PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-Vl 1 CiNI DE pami Plecați-vă urechea și ascultați. Auziți ? Pămîntul acesta străvechi românesc poartă in el rezonanța fap- telor și năzuințelor întregului po- por, pornind din adîncul veacurilor si avîntîndu-și florile roșii spre înăl- ■ mile viitorului. Răsună acum pămîntul țării noas- tre de uratele înălțate de întregul popor la marea sărbătoare — ani- ^rsarea celor 45 de ani de la crearea partidului. Se aude glasul muncitorului: „Partidul comuniștilor e însăși viața mea, inimă-mi înflăcărată; el a personificat conștiința mea de clasă, în el se află izvorul și măreția for- ței mele, care creează astăzi, în pa- tria liberă, valorile socialiste. Da- torită partidului, eu — creatorul marilor valori ale lumii contempo- rane — am devenit și- stăpînul a- cestor valori, stăpîn în fabricile și uzinele care făuresc bunăstarea și tăria țării întregi, creatorul viito- rului mereu mai luminos al po- porului". Rostește țăranul: „Am cerut pa- mînt și tot pămîntul este astăzi al celor care-l muncesc. Mi-e pîinea pe masă albă, strălucește lumina în casa nouă, sănătoși îmi sînt copiii. Nici n-am visat mașini atît de mul- te și de puternice cum sînt cele ca- re-mi ușurează munca și nici nit gindeam că știința îmi va umple •ai pline hambarele. Pentru toa- w cîte s-au făcut mulțumesc cu adinei recunoștință partidului și-i menesc tinerețea cea fără bătrînețe". Gindește intelectualul: „Știința mea, creația gîndirii mele au fost ridicate de partid pe treptele cele mai înalte ale aprecierii poporului. Toate visele pe care le-am pus in planuri și calcule au căpătat înfăți- șarea unor uriașe cetăți industriale, șantiere, orașe noi. Și tot mie mi-a încredințat partidul sarcina să pre- gătesc pe constructorii viitorului, să făuresc în școli minți, voințe, ca- ractere. Mi-a încredințat mlădițele fragede —■ nădejdile de mîine ale țării și mi-a spus: „Condu-i prin codrii de aur și nestemate ai știin- ței, ajută-i să culeagă cele mai fru- moase din fructele spre care năzu- iesc, pentru ca din ele să crească noi păduri, mai falnice, mai semețe". Se-nalță cu sunet cristalin glasu- rile de copii :■ „Nu este în lume pă- rinte mai plin de grijă și de dra- goste decit partidul. Senin e cerul copilăriei noastre, luminoși și plini de bucurii anii de școală". „Visează, îndrăznește, mi-au spus comuniștii, și parcă toate faptele lor sînt rampe de lansare a visurilor mele spre viitor — gindește tinărul. Ne-am avîntat spre înalt și am iz- bindit. Vă amintiți ? Sîntem prima generație care a primit cravata ro- șie ca simbol al încrederii comuniș- tilor. N-am împlinit încă 30 de ani. O viață întreagă se află înaintea noastră și o vom consacra străda- niei continue de autodepășire, de desăvîrșire". Nutrește întreg poporul gînduride fericire împlinită și viitoare. în- făptuiește și își cîntă înfăptuirile cu glasul păsării măiestre, care a uimit lumea prin neînchipuita lui frumu- sețe. Iar cîntul acesta, ca și înfăp- tuirile, ca și visele, ca tot ce în- seamnă astăzi în lume România, întruchipează sufletul fierbinte al PARTIDULUI. Un monument mai trainic decit Am stat de numeroase ori și am încercat să refac, din ceea ce-mi e- vocau documente, fotografii și exem- plare îngălbenite de vreme ale zia- relor ilegale de partid, acea forță plină de înflăcărare și abnegație atît de proprie luptătorilor comuniști. Și de fiecare dată cea mai frumoasă, cea mai patetică trăsătură de carac- ter mi s-a părut a fi inepuizabila ca- pacitate de a visa, de a privi viito- rul- Pe vremea aceea Proraeteu era înlănțuit la Doftane și Mislea, la Jilava și Caransebeș, la Văcărești și Tg. Jiu, dar acum ne feste dat tutu- ror să înțelegem și să vedem că sub tîmplele arse de gînduri ale co- muniștilor se prefigurau, în nopțile lor de veghe, arcul de beton armat al hidrocentralei de la Bicaz, uzinele Desen de TIA PEETZ In aceste zile de mare sărbătoare, laolaltă cu întregul popor, slujitorii școlii își îndreaptă gîndurile cu ne- țărmurită dragoste către Partidul Comunist Român, care a făurit în patria noastră cel mai scump vis al celor ce muncesc — socialismul. In România nouă a vremurilor noastre, activitatea dascălului a că- pătat un nou sens, care l-a scos pen- tru totdeauna din condiția vitregă a trecutului, a anulat imaginea „a- postolului" neștiut, șters, muncind în anonimat pentru copiii unui sat și el la fel de anonim. încă din anii aceia, cînd învățătorii și profesorii nu pri- meau salariile cu lunile, cînd nume- roși absolvenți ai școlilor normale și ai facultăților rămîneau șomeri ani de-a rîndul, cînd statul burghezo - moșieresc tindea să facă din școală un instrument al asupririi de clasă. Partidul Comunist Român, ca partid revoluționar marxist-leninist al cla- sei muncitoare, a dus o luptă neînce- tată pentru promovarea unui învă- țămînt menit să satisfacă setea de cultură a maselor largi populare. Din rîndurile învățătorilor și profesorilor s-an ridicat încă atunci, la chemarea partidului, numeroși dascăli luminați care și-au pus viața în slujba po- porului, care au răspîndit în mase spiritul înnoitor, s-au solidarizat cu cei asupriți, participînd activ Ia lup- tele duse sub conducerea partidului pentru pîine și dreptate socială. Pre- sa vremii a dezvăluit de multe ori fizionomia morală a învățătorului luptător, însuflețit de partid, atașat de masele asuprite. Cunoașterea chi- purilor luminoase ale profesorilor și învățătorilor care au luptat alături de mase, care au răspîndit cuvîntul partidului comuniștilor mobilizează tinerele generații de cadre didactice, Ie face să prețuiască mai adine via- ța liberă, plină de înfăptuiri, înalta stimă de care se bucură în România de azi. In anii construirii socialismului, procesul înfăptuirii revoluției cultu- rale — parte integrantă a revoluției socialiste — a adus modificări esen- țiale în învățămînt, care a devenit, dintr-un privilegiu al celor avuți, un bun al maselor populare. Așezată pe baze principiale noi, marxist-leni- niste, strîns legată de viață, de prac- tică, școala a dobîndit un caracter consecvent realist-științific.- Aplica- bronzul hidroelectrice de la Sadu și de pe Bistrița, combinatele industriale de la .Slatina și Ișalnița, de la Să- vinești și Borzești, de la Turnu Mă- gurele și Făgăraș, uzinele de-strun- guri, fabricile de pîine, de mobilă și de zahăr, noile linii ferate și-noi- le șosele, orașele tinere, școlile- noi și noile centre universitare. Admirînd ceea ce s-a realizat la noi într-un timp istoricește scurt, mulți străini consideră că este vor- ba de un miracol. Dar dacă există minuni, atunci lucrul cel mai minu- nat este faptul că partidul nostru, descătușînd formidabila energie cre- atoare a poporului, a realizat într-o țară spoliată de burghezo-moșieri- me și secătuită de război, un monu- ment de o superbă frumusețe,.mai trainic decit bronzul. A dat în stă- pînirea poporului avuțiile mate- riale și spirituale ale acestui stră- vechi și binecuvîntat pămînt, a alungat definitiv bezna neștiin- ței de carte din satele noastre, a înfrumusețat și înnobilat țara cu o splendidă rețea de învățămînt și cultură, a îmbogățit peisajul ei cu un uriaș șir de uzine, fabrici, ateliere și întreprinderi economice, unele în domenii fără precedent în istoria noastră, cum ar fi au- tomatica, fizica atomică, chimia materiilor plastice, industria de mașini și agregate, industria de nave maritime etc. Istoria poporului nos- tru a înscris multe nume de perso- nalități proeminente. Pomenim acum numele lui Traian Vuia și Aurel Viaicu, al inginerului Leonjda, al lui Teclu și Longinescu, al lui Anghel Saligny și Victor Babeș. Ea a con- semnat, la fel, dintotdeauna geniul creator al poporului ținut odinioară sub obroc, ignorat și minimalizat, cu toate că Miorița se înscrie printre marile monumente poetice ale uma- nității, iar orice poartă de lemn, din Maramureș pînă în Oltenia, schițea- ză coloana brîncușiană a infinitului. Un singur lucru trebuia să se mai împlinească, în sensul istoric, pentru ca uriașul potențial al poporului să-și afle împlinirea. Treb 'a, anu- me ca poporul să-și regăsească mîn- dria și demnitatea, trebuia să i se deschidă larg ferestrele creației. Și acest lucru s-a întîmplat datorită uriașei forțe politice reprezentate de Partidul Comunist Român. Prin ac- tivitatea sa tenace și clarvăzătoare, PARTIDUL COMUNIST ROMÂN, URMAT CU DEVOTAMENT ȘI ÎNCREDERE NEȚĂRMURITĂ DE ÎNTREGUL POPOR, ÎȘI ÎN- DEPLINEȘTE CU CINSTE ROLUL DE DETAȘAMENT DE AVAN- GARDĂ AL CLASEI MUNCITOARE, DE FORȚĂ POLITICĂ CON- DUCĂTOARE A SOCIETĂȚII NOASTRE. (Din Raportul Comitetului Central al Partidului Co- munist Român prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, la cel de al IX-lea Congres al P.C.R.) PE DIMENSIUNILE SOCIALISMULUI prin patriotismul său luminat, prin faptul elementar că el însuși își tra- ge propria-i forță, întocmai