întreprinderilor,
pentru bunul mers al întregii activități eco-
nomice ; ele trebuie să stimuleze energia,
inițiativa și capacitatea creatoare a tuturor
celor ce muncesc.
îndatorirea principală a sindicatelor din
fabrici și uzine, de pe șantiere, din gospo-
dăriile agricole de stat și stațiunile de ma-
șini și tractoare este aceea de a organiza
participarea salariatilor la elaborarea pro-
gramului de activitate al fiecărei unități și
la munca de îndeplinire a prevederilor pla-
nului de stat. Sindicatele trebuie să colabo-
reze îndeaproape cu conducerile administra-
tive ale întreprinderilor, cărora statul socia-
list le-a încredințat sarcina de a gospodări
uzinele și fabricile. Conducerea economico-
administrativă a întreprinderii și sindicatul,
ca exponenți ai intereselor clasei muncitoa-
re, ale întregului popor trebuie să acționeze
în strînsă colaborare pentru înfăptuirea po-
liticii partidului de întărire a puterii eco-
nomice a patriei, de îmbunătățire a vieții
celor ce muncesc.
Sindicatele trebuie să organizeze periodic
dezbaterea principalelor probleme privind ac-
tivitatea economică, de producție din fiecare
întreprindere, să asigure manifestarea opiniei
colective, generalizarea experienței înaintate
a oamenilor muncii. Stăpîni ai mijloacelor de
producție, oamenii muncii trebuie să anali-
zeae la sftrșltul fiecărui an rezultatele obți-
nute în îndeplinirea planului întreprinderii,
stabilind măsuri pentru valorificarea mai bună
a rezervelor materiale și umane, pentru con-
tinua perfecționare a muncii.
Procesul modem de producție, buna func-
ționare a angrenajului complex al economiei
noastre socialiste în plină dezvoltare impun o
strictă disciplină de producție și de muncă în
fiecare întreprindere. Introducerea tot mai
largă a științei și tehnicii înaintate în econo-
mie, modernizarea procesului de producție,
perfecționarea continuă a organizării produc-
ției și a muncii ridică în fața sindicatelor în-
datoriri de mare răspundere. Ele trebuie să
participe activ la generalizarea metodelor ști-
ințifice de muncă și de organizare a procesu-
lui de producție pentru asigurarea creșterii
continue a productivității muncii, scăderea
cheltuielilor de producție, folosirea eficientă
a capacității întreprinderilor și a timpului de
lucru, ridicarea rentabilității economice a fie-
cărei unități, sporirea acumulărilor socialiste.
Asigurarea unei calități superioare a produ-
selor, realizarea unor performanțe înalte,
comparabile pe piața mondială, la toate
mărfurile, trebuie să fie, de asemenea, unul
din obiectivele centrale ale activității sindi-
catelor.
Folosirea cuceririlor științei și tehnicii mo-
derne, extinderea mecanizării și automatizării
producției reclamă în mod imperios munci-
tori cu o temeinică pregătire profesională, cu
un larg orizont de cunoștințe științifice, teh-
nice și de cultură generală. în acest vast do-
meniu al’ perfecționării pregătirii tehnico-
profesionale a muncitorilor, al formării de
noi cadre cu înaltă calificare pentru indus-
tria modernă, sindicatelor le revin sarcini
de cea mai mare importanță. împreună cu
Ministerul învățămîntului și cu ministerele
economice, ele trebuie să ia parte activă la
stabilirea și aplicarea măsurilor de perfecțio-
nare a organizării învățămîntului profesional
și tehnic, a învățămîntului seral și fără frec-
vență de cultură generală și superior, a
cursurilor pentru ridicarea calificării profe-
sionale din întreprinderi. Sindicatele trebuie
să se preocupe îndeaproape, în colaborare cu
conducerile întreprinderilor și cadrele tehni-
co-inginerești, de crearea celor mai bune con-
diții materiale și organizatorice care să per-
mită muncitorilor să beneficieze de posibilită-
țile create de stat pentru a învăța, pentru a-șl
perfecționa continuu pregătirea. Ridicarea
continuă a nivelului de pregătire a celor ce
muncesc va duce la formarea unui muncitor
cu o cultură generală și tehnică multilaterală,
la apropierea treptată a muncii fizice de cea
intelectuală.
Sindicatele trebuie să acorde o atenție spo-
rită înfăptuirii politicii partidului și statului
de cointeresare materială a Oamenilor mun-
cii, aplicării principiilor de retribuire socia-
listă și de stimulare a interesului celor ce
muncesc în creșterea continuă a producției șl
ridicarea calității produselor. împreună cu
conducerile întreprinderilor și organele de
stat, ele au datoria de a asigura, paralel cu
perfecționările procesului de producție, îmbu-
nătățirea sistemului de salarizare și normare
(Continuare in pag. a 2-a)
Organele conducătoare ale Uniunii
Generale a
Sindicatelor
Comitetul
Executiv
Ion Alexandru, losif Anderco, Vichente Bă-
lan, Victor Berea, Gheorghe Borș, Florea
Chîțu, Decebal Colită, Tudor Constantin, loan
Cotoț, Petru Despot, Constantin Dinculescu.
Constantin Drăgan, Stana Drăgoi, Constantin
Eftimie, Petru Furdui, Mircea Georgescu, Du-
mitru Gheorghiu, Alexandru Grecu,
Istrate. Nicolae Moraru, Larisa Munteanu
tolae Oniga, Anghel Paraschiv, Gheorghe
Ion
Nl-
Pe-
trescu, Ion Preoteasa. Teodor Prunea, Mihail
Roșianu, Teodora Serșun, Anton Stoianovici.
Gheorghe Tuiu, Ion Vilsan.
Secretariatul
Constantin Dragau, președintele Uniunii
Generale a Sindicatelor, Dumitru Gheorghiu.
vicepreședinte. losif Anderco, loan Cotoț, La-
risa Munteanu, Gheorghe. Petrescu și Ion
Preoteasa, secretari.
Membrii supleanti ai Comitetului Executiv
Paraschiv Benescu, loan luliu Furo, Elena Nae, Ion Necșoiu, Oliviu Rusu, Gheorghe Stu-
păru, Ion Tănăsoiu, Ana Țuică.
CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI
NICOLAE CEAUȘESCU
fUrmar» din pag. 1)
■ buneii, astfel ca veniturile salariaților al
reflecte cit mal deplin eforturile pe care
«căști» le depun in producție, gradul lor de
calificare, rezultatele pe care le obțin in
mutică.
In calitatea lor de reprezentante ale princi-
palelor mase de producători, sindicatele sînt
chemate să Îndeplinească in orînduirea noas-
tră un rol Însemnat în întreaga activitate de
conducere și planificare a economiei națio-
nale, să participe activ la elaborarea și în-
făptuirea tuturor măsurilor care privesc per-
fecționarea continuă a activității economice,
ridicarea nivelului de trai al poporului. Uniu-
nile sindicale trebuie să ia parte la întocmi-
rea planului de stat pe ministere și departa-
mente, la elaborarea tuturor măsurilor menite
Să asigure realizarea integrală a prevederilor
sale. Ele trebuie să participe la toate ședin-
țele de colegiu ale ministerelor pentru a-și
spune cuvîntul în legătură cu problemele care
privesc dezvoltarea ramurilor respective, via-
ța și activitatea în producție a oamenilor
muncii. Uniunea Generală a Sindicatelor,
Consiliul său Central trebuie să ia parte la
analizarea și definitivarea planului de stat de
către Consiliul de Miniștri, precum și la șe-
dințele Consiliului de Miniștri care dezbat
principalele probleme generale ale economiei
și problemele care interesează în mod direct
pe oamenii muncii.
Tovarăși,
Țelul principal al întregii politici a Parti-
dului Comunist Român este ridicarea conti-
nuă a nivelului de trai al oamenilor muncii
de Ia orașe și sate. In societatea socialistă
toate bunurile materiale și culturale aparțin
maselor largi ale oamenilor muncii, întregu-
lui nostru popor.
Paralel cu activitatea de organizare și mo-
bilizare în muncă a maselor largi de salâriați,
în vederea creșterii continue a producției de
bunuri materiale — baza asigurării bunăstării
întregului popor — organizațiile sindicale au
datoria de a se preocupa continuu de îmbu-
nătățirea condițiilor de muncă și de viață ale
oâmenilor muncii, de satisfacerea cerințelor
și nevoilor lor în continuă creștere, de reali-
zarea în fapt a drepturilor pe care societatea
socialistă le asigură tuturor celor ce muncesc.
Ele trebuie să urmărească îndeaproape felul
în care sînt respectate și aplicate în toate in-
stituțiile și întreprinderile legile țării. Uniu-
nile sindicale, Consiliul Central al Uniunii
Generale a Sindicatelor trebuie să studieze
în mod aprofundat cerințele legate de viața
și munca tuturor salariaților, să urmărească,
împreună cu organele de stat, aplicarea și
perfecționarea legislației muncii. Una din
atribuțiile importante care revin sindicatelor
este exercitarea controlului obștesc cu privire
la securitatea și protecția muncii, asistența
medicală, buna funcționare a cantinelor șl
căminelor, a grupurilor sociale din uzine șl
fabrici, în vederea îmbunătățirii condițiilor
de muncă și de viață ale oamenilor muncii.
Un obiectiv de seamă al activității sindica-
telor este munca de educare a oamenilor
muncii, dezvoltarea conștiinței lor socialiste,
cultivarea unei atitudini înaintate față de in-
teresele generale ale societății socialiste, a
răspunderii față de bunul mers al întreprin-
derilor, față de proprietatea socialistă — Iz-
vorul bunăstării întregului popor. (Vii apla-
uze).
Organizațiilor sindicale le revine îndatori-
rea de a milita activ pentru promovarea eti-
cii noi, a trăsăturilor proprii omului înaintat
al societății socialiste, a unei comportări civi-
lizate în societate și în familie, de a crea un
puternic curent de opinie împotriva mentali-
tății și obiceiurilor retrograde, a atitudinilor
înapoiate față de muncă și viață, de a cultiva
în rîndurile oamenilor muncii ambianța con-
viețuirii socialiste. Ele trebuie să pună în
centrul activității educative dezvoltarea sen-
timentului de dragoste față de patria socia-
listă, devotamentul pentru partidul comunist,
pentru cauza socialismului, pentru cuceririle
revoluționare ale întregului popor, întărirea
frăției dintre oamenii muncii, indiferent de
naționalitate, în munca unită pentru dezvol-
tarea și înflorirea patriei noastre comune,
solidaritatea internaționalistă cu cei ce mun-
cesc de pretutindeni. (Aplauze puternice)
Partidul și statul au încredințat sindicatelor
sarcina de a organiza întreaga activitate cul-
tural-artistică din întreprinderi, instituții, de
pe șantiere. Ele au datoria de a contribui în-
tr-o măsură sporită la activitatea generală
care se desfășoară în țara noastră în scopul
lărgirii orizontului de cultură al oamenilor
muncii. Activitatea cultural-artistică și
de răspîndire a cunoștințelor științifice tre-
buie desfășurată în strînsă legătură cu orga-
nele de stat. Comitetul de Stat pentru Cul-
tură și Artă, avînd sarcina de a coordona
întreaga viață cultural-artistică din țara
noastră, poartă, împreună cu sindicatele, răs-
punderea pentru activitatea care se desfă-
șoară în întreprinderi, în așezămintele de
cultură sindicale.
Un domeniu important al activității sindi-
catelor îl constituie dezvoltarea in rîndurile
salariatilor, în colaborare cu Uniunea de Cul-
tură Fizică și Sport, Uniunea Tineretului Co-
munist și alte organizații de masă, a sportului,
turismului și excursiilor, asigurarea condiții-
lor pentru organizarea plăcută și instructivă
a timpului liber al muncitorilor, pentru re-
crearea oamenilor muncii, în vederea reîm-
prospătării forței de muncă, a capacității lor
creatoare.
îndeplinirea în condiții tot maî hune a în-
datoririlor importante ce revin organelor sin-
dicale impune lărgirea atribuțiilor acestora șl
îmbunătățirea structurii lor organizatorice.
Trebuie sporite atribuțiile uniunilor pe ra-
muri care asigură o mai bună legătură cu
ministerele șl cu celelalte organe de stat.
Dezvoltarea continuă a democrației munci-
torești trebuie să asigure participarea activă
a tuturor membrilor sindicatelor la. întreaga
viață sindicală. în conducerea organelor sin-
dicale trebuie să fie aleși cei mai buni și mai
activi oameni al muncii, energici și prlcepuți,
capabili să desfășoare o muncă organizată și
perseverentă pentru îndeplinirea atribuțiilor
importante ce revin mișcării noastre sin-
dicale.
Pe măsura mersului înainte al societății so-
cialiste, alianța muncitorească-țărănească —
baza politică a orînduirii noastre — se ridică
pe o treaptă superioară ; cele două clase
prietene se apropie tot mai mult, deschizin-
du-se perspectiva contopirii lor în viitor în-
tr-o singură clasă muncitoare a națiunii
socialiste. Se dezvoltă democrația socialistă,
se lărgește participarea maselor la întreaga
viață a țării, crește tot mai mult rolul orga-
nizațiilor de masă și obștești și, în mod deo-
sebit, al sindicatelor în viața societății, în
sistemul democrației socialiste ; sindicatele
alcătuiesc un cadru larg de exprimare liberă
a părerilor maselor cu privire la diferite as-
pecte ala politicii partidului și statului, ale
dezvoltării societății noastre socialiste.
Continuînd tradițiile internaționaliste ale
mișcării muncitorești din România, sindica-
tele își aduc contribuția la întărirea mișcării
sindicale mondiale, participă la activitatea
organizațiilor internaționale ale clasei munci-
toare, militînd pentru creșterea rolului aces-
tora în viața politică și socială a lumii con-
temporane, pentru întărirea colaborării cu
toate organizațiile sindicale — garanție a în-
deplinirii cu succes a rolului important ce
revine clasei muncitoare în lupta pentru
păce și socialism. (Aplauze puternice).
Dragi tovarăși,
în Înfăptuirea măreței opere de construire
a socialismului și de ridicare a patriei noas-
tre. sindicatelor le revine un rol din ce în ce
mai important. ■ Ne exprimăm convingerea
că ele își vor îndeplini cu cinste misiunea so-
cială pe care o au, vor aduce o contribuție tot
mai prețioasă la organizarea eforturilor mili-
oanelor de oameni ai muncii din țara noastră
pentru realizarea marilor obiective ale desă-
vîrșirii construcției socialiste, pentru înflori-
rea continuă a economiei și culturii, a între-
gii vieți sociale, pentru propășirea continuă
a scumpei noastre patrii — Republica Socia-
listă România. (Aplauze puternice. întreacă
asistență, în picioare, ovaționează îndelung).
COMITETULUI CENTRAL M PARTIBULHICOMUNISL ROMÂN
TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUSESCII
secretar general al C. C. al I1. C. H
Cohgresul Sindicatelor din România
exprimă profundul atașament al celor
peste 4 milioane de oameni ai mun-
cii Organizați în sindicate față de Partidul
Comunist Român — călăuza încercată a po-
porului nostru în făurirea României so-
cialiste, prosperă și înfloritoare — și trans-
mite un fierbinte salut Partidului, Comitetu-
lui Central, iubit și stimat de oamenii mun-
cii, de întregul nostru popor.
Lucrările Congresului au relevat puternic
că sindicatele din Republica Socialistă Româ-
rtia și-au însușit pe deplin politica partidului,
expresie a intereselor vitale ale clasei mun-
citoare, ale tuturor celor ce muncesc și sint
animate de hotărîrea fermă de a-și aduce din
plin contribuția la înfăptuirea prevederilor
Congresului al IX-lea al P.C.R. pentru con-
tinua dezvoltare a economiei și culturii, creș-
terea bunăstării și fericirea poporului.
Aprecierile cu privire la activitatea sindi-
catelor, îndrumările de neprețuită valoare
cuprinse în salutul Comitetului Central adre-
sat Congresului, ne mobilizează și ne însufle-
țesc, ne întăresc hotărîrea de a munci cu și
mâi multă abnegație pentru ca forța și ca-
pacitatea organizatorică a sindicatelor, expe-
riența lor bogată, acumulată în decursul ani-
lor, să fie valorificată pe deplin în interesul
măreței cauze a desăvîrșirii construcției so-
cialiste.
Subliniind rezultatele dobindite, Congresul
a scos in evidență totodată că sindicatele
dispun de însemnate posibilități pentru per-
fecționarea și ridicarea eficienței activității
lor de antrenare a maselor la organizarea și
conducerea producției.
Uniunea Generală a Sindicatelor, toate or-
ganele și organizațiile sindicale vor pune și
pe viitor în centrul preocupărilor lor mobili-
zarea largă a celor ce muncesc din fabrici
ți uzine, din mine și de pe șantiere, din
G.A.S. și S.M.T., pentru îndeplinirea și depă-
șirea planului de dezvoltare a economiei na-
ționale, creșterea producției, productivității
muncii, reducerea prețului de cost, îmbună-
tățirea continuă a calității produselor, reali-
zarea exemplară a sarcinilor de export, obți-
nerea de economii și beneficii peste plan,
înfăptuirea la termen a grandiosului pro-
gram de investiții — conștiente fiind că de
toate acestea depind creșterea permanentă
a forțelor de producție, a bunăstării mate-
riale și culturale a întregului nostru popor,
propășirea patriei.
Organele și organizațiile noastre vor de-
pune toate străduințele pentru a îmbunătăți
și mai mult conținutul consfătuirilor de pro-
ducție, pregătindu-le temeinic și punînd în
dezbaterea lor problemele majore ale organi-
zării superioare a producției și a muncii. Ne
vom spori necontenit grija și atenția față de
propunerile oamenilor muncii — nesecat
izvor de înțelepciune — și vom ajuta îndea-
proape conducerile întreprinderilor pentru a
le valorifica cu maximum de operativitate și
eficiență. Sindicatele vor activa neobosit
pentru ca întrecerea socialistă să cuprindă
pe toți oamenii muncii, să devină și mai con-
cretă, să concentreze talentul și energia mun-
citorilor, inginerilor și tehnicienilor asupra
factorilor principali care determină dina-
mismul și vitalitatea economiei noastre na-
ționale.
Sindicatele își vor spori continuu munca
de masă și sprijinul pentru ca mișcarea ino-
vatorilor și raționalizatorilor, prin care ma-
sele largi de oameni ai muncii participă
nemijlocit la creația tehnică, la introducerea
în producție a tehnicii și tehnologiei avan-
sate, la organizarea superioară a producției și
a muncii, să se lărgească continuu, să stimu-
leze și să facă să rodească și mai mult spiri-
tul inventiv ce caracterizează talentata noa-
stră clasă muncitoare.
Militînd cu hotărîre și energie sporită pen-
tru dezvoltarea economiei naționale, sindica-
tele vor îmbrățișa și pe mai departe, cu toată
răspunderea, sarcinile ce le revin în dome-
niul îmbunătățirii necontenite a condițiilor
de muncă și de trai ale celor ce muncesc, ve-
ghind la aplicarea întocmai a sistemului so-
cialist de salarizare, organizînd mai bine con-
trolul obștesc asupra protecției muncii și a
deservirii populației, conducerea asigurărilor
sociale, trimiterea oamenilor muncii la
odihnă și tratament balnear, urmărind în-
deaproape respectarea legislației muncii.
Congresul nostru a afirmat, de asemenea,
hotărîrea sindicatelor de a îmbunătăți con-
ținutul și a lărgi continuu sfera de cuprin-
dere a activității lor cultural-educative de
masă, de a-și spori aportul la ridicarea ni-
velului de conștiință socialistă, dezvoltarea
patriotismului șl internaționalismului, întă-
rirea disciplinei în muncă, la creșterea pregă-
tirii profesionale și de cultură generală a ce-
lor ce muncesc. O mai mare atenție vom
acorda propagării sistematice, organizate, a
cunoștințelor tehnice și economice, la nivelul
înzestrării cu tehnica nouă și modernizării
producției din întreprinderile noastre.
Corespunzător sarcinilor etapei actuale de
desăvîrșîre a construcției socialiste, îmbună-
tățirii și perfecționării continue a formelor
organizatorice și a metodelor de conducere a
economiei, experienței obținute de sindicate
și cerințelor vieții, Statutul adoptat de Con-
gresul nostru, stabilind autonomia sindicate-
lor în rezolvarea problemelor ce intră în
atribuțiile lor, asigură cadrul necesar dezvol-
tării și pe mai departe a democrației mun-
citorești, creează posibilitatea afirmării mai
depline a inițiativei organizațiilor sindicale
din întreprinderi și instituții, creșterii autori-
tății și competenței acestora în toate dome-
niile de activitate la care sînt chemate să-și
aducă contribuția.
Sprijinind întrutotul politica externă a
partidului și a statului nostru care exprimă
interesele și năzuințele întregului popor, mi-
litînd cu consecvență pentru întărirea solida-
rității internaționale a clasei muncitoare,
Uniunea Generală a Sindicatelor din Româ-
nia va dezvolta și pe mai departe, relațiile
frățești cu sindicatele din toate țările socia-
liste, pentru întărirea unității și coeziunii
sistemului mondial socialist, va lărgi și în
viitor contactele și colaborarea cu sindicatele
din țările capitaliste, țările recent eliberate
și coloniale, considerînd că prin aceasta își
aduce contribuția la întărirea și dezvoltarea
unității de acțiune a mișcării sindicale inter-
naționale, pe baza intereselor comune, spre
folosul cauzei celor ce muncesc de pretutin-
deni.
Asigurăm Comitetul Central al Partidului
Comunist Român că Uniunea Generală a
Sindicatelor din România, întreaga noastră
clasă muncitoare, vor munci cu abnegație
pentru înfăptuirea istoricelor hotărîri ale
Congresului al IX-lea al partidului, îndepli-
nindu-și cu cinste misiunea ce le revine în
viața societății noastre, pentru binele și feri-
cirea întregului popor, pentru înflorirea ne-
contenită a scumpei noastre patrii, Republica
Socialistă România.
LUCRĂRILE
CONGRESULUI SINDICATELOR
(Urmare din pag. 1)
zentat apoi Raportul Comisiei de
validare.
Congresul a validat mandatele
celor 1 840 de delegați.
