Anul XVIII 4 pag. 25 bani ANIVERSARII PARTIDULUI bine pe indestructibilă fundamentale Partidul Comunist Itoman înfăptuiește Partidului Comunist Bucuria făuritorilor de valori eveniment. îndeosebi atenția, intitu- au un puternic ecou tuturor forțelor pro- aflate elevii mai A reținut , printre neînfricat, eroism. citatea sa mobilizatoare, legătura sa cu masele largi ale oamenilor muncii. Aplicînd în mod creator principiile Și „Dr. derea cooperării internaționale mondial, se bucură de sprijinul gresiste, iubitoare de pace. Sub conducerea înțeleaptă a acest prilej, cel elevii liceului Petru Groza" din referatele prezentate cu înființarea partidului organizat la Liceul nr. 2 Caracal, unde a avut o sesiune de referate elevilor dedicată aces- de curajul lor de marele lor ale marxism-leninismului la condițiile țării noastre, "—„a-, „-------v. neabătut pro- în acest muzeu, și-au dat seama O formă interesantă de activitate în cinstea celei dc-a 45-a aniversări de Nr. 848 1966 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VÂ 1 Vineri 29 aprilie Tradiția a conferit zilei de 1 Mai semnificația unei sărbători deosebit de importante a oamenilor muncii de pretutindeni. An de an ea este întimpinată cu bucurie în cele mai îndepărtate colțuri ale globului pămintesc, constituind un prilej de trecere în revistă a victoriilor și realizărilor clasei muncitoare în lupta împotriva exploatării și asupririi, pentru drepturi și libertăți democratice, pentru o viață mai bună. 1 Mai a devenit simbolul solidarității internaționale a celor ce muncesc, ziua internaționalismului proletar, a uni- tății de acțiune a tuturor celor interesați în triumful socialismului și comunismului. Sărbătorită pentru prima oară în țara noastră acum 76 de ani, ziua de 1 Mai a cunoscut de-a lungul de- ceniilor impresionante manifestări ale forței muncito- rimii. In anii regimului burghezo-moșieresc ea a pri- lejuit acțiuni revendicative, protestatare, împotriva politicii reacționare a claselor conducătoare, a relevat hotărî rea oamenilor muncii din țara noastră de a făuri o Românie liberă, democratică, fericită. După 23 Au- gust 1944, în anii puterii populare, aprofundînd tradi- țiile progresiste ale trecutului, clasa muncitoare a îm- bogățit conținutul zilei de 1 Mai cu sensuri noi, cores- punzător marilor transformări revoluționare înfăptuite, noilor perspective de viitor. în acest an, poporul nostru sărbătorește ziua de 1 Mai în condițiile avîntului general al construcției socialiste și entuziasmului determinat de dezvoltarea neîncetată a economiei și culturii naționale, de crește- rea prestigiului internațional al României, în atmosfera sărbătorească a întîmpinării celei de-a 45-a aniversări de la crearea P.C.R. Stat liber, independent și suve- ran, România Socialistă prezintă tabloul unei țări în plină înflorire. Pe întreg cuprinsul patriei pulsează o viață «ocial-economică intensă, sporește mereu bună- starea poporului. Triumful deplin și definitiv al so- cialismului la orașe și sate, victoriile istorice obținute de către poporul nostru în toate domeniile de activi- tate, demonstrează justețea politicii partidului, capa- gramul continuării pe o treaptă superioară a procesu- lui desăvârșirii construcției socialiste stabilit la cel d e al IX-lea Congres al său, mobilizează toate forțele .poporului la munca pentru înflorirea pe mai departe a patriei. In anii noului cincinal pe pămintul ei vor apare sute de uzine și fabrici noi, se va desfășura ca și pînă acum, în ritm susținut, industrializarea socialistă pe baza tehnicii celei mai înaintate. O aten- ție deosebită va fi acordată dezvoltării intensive și multilaterale a agriculturii în scopul transformării acesteia intr-o ramură economică modernă, de înaltă productivitate. Se vor construi noi școli, institute de învățămînt, teatre, cămine culturale și alte unități social-culturale. Știința, învățămîntul și întreaga ac- tivitate cultural-artistică vor cunoaște un puter- nic avint. învățămîntului, a cărui impetuoasă dezvoltare con- stituie una din marile înfăptuiri ale socialismului în România, îl revin, în ansamblul operei de desăvîrșire a construcție! socialiste, sarcini dc mare răspundere. Cnprinzînd aproape un sfert din populația țării, șco- lile de toate gradele și instituțiile de învățămînt supe- rior reprezintă un factor esențial al culturii șl civiliza- ției. Cadrele didactice își Îndeplinesc cu cinste înalta misiune de a ajuta tineretul să-șl însușească știința șl cultura contemporană, tot ce a dat mai valoros gândirea umană de-a lungul veacurilor. Așa cum a re- levat tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., în cuvîntarea rostită la Congresul al Vin-lea al Uniunii Tineretului Comunist, slujitorii Larnol, 1 Mai, această primăvă- ratică zi, sărbătoarea solidarității internaționale a celor ce muncesc, coincide cu o veche și frumoasă săr- bătoare, „armindenul", cînd cei mici împodobesc ferestrele și porții» cu crenguțe verzi de salcie, semn al primăverii și al veseliei renăscute, iar cei mari ies la cîmp, la iarbă verde, și beau vin roșu, „ca să se primenească sîngele". Așa că, la noi, această mare zi a muncitorimii internaționale s-a altoit pe tulpina vechi tradiții. La primul întîi unei Mai torii pe o internațional, în 1890, munci- români și-au cîntat marșul lor melodie ieșită din pana lui Ci- prian Porumbesct^: „Vă-nșirați dar, în coloane, / îngreșați mîndrul alai/ Și cu toți să strigăm veseli : / Să trăiască întîi Mai ? Avîntata sărbătoare a primăverii ne îndeamnă pe noi, educatorii, să ne gîndim mai adine la una din ma- rile noastre răspunderi, aceea a creș- terii tinerelor generații în spiritul dragostei și al respectului pentru oamenii muncii — făuritorii tuturor bunurilor necesare societății, făuri- torii istoriei înșăși — în spiritul dra- gostei și respectului pentru partidul călăuzitor în lupta pentru socialism șl comunism. Există cîteva principii elemen- tare : numai cei care muncesc știu ce-i munca. Numai cei care mun- VAIAM școlii se străduiesc să asigure Însușirea de către elevi a materialismului dialectic și istoric, cea mai înain- tată concepție despre lume și viață, care înarmează pe tineri pentru a înțelege și interpreta in mod știin- țific fenomenele naturii și societății, le dă perspectiva clară a dezvoltării sociale, le îmbogățește gîndirea, le sporește energia, face din fiecare tinăr un militant neobosit pentru progresul social, pentru idealurile so- cialismului și comunismului. Necesităților legate de sporirea continuă a număru- lui de tehnicieni și ingineri cu înaltă calificare, de ridicarea nivelului profesional al oamenilor muncii, de formarea unor noi contingente de muncitori cu profil tehnic modern școala îi răspunde prin și mai concen- trate eforturi pentru a da elevilor cunoștințe mai multe și mai profunde în domeniul fizicii, matematicii, chimiei, pentru a le îmbogăți cît mai mult cultura ge- nerală în pas cu cerințele științei și tehnicii contem- porane. In același timp, școala îndeplinește un rol de marc răspundere în opera de educare a tineretului în spiritul patriotismului socialist și al internaționalismu- lui proletar, al devotamentului pentru cauza propășirii țării. Cu prilejul zilei de 1 Mai 1966, poporul