ca le- gendarul Anteu, din pămîntul pa- triei, Partidul Comunist Român a realizat acea perfectă și indisolubi- lă legătură cu poporul atît de ca- racteristică orînduirii noastre so- cialiste. Este un prilej de nemărginită mîn- drie și recunoștință, de încredere în viitor, să vezi că aspirațiile cele mai sfinte ale poporului găsesc un ecou atît de profund în munca de zi cu zi a partidului, în proporțiile și splen- doarea vastului monument pe care-l edificăm aici, la Carpați și la Dună- re, ridicînd pe noi culmi geniul a două milenii de muncă, de istorie, de luptă și de viață... PETRU VIMILA rea vastului program de măuuri ela- borat de partid în domeniul învăță- mîntului a dus la transformarea a- cestuia potrivit noilor cerlințe ale economiei și culturii socialiste. Prin îndeplinirea sistematică a acestui program, sub conducerea partidului, prin folosirea tradițiilor progresiste ale școlii românești, învățămîntul a devenit o pîrghie de bază a revolu- ției culturale, aducînd o contribuție de cea mai mare însemnătate la for- marea omului nou, cu o pregătire științifică multilaterală, cu o con- știință înaltă, comunistă. Principal izvor de cultură și factor de civiliza- ție, — așa cum a caracterizat-o to- varășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., în Raportul prezentat Ia cel de-al IX-lea Con- gres al partidului — școala noastră înarmează tinerele generații cu prin- cipiile fundamentale ale științei și tehnicii moderne, le formează con- cepția materialist-dialectică despre lume, le cultivă dragostea pentru muncă, le formează deprinderi pen- tru activitatea practică, realizează e- ducația lor complexă. Punînd în fața învățămîntului țe- luri înalte și nobile, îndrumindu-1 în realizarea lor, partidul a creat în a- celași timp condițiile materiale și spirituale necesare desfășurării cu succes a procesului instructiv-educa- tiv. învățătorii și profesorii muncesc astăzi în școli moderne, cu săli spa- țioase, cu laboratoare bine utilate. Fondurile alocate nevoilor învăță- mîntului au sporit simțitor de la an la an, ajungîndu-se ca în perioada actualului plan cincinal să se investească în acest scop peste 3,5 miliarde lei. Nu este zi în care, în paginile ziarelor, să nu vedem ima- ginea unei școli noi, a unui labora- tor nou, a unei noi săli de sport. Ori- unde se înalță un cartier, o uzină, un șantier apare, ca un însoțitor ne- lipsit, și școala. Și aproape că nu este sat care să nu fi fost înzestrat cu o nouă clădire școlară. La fiecare început de an își deschid porțile zeci și zeci de noi școli înzestrate cu mo- bilier modern, cu aparate și instru- mente, cu planșe și hărți, cu filme și magnetofoane menite să facă lecțiile mai valoroase, mai eficiente. La fie- care început de an pe toți elevii șco- lilor generale și ai liceelor îi aș- teaptă, rînduite pe bănci, manuale- le școlare — dar de preț al parti- dului. Și la fiecare început de an pășesc pragul școlii noi și noi con- tingente de învățători și profesori care, alături de generațiile de das- căli mai vîrstnici, îndeplinesc cu cinste sarcinile nobile ale instruirii și educării tineretului. Bucurîndu-se de prețuirea deose- bită a partidului, a întregului popor, cadrele didactice au condiții de via- ță și de muncă tot mai bune, sînt înconjurate cu grijă și atenție. Ca urmare a hotărîrilor partidului, în decursul ultimilor ani salariile oa- menilor școlii au cunoscut de 3 ori sporiri substanțiale. Pentru cadrele didactice care-și desfășoară munca în condiții deosebite există un sis- tem de compensare suplimentară prin acordarea unor indemnizații speciale. O grijă deosebită se manifestă față de tinerele cadre nou numite în învățămînt. atît în privința îndrur mării lor profesionale ■ cit și în asi- gurarea condițiilor de munci șl de viață. Tinerii învățători și profesori primesc încă din primele zile de funcționare o indemnizație specială egală cu un salariu, iar organele lo- cale le asigură locuințe corespun- zătoare, se îngrijesc de aproviziona- rea lor cu combustibil etc. Pentru sindicate, pentru organele locale de stat, pentru școli primirea sărbăto- rească a tinerilor învățători și pro- fesori a devenit o adevărată tradi- ție, care inaugurează începutul de activitate didactică într-un climat de înaltă prețuire. Acest climat în- tovărășește cadrele didactice de-a lungul întregii lor activități, mar- cînd la fiecare 30 iunie, „Ziua învă- țătorului", o sărbătoare nu numai a școlii, ci a întregului popor. După munca plină de devotament din cursul anului școlair, cadrele di- dactice primesc un concediu plătit egal cu vacanța de vară a elevilor. Ele pot să-și petreacă acest conce- diu, beneficiind de numeroase în- lesniri, în cele mai pitorești stați- uni balneoclimaterice, participă la excursii, Ia drumeții, vizitează o- biective industriale, muzee, monu- mente ale naturii etc. De asemenea, împreună cu toți oamenii muncii din patria noastră, personalul didactic se bucură de un înalt nivel de asis- tență socială, asigurat pe seama sta- tului. In cadrul asigurărilor sociale de stat, învățătorii și profesorii be- neficiază la nevoie de îngrijire me- dicală gratuită, atît pentru ei. cit- șl pentru familiile lor. Creînd învățătorului, profesorului, condiții tot mai bune de viață, par- tidul se îngrijește continuu și de perfecționarea lui profesională. S-au organizat examene pentru acorda- rea gradelor didactice, cursuri, consfătuiri, sesiuni de comunicări științifice, activitate metodică etc. Cadrelor didactice din țara noastră li s-au creat largi posibilități să studieze în mod organizat știința marxist-leninistă, să cunoască in a- dincime politica partidului nostru. Pentru rodnica lor activitate, pusă în slujba poporului, slujitorii școlii sînt decorați cu ordine și medalii, 11 se conferă titlul de „învățător eme- rit" sau „profesor emerit". De ase- menea, un mare număr de învăță- tori și profesori cu activitate meri- torie au fost aleși ca deputați în Marea Adunare Națională, în sfa- turile populare regionale, raionale și comunale. Schimbînd din temelii structura țării noastre,., făurind o nouă fizio- nomie României, Partidul Comunist Român a creat și o școală nouă, pe dimensiunile noii societăți socialiste, învățătorul și profesorul acestei școli se bucură de înalta apreciere a partidului și a întregului popor. Gri- jii și prețuirii partidului, cadrele didactice îi răspund printr-o muncă avîntată spre a asigura tinerei ge- nerații o temeinică și multilaterală pregătire pentru viață. Sub semnul acestui angajament întîmpină oame- nii școlii, stăpîniți de bucuria atîtor mari înfăptuiri, aniversarea a 45 de ani dc la înființarea gloriosului par- tid al comuniștilor din România. ONIȚA GLIGOR președintele ComitetulubUniunll Sindicatelor din. învățămînt șl ' Cultură PARTIDUL - STEGAR AL LUPTEI CU ELEVII LA LOCURI ISTORICE PENTRU ÎNFĂPTUIREA IĂZUINTELOR POPORULUI — f: Mi Elevi ploieșteni de gardă, la unul din monumentele, care evocă trecutul eroia de luptă a partidului. CongmM Genera ai । ș Farîidv <1? Sofist gin Rama de Li»m»i« 8 Mal «r Lunt s Mal Partidul Comunist Român, plămădit în focul unor mari bă- tălii de cl• «laț» t» șmom*! aaaatteriia» i^wliil, ioțixaați ta «MatisaM hnlu't *« «fa*»»»*** ro- șfmIsm «m»« a»»!«r« «r««t • «anel- tsrilar ««Tarifti «* Upt» Iar ;em ptiM, m M»M ai *w» 4a- v««l* aUr, m «asaitatii aa e««» ?*«v«a«țl și o« slgar^a « fa»«««»a* TaptaJ. •< wtMltam «r îl tre» «Mpra *a«i -a ■maluri »« prlMt ta laaațSla, «««ala «<«■» «• 4»- tari» a« a au. rlțlni o«a»r< Cantrs Iworel ai.be din RomâniaF APEI. cltRE POPORUL MUNCITOR OÎNROMANIAt ix'-Urtua.t iot cei c«u hnttki la on»« i «(tai * iov a. ți bați! L V», L-e, n gcaetnikl Avaewa» • fewt M«a»«hd nei ofewme noi » oțîgarfcW Mmnnhtl mui au» «ei 4»ierni• im(Wfrivg ciese; muncitoare din Roni .nia. Nemeetnt sun' aresta i si «ut» de Mw.ian •( frânt, ren hi* peetra ârgwdznnM cîssei for. peah» enndi âmt de ramei nan S peatm OM^nl, pentru un trars m«> omen'isc. le Ixciurifa Sigu- r»' ■ Î paliei sunt rna*r»« i setia^ui i m mod incvizi wnal. d* Rătboi sunt in piin . foactie, «ufo de «ni tfofceia- Soart asupra ‘iti «ni mai bum ai |»poruluL Pu ru at ta, e-i ii ciasei ot p >»aa»re w-m'reac eetar- ■gtwisr ftstc.î a lupt forSor menii ion»n c«i mat hot.riâ. In aebieodi «mata.» «np nimt amor dar ««tematic :b» umtr -h as-in p»in reSfOB onfoi i»-«»l d» mu dw poiiticL »âindK*l« asoreu d» a recurgă ia »ms umrwdear de greva foaiuei. la efor, tbeaâde data Siguran «, «ua ufoiaia jiuverajB ifor ergamz»»» aria»»»# mi il»c»c a condu- ;., „ so iri cei m braț. vâîre mânuitori, țărani, ftwcmmK țt wvibasă i Vil»! ««bRR dî- expn»f»r« h «aperi t><*«««< țara . *>• * . I< ute tMald It gue» herulul, «d^.v.ș»-» A>4 •« oAr.» «1 ei?mi • ouMtw, temateiiw Hune ji Iscfitțâmlntt țîc» k-.. •'»» hv »hal« «« «Esmpttatt «mm» ••• *8«pf« șnnțțcltoncai I «4 din liii »o*R ms Mprpjnwea «r ‘ . -«^4 nwar • $5 «iiorirc» ttancd ■ «> o «.' -dent,/g Harți* Mi'•**<. •» l« «4 Urat Nu .'Ml,4 r*uțo rtt> gUbe$ vitlma sitrtaeț* dam «OH 1 tbrtau <4 «a^, «*» •«♦'d i.