In ultima parte a ședinței au
mai vorbit : Teodora Șerșun, pre-
ședinta Comitetului Uniunii sin-
dicatelor din ramura bunurilor
de consum, Svetozar Vukmano-
vici-Tempo, președintele Consi-
liului Central al Uniunii Sindica-
telor din R.S.F. Iugoslavia, Maria
Fagărășanu, președinta Comitetu-
lui sindicatului de la întreprin-
derea „Partizanul Roșu"-Brașov,
Rivaldo Scheda, secretar al Con-
federației Generale Italiene a
Muncii, loan Jiva, președintele
Consiliului regional al sindicate-
lor din Bacău, Ion Radu, preșe-
dintele Consiliului sindicatelor de
la Șantierele de construcții hidro-
energetice și de navigație Porțile
de Fier, Vasile Beraru, directorul
gospodăriei agricole de stat „Ni-
colae Bălcescu'1, regiunea Dobro-
gea, si Gheorghe Petrescu, secre-
tar al Consiliului Central al Sin-
dicatelor.
Marți dimineață au continuat
lucrările Congresului Sindicate-
lor din Republica Socialistă
România.
La începutul ședinței, loan Co-
toț, secretar al C.C.S., a prezen-
tat Raportul cu privire la pro-
iectul Statutului Uniunii Genera-
le a Sindicatelor din România.
Au continuat apoi discuțiile la
rapoartele prezentate. Au luat
cuvîntul : Gheorghe Oprea, pre-
ședintele consiliului local al sin-
dicatelor din Timișoara, Matei
Birk, maistru constructor, pre-
ședintele comitetului sindicatului
grupului de șantiere nr. 509 din
Cluj, Teodor Prunea, președin-
tele Consiliului regional al sin-
dicatelor-București, Do Trong
Giang, membru al secretariatu-
lui Federației sindicatelor din
Vietnam, Zo Sîn Hun, vicepre-
ședinte al Comitetului Central
al Sindicatelor Unite din Coreea,
Mihai Pcterman, președintele
comitetului sindicatului de la
Combinatul chimico-metalurgic
„Gheorghe Gheorghiu-Dej" din
Baia Mare, Eugen Bazil Cucu
membru al Biroului executiv al
Consiliului regional al sindicate-
lor din Iași, Leon Mauvais secre-
tar al Confederației Generale a
Muncii din Franța, Alexander
Manolov, secretar al Consiliului
Central al Sindicatelor din R. P.
Bulgaria, Dumitru Petrescu, pre-
ședintele Comitetului de stat
pentru protecția muncii, Ion Tîr-
niceru, președintele Consiliului
regional al sindicatelor-Suceava,
Francisc Wagner, președintele
comitetului sindicatului de la
S.M.T.-Peciul Nou, raionul Timi-
șoara, Stan Potorac, președinte-
le comitetului sindicatului Șan-
tierului naval ,'din Galați, Dinh
Ba Thi, membru al Comitetului
Executiv al Uniunii sindicatelor
pentru eliberarea Vietnamului
de sud. Arta Florescu, artistă a
poporului, Anghelache Moșescu,
mecanic de locomotivă la De-
poul C.F.R.-Ploiești, Victor Ber-
ea, președintele Comitetului U-
niunii sindicatelor din comerțul
de stat și cooperația de consum,
Beckl Sandor, secretar al Con-
siliului Central al Sindicatelor
din R. P. Ungară, Idriz Dhrami,
secretar al Consiliului Central al
Uniunilor profesionale din Alba-
nia, Bedrijih Hozclka, secretar al
Consiliului Central al Sindicate-
lor din R. S. Cehoslovacă, Heinz
Neukrantz, membru în prezidiu
și secretar al Federației Sindica-
telor Libere Germane, Ion I’o-
pcscu, secretar al Comitetului
Central al Uniunii Tineretului
Comunist, losif Gorbe, pre-
ședintele comitetului sindicatului
de la uzinele „Unio“ din Salu
Mare, Dorjin Sambuu, secretar
al Consiliului Central al Sindi-
catelor din R. P. Mongolă, și Ion
Pas, vicepreședinte al Uniunii
Scriitorilor din Republica Socia-
listă România.
După-amiază, lucrările Con-
gresului s-au desfășurat în trei
comisii, pe probleme : activita-
tea sindicatelor în producție ;
activitatea cultural-educativă de
masă ; controlul obștesc exerci-
tat de sindicate asupra înfăptui-
rii măsurilor privind condițiile
de muncă și de trai, legislația
muncii. In timpul dezbaterilor,
numeroși delegați au făcut pro-
puneri valoroase pentru îmbu-
nătățirea muncii sindicatelor din
țara noastră.
La tribuna Congresului sindi-
catelor, ale cărui lucrări au con-
tinuat miercuri în marea sală a
Palatului Republicii, au urcat nu-
meroși vorbitori. Delegați și in-
vitați din întreaga țară au dus
mai departe dezbaterea asupra
rapoartelor prezentate.
In cursul dimineții au luat cu-
vîntul Larisa Muntcanu, secretar
al C.C.S., Cornelii! Sandu, mem-
bru în Biroul executiv al Consi-
liului regional al sindicatelor-Bra-
șov, Gheorghe Neacșu, președin-
tele comitetului sindicatului de la
hidrocentrala „Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej “-Argeș, Mohamed Fech-
tali, membru al Biroului național
al Uniunii Marocane a Muncii,
Amadou Traoere, secretar adjunct
al Comitetului Uniunii naționale
a sindicatelor din poștă din Mali,
Juan Campos, vicepreședinte al
Centralei unice a oamenilor mun-
cii din Chile, Aiolimandy Koite,
membru în Consiliul general al
Uniunii Sindicale Panafricane,
Constantin Danciu, președintele
Consiliului sindicatelor din cen-
trul universitar-București, Eroul
Muncii Socialiste ștefan Tripșa,
maistru oțelar de la Combinatul
siderurgic-Hunedoara, Mario Al-
derete, reprezentant al Congresu-
lui permanent de luptă pentru
unitatea oamenilor muncii din
America Latină, un reprezentant
al sindicatelor din Brazilia, Ick-
san, secretar al Organizației Cen-
trale a oamenilor muncii din în-
treaga Indonezie, Amin Aswadi,
secretar general al sindicatelor
funcționărilor din diferite indus-
trii din Aden, Vasile Cazan, mem-
bru în Biroul executiv al Consi-
liului regional al sindicatelor din
Maramureș, Gavril Scripcaru,
președintele comitetului sindica-
tului de la Institutul de proiectări
metalurgice București, Vasile Vîl-
cu, președintele Uniunii Naționa-
le a Cooperativelor Agricole de
Producție, Elena Isac, președinta
comitetului sindicatului de la în-
treprinderea „Țesătura" din Iași,
Bandelis Varnavas, secretar al
Federației Pancipriote a Muncii,
Costas Lycouris, secretar al Miș-
cării sindicale democratice din
Grecia. Ion Moraru, vicepreședin-
te al Comitetului de Stat pentru
Cultură și Artă, Humbcrto de los
Santos Vjerra, reprezentant al
Centralei Oamenilor Muncii din
Uruguay, Drider Abdcl Kader, se-
cretar al Uniunii generale a mun-
citorilor algerieni, Gilberto Mora-
les Gomez, membru al Comitetu-
lui executiv al Confederației sin-
dicale a muncitorilor din Colum-
bia, Abdul Aziz Baghdadi, repre-
zentant al Federației sindicatelor
din Siria, Constantin Ene, direc-
torul serviciului medical balnear
din Eforie, Sylla Lancine, secretar
al Uniunii naționale a muncitori-
lor din Guineea, Jose Purita,
membru al Comitetului executiv
al mișcării pentru unitate și coor-
donare sindicală din Argentina,
Constantin Vidican, președintele
Consiliului regional al sindicate-
lor-Crlșana, lozscf Csog, președin-
tele Consiliului local al sindica-
telor din Odorhei, Boanerge Vil-
lalobos, secretar al Centralei uni-
tare a oamenilor muncii din Ve-
nezuela, Anghel Alexe, președin-
tele Consiliului general al Uniunii
de cultură fizică și sport, Petru
Cristici, pensionar, Dinu Ungu-
rcanu, sondor-șef la schela de ex-
tracție-Urlați, regiunea Ploiești.
In ultima parte a ședinței de
dimineață, Congresul a desemnat
comisia de pregătire a propune-
rilor de candidați în vederea ale-
gerii Consiliului Central al Uniu-
nii Generale a Sindicatelor din
România și a Comisiei centrale de
cenzori.
După-amiază au luat cuvîntul:
Suzana Gîdea, președinta Consi-
liului Național al Femeilor, Pa-
raschiv Benescu, președintele
Consiliului regional al sindicate-
lor-Galați, Koiki Takizawa, pre-
ședintele Consiliului sindicatelor
lucrătorilor din instituțiile guver-
namentale din Japonia, Manden-
gue Ntone, membru al Biroului
național al Federației Sindicate-
lor din Camerun, Miakassissa
Djeudoplițe, jWrefeiț, Cpjcgiu-
lui Confederației sindicale congo-
leze (BraffZăVînd^'Constaiitin Tu-
dor, președintele Uniunii sindica-
telor din instituțiile de stat șl
sfaturi populare, Isabela Florescu,
președinta comitetului sindicatu-
lui de la ICECHIM, Awad Abdel
Kader, secretar al Federației Sin-
dicatelor din Republica Arabă
Unită, Rakotobe Remi, secretar
al Biroului național al Federației
sindicatelor muncitorilor din Ma-
dagascar, Mohamed Abdul Rasoul
Fadul, membru al Comitetului
executiv al Federației sindicatelor ,
din Sudan, Pascal Luvtialu, se-
cretar general al Uniunii naționa-
le a muncitorilor din Angola,
Theo Grincvald, reprezentant al
directorului general al Biroului
internațional al muncii, Ion
Apostu, președintele Consiliului
sindicatelor din construcții, Cor-
nelia Floroiu, directoarea liceului
„Aurel Vlaicu" din București,
Emil Oniga, directorul general al
Uzinelor de tractoare din Brașov,
Gheorghe Enescu, președintele
comitetului sindicatului de la
G.A.S. Pietroiu, raionul Fetești,
Mircea I. Andrei, secretar al Con-
siliului regional al sindicatelor-
Banat.
Tot după-amiază, prezidiul a
anunțat că pe adresa Congresu-
lui sindicatelor, au sosit peste
300 de telegrame și scrisori prin
care organizații sindicale, colec-
tive de muncitori, ingineri, teh-
nicieni și funcționari din uzine,
fabrici, șantiere, unități socialis-
te din agricultură, organizații e-
conomice, organizații de masă și
obștești, instituții de învățămînt,
cultură și artă, salută Congresul
și urează deplin succes desfășu-
rării lucrărilor sale. In telegra-
mele și scrisorile trimise, oame-
nii muncii arată cu mîndrie că
și-au îndeplinit și depășit anga-
jamentele luate în cinstea celei
de-a 45-a aniversări a Partidu-
lui Comunist Român și se anga-
jează să nu precupețească nici
un efort pentru aplicarea hotă-
rîrilor ce vor fi adoptate la Con-
gresul sindicatelor, în vederea
traducerii în viață a Directive-
lor celui de-al IX-lea Congres
al partidului.
S-a anunțat de asemenea că
pe adresa Congresului s-au pri-
mit telegrame de salut din
partea Sindicatelor unite din
Iran șl Consiliului Federației
sindicatelor din electricitate din
vind condițiile de muncă șl d«
trai, legislația muncii.
Congresul și-a însușit propu-
nerile prezentate de comisii.
Prezidiul a anunțat apoi că,
în vederea intervenției în dezba-
teri, s-au înscris 589 de dele-
gați și invitați, din care 63 au
luat cuvîntul in cadrul ședințe-
lor plenare ale Congresului și 215
în cadțul comisiilos. _ Nj^neroși
delegați și invitați au făctft pro-
puneri în scris, prezentate comi-
siilor pe probleme și comisiei de
redactare a proiectelor de hotă-
riri și rezoluții, propuneri care se
referă, în principal, Ia proiectul
de statut și proiectul de rezolu-
ție.
La propunerea prezidiului.
Congresul a aprobat sistarea
dezbaterilor, urmînd ca delegații
și invitații care nu au luat cu-
vîntul să prezinte în scris Se-
cretariatului Congresului proble-
mele pe care le au de ridicat.
In continuare, Congresul a
votat hotărîri prin, care aprobă :
— Raportul și activitatea Con-
siliului Central al Sindicatelor.
— Raportul Comisiei centrale
de cenzori.
Comisia pentru redactarea
proiectelor de hotăriri și rezo-
luții a informat Congresul asu-
pra propunerilor primite cu pri-
vire la proiectul de Statut. După
ce a aprobat introducerea in
proiect a unor modificări, Con-
gresul a votat in unanimitate
Statutul Uniunii Generale a Sin-
dicatelor din România.
Prezidiul a anunțat că din
momentul votării noului Statut,
mișcarea sindicală din țara noa-
stră va purta denumirea de U-
MUNEA GENERALĂ A SINDI-
CATELOR DIN ROMÂNIA.
întreaga asistență,, entuziasma-
tă, salută acest moment prin
urale puternice și aplauze pre-
lungite.
Apoi, delegații au votat în u-
nanimitate Rezoluția Congresului
Sindicatelor.
De la tribună s-a dat apoi ci-
tire Moțiunii de solidaritate ■ c.u ,
lupta poporului vietnamez. As^
cultată cu multă atenție, aplaui
dată în repetate rînduri, moțiu.
nea, care dă expresie sentimen-
telor ințernațirinâiiste Șaset
muribitoare 'din Rftifnâbita' ftț’^ de'
lupta dreaptă a poporului viet-
namez, a fost adoptată prin v6-
tul unanim al delegatilor, su' li-
niat de ovațiile puternice ale tu-
turor celor prezenți în sală.
★
După trei zile de vii dezbateri.,
care au prilejuit, o analiză apro-
fundată a activității sindicatelor,
a sarcinilor sporite ce le revin
pentru îndeplinirea programului
de înflorire a patriei, trasat de
CtoupremipplPnrUdtiltA
Comunist Român, Congr'esill sin-
dicatelor ți-a încheiat joi lucră-
rile.
La ședința da închidere au
participat tovarășii: N ic ol a e
Ceaușescu, Chivu Stoica,
Gheorghe Apostol, Alexandru
Birlădeanu. Emil Bodnaraș, Ale^
xandru Drăghici, Petre Boril/Lj
Constantin Drăgan, Paul Nic *
lescu-Mizil, Gheorghe Rădulesțn
Leon.te Răutu, Leontin Sălăjân,
membri supleanți ai Comitetului
Executiv și secretarii CțCPăl
P.C.R., vitept^ed^ți ’’aP Cfifff*-
liului de Sfat șl ai Consiliului de
Miniștri.
Conducătorii de partid și de
stat au fost salutați cu puternica
aplauze și urale.
Erau prezenți numeroși invi-
tați — membri ai C.C. al P.C-R.,
ai Consiliului de Stat și ai gu-
vernului, conducători de institu-
ții centrale și organizații obștești,
activiști de partid și de stat,
vechi militanți ai mișcării rtțfb-
luționare, oameni de știliiță, artă
și cultură, reprezentanții organi-
zațiilor sindicale naționale și in-
ternaționale care au as'stat la lu-
crările Congresului, ziariști ro-
mâni și corespondenți ai presei
străine.
Tovarășul Constantin Drăgan
a anunțat că in prima parte a
ședinței de dimineață, Congresul
a ales, prin vot secret. Consiliul
Central al Uniunii Generale a
Sindicatelor din România și Co-
misia centrală de cenzori.
S-a dat apoi citire listei Con-
siliului Central al Uniunii Gene-
rale a Sindicatelor din România,
din care fac parte 205 membri și
70 membri supleanți, și a Comi-
siei centrale de cenzori, alcătuită
din 35 de membri.
Tovarășul loan Cotoț a anunțat
că. în prima sa ședință plenară.
Consiliul Central a m Comite-
tul Executiv, format din 31 mem-
bri și S membri stiRleanți. pre-
cum. și. Secretariatul. Președinte
al. Uniunii Generale a Sindicate-
lor din România a fost ales to-
varășul Constantin. Drăgan. Tn
prima sa ședință. Comisia cen-
trală. de cenzori a aids președinte
pe tovarășul Ludovic Csupor.
într-o atmosferă de1^ ptițțUi'e
entuziasm. Congresul a hotărit
să adrese-a n scrisoare Comite-
tului Central al Partidului Co-
munist Român, secretarului său
general, tovarășul Nicolae
Ceaușescu. Scrisoarea, citită la.
tribuna. Congresului, a fost apro-
Grecia.
bată cu vii aplauze și ovații pre-
In continuare, au fost ascul-
tate informări asupra lucrărilor
celor trei comisii pe probleme,
care s-au întrunit în cursul
după-amiezii precedente.
Informările au fost prezentate
de Oliviu Rusu, din partea Co-
misiei pentru activitatea sindica-
telor în producție ; Nicolae Oni-
ga, din partea Comisiei pentru
activitatea cultural-educativă de
masă ; Mihail Feterman, din
partea Comisiei pentru controlul
obștesc exercitat de sindicate a-
supra înfăptuirii măsurilor pri-
lungite.
Tovarășul Constantin Drăgan
a rostit apoi cuvîntul de tnihl-
dere. Congresul s-a încheiat în-
tr-o atmosferă ln.suflețitoare. Mi-
nute în șir răsună urale și Ovații
puternice pentru Partidul Co-
munist Român, conducătorul în-
cercat al poporului. nostru, pen-
tru Republica Socialistă Româ-
nia, pentru unitatea și solidari-
tatea oamenilor muncii de pre-
tutindeni. Miile de delegați ti'In-
vitați și-au reunit vocile mto-
nind „Internaționala".
de activitate ai Consiliului Central al Sindicatelor
din Republica Socialistă România
pentru perioada care a trecut de la Congresul precedent al sindicatelor și sarcinile ce le revin
în înfăptuirea hotărîrilor
celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român
prezentat de tovarășul CONSTANTIN DRĂGAN
Dragi tovarăși,
Clasa muncitoare, întregul nostru
popor, trăiește încă atmosfera înăl-
țătoare în care a fost sărbătorită a
45-a aniversare a Partidului Comu-
nist Român.
Acestui eveniment, milioanele de
constructori ai socialismului i-au
închinat sentimentele cele mai pro-
funde de dragoste și recunoștință,
exprimate în munca însuflețită și
entuziastă pentru realizarea sarcini-
lor primului an al noului cincinal.
în rîndurile maselor largi a avut
un puternic răsunet expunerea fă-
cută cu prilejul glorioasei aniver-
sări, de către secretarul general al
Comitetului Central al Partidului
Comunist Român, tovarășul Nicolae
Ceaușescu. Exemplu de înaltă ți-
nută principială și spirit de răspun-
dere în examinarea marxist-leni-
nistă a evenimentelor, acest docu-
ment de o deosebită importanță teo-
retică și practică ajută pe oamenii
muncii în înțelegerea momentelor
cruciale ale ultimului veac din isto-
ria frămîntată a patriei noastre, le
sporește admirația și mîndria pen-
tru trecutul glorios al poporului, al
clasei muncitoare, pentru eroicul ei
partid comunist, pentru mărețele
realizări înfăptuite în construcția
tocialismului, îi însuflețește în lupta
munca pentru noi înfăptuiri, pe
rumul vieții libere și fericite.
. Expunerea are o mare însemnă-
tate și pentru cunoașterea, înțelege-
rea și explicarea procesului de apa-
riție și dezvoltare a clasei munci-
toare din țara noastră, a unirii sale
în organizații profesionale de luptă
pentru cucerirea și apărarea inte-
reselor sale vitale, a drumului greu
și plin de învățăminte parcurs de
organizațiile sindicale de la primele
lor înjghebări, tendințele lor spre
unitate, și pînă la puternicele noas-
tre sindicate unite, la mărețul Con-
gres de astăzi.
Congresul sindicatelor din Repu-
blica Socialistă România coincide
cu aniversarea unui moment im-
portant din acest proces al organi-
zării profesionale a clasei munci-
toare în lupta împotriva exploată-
rii și asupririi, pentru emanciparea
ei socială. Acum 60 de ani, ca re-
zultat firesc al dezvoltării proleta-
riatului român, al evoluției sale pe
calea închegării organizatorice și
maturizării politice, organizațiile
sindicale pe ramuri de producție își
icneau pentru prima dată forțele în
Comisia Generală a Sindicatelor, în
al cărei statut se stabilea structura
organizatorică, scopul și sarcinile
sindicatelor, linia tactică a acestora
în lupta pentru apărarea interese-
lor muncitorești.
în cursul deceniilor, sindicatele au
fost părtașe la grelele bătălii duse
de clasa muncitoare, în frunte cu
partidul ei de avangardă, împotriva
exploatării burghezo-moșierești, a
reacțiunii și fascismului, pentru li-
bertate, independență națională, de-
mocrație și progres social, la lupta
poporului român pentru o viață li-
beră, luminoasă, la care are dreptul
și pe care și-a făurit-o cu hotărîre
nestrămutată.
Mișcarea sindicală din țara noas-
tră este mîndră că și-a adus con-
tribuția la marile înfăptuiri care au
transformat din temelii viața țării,
a poporului român, că după zeci de
ani de luptă, prin eforturile celor
mai buni reprezentanți ai săi, prin
grija neobosită manifestată de par-
tid pentru continua ei întărire, ea
se prezintă astăzi puternică, unită,
ca o importantă forță socială în dez-
voltarea României Socialiste.
Este o mare fericire pentru gene-
rația noastră că trăiește vremurile
cînd idealurile, pentru care au lup-
tat decenii de-a rîndul și s-au jert-
fit cei mai buni fii ai clasei mun-
citoare, militanți consecvenți ai miș-
cării muncitorești în frunte cu co-
muniștii, și-au găsit întruchiparea
în anii revoluției socialiste victo-
rioase, înfăptuită sub conducerea
fermă și înțeleaptă a Partidului Co-
munist Român.
în mai puțin de 22 de ani care au
trecut de la eliberare, România a
străbătut o perioadă istorică deose-
bit de importantă, unică prin în-
semnătatea și ritmul succesiunii
evenimentelor. Desăvîrșind revolu-
ția burghezo-democratică, cucerind
puterea politică, clasa muncitoare,
în alianță cu țărănimea, avînd drept
călăuză încercată Partidul Comuniș-
tilor, a făurit, într-un timp relativ
scurt, orînduirea socialistă. Forțele
de producție s-au dezvoltat vertigi-
nos, economia și cultura au cunos-
cut o continuă înflorire, exploata-
rea omului de către om a fost pen-
tru totdeauna înlăturată, relațiile so-
cialiste cuprind întreaga economie.
Triumful deplin al socialismului în
orașele și satele țării a fost consfin-
țit în cartea de aur a marilor drep-
turi și libertăți de care se bucură
din plin poporul — Constituția Re-
publicii Socialiste România.