român își reafirmă solidaritatea sa frățească cu lupta clasei muncitoare internaționale, își exprimă dorința fier- binte ca prin realizările sale pașnice să contribuie Ia întărirea forțelor mondiale ale socialismului și păcii. Partidul Comunist Român orientează politica externă a statului nostru spre o strînsă prietenie și colaborare cu celelalte state socialiste, spre colaborarea cu toate statele, indiferent de orinduirea lor social-politică. La baza politicii externe a României stau principiile su- veranității și independenței naționale, egalității în drepturi, neamestecului in treburile interne, avanta- jului reciproc. înfăptuirea lor consecventă este che- zășia dezvoltării unor relații normale între state, pen- tru asigurarea dreptului fiecărui popor de a-și rezolva problemele potrivit voinței sale. In această zi a unității de acțiune a oamenilor muncii de pretutindeni întregul nostru popor își face auzit din nou cu tărie glasul său în sprijinul proleta- riatului din țările capitaliste, al popoarelor care luptă pentru eliberarea națională și socială, pentru progres și pace. Condamnînd cu vehemență agresiunea impe- rialismului american în Vietnam oamenii muncii din țara noastră își exprimă solidaritatea cu eroicul popor vietnamez, hotărîrea de a-i acorda în continuare spri- jinul lor frățesc pentru victoria in lupta împotriva agresorilor. Infierind orice încercare de subminare a indepen- denței și suveranității popoarelor, orice tentativă im- perialistă de. a provoca înăsprirea relațiilor internațio- nale, de a întreține o atmosferă de conflicte și războaie locale care pot, in orice moment, provoca o confla- grație mondială distrugătoare, statul nostru socialist se afirmă ca un factor activ pe arena internațională, își aduce contribuția, alături de celelalte state socia- liste, Ia lupta pentru menținerea și întărirea păcii în lume. Inițiativele sale pe plan extern urmărind găsirea unor soluții acceptabile problemelor litigioase, extin- Român, poporul nostru își îndreaptă eforturile spre realizarea mărețelor obiective stabilite de către Con- gresul al IX-lea al partidului, fiind convins că fiecare succes al construcției socialiste în România va însemna o contribuție la întărirea forței și prestigiului sistemu- lui socialist mondial, la dezvoltarea procesului revolu- ționar mondial. Ia triumful marxism-leninismului. în aceasta oamenii muncii din România își văd principala lor îndatorire internaționalistă. cesc creează. Numai cei care creea- ză se simt oameni și se integrează în ansamblul social, cîștigîndu-și toate atributele omeniei, demnității. Pînă unde și cît era munca dis- prețuită în vechea orînduire, se știe. Demnitatea se măsura atunci în hectare de moșie. Egalitatea era o vorbă-n vînt, iar libertatea deve- nise un atribut al posesorilor de ac- țiuni în bănci și industrie. Proprie- tatea înjunghia, sfida și maltrata munca. Toate astea le știm bine noi, cei mai în vîrstă. Le-am trăit pe propria noastră piele. Am sufe- rit din pricina lor. Am luptat și și-a dat seama că, în loc de meri- tatul 4, din vîrful peniței rului s-a zămislit un 6 de nivelul pregătirii întregii obiectul respectiv a scăzut profeso- pomană, clase la conside- ... le-am făcut să dispară. Tineretul, rabil. „Repartiția nu, s-a făcut după muncă — surîdea diriginta cu olea- că de ironie amară — și greșeala aceasta și-a arătat urmările cu- rînd". în educație, de bună seamă că trebuie să dai celui educat, să-i dai cît mai mult. Dar să-i și ceri, ca să nu crească în credința stupidă că totul i se cuvine și că i se cu- vine fără efort, ca să priceapă ce mare efort uman închid în ele bu- f pentru tuală a altruiști, cei care împlinirea • fizică și spirl- oricărei ,.făpturi. Darnici, buni, omenoși sînt numai muncesc, cei cărora li se IN CINSTEA în aceste zile, lecțiile și orele de dirigenție, mani- festările organizate de ca- drele didactice în școală și în afara ei fac cunoscu- te elevilor luptele duse de clasa muncitoare din țara noastră sub conducerea partidului, faptele pline de abnegație săvîrșite de co- muniști pentru viitorul fericit al patriei, al po- porului, marile realizări dobîndite în desfășurarea construcției socialismului datorită politicii înțelepte a partidului. însoțiți de profesorii lor de istorie și de diriginți, elevii Școlii generale nr. 78 din Capitală, de pildă, au vizitat de curînd Muzeul Doftana. Poposind în fața impresionantelor mărturii despre lupta comuniștilor Odorhei i-a impresionat în mod deosebit excursia pe care au făcut-o la Doftana. Coroana de flori pe care au depus-o ei aici a exprimat adincul lor sentiment de recunoștință pentru jertfa eroilor clasei muncitoare. Un puternic caracter e- ducativ au și excursiile făcute de elevi în între- prinderi și pe marile șan- tiere ale țării. Recent, ele- vii Liceului din Vișina, raionul Găiești, au vizitat hidrocentrala „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ de pe Ar- geș. Ei s-au oprit cu ad- mirație lîngă impunătorul masiv semicircular pe care îl reprezintă barajul din fața apelor ce formează marea artificială a Arge- șului. Mîndri de continua înflorire economică a re- giunii lor, elevii au vizitat de asemenea. Fabrica de tananți și Combinatul de industrializare a lemnului din Pitești, precum și alte întreprinderi ale orașului. la s-a din loc ale tui însă, nu le mai cunoaște decît teo- retic. El crește în cultul muncii, etalon moral în societatea noastră. Și nu există o societate mai’nobilă decît aceea unde munca este suve- rană. Elevii noștri cresc într-o aseme- nea societate, iar noi sîntem che- mați să-i pregătim pentru a trăi și a munci în cadrul ei. întrebarea este : cum facem ca toate acestea nurile materiale și spirituale care le consumă, cîtă viață se acumulează primite „de-a gata", tate ca a noastră. muncă pe Și în lucrurile într-o socie- întemeiată pe să fie cît mai mai integral participarea lor societății să fie bine, mai organic, înțelese de ei ? Ca la munca și viața cît mai firească, mai deplină, mai organică ? îmi povestea, de curînd, o diri- gintă că din momentul în care un profesor n-a apreciat just munca unui elev, «dică îndată ce clasa muncă, nevoia de a munci trebuie să fie organică', intrinsecă oricărui om. Așa cum nu concepem un om în viață fără capacitatea de a resr pira, așa nu-1 putem concepe nici fără capacitatea de a munci. Educarea în spiritul dragostei și al respectului pentru muncă se face, ca educarea oricărei alte trăsături morale, prin exercițiu. Prin stărui- tor și continuu exercițiu. Exercițiul presupune convingere și voință de a executa, de a duce pînă la capăt ceea ce ți-ai propus ori ceea ce-ți cer comandamentele sociale. Iar convingerea implică un proces de înțeleger» • Importanței c tortului face o ediicație a muncii, a efortu- lui fizic și moral. Cărora li se și cere, nu 'numai li se dă. Și altruis- mul, și dărnicia se educă. Cred că mama, nu dintr-o știință a educa- ției, ci dintr-un instinct al rolului salutar al muncii nu ne lăsa nicio- dată să ne așezăm la masă pînă nu aduceam o cofă cu apă proaspătă de Ia fîntînă. Fie vara, fie iarna. Și de multe ori am turnat pe stra- tul de, ceapă din fața casei, ori peste troianul de omăt, cofa cu apă „stă- tută", ca să avem la masă apă proaspătă. Deși cea „stătută" era adusă doar cu o jumătate dc oră mai. înainte. Numai munca creatoare dă senti- mentul bucuriei, al demnității și al mîndriei că ești stejar și nu vîsc. îmi vine.