-fiurca . jnjgut in etrre tei 14 :#» Ini c*wi' vai isth inaiitie. fi/tMina ia * - *> mnU tun jiifpn. {fi-" mwsjjxHm mm. 1 -«ma «im iu o ttri fl « mrfra a in » n r . Stnful, Slshiî bvrghei Stot»} cl&fnUut au » t**’ wilt» Fwtrttie buraMit nu jkH ția» * datei ra*r »ci S* -fte âc <£«4 a’* ic*l crtvâ ti de «cete crU# • puterta .►- «a <#»Ms1f*t pe hM txptertere* mi bi*1 OhrtznicA- Crtva nu wtădwce mump^cj» ți twe «ixt * tcamwul ca aH«n mijloc de »plraet a maurttwuinl iolttRteîai. VI $c «neț®* 13CnU vt ' ii «rmnt*Ve MM«a*! ru«£ÎiO«iirtt «‘^1 d* SÎttfie tmttirl toR* *deî4ratt mijocurt Se il un tea spor JÎ m lo it« prin scatnpw?. hwc^ftaârt»» rate U ti wk«lel W i« »®«W « țlraoti u mn» pălmfc ’nÎ’TLS4 r-atf «ra «mi jae fiâ* wt cAțiJgwi M taa Bine» «pecajafliA, «traft <*eetei*L Ma»ui )«poz*e țt bo • wte pete piuiaiuiut -Zirf -Xyw t. m «™» w» p‘ uKigm *»««««*• ăUM ——-«-rt pe liftnai t&rdL ddAd t» țttdiAfl n 4c ne- Pegag^n îaeears* mia «MNl »Ă F •“» «iortelp, Oeas»î< Bmired' IW 1933. Rolul și sarcinile care reveneau P.C.R. în conducerea acestor lup- te au fost expuse în numeroase documente de partid. In facsimil, coperta broșurii în care au fost publicate lucră- rile Plenarei C.C. al P.C.R. din octombrie 1932. Răspunzind chemărilor P.C.R., masele muncitoare de pe întreg cuprinsul ță- rii și-au manifestat viguros, prin numeroase acțiuni, so- lidaritatea cu eroicele bă- tălii de clasă ale munci- torilor ceferiști și petroliști. Alături de celelalte catego- rii de oameni ai muncii, intelectualitatea progresis- f ă din România ți-a expri- mat cu hotărire la rindul sâu, protestul energic ' Îm- potriva Înăbușirii in sînge a luptelor revoluționare. « * ¥ III ar i In anii 1934 — 1940 acțiunile oamenilor muncii, organizate și conduse de P.C.R., s-au desfășurat sub semnul unității de acțiune a clasei muncitoare împo- triva pericolului fascist și de război. Mobilizate de partid, masele au lup- tat pentru apărarea in- dependenței naționale și suveranității de stat a României. ■ DoftanaI Emoționantă pildă și simbol al eroismului celor care au luptat și s-au sacrificat pentru triumful ideilor comuniste. Elevii de astăzi pășesc cu adincă pietate pe dalele acestei cumplite „închisori" devenită acum muzeu. : al Partidului Comunist din temâna £______pituri, țărani, Intelectul patriei 1» te IM a Inutil «fleoi <»•««« dig Kemâsia p GmrteM Central «I GwwMdb - * * mtarw foaier deum-rafe & rl?** ■ mm**! «I «‘tewutțw «*»'«»**»» sa fid » «■ J-» «r., «»«»»ta *fo l»«*« <»>»«« i ■ M. »« w,ș F*> •»«> »* fw. I **«*»**"**». e«, /- . ■ Wrrr "' - ' >wț - i» j IwpSA ««<* «fo» M Bl «>f<» 4« MS»»»» vx. -ax» f «»*•*»* bl î ș«. 11 »• ' iȚ I ‘"rwXlo» > T L™ " j’l 4^ | ^1 «Aț» ea: In anii grei ai răz- boiului hitlerist, comu- niștii s-au găsit mereu în fruntea maselor populare, luptînd cu abnegație pentru crea- rea unui larg front pa- triotic, în vederea răs- turnării dictaturii mili- taro-fasciste și pentru întoarcerea armelor îm- potriva Germaniei hit- leriste. Ca urmare a activită- ții neobosite desfășura- tă de P.C.R. pentru în- chegarea unității de ac- țiune a clasei muncitoa- re, în aprilie 1944 s-a creat Frontul unic mun- citoresc, moment de mare însemnătate pen- tru înfăptuirea actului istoric de la 23 august 1944. y,”rS’ Ai fVHTUHHM .... ** 1 Ihm Elevii privesc cu emoție imaginile care prezintă- momente din lupta și jertfa neînfricaților eroi ai clasei noastre muncitoare. PAGINA 2 Pentru fondul al poporului de aur și însuflețire Aniversarea împlinirii a 45 de ani de la înființarea Partidului Comu- nist Român, călăuza încercată a oa- menilor muncii pe drumul progresu- lui și înfloririi patriei, pentru ferici- rea întregului popor, este sărbătorită cu adîncă bucurie în școli, așa cum este sărbătorită pretutindeni pe plaiurile țării. In toți anii ce s-au scurs de la puternicele ciocniri de clasă care au dus la crearea partidului nostru marxist-leninist, școala, oamenii și problemele ei, s-au bucurat de grija lui, de îndrumarea lui caldă și a- tentă. încă in anii aspri ai luptei ilegale partidul a demascat cu tărie politica școlară reacționară a guver- nelor burghezo-moșierești și a elabo- rat, totodată, un program de luptă pentru un învățămint democratic și științific, în spiritul concepției marxist-leniniste despre instrucție și educație. El s-a ridicat cu tărie pentru a apăra dreptul tineretului la învățătură, condamnînd concepția școlii pentru „elite". Lărgirea și democratizarea școlii, scoaterea ei de sub influența politi- cian;smului de club, transformarea învățămîntului într-un bun al po- porului. legat de interesele dezvol- tării țării, au constituit obiectivele principale urmărite de Partidul Co- munist in domeniul învățămîntului. Ele au mobilizat la luptă masa largă a învățătorilor și profesorilor — marea armată a, celor care au făcut din catedră însuși sensul vieții lor. Q deosebită amploare a luat lunta >artidului în domeniul învățămîntu- îui în anii puternicei crize economice a capitalismului din 1929—1933, cînd sîtuatia școlii, românești ajunsese 1 deosebit de grea. Numeroase artico- le din publicațiile sale legale și ile- gale, ca și o serie de manifeste ale partidului dezvăluiau cu tărie criza ascuțită prin care trecea învățămin- tul. „Ar fi greșit. — scria revista „Frontul evenimentelor culturale și sociale" — să punem această criză in legătură numai cu lipsa de mij- loace materiale... Ea este. în același timp, o latură a descompunerii spi- rituale a actualei orînduiri obștești. Ea se manifestă nu numai în decă- derea nivelului material al învăță- mintului, ci și în insuficiența ideo- logică a unei lumi care fuge din ce în ce mai mult de adevăr, pentru că adevărul nu-i spune altceva de- cît că în curînd va trebui să moară". Telurile nobile în jurul cărora ■partidul Comunist a mobilizat pe oamenii școlii nu au putut deveni realitate decît în anii revoluției populare, o dată cu împlinirea și a altor prefaceri revoluționare. Lup- tind pentru instaurarea puterii mun- citorești-țărănești. pentru refacerea și dezvoltarea economică a țării și pentru întărirea independenței sale naționale, regimul democrat-popu- lar, a cărui forță conducătoare a constituit-o Partidul Comunist Ro- mân, a adoptat un ansamblu de mă- suri care au dus mai întîi la lichi- darea neștiinței de carte, moștenirea grea a trecutului. Mulți din cei care sîntem deprinși să vedem astăzi, ca un peisaj contemporan obișnuit, ră- sărind an de an noi clădiri școlare, cu o dotare tehnică și didactică din ce în ce mai modernă, ne aducem aminte uneori cu emoție, dar în- totdeauna cu mîndrie de acea vre- me în care zeci de mii de cadre strîn- geau în sălile de clasă ale unor școli abia smulse din ruinele războiului, în înteprinderi, sau uneori chiar în propria locuință, grupuri de oameni care abia atunci învățau tainele al- fabetului și ale tablei înmulțirii, deschizîndu-le astfel porțile minții pentru a primi acea mare bogăție pe care ți-o dă cartea. A fost, această operă, primul mare pas spre în- făptuirea revoluției culturale. Concomitent cu această acțiune s-a desfășurat o amplă activitate de reorganizare a învățămîntului nostru și de așezare a lui pe baze științifi- ce, fundamentate pe teoria marxist- leninistă. Partidul Comunist Român a asigurat învățămîntului nostru un înalt democratsim, deschizînd larg porțile școlilor de toate gradele și categoriile pentru tineretul dornic de învățătură, pentru cei care în tre- cut erau condamnați, din cauza con- dițiilor social-economice vitrege, să rămînă „la coarnele plugului" sau să „fure" ca ucenici o meserie ruti- nară. Totodată au fost elaborate noi pla- nuri de învățămint, programe și ma- nuale școlare corespunzătoare ce- rințelor dezvoltării țării noastre pe plan economic, social-politic și cul- tural, și care țineau într-o măsură tot mai mare seama de particulari- tățile de virstă ale elevilor și de spe- cificul școlii noastre. Dezvoltarea impetuoasă a socie- tății noastre și în primul rînd des- fășurarea procesului de industriali- zare socialistă — au pus în fața po- porului sarcini noi, între care una dintre cele mai importante era pro- blema pregătirii unui număr din ce în ce mai mare de cadre de specia- liști Pornind de la aceste noi cerin- țe. Partidul Comunist Român a tre- cut. pe baza unei largi consultări a cadrelor didactice, la îmbunătățirea continuă a învățămîntului de toate gradele. Conform indicațiilor trasate de Congresul al VTI-lea al P.C.R., durata învățămîntului de cultură generală a fost ridicată de la 10 la 11 ani, iar Congresul al VUI-lea al Partidului O-wni d Român a ho- tărit ca o dată cu trecerea la desă- vârșirea construcției socialiste, să se treacă în mod treptat la învățâmîn- tul general de 8 ani. Din anul școlar 1964/1965 