Tovarăși,
Continuînd cu perseverență și
eroism opera de industrializare so-
cialistă — bază a progresului eco-
nomic și cultural, a creșterii nivelu-
lui de trai, a asigurării independen-
tei și suveranității naționale — oa-
menii muncii au obținut în anii șe-
senalului realizări deosebit de im-
portante în dezvoltarea întregii
noastre economii. Față de 1959, vo-
lumul producției industriale a cres-
cut de 2,25 ori. Avîntul deosebit al
industriei grele, în special al cons-
trucției de mașini, înzestrarea între-
prinderilor cu tehnica modernă, di-
versificarea ramurilor și subramuri-
lor economiei au determinat schim-
bări în structura industriei țării,
consolidînd continuu baza tehnico-
materială a socialismului.
Realizarea unui vast program de
investiții în condițiile repartizării
judicioase a forțelor de producție,
a folosirii complexe și multilaterale
a bogățiilor țării, a trezit Ia viață
înfloritoare toate regiunile patriei.
Dinamismul economiei naționale,
ilustrat de ritmul anual de creștere
al producției industriale în anii șe-
senalului, de 14,5% — unul din cele
mai înalte din lume — dovedește
prin tăria de neclintit a faptelor, că
planurile elaborate de partidul nos-
tru sînt profund realiste, științifice,
bazate pe cunoașterea posibilități-
lor, pe valorificarea resurselor ma-
teriale și umane ale țării.
Rezolvarea uneia dintre cele mal
complexe probleme ale construcției
socialiste, cooperativizarea agricul-
turii, a dus la făurirea economiei
naționale unitare, creînd, totodată,
condiții pentru dezvoltarea acestei
importante ramuri a economiei. De
deosebită însemnătate sînt măsurile
luate de partid pentru îmbunătăți-
red conducerii și planificării agri-
culturii, crearea Uniunii Naționale
a Cooperativelor Agricole de Pro-
ducție. Investițiile alocate de stat
pentru mecanizare, chimizare, iriga-
tii și alte lucrări de fertilizare a so-
lului vor determina creșterea conti-
nuă a producției vegetale și animale,
în același timp ele vor duce la ridi-
carea sistematică a bunăstării țără-
nimii, la înflorirea satelor patriei
noastre.
Munca harnică a poporului nos-
tru. efortur^, șp}p	. d^yoltarea
multilaWftla’.a cțwnoimci naționalii,
își găsesc oglindirea in sporirea
continuă a avuției țării. Venitul na-
țional a crescut an de an, însumînd
în 1965 o valoare de peste 4 ori mai
mare ca în 1938. socotit anul cel mai
prosper’ al economiei burghezo-mo-
șierești. Aparținînd în întregime
creatorilor săi — oamenii muncii —
cea mai mare parte a venitului na-
țional, aproape trei pătrimi, este
destinată fondului de consum al
populației, iar mai mult de o pătri-
me pentru asigurarea dezvoltării
continue, ascendente a economiei
naționalei.
Grija neabătută pentru om — țe-
lul suprem al întregii politici a
partidului și statului — își găsește
expresie în măsurile luate, de-a lun-
gul anilor, pentru creșterea venitu-
rilor reale ale oamenilor muncii,
ocrotirea sănătății populației, înflo-
rirea continuă a culturii naționale.
Numai prin aplicarea ultimei hotă-
rîri de îmbunătățire a salarizării tu-
turor categoriilor de angajați, sala-
riul nominal a crescut în medie cu
10 Ia sută, reprezentînd în 1966, la
nivelul unui an întreg, un spor de
aproape 7 miliarde lei
La veniturile oamenilor muncii un
spor substanțial îl aduc alocațiile
în centrul activității sindicatelor-îndeplinirea
programului de dezvoltare multilaterală
a economiei naționale
Tovarăși,
Raportăm Congresului că în pe-
rioada șesenalului, îndeplinindu-și
tot mai bine rolul și atribuțiile spo-
rite ce le-au revenit, sindicatele au
pus în centrul preocupării lor atra-
gerea colectivelor de muncitori, in-
gineri și tehnicieni la conducerea și
organizarea producției, mobilizarea
energiei lor creatoare, îmbinarea ex-
perienței muncitorilor cu compe-
tența tehnică și economică a cadre-
lor de conducere.
Ca reprezentante ale clasei mun-
citoare, sindicatele au participat
activ la elaborarea planurilor eco-
nomice, aducind în verigile condu-
cerii de stat experiența maselor în
organizarea producției, propunerile
acestora pentru valorificarea cît mal
deplină a rezervelor interne ale în-
treprinderilor.
Analizînd cu regularitate sarcinile
ce au revenit organelor sindicale în
înfăptuirea planurilor anuale de
stat, plenarele Consiliului Central
au avut în vedere orientarea sindi-
catelor spre problemele economice
cele mai importante ale fiecărei
etape. în adunările de dezbatere a
cifrelor de plan anuale, cu întreaga
masă de salariați, sindicatele au
stimulat interesul oamenilor muncii
pentru folosirea cu maximum de
eficiență a mijloacelor materiale șl
financiare ale întreprinderilor, ceea
pentru copii, gratuitatea învățămin-
tului, a manualelor pentru școlari și
elevi, bursele pentru studenți, chel-
tuielile efectuate din bugetul statu-
lui pentru nevoile social-culturale
ale populației care, in ultimii șase
ani. au însumat 108 miliarde lei.
reprezentînd circa din fondurile
bugetare pe această perioadă. Au
fost construite aproape 270 000
apartamente, numeroase școli, insti-
tuții de învățămint superior, de artă
și cultură. Toți sâlai'iațh,' familiile
lor, inclusiv pensionarii, șe bucură
de asistență medicală 'gratuită.
Una din marile cuceriri ale socia-
lismului, ridicarea continuă a nive-
lului de trai material și cultural, își
găsește o vie ilustrare în viața de
toate zilele a oamenilor muncii, în
faptul că ei se îmbracă și se hrănesc
mai bine, în viața lor culturală,
spirituală tot mai bogată. Grăitor
este și faptul că în țara noastră
media de viață a crescut de la 42
de ani cît era în timpul vechiului
regim, la 68 de ani în prezent.
în marile transformări înfăptuite
prin munca, energia și talentul mun-
citorilor, țăranilor, intelectualilor,
fără deosebire de naționalitate, uniți
în marea familie a României Socia-
liste, clasa noastră muncitoare și-a
afirmat din plin rolul său istoric de
cea mai înaintată forță socială a
țării, de clasă conducătoare în stat.
Ea a avut un rol determinant în
toate victoriile obținute de poporul
nostru pe drumul vieții noi.
Sindicatele, organizații profesio-
nale de masă ale clasei muncitoare
din patria noastră, însușindu-și po-
litica Partidului Comunist Român,
care corespunde pe deplin Interese-
lor vitale ale oamenilor muncii, mi-
ce se reflectă și în cele aproape un
milion de propuneri făcute în de-
cursul șesenalului.
Au crescut rolul și eficiența con-
sfătuirilor de producție trimestriale
în analizarea problemelor econo-
mice și de producție ale secțiilor și
întreprinderilor. Membrii de sindi-
cat au dezbătut în adunări lunare
modul în care se îndeplinește pla-
nul, măsurile de protecție a muncii
și activitatea sindicală Ia locul de
muncă. Participanțil la consfătuiri
au adus o însemnată contribuție la
îmbogățirea planurilor de măsuri
tehnico-organizatorice ale întreprins
terilor, la îmbunătățirea organizării
producției și a muncii, la îndepli-
nirea și depășirea sarcinilor de plan.
Numai în anul trecut* prin aplicarea
în producție a propunerilor cu efi-
ciență calculabilă, s-au realizat eco-
nomii de peste 300 milioana lei.
Stimulînd afirmarea spiritului
creator al oamenilor muncii din în-
treprinderi șl instituții, în cursul
șesenalului sindicatele au atras în
mișcarea de masă a inovatorilor și
raționalizatorilor peste 417 000 mun-
citori, ingineri și tehnicieni, ale că-
ror inovații, aplicate în producție,
au dus la economii de 2,8 miliarde
lei. Un ajutor important au dat a-
cestei mișcări comisiile inginerilor
și tehnicienilor care, sub conduce-
rea sindicatelor, au contribuit la
cristalizarea propunerilor de inova-
ții, la realizarea lor practică.
litează neabătut pentru înfăptuirea
ei, desfășoară o multilaterală activi-
tate, menită să asigure participarea
largă a celor ce muncesc la viața
economică, politică și social-cultu-
rală a țării.
Cuvîntul rostit de la tribuna Con-
gresului nostru de către tovarășul
Nicolae Ceaușescu ne-a umplut ini-
mile de profundă emoție și bucurie,
înalta apreciere dată activității sin-
dicatelor, sublinierea rolului tot mai
important ce le revine în întreaga
viată a societății. îndrumările deo-
sebit de valoroase pentru continua
îmbunătățire a muncii organelor și
organizațiilor sindicale în toate do-
meniile de activitate, înflăcăratul
îndemn al partidului spre noi efor-
turi și noi biruinți ne vor călăuzi
pașii în munca și lupta pentru desă-
vîrșirea construcției socialiste în
patria noastră.
Asigurăm Partidul Comunist Ro-
mân — conducător iubit și stimat
de întregul nostru popor — că miș-
carea sindicală, unită ca un singur
om în jurul său, va face totul pen-
tru a se ridica la înălțimea marilor
sarcini ce îi revin, că va depune
întreaga ei capacitate organizatorică
și educativă în slujba nobilei cauze
a ridicării continue a României pe
calea progresului și civilizației so-
cialiste.
Convins fiind că exprim gîndurile
dumneavoastră, ale tuturora, folo-
sesc acest prilej pentru a adresa
mulțumirile și recunoștința sindica-
telor, a întregii noastre clase mun-
citoare — Partidului Comunist, con-
ducerii sale, pentru înalta grijă ce o
poartă neabătut ridicării continue a
bunăstării materiale și culturale, fe-
ricirii poporului român.
întrecerea socialistă a constituit
și în anii șesenalului mijlocul prin^
cipal prin care sindicatele au mobi-
lizat colectivele din întreprinderi la
îndeplinirea și depășirea planului de
dezvoltare a economiei naționale.
Desfășurată viu, continuu și într-o
crescîndă amploare, întrecerea edu-
că oamenii în spiritul atitudinii
înaintate față de muncă, dezvoltă
personalitatea fiecărui muncitor, in-
giner și tehnician, spiritul de în-
trajutorare tovărășească, reflectă
înalta valoare morală a muncii în
socialism.
Directivele C.C. al P.C.R. cu pri-
vire la criteriile principale ale în-
trecerii socialiste. au îmbogățit
substanțial conținutul acestei im-
portante mișcări de masă, i-au dat
un nou avînt, orientînd eforturile
celor ce muncesc în direcția înfăp-
tuirii obiectivelor economice specifi-
ce fiecărei ramuri.
Călăuzindu-se după aceste Direc-
tive, sindicatele au depus, în anii
șesenalului, o activitate susținută
pentru a dezvolta caracterul de
masă și a ridica organizarea întfe-
cerii socialiste pe o treaptă mai
înaltă. La baza întrecerii stau anga-
jamentele personale și colective care
au devenit mai concrete și mobili-
zatoare, urmărind obținerea de reali-
zări superioare sarcinilor planificate,
mai ales la indicatori de importanță
deosebită pentru economia naționa-
lă. Sintetizînd experiența îndelun-
gată în organizarea întrecerii, Con-
siliul Central a stabilit o metodolo-
gie de comparare și analiză a rezul-
tatelor pe întreg parcursul anul.ui,
un sistem unitar de acordare a
titlurilor și stimulentelor, pe baza
realizărilor concrete obținute în
producție. Acordarea stimulentelor
morale după criteriul rezultatelor si-
tuate peste media realizărilor mun-
citorilor, echipelor și brigăzilor care
și-au depășit sarcinile a făcut să
sporească spiritul de emulație a par-
ticipanților la întrecere, dorința lor
de a dobîndi asemenea realizări în-
cît să obțină înaltul titlu de evi-
dențiat și fruntaș.
Raportăm Congresului că între-
cerea socialistă, desfășurată perma-
nent cu angajamentele reînnoite și
sporite în întîmpinarea sărbătoririi
a 20 de ani de la eliberarea patriei,
a celui de-al IX-lea Congres al
partidului, a zilei de 1 Mai și a altor
evenimente importante din viața
clasei muncitoare și a poporului
nostru, a adus o însemnată contri-
buție la depășirea planurilor a-
nuale. în industrie, în perioada
1960—1965, s-a obținut peste plan
o producție globală de peste 15
miliarde lei, o producție marfă
depășind 13 miliarde lei, mai mult
de 4 miliarde lei economii și 1,8
miliarde lei beneficii.
în semn de prețuire a hărniciei
și priceperii lor, 728 de mii de mun-
citori, ingineri și tehnicieni au pri-
mit, în ultimii 3 ani, titlul și in-
signa de fruntaș în întrecerea so-
cialistă. Mai mult de 66 de mii de
oameni ai muncii își mențin acest
titlu de trei ani consecutiv. Pentru
rezultatele obținute în anul tre-
cut, 32 colective de muncă au fost
distinse cu .„Steagul Roșu" și ..Di-
ploma de întreprindere fruntașă pe
ramură în întrecerea socialistă pe
țară". Sute de întreprinderi au
primit asemenea distincții la nive-
lul regiunilor, raioanelor și orașe-
lor.
Pășind în noul cincinal, sindica-
tele au concentrat încă de la înce-
putul acestui an eforturile oame-
nilor muncii spre îndeplinirea șl
depășirea planului de stat pe 1966.
întîmpinînd cu nestăvilit entu-
ziasm cea de-a 45-a aniversare a
partidului, milioanele de partici-
panți la întrecere au realizat în
industrie, peste plan, pină la 1 Mai,
o producție globală de 1.2 miliarde
lei, o producție marfă de peste 1
miliard lei — rezultate mult supe-
rioare angajamentelor luate inițial,
în întreprinderile și organizațiile
economice s-au obținut, de aseme-
nea, pe primul trimestru al acestui
an. economii în valoare de peste 207
milioane lei. prin reducerea cheltu-
ielilor planificate și aproape 151 de
milioane lei beneficii peste plan.
în numele Consiliului Central al
Sindicatelor, permiteți-mi să adre-
sez de la tribuna Congresului, cal-
de felicitări muncitorilor, ingineri-
lor. tehnicienilor, funcționarilor, ro-
mâni, maghiari, germani și de alte
naționalități, bărbați și femei, ti-
neri șl vîrstnici, tuturor acelora
care prin munca lor plină de avînt,
desfășurînd larg întrecerea socia-
listă, exprimă în graiul faptelor
de muncă, adeziunea lor deplină
față de politica partidului, dra-
gostea fierbinte fată de patrie.
Tovarăși,
înfăptuirea mărețului program de
dezvoltare a economiei naționale,
stabilit pentru perioada 1966—1970,
de cel de-al IX-lea Congres al
partidului, continuarea in ritm sus-
ținut a industrializării socialiste,
organizarea științifică a producției
și sporirea eficienței economice în
toate domeniile, pun în fața noa-
stră necesitatea ridicării nivelului
calitativ al întregit activități,
creșterea competenței organelor
sindicale in problemele economice.
Apreciind ceea ca am obținut)
pozitiv în hiobilizarea oamenilor
muncii la îndeplinirea planului del
stat, considerăm necesar să ne oprimi
și asupra unor lipsuri care s-au
manifestat în această direcție, pen-*
tru îmbunătățirea activității de vii-
tor.
Principalul neajuns manifestat In
perioada analizată de raport constă
în aceea că în îndrumarea organe-
lor sindicale nu am abordat întot-
deauna problemele de producție în
mod diferențiat, după specificul ra-
murilor, ceea ce s-a răsfrînt pînă la
comitetele sindicatelor din între-
prinderi. în aceste condiții, comite-
tele uniunilor nu au fost suficient
atrase în sprijinirea sindicatelor din
ramura respectivă pentru mobili-
zarea colectivelor întreprinderilor
la valorificarea cît mai deplină a
rezervelor interne șl. pe această
bază, la stabilirea unor angaja-
mente cît mai reale și mobiliza-
toare în întrecerea socialistă.
în organizarea consfătuirilor tri-
mestriale și a adunărilor lunare,
unele organe sindicale, îndeosebi
din construcții, agricultură, schele
petroliere nu acordă atenția cuve-
nită pregătirii temeinice a acestora,
nu se îngrijesc din timp să pună în
dezbaterea lor problemele cele mai
actuale și stringente, pentru a da
astfel posibilitatea fiecărui partici-
pant să chibzuiască și să vină cu
soluții eficiente în vederea îmbu-
nătățirii activității economice a în-
treprinderilor. Acordînd atenția cu-
venită îmbunătățirii conținutului
consfătuirilor de producție, este ne-
cesar să dăm dovadă de mai multă
perseverență pentru a determina
conducerile tehnico-administrative
să rezolve operativ propunerile va-
loroase făcute de oamenii muncii.
în întrecerea socialistă, spiritul
de întrajutorare tovărășească nu
este îndeajuns stimulat la unele co-
lective, deoarece nu se popularizea-
ză cu operativitate stadiul îndepli-
nirii angajamentelor și nu se în-
treprind acțiuni susținute de spri-
jinire a muncitorilor care nu-și în-
deplinesc normele și angajamentele,
luate.
Unele consilii regionale, locale și
comitete ale sindicatelor, deși de-
pun multă muncă și folosesc timp
prețios din activitatea lor pentru or-
ganizarea de schimburi de expe-
riență și alte acțiuni, nu se pre-
ocupă îndeajuns de finalizarea și
transpunerea în viață a concluzii-
lor desprinse, nu urmăresc siste-
matic și cu destulă hotărîre ca a-
cestea să fie cît mai deplin valori-
ficate, se împacă cîteodată cu ru-
tina, cu atitudinea conservatoare a
unor cadre din economie față de
promovarea metodelor înaintate.
Este cunoscută importanța mare
ce o acordă partidul și guvernul
organizării științifice a producției
și a muncii. Aceasta este una din
rezervele însemnate de folosire cît
mai deplină a potențialului tehnic
sporit de care dispun întreprinde-
rile noastre și dc creștere a eficien-
ței economice în toate domeniile de
activitate. Sindicatele sprijină prin
formele obștești măsurile care se
iau în acest scop la toate nivelele.
Apreciem ca pozitivă inițiativa co-
mitetelor sindicatelor de la Exploa-
tarea Minieră Lupeni, Uzinele
„Tractorul" Brașov, Fabrică de în-
călțăminte „Dîmbovița" București și
altele, de a consulta la locul de
muncă muncitorii, inginerii și teh-
nicienii din acele secții și sectoare
ale căror deficiențe influențează ne-
gativ bunul mers al producției. Cu
ajutorul activului obștesc în care au
fost atrase și cadre tehnice, în a-
ceste întreprinderi s-a stat de vorbă
direct, de la om la om, cu întreg
personalul secțiilor respective pen-
tru a-i cunoaște părerea în legătură
cu măsurile ce se cer a fi luate. în
cursul consultării, muncitorii au fă-
cut numeroase propuneri privind
mai buna organizare a producției și
a muncii, a fluxului tehnologic, a
aprovizionării locurilor de muncă cu
materii prime, scule, dispozitive și
altele, stabilindu-se apoi termene și
răspunderi pentru realizarea lor.
Urmărită de comitetul sindicatului,
aplicarea propunerilor a contribuit,
în scurt timp, la reducerea rebutu-
rilor care grevau prețul de cost, a
numărului muncitorilor ce nu-și re-
alizează normele și a altor defici-
ențe, la îmbunătățirea activității e-
conomice și de producție. Ținînd
seama de eficiența unor asemenea
acțiuni, organele sindicale sînt
chemate să le folosească și să le
extindă cît mai mult în activitatea
lor.
O dată cu preocuparea pentru
atragerea maselor la buna desfășu-
rare a procesului de producție, să
acordăm mai multă atenție întăririi
disciplinei în muncă. Datoria sindi-
catelor este de a acționa cu mai
multă hotărîre șl perseverență pen-
tru educarea fiecărui muncitor,
maistru, tehnician și inginer în spi-
ritul respectării cu strictețe a disci-
plinei fn producție, al folosirii din
plin a timpului de lucru, a capaci-
tății mașinilor șl utilajelor, înde-
plinirii exemplare a tuturor obliga-
țiilor ce-i revin față de întreprin-
derea în care lucrează.
Sarcina organizării științifice a
producției și muncii revine în prin-
cipal conducerilor întreprinderilor
și ministerelor. Măsurile luate în a-
ceastă direcție au dus la o seamă
de rezultate pozitive. Trebuie spus,
Insă, că ele puteau fi mai numeroa-
se și mai bune, inițiativa colecti-
velor de muncă pentru îndeplinirea
sarcinilor de plan putea fi și mai
mult stimulată, dacă se înlăturau
la timp unele lipsuri ce se mani-
festă în activitatea unor întreprin-
deri și ministere privitor la organi-
zarea producției.
Ministerul construcției de mașini,
de pildă, nominalizează cu întîr-
ziere produsele ce trebuie executate
în întreprinderi, nu urmărește sis-
tematic îndeplinirea sarcinilor de
cooperare ; ministerul industriei
ușoare nu asigură întotdeauna din
timp repartițiile de materii prime
și materiale ; cel al economiei fo-
restiere face dese modificări de plan
și îndeosebi la sfîrșit de trimestru
sau an, cînd practic nu se mai
pot lua măsuri eficiente pentru rea-
lizarea sarcinilor. Asemenea feno-
mene influențează nefavorabil rit-
micitatea producției, folosirea rațio-
nală a capacităților de producție, a
materiilor prime și materialelor, a
timpului de lucru, realizarea nor-
melor de muncă, a angajamentelor
luate în întrecerea socialistă și asi-
gurarea cîștigurilor planificate ale
muncitorilor. In viitor este necesar
ca uniunile pe ramură să nu se li-
miteze numai Ia sesizarea unor fe-
nomene negative de acest fel, ci să
insiste în colegiile ministerelor pen-
tru a se lua măsuri hotărîte de li-
chidare « lor.