în minte un exemplu mi- nor, poate, dar pentru mine grăitor : îmi amintesc cum privea olarul din satul meu forma elegantă, suplă, fermecătoare a ulciorului modelat de.mîinile lui, după tiparul izvorît din propria-i fantezie. Apropia ge- nele, îngusta privirea, tremura ușor, abia perceptibil și surîdea bucuros și fericit, cu bucuria și fericirea făuritorului de valori. O asemenea bucurie, o asemenea fericire în- cearcă și toți. cei care-i învață p» copii, pe tineri, matematica și fi- zica, chimia și istoria, dragostea de partid, de popor și de patrie, dra- gostea de muncă creatoare și marea pasiune creatoare atît de caracte- ristică omului contemporan. A face o bună, o stăruitoare educație a muncii, a o colora organic și vital cu dragostea și pasiunea pentru creație, înseamnă, de fapt, a desco- peri și a hrăni esența însăși a edu- cației comuniste. Munca — o datorie, o oroare, o necesitate, un izvor nesecat de crea- ție și bucurie, asta ni-i concepția, convingerea. Numai așa trioletul celor 8 ore — muncă, somn și odihnă — marea cucerire a clasei muncitoare internaționale, își atinge scopul creator pe tărîm economic, biologic, moral, artistic. Și poate acesta este chiar sensul nou, contemporan, acordat vieții de oamenii muncii, care se pregătesc să serbeze încă un întîi Mai în is- toria pe care ei o înfăptuiesc. Și poate acesta ar fi și aportul cel mai remarcabil pe care noi, oamenii șco- lii, îl aducem societății întemeiată pe muncă, echitate, dreptate, liber- tate și pace, bunuri absolut nece- sare întregii omeniri, de sub orice meridian. lat „Lupta clasei munci- toare oglindită în litera- tura contemporană". Manifestîndu-și dragos- tea față de partid, ii închină serbări, elevii alcătu- iese albume și fotomontaje festive etc. La Școala generală nr. 79 din Bucu- rești, de exemplu, a avut loc un frumos simpozion cu tema „Poeții noștri cîn- tă partidul" și s-a organi- zat un concurs literar cu tema „Ce a dat partidul nostru tineretului". Acțiuni asemănătoare au loc în toate. școlile țării. Nu ne vom referi tn această însem- nare la numeroasele acțiuni și realizări cu care școala întimpină cea de a 45-a aniversare a Partidului Comunist, ci vrem să stăruim asupra unui fapt in slera căruia este cuprinsă întreaga sem- nificație majoră a muncii didactice, deși legătura cu evenimentul sărbăto- resc care se apropie este mai complexă și apare astfel mai puțin directă. Ne-am oprit la liceul „Emil Racoviță" din Cluj datorită coincidenței unor eveni- mente. Peste treizeci de intelectuali, printre care se numără doi doctori in științe, cadre didactice universitare, cercetători științifici cu lucrări publi- cate peste hotare, s-au reunit să sărbă- torească 10 ani de la absolvirea liceu- lui. Doar 10 ani. In aceleași zile, in aceeași școală — liceul „Emil Racovi- ță" — erau sărbătoriți învingătorii eta- pei regionale a concursului de chimie al elevilor. Fără îndoială dorești să vezi în perspectivă, prin chipul doctorului în științele chimice Ionel Haiduc, lector al universității clujene a cărui activi- tate a devenit apreciată și peste hotare, trăsăturile intelectuale și morale ale unor elevi asemenea lui lonuț Lascu sau fraților Horia și Tudor Porumb, premianții fazei regionale a concursului de chimie din acest an. Și e firesc a- ceasta, căci și tînărul doctor chimist de astăzi a debutat la fel cu acești adoles- cenți, cîștigind un concurs de speciali- tate și dăruindu-se apoi cu pasiune științei. Iar puntea de legătură între omul de știință și elevii de care îl des- parte mult mai puțin decît o generația in înțelesul clasic al cuvîntului (în fapt aproape colegi de școală) o constituie același colectiv de educatori comuniști în frunte cu Nicolae Moldovan, directo- rul liceului, și cu profesorii Cecilia Ma- rian, luliana Cupcea, Claudia Barbură și Olimpia Comșa. Din școala în care aceștia răsădesc ginduri și caractere pornesc cu fiecare serie de absolvenți tineri care se afirmă strălucit încă din anii studenției și confirmă pe deplin în viața socială nădejdile care i-au însoțit. Dincolo de destinele acestor tineri deosebit de dotați pe care cei care le-au îndrumat pașii în școală i-au ajutat să se descopere și să capete primele puteri in avîntul către înălțimile științei, grija colectivului de încercați pedagogi ai liceului „Emil Racoviță" îmbrățișează deopotrivă pe toți elevii, din rîndurile cărora cresc oameni de nădejde. Orien- tarea profesională nu este înțeleasă aici ca o acțiune cu cadru limitat, ci ca o împletire de acțiuni. Conturind de la început prin intermediul participanților la aniversarea a zece ani de la absol- vire rezultatele obținute am căutat să relevăm mai puternic valoarea acțiu- nilor prezente. Reușita în viață a foș- tilor elevi chezășuiește asupra profun- zimii și eficienței preocupărilor pentru îndrumarea elevilor din ultima clasă către activitățile spre care vor porni în viitor, dar a căror perspectivă le-a fost evidențiată și conturată de mult, la în- ceputul drumului parcurs în școală. Orice lecție, orice moment din timpul orelor de curs sau consultații — este organizat dinamic cu maximum de „randament", fără urmă de forma- lism. Ceea ce se realizează acum vizea- ză convingerea definitivă a fiecărui elev de a adopta drept cea mai valo- roasă soluția pe care profesorii săi i-o propun pe baza unei temeinice și mul- tilaterale analize. Se muncește în spirit partinic — iată suprema apreciere pe care o putem da strădaniilor acestui colectiv didactic. Iar această muncă constituie participarea lui entuziastă la sărbătoarea tuturor comuniștilor țării, a poporului întreg. „Marea fericire a noastră, a profe- sorilor de astăzi — ne-a spus prof. Ni- colae Moldovanu, directorul liceului „Emil Racoviță" — este faptul că înal- tele idealuri ale comunismului înscrise pe steagul partidului și în spiritul cărora își crește copiii școala noastră nouă ne dau convingerea că tinăra generație va răspunde pe deplin — intelectual și moral — încrederii care i se acordă și răspunderilor cu care e investită. Școa- la noastră de astăzi nu este numai o școală a minții, ci și o școală a caracte- relor". Se află. în aceste cuvinte. în exprimare proprie, înaltele cerințe puse de.partid în fața școlii. AL. CHICA DUMITRU ALMAȘ IN SUMAR în ultima etapă a traseului școlar — pag.2 Ecouri la materialele publicate — pag. 2 în legătură cu examenul de doctorat — pag. 3-4 ÎN ULTIMA ETAPĂ A TRASEULUI ȘCOLAR Elevii clasei a Xl-a au pășit pe ultima porțiune a parcursului școlar. In curînd vor susține prima probă complexă, de ansamblu, a pregătirii lor pentru viață, urmată pentru mulți dintre ei, în perspectiva imediat apropiată, de concursul de admitere în învă- țămîntul superior — verificare exigentă a aptitudinilor pentru viitoarea profesie. Deși perioada examenelor bate la ușă, mai există încă, la în- demîna profesorilor, multiple posibilități pentru a mări procentul celor care vor trece cu succes prin aceste confruntări esențiale. Experiența examenelor din anul trecut a scos în evidență în această privință