școala generală, care cu- prinde toți copiii de virstă școlară ai tării, a devenit o școală cu du- rata de 8 ani, fapt care situează Ro- mânia, așa cum arată statisticile mondiale, în rîndul țărilor cu un înalt nivel de dezvoltare a învăță- mîntului. In mod corespunzător, durata studiilor în învățămintul de cultură generală, incluzînd și liceul, se ridică la 12 ani. ceea ce răspunde mai bine necesităților studiului în- tr-o perioadă în care știința și teh- nica cunosc o dezvoltare impetuoasă. Congresul ai IX-lea al parti- dului a pus în fața învățămîntului sarcina studierii condițiilor și mo- dalității prelungirii duratei învăță- mîntului de cultură generală. De a- semenea, ținîndu-se seama de ne- voile de cadre medii ale economiei naționale, vor lua ființă, începînd cu anul școlar 1966 1967, licee de spe- cialitate — industriale, agricole, e- conomice și pedagogice — în cadrul cărora tinerii vor primi, pe lingă temeinice cunoștințe profesionale, și pregătirea de cultură generală nece- sară, puțind deveni tehnicieni sau puțind să-și continue studiile în în- vățămîntul superior. In anii actua- lului cincinal, aceste școli vor pre- găti aproximativ 310 000 cadre. Invățămîntul profesional și tehnic a cunoscut, de asemenea, o conti- nuă îmbunătățire, urmărindu-se ri- dicarea lui la nivelul cerut de in- troducerea pe scară largă a tehnicii moderne în cele mai variate ramuri ale producției. Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român a stabilit ca în cursul actualului plan cincinal să fie pregătiți peste 310.000 de muncitori calificați în cadrul a- cestei ramuri de învățămint. Partidul Comunist și statul nostru socialist au acordat o atenție deose- bită învățămîntului superior, desti- nat formării unui număr tot mai mare de cadre cu înaltă calificare pentru toate domeniile de activi- tate. Absolvenții universităților și institutelor sînt înarmați, o dată cu cunoștințele de strictă specialitate, și cu o serie de cunoștințe de spe- cialitate mai largă, menite să le deschidă orizontul înspre înțele- gerea cît mai complexă a proceselor a căror desfășurare trebuie să o dirijeze, să facă din ei elemente cu un înalt grad de receptivitate față de nou, în stare nu numai să folo- sească tot ceea ce știința și tehnica modernă pun în circulație, ci și să găsească ei înșiși noi soluții și me- tode. Pentru a se asigura tineretului o pregătire multilaterală și armo- nioasă pe fondul căreia să se așeze pregătirea de specialitate, are loc, sub îndrumarea Partidului Comu- nist Român, o amplă acțiune de mo- dernizare a planurilor, a programe- lor și a manualelor școlare, funda- mentate pe învățătura marxist- leninistă și conținînd o bogată in- formare științifică. In alcătuirea lor sînt folosite pe o scară din ce în ce mai largă experiența pozitivă a școlii noastre din trecut, precum și rezultatele obținute în alte țări. In același timp, școlile sînt Înzestrate tot mai larg cu materiale didactice moderne, a căror utilizare îmbogă- țește conținutul lecțiilor și le face mai eficiente. Partidul nostru consideră că ni- velul, calitatea și rezultatele învăță- mîntului depind în primul rînd de calitatea muncii cadrelor didactice. Pornindu-se de aici au fost în- treprinse o serie de acțiuni pe linia ridicării continue a perfecționării profesionale a învățătorilor și pro fesorilor — detașamentul cel mai numeros al intelectualității noastre, care a răspuns cu Însuflețire che- mărilor partidului, făcînd din cauza propășirii învățămîntului propria sa cauză. Pentru înarmarea cadre- lor didactice cu învățătura marxist- leninistă. aplicată la studiul naturii, societății și gîndirii, ca și pentru ri- dicarea măiestriei lor pedagogice au fost organizate numeroase forme de perfecționare, au fost instituite grade didactice, se editează o bo- gată literatură de specialitate și metodică. Călăuziți de partid, înconjurați de grija lui plină de căldură, învățătorii și profesorii pregătesc cu dragoste pentru viată milioanele de tineri — fondul de aur al poporu- lui nostru, menit să ducă mai departe destinele tării, să făurească socie- tatea comunistă „Munca plină de devotament pe care o desfășoară zi de zi cei peste 175.000 de slujitori ai școlii pentru înarmarea tinerei generații cu știința și cultura îna- intată — a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., la cel de al IX-lea Con- gres al partidului — se bucură de aprecierea partidului, a întregului nostru popor. Sîntem încredințați că și în viitor membrii corpului didactic vor munci cu entuziasm pentru îndeplinirea sarcinilor no- bile ce le revin în pregătirea tine- retului patriei noastre, in ridicarea continuă a rolului școlii în opera de construire a socialismului". însuflețiți de marea prețuire pe care Ie-o acordă partidul, cei ce dăltuiesc profilul intelectual și mo- ral al constructorilor viitorului so- cotesc sărbătoarea de la 8 Mai ca un prilej de a-și întări legămîntul că se vor afla întotdeauna la înăl- țimea acestei prețuiri. Conf. univ. A. PETRIC Cu adîncă emoție, cu un nestăvilit interes, elevii răs- foiesc, foaie după foaie, ma- terialele aflate in fața lor,, pe bănci: decupaje din presa, vremii, facsimile, reproduceri după lucrări de grafică mili- tantă. Toate vorbesc despre lupta partidului în anii grei ai ilegalității, despre viața celor mai buni fii ai patriei — versării a 45. ,de, ani de la în- ființarea partidului, la toate clasele Reghin numai acțiuni cinstea ment. Cu liceului nr. 2 dtn — și ele reprezintă una din numeroasele organizate i acestui mare aici în > eveni- însuflețire au elevii, sub îndrumarea lucrat cadre - comuniștii închinată po- porului, viitorului său fericit. E o oră de dirigenție, o oră ca atîtea, altele din programul unei zile de școală, dar prin conținutul ei i-a dus pe elevi departe, în locul unde lasă peste și încep să timp și spafiu, de se află. Și cînd se ferestre perdelele prindă viață ima- ginile filmului proiectat de profesor, elevii uită cu totul că sînt la o obișnuită oră de dirigenție. Vibrează la fiecare scenă, la fiecare secvență. pătrunși de venerație pentru trecutul glorios de luptă al partidului, de mîndrie pentru marile realizări dobîndite sub conducerea lui. Iar cînd pro- iecția se încheie, o dată cu încheierea orei, iși reîncep munca școlară cu un senti- ment nou : acela al dorinței de a semăna aidoma comuniș- tilor, de a fi la fel. de tari și neînfricați ca ei, de a munci ca ei pentru' înflorirea, patriei. Asemenea ore de dirigenție au loc, in iptimpinarea ani- lor didactice, la alcătuirea unor albume închinate ani- versării partidului. Cele mai izbutite dintre aceste albume și-au luat locul pe unul din standurile expoziției pe care a pregătit-o întreaga școală în cinstea zilei de 8 Mai. O atmosferă de muncă crea- toare domnește printre toți elevii. Lucrează cu animație, se sfătuiesc mereu între ei, cer părerea profesorilor. Totul pentru acțiunile în care s-au angajat : un simpozion literar, un montaj literar-mu- zical. un concurs de recitări, ca și un concurs de creații proprii închinate partidului. Acum, drapele și tablouri, buchete de flori și ramuri în- florite împodobesc, prinse de mîinile grijulii ale elevilor, toate sălile școlii. Semn al dragostei pentru partid, pen- tru patrie, ele înseamnă și o dovadă a hotărîrii elevilor de a. deveni fii demni ai țării de a o sluji cu tament. nețărmurit devo- N. SAVEANU O mină subțire de. adoles- centă întlrzie cu tocul sus- pendat deasupra colii de hîr- tip, .in vreme ce buzele. într-o mișcare vagă, abia simțită, murmură cuvinte, potrivesc înțelesuri. Prin fața privirilor întoarse înăuntru. trec ima- gini, frinturi de gînduri. un- duirea albă a celor mai pro- funde și mai. pure sentimente. E clipa aceea tainică și înăl- țătoare în care, din armonii de sensibilitate și sonuri, se naște minunea poeziei, clipa cînd graiul, atît de imperfect translator al nuanțelor, ajun- ge sn fyezd în straie. de cu- ’vlnte toată lumina gîn,durllor. Printre elevii liceului ..Mi- hai Viteazul" din București sini muții aceia care au reușii să deschidă porțile ferecate ale tainelor acestei minunate îndeletniciri. In aceste zile. Dor cum, să te cînt o, partid ? Căci nu sînt nici pictor, nici Aș vrea să fiu Așa sună una acestor pentru partidul pa rea a tineri toți sculptor doar poet... din poeziile poeți; căci elevii patriei, reprezintă întruchi- tot ce este mai nobil. mai înalt în lume. Ființa partidului este legată de în- săși viața lor, de tot ceea ce sînt și-, vor fi. Ei s-au născut și au crescut sub zorile co- munișmulnii,, iar aurora aces- tei orînduiri. făurită prin lupta partidului, le-a dăruit aripi mari de aur și căi largi pentru țborul marilor aspira- ții tinere, pentru marile lor Imbolduri, pentru mul și romantismul Pășesc prin valurile Al. Partidul Comunist Român Stejar cu patruzeci și cinci De cercuri scrise-n trunchi înalt E numai cîntec, de-l atingi, De la un ev la celălalt. > Adine cît un imens trecut Incorporat în rădăcini, El pulsul aspru l-a crescut Ca printr-o orgă de lumini. Ascultă-ți inima bătînd In limpezitul corolar Prin care-al țării-ntreg pămînt Boltește visul temerar. ION BRAD Partidului •oi S Erau pe-aici întinderi mari de fum. Vedeam prin sită numai spre înalt și stăm pe-un mal, visam spre celălalt. Primejdii mari se înșirau pe drum. Aveam o inimă de jar, un trup de fier, un gînd ce mă purta, suind departe. •» în traiectorii mă găteam de moarte și de victorii, — peste clipa neagră de mister. ■ NI v: Dintre Carpați și Mare-n taină adunam avînt, din pomi, din iarbă si din greieri, să fiu un om și gîndul să mi-1 treier, să-l torn în cel mai nou epitalam. 