Un rol important în organizarea
științifică a producției îl au cadrele
tehnico-inginerești. Deși au primit
indicații precise, unele conduceri
ale întreprinderilor nu asigură o
justă repartizare a acestor cadre pe
toate schimburile, tolerînd menți-
nerea în mod nejustificat a unor in-
gineri și tehnicieni pe posturi care
ar putea fi deservite de economiști
sau cadre cu pregătire medie. Ne-
voile producției impun să fie luate
măsuri de către conducerile între-
prinderilor și ministere, pentru fo-
losirea mai rațională a corpului in-
gineresc, atît de necesar unităților
direct productive, astfel încît acesta,
eliberat de lucrări administrative,
să se poată ocupa mai temeinic de
rezolvarea problemelor tehnice ce-
rute de organizarea științifică a
producției.
Un factor de seamă în organi-
zarea muncii este aplicarea corectă
a principiului cointeresării materia-
le a fiecărui angajat. Obținerea ce-
lor mai bune rezultate în producție,
mai ales în ce privește calitatea
produselor și realizarea de econo-
mii, este îngreunată de faptul că nu
peste tot au fost stabilite criterii
precise de determinare a calității șl
norme de consumuri specifice. Chiar
și acolo unde acestea există, în cele
mai multe cazuri nu se ține o evi-
dență precisă a contribuției adusă
de fiecare om, pentru a se
putea acorda stimulentele mate-
riale pe care sînt îndreptățiți să 1b
primească salariații, potrivit regle-
mentărilor în vigoare. Nici uniunile
pe ramuri de producție nu au ma-
nifestat suficientă preocupare în a-
cest sens, n-au insistat pe lîngă
conducerile ministerelor pentru a se
lua măsurile necesare în vederea
înlăturării deficiențelor de acest fel.
Tn ce privește colectivele între-
prinderilor, reglementările actuale
pe baza cărora ele sînt stimulate
material au în vedere în principal
nivelul de depășire a indicatorilor
de plan, neținînd însă seama, în su-
ficientă măsură, de contribuția pro-
prie a colectivelor respective la ob-
ținerea acestor depășiri mai ale»
prin valorificarea rezervelor Inter-
ne. O dată cu măsurile ce vor fi
luate, pe baza indicațiilor partidu-
lui, pentru perfecționarea activită-
ții de planificare se cere ca orga-
nele de stat să rezolve și această
problemă. Totodată este necesar ca
uniunile sindicatelor și ministerele
să aibă în vedere, la stabilirea în-
treprinderilor fruntașe și eviden-
țiate pe țară, In mod deosebit, re-
zultatele obținute de colectivele res-
pective prin efort propriu.
Organele sindicale din cadrul mi-
nisterelor și a altor instituții cen-
trale cu activitate economică, tre-
buie să educe și să mobilizeze lu-
crătorii din aparatul acestora în
vederea rezolvării mai operative șl
calificate a cerințelor unităților sub-
ordonate, să dovedească mai mult
spirit receptiv față de tot ceea ce
este nou și înaintat și care contri-
buie la îmbunătățirea producției și
a muncii din întreprinderi, să cul-
tive la fiecare lucrător un înalt
simț de răspundere pentru îndepli-
nirea tuturor sarcinilor încredin-
țate.
înlăturarea lipsurilor manifestate
de către sindicate în antrenarea
oamenilor muncii la îndeplinirea și
depășirea planului, precum și a
neajunsurilor existente în munca
conducerilor tehnico-administrative,
va asigura un climat optim și con-
diții prielnice pentru materializarea
elanului oamenilor muncii, a dorin-
ței și hotărîrii lor pline de abnega-
ție de a-și îndeplini sarcinile de
plan și angajamentele luate în în-
trecerea socialistă.
Tovarăși,
Planul cincinal prevede sarcini
sporite cu privire la ridicarea cali-
tății produselor, creșterea producti-
vității muncii și reducerea prețului
de cost, căi importante de dezvol-
tare în ritm susținut a economiei
și de ridicare a nivelului de trai al
poporului. Sindicatele au datoria
să-și aducă întreaga lor contribuție
la îndeplinirea în cele mai bune
condiții a acestor sarcini.
îmbunătățirea continuă a calității
produselor va constitui și în viitor
o condiție esențială a satisfacerii
nevoilor de producție, a cerințelor
crescînde ale populației, a sporirii
competitivității mărfurilor românești
pe piața externă. Folosind experien-
ța pozitivă în antrenarea maselor
la îmbunătățirea calității, să acțio-
năm cu mai multă eficiență, prin
toate mijloacele de care dispunem,
la înlăturarea cauzelor datorită că-
rora în unele întreprinderi se mai
produc mărfuri ce nu satisfac cerin-
țele consumatorilor. Munca desfășu-
rată de sindicate să contribuie în și
mai mare măsură la respectarea cu
strictețe a disciplinei tehnologice, la
întărirea exigenței tuturor ingineri-
lor, maiștrilor, lucrătorilor de Ia
controlul tehnic, a celor care depo-
zitează, transportă, manipulează șl
desfac produsele, la dezvoltarea
unui înalt simț de răspundere a fie-
cărui muncitor față de calitatea
produselor pe care Ie realizează.
(Continuare in pag. a 4-a)
PAGINA 3
RTUL
de activitate al Consiliului
Central al Sindicatelor
din Republica Socialistă România
(Urmare din pag. 3-a)
îndeplinirea sarcinilor de export,
atit in ceea ce privește calitatea
produselor cît și respectarea terme-
nelor de livrare, trebuie gă consti-
tuie permanent o preocupare de
seamă.
Productivitatea muncii în in-
dustrie urmează să crească la sfîr-
șitul cincinalului cu circa 40 la sută,
aproximativ două treimi din crește-
rea producției urmînd a fi obținută
pe această cale. Un singur pro-
cent de creștere a productivității
muncii, se arată în Documentele
Congresului al IX-lea al parti-
dului, va echivala în anul 1970 cu
un plus de producție în valoare de
peste 1,8 miliarde lei.
In înfăptuirea acestei sarcini un
rol hotăritor îl are introducerea
progresului tehnic în toate ramurile
economiei naționale. în condițiile re-
voluției tehnico-științifice contem-
porane, ale continuei înzestrări cu
tehnica nouă și a modernizării pro-
ducției în întreprinderile noastre,
cînd exigențele față de cunoștințele
și experiența celor ce mînuiesc ma-
șinile și instalațiile tot mai compli-
cate sporesc mereu, sindicatelor
noastre le revine sarcina de a-și
intensifica munca de mobilizare a
muncitorilor, tehnicienilor și ingine-
rilor la însușirea cît mai rapidă a
tehnicii și tehnologiei noi, să desfă-
șoare o astfel de muncă îneît să
creeze un spirit de emulație pentru
însușirea în masă a ceea ce este
nou și înaintat în știință și tehnică,
în organizarea producției. Consiliul
Național, Comisiile inginerilor și
tehnicienilor sînt chemate ca, prin
acțiuni concrete, variaie să contri-
buie la ridicarea nivelului de cu-
noștințe tehnico-profesionale ale
tuturor muncitorilor, inginerilor și
tehnicienilor, să-și sporească apor-
tul la rezolvarea problemelor teh-
nice ale întreprinderilor, la spriji-
nirea cabinetelor tehnice și acor-
darea asistenței de specialitate ino-
vatorilor și raționa lizatorilor, la ac-
tivitatea de cercetare științifică în
institute și in laboratoare uzinale,
să contribuie la introducerea în pro-
ducție a rezultatelor acesteia.
Pentru creșterea productivității
muncii și reducerea prețului de cost
este necesar ca sindicatele să pună
un accent deosebit pe mobilizarea
colectivelor pentru realizarea la ter-
men și la un înalt nivel a sarcinilor
cuprinse în planurile tehnice, folo-
sirea cît mai deplină a suprafețelor,
a capacităților de producție și a
timpului de lucru. Totodată să dez-
voltăm în mai marc măsură preocu-
parea pentru obținerea de. econo-
mii la consumul de materii prime,
materiale, combustibil și energie,
realizarea producției marfă vîndută
și încasată si sporirea rentabilității
întreprinderilor.
Factor de mare importanță in an-
samblul economiei naționale, agri-
cultura noastră socialistă aduce un
aport tot mai însemnat la propăși-
rea țării, la ridicarea bunăstării po-
porului. în dezvoltarea multilaterală
și intensivă a agriculturii un rol
important îl au gospodăriile agricole
de stat și stațiunile de mașini și trac-
toare. Avem datoria să acordăm co-
mitetelor sindicatelor din G.A.S. un
sprijin mai sistematic pentru creș-
terea capacității lor de mobilizare
a lucrătorilor la organizarea pro-
Să milităm pentru traducerea în viață,
cu consecvență, a tuturor măsurilor îndrep-
tate spre creșterea continuă a nivelului de
trai al celor ce muncesc
Tovarăși,
Prbfund umanistă, oglindind cu
fidelitate interesele și năzuințele ce-
lor ce muncesc, politica partidului
își găsește expresia în măsurile
luate pentru creșterea continuă a
bunăstării și fericirii harnicului și
talentatului nostru p®por, stăpîn de-
plin al mijloacelor de producție,
singurul beneficiar al muncii sale,
al bogățiilor României Socialiste.
Raportăm Congresului că la înfăp-
tuirea acestei politici, sindicatele au
adus o contribuție însemnată. Re-
prezentînd interesele maselor largi
de salariați, sindicatele au îmbră-
țișat cu toată căldura și răspunde-
rea sarcinile ce le revin, luînd parte
activă la înfăptuirea cu consecvență
a principiului socialist al retribuției
după cantitatea și calitatea muncii,
la aplicarea măsurilor pentru creș-
terea salariului real, la îmbunătăți-
rea activității în domeniul asigură-
rilor sociale și deservirii popu-
lației.
Consiliul Central al Sindicatelor,
uniunile pe ramuri de producție au
contribuit efectiv la elaborarea tu-
turor actelor normative privind
condițiile de muncă și de trai, iar
hotărîrile în acest sens au fost apli-
cate de organele de stat economice,
centrale și locale, cu consultarea și
sprijinul sindicatelor, Participînd
nemijlocit la perfecționarea și apli-
carea sistemului de salarizare, nor-
mare a muncii și premiere, sindica-
tele au vegheat la înfăptuirea co-
ducției pe baza științei agricole a-
vansate, folosirea cît mai judicioa-
să a pămîntului, a mijloacelor teh-
nice de care dispun, la creșterea
producției vegetale și animale, ren-
tabilizarea unităților și sporirea a-
portului lor la alcătuirea fondului
central de produse agricole, la aju-
torarea cooperativelor de producție
cu semințe și animale de înaltă pro-
ductivitate și asistență de speciali-
tate.
In stațiunile de mașini și trac-
toare, menite să acorde un ajutor
permanent și multilateral în dezvol-
tarea și consolidarea cooperativelor
agricole de producție, organele sin-
dicale să antreneze mecanizatorii
pentru folosirea întregii capacități
a mașinilor, executarea unor lucrări
de calitate, la timp și la un înalt
nivel agrotehnic, la reducerea pre-
țului de cost-
Țărănimea cooperatistă — aliată
de nădejde a clasei muncitoare in
lupta pentru propășirea țării și bună-
starea poporului — poate fi sigură
că oamenii muncii din fabrici și uzi-
ne nu-și vor precupeți eforturile
pentru a produce noi mașini și uti-
laje agricole cu întrebuințări multi-
ple, îngrășăminte chimice, că meca-
nizatorii vor executa lucrări de înal-
tă calitate agrotehnică, aducindu-și
astfel contribuția la sporirea belșu-
gului holdelor unite ale cooperato-
rilor.
Realizarea politicii de investiții a
partidului și statului a asigurat, în
anii șesenalului, o creștere puterni-
că a forțelor de producție, un ritm
înalt de dezvoltare a economiei na-
ționale. Harnicii și pricepuții noștri
constructori au înălțat, obiective in-
dustriale și social-culturale cu care,
pe bună dreptate, se mîndrește în-
tregul popor.
Construirea și intrarea în func-
țiune, pînă în anul 1970, a 750 de
noi obiective industriale de care
depinde în mare măsură realizarea
sporului de producție planificat
pentru această perioadă, pune in
fața noastră sarcina mobilizării tu-
turor forțelor în vederea realizării
investițiilor la termenele stabilite.
Consfătuirea pe țară a lucrători-
lor constructori, organizată de Co-
mitetul Central al Partidului și Con-
siliul de Miniștri, a subliniat hotă-
rîrea constructorilor de a nu pre-
cupeți nici un efort pentru valorifi-
carea cît mai deplină a însemna-
telor rezerve care mai există în a-
cest domeniu. Comitetele uniunilor,
precum și comitetele sindicatelor
din institutele de proiectare să an-
treneze, în mai mare măsură, co-
lectivele de muncă la realizarea
proiectelor și documentațiilor teh-
nice în termen și la un înalt nivel
calitativ, la acordarea asistenței teh-
nice necesare.
Ținînd seama de lipsurile care
s-au manifestat pe unele șantiere,
de rolul important al activității
constructorilor în sporirea eficien-
ței economice a investițiilor, să axăm
mai mult munca organelor sindi-
cale, încă de la începerea lucrărilor,
pe îmbunătățirea organizării pro-
ducției, gospodărirea rațională a
materialelor, executarea lucrărilor
de construcții și montaj de bună
calitate. Dat fiind că pe șantiere vin
muncitori, in principal, din mediul
rural, să ne ocupăm de închegarea
într-un timp cit mai scurt a colec-
rectă a majorărilor de salarii, la
încadrarea muncitorilor corespunză-
tor pregătirii profesionale și stagiu-
lui în producție, au controlat mo-
dul în care s-au aplicat măsurile
menite să asigure realizarea cîști-
gurilor planificate în raport cu în-
deplinirea sarcinilor de plan.
Așa cum prevăd Directivele cu
privire la dezvoltarea economiei na-
ționale în perioada 1966—1970, creș-
terea nivelului de trai material și
cultural se va înfăptui și în viitor
în primul rînd prin mărirea salariu-
lui real al tuturor categoriilor de sa-
lariați, principala sursă de sporire a
veniturilor constituind-o majorarea
salariului nominal.
întrucît retribuția muncii este
strîns legată de contribuția directă
adusă de fiecare muncitor în înde-
plinirea planului la toți indicatorii,
sindicatele trebuie să sprijine activ
extinderea muncii în acord și intro-
ducerea normelor cu motivare teh-
nică peste tot unde este posibil, cu-
noscînd că acestea reprezintă căi
importante ce duc la obținerea de
rezultate superioare în muncă, la
creșterea veniturilor angajaților.
Pentru a folosi mai bine mijloa-
cele de cointeresare materială și a
Întări caracterul stimulativ al aces-
tora, considerăm util ca organele de
stat să ia în studiu îmbunătățirea
modului de constituire și folosire a
fondului întreprinderii precum și a
altor reglementări privind sistemul
de premiere, în vederea îmbinării tot
mai strînse a intereselor personale
tivelor de muncă, de educarea a-
cestora în spiritul disciplinei socia-
liste. Pentru întreprinderile care
produc materiale și utilaje necesare
noilor obiective, realizarea sarcinilor
la un înalt nivel calitativ și la ter-
menele stabilite să devină un titlu
de onoare.
Comitetele sindicatelor din noile
întreprinderi să-și sporească contri-
buția la efectuarea în bune condi-
ții a probelor tehnologice, la a-
tingerea în cel mai scurt timp a
parametrilor proiectati.
Dezvoltarea economiei naționale
în anii cincinalului va duce în con-
tinuare la creșterea numerică și ca-
litativă a forței de muncă, la im-
portante modificări în structura ei.
Intrarea în cîmpul muncii a peste
900 mii salariați, majoritatea mun-
citori, care vor lucra în condițiile
înzestrării continue a întreprinde-
rilor cu tehnica modernă, ale me-
canizării și automatizării produc-
ției, cere o atenție deosebită pen-
tru pregătirea cadrelor noi. pentru
ridicarea permanentă a calificării și
specializarea cadrelor existente.
Pentru înlăturarea unor neajunsuri,
considerăm necesar ca pe linie de
stat să se urgenteze revederea re-
glementărilor privind cursurile de
calificare, specializare și ridicare a
calificării, precizîndu-se răspunde-
rea conducerii întreprinderilor pen-
tru organizarea acestor cursuri,
crearea condițiilor materiale nece-
sare bunei lor desfășurări, stabili-
rea duratei și a profilului, a modu-
lui de atestare a nivelului de cunoș-
tințe însușite. O mai bună organi-
zare a școlilor profesionale, adapta-
rea programelor la cerințele actuale
ale științei și tehnicii și, în această
lumină, îmbunătățirea manualelor
școlare, trebuie să fie în mai mare
măsură în atenția Ministerului în-
vățămîntului și a ministerelor de
resort.
Sindicatele sint chemate să spri-
jine organizarea cît mai temeinică
și diferențiată a cursurilor de cali-
ficare, specializare și ridicare a ca-
lificării, să îndrume și să mobilizeze
pe muncitori pentru a-și ridica ni-
velul de pregătire profesională în
interesul propriu și al întreprinde-
rii, să controleze modul in care se
asigură condițiile pentru buna des-
fășurare a cursurilor. Avem datoria
să ajutăm elevii școlilor profesio-
nale să-și desfășoare în bune con-
diții practica în producție, iar după
absolvire să ne ocupăm cu toată
grija ca aceștia să se încadreze, în
cît mai scurt timp, în disciplina de
fabrică, să li se asigure condițiile
pentru însușirea temeinică a mese-
riei. Comitetele uniunilor sindicale
să urmărească cu mai multă per-
severență realizarea planului de pre-
gătire a cadrelor pentru noile obiec-
tive din ramura respectivă.
îmbrățișind cu toată răspunderea
sarcinile importante ce le revin în
mobilizarea oamenilor muncii pen-
tru îndeplinirea și depășirea planu-
lui cincinal și a planului de 10 ani
pentru dezvoltarea energeticii, sin-
dicatele vor munci cu pasiune și
abnegație pentru a-și spori contri-
buția la înfăptuirea mărețelor obiec-
tive economice ale cincinalului, te-
melia propășirii țării și prosperită-
ții poporului.
ale angajaților cu eăle generale ale
statului.
îndeplinirea la un nivel corespun-
zător a sarcinilor ce revin sindica-
telor în acest domeniu cere ridicarea
competenței cadrelor sindicale în
problemele de salarizare și normare
a muncii.
Contractele colective ce se încheie
în țara noastră între sindicate —
ca reprezentanți ai angajaților — și
conducerile întreprinderilor, oglin-
desc relațiile socialiste, comunitatea
de interese a părților contractante.
Consiliul Central al Sindicatelor a
luat în ultimii ani măsuri care au
dus la îmbunătățirea conținutului
contractelor colective, urmărind ca
angajamentele reciproce să aibă o
bază reală, să asigure condițiile ne-
cesare îndeplinirii planului și re-
zolvării problemelor de interes so-
cial și cultural ale salariaților. Sin-
dicatele împreună cu conducerile
administrative au analizat periodic
și au luat măsurile necesare pentru
înfăptuirea contractelor colective;
unele conduceri de întreprinderi nu
acordă însă atenția cuvenită înde-
plinirii tuturor angajamentelor asu-
mate prin contracte. în ramurile
economiei forestiere, agricultură,
construcții, în exploatări miniere și
alte unități nu se asigură peste tot
condiții de lucru corespunzătoare;
de multe ori funcționarea cantine-
lor, amenajarea căminelor lasă de
dorit. Față de asemenea situații,
unele sindicate nu au luat o poziție
combativă, n-au insistat pe lîngă
conducerile unităților pentru reme-
dierea lor.
în forma lui actuală, contractul
colectiv nu reflectă suficient proble-
mele care trebuie să constituie obli-
gații reciproce pentru conducerile
întreprinderilor, pe de o parte, și
ale comitetelor sindicatelor, pe de
altă parte. El conține încă o seamă
de prevederi care sînt incluse în
planurile de măsuri tehnico-organi-
zatorice ale întreprinderii cît șl în
Codul Muncii.
De aceea se impune ca uniunile pe
ramuri de producție ale sindicatelor
împreună cu ministerele să studieze
și să aducă îmbunătățirile necesare
contractelor colective din ramura
respectivă. Acestea trebuie să cores-
pundă cît mai bine etapei actuale
de dezvoltare a țării, cerințelor ce
se pun în fața angajaților și con-
ducerilor întreprinderilor. Se cere
ca ministerele și sindicatele să asi-
gure un sistem eficient de urmărire
a realizării prevederilor din contrac-
tele colective. Considerăm necesar să
se studieze posibilitatea de a se
aloca întreprinderilor mijloace ma-
teriale necesare pentru realizarea
unor lucrări social-culturale ce se
înscriu în contractele colective.
în cadrul măsurilor pentru asigu-
rarea unor condiții din ce în ce mai
bune de muncă și de viață o înaltă
grijă acordă partidul și statul să-
nătății oamenilor muncii, preveni-
rii accidentelor și îmbolnăvirilor
profesionale. în țara noastră pro-
tecția muncii constituie o impor-
tantă problemă de stat, consfințită
în Constituție și legiferată de Ma-
rea Adunare Națională.
Pentru îmbunătățirea condițiilor
de muncă, în perioada 1-960—1965
au fost cheltuite din fondurile sta-
tului peste 4 miliarde lei, acordîn-
du-se, totodată, celor ce lucrează în
condiții deosebite concedii supli-
mentare plătite, echipament și ali-
mentație de protecție, sporuri de sa-
lariu și program de lucru redus.
Mecanizarea și automatizarea pro-
ceselor de producție, înzestrarea
unităților productive cu instalații și
dispozitive de ventilație, iluminat,
electrosecuritate, au dus la ușurarea
efortului fizic, la micșorarea perico-
lului de îmbolnăviri profesionale și
reducerea indicelui de frecvență a
accidentelor.
în perioada la care se referă ra-
portul, Consiliul Central al Sindi-
catelor, organele sindicale au orga-
nizat cu rezultate tot mai bune con-
trolul obștesc asupra respectării
dispozițiilor legale privind condițiile
de muncă, timpul de lucru și de
odihnă, munca suplimentară și de
noapte, regimul de lucru stabilit
pentru femei și tineret. Organele
sindicale la toate nivelele au con-
trolat felul cum se aplică măsurile
de protecția muncii în procesul de
producție.
Deși legislația precizează clar că
în răspunderea celor care organi-
zează și conduc producția cade deo-
potrivă și obligația pentru asigura-
rea măsurilor de protecție a mun-
cii, trebuie spus că mai sint condu-
cători de ministere, organe centrale
și întreprinderi care nu se ocupă
suficient ca. o dată cu măsurile
luate în vederea îndeplinirii planu-
lui, să asigure și condițiile necesare
de prevenire a accidentelor și îm-
bolnăvirilor profesionale.