numeroase aspecte interesante. Ne-am adresat, de aceea, unor cadre didactice universitare din orașele București și Iași care au făcut parte din comisiile de examinare a absolven- ților liceului, solicitîndu-i să ne comunice cîteva din observațiile și sugestiile lor. Iată ce ne-au spus prof. univ. GHEORGHE BUR- LACII, prof. univ. C. BOGOESCU, conf. univ. CONSTANTIN RUSCIOR, conf. univ. I. GOLOVCENCO și lector univ. D. RIMER. Toți viitorii absolvenți trebuie să stâpîneascâ în profunzime noțiunile de bază Referindu-se la caracterul exame- nului de maturitate ca mijloc de verificare generală a fundamentului științific și cultural fără de care nu se poate concepe profilul intelectual al omului de azi, cei cărora ne-am adresat au indicat cîteva direcții principale care trebuie luate în con- siderare în cadrul pregătirii din ul- tima etapă. Prof. univ. Gh. Burlacu a început prin a face o observație cu caracter general : „Dacă am lua drept unitate de măsură a cunoștințelor însușite de elevi în cursul liceului situația la concursurile de admitere în fa- cultăți, concluziile ar fi foarte îm- bucurătoare. De exemplu, la facul- tățile de chimie pură și de chimie industrială mulți candidați s-au prezentat bine și chiar foarte bine pregătiți, avînd cunoștințe mai în- tinse și mai profunde decît cele prevăzute de programele școlare. In schimb, unii tineri care au intrat în facultățile unde chimia nu figurea- ză printre materiile concursului de admitere au dovedit cunoștințe re- duse în acest domeniu. în primul an de studenție s-a constatat că ei nu pot să dea definiția completă a unor acizi, baze sau săruri, să scrie reac- ții chimice destul de simple, sâ sta- bilească, în funcție de proprietățile anumitor elemente, locul pe care îl ocupă acestea în sistemul periodic etc. Apare astfel evident că volumul amplu și profunzimea cunoștințelor pe care le-au dovedit cei ce au dat concurs lâ facultățile de chimie pură și de chimie industrială nu erau decît într-o măsură relativ mică consecința pregătirii lor pe parcursul liceului, datorindu-se mai ales pregătirii speciale pentru intra- rea în facultate. Desigur, o aseme- nea situație nu ne poate satisface și ea trebuie să mobilizeze pe pro- fesori la o muncă susținută pentru ridicarea nivelului general de pre- gătire al absolvenților. Se impune ca în perioada care a mai rămas pînă la examenul de maturitate ei să insiste pentru înțelegerea clară și aprofundată a noțiunilor de bază ca componente de structură a gîn- dirii științifice a tuturor elevilor. Nu ne puttfm mulțumi cu pregăti- rea excelentă a celor ce au de gînd să devină specialiști în ramura pe care o predăm, neglijîndu-i pe cei- lalți. Liceul nu este un institut de Taciturnii Se întîmplă adeseori ca, în mo- mentul în care sînt ascultați, unii elevi să înlocuiască răspunsul aș- teptat de profesor cu o tăcere exas- perantă. Cred că nu există profesor care să nu fi întîlnit astfel de si- tuatii. „Taciturni" am cunoscut și eu, și încă în diferite ipostaze. Unora le-am fost sau le sînt profesor, pe alții i-am observat în cadrul asis- tentelor la lecții, cu mulți am avut interesante discuții individuale, iar despre alții am aflat multe lucruri din relatările învățătorilor și profe- sorilor liceului nostru sau ai altor școli. Aproape invariabil, tăcerea elevu- lui este penalizată cu nota 2 în ca- talog, după care urmează explicați- ile profesorului în fața colegilor : „Ce puteam să-i fac ? ! M-a pus în- tr-o situație inadmisibilă în fata cla- sei. Am fost nevoit să-1 pun la punct". Intr-adevăr, prin atitudinea lor, „taciturnii" creează o situație extrem de dificilă și cît se poate de neplăcută. Problema care se ridică în asemenea momente în fața profe- sorului este cum să găsească ieșirea din situația respectivă. Am consta- tat că aceeași problemă se pune și pentru elevii în cauză, iar uneori chiar și pentru colectivul clasei. Cheia problemei stă, însă, în mina profesorului. Am studiat eu atenție atitudinea „taciturnilor" și am ajuns la con- vingerea că ea poate fi prevenită și chiar înlăturată printr-o muncă e- ducativă bine organizată, dusă cu răbdare și pricepere, bazată pe cu- noașterea temeinică și pe interpre- tarea diferențiată a situației. Fie- care dintre elevii care manifestă a- ceastă atitudine reprezintă un caz aparte, o lume specifică de gînduri, sentimente, preocupări, fapte și griji. Tocmai de aceea este inadmi- sibilă tratarea lor în mod uniform, atitudinea șablonardă față de ei. Cele mai multe dificultăți și ma- joritatea greșelilor în tratarea aces- specializare, ci o școală de cultură generală, chemată să asigure tutu- ror elevilor ei stăpînirea cunoștin- țelor de bază din toate disciplinele care alcătuiesc această cultură". Recapitulare teoretică — dar și experimentală „în ceea ce privește fizica — ne-a spus conf. univ. C. Ruscior — avem bucuria de a constata că de lă an la an pregătirea absolvenților ur- mează o linie ascendentă. Totuși, ți- nînd seama de condițiile create li- ceului în statul nostru socialist, a- ceastă pregătire poate și trebuie să crească. Am putut constata de mul- te ori Ia absolvenții liceului tendin- ța de a-și însuși mai ales cunoștin- țele teoretice de fizică și de a igno- ra latura experimentală a acestei științe. Este, desigur, o consecință a modului cum privesc profesorii lor această problemă. Faptul că toate liceele dispun în momentul de față de laboratoare de fizică dotate cu aparate și instalații permițînd ex- periențe variate mă determină să afirm că există condiții pentru ca orizontul științific al elevilor în do- meniul fizicii sa se situeze la un nivel mai înalt. Lecțiile de recapi- tulare sînt foarte indicate pentru revederea nu numai teoretică, dar și sub formă experimentală â prin- cipiilor și legilor fundamentale de fizică. Aș propune, în această pri- vință, o metodă deosebit de indica- tă dar, din păcate, destul de rar utilizată în liceu : proiecția în um- bră a experiențelor. O asemenea proiecție, ce se poate realiza prin mijloace simple, prezintă foarte clar, întregii clase, fenomenul experimen- tat, ceea ce nu este întotdeauna po- sibil în cadrul unei experiențe obiș- nuite". înțelegerea esenței fenomenelor, nu memorarea regulilor și datelor Referindu-se la necesitatea ca re- capitularea cunoștințelor să aibă un caracter cît mai eficient, lector univ. D. Rimer a accentuat asupra nece- sității lărgirii perspectivei științifi- ce a absolvenților, pentru ca aceștia să poată pătrunde sensul adînc al cunoștințelor de matematică. „Voi aduce în discuție cîteva e- xemple — arată tov. Rimer. — Am avut candidați care au rezolvat în timp minim probleme dificile, sesi- tor elevi sînt generate de faptul că în rîndurile lor cea mai mare pon- dere o au elevii care nu-și pregătesc lecțiile. Avînd o atitudine greșită față de învățătură, venind Ia cursuri nepregătiți, asemenea elevi pur și simplu nu răspund cînd sînt ascul- tați. Ii putem întîlni la toate gru- pele de vîrstă, dar modul în care se manifestă prezintă o serie de nuan- țe, de la plecarea capului, însoțită uneori chiar de apariția lacrimilor — cum se întîmplă la clasele I și a Il-a — pînă la privirea rece, ofen- satoare pe care o au elevii din ulti- mele clase ale liceului. Grosul „ta- citurnilor" provenind din această categorie de elevi face ca în analiza și aprecierea poziției lor să se stre- coare greșeala de a i trata uniform. Cum trebuie să procedăm cu ele- vii care tac din cauză că nu și-au pregătit lecțiile ? Nota 2 nu poate fi un remediu și în orice caz nu tre- buie considerată o soluție universa- lă. Cred chiar că este cea mai puțin eficientă, deși, să recunoaștem, este cea mai comodă, cea mai la înde- mînă. Bineînțeles, nu pledez pentru a nu se folosi în general nota în a- semenea cazuri, dar sînt partizanul unei tratări diferențiate, atente. Nota 2 poate însemna pentru un elev o sancțiune cu efecte educati- ve pozitive, dar pentru altul poate constitui închiderea oricărei posibi- lități către corectarea situației. La începutul "trimeSTruluî TI al acestui an școlar, o dirigintă din școala noastră m-a informat că una din elevele ei vine în mod sistematic nepregătită și nu răspunde nimic la două obiecte la care n-a avut notă de trecere nici pe primul trimestru. Am cercetat cu atenție situația și apoi am stat de vorbă cu eleva res- pectivă. „Eu știu — mi-a spus — că sînt o elevă slabă, dar vă rog să ve- rificați cît de mult muncesc ca să pot face față, după puterile mele. Am rămas pe trimestrul I corigentă la două materii la care întîmpin greutăți mari ți eram hotărîtă să zînd subtilitățile și ocolind cu Abili- tate greutățile. Din discuțiile pur- tate cu ei am aflat .că au o pasiu- ne pentru matematică și că de mulți ani rezolvă probleme propuse ele- vilor în „Gazeta matematică". La cealaltă extremă au fost însă destul de mulți candidați cu o pregătire nesatisfăcățoare. Vreau însă să vorbesc mai mult de categoria elevilor de mijloc, cea mai numeroasă din populația școla- ră. O constatare generală la acești elevi este o oarecare lipsă de per- spectivă. Se descurcă onorabil în detaliile rezolvării unei probleme dar știu mai puțin să vadă indepen- dent, în mare, soluția problemei. Enunță corect definiții și teoreme, dar nu pot prezenta ansamblul unui capitol, nu știu să răspundă unde și la ce folosim cutare teoremă sau cutare noțiune. La geometria anali- tică ei se lasă copleșiți de calculul algebric și nu văd cu claritate fe- nomenul geometric ascuns sub sim- bolurile algebrice. Din discuțiile cu ei am aflat — și faptul apare ori- cum evident — că au parcurs de mai multe ori materia dar de fie- care dată în același mod, fără a sta- bili. între noțiuni și teme disparate alte legături decît acelea ce rezul- tau în mod direct și nemijlocit din expunerea din manual ; de altfel ei nu și-au pus și, din păcate, nici nu li s-a pus vreodată o asemenea pro- blemă. Cred că ar trebui să asi- gurăm în această perioadă realizarea unor lecții de sinteză, avînd alt fir conducător decît cel al tablei de ma- terii din manual. Insist de asemenea a spus tov. Rimer — asupra importanței deo- sebite a însușirii rațională1 a de- monstrațiilor. Acest lucfu este evidențiat și de programe, cunoscut de toți profesorii. Si totuși, se trece asupra lui destul de ușor. Demons- 1 rațiile îi pun de multe ori în încurcătură pe candidații la exame- nul de maturitate. Aceasta dovedeș- te că în pregătirea lor s-ă insistat prea mult asupra unor algoritmi de calcul, fără să se verifice în ce mă- sură aceștia se bazează pe însușirea rațională, prin demonstrații. ă cu- noștințelor. Este fără îndoială ade- vărat că însușirea uniți principiu matematic trebuie să se făcă prin exerciții, prin aplicații cît mal va- riate. Dar atenția elwvuiut nu tre- buie concentrată exclusiv asupra acestui element fihăl ăl pPocesWui de însușire a cunoștințelor matema- tice, căci îrt acest caz el nu vă pu- tea decît să rezolve probleme șa- blon, fără să se ridice la treapta superioară, fără să știe să aleagă soluția cea mai potrivită pneț anu- mite problemă s.ă Hiscute' rezul- tatul obținut. Dez^olțafea gîndirii matematice a elevelor, a Capacității lor de abstractizare depinde în cea mai mare măsură de înțelegerea demonstrațiilor. Altfel elevii ajung să-și însușească cunoștințele în chip practicist, ceea ce nu le va permite să utilizeze cu suficient succes me- todele matematice. Din acest punct de vedere, pro- grama de matematică după care se va face în acest an verificarea absol- venților la examenul de maturitate este în general judicios orientată, fiind vizibil efortul ca această veri- ficare să pună accentul nu pe for- mule memorate mecanic, ci pe ra- ționament. în acest spirit consider că trebuie să se desfășoare și lec- țiile din cadrul etapei finale de pre- gătire. Ele îi vor ajuta pe elevi nu- mai dacă fi vor determina să înțe- leagă legătura dintre abstracțiunile pe care le constituie formulele ma- tematice și elementele concrete pe care le reprezintă acestea". mă îndrept. Am avut insă o situa- ție foarte grea în familie și, cu toate că nu m-am putut pregăti, am venit la școală pentru a nu pierde explicațiile. Chiar atunci însă am fost ascultată la ambele materii și am luat, la fiecare, nota 2. Așa că soarta mea a fost pecetluită : la a- ceste materii, oricum, nu voi mai putea obține medii de trecere. Vreau cel puțin să nu mai cad și la alte obiecte, iar la cele două mă voi pregăti la vară, pentru exame- nele de corigență". I-am explicat că dezinteresul total pe care îl mani- festă pentru cele două obiecte la care a primit 2 o va duce la difi- cultăți foarte mari, poate chiar im- posibil de depășit, în pregătirea pentru examenele de corigență. In urma discuției, atitudinea elevei s-a modificat. Acum învață regulat și la cele două obiecte cu pricina. Bineînțeles, a fost necesar să discut și cu profesorii care predau aceste obiecte, pentru a le cere să se ocupe de eleva respectivă, să o solicite la lecții mai frecvent, să-i creeze con- vingerea că dacă învață Situația ei se poate îndrepta. La alți elevi, cauza tăcerii o cons- tituie lapsusul. Din păcate, multe cadre didactice apreciază cu ușu- rință acest fenomen, consîderîndu-1 neimportant. Nimic mai greșit. Lapsusul este o realitate. Elevul a studiat, s-a pregătit, uneori chiar cu deosebită grijă, dar în momentul cînd este solicitat să răspundă in- tervine o tulburare de memorie care se manifestă prin incapacitatea momentană de a reproduce cunoș- tințele însușite. Fenomenul nu este caracteristic numai elevilor care au suferit de anumite maladii, ci poate să apară $i în condițiile unei emoții deosebite, ale unei suprasolicitări a sistemului nervos etc. Maî este oare necesar să demonstrăm că sancțio- narea elevului în asemenea cazuri, este o sabie cu două tăișuri ? în- trucît lapsusul este întîlnit mai ales Referindu-s» de asemenea la di- recțiile spre care trebuie să-și în- drepte acum eforturile cadrele di- dactice, conf. univ. I. Golovcenco ne-a spus : „M-am ocupat în ulti- mul timp, împreună cu mai tînărul meu coleg, asistentul Gh. loan Rusu, de cauzele care determină pregăti- rea insuficienta a unor absolvenți de liceu. Oricît ar părea de para- doxal, una din cauzele cele mai im- portante o constituie excesul de zel pe care-1 manifestă anumiti profe- sori. Este foarte bine, desigur, să se completeze lecțiile cu date noi, care nu sînt cuprinse în manual. Dar a- ceste date se referă adesea la ele- mente neesențiale, care încarcă inu- til memoria