'i •i- > Partid 1 Ai scris cum nimeni n-a știut să scrie ! Erau pe-aici întinderi mari de fum, ai scris poemul mare despre vastul drum și ai slăvit frumoasa noastră Românie n. ■ is ION BANUJA creația printr-o tuturor este reunită dorința, de frumoase Comunist răspîndise trăsătură cotnună ■ • a închina cele mai versuri Partidului Român. Abia se știrea, că în cinstea acestei mărețe sărbători va avea loc în școală un concurs de poezie și pe adresa juriu- lui au și început să sosească Versurile consacrate „acestui părinte drag", cum îl numește un elev într-una din poeziile sale. Fiecare ar dori ca poe- zia lui să fie cea. mai frumoa- să, cea mai cuprinzătoare și mai profundă. „Nu at.ît pen- tru a cîștiga concursul — spun ei — cît nent.ru a arăta cit de adîncă. de fără de mar- gini este recunoștința și dra- gostea pe care o partidului" : Pictor să fiu Ti-aș dura in culoare Flacără aprinsă din purtăm sute de flăcări, Floare ivită din sute de flori. entuzias- lor : luminii, Alerg spre țărmul căutat. Ridic din hăuri frumusețea, Așa cum. tu m-ai învățat. încercînd cu mișcări încă stingace dar nline de sin- ceritate. de avint și dăru- ire. strunele lirei, acești tineri ar vrea să. cuprindă totul în haina poeziei: Pentru întîia primăvară cu cer de pace, Pentru apusul roșu al. soarelui în cîmpia liberă a țării, Pentru iarba verde, proaspătă, Pentru mătasea roșie cu inscripțiile de aur ale spicelor Primul meu cînt, strunit din lira vibrantă a sufletului, Aduce omagiu partidului. El singur a știut El singur a știut ce-nseamnă zorii Si plini de prospețime i-a deschis A alungat din viața noastră norii Si a croit cărare pentru vis. El a știut ce-nseamnă tinerețea Și a lăsat-o liberă să crească, . Ales-a ca pe plaiuri frumusețea Cu fața ei de floare să domnească. Sculptor să fiu Dăltui-te-aș în soare, Catarg ce se-nalță din mii de catarge, Uriaș ce se-adună din mii de uriași. încă nu știm acum care vor fi rezultatele concursului. Dar știm că el a prilejuit tuturor poeților în devenire ai școlii, posibilitatea de a-și exprima cele mai curate ginduri de dragoste pentru partidul a cărui aniversare o sărbăto- resc, alături de întregul po- por, cu nestăvilită bucurie. M. TUDOR El singur a ales pentru lumină Zvîcniri din ape, stele ce nu pier Și soarele l-a revărsat spre tină Să crească-n aur spicul pîn-la cer El străbătu vîltorile și anii, -> ț: Talazurile, ziduri de-nchisori, El singur a știut ce-nseamnă zorii Și a deschis cărare pentru zori. Dar n-a fost singur, ci urmat de mareu De inimi a poporului de brazi. Cu flamura-i cît neîntinsă zarea Aprins-a floarea zilelor de azi. Prof. PETRU POPESCU „Partid iubit, îți mulțumim Și-ți mulțumește țara toată. Stegarii tăi noi vrem să fim Sub flamura-ți înflăcărată". Cîntec pentru partid Ai fost lumea mea de început, m-ai învățat mersul și verticala m-ai nins cu lumina gîndurilor și sufletul meu a rodit ca un șes sub ploaia cuvintelor tale. Toate drumurile mi-au rămas deschise plecărilor mele, întoarcerilor ; m-ai legat cu fluvii și cîntece, cu răcoarea pădurii, cu arșița verii, Cu zîmbetul ghicit al fetelor pe stradă, cu amfiteatre și săli de concert Și iată-mă : înnoindu-mă mi-ai dat viața Către care veneam, făcîndu-mă lume. DARIE NOVACEANU PAGiNa 3 T - ÎN ULTIMA ETAPĂ A ANULUI ȘCOLAR DE LA MINISTERUL ÎMllM ______________________J_________ Recapitularea finală Necesitatea și utilitatea recapitu- lării finale este recunoscută ca un adevăr incontestabil, de însemnăta- te hotărîtoare. In multe scrisori care au sosit în ultimele zile la re- dacția gazetei noastre învățătorii și profesorii subliniază din nou rolul ei important: „Recapitularea finală constituie un ultim prilej oferit pro- fesorului pentru ca disciplina pe care o predă să pătrundă astfel în conștiința elevilor săi, încît să nu mai poată fi uitată niciodată" — spune prof. Ionică Sava de la Școa- la generală din comuna Cîndești, raionul Focșani. Iar prof. Augustin Mureșan din comuna Reteag, raio- nul Dej, socotește că repetarea sis- tematică și organizată a cunoștințe- lor mai vechi sau mai noi determină la elevi o atitudine mai atentă, deci o mai profundă înțelegere chiar în momentul reluării cunoștințelor în- tr-o formă nouă. Recunoașterea necesității recapi- tulării este însă departe de a epuiza seria de probleme pe care le ridică ea. După această recunoaștere se pun cu deosebită acuitate întrebări legate de căile prin care poate fi realizată eficiența lecțiilor recapitu- lative. Pornind de la părerile profe- sorilor care i-au subliniat însemnă- tatea, vom prezenta răspunsurile pe care le dau ei la cîteva din aceste întrebări. Criteriile selecționării temelor După părerea profesorului Gheor- ghe Negulescu din Tîrgu-Jiu, hotă- rîtor în succesul lecțiilor de recapi- tulare este judicioasa stabilire a temelor care urmează să fie reca- pitulate, ca și a formelor lecțiilor de recapitulare. Dar care sînt acele criterii care ne vor da garanția că am selectat cele mai potrivite teme, că ne-am oprit la cele mai adecvate forme ale lecțiilor ? Profesorul Ne- gulescu consideră că în privința stabilirii temelor criteriul principal trebuie să-l reprezinte rezultatele observațiilor efectuate de profesor asupra pregătirii elevilor din clasa sa de-a lungul anului școlar. „Pro- fesorul singur poate ști de ce au elevii mai mare nevoie în perioada recapitulării finale. Sînt dăunătoare atît zgîrcenia, cît și lăcomia în pri- vința volumului de cunoștințe care urmează să fie recapitulate". Iar dacă observațiile adunate în timpul anului se dovedesc a fi insuficien- te, se mai poate adăuga și o verifi- care generală, prin sondaj, înainte de a hotărî direcțiile asupra cărora se va îndrepta atenția în timpul recapi- tulării. „Practica mi-a dovedit că o astfel de verificare ajută profesoru- lui să-și împrospăteze și să-și întă- rească observațiile adunate în tim- pul anului". Considerînd că forma propriu-zisă a lecțiilor de recapitulare constituie o problemă particulară a fiecărei discipline, pentru care nu se pot stabili rețete, profesorul Negulescu se oprește în continuare la cîteva aspecte de ordin general, printre care necesitatea de a determina o atitudine activă din partea elevilor în timpul lecțiilor, de a stimula mun- ca lor personală, de a nota răspun- surile acestora. El socotește că no- tarea la lecțiile de recapitulare are ți rolul de a oferi profesorului po- sibilitatea verificării nivelului real de cunoștințe al elevilor săi și de a corija media lor anuală pe baza a- cestei verificări. De asemenea prof. Negulescu se referă la necesitatea de a evita supraîncărcarea elevilor prin dozarea atentă a materialului pe care ei urmează să-1 studieze la fiecare disciplină. Funcțiile demonstrației Oprindu-se asupra formelor lec- țiilor de recapitulare, profesorul Ga- vril Sabău, de la Liceul din Cărei, insistă cu deosebire asupra însemnă- „ÎN AJUTORUL PROFESORULUI DE GEOGRAFIE" Societatea de științe naturale și geografie din Republica Socialistă România a editat recent, în colecția „Biblioteca geografului", o culegere de materiale metodice intitulată „In ajutorul profesorului de geografie". Elaborată sub îngrijirea unui co- mitet de redacție alcătuit din conf. univ. Vasile Cucu, prof. Alexandru Dumitrescu, prof. Radu Luncan (re- dactor responsabil), prof. Corneliu Lupașcu, lector Vladimir Onofrei și prof. Ion Sucitu, culegerea cuprinde o serie f - materiale metodice care reflectă o bogată experiență, verifi- cată în practică, a unor cadre didac- tice din școlile generale și liceele din tară. Sînt tratate probleme privind metodica generală, predarea geogra- fiei fizice și economice generale și regionale, precum și predarea geo- grafiei patriei. Menționăm astfel, dintre materialele cuprinse în cule- gere. „Modernizarea învățămîntului geografic în școală", de M. Vișan, P. Bărgăuanu, V. Goian. V. Ardelean. L. Vulcan, B. Vulcu, Ant. Brichiuș și A. Brichiuș. „Desenul geografic pe tablă. Importanța lui în predarea tății demonstrației și mai ales a de- monstrației cu ajutorul hărții și al celorlalte mijloace vizuale în lecțiile de recapitulare la geografie. „Am avut în vedere utilizarea