Este știut că acolo unde produc-
ția și munca sint bine organizate,
iar timpul afectat producției este
folosit integral, planul este îndepli-
nit și depășit. Acolo, insă, unde con-
ducerile întreprinderilor și ministe-
rele nu asigură o aprovizionare
tehnico-materială corespunzătoare,
condițiile pentru buna desfășurare
a procesului de producție, se recurge
adeseori cu ușurință la ore supli-
mentare, se folosește munca în asalt.
Unele sindicate, din păcate, nu ma-
nifestă toată combativitatea față de
asemenea practici dăunătoare eco-
nomiei naționale și cu influențe ne-
gative asupra stării sănătății oame-
nilor.
Este de datoria sindicatelor să-și
aducă toată contribuția la găsirea
soluțiilor necesare pentru realizarea
sarcinilor de producție în timpul
normal de muncă, și să nu admită,
sub nici o formă, efectuarea de ore
suplimentare decît în mod cu totul
excepțional și în condițiile stabilite
de lege.
în lumina noilor reglementări, ple-
nara Consiliului Central al Sindi-
catelor din ianuarie a. c. a adoptat
hotărirea cu privire la sarcinile sin-
dicatelor în domeniul protecției
muncii. Te baza acestei hotărîri va
trebui să intensificăm controlul ob-
ștesc asupra felului cum este asigu-
rată securitatea muncii în întreprin-
deri, să ridicăm nivelul de combati-
vitate și exigență față de lipsurile
existente, sprijinind totodată Comi-
tetul de Stat pentru Protecția Mun-
cii în îndeplinirea atribuțiilor ce-i
revin. In același timp trebuie să des-
fășurăm o susținută activitate de
educare, pentru cunoașterea temei-
nică și respectarea normelor de pro-
tecție și igiena muncii de către fie-
care salariat.
Organele sindicale au datoria să
desfășoare o asemenea activitate,
îneît problemele privind protecția
muncii să devină o preocupare de
cea mai mare însemnătate pentru
toți cei care participă la organiza-
rea și conducerea producției, în ve-
derea îndeplinirii sarcinilor de plan
în deplină securitate a muncii.
în ansamblul măsurilor luate pen-
tru creșterea nivelului de trai un
loc deosebit il ocupă asigurările so-
ciale, realizate în întregime pe sea-
ma statului și a căror conducere
este încredințată sindicatelor. Drep-
tul la odihnă, la asistență medica-
lă gratuită, la pensie de bătrînețe,
la ajutoare de boală în cazul pier-
derii temporare a capacității de
muncă, consemnate și garantate de
Constituția României Socialiste, au
devenit mijloace importante puse
de orînduirea noastră în slujba
omului, în apărarea sănătății lui.
Numai prin asigurările sociale de
stat, în anii șesenalului s-au chel-
tuit peste 26 miliarde lei, din care
cea mai mare parte pentru acor-
darea de pensii. A fost lichidată pen-
tru totdeauna situația grea din tre-
cut cînd majoritatea oamenilor mun-
cii era lipsită de drepturi la pensie.
Se știe, de exemplu, că în anul
1938, din 940 mii membri ai fostei
Case de asigurări sociale, numai 1
Ia sută erau pensionari, deși fon-
durile erau constituite din cotiza-
țiile plătite de muncitori. In prezent,
în țara noastră toți cei ce muncesc
au dreptul la pensie asigurată din
fondurile statului, cuantumul ei re-
prezentînd de la 55 pînă la 100 la
sută din salariu. începînd din anul
1967, pe baza hotărîriloț Congresului
Partidului, urmează să fie majorate,
în continuare, pensiile tuturor ca-
tegoriilor de pensionari.
în perioada care a trecut de la
Congresul sindicatelor din 1960 au
fost aduse îmbunătățiri reglemen-
tării privind acordarea ajutoarelor
pentru incapacitate temporară de
muncă precum și altor drepturi de
asigurări sociale. S-a perfecționat
organizarea trimiterii oamenilor
muncii la tratament balnear și
odihnă, ceea ce a permis ca între
anii 1960—1965 să beneficieze de
cură balneoclimaterică numai prin
sindicate circa 2 milioane de oameni
ai muncii, pentru care s-au cheltuit
din bugetul asigurărilor sociale de
stat aproape 900 de milioane lei. în
aceeași perioadă, în vederea dezvol-
tării bazei materiale, ridicării gra-
dului de confort și îmbunătățirii
condițiilor de deservire in stațiunile
balneoclimaterice, precum și pentru
trimiterea copiilor în tabere și co-
lonii, au fost cheltuite din bugetul
de asigurări sociale și din fondu-
rile proprii ale sindicatelor 217 mi-
lioane lei, în afara altor sume alo-
cate de stat. Mijloace sporite sînt
destinate, în continuare, dezvoltării
capacităților de cazare și tratament
în stațiunile cu factori fizioterapeu-
tici recunoscuți, iar pentru copiii
oamenilor muncii se va începe în
acest an construirea taberei de la
Năvodari.
Conștienți de însemnătatea sarci-
nilor privind buna gospodărire a
fondurilor destinate asigurărilor
sociale, să dovedim și în viitor
maximum de grijă și exigență
față de constituirea și cheltuirea
chibzuită a acestora. în același timp,
se impune ca sindicatele să contro-
leze felul în care conducerile teh-
nico-administrative și cadrele medi-
cale analizează periodic starea mor-
bidității și aplică măsurile stabilite
în vederea scăderii continue a in-
dicelui de incapacitate temporară
de muncă, a întăririi sănătății celor
ce muncesc.
Ministerul Sănătății și Prevederi-
lor Sociale și Comitetele executive
ale sfaturilor populare au datoria să
asigure o mai judicioasă repartizare
a cadrelor medico-sanitare, precum
Activitatea cultural-educativă - strîns legată
de preocupările oamenilor muncii
Tovarăși,
Marile transformări care au avut
loc în viața economică și socială a
țării noastre au determinat profun-
de schimbări în conștiința oameni-
lor muncii, în profilul lor moral și
spiritual, au deschis orizonturi largi
înfloririi științei, culturii și artm, au
descătușat, în proporții de masă, e-
nergia creatoare a poporului.
Participînd la înfăptuirea cu
succes a revoluției culturale, inițială
și condusă de partid, sindicatele au
orientat munca lor cultural-educa-
tivă spre mobilizarea oamenilor
muncii la înfăptuirea mărețului pro-
gram de desăvîrșire a, construcției
socialiste, spre educarea lor în spi-
ritul atitudihil noi față de muncă
și avutul obștesc, al dragostei și
devotamentului față de patrie, pen-
tru dezvoltarea conștiinței socialiste
a celor ce muncesc.
Preocupările multilaterale, dorin-
ța de a-și însuși cuceririle științei
contemporane, a cunoaște comorile
literaturii române și universale, a
se bucura de satisfacțiile pe care
le oferă arta și cultura, tot ceea ce
poate înfrumuseța viata omului, ca-
racterizează astăzi clasa noastră
muncitoare.
Se poate aprecia că activitatea
cultural-educativă desfășurată de
sindicate în perioada dintre cele
două congrese a fost mai bogată în
conținut, mai variată și a exercitat
o însemnată înrîurire asupra con-
științei celor ce muncesc, a lărgit
orizontul lor de cunoștințe. Sindi-
catele au organizat numeroase con-
ferințe, întîlniri cu oameni de știin-
ță și cultură, simpozioane, vizite și
excursii la locurile istorice și obiec-
tive industriale. Numai în anul tre-
cut, prin grija sindicatelor, s-au ți-
nut în întreprinderi și instituții
peste 110 mii de conferințe pe teme
dintre cele mal diferite, audiate de
aproape 13 milioane de persoane. în
organizarea expunerilor, sindicatele
au primit sprijin din partea a nu-
meroși oameni de știință și cul-
tură.
Obiectivul central al întregii acti-
vități cultural-educative desfășurate
de sindicate îl constituie mobilizarea
și sprijinirea oamenilor muncii în
înfăptuirea sarcinilor economice.
Explicarea și cunoașterea operativă
de către colectivele din întreprin-
deri a sarcinilor de plan, a anga-
jamentelor și realizărilor obținute
în întrecerea socialistă, populariza-
rea prin diverse forme și mijloace
a celor mai harnici și pricepuți
muncitori, au influențat pozitiv a-
supra modului de a gîndi și de a
munci al majorității covîrșitoare a
salariaților.
Prin universități muncitorești șl
lectorate, sesiuni tehnico-științifice,
prin acțiuni de popularizare a căr-
ții de specialitate, oamenii muncii
au fost ajutați să cunoască și să a-
plice în producție noutăți din dife-
rite domenii ale tehnicii moderne,
să-și lărgească orizontul de cu-
noștințe.
Analizînd activitatea și experien-
ța dobîndită în acest domeniu, în
lumina sarcinilor stabilite de partid,
reiese că sindicatele trebuie să a-
corde o atenție deosebită răspîndi-
rii cunoștințelor tehnice și econo-
mice. Evitînd expunerile vagi, ab-
stracte, care se mai întîlnesc pe a-
locuri, sindicatele au datoria ca, pe
baza consultării largi a colectivelor
de muncă, ținînd seama de părerile
și sugestiile acestora, să se ocupe
mai îndeaproape de îmbunătățirea
tematicii și conținutului manifestă-
rilor pe teme tehnico-economice, să
extindă organizarea ciclurilor de
conferințe, simpozioanelor, sesiuni-
lor a căror tematică să răspundă
operativ preocupărilor celor ce
muncesc, cerințelor producției.
întrucît activitatea de propagare
a cunoștințelor tehnice este desfășu-
rată de mai multe organe, se im-
pune necesitatea de a se studia po-
sibilitatea coordonării pe plan cen-
tral a acestei activități. Totodată
editurile de specialitate trebuie să
asigure un număr sporit de cărți
tehnice de nivel mediu, care să răs-
ți o mai mare stabilitate a ^ceștora
în centrele fnuncitorești. Uniunea
sindicatelor din unitățile sanitare
trebuie să desfășoare o activitate
mai susținută pentru educarea și
ridicarea gradului de pregătire pro-
fesională a lucrătorilor sanitari,
pentru creșterea răspunderii lor
față de sănătatea populației și în-
deplinirea cu conștiinciozitate a da-
toriei la locurile unde au fost re-
partizați.
Un alt domeniu de Interes social
în care sindicatele au desfășurat o
rodnică activitate, îl constituie con-
trolul obștesc asupra deservirii
populației. Echipele de control ob-
ștesc în care activează peste 60 de
mii de membri de sindicat aleși în
adunări și conferințe, au efectuat
sute de mii de controale, au con-
tribuit. activ, prin sesizările și pro-
punerile făcute, la îmbunătățirea
aprovizionării populației, a asisten-
ței medicale, a condițiilor de tra-
tament și odihnă în stațiunile bal-
neoclimaterice.
Uniunile pe ramuri de producție,
sindicatele din comerțul de stat și
cooperația de consum, din unitățile
sanitare, instituțiile de stat și sfa-
turile populare, care, practic, cu-
prind majoritatea lucrătorilor din
domeniul deservirii, trebuie să con-
tribuie mai eficient la dezvoltarea
conștiinței etice și profesionale, la
întărirea disciplinei și creșterea so-
licitudinii membrilor lor față de ce-
rințele oamenilor muncii. Ministerul
Comerțului Interior, Ministerul Să-
nătății șj Prevederilor Sociale, Co-
rnițele executive ale sfaturilor popu-
lare ți ale cooperației de consum,
ar trebui să ia măsuri, prin orga-
nele de control respective, ca sesi-
zările, sugestiile și propunerile echi-
pelor de control obștesc să fie ana-
lizate și aplicate cu toată răspun-
derea de unitățile în subordine.
Va fi necesar să aducem îmbună-
tățiri organizării și formelor contro-
lului obștesc pentru ca acesta să
capete un caracter permanent, să
fie mai exigent și să asigure. în
primul rînd, prevenirea lipsurilor.
Se impune, de asemenea, extinderea
lui și asupra altor domenii cum
pundă mai bine diferitelor prnfesil
și să se dezvolte producția filmelor
tehnico-documentare cu o tematică
largă și variată.
Clasei noastre muncitoare îi este
caracteristică o atitudine înaintată,
disciplinată in producție. Aceasta nu
trebuie să ne facă să trecem cu ve-
derea faptul că mai există unii sa-
lariați care absentează sau întîrzie
de la serviciu, lucrează neglijent,
nu-și îngrijesc mașinile și uneltele,
ceea ce influențează negativ atît
eiștigurile lor cit și producția Sin-
dicatele au datoria să desfășoare o
susținută activitate pentru întărirea
continuă a disciplinei socialiste, fo-
losind în acesl.' scoți,'' ciV' mai multă
eficiență, opifiliUdlț'mHățh'tdatn Râ-
mele și mijloacele culturale. într-o
măsură mai mare în tematicii mun-
cii de educație să fie cuprinse pro-
bleme de etică, de comportare în
muncă, familie și societate, menite să
contribuie la dezvoltarea profilului
moral propriu constructorilor socia-
lismului. Să organizam manifestări
interesante pentru explicarea feno-
menelor naturii, să combatem cu ar-
gumente științifice de largă accesi-
bilitate, concepțiile retrograde, mis-
tice întîlnite încă la unii oameni.
în dezvoltarea conștiinței socia-
liste a celor cc muncesc, un rol de
marc însemnătate îl are educarea
patriotică. Numeroasele acțiuni or-
ganizate de sindicate sint menite să
contribuie și în viitor la cultivarea
sentimentului de mindrie pentru
minunata noastră țară, pentru tra-
dițiile progresiste de luptă ale înain-
tașilor noștri, ale eroicei noastre
clase muncitoare, ale partidului co-
muniștilor. ale întregului popor ro-
mân, dragostea fierbinte pentru pa-
tria noastră socialistă, pentru viito-
rul ei luminos.
O sarcină importantă a sindicate-
lor este să contribuie la populariza-
rea hotăririlor partidului șl statului
nostru, la informarea operativă a
oamenilor muncii asupra evenimen-
telor politice interne și internațio-
nale.
Pentru a-și îndeplini cu rezultate
șl mai bune menirea lor în educarea
multilaterală a oamenilor muncii,
sindicatele trebuie să îmbunătă-
țească continuu conținutul activită-
ții lor în această direcție, să gă-
sească forme și metode mai adec-
vate, să cuprindă mase largi în
sfera lor de influență.
Este necesar să fie atrași în acti-
vitatea cultural-educativă cît mai
mulți oameni de știință și cultură,
să fie solicitat într-o măsură mai
mare sprijinul activiștilor de partid,
de stat, și din economie care pot
asigura un bogat conținut și o
înaltă eficiență acestei activități.
Totodată se cere din partea cadre-
lor sindicale cu munci de răspun-
dere să participe activ, permanent
la organizarea și desfășurarea dife-
ritelor manifestări.
Sindicatele desfășoară o vie șl
rodnică activitate în domeniul miș-
cării artistice de amatori. Cunos-
cînd o înflorire fără precedent, a-
ceastă mișcare, care continuă tradi-
țiile progresiste ale culturii și artei
românești, reflectă viața nouă a
oamenilor muncii, le-o îmbogățește
și înfrumusețează. Datorită îndru-
mării și condițiilor de care se bucu-
ră, mișcarea artistică de amatori a
sindicatelor a luat o astfel de am-
ploare, îneît astăzi nu există între-
prindere unde să nu activeze cel
puțin o formație artistică. Aceasta
demonstrează tezaurul inepuizabil
de talente ale poporului și confir-
mă totodată capacitatea socialismu-
lui de a dezvolta multilateral perso-
nalitatea umană.
Făuritorii bunurilor materiale din
fabrici și uzine, de pe ogoare, se
afirmă tot mai puternic și în crea-
ția artistică. Strîns legate de preo-
cupările și viața colectivelor de
muncă, numeroase lucrări de artă
plastică — prezentate cu prilejul
expozițiilor locale ți republicane •—
creații literare, ai căror autori sînt
muncitori, tehnicieni, funcționari,
ingineri, lucrări dramatice și muzi-
cale interpretate la un nivel artistic
sipt : desfacerea produselor de pa-
nificație, transportul în comun în
orașe, deservirea în unitățile coo-
perației meșteșugărești.
Consiliul Central al Sindicatelor a
acordat o atenție deosebită activi-
tății în domeniul legislației muncii,
aducînd o contribuție însemnată Ia
aplicarea corectă a legilor, la for-
marea și dezvoltarea în conștiința
celor ce muncesc a sentimentului
răspunderii față de proprietatea
socialistă, la întărirea disciplinei
muncii. Sindicatele au îndrumat în-
deaproape activitatea comisiilor
pentru soluționarea litigiilor do
muncă și a consiliilor de judecată,
din care fac parte peste 200 de mii
de activiști obștești.
Deși în această problemă s-au
obținut rezultate bune, în unele
întreprinderi continuă să se înre-
gistreze litigii de muncă în număr
destul de mare. Aceasta datorită
faptului că activitatea sindicatelor
nu este suficient de cuprinzătoare
privind educarea angajaților în spi-
ritul cunoașterii și respectării le-
gislației noastre, iar pe de altă par-
te. datorită conducerilor tehnico-
administrative care recurg, în unele
cazuri, cu ușurință la sancțiuni fără
a cerceta în amănunțime cauzele,
prejudiciile reale aduse de cei sanc-
ționați.
Desfășurînd în contjnuare o sus-
ținută activitate pentru respectarea
legislației muncii, pentru întărirea
răspunderii fiecărui salariat față de
obligațiile ce-i revin în procesul
de producție, pentru păstrarea și
apărarea avutului obștesc, sindica-
tele să vegheze totodată asupra fe-
lului cum se aplică unele sancțiuni
date salariaților, pentru ca ele să fie
corespunzătoare faptelor săvîrșite și
aplicate corect, potrivit legii.
în lumina mărețelor perspective
ce se deschid în fața poporului
nostru, sindicatele vor acționa cu
perseverență pentru a-și adu.ee o
contribuție tot mai mare la înfăp(-
tuirea măsurilor stabilite de partid
și guvern în scopul ridicării în con-
tinuare a nivelului de trai material
și cultural al tuturor celor ce mun-
cesc.
tot mal înalt s-au bucurat de apre. fi
cierile’ marelui public, ale presei ș|
ale unor personalități artistica din
țară și de peste hotare. Peste 120 de
mii de artiști amatori, membri ai
celor 7 200 colective artistice ale
sindicatelor, prezintă după orele de
program sau în zilele de sărbătoare,
în cluburi, parcuri și grădini de
vară, in fața a sute și mii de oa-
meni, numeroase spectacole. Numai
în perioada celui de-al VH-lea con-
curs, formațiile artistice de amatori
ale sindicatelor au prezentat aproa-
pe 13 mii de spectacole urmărite cu
viu interes de peste 18 milioane de
spectatori.
Fonti» a asigura'permanentizarea
și dezvoltarea activității artistice de
masă, în 'care s-au manifestat și o
seamă rie neajunsuri, sindicatele
trebuie să acorde o atenție mai
mare îmbunătățirii conținutului re-
pertoriului, promovînd cu priori-
tate lucrări inspirate din viața și
preocupările oamenilor muncii,
ridice nivelul calitativ al manifestă-
rilor. Să extindem organizarea spec/
lacolelor denumite „dialog pe aceeaf’
scenă", care se bucură de apreciere,-
a festivalurilor cintecului și dansu-
lui din stațiunile balneoclimaterice,
spectacolelor prilejuit® de- acordarea
stimulentelor în întrecerea socia-
listă, de încheierea campaniilor a-
gricole și de alte evenimente însem-
nate din viața întreprinderilor. So-
licităm din partea Comitetului de
Stat, pentru Cultură și Artă și in-
stituțiilor sale specializate mal mult
sprijin în asigurarea îndrumării me-
todice, precum și a repertoriului
necesar echipelor artistice de ama-
tori din întreprinderi și instituții.
In același timp, oamenii muncii
așteaptă în mod justificat, din par-
tea creatorilor, mai multe cîntece de
masă, piese de teatru, romane, poe-
zii, care să zugrăvească cît mai de-
plin bucuria vieții de astăzi, lupta
și munca eroică a clasei muncitoare,
a întregului nostru popor, preocu-
pările, gîndurile, năzuințele înaripa-
te ale constructorilor societății noi.
Este în interesul îmbogățirii creației
noastre literare și artistice ca un
număr cît mai mare de scriitori,
poeți dramaturgi, compozitori, să se
deplaseze mai des în mijlocul colec-
tivelor din fabrici și uzine, de pe
marile șantiere, pentru a cunoaște
mai îndeaproape, nemijlocit, viața,
oamenii. Sindicatele noastre sînt
gata să acorde tot sprijinul oame-
nilor de artă în îndeplinirea înaltei
și nobilei lor misiuni.
în perioada la care se referă ra-
portul, Consiliul Central al Sindica-
telor a asigurat dezvoltarea conti-
nuă a bazei materiale a muncii cul-
turale, creînd condiții tot mai bune
desfășurării ei. în prezent, sindica-
tele dispun de peste 300 de cluburi
și case de cultură, de circa 5 000 bi-
blioteci și alte mijloace de cultura-
lizare a maselor. Consiliul Central a
alocat, numai în ultimii 5 ani, peste
500 milioane lei pentru activitate
cultural-educativă, sporirea fondului
de cărți, procurare de inventar,-in-
strumente muzicale și echipament
artistic. în actualul cincinal, din
fondurile sindicatelor circa 140 mi-
lioane lei sînt destinate pentru con-
strucția de noi cluburi, case de cul-
tură și săli culturale care vor spori
mai mult posibilitățile sindicatelor
de a dezvolta munca educativă.
Deși mijloacele materiale au spo-
rit an de an, trebuie arătat că sin-
dicatele nu au reușit să cuprindă, pe
măsura cerințelor, în activitatea
educativă întreaga masă de sala-
riați, membrii lor de familie, să îm-
bogățească, așa cum se cuvine con-
ținutul și varietatea formelor de
deservire culturală. Aceasta esîe, de
altfel, una din cele mai serioase
slăbiciuni ale muncii noastre. în
unele cluburi și case dp cultură se
organizează o activitate sporadică,
manifestările nu răspund întot-
deauna celor mai actuale cerințe și
preocupări ale oamenilor muncii.
Este de datoria sindicatelor să facă
din fiecare club, casă de cultură și
(Continuare in pag. a 5-a)
PAGINA 4

BâPOTU
de activitate al Consiliului
Centrai al Sindicatelor
din Republica Socialistă România
(Urmare din pag. 4-a)
bibliotecă, un centru de atracție în
care oamenii muncii să participe la
manifestări interesante, folositoare.