elevilor, în dauna însu- șirii a ceea ce este principal. Datele noi pe care le dăm elevilor trebuie să fie selectate cu grijă, criteruil fiind rolul lor în înțelegerea unui principiu științific sau a unui fe- nomen de bază. O altă cauză a pregătirii Insufi- ciente a unor elevi o constituie fap- tul că o serie de profesori se mul- țumesc cu memorările pe termen scurt. Verificîndu-i pe elevii loc nu- mai de la lecție Ia lecție, aceȘi pro- fesori, chiar cînd lucrează mat mulți ani îh șir cu aceeași ejasl nți»și pot da seanța dacă ei du reținut^unoș- tirrțele esențiale. în ce măsurii s-a dezvoltat gîndirea științifică. Jkșa se întîmplă că unii elevi c^tc au; obți- nut note mari pe percii'rșul claselor IX-XI reușesc cu greu, îr) unele ca- zuri, să treaca pragul examenului de maturitate. Se impune de aceea ca lecțiile djn această ultimă etapă â studiului în liceu și verificarea făcută în cadrul acestora să consti- tuie într-ădevăr o evaluare de sin- teză a cunoștințelor însușite de elevi, iar elementele noi pe care le adu- cem în cadrul acestor lecții să se refere la lămurirea esenței fenome- nelor. Să nu măi încarce memoria și așa suprâ-solicitită a viitorilor ab- solvenți". Pregătiră sistematică, da sinteză Desigur că. dacă s-ar putea con- strui un model electronic al cunoș- tințelor esențiale pe care trebuie să M stăpînegscă un tînăr candidat la examenul de maturitate, s-ar putea determina în procente exacte cum să răspundă fiecare absolvent în parte cerințelor generale. Dar chiar și fără un asemenea model dispu- nem de suficiente coordonate pentru a putea trasa științific curba pregă- tirii de cultură generală a absolven- ților de liceu. „Consider că obiectivul principal al verificării la examenul de matu- ritate — spune conf. univ. C. Rus- cior — nu-1 poarte constitui inven- tarierea detailată a gradului în care au fost însușite toate cunoștințele la toate materiile din programă. Să precizez : omiterea unui element de amănunt sau â unui fenomen parti- cular și cu acțiune limitată consti- tuie un caz de care nu trebuie să fim prea îngrijorați. în schimb, ne- cunoașterea unor principii, a unor legi pune în discuție însăși trăinicia pregătirii științifice a candidaților. De aceea insist și accentuez mult asupra necesității recapitulărilor de sinteză. Cred că o măsură de mare importantă pentru buna pregătire a elevilor în vederea examenului de maturitate o constituie ușurarea stu- diului lor individual, eliminarea problemelor care ar putea să stîn- jenească acest studiu. la elevii emotivi și in primul rînd la cei care se tem că nu vor fi în stare să răspundă, este bine să pro- cedăm în așa fel îneît să le evităm emoțiile puternice, să le înlăturăm frica față de noi și de obiectul pe care îl predăm, să le cultivăm în- crederea în posibilitățile lor, să creăm o atmosferă calmă în timpul orelor de curs, al examenelor etc. îi pot ajuta mult pe elevi — și nu nu- mai în cazul lapsusului — întrebă- rile noastre suplimentare, modul cum conducem discuția, aprecierea obiectivă a cunoștințelor etc. în acest sens nu este lipsit de impor- tanță faptul că, la același elev, lap- susul apare numai în cazul lecțiilor unor anumiți profesori. Mulți „taciturni" provin din rîn- durile așa-numiților elevi dificili. Din cauza unor împrejurări din cele mai diverse, aceștia au o sen- sibilitate exagerată șl trăiesc me- reu cu impresia că sînt nedreptă- țiți. Ca urmare a unor grave gre- șeli de educație, ei ajung să-i pri- vească pe profesori ca pe niște duș- mani. Tăcerea constituie pentru unii din acești elevi un mijloc de a-și exprima nemulțumirea, de a o- fensa. în asemenea cazuri este ne- cesară o atenție specială din partea cadrelor didactice. Pentru a educa un asemenea elev este necesar să-i cunoști și să-i înțelegi necazurile, să-l scoți din preocupările lui, din atmosfera de neîncredere în care s-a închis șl să-l atragi într-o at- mosferă optimistă, care să-i redea încrederea în oameni. La unii elevi, tăcerea pe care o manifestă la lecții este legată și de modificările somatice, corporale, precum și de cele psihice și de comportament care apar în peri- oada pubertății și la începutul ado- lescenței. Șî acest fapt trebuie luat în seamă. Am văzut elevi aflați la Să ne oprim, bunăoară, la fizică. Manualele după care se pregătesc elevii în acest domeniu sînt încă, într-o anumită măsură, destul de încărcate. Ele prezintă cunoștințele într-o mulțime de capitole și subca- pitole care duc uneori la diluarea problemelor, împiedicîndu-1 pe elevi ăă sesizeze esențiallil. De aceea, cu prilejul lecțiilor de sinteză profeso- rul de fizică are datoria de a rele- va cît mai clar ceea ce constituie „esențialul". La fel se întîmplă cu figurile. în locul unei scheme sim- ple, de principiu, sînt prezentate (mai ales la temele de electricitate) figuri cu detalii neesențiale, dificil de perceput, și pe care elevii nu le pot reproduce decît cu greutate. De cîte ori în manual este neglijată prezentarea schemei de principiu profesorul are datoria de a suplini această deficiență, atrăgînd atenția elevilor ca atunci cînd studiază in- dividual după manual să cerceteze paralel și desenul respectiv din ca- ietul de notițe". Pentru o recapitulare care să ducă la sintetizarea celor studiate în anii de școală se pronunță și prof. univ. V. Bogoescu. Iată ce ne-a spus d-sa în această privință, referindu-se la biologia generală : „Cred că, așa cum este prevăzut și în cadrul pro- gramei pentfu examenul de matu- ritate. biologia generală trebuie privită drept o disciplină de sinteză care, sprijinindu-se pe cunoștințele particulare dobîndite cu prilejul stu- dierii botanicii, zoologiei, anatomiei și fiziologiei omului, să le reunească pe un plan superior. Desigur, se im- pune să se țină seama că în momen- tul de față sistemul de predare a biologiei în școala de cultură gene- rală este, în linii mari, cel clasic. Deci, să desăvîrșim construcția pe acest fundament — firește, fără în- chistare în forme depășite, înlătu- rînd unele teze greșite, unele con- cluzii neștiințifice care ar mai pu- tea figura în manual, înlocuindu-le cu o prezentare științifică adecvată. O sarcină de- mare' răspundere va reveni și celor care vor face parte din comisiile de examinare. , Prin modul cum vor formula întrebările, prin orientarea pe care o vor da discuțiilor, aceștia -vor trebui să so- licite cunoștințele esențiale ale ele- vilor cu privire la principiile biolo- giei moderne, fără a se opri la amă- nunte nesemnificative, dar și fără a depăși cadrul actual al pregătirii lor efective. Atît în lecțiile de recapitu- lare, cît și' în formularea întrebări- lor pentru ; examenul de maturitate problemele vor- trebui privite cauzal și în interdependență-în lumina ac- țiunii ' legilor biologice. Astfel este necesar să se adîncească premisele apariției teoriei evoluționiste a lui Darwin, factPrii evoluțibi în cadrul acestei teorii, problemele variabili- tății și eredității, explicarea legilor mendeliene, rolul acizilor nucleici, al factorilor mutageni. manifestarea fenomenului de poliploidie etc". Problemele schițate mai sus con- stituie preocuparea majorității pro- fesorilor care îi pregătesc pe elevii clasei a Xl-a pentru examenele ‘ce le vor dă în curînd. în