acestei for- me — ne spune profesorul Sabău — încă de la începutul anului școlar. I-am obișnuit pe elevi să nu se limi- teze la răspunsuri restrînse, ci, ur- mărind pe hartă obiectivul geografic pe care îl vizează întrebarea, să dea toate relațiile în legătură cu acesta. De pildă, dacă un elev era întrebat care a fost primul obiectiv intrat în producție în cadrul planului de elec- trificare de zece ani, îi ceream să arate pe hartă acest obiectiv, să vor- bească despre unitatea de relief în care este situat acesta, de apa pe care a fost construit, de regiunea administrativă în care se află, în a- propiere de care oraș și cum se ex- plică construirea lui tocmai în a- ceastă parte a țării. In acest fel ele- vii au fost obișnuiti să încadreze fie- care dintre cunoștințele lor într-un întreg sistem". Profesorul Sabău fo- losește și în timpul recapitulării har- ta, ca și diafilmul. Pe măsură ce prin fața lor se derulează imaginile, ele- vii sînt solicitați să dea răspunsuri la un întreg complex de probleme geografice legate de acestea. De exemplu, vizionînd diafilmul care prezintă Valea lalomiței, li se cere să răspundă la întrebări privind geo- grafia economică a regiunii respec- tive în strînsă legătură cu factorii naturali și cu dezvoltarea mijloace- lor de producție. Dacă li se prezintă imagini privind hidrocentralele de la Dobrești și Moroeni, Combinatul textil de la Pucioasa, Fabrica de ci- ment de la Fieni, Uzina de utilaj petrolier de la Tîrgoviște etc., ei sînt îndemnați să observe atent aceste obiective și să facă legătura între ele și bogățiile subsolului, să vorbească despre valorificarea căderilor de apă, despre zăcămintele de cărbune, despre zăcămintele de petrol, despre dezvoltarea industriei de utilaj pe- trolier, despre localitățile electrifi- cate etc. Profunzimea — dimensiune esențială Oprindu-se și el la unele probleme privind formele lecțiilor de recapitu- lare, profesorul Ionică Sava, de la Școala generală din comuna Cîn- dești, insistă de asemenea asupra utilității materialului demonstrativ, accentuînd totodată asupra însem- nătății unei judicioase folosiri a me- todei conversației. „Demonstrația cu ajutorul unui bogat material didac- tic influențează în mod hotărîtor reușita recapitulării — spune pro- fesorul Sava. In anul școlar trecut, aprofundînd cu elevii, în cadrul re- capitulării finale la botanică, cunoș- tințele despre structura celulară a plantelor și despre rolul omului în transformarea naturii, am tratat prima temă, „Tipuri de celule", în două ore. în prima oră, folosind microscopul și secțiuni proaspete din diferite organe ale plantelor, am tre- cut în revistă principalele cunoștin- țe din primele două trimestre. Elevii au observat și au desenat pe macu- lator celulele din foița de ceapă, perișorii sugători ai unei rădăcini ti- nere de porumb, vasele de lemn, o secțiune prin frunză, celulele din pe- talele unei flori colorate și elemen- tele sexuale. In cea de a doua lecție le-am cerut să recunoască prepara- tele microscopice și să continue ob- servarea unor plante colecționate în excursii (alge verzi, ciuperci, licheni, mușchi etc.). Pe baza acestui bogat material concret elevii au dat răs- punsuri privind funcțiile vitale ca- racteristice ale celulei, cu privire la diferențierea celulelor în funcție de mediul de viață, cu privire la modul în care a progresat lumea plante- lor". Referindu-se la modalitățile de lucru pe care le poate utiliza pro- fesorul în procesul lecțiilor de reca- pitulare, prof. Sava consideră că acestea pot fi multiple și diverse, dar că multitudinea și diversitatea lor trebuie subordonate întotdeauna aceluiași principiu — profunzimea cunoștințelor însușite de elevi în ce au ele esențial. „Cînd se vorbește de cunoștințe nu se folosește cuvîntul arie, ci volum. Volumul are trei di- lecțiilor și în formarea gîndirii geo- grafice la elevi", de P. Coteț, „Folo- sirea hărții la predarea în clasă și în munca independentă a elevilor acasă" de C. Mărculescu, „Folosirea lecturilor geografice în predarea geografiei", de Gh. Teodorescu și I. Roșea. De mare utilitate pentru pro- fesori sînt și materialele care se re- feră la diferite procedee practice de predare a lecțiilor de geografie — „întocmirea și folosirea materialului didactic la lecțiile despre noțiuni de cartografie" de H. Suhan și P. Armă- nașu, „Metode și procedee folosite în predarea temei «Proiecțiile carto- grafice» la clasa a IX-a“ de VI. Onofrei etc. Prin această culegere „Biblioteca geografului" se îmbogățește cu o lu- crare care contribuie la generaliza- rea celor mai bune metode și pro- cedee de predare a lecțiilor de spe- cialitate. REVISTA DE PEDAGOGIE nr. 4, aprilie 1986 In sumar : Anghel Manolache : Dragostea pentru profesiunea de educator P. Bărbulescu, V. Caraba, A. Vasiles- cu : Condiții ale cercetării științifice în domeniul educației. Ion Stoian : Experiențe de instruire programată la matematică mensiuni dintre care, în recapitula- re, cea mai de seamă mi se pare a fi adîncimea". O șlefuire, un finisaj al cunoștințelor După părerea profesorului Augus- tin Mureșan din Reteag, raionul Dej, prima problemă de care depinde ca- litatea lecțiilor de recapitulare con- stă în delimitarea precisă a scopului acestora. în general se urmărește în primul rînd reîmprospătarea, con- solidarea și sistematizarea cunoștin- țelor acumulate în anul școlar cu- rent. Dar acesta nu este unicul scop. Lecțiile de recapitulare trebuie pri- vite și ca un finisaj menit să desă- vîrșească cunoștințele elevilor, să le închege într-un sistem armonios, în cadrul căruia să se vadă limpede le- gătura organică, interdependența dintre părți, felul cum se influențea- ză și se completează reciproc. Profesorul Mureșan consideră că pentru buna desfășurare a lecțiilor recapitulative sînt de un real folos discuțiile purtate în ședințele comi- siilor metodice și ale cercurilor pe- dagogice pe specialități, unde pot să fie dezbătute și lămurite în amănun- țime multiplele aspecte ale acestor lecții. Referindu-se la formele lecțiilor de recapitulare profesorul Mureșan este de părere că, în general, ele presupun îmbinarea metodei con- versației cu metoda demonstrației. „Folosirea materialului didactic — scheme, grafice, diafilme, diapozitive etc. — este o necesitate obiectivă a acestor lecții. Găsindu-ne în epoca în care plantele sînt în plină vege- tație, la majoritatea lecțiilor de ști- ințe naturale și agricultură se pot folosi materiale naturale, care spo- resc atenția elevilor și oferă posibi- litatea aprofundării și consolidării cunoștințelor lor. Filme și diafilme școlare ca „Viața plantei de la semă- nat pînă la recoltat", „Agricultura în Republica Socialistă România", „Corpul omenesc și îngrijirea lui" sînt de asemenea foarte utile profe- sorilor de științe naturale". Profesorul Mureșan subliniază, de asemenea, necesitatea întocmirii pla- nului de lecție, a schiței care să sin- tetizeze cunoștințele în sisteme uni- tare și închegate, care să urmeze un fir logic conducător și care să con- stituie, în general, scheletul lecției. Pe parcursul tuturor anilor de școală Acum, în perioada în care proble- ma recapitulării finale este în aten- ția tuturor cadrelor didactice, ea îi preocupă îndeaproape și pe învăță- torii claselor 1—IV. Tovarășul Ion V. IJngureanu din Arad socoteș- te că recapitularea este tot atît de utilă pentru elevii din clasele mici ca și pentru cei din clasele mari. „Constituind un mijloc prin care elevii din clasele mici pot să-și con- solideze cunoștințele, ea îi ajută în același timp să le sintetizeze în cîteva idei generale, să le organizeze și să le coreleze într-un sistem logic, cu con- diția să ținem seama de condițiile specifice acestor clase". Tovarășul Ungureanu leagă succesul lecțiilor de recapitulare la clasele I—IV de buna organizare a acestora. El con- sideră necesar să li se arate copiilor ce anume vor recapitula, pentru că aceasta îi obișnuiește cu sarcini de muncă pe o perioadă mai îndelunga- tă. în ceea ce privește desfășurarea lecțiilor, el recomandă, pe lîngă me- todele obișnuite — a căror pondere este reprezentată de conversație, lec- tură selectivă și concluzii generali- zatoare — vizite la muzeele din lo- calitate, vizionarea unor filme, plim- bări și excursii în natură etc. Părerile formulate de către profe- sorii cărora le-am dat cuvîntul aici subliniază încă o dată locul impor- tant pe care îl ocupă problema re- capitulării în didactica științifică. Din spusele lor se conturează cîteva opinii cu privire la modalitatea sta- bilirii temelor, la alegerea metodelor și a procedeelor de muncă etc. De-a lungul tuturor acestor opinii rămine însă un adevăr general — acela că reușita acestor lecții depinde de se- riozitatea pregătirii lor, de grija cu care le organizăm. V. O. Marin Vișan, Ioana Gogan : Studiu ex- perimental al predării unor cunoș- tințe de geografie în clasele III—IV Radu Tomoiagă : Legăturile lui I. He- liade-Rădulescu cu Saint-Marc Gi- rardin și alți pedagogi francezi. Marin Stoica : începuturile Academiei române “ * “ Documente din istoria învăță- mintului românesc. Constantin Rusii : Contribuții la de- finirea obiectului pedagogiei S. Triteanu, C. Ilioane, E. .Tisa. S. Vodă : Formarea unor deprinderi practice la elevii clasei a V-a loan Giurgiu : Televiziunea în ajuto- rul învățămîntului. Viorica Farcașiu și Maria Gabrea : Probleme actuale ale învățămîntului din Franța. Aculin Cazacu : Cu privire la ipoteză în cercetările pedagogice Recenzii Periodice pedagogice Vitrina pedagogică NATURA Seria GEOGRAEIE-GEOLOGIE nr. 2/1966 In sumar : I. Velcea: Schimbări pe harta utili- zării terenurilor în Republica Socia- listă România N. Caloianu: Dezvoltarea teritorială a orașului Sibiu M. Popovăț: Unele probleme de paleopedologie Ilie D. Ion: Asupra carstului și stu- diului său în R.S.F. Iugoslavia. Răspundere in alegerea profesiunii Acum, cind în fața' viitorilor ab- solvenți ai liceului se pune cu stringență problema alegerii defini- tive a profesiunii ca o problemă de cea mai mare actualitate, colecti- vul pedagogic al liceului nostru se străduiește să creeze condiții care să le înlesnească cît mai mult această alegere. Problemele legate de alegerea profesiunii sînt discu- tate la orele de dirigenție, ca și in- dividual. cu fiecare elev în parte. Organizăm vizite ale viitorilor ab- solvenți în întreprinderi, întîlniri ale lor cu academicieni, oameni de știință, cadre universitare, cu ingi- neri și tehnicieni etc., care le vor- besc despre noile ramuri ce se pro- filează ca discipline de studiu in funcție de noile cuceriri din dome- niul științei și tehnicii, despre per- spectivele pe care le deschid și des- pre cerințele pe care le implică di- ferite profesiuni. In acest cadru a avut loc o întîl- nire a elevilor din ultima clasă cu acad. Gh. Mihoc, rectorul Universi- tății București, care le-a vorbit despre munca la care angajează dorința de a obține o pregătire su- perioară. în mod deosebit a sub- liniat rectorul universității bucu- reștene faptul că actualii absolvenți de liceu intră în învățămîntul su- perior în perioada revoluției teh- nico-științifice, cînd are loc „o creștere exponențială a științei". De aici decurge necesitatea informării permanente, a studiului individual, sistematic, care să completeze baza de cunoștințe primite la cursuri. „Dacă vrei să fii un bun specialist trebuie să studiezi toată viața" — a spus acad. Mihoc, dînd elevilor numeroase exemple de savanți ro- mâni care pînă în ultima clipă a vieții au fost slujitori credincioși ai științei. Există azi la noi mai mult ca oricînd — a subliniat vorbitorul — un teren foarte larg de afirmare și împlinire a însușirilor umane, iar tineretul dispune de toate condi- țiile pentru a-și valorifica din plin capacitatea și voința de creație. în același timp, diversificarea și spe- cializarea din ce în ce mai mare a învățămîntului superior creează po- sibilitatea alegerii unei profesiuni cît mai potrivite aptitudinilor și pri- ceperilor fiecărui tînăr. Numai în domeniul matematicii de pildă au apărut în ultimii ani numeroase ra- muri moderne : statistica matema- tică, teoria informației, cibernetica, lingvistica matematică, biomatemati- ca și altele. Această situație implică în același timp pentru fiecare tînăr o răspundere sporită nu numai în ceea ce privește alegerea profesiu- nii, dar și în ceea ce privește felul cum se va realiza ca viitor specia- list. El trebuie să aibă o înțelegere clară a perspectivei muncii căreia i se dedică atunci cînd își alege drumul în viață, cînd hotărăște asupra viitoarei sale profesiuni. Alegerea nu se poate reduce în nici un caz la a decide pur și simplu pentru o anumită facultate. Opțiu- nea trebuie să se bazeze pe o foarte temeinică motivație, de ordin per- sonal și social în același timp. Ar- gumentul principal de ordin perso- nal în alegerea viitoarei profesiuni nu poate ti altul decît înclinația, pasiunea și dorința fiecăruia. „Să dăm curs liber pasiunii noastre și nu vom greși — a spus acad. Gh. Mihoc — bineînțeles dacă între dorințe și capacitate există o cît M. Alexescu : Probleme noi în rota- ția Pămîntului. I. Botorog : Lecția-excursie — mijloc important de educație patriotică a elevilor. V. Ghibedea : Predarea temei „Planul localității" la clasa a Hl-a. V. Sticlea: Reprezentările cartografi- ce la lecțiile de geografie. Gh. Breharu : Din experiența organiză- rii șezătorilor geografice cu elevii. AL Obreja: Aspecte ale predării geo- grafiei la sfîrșitu! veacului trecut și începutul acestui veac. Gr. Posea: Cu privire la o metodolo- gie unică a hărții geomorfologice generale. P. Deică: Aplicarea metodelor statis- tico-matematice în geografia econo- mică. Gh. Dragii: Schimbări pe harta poli- tică a lumii în anul 1965. I. Voichin: Note de călătorie din R.P. Ghineză. M. lancu : G. Brătescu — remarcabil geograf român. C. Lupașcu: P.N. Mirodescu —' pro- fesor de geografie și autor de manuale. C.V.: Buletinul de noutăți al U.I.G. Ș. Dragomirescu: Gel de-al XXI-lea Congres Internațional de geografie Informații mai deplină concordanță". Iar ideea principală de care tînărul trebuie să se călăuzească în realizarea idea- lului său profesional — a încheiat vorbitorul — este aceea de a fi cît mai folositor societății. Este vorba de acea etică nouă a muncii, care implică un înalt simț al răs- punderii sociale. Tocmai în direcția aceasta își în- dreaptă munca acum profesorii li- ceului nostru, care caută să-i ajute pe viitorii absolvenți să-și lămu- rească pe deplin nu numai aspira- țiile proprii, dar și potențialul real, pentru a-i determina să se cunoas- că ei înșiși cît mai bine și să gîn- dească adînc asupra modului cum pot răspunde în cea mai mare mă- sură, prin alegerea pe care o fac, comandamentului social. Chestionarele scrise date de diri- ginți pentru a realiza în mod diri- jat procesul de autocunoaștere s-au dovedit deosebit de utile. Elevii sînt puși în situația de a reflecta asupra propriilor dorințe și posibi- lități, de a se autoanaliza și de a arăta cum văd ei realizarea idea- lului lor de viață. De obicei, răs- punsurile sînt analizate în orele de dirigenție. Solicitarea cu acest pri- lej a opiniei colectivului, confrun- tările de păreri în legătură cu pro- fesiunea cea mai potrivită, conclu- ziile dirigintelui pe această linie au asupra elevilor o influență foarte favorabilă. Căutăm astfel să valori- ficăm optimismul tonic și entuzias- mul elevilor noștri, să-l călăuzim pe făgașul cel mai firesc, potrivit po- sibilităților și înclinațiilor fiecăruia. O tendință evidentă ce se mani- festă în ultimii ani la elevi este orientarea către disciplinele tehnice cu caracter aplicativ. Și e firesc să fie așa, căci astfel o cer interesele dez- voltării actuale a societății. Există însă la unii elevi tendința de a se orienta către tehnică fără să cum- pănească îndeajuns asupra posibili- tăților și înclinațiilor proprii. Așa se explică și faptul că urmează sec- ția reală o serie de tineri care în mod vădit nu au aptitudini pentru matematică, fizică etc. Nu o dată aceștia au mărturisit ei înșiși că, deși nu pot învinge greutățile pe care le întîmpină în însușirea aces- tor discipline, s-au înscris la secția reală pentru că le asigură o profe- siune „de viitor". Pentru a-i con- vinge pe acești elevi să nu perse- vereze într-o alegere nepotrivită pornim de la realitățile obiective ale societății noastre. Le demon- străm prin fapte că, dacă este ade- vărat că tehnica are un mare viitor, nu e mai puțin adevărat că și ne- voia de cultură crește direct pro- porțional cu progresele tehnico- științifice. Cultura, arta, discipli- nele umaniste, constituie în socie- tatea noastră socialistă factori de cea mai mare însemnătate. Ințelegînd că, spre orice domenii s-ar orienta, absolvenții vor tre- bui să fie înarmați cu deprinderi temeinice de studiu, profesorii li- ceului nostru își îndreaptă cu stă- ruință atenția și în această direc- ție. Perioada în care elevii noștri se află acum, aceea a recapitulării materiei din anii trecuți, este foarte indicată pentru a le consolida de- prinderile de studiu individual. Fi- rește însă că ne ferim de a le da rețete rigide, întrucît aici princi- palul este de a-i ajuta să-și for- meze un stil de muncă personal, o modalitate personală de adaptare la cerințele studiului. îndrumarea elevilor în acest sens se realizează diferențiat, pe baza cunoașterii po- sibilităților de care dispun, a nive- lului lor de pregătire, a ritmului lor de muncă. In general, întreaga muncă pe care o desfășurăm în aceste ultime săptămîni de școală cu viitorii noș- tri absolvenți are drept scop de a-i pregăti cît mai temeinic pentru viață, de a-i ajuta să se integreze cît mai deplin în efortul colectiv de ridicare continuă a poporului și țării noastre. Prof. ZINA SIRBL directoarea liceului „M. Eminescu' din București Materia prevăzută pentru examenul de absolvire a cla- sei a VUI-a a școlii generale pentru anul 1966 la limba română, matematică și la limbile materne în școlile cu limbi de predare ale naționa- La anunțul publicat în „Ga- zeta învățămîntului" nr. 848 din 29 IV 1966 cu privire la examenul de admitere la doc- torat se dă următoarea com- pletare : RAMURA DE ȘTIINȚĂ : MATEMATICI 1. Specialitatea : Geometrie superioară — Universitatea „Al. I. Cuza" din Iași — disciplina de examen : Geo- metrie diferențială. RAMURA DE ȘTIINȚĂ : TEHNICE 1. Specialitatea : Radiotehnică și radiocomunicații — Insti- tutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" București— disciplina de examen : Ba- zele radiotehnicii. 2. Specialitatea : Rețele și sis- teme electrice — Institutul politehnic „Gheorghe Gheor- ghiu-Dej" București — dis- ciplina de examen : Rețele și sisteme electrice. 3. Specialitatea : Termotehni- că și mașini termice — In- stitutul politehnic „Gheor- ghe Gheorghiu-Dej" Bucu- rești — disciplina de exa- men : Termotehnică și ma- șini termice. 4. Specialitatea : Procese ți aparate în industria chimi- că — Institutul politehnic Seria BIOLOGIE nr. 2/1966. în sumar : M. lonescu-Varo : Continuitatea ger- minală la animale și posibilitățile ei de transformare C. A. Picoș : Rolul microelementelor in organismele animale Z. Szabo : Neurosecreția și neurohor- monii la nevertebrate P. G. Ploaie : Microscopul electronic. Metode și progrese în cercetare G. Budoi, A. Ștefănescu, A. Olteana : Culturi valoroase de nutreț N. G. Holodnii : Charles Darwin și cunoștințele actuale despre plantele insectivore (II) El. Bechea : O lecție de sinteză la cl. a V-a cu tema „Plantele superioare" I. Burzo : Formarea primelor deprin- deri științifice de cercetare la elevi în cadrul cercului de împăiere (na- turalizare) a animalelor. Gh. Breharu : Monumentele naturii din regiunea Cluj M. Dobre, P. lonuț : Cum am organi- zat și dotat laboratorul de agricul- tură. V. Popa, Gh. Matei : Recapitularea fi- nală a materiei la obiectul „Agri- cultura". Gh. I. Isă : Conti’ibuții privitoare la biologia si răspîndirea speciei Emys orbicularis (Linnaeus) 1758 în Repu- blica Socialistă România. M. de Simon : Principalii factori care asigură circulația speciei Trichinella spiralis în natură “ * “ Vîrsta hominidelor. A. Laza : Leuzea carthamoides — o nouă plantă medicinală. Gh. Călescu : Pădurea de liliac de la Ponoare — monument al naturii. Urmărind să aducă o con- tribuție cît mai largă ia ridi- carea continuă a nivelului muncii instructiv-educative, la înlăturarea formalismului, a procedeelor învechite, a ele- mentelor care supraîncarcă inutil, cadrele didactice de la Casa pionierilor din Mediaș se orientează spre activități care îi pun pe copii în contact nemijlocit cu realitatea vieții noastre noi, le cer să rezolve în mod creator o serie de pro- bleme, să aleagă între o so- luție sau alta și le prileju- iesc stări afective de natură să-i influențeze pozitiv. Pe această linie se înscrie, între altele, acțiunea inițiată recent pentru cunoașterea ra- ionului, cu tot ce are el mai important, mai caracteristic, mai frumos. în cadrul ei pionierii au vizitat pînă a- cum, sub conducerea unor profesori de specialitate, cî- teva comune din împrejurimi — Ighișul Nou, Biertan, Șeica Mică, Moșna. S-au făcut cu acest prilej observații și cer- cetări asupra condițiilor de climă și sol, asupra istoricului comunelor respective, asupra problemelor economico-socia- le și asupra tradițiilor folclo- rice caracteristice. Știind că eficiența unei ase- menea acțiuni depinde în cea mai mare măsură de pregăti- rea ei prealabilă, ne-am ocu- pat din vreme nu numai de planificarea propriu-zisă a deplasărilor, ci și de pregăti- rea elevilor în vederea aces- tora, dîndu-le îndrumări cu privire la culegerea datelor, ca și la valorificarea lor. în această direcție am solicitat și sprijinul Comitetului raio- nal de cultură și artă. De ase- menea, am colaborat cu șco- lile din comunele vizitate, colaborare care ne-a fost de un mare folos. Elevii au fost împărțiți pe grupe, fiecare grupă primind spre cercetare un grup de probleme. Grupa economico- socială, de exemplu, a cer- cetat ocupațiile locuitorilor, nivelul de trai, dezvoltarea cooperativelor agricole de producție, construcțiile noi din comună etc. Grupa mici- lor naturaliști a cercetat pro- bleme legate de condițiile de climă și sol, de creșterea ani- malelor, de cultivarea plante- lor specifice comunei. Grupa folcloriștilor s-a preocupat de costumul locuitorilor, de îm- podobirea locuințelor, a cules cîntece, strigături ș.a.m.d. Fiecare grupă a fost însoțită de fotografi amatori. Firește, toate grupele au lucrat sub conducerea profesorilor de specialitate. Elevii au strîns date deose- bit de interesante despre dez- voltarea cooperativelor agri- în legătură cu concursul de admitere în liceu lităților conlocuitoare, publi- cat în „Gazeta învățămîntu- lui" nr. 847 din 22 aprilie a.c. și în „Tanugyi Ujsag" nr. 17 din 26 aprilie a. c. este vala- bilă și pentru concursul de admitere în liceu în sesiunile anului 1966. în legătură cu examenul de admitere la doctorat „Gheorghe Gheorghiu-Dej" București—disciplina de e- xamen : Operații și utilaje în industria chimică. 5. Specialitatea: Microbiologic tehnică — Institutul politeh- nic Galați — disciplina de examen: Microbiologic teh- nică. 6. Specialitatea : Tehnologia industriilor anorganice — Institutul politehnic Timi- șoara — disciplina de exa- men : Tehnologia substanțe- lor anorganice. RAMURA DE ȘTIINȚĂ : AGRICULTURĂ ȘI HORTICULTURA 1. Specialitatea: Exploatarea parcului de mașini și trac- toare — Institutul agrono- mic „Ion lonescu de la Brad" Iași — disciplina de examen: Exploatarea par- cului de mașini și tractoare. RAMURA DE ȘTIINȚĂ: ECONOMIE 1. Specialitatea : Istoria doc- trinelor economice — Insti- tutul de științe economice - „V. I. Lenin" București -r disciplina de examen : Isto- ria doctrinelor economice. 2. Specialitatea : Economia po- litică — Universitatea „Babeș-Bolyai" Cluj — dis- ciplina de examen : Econo- mia politică. Vizitînd satele raionului cole de producție. Ei au notat, bunăoară, că acestea au por- nit, Ia înființare, cu un fond de cîteva zeci de mii de lei, iar acum toate sînt milionare. Foarte mult i-a impresionat hărnicia cu care muncesc coo- peratorii acum, în cinstea a- niversării partidului, pentru pregătirea unor recolte cît mai bogate. Ei au putut cu- noaște, vizitînd casele săteni- lor, viața lor tot mai îmbel- șugată. Au văzut, în aceste case, mobilă nouă, modernă, aparate de radio, televizoare, mașini de spălat, frigidere. Au stat de vorbă cu președin- ții cooperativelor agricole de producție, cu cooperatori fruntași, au vizitat căminele culturale. în mod deosebit i-a impresionat căminul din Șeica Mică, excepțional dotat, dispunînd de o clădire ce se impune prin linia ei modernă. Mult interes a prezentat pen- tru ei și vizita la crama din Biertan, cramă cu o mare ca- pacitate, unde toate lucrările de prelucrare a strugurilor sînt mecanizate. Vizitarea satelor, a locuito- rilor lor, a dat elevilor prile- jul să cunoască nemijlocit bo- găția folclorică a raionului nostru. Ei și-au dat seama că dintr-un obiect oarecare de folosință zilnică, dintr-o unealtă măruntă sau dintr-o piesă de îmbrăcăminte țăra- nul român a făurit adevărate opere de artă, care farmecă și îneîntă atît prin tehnica exe- cuției, cît și prin armonizarea liniilor și culorilor. Au cules motive de pe ștergare, perne, ii, au observat coloritul lor speci- fic, în negru, roșu și albastru; ca și tehnicile cusăturilor — broderie cu acul, alesături în război, dantele, fileuri etc. Cu deosebit interes au cules elevii, în special de la locui- tori mai vîrstnici, cîntece, strigături, expresii dialectale, pe care le-au înregistrat la magnetofon și le-au înscris în caietele lor. Acțiunea noastră nu s-a încheiat o dată cu întoarcerea din drumeție. A urmat sis- tematizarea datelor culese, valorificarea lor în albume și jurnale cu titluri ca „Bogă- țiile raionului nostru", „Cresc și înfloresc satele patriei", „Ce se cîntă pe la noi", care înmănuncluază observațiile copiilor, notările lor, impresi- ile trăite în aceste zile. De ase- menea, se organizează o acți- une de masă în cadrul căreia copiii vor comunica, pe baza datelor culese, observațiile lor privind dezvoltarea sate- lor vizitate. AURELIA TATU directorul Casei pionierilor din Mediaș REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA : București. Piațe Șclnteii «r. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele ie fee la oficiile poștale, factorii poștali li la difnzorti voluntari din unitățile de Învățămînt, Tiparul î Combinatul Poligrafic Ceșa Șclnteil. Jiața S.clnteil Bucuieid, 40 IM