Tn alcătuirea programelor acestor
instituții, sindicatele să încetățe-
nească metoda consultării muncito-
rilor, tehnicienilor, inginerilor și
funcționarilor asupra acțiunilor ce-i
interesează și la care ar dori să par-
ticipe-
Să colaborăm mai strîns cu orga-
nele U.T.C., cu comitetele de cultură
și artă, comitetele de femei, cu con-
siliile U.C.F.S. pentru realizarea
unor manifestări variate, bogate în
conținut, care să răspundă educării
tinerei generații, preocupărilor spe-
cifice femeilor, dezvoltării culturii
fizice și turismului de masă.
Cunoscînd că pe unele șantiere de
construcții, întreprinderi de curînd
date în folosință, în cele cu secții și
sectoare dispersate, unități socia-
liste de stat din agricultură și or-
ganizații comerciale, se manifestă
neajunsuri în activitatea educativă,
consiliile regionale și locale au da-
toria să sprijine sindicatele respec-
Munca organizatorică - la nivelul
sarcinilor actuale ale sindicatelor
Tovarăși,
. 0- I .
In îndeplinirea sarcinilor tot mai
mari și de răspundere ce au stat în
fața sindicatelor noastre în anii la
care se referă raportul, un rol im-
portant l-a avut îmbunătățirea per-
manentă a activității lor organiza-
torice.
Consiliul Central, organele și or-
ganizațiile sindicale au desfășurat o
susținută muncă pentru creșterea
capacității de cuprindere și mobili-
zarea maselor în vederea sporirii
Aportului sindicatelor la înfăptuirea
operei de desăvârșire .a conșfarucției
socialismului.
In strînsă legătură cu avîntul im-
petuos al economiei naționale, al
tuturor ramurilor ei, cu creștercg
continuă a clasei muncitoare, a ni-
velului ei de conștiință socialistă și
de pregătire profesională, a sporit
forța organizatorică a sindicatelor.
Cele 11 646 sindicate existente astăzi
în întreprinderi. G.A.S.. S.M.T. și
.comune cuprind peste 4 100(100 de
membri, cu aproape 1 300 000 mai
multi decît în anul congresului pre-
cedent. Au crescut puternic rîndu-
rîle1 activului sindical. în organele
de conducere ale sindicatelor sînt
sieși mai mult de 680 000 oameni,
iar în jurul lor alți aproximativ
450 000 de membri ai sindicatelor
îndeplinesc sarcini concrete, perma-
nente in diferite forme de activitate
obștească sindicală.
Preocupat de perfecționarea con-
tinuă a formelor organizatorice, de
îmbunătățirea stilului și a metode-
lor de muncă, Consiliul Centra) al
Sindicatelor a luat un șir de mă-
suri care și-au dovedit eficacitatea,
exercitînd o influență pozitivă asu-
pra întregii activități. Au fost aduse
îmbunătățiri în structura organiza-
torică a unor sindicate, în raport cu
specificul unităților și cerințele locu-
rilor de muncă, au fost create or-
gane de conducere colective la ni-
velul grupelor sindicale, s-au con-
stituit consilii sindicale la nivelul
tuturor raioanelor și orașelor, a fost
îmbunătățit sistemul de instruire a
cadrelor sindicale.
în întreaga lor activitate, organele
sindicale au promovat și respectat
principiul muncii și conducerii co-
lective. Plenarele Consiliului Cen-
tral, ale comitetelor uniunilor pe
ramuri de producție, consiliilor re-
gionale și locale au fost organizate
cu regularitate, dezbătind proble-
mele majore din activitatea sindi-
cală.
Membrii Prezidiului C.C.S., ai Bi-
rourilor Uniunilor pe ramuri și în-
treg activul Consiliului Central al
Sindicatelor și-au desfășurat activi-
tatea cu precădere în regiuni, orașe,
raioane și în întreprinderi, pentru
îndrumarea și controlul muncii or-
ganelor sindicale, pentru răspîndi-
rea experienței pozitive.
Analizînd activitatea desfășurată,
rezultatele obținute, considerăm că
este necesar să ne oprim, totodată,
asupra unor deficiente care s-au
manifestat în munca organizatorică.
Principalul neajuns constă în
aceea că sindicatele nu rezolvă cu
operativitate și suficientă compe-
tență o serie de probleme legate de
activitatea profesională și social-cul-
turală a salariaților. Sînt cazuri
cînd comitete ale sindicatelor nu do-
vedesc suficientă combativitate față
de lipsurile ce se manifestă în pro-
ducție sau în aplicarea măsurilor
privind condițiile de muncă și de
trai, folosesc forme și metode ce nu
țin întotdeauna seama de cerințele
vieții, lucrează adesea în virtutea
inerției, pun încă prea mare preț pe
numărul ședințelor, pe rezolvarea
problemelor administrative, în loc
să-Și concentreze timpul și energia,
în principal, spre soluționarea ope-
rativă a numeroaselor probleme ce
se Ivesc, tn mod firesc, tn viața
multilaterală a colectivelor în care-și
desfășoară activitatea.
în munca de îndrumare și con-
trol, consiliile regionale și locale
tive în organizarea cu regularitate
a unor manifestări la locuri de
muncă și în cămine muncitorești.
La înfăptuirea hotărîrilor parti-
dului și statului cu privire la ridi-
carea nivelului de cultură al între-
gului popor și pregătirea multilate-
rală a tinerei generații, sarcini de
seamă revin membrilor de sindicat
din școli și instituții de artă. Uniu-
nea sindicatelor din instituțiile de
învățămînt și cultură trebuie să
sprijine în mai mare măsură sindi-
catele din școli pentru a întări răs-
punderea învățătorilor și profesori-
lor în îndeplinirea sarcinilor impor-
tante ce le revin în educarea tinerei
generații, pentru a spori aportul lor
la răspîndirea științei și culturii în
rîndul maselor. în instituțiile de
artă, sindicatele să stimuleze efor-
turile colectivelor artistice în ridi-
carea măiestriei lor la nivelul exi-
genței crescînde a publicului, să an-
treneze un număr sporit de artiști,
regizori și dirijori, care să sprijine
formațiile artistice de amatori din
întreprinderi și instituții.
Organele de presă ale sindicate-
lor, și în primul rînd ziarul ..Mun-
ca", întărindu-și continuu profilul
ale sindicatelor s-au rezumat uneori
la indicații cu caracter general. Ele
nu au pus întotdeauna accentul pe
ceea ce este esențial, specific în uni-
tățile din diferite ramuri de pro-
ducție, pe ajutorarea practică a sin-
dicatolor în organizarea muncii pen-
tru îndeplinirea sarcinilor. Unele
consilii locale, acordînd atenție în-
deosebi întreprinderilor, care de re-
gulă se află în orașe, au neglijat
îndrumarea organelor sindicale din
cuprinsul raioanelor, îndeosebi a ce-
lor din G.A.S. și S.M.T.
Consiliul Central a concentrat la
^vchiJ.^ău.uiu^ppblcme pe care
mți lona.ipp.îjiț.vupripfjp Șl rezolva in-
loldeauna în mod operativ, aceasla
influențînd negativ asupra răspun-
derii organelor sindicale subordonate
în îndeplinirea unor sarcini ce in-
trau în atribuțiile lor.
Comitetele uniunilor sindicatelor
n-au desfășurat o activitate suficient
de cuprinzătoare pentru a analiza
și contribui la rezolvarea probleme-
lor specifice de ramură, în multe
cazuri limitîndu-se doar la sesizarea
ministerelor și instituțiilor centrale
asupra deficientelor constatate, fără
,. urnjijrj, jpețeaproape înlăturarea
lor.
Este necesar să ne îndreptăm
atenția asupra acestor lipsuri, să
desprindem concluziile cuvenite și
să ne mobilizăm toate forțele de care
dispunem pentru lichidarea lor, și,
în primul rind. pentru creșterea
continuă a rolului, răspunderii și
autorității sindicatului, ca unitate de
bază a mișcării noastre sindicale, în
întreaga viață a întreprinderii sau
instituției respective.
Comitetele uniunilor pe ramuri de
producție, organele sindicale terito-
riale, evitînd tutelarea măruntă,
respectând autonomia sindicatelor,
stimulînd larg inițiativa lor, vor tre-
bui să le ajute îndeaproape pentru
a pătrunde în esența problemelor
economice, sociale și culturale ce
stau în fața colectivelor de oameni
ai muncii, să desfășoare sistematic
și cuprinzător activitatea organiza-
torică de educare și mobilizare a
maselor, folosind forme și metode
de muncă potrivite pentru rezolva-
rea sarcinilor concrete ce le revin.
In relațiile cu conducerile între-
prinderilor și instituțiilor, comite-
tele sindicatelor trebuie să-și afir-
me mai din plin rolul de exponenți
ai maselor de salariati, să fie in-
transigente față de neajunsurile ce
se manifestă în organizarea și des-
fășurarea producției, să vegheze la
respectarea drepturilor oamenilor
muncii, stabilite de legislația noastră
socialistă, să rezolve principial pro-
blemele, întotdeauna de pe pozițiile
îmbinării intereselor personale cu
cele ale colectivității.
Nivelul la care a ajuns dezvolta-
rea economiei naționale, procesul
continuu de diversificare și specia-
lizarea producției, creșterea nivelu-
lui tehnic, schimbările ce le produc
acestea în structura profesiilor și în
condițiile de muncă, fac necesară
desfășurarea de către sindicate a
unei activități tot mai diferențiate
în cunoștință de cauză, îndrumarea
lor competentă. Viața a arătat că,
în actualele condiții, organele sin-
dicale teritoriale cu toate eforturile
ce le fac nu pot îndeplini asemenea
sarcini. De aceea, va trebui să acor-
dăm pe viitor o atenție mai mare
îmbunătățirii activității Uniunilor
pe ramuri de producție, să le lăr-
gim atribuțiile, să le creăm cadrul
organizatoric necesar pentru a con-
duce și îndruma direct activitatea
sindicatelor din ramura respectivă
în problemele de producție, sociale
și profesionale specifice acesteia.
Totodată, este necesar să precizăm
mai bine atribuțiile consiliilor sin-
dicale regionale, locale și raionale,
ca organe teritoriale, în sensul coor-
donării acțiunilor comune ale sindi-
catelor pe plan local în problemele
social-culturale care nu țin de spe-
cificul activității pe ramură de pro-
ducție.
specific, să popularizeze mult mai
pe larg experiența pozitivă a orga-
nelor și organizațiilor sindicale în
activitatea economică și social-cul-
turală, să manifeste mai multă
combativitate față de lipsuri, in ve-
derea prevenirii și înlăturării lor.
în paginile acestor publicații să se
oglindească mai cuprinzător preocu-
pările și cerințele oamenilor muncii,
răspunzîndu-se cu promptitudine
problemelor care-i preocupă. Publi-
cațiile sindicale trebuie să-și aducă
contribuția la popularizarea și ex-
plicarea politicii interne și externe
a partidului nostru, să înfățișeze cu
măiestrie publicistică munca eroică
a poporului român pentru înflorirea
și prosperitatea patriei.
Hotărîte să-și sporească contribu-
ția la formarea și dezvoltarea con-
științei socialiste a oamenilor mun-
cii, sindicatele vor munci neobosit
pentru îmbunătățirea activității cul-
tural-educative, pentru a stimula și
mai mult entuziasmul, energia, ta-
lentul și priceperea celor ce mun-
cesc în opera de construire a so-
cialismului, pentru a contribui și
mai mult la îmbogățirea și înfru-
musețarea vieții lor spirituale.
Respectarea democrației muncito-
rești. activizarea maselor membrilor
de sindicat în rezolvarea tuturor
problemelor ce stau în fața între-
prinderilor este una din principalele
îndatoriri ale organelor dc condu-
cere sindicale. în cadrul adunărilor
generale și al conferințelor, mem-
brii de sindicat analizează multila-
teral activitatea organelor sindicale
și propun măsuri valoroase pentru
îmbunătățirea ei. O grăitoare do-
vadă în această privință este fap-
tul că în adunările și conferințele
prilejuite de alegerile premergătoare
congresului nostru au luat cuvîn-
tul peste 9,0(100(1 de1 membri dc sin-
dicat, care au făgut un marc număr
de propuneri valoroase. Pentru dez-
voltarea pe mai departe a democra-
ției muncitorești, organele sindicale
au datoria să stimuleze oamenii
muncii în a-și spune părerea des-
chis asupra problemelor caro pri-
vesc activitatea organizației din care
fac parte, asupra muncii fiecăruia
dintre membrii acesteia, indiferent
do funcția pe care o deține. Să dez-
voltăm climatul prielnic criticii și
autocriticii constructive, de dezba-
tere creatoare a problemelor, de
confruntare a diferitelor opinii în
vederea adoptării celor mai cores-
punzătoare măsuri. Organele sindi-
cale de la toate nivelele să acorde
o mare atenție rererilor și sesiză-
rilor cu care oamenii muncii li se
adresează cu tot mai multă încre-
dere : fiecare problemă să fie exa-
minată cu maximum de grijă și
atenție și să i se dea o rezolvare
promptă și principială.
Creșterea continuă a sarcinilor și
complexității problemelor pe care
le au de rezolvat sindicatele
fac imperios necesară promovarea
și mai consecventă a principiului
muncii colective în activitatea or-
ganelor de conducere sindicale.
Hotăririle și măsurile ce se iau tre-
buie să fie rezultatul înmănunchie-
rii părerilor întregului organ, iar
aplicarea lor, rezultatul afirmării în
practică a răspunderii personale a
membrilor acestuia pentru activi-
tatea organizației. Totodată, să
atragem mai larg în activitatea
noastră activul obștesc, dezvoltînd
experiența valoroasă acumulată pînă
acum în această privință. Miile de
muncitori, ingineri și tehnicieni,
oameni de cultură și artă, cuprinși
în comisiile pe probleme, să fie con-
sultați cu regularitate, să li se în-
credințeze sistematic sarcini con-
crete, să manifestăm maximum de
grijă pentru ca propunerile și su-
gestiile lor să fie valorificate.
Capacitatea organizatorică a sin-
dicatelor, eficiența activității lor
sînt determinate în mare măsură de
nivelul de pregătire politică, ideo-
logică și profesională a cadrelor.
Ultimul congres al sindicatelor, sco-
țînd în evidență lipsurile ce au exis-
tat în acest domeniu, a pus 'în fața
Consiliului Central sarcina să îm-
bunătățească substanțial activitatea
de selecționare, creștere și promo-
vare a cadrelor. Ținind seama de
aceasta, prin măsurile luate s-au
obținut însemnate rezultate pozitive.
Pe baza unui plan de perspectivă,
s-a asigurat cunoașterea și promo-
varea a numeroase cadre cu calități
politico-morale și profesionale co-
respunzătoare, au fost școlarizați
peste 2 500 de activiști, iar în fiecare
an au fost obținute îmbunătățiri în
munca de instruire a activului sin-
dical, cu sarcini de bază din toate
domeniile de activitate.
Ținînd seama de exigențele spo-
rite ale organizării producției și a
muncii, precum și ale activității edu-
cative pe care o desfășoară sindica-
tele, reiese că avem încă neajunsuri,
mai ales în domeniul creșterii nive-
lului de pregătire economică și de
cultură generală al cadrelor sindi-
cale.
Ridicarea pe mai departe a nive-
lului de pregătire al cadrelor, pre-
ocuparea pentru formarea de acti-
viști ou un orizont larg, cu temei-
ftlce cunoștințe politice, profesio-
nale, de legislație a muncii și de
cultură generală, capabili să re-
zolve probleme tot mai complexe,
sînt cerințe deosebit de importante
ce stau în fața noastră în perioada
următoare. Să manifestăm, totodată,
mai multă grijă, ca, alături de ca-
drele cu îndelungată experiență, să
fie promovate elemente tinere, cu
perspectivă de dezvoltare, precum și
un număr mai mare de femei. Ceea
ce trebuie să ne preocupe cu deo-
sebire este dezvoltarea la cadrele
sindicale a unor înalte calități poli-
tico-moraie, pentru a fi exemplu în
muncă și societate, strîns legate și
iubite de mase, să dovedească ati-
tudine atentă, tovărășească, maxi-
mum de solicitudine și principiali-
tate față de cerințele acestora.
Tovarăși,
Congresul nostru este chemat să
adopte noul Statut, al cărui proiect
a fost publicat și supus dezbaterii
activului sindical.
Așa cum știți, Consiliul Central a
hotărit să propună Congresului ca
mișcarea sindicală din țara noastră,
în totalitatea ei, să poarte denumi-
rea de Uniunea Generală a Sindica-
telor din România.
Denumirea de Uniunea Generală
a organizației noastre pe plan na-
Să întărim unitatea de acțiune a clasei munci-
toare din întreaga lume, în lupta pentru pace
și progres social
Tovarăși,
Ceea ce caracterizează întreaga
desfășurare a vieții internaționale
contemporane sînt marile schimbări
sociale, întărirea permanentă a for-
țelor mondiale ale socialismului,
intensificarea luptei popoarelor îm-
potriva imperialismului, pentru su-
veranitate și independență națio-
nală, amploarea crescîndă a acțiu-
nilor clasei muncitoare de pretutin-
deni, a luptei de eliberare naționa-
lă, a mișcării democratice pentru
pace și progres social.
Deși raportul de forțe pe arena
mondială s-a schimbat în favoarea
socialismului, democrației și păcii,
imperialismul continuă lotuși să re-
prezinte o gravă amenințare la a-
dresa păcii și libertății popoarelor.
Această situație face necesară men-
ținerea și întărirea vigilenței popoa-
relor, unirea într-un singur torent
a tuturor celor ce muncesc, a tuturor
forțelor antiimperialiste pentru
dejucareă planurilor agresive ale
cercurilor imperialiste și asigurarea
păcii în lume.
Educate în spiritul patriotismului
și internaționalismului socialist,
sindicatele sprijină intru totul poli-
tica externă a Partidului Comunist
Român și a statului nostru, politică
corespunzătoare intereselor și nă-
zilințelor clasei muncitoare și ale
întregului popor român. La temelia
de neclintit a politicii internaționa-
le a țării noastre stau principiile
respectării suveranității și inde-
nendontei naționale, egalității în
drepturi, neamestecului în treburile
interne, avantajului reciproc. Țara
noastră pune in centrul politicii sale
externe prietenia strînsă și alianța
frățească cu toate țările socialiste,
se pronunță pentru dezvoltarea ra-
porturilor de cooperare în interes
reciproc cu toate statele, indiferent
de orînduirea lor socială. România
militează pentru înfăptuirea dezar-
mării. lichidarea blocurilor milita-
re, interzicerea folosirii armelor nu-
cleare și distrugerea totală a stocu-
rilor existente, pentru reglementa-
rea problemei germane și a altor
probleme litigioase. corespunzător
intereselor popoarelor și cauzei pă-
cii.
Evenimentele internaționale din
ultimii ani confirmă că în epoca
noastră rolul hotăritor în dezvolta-
rea istorică îl are socialismul. Frr-
ța politică și economică crescîndă
a sistemului socialist mondial influ-
ențează tot mai mult balanța rapor-
tului de forțe pe arena internațio-
nală și constituie un factor mobili-
zator în lupta celor ce muncesc de
pretutindeni și organizațiilor lor
sindicale.
Permiteți-mi, dragi tovarăși, ca
de la tribuna Congresului nostru să
transmit oamenilor muncii și sin-
dicatelor din toate țările socialiste
un cald salut frățesc și urări de
noi succese în măreața operă de
construcție a socialismului șl co-
munismului.
Bucurîndu-ne din Inimă de suc-
cesele obținute de țările socialiste
în zidirea noii orînduiri, nu putem
uita totodată faptul că unul din po-
poarele frățești, viteazul popor al
Vietnamului, duce în momentul de
față o luptă grea și plină de sacri-
fici] împotriva imperialismului a-
merican care a invadat teritoriul
său național.
Condamnînd cu hotărîre agre-
siunea Statelor Unite în Vietnam,
sindicatele din țara noastră, o dată
cu întregul popor, își exprimă șl cu
acest prilej solidaritatea frățească
deplină cu lupta dreaptă și eroică
a poporului vietnamez, pentru li-
bertate șl Independență națională.
Poporul vietnamez, în conformitate
cu dreptul sfînt șl imprescriptibil
al tuturor popoarelor, să fie lăsat
să hotărască singur asupra destine-
lor șl viitorului patriei sale.
In țările capitaliste zeci de mili-
oane de oameni, numeroase orga-
nizații sindicale desfășoară acțiuni
combative împotriva exploatării și
a dominației monopolurilor, pentru
satisfacerea revendicărilor lor vi-
tale economice, sociale șl politice,
pentru cucerirea și lărgirea dreptu-
rilor sindicale șl a libertăților de-
mocratice. Mișcarea de eliberare
națională a popoarelor se dezvoltă
necontenit Pe harta politică a lu.
țional exprimă unitatea organlsato-
rică și de acțiune a mișcării aindi-
cale, corespunde rolului și aarcinl-
lor sporite ce îi revin în actuala
etapă de desăvîrșire a construcției
socialiste.
Reafirmând principiile care stau
la baza structurii și activității orga-
nizatorice a sindicatelor noastre —
centralismul democratic, democra-
ția muncitorească, organizarea pe
principiul locului și al ramurii de
producție — proiectul de statut sta-
bilește că sindicatele se bucură de
autonomie în rezolvarea probleme-
lor ce intră în atribuțiile lor, aderă
de bună voie la Uniunile pe ramuri
de producție, iar acestea se u-
nesc pe baza liberului consimță-
mînt în Uniunea Generală a Sindi-
catelor din România. Sînt precizate
mai bine, în lumina experienței, a-
tribuțiile și sarcinile sindicate-
lor, Uniunilor sindicatelor pe ra-
muri de producție, organelor sindi-
cale teritoriale, drepturile și înda-
toririle membrilor de sindicat și
alte probleme privind formele orga-
nizatorice și metodele de muncă pe
care viața și activitatea sindicate-
lor, noile condiții în care ne desfă-
șurăm munca le-au cerut a fi rezol-
mii apar noi state independente,
care prin lupta lor împotriva impe-
rialismului, a colonialismului și
neocolonialismului, pentru înlătu-
rarea asupririi naționale, contribuie
la slăbirea forțelor reacțiunii și
războiului, la întărirea forțelor
mondiale ale progresului și păcii.
Clasei muncitoare și sindicatelor
din țările capitaliste, oamenilor mun-
cii și popoarelor din Asia, Africa și
America Latină, tuturor celor care
și-au închinat viața și lupta idea-
lurilor nobile de libertate naționa-
lă și dreptate socială le adresăm
mesajul cald de solidaritate al cla-
sei muncitoare și sindicatelor din
România.
Tovarăși,
Conștiente de rolul tot mai im-
portant al clasei muncitoare, al miș-
cării sindicale, în viața internațio-
nală, sindicatele noastre desfășoară
o hogată activitate pentru întărirea
colaborării și unității de acțiune a
mișcării sindicale de pretutindeni.
Ele au continuat și în anii la care
se referă raportul, să dezvolte șl să
consolideze legăturile lor de cola-
borare și prietenie frățească cu oa-
menii muncii și sindicatele lor din
toate țările socialiste. Schimburile
de delegații cu sindicatele din aces-
te țări, participarea la congrese și
la alte acțiuni, trimiterile de gru-
puri de oameni ai muncii la odihnă
au contribuit la o mai bună cunoaș-
tere reciprocă, la întărirea priete-
niei și colaborării noastre frățești.
Am extins relațiile de colaborare
cu organizațiile sindicale afiliate la
F.S.M., de alte afilieri sau autono-
me. Avem legături bune cu sindica-
tele din numeroase țări din Europa,
Asia și America Latină, iar volu-
mul schimburilor de delegații cu
organizațiile din Africa și Orientul
Apropiat și Mijlociu a crescut,
în ultimii 5 ani, ne-au vizitat țara
delegații ale sindicatelor din 71 de
țări pentru schimb de experiență,
cu prilejul sărbătoririi zilei de
1 Mai, participării la diferite ac-
țiuni sau cu alte prilejuri. O contri-
buție însemnată la strîngerea legă-
turilor de prietenie cu organizațiile
sindicale de peste hotare au adus-o
publicațiile editate de sindicatele
vat» cu prilejul elaborării noului
statut.
Adoptarea statutului va face po-
sibilă afirmarea și mai deplină a
inițiativei organelor și organizații-
lor sindicale, creșterea autorității
și competenței lor în îndeplinirea
sarcinilor multiple ce le revin. Res-
pectarea prevederilor statutului,
traducerea lor în viață, constituie
îndatoriri de cea mai mare însem-
nătate pentru fiecare organ și orga-
nizație sindicală, pentru flecare
membru de sindicat.
Avem convingerea că înfăptuirea
tuturor măsurilor pe care Ie va
stabili Congresul, întărirea perma-
nentă a sindicatelor din întreprin-
deri și instituții, creșterea răspun-
derilor Uniunilor pe ramuri de pro-
ducție, îmbunătățirea stilului și
metodelor de muncă vor face și mai
rodnică activitatea noastră de viitor,
Mobilizînd întreaga noastră capaci-
tate și pricepere, să nu precupețim
forțele și să muncim neobosit pen-
tru ca Uniunea Generală a Sindi-
catelor din România să-și îndepli-
nească cu cinste importanta misiu-
ne ce-î revine în viața societății
noastre.
noastre șl tn special revista „Sindi-
catele din Republica Socialistă
România", care este trimisă în pes-
te 115 țări.
Raportăm Congresului că în pre-
zent avem legături de prietenie și
colaborare cu organizații sindicale
din peste 90 de țări de pe toate
continentele. Aceasta este o expre-
sie a sentimentelor de solidaritate
pe care le nutrim față de clasa
muncitoare din alte țări și în același
timp o mărturie a interesului ma-
nifestat față de activitatea sindica-
telor noastre, față de realizările ob-
ținute de poporul român în făurirea
viețij sal® noi și fericite.
Sindicatele din România vor dez-
volta și pe mai departe relațiile fră-
țești cu sindicatele din toate țările
socialiste, în interesul întăririi uni-
tății și coeziunii sistemului mon-
dial socialist. Vom lărgi și în viitor
contactele și colaborarea cu sindi-
catele din țările capitaliste, recent
eliberate și coloniale, considerînd
că prin aceasta ne aducem consec-
vent contribuția la întărirea șl dez-
voltarea unității de acțiune a miș-
cării sindicale internaționale, spre
folosul cauzei celor» ce muncesc de
pretutindeni.
Tn condițiile existente în prezent
pe plan mondial, mișcarea sindica-
lă internațională constituie o forță
politică și socială deosebit de în-
semnată, cu mari resurse, capabilă
să aducă o contribuție crescîndă la
lupta împotriva capitalismului, a
imperialismului, pentru satisfacerea
revendicărilor fundamentale ale
clasei muncitoare, ale tuturor celor
ce muncesc pentru cauza păcii și
prieteniei între popoare.
Pornind de la acest considerent,
sindicatele din România au militat
consecvent pentru dezvoltarea și în-
tărirea unității de acțiune a mișcă-
rii sindicale internaționale și, îna-
inte de toate, pentru consolidarea
unității Federației Sindicale Mon-
diale, din care fac parte încă de la
înființarea ei. Preocupate de spori-
rea continuă a rîndurilor F.S.M., de
creșterea eficienței acțiunilor sale,
sindicatele noastre s-au străduit să
contribuie» la îmbunătățirea activi-
tății F.S.M. șl a organelor sale de
conducere, corespunzător gradului
He dezvoltare șl maturizare a mi»,
carii sindicale din diverse țări,
transformărilor survenite în lume
in ultimii douăzeci de ani.
Ținînd semă de caracterul F.S.M.,
ca organizație la care aderă de
bună voie centrale sindicale națio-
nale independente, ce acceptă să-și
coordoneze eforturile în lupta pen-
tru satisfacerea unor revendicări și
cucerirea unor obiective comune,
sindicatele din țara noastră au mili-
tat în F.S.M. pentru respectarea au-
tonomiei fiecărei organizații afilia-
te, neamestec în treburile ini r e,
pentru promovarea unor relații de
respect reciproc, bazate pe deplina
egalitate în drepturi, pe principiile
celei mai largi democratii munci-
torești.
în acest spirit sindicatele din Re-
publica Socialistă România își vor
îndeplini și pe viitor îndatorirea lor
internaționalistă, își vor da și pe
mai departe contribuția la activita-
tea F.S.M., la întărirea continuă a
rîndurilor sale, la acțiunile menite
să dezvolte și să întărească unita-
tea de acțiune a celor ce muncesc
și a sindicatelor lor din întreaga
lume în lupta împotriva exploatării,
pentru democrație, independență
națională, progres social, pentru
triumful cauzei păcii și prieteniei
între popoare.
Tovarăși,
In orice parte a țării îți îndrepți
astăzi pașii, te întîmpină munca
plină de vigoare, de avînt, a între-
gului popor angajat cu toate put»-ile
sale în lupta pentru înfăptuirea
mărețelor sarcini stabilite de Con-
gresul al IX-lea al Partidului Co-
munist Român.
Aceasta constituie principala che-
zășie că la capătul celor cinci ani
prevederile planului de dezvoltare
a economiei naționale vor deveni
deplină realitate, aducînd noi și pu-
ternice forțe economiei țării, noi
frumuseți tabloului înfloritor al pa-
triei, noi satisfacții și împliniri vie-
ții celor ce muncesc din orașe șl
sate.
In vasta operă constructivă ce o
desfășoară eu entuziasm întregul
popor, sindicatele noastre, al - or
rol în toate domeniile activității so-
ciale sporește tot mai mult, au un
larg cîmp de afirmare a capacității
lor de organizare șl educare a ma-
selor celor ce muncesc în întreprin-
derile, Instituțiile șl șantierele țării.
Permitețl-ml, tovarăși, ca în nu-
mele Congresului nostru, al milioa-
nelor de membri ai «indicatelor, să
încredințez Partidul Comunist Ro-
mân, Comitetul său Central, că sin-
dicatele din țara noastră vor pune
întreaga lor forță organizatorică și
educativă în slujba cauzei desăvâr-
șirii construcției socialiste, vor
munci cu abnegație și energie pen-
tru a-și aduce o contribuție tot mal
mare la înfăptuirea în cele mai bune
condiții a sarcinilor cincinalului,
pentru creșterea și întărirea conti-
nuă a puterii economice a patriei,
înflorirea științei, culturii și artei,
ridicarea bunăstării materiale, îm-
bogățirea vieții spirituale și ferici-
rea minunatului nostru popor.
Trăiască Partidul Comunist. Ro-
mân, inspiratorul șl organizatorul
tuturor victoriilor poporului nos-
tru !
Trăiască eroica noastră clasă
muncitoare, clasă conducătoare a so-
cietății !
Trăiască patria noastră iubită —
Republica Socialistă România !
Să se dezvolte și întărească con-
tinuu unitatea și solidaritatea inter-
națională a celor ce muncesc de
pretutindeni !
Trăiască pacea și prietenia între
popoare!
(în repetate rînduri, raportul a
font subliniat cu vii și îndelungi
aplauze. La încheierea raportului,
întreaga asistentă in picioare acla-
mă îndelung pentru Partidul Co-
munist Român, pentru Comitetul
său Central. Minute în șir răsună
ovații, urale).
PAGINA 5
RAPORT
asupra proiectului de Statut al
•?
Uniunii Generale a Sindicatelor
din România
prezentat de tovarășul IOAN COTOȚ
Tovarăși
Tn aceste zile, clasa muncitoare,
întregul popor urmăresc cu viu in-
teres desfășurarea lucrărilor Con-
gresului nostru — forul suprem al
mișcării sindicale din România, care
este chemat ca, în lumina experien-
ței dobîndite și e sarcinilor de viitor
să stabilească direcțiile activității
sindicatelor pentru a-șj aduce o
contribuție sporită la înfăptuirea
sarcinilor stabilite de Congresul al
IX-lea al Partidului Comunist Ro-
mân, pentru dezvoltarea economiei,
științei și culturii, pentru ridicarea
bunăstării oamenilor muncii.
Salutul adresat Congresului nostru
de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se-
cretar general al Comitetului Cen-
tral al Partidului Comunist Român,
are un puternic răsunet în mintea
și inimile participantilor la Congres,
el dă o înaltă apreciere contribuției
aduse de sindicate la marile înfăp-
tuiri ale poporului nostru în dez-
voltarea industriei, în înflorirea
agriculturii, în înmulțirea valorilor
științei și culturii. Caldele aprecieri
și înaltele îndemnuri însuflețesc și
mai mult pe toți membrii sindica-
telor în activitatea pe care o desfă-
șoară în producție, pe tărîm social
și obștesc, închinată înfloririi pa-
triei, bunăstării poporului. în ace-
lași timp ideile cuprinse în salut
subliniază rolul crescînd al sindica-
telor în întreaga viață a societății
noastre.
Sindicatele din Republica Socia-
listă România — organizații profe-
sionale de masă ale clasei munci-
toare, clasă conducătoare în statul
nostru socialist, unesc în rindurile
lor, de bună voie, muncitorii, tehni-
cienii, inginerii, funcționarii și alți
oameni ai munții din întreprinderi,
instituții, fără deosebire de naționa-
litate și sex, în scopul luptei pentru
dezvoltarea continuă a economiei și
culturii, pentru creșterea nivelului
de trai al celor ce muncesc, pentru
progresul și prosperitatea patriei
noastre socialiste.
Proiectul de statut publicat în
presă și discutat în adunări ale acti-
vului sindical, supus dezbaterii Con-
gresului, a fost primit cu mult in-
teres și deplină aprobare de către
membrii sindicatelor, de către toți
oamenii muncii. El exprimă, prin
prevederile sale, schimbările pro-
funde în viața societății noastre,
realitățile României socialiste, sta-
diul actual al dezvoltării mișcării
sindicale, sintetizează experiența
acumulată în decursul anilor, creînd
cadrul necesar pentru perfecționa-
rea continuă a formelor de organi-
zare, a metodelor de muncă, a acti-
vității sindicatelor în general.
în proiectul de statut se propune
ca mișcarea sindicală din țara noa-
stră — cea mai largă organizație a
clasei muncitoare — care cuprinde
peste 4 100 000 de membri, să poarte
denumirea de UMunca Generală a
Sindicatelor din România. Această
denumire pe oare a mai purtat-o
mișcarea sindicală din țara noastră
la începutul organizării sale pe plan
național exprimă, cel mai bine, uni-
tatea organizatorică și de acțiune a
tuturor sindicatelor, faptul că toate
organizațiile sindicale fac parte din-
tr-o organizație unică în cadrul că-
reia își unesc eforturile și mijloacele
în lupta pentru scopurile nobile ale
socialismului și comunismului. De-
numirea de Uniune Generală a Sin-
dicatelor răspunde totodată dorinței
manifestate în repetate rînduri de
numeroși oameni ai muncii, de ca-
drele organizației noastre care ce-
reau ca mișcarea sindicală să aibă,
așa cum a și avut mulți ani în
trecut, o denumire ce să exprime
totalitatea ei.
Uniunea Generală a Sindicatelor
din România își desfășoară activita-
tea sub conducerea politică a Parti-
dului Comunist Român, cea mai
înaltă formă dc organizare a clasei
muncitoare, forța politică conducă-
toare în Republica Socialistă Ro-
mânia, militînd cu toată hotărîre»
pentru înfăptuirea politicii sale, care
exprimă năzuințele și interesele
fundamentale ale clasei muncitoare,
ale tuturor oamenilor muncii.
în proiectul noului statut s-a
urmărit să se precizeze mai bine
scopul și sarcinile fundamentale ale
sindicatelor, rolul lor în cadrul de-
mocrației socialiste, a orînduirii
noastre, atît pe tărîmul atragerii
maselor, prin forme obștești, la or-
ganizarea și conducerea producției,
la înfăptuirea planurilor economiei
naționale, la îmbunătățirea condi-
țiilor de muncă și de trai ale celor
ce muncesc, în desfășurarea activi-
tății cultural-cducative, cît și în
domeniul relațiilor internaționale.
Astfel, în proiectul de statut se
arată că sindicatele organizează
participarea maselor la planificarea
șj conducerea producției, stimulează
inițiativa și elanul lor creator în
dezvoltarea economiei naționale, or-
ganizează întrecerea socialistă și
consfătuirile de producție, se ocupă
de propaganda tehnică și economică,
mobilizează muncitorii, tehnicienii,
inginerii și funcționarii la înfăptu-
irea măreței opere de desăvîrșire,
pe o treaptă superioară, a construc-
ției socialiste.
Sindicatele participă la elabora-
rea legislației muncii, la elaborarea
și înfăptuirea tuturor măsurilor le-
gate de satisfacerea, tot mai deplină
a intereselor economice și social-
culturale ale angajaților, îi repre-
zintă pe aceștia la încheierea con-
tractelor colective cu conducerile
întreprinderilor, veghează la stricta
respectare a drepturilor ce se cuvin
angajaților pe baza prevederilor le-
gislației muncii, apărîndu-i împotri-
va oricărei încălcări ale acestora,
conduc asigurările sociale de stat,
parlicipă la elaborarea măsurilor de
protecția muncii, organizează și
exercită controlul obștesc în dome-
niul condițiilor de muncă și al de-
servirii populației.
Ca organizații obștești, sindicatele
desfășoară o multilaterală activitate
cLiltural-edueativă în scopul dezvol-
tării conștiinței socialiste, a atitu-
dinii înaintate față de muncă și
avutul obștesc, a trăsăturilor moral-
cetățenești, proprii omului înaintat
al zilelor noastre, a opiniei de masă
împotriva fenomenelor negative,
educă membrii săi în spiritul înal-
telor sentimente ale patriotismului
socialist și internaționalismului pro-
letar, cultivă mîndria pentru tradi-
țiile glorioase de luptă ale poporu-
lui, ale clasei muncitoare și aliati-
lor ei împotriva exploatării și asu-
pririi, pentru libertate națională și
socială. Ele dezvoltă sentimentul
frăției dintre poporul român și na-
ționalitățile conlocuitoare, unite în
lupta comună pentru înflorirea
scumpei noastre patrii — Republica
Socialistă România.
In spiritul internaționalismului
proletar, Uniunea Generală a Sin-
dicatelor din România militează ac-
tiv pentru întărirea relațiilor cu
sindicatele din toate țările socia-
liste, își manifestă solidaritatea cu
lupta celor ce muncesc din celelalte
țări, împotriva exploatării capita-
liste, asupririi naționale, pentru sa-
tisfacerea revendicărilor economice
și sociale legitime, pentru drepuri
sindicale și libertăți democratice,
independență națională, pentru pace
și prietenie între popoare. Ea dez-
voltă relații de colaborare cu sindi-
catele din întreaga lume în vederea
întăririi unității de acțiune a miș-
cării sindicale mondiale, pe plat-
forma intereselor vitale comune.
Tovarăși,
Tinînd seama de rolul și sarcinile
crescînde ale sindicatelor în etapa
actuală, proiectul de statut este
străbătut, prin toate prevederile
sale, de grija pentru dezvoltarea
democrației muncitorești, pentru o
și mai puternică activizare a sindi-
catelor, a membrilor, a organiza-
țiilor și organelor sindicale, de la
toate nivelele, pentru creșterea con-
tribuției și a prezenței lor active în
toate domeniile vieții sociale, avînd
în vedere că ele euprind o însem-
nată parte a populației active a
țării, îndeosebi din sectoarele con-
ducătoare ale economiei.
In proiectul de statut se reafirmă
cu claritate principiul călăuzitor al
structurii șl activității organizato-
rice a sindicatelor — centralismul
democratic, care asigură unitatea de
voință și de acțiune, înmănunche-
rea într-un singur tot a energiei și
inițiativei creatoare a muncitorilor,
tehnicienilor, inginerilor și funcțio-
narilor, a tuturor sindicatelor în
scopul înfăptuirii sarcinilor Uniunii
Generale a Sindicatelor din Ro-
mânia.
Caracterul profund democratic și
unitar al activității sindicatelor se
exprimă în eligibilitatea tuturor or-
ganelor sindicale, de jos si pînă sus,
în obligativitatea acestora de a pre-
zenta periodic dări de seamă în
fața membrilor dc sindicat, în sub-
ordonarea organelor inferioare celor
superioare, în faptul că hotărîrile
se iau cu majoritate de voturi, iar
minoritatea se supune majorității.
Totodată în proiectul de statut se
subliniază ca un principiu funda-
mental în activitatea tuturor orga-
nelor de conducere ale sindicatelor
— principiul muncii și conducerii
colective. In activitatea lor. orga-
nele sindicale trebuie să aplice cu
și mai multă consecvență, în toate
împrejurările, principiul muncii co-
lective, hotărîrile și măsurile adop-
tate trebuie să fie rezultatul exami-
nării părerilor și propunerilor, ex-
presia gîndirii si înțelepciunii co-
lective. In același timp, aplicarea
acestui principiu presupune stabili-
rea precisă a sarcinilor, a răspun-
derii personale a fiecărui tovarăș.
Sindicatele, prin însăși natura lor
cuprind masa largă a angajaților.
De aceea, organele sindicale în
întreaga lor activitate trebuie să
consulte permanent membrii de sin-
dicat. activul larg sindical și sâ-i
atragă în elaborarea hotărîrilor, în
organizarea activității, în rezolvarea
problemelor ce le revin. Experiența
a arătat că măsuri judicioase s-au
adoptat atunci cînd s-a aplicat cu
consecvență acest principiu de
muncă. O expresie a democratismu-
lui organizației noastre o reprezintă
lărgirea continuă a drepturilor
membrilor sindicatelor. Proiectul de
statut prevede dreptul membrilor
sindicatelor de a participa la dezba-
terea tuturor problemelor activității
sindicale, de a-și exprima nestin-
gherit părerea în adunări și presa
sindicală, posibilitatea de a se adre-
sa cu orice cereri sau propuneri
organelor de conducere ale sindica-
lelor privind problemele de produc-
ție, condițiile de muncă și de trai,
de deservire social-culturală, pre-
cum și în șpărarea drepturilor lor
în caz dc neîndeplinire a prevederi-
lor contractului de muncă de către
conducerile unităților economice și
instituțiilor.
Proiectul de statut definind drep-
turile membrilor sindicatelor stabi-
lește, în același timp, cu multă
claritate și îndatoririle ce le au, de
a contribui activ la îndeplinirea la
timp și în bune condiții a tuturor
sarcinilor profesionale, de a-șl per-
fecționa continuu calificarea profe-
sională, de a respecta disciplina so-
cialistă a muncii, de a apăra șl
întări, prin toate mijloacele, pro-
prietatea obștească, de a milita pen-
tru înfăptuirea hotărîrilor organelor
sindicale, de a munci neobosit pen-
tru ridicarea nivelului lor cultural
și politic, de a avea o comportare
demnă în muncă, familie și socie-
tate.
Așa cum se arată în proiectul de
statut, organele de conducere sin-
dicale sînt obligate să asigure, în
întreaga lor activitate, respectarea
deplină a democrației în toate îm-
prejurările, să stimuleze inițiativa
și combativitatea membrilor de sin-
dicat împotriva neajunsurilor, să
examineze cu atenție și solicitudine
problemele ce-i preocupă și să le
rezolve cu principialitate tovără-
șească fi promptitudine.
Aplicarea cu consecvență șl în
spirit creator a principiului demo-
crației muncitorești în strînsă îmbi-
nare cu centralismul este reflectată
și în prevederile proiectului de sta-
tut referitoare la autonomia de care
se bucură sindicatele în rezolvarea
problemelor ce intră în atribuțiile
lor, atît în ceea ce privește activi-
tatea lor cît și în raporturile cu con-
ducerile întreprinderilor, instituții-
lor respective și cu organele dc stat
și obștești.
Această prevedere oglindește ma-
turizarea sindicatelor, creșterea
competentei și capacității lor în re-
zolvarea sarcinilor ■ ce le revin ca
organizații obștești în domeniile or-
ganizării și conducerii producției,
condițiilor de muncă și de viață și
a celor social-culturale; dovedește
faptul că în această perioadă s-au
ridicat nenumărate cadre temeinic
pregătite, cu experiență în munca
cu masele, care se bucură de stimă
și apreciere.
Practica a arătat că sindicatul cu-
noaște cel mai bine ce trebuie să
facă în condițiile concrete din între-
prinderea sau instituția respectivă.
In cadrul organizatoric în care își
vor desfășura în viitor sindicatele
activitatea, exercitarea autonomiei
lor presupune încadrarea măsurilor
pe care le adoptă în limitele nor-
melor și hotărîrilor organelor sin-
dicale superioare, îmbinarea armo-
nioasă a intereselor locale cu cele
generale. Aceasta va permite dez-
voltarea inițiativei de jos, va da po-
sibilitatea sindicatelor să rezolve în
mai bune condiții problemele care
le stau în față, să fie prezente mai
activ în întreaga viață a întreprin-
derilor și instituțiilor și în același
timp, asigurarea unității de acțiune
în problemele comune tuturor sin-
dicatelor.
Aplicarea principiului autonomiei
sindicale va înlătura unele practici
nejuste, care duceau la nesocotirea
de către organele teritoriale ale sin-
dicatelor a competenței comitetelor
sindicatelor în rezolvarea probleme-
lor legale de condițiile și nevoile
specifice, de profilul producției, al
condițiilor de muncă și de trai ale
oamenilor din întreprinderile și in-
stituțiile respective, anulînd adesea
în mod arbitrar hotărîri și măsuri
adoptate, încâlcind în felul acesta
democrația muncitorească. Deși con-
siliile regionale, locale și raionale
s-au străduit să desfășoare o muncă
diferențiată, ele nu au putut să ob-
țină rezultatele dorite. Ținînd sea-
ma de atribuțiile ce le aveau, ca
organe teritoriale, nu puteau să pă-
trundă în specificul activității fie-
cărui sindicat, și ca urmare adoptau
uneori hotărîri cu caracter general,
nepotrivite, care frînau inițiativa
sindicatelor.
Etapa actuală de dezvoltare a miș-
cării sindicale din țara noastră, sar-
cinile noi, tot mai importante care
stau în fața ei, creșterea capacității
organizatorice și a competenței sale
în rezolvarea problemelor impun
perfecționarea formelor de organi-
zare care trebuie să corespundă ce-
rințelor vieții, condițiilor concrete
din întreprinderi, instituții și ra-
muri de activitate.
Proiectul de statut răspunde, prin
prevederile sale, acestor cerințe de
îmbunătățire a modului de organi-
zare și conducere a sindicatelor, ți-
nînd seama de faptul că formele
organizatorice trebuie perfecționate
în funcție de sarcinile actuale și de
perspectivă.
Și în actualul proiect de statut,
păstrîndu-se principiul organizării
sindicatelor — unitate de bază în
structura organizatorică a Uniunii
Generale a Sindicatelor — pe locul
de producție în întreprinderi și in-
stituții, sînt incluse prevederi noi
reieșite din experiență, cu privire
la mai buna organizare a grupelor
sindicale, a organizațiilor sindicale
pe secții fl altele.
Tovarăși,
In spiritul centralismului demo-
cratic și al autonomiei sindicatelor,
în statut se consemnează că sindi-
catele se unesc după principiul ra-
murii, pe baza propriilor hotărîri,
în uniuni ale sindicatelor pc ramuri
de producție. Aderarea sindicatelor
la uniunile pe ramuri se hotărăște
de către adunarea generală sau con-
ferința sindicatului respectiv.
Afilierea sindicatelor la uniunile
pe ramură de producție, avînd da
bază interesele profesionale comu-
ne ale sindicatelor din ramură, dă
posibilitatea să se dezvolte activită-
țile specifice și să se facă un larg
schimb de experiență, permite o co-
ordonare a eforturilor pentru reali-
zarea sarcinilor în domeniul respec-
tiv de activitate, sindicatele bucu-
rîndu-se de ajutor și îndrumare di-
ferențiată.
Dezvoltarea impetuoasă a econo-
miei naționale, pe baza industriali-
zării socialiste a țării, a determinat
un proces continuu de diversificare
și specializare a ramurilor econo-
miei naționale. In raport de aceste
realități și de experiența de pînă
acum, proiectul de statut stabilește
rolul și sarcinile concrete ale uni-
unilor sindicatelor pe ramuri de
producție. Ele sînt o expresie a uni-
rii de bună voie a sindicatelor din
aceeași ramură și au drept scop
realizarea unității organizatorice și
de acțiune a acestora în problemele
specifice de ramură.
Investirea uniunilor sindicatelor
pe ramuri de producție cu dreptul
de a conduce activitatea sindicate-
lor din ramura respectivă în rezol-
varea problemelor de producție, so-
ciale și profesionale specifice de ra-
mură, în înfăptuirea sarcinilor ce le
revin din hotărîrile Congresului, ale
plenarelor Consiliului Central al
Uniunii Generale a Sindicatelor,
precum și a măsurilor stabilite de
conferințele uniunilor, în reprezen-
tarea sindicatelor afiliate în relațiile
cu ministerele și alte organe centra-
le, face să crească rolul și compe-
tența acestora-
Așa după cum cunoașteți, în pe-
rioada care a trecut nu s-a realizat
cum trebuie conducerea sindicatelor
pe specificul ramurii de producție,
ceea ce a influențat negativ asupra
activității sindicatelor. Aceasta s-a
întimplat și datorită faptului că
uniunile pe ramuri nu aveau legă-
turi directe, sistematice, cu sindica-
tele și deci nu au putut să le spri-
jine concret, diferențiat,o în aborda-
rea problenjelop ispecifice ramurilor,
în înlăturarea greutăților, iar orga-
nele teritoriale ale sindicatelor nici
nu aveau pentru industria republi-
cană un corespondent la nivelul re-
giunii, orașului sau raionului pe li-
nia organelor economice de stat cu
care să trateze problemele. Din a-
ceastă cauză multe sarcini n-au fost
rezolvate sau au fost rezolvate for-
mal. Conducerea sindicatelor după
principiul ramurii se impune, cu atît
mai mult, cu cît s-au dezvoltat ra-
pid și multilateral ramurile econo-
miei naționale. Viața a cerut să se
precizeze mai clar și să se intensi-
fice preocuparea pentru problemele
specifice de ramură.
Uniunile sindicatelor pe ramură,
neavînd cadrul organizatoric cores-
punzător, nu au dispus de posibili-
tăți practice de a asigura o îndru-
mare efectivă a sindicatelor. In con-
dițiile cînd întreaga activitate a sin-
dicatelor era îndrumată de organele
teritoriale, membrii comitetelor uni-
unilor pe ramuri, aflați pe teren,
desfășurau o activitate asemănătoa-
re cu a instructorilor Consiliului
Central al Sindicatelor, nu urmă-
reau cu perseverență problemele
specifice ramurii, lăsîndu-Ie pe sea-
ma organelor teritoriale care nu a-
veau practic posibilitatea să le re-
zolve, nu puteau și nu dispuneau de
forțele necesare pentru a cuprinde
toate problemele specifice diferite-
lor sindicate, îndeosebi în organiza-
rea întrecerii socialiste, în repre-
zentarea sindicatelor în relațiile cu
ministerele, în generalizarea expe-
rienței înaintate în producție și de
aceea se rezumau la indicații cu ca-
racter general.
Pentru a da viață sarcinilor mari
ce revin uniunilor sindicatelor pe
ramură, conform prevederilor pro-
iectului de statut, se impune nece-
sitatea de a întări comitetele uniu-
nilor cu cadre competente, de spe-
cialitate, cu o bogată experiență
profesională și în munca sindicală.
Dc asemenea, Consiliul Central al
Uniunii Generale va trebui să ajute
comitetele uniunilor pe ramuri ca
acestea să cunoască și să cuprindă
mai bine, în cel mai scurt timp, sar-
cinile specifice ramurilor, să desfă-
șoare o muncă operativă în rezol-
varea problemelor pe care le ridică
sindicatele afiliate, să manifeste o
atitudine activă și competență în
relațiile cu conducerile unităților,
ale ministerelor, organelor de stat.
Pe aceeași linie a consecvenței de-
mocrației muncitorești se prevede în
proiectul de statut afilierea uniuni-
lor sindicatelor pe ramuri de pro-
ducție la Uniunea Generală a Sin-
dicatelor din România.
Unirea de bună voie a sindicate-
lor în uniuni pe ramuri de produc-
ție ale sindicatelor și afilierea aces-
tora la Uniunea Generală a Sindi-
catelor redă expresia unității, de
jos în sus și de sus în jos, a orga-
nizațiilor sindicale pe baza intere-
selor comune ale tuturor angajati-
lor din țara noastră. Aceasta asi-
gură unitatea trainică, de nezdrun-
cinat. a tuturor sindicatelor din
România.
în perioada care a trecut de la Con-
gresul precedent, Consiliul Central
al Sindicatelor a primit sarcina de
a conduce nemijlocit activitatea
Consiliului Național al Inginerilor și
Tehnicienilor din Republica Socia-
listă România, care are un rol im-
portant în or-ganizarea activității ob-
ștești a inginerilor și tehnicienilor
în domeniul promovării progresului
tehnic în producție, al răspîndirii în
mase a noilor cuceriri ale științei și
tehnicii, al continuei perfecționări
profesionale a muncitorilor, maiș-
trilor, tehnicienilor și inginerilor în
toate ramurile economiei naționale.
Proiectul de statut conține preve-
deri referitoare la rolul și sarcinile
acestui organism, care își desfășoa-
ră activitatea practică pe baza pro-
priului său regulament.
Tovarăși,
Experiența a arătat că sindicatele
din întreprinderi și instituții, din
aceeași regiune, oraș sau raion, în
afară de sarcinile și preocupările
specifice ramurii de producție au
sarcini, preocupări și interese co-
mune cu celelalte sindicate, indife-
rent de ramură.
Consiliile regionale, locale și raio-
nale au obținut o experiență pozi-
tivă în coordonarea activității sin-
dicatelor, în probleme comune. Pe
baza experienței dobîndite și a ne-
ajunsurilor care au existat în acti-
vitatea consiliilor regionale și loca-
le, proiectul de statut dă o nouă re-
glementare rolului și sarcinilor aces-
tora, ca organe teritoriale ale Uniu-
nii Generale a Sindicatelor din Ro-
mânia.
Consiliile regionale desfășurînd
activitatea pe baza hotărîrilor și in-
strucțiunilor Consiliului Central al
Uniunii Generale a Sindicatelor vor
îndruma și controla activitatea con-
siliilor locale și raionale. In același
timp, avînd în vedere posibilitățile
de care dispun, ele vor sprijini ac-
țiunile întreprinse pe plan regional
de uniunile sindicatelor pe ramuri
de producție, vor generaliza expe-
riența pozitivă și metodele înaintate
de muncă ale consiliilor locale și
raionale în acțiunile comune ale
sindicatelor, se vor ocupa de selec-
ționarea, repartizarea și instruirea
cadrelor sindicale, vor asigura legă-
tura și conlucrarea cu organele de
stat șl obștești de la nivelul regiu-
nii, tn problemele care privesc sin-
dicatele. In acest fel, se vor îmbina
armonios eforturile uniunilor sindi-
catelor pe ramuri și a consiliilor re-
gionale, se va realiza o justă și ra-
țională folosire a forțeloi, o mai
bună organizare și conducere a ac-
tivității sindicale.
Pornind de la principiul că în ac-
tivitatea lor sindicatele se bucură
de autonomie în rezolvarea proble-
melor la nivelul întreprinderilor și
instituțiilor, proiectul de statut pre-
vede că consiliile locale și raionale
ale Uniunii Generale a Sindicatelor
coordonează acțiunile economice și
social-culturale de interes comun
ale sindicatelor din raza lor de ac-
tivitate, acordă ajutorul necesar în
organizarea activității culturale, or-
ganizează manifestări cultural-ar-
tistice și turistice cu forțele comu-
ne ale sindicatelor, gestionează fon-
durile de asigurări sociale ce le sînt
încredințate, organizează și conduc
activitatea de control obștesc în do-
meniul deservirii populației.
Ca o expresie a democrației mun-
citorești, în proiectul de statut se
prevede că atît consiliile regionale
cît și consiliile locale și raionale sînt
organe teritoriale ale Uniunii Gene-
rale a Sindicatelor din România cu
rol de coordonare, fiind și ele alese
din doi în doi ani, în conferințe sin-
dicale, ceea ce le va conferi și au-
toritatea necesară îndeplinirii atri-
buțiilor ce le revin prin noul statut.
Proiectul de statut stabilește cu
mai mare precizie sarcinile orga-
nelor sindicale, ale comitetelor sin-
dicatelor, ale consiliilor locale, ra-
ionale și regionale, ale uniunilor
sindicatelor pe ramuri, ale Consi-
liului Central al Uniunii Generale a
Sindicatelor din România. S-a con-
siderat că pentru a exprima m?,
bine rolul ce revine organului exh -
cutiv al Uniunii Generale a Sindi- J
catelor, în locul prezidiului să se
aleagă Comitetul Executiv, care va
conduce munca între plenarele Con-
siliului Central.
De asemenea, statutul înregistrea-
ză îmbunătățirile care s-au adus
structurii organizatorice a sindica-
telor de la congresul trecut și anu-
me crearea birourilor grupelor sin-
dicale, a consiliilor raionale și con-
siliilor sindicatelor din marile în-
treprinderi și stabilește modul de
realizare a legăturii grupelor pe ra-
muri din sindicatele salariaților din
comune, prin consiliile locale și ra-
ionale, cu uniunile pe ramuri. Prin
toate prevederile sale proiectul de
ștatuf dă o rezolvare elesțjcă struce
turii organizatorice a sindicatelor,
corespunzător cerințelor vieții.
Tovarăși,
Dezbaterea proiectului de statut,
propunerile făcute, ecoul pozitiv pe
care l-a stîrnit demonstrează faptul
că în elaborarea lui s a avut în ve-
dere experiența mișcării sindical'
din țara noastră, condițiile actual'
în care-și desfășoară activitat
sindicatele, el creează, prin pre.
derile sale, cadrul necesar perfe,-
ționării continue a activității sindi-
catelor.
Cu prilejul dezbaterii în adună-
rile activului sindical, în presă, în
scrisorile trimise Consiliului Cen-
tral, muncitorii, tehnicienii, ingine-
rii și funcționarii, cadrele sindicale
și-au exprimat deplina aprobare
față de proiectul de statut și au
făcut propuneri pentru îmbunătă-
țirea lui. Toate acestea oglindesc in-
teresul pe care-1 manifestă oamenii
muncii pentru îmbunătățirea acti-
vității sindicatelor. Pe baza acestor
propuneri va trebui îmbunătățit
proiectul de statut.
Considerăm că adoptînd proiectul
de statut, Congresul va da sindica-
telor un document important caro
va contribui la dezvoltarea activi-
tății lor, la sporirea contribuției or-
ganizației noastre la lupta întregu-
lui popor. închinată înfloririi scum-
pei noastre patrii — Republica So-
cialistă România.

„Munca metodică în
țcolile generale și în licee"
Recent apărută în Editura didactică
și pedagogică, lucrarea „Munca meto-
dică în școlile generale și în licee", de
I. Dumitrescu și N. Andrei, aduce o
contribuție valoroasă la clarificarea
complexului de probleme pe care le
pune organizarea și desfășurarea acti-
vității metodice a cadrelor didactice.
Pornind de la ideea că această ac-
tivitate trebuie să se caracterizeze prin
receptivitate la tot ce este nou și îna-
intat, în măsură să contribuie la pro-
gresul continuu al școlii, autorii o pri-
vesc în ansamblul procesului instruc-
tiv-educativ, arătînd care este influen-
ta ei nemijlocită asupra acestui sistem.
Generalizînd experiența acumulată în
organizarea și desfășurarea muncii me-
todice în școli, bazîndu-se pe un bogat
material faptic, lucrarea relevă esența
conținutului muncii metodice și expune
sarcinile acesteia în toate formele ei
de desfășurare.
Se arată, pe baza unei largi exempli-
ficări. cum trebuie să se desfășoare ac-
tivitatea consiliului pedagogic, a cabi-
netului metodic și a comisiilor meto-
dice, cum trebuie studiate problemele
pe care le pune predarea diferitelor
obiecte din planul de învățămint, cum
să se organizeze schimbul de expe-
riență, cum să se efectueze analiza
manualelor școlare, a planurilor de
muncă ale cadrelor didactice etc. Nu
lipsesc nici indicațiile cu privire la
evidenta muncii metodice și la va-
lorificarea rezultatelor obținute în
cadrul ei. Consecvenți concepției
de ansamblu asupra rolului mun-
cii metodice în școli, autorii
scot în evidență una din cele
mai importante sarcini ale ei — cerce-
tarea pedagogică — susținînd că va-
loarea muncii metodice desfășurate în-
tr-o școală trebuie apreciată prin pris-
ma eficienței și a numărului de pro-
bleme rezolvate, a calității soluțiilor
date, a gradului de aplicare în prac-
tică a acestor soluții.
Departe de a se menține la nivelul
afirmațiilor teoretice cu privire la
necesitatea muncii de cercetare peda-
gogică în școli, autorii dau șl indicații
asupra felului cum se poate organiza
și desfășura aceasta. Drept ilustrare
sînt prezentate rezultatele obținute în
unele școli din orașul Craiova cu pri-
vire la metodica educației morale și
tematica, tipologia și metodica desfă-
șurării orei de dirigenție. Autorii ex-
primă, în legătură cu aceste probleme,
o serie de opinii care poartă evident
pecetea originalității.
Socotim că lucrarea ar fi cîștigat șl
mai mult în valoare dacă ar fi dat și
unele modele de planuri de muncă in-
tegrale (pentru cabinetul metodic, pen-
tru comisia metodică etc.) De aseme-
nea, era bine ca indicațiile privind
cercetarea pedagogică să fie și ele
mai ample, iar exemplele alese să îm-
brățișeze în mai largă măsură și acti-
vitatea metodică desfășurată la cla-
sele I—IV.
în general, însă, lucrarea este de ma-
re ajutor cadrelor didactice, punîn-
du-le la îndemînă numeroase indicatii
utile.
R. S.
„Metodica predării limbii
ruse în școala generală"
Tot în Editura didactică și pedago-
gică a apărut de curînd „Metodica pre-
dării limbii ruse în școala generală",
de M. Popescu, T. Botez, L. Dudnicov,
l,. Solcănescu, lucrare care completea-
ză editarea seriei metodicilor predă-
rii limbilor străine moderne și clasice
în școlile noastre.
Metodica conține zece capitole con-
sacrate unor probleme ca : principiile
de bază ale predării limbii ruse în șco-
lile noastre, organizarea și desfășurarea
lecțiilor, introducerea lexicului, tran-
smiterea cunoștințelor de gramatică,
fixarea mijloacelor de exprimare, for-
marea deprinderilor de citire, dezvol-
tarea limbajului oral, formarea pri-
ceperilor și deprinderilor de scriere,
repetarea în procesul însușirii limbii
ruse, activitatea în afară de clasă. Ea
dovedește o bogată documentare ling-
vistică și pedagogică și o prelucrare
creatoare a experienței școlii româ-
nești. Expunînd sistemul de învățare a
limbii ruse, lucrarea este în același
timp o culegere de îndrumări metodice
privitoare la diferite aspecte ale pre-
dării limbii ruse, prezentînd și modele
de lecții.
Problemele de bază ale metodicii
sînt tratate la un nivel științific cores-
punzător, atestînd o concepție moder-
nă. Deosebit de folositoare sînt amplele
exemplificări privind efectuarea exer-
cițiilor în clasă și acasă, schemele, ta-
belele. indicațiile referitoare la stabi-
lirea minimului lexical și a structurilor
gramaticale etc. Pe baza detaliatelor in-
dicații de folosire a numeroaselor ti-
puri de exerciții profesorii vor putea
utiliza în mod adecvat exercițiile din
manual, în funcție de specificul se-
mantic și structural al lecției predate.
Folosind tot ce este pozitiv din me-
toda numită directă (evitarea unui
număr prea mare de traduceri, citirea
sintetică, memorarea modelelor struc-
turale ș.a.), autorii relevă în același
timp necesitatea înarmării elevilor cu
cunoștințe conștiente și active. Ei sub-
liniază pe bună dreptate că automatis-
mul nu înseamnă absența factorului
conștient, ci posibilitatea oferită ele-
vilor de a-și concentra gîndirea asupra
conținutului exprimării, mijloacele de
exprimare fiind folosite spontan.
In mod clar și convingător este pre-
zentată necesitatea de a subordona gra-
matica dezvoltării vorbirii. Scopul în-
vățării gramaticii, subliniază autorii,
nu se rezumă la acumularea unor cu-
noștințe noi, ci vizează formarea pri-
ceperilor de a înțelege limba învățată,
de a o folosi productiv, de a dezvolta
vorbirea.
Un loc însemnat este rezervat influ-
enței studiului limbii române asupra
procesului de însușire a limbii ruse.
Se abordează astfel problemele tran-
sferului și ale interferenței. Totodată
autorii prezintă în linii mari, în limi-
tele programei claselor respective, par-
ticularitățile gramaticii limbii ruse ca-
re prezintă greutăți pentru elevii noș-
tri ca urmare a trăsăturilor diferenția-
le ale limbilor română și rusă. Se lac-
unele interesante observații pe plan
comparativ-tipologic, cum ar fi cele
referitoare la genul substantivelor, la
adjectivele de relații, la aspectul ver-
bal ș.a. Autorii subliniază că accesibi-
litatea cunoștințelor nu înseamnă în-
lăturarea strădaniei elevilor de a și le
însuși și că orice tendință de a-i scuti
de efort intelectual dăunează dezvoltă-
rii capacității lor de a lucra indepen-
dent.
Metodica acordă atenția cuvenită
mijloacelor audio-vizuale și utilizării
tehnicii moderne, care contribuie în
mare măsură la asimilarea pînă la au-
tomatism a faptelor de limbă și la fo-
losirea lor creatoare în procesul co-
municării. Ar fi fost de dorit să se
vorbească mai mult despre noile ori-
entări în predarea limbilor moderne
(inclusiv învățămîntul programat), pre-
cum și despre căile de realizare a a-
cestoța.
Lucrarea nu este lipsită de unele
inadvertențe, formulări discutabile,
inexactități, ponderea și caracterul lor
neprejudiciind, insă în ansamblu, im-
presia favorabilă pe care o lasă lectu-
ra volumului.
Prin conținutul său bogat si variat,
..Metodica limbii ruse" reprezintă 6
contribuție valoroasă și utilă in proce-
sul de îmbunătățire și modernizare a
predării și însușirii limbilor moderne.
Lector univ MIRCEA GHEORGHIU
Universitatea București'
PRECIZARE
Răspunzînd numeroaselor scrisori
sosite la redacție, precizăm că exa-
menul de admitere la doctoratul cu
și fără scoatere de la locul de mun-
că va avea loc între 5 și 20 iunie 1966,
așa cum a fost indicat de la început
în „Gazeta învățămîntului" nr. 843
din 29 aprilie a.c.
Data de 5—20 iulie, apărută în-
tr-unul din ziare, este greșită
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : București. Pia(B Scînten nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonament»!» t» Iac 1» oficii!» poștal», factorii poștal! și la difuzor!! voluntari din «nitătil» d» învățămint. Tiparul : Combinatul Poligralic Casa Sclnteil. Pia(a Scln:eu
40132