perioada de care mai dispunem, toate eforturile trebuie concentrate spre rezolvarea lor cît mai judicioasă. Există toate condițiile necesare unei asemenea rezolvări. Străduința fiecărui profe- sor, dorința lui de a da un ajutor efectiv elevilor în această mare încercare a forțelor pe care o re- prezintă examenele — iată chezășia succesului. Am citit cu interes — ne scrie prof. Pavel I. Voicu din Moara Săracă, Urziceni — reportajul-anchetă intitulat : „Cînd și cum îi învățăm pe elevi să învețe?", apărut în nr. 832 al „Gazetei învățămîn- tului". Sînt de acord cu cele spuse în acest material în le- gătură cu necesitatea ca în anumite cazuri — la început de an școlar sau atunci cînd apar cerințe speciale — să se organizeze lecții care să urmă- rească, în principal, înarmarea elevilor cu deprinderi de stu- diu individual. Organizez și eu la obiectul pe care îl predau — geografia — asemenea, lec- ții, în care îi învăț pe elevi cum să deseneze o hartă prin pro- cedee rapide. De asemenea, în cîteva dintre orele aflate „la dispoziția profesorului" am făcut cu elevii exerciții de ci- tire și interpretare a hărții, le-am arătat cum se întoc- mesc diagrame ețc. Nu sînt însă de acord cu acei profesori care susțin că îi „învață pe elevi să învețe" dindu-le să întocmească sche- mele unor lecții care abia se predau. Schema este rezulta- tul unei analize de conținut, al unei munci de selecție ; ea cuprinde ceea ce este esențial, ceea ce e demn de reliefat în primul rînd în lecție. Cine este mai indicat să facă acest lucru decît profesorul ? Este o cerință imperioasă, cred, ca profesorul să-și păstreze ro- începutul adolescenței care tac pentru a face pe grozavii, pentru a se afișa, pentru a demonstra cît sînt de îndrăzneți etc., tăcerea lor avînd cînd aspectul unei înfruntări, -cînd caracterul unei atitudini, o- braznice, brutale chiar, dar dove- dind în fond o atitudine copilă- rească. La ora unei profesoare tine- re, un elev din clasa a X-a a soli- citat să fie ascultat, dar la prima întrebare pe care i-a adre^at-o pro- fesoara a răspuns că nu s-a pregă- tit. în continuare a tăcut Ia toate întrebările. Atitudinea elevului a fost considerată foarte gravă și adusă la cunoștința directorului. Cercetările au arătat că în timpul pauzei mai mulți erevi participa- seră Ia un joc introducînd obligația ca cel învins să ceară să fie exa- minat, dar să afirme că nu s-a pre- gătit. Elevul respectiv a procedat în consecință. în fața consiliului pedagogic el a afirmat: ,,A trebuit să respect condițiile stabilite ; alt- fel aș fi fost considerat un laș". După cum se vede, atitudinea este caracteristică adolescenței. Ea poa- te fi înlăturată numai arătînd con- vingător elevilor că în asemenea cazuri nu este vorba de un adevă- rat curaj, ci doar de o imagine de- formată, falsificată a curajului. Oricare ar fi cauza care deter- mină refuzul elevilor de a răspunde la lecție și formele în care se mani- festă, educatorul are datoria să nu se lase derutat, să nu aplice soluții uniforme. Priceperea Iui, căldura Iui sufletească și, în ultimă ins- tanță, măiestria lui sînt hotărîtoare în evitarea greșelilor și în corecta- rea atitudinii elevilor. Prof. I. DRAGII directorul Liceului „Ion Neculce" din București, cercetător științific principal la Institutul de științe pedagogice Referindu-se la articolul „Munca dirigintelui", publi- cat în „Gazeta învățămîntu- Iui“ nr. 843, prof. Florin An- ghel, din Pitești, este de pă- rere că acesta ridică o serie de probleme interesante. „Am reținut în special — spune prof. Anghel — propunerea ca pe plan raional și orășe- nesc să se organizeze cercuri pedagogice ale profesorilor di- riginți. Este evidentă necesi- tatea extinderii experiențelor pozitive, a însumării efortu- rilor pentru găsirea celor mâi eficiente căi cerute de activi- tatea complexă și plină de răspundere a dirigintelui. Cu toate acestea mă gîndesc ca soluționarea practică a acestei propuneri să nu ducă, „volens- nolens", la „îmbogățirea" cu încă o ședință a cadrelor didactice, fiindcă fiecare diri- ginte activează deja în cercul pedagogic al specialității lui. Cred că un schimb de expe- riență activ între școli pri- vind succesele în munca edu- cativă s-ar putea realiza prin- tr-o legătură mai strînsă în- tre responsabilii comisiilor metodice și nu neapărat prin înființarea unui cerc pedago- gic special. Un rol important ar urma să-1 aibă inspectorii secțiilor de învățămînt în „de- tectarea" aspectelor care me- rită atenție și stabilirea le- găturilor între responsabilii comisiilor metodice. S-ar pu- tea crea astfel colective pe școli care să urmărească și să fructifice experiențele bune din școlile respective". în continuare, prof. Anghel se referă la propunerea pri- vind încadrarea secțiilor de învățămînt cu inspectori me- todiști care să urmărească în exclusivitate activitatea edu- cativă, aceeași sarcină reve- nindu-i și unuia dintre direc- torii adjuncți ai școlilor. „A- ceste propuneri, conjugate și cu aceea ca fiecare școală să fie încadrată cu un psiholog care să se ocupe, în special, de activitatea diriginților — spune, între altele, prof. An- ghel — duc la concluzia că autorul articolului pledează pentru un fel de „speciali- zare" în munca educativă. De- sigur aceste propuneri sînt iz- vorîte din necesitatea orien- tării științifice a activității e- ducative. Mă tem însă ca ele „Cînd și cum îi învățăm pe elevi să învețe ?“ lul conducător în lecție. La lecțiile pe care le predau al- cătuiesc eu însumi schemele. Consider însă că este foarte important să-i deprind pe elevi cu interpretarea acestor scheme. O altă problemă ridicată în reportajul-anchetă se referă Ia rolul părinților în supra- vegherea studiului individual ai copiilor lor. In unele locuri s-a încetățenit practica ini- țierii părinților asupra modu- lui cum să-Și ajute copiii la învățătură, acasă. O astfel le practică — cu rezultate in ge- neral valoroase — nu trebuie, după părerea mea, să ducă la exagerări, la dublarea profe- sorului printr-un „părinte- profesor", cu sarcini mai mult instructive decît educative. Oricît do ridicată ar fi pregă- tirea intelectuală a unui pă- rinte, el nu are totuși pregă- tirea de specialitate și expe- riența necesară pentru o ase- menea misiune. Cred că pă- rinții trebuie orientați îndeo- sebi asupra modului cum pot crea copiilor lor condiții bune de învățătură, să fie îndem- nați să vegheze la respectarea regimului recomandat de școală. f Ocaziile de a învăța pe eledț cum să învețe sînt variate. Principalul este să-i deprin->\ dem cu învățătura, să-i învă- țăm să depășească metodic și • cu perseverență dificultățile ce se ivesc. „Munca dirigintelui" să nu ducă la ruperea activi- tății educative de latura in- structivă. Or, este un adevăr axiomatic că aceste două la- turi constituie o unitate dia- lectică inseparabilă. în ce privește utilitatea în- cadrări școlilor cu un specia- list în psihologie, care să se preocupe de organizarea șl o- rientarea activității educative, sînt de acord, fără să o con- sider însă o condiție „sine- qua-non". Cunosc excelențt dirîginți matematicieni, geo- grafi, fizicieni, după cum cu- nosc excelenti responsabili de comisii metodice ale dirigin- ților care sînt latiniști, natu- raliști etc. Știm cu toții că profesorii care se bucură de prestigiu și autoritate în spe- cialitatea respectivă — sînt șl foarte buni dirîginți. Și in- vers. Fiindcă nu poți fi un bun profesor conducîndu-te numai după „bun simț" și „in- tuiție", ci studiind temeinic problemele specialității dar — în aceeași măsură — și pe cele psiho-pedagogice. Cred că este necesară unirea strădaniilor tuturor factorilor care răs- pund de instruirea și educa- rea tinerei generații, perfec- ționarea continuă a stilului lor ele muncă, în vederea obți- nerii celor maî bune rezultate. Și, din acest punct de vedere, socot binevenită, în „îndru- mările privind îmbunătățirea muncii educative în învăță- mîntul de cultură generală" precizarea : „Succesul activi- tății instructiv-educative din clasă și din afară de clasă este condiționat de unitatea de concepție și de acțiune a tuturor profesorilor clasei". Deși cunoscut de toată lumea, acest adevăr fundamental pare a-și fi tocit înțelesul da- torită prea desei sale repetări. Cred însă că dacă secțiile de învățămînt, directorii șl res- ponsabilii comisiilor metodice ar întreprinde o serioasă ac- țiune de analiză a modului cum se realizează efectiv a- ceastă unitate de concepție și de acțiune s-ar desprinde multe învățăminte. Căci mun- ca educativă — o operă difi- cilă și de durată — este prin excelență o activitate colecti- vă. Chiar dacă o școală ar fi încadrată în exclusivitate cu psihologi de profesie, cred că tot la acest adevăr elementar s-ar ajunge". PAGINA 2 Specialitățile, instituțiile și disciplina la care se ține examen de admitere la doctoratul cu scoatere de la locul de muncă și la doctoratul fără scoatere de la locul de muncă Ministerul învățămîntului aduce 1a cunoștința celor interesați că în- tre 5 și 20 iunie 1966 va avea loc la instituțiile de învățămînt supe- rior și la institutele de cercetare ale Academiei Republicii Socialiste România examenul de admitere la doctoratul cu scoatere de la locul de muncă și la doctoratul fără scoa- tere de la locul de muncă. La examenul de admitere se pot prezenta persoanele care îndepli- nesc condițiile prevăzute de Hotărî- rea Consiliului de Miniștri nr. 1558/1965. înscrierea la examenul de admi- tere se face între 16 și 21 mai, la secretariatul rectoratului instituției de învățămînt superior sau la se- cretariatul institutului de cercetare, unde candidatul dorește să urmeze doctoratul. Pentru înscriere candidatul va prezenta următoarele acte : a) cererea cu fișa de înscriere, completate conform formularului ce se găsește la secretariatul institu- ției de învățămînt superior sau al institutului de cercetare ; b) copia legalizată de pe diploma de examen de stat sau de pe diplo- ma echivalentă, corespunzătoare specialității la care solicită să fie înscris. In cazul în care candidatul face parte dintre persoanele la care se referă art. 4 din Hotărîrea Consiliu- lui de Miniștri nr. 1558/1965, la în- scriere va prezenta șl aprobarea Mi- nisterului învățămîntului. Pentru obținerea acestei aprobări, persoa- nele interesate vor înainta la Minis- terul învățămîntului, pînă la data de 10 mai a-c., o cerere la care vor anexa următoarele acte : — copie legalizată de pe diploma de examen de stat sau de pe diplo- ma echivalentă ; — adeverință din care să reiasă că au activat cel puțin 3 ani în spe- cialitatea pentru care candidează ; — memoriul de activitate științi- fică. Tematica problemelor de la disci- plinele la care se ține examenul de admitere, precum și numărul locu- rilor prevăzute pentru fiecare spe- cialitate la doctoratul cu sau fără scoatere de la locul de muncă se afișează la secretariatul lectoratului instituției de învățămînt superior sau la secretariatul institutului de cercetare al Academiei Republicii Socialiste România unde are loc e- xamenul de admitere. Candidații înscriși la examenul de admitere primesc de la rectorul instituției de învățămînt superior sau de la directorul institutului de cercetare o adeverință din care să reiasă că au fost admiși să se pre- zinte la acest examen. Examenul se organizează în con- formitate cu Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1558/1965. Pentru alte lămuriri candidații pot cere date suplimentare de la secretaria- tul rectoratului instituției de învă- țămint superior, respectiv de la se- cretariatul Institutului de cercetare al Academiei Republicii Socialiste România unde solicită să fie înscriși la examenul de admitere. Specialitățile, pentru ambele for- me de doctorat, instituțiile la care are loc examenul de admitere pre- cum și disciplina fundamentală din care se examinează la fiecare spe- cialitate sînt publicate mai jos. RAMURA DE ȘTIINȚĂ : MATEMATICI I. Specialitatea : Teoria mecanismelor automate și cibernetică — Institutul de matematică al Academiei Repu- blicii Socialiste România din Bucu- rești _____ disciplina de examen : Alge- bra. 2. Specialitatea : Analiza matematică — Institutul de matematică al Academiei Republicii Socialiste România din București — disciplina de examen : Analiza matematică. 3. Specialitatea : Calcul funcțional șl varlațlonal — Institutul de matemati- că al Academiei Republicii Socialiste România din București — disciplina de examen : Analiza funcțională. 4. Specialitatea : Calcul numeric — In- stitutul de calcul al Academiei Repu- blicii Socialiste România din Cluj — disciplina de examen : Calcul nume- ric. S. Specialitatea : Teoria funcțiilor de variabilă complexă — Institutul de calcul al Academiei Republicii Socia- liste România din Cluj — disciplina de examen : Teoria funcțiilor de va- riabilă complexă. 6. Specialliatea : Astronomie stelară — Observatorul astronomic din Bucu- rești — disciplina de examen ; Astro- nomie stelară. 7. Specialitatea : Mecanică cerească — Observatorul astrononiic din Bucu- rești — disciplina de examen : Me- canică cerească. 3. Specialitatea : Analiza funcțională — Universitatea București .— disciplină de CxamCn : Analiza funcțională. 9. Specialitatea : Calcul diferențiat și integrat — Universitatea București, Universitatea „Al. I. Cuza“ Iași, U- niversitâtea ,,Babeș-Bolvai" Cluj — disciplina de examen : Analiză func- țională. 10. Specialitatea : Teoria funcțiilor de va- riabilă reală — Universitatea ,.A1. I. Cuza" Iași — disciplina de examen : Funcții rejilc. 11. Specialitatea . Teoria funcțiilor de variabilă reală și complexă ____________ Uni- versitâtCa București, Universitatea „Bâbeș-Bolyăi" Cluj — disciplina de Axăriidn : Funcțti reale și funcții com- plexe. 12. Specialitatea : Geometrie diferențială — Institutul de matematică al Acade- miei Republicii Socialiste România din Iași — disciplina de exameti : Geometrie diferențială. 13. Specialitatea ' Geometrie analitică și diterefițlală — Universitatea Bucu- rești, Universitatea Timișoara — dis- ciplina de examen : Geometrie dife- rențială. 14. Specialitatea ; Geometrie algebrică și topologie algebrică — Universitatea Bucdicștl — dlSciifiina de examen : Algebră modernă. 13. Specialitatea : Algebră — Universi- tățSa București, Universitatea Tinii- șoara — disciplină de examen ; Al- gebră modernă. 16. Specialitatea : Algebră și teoria nu- merelor — Universitatea ,.AI. I. Cuza" lași — disciplina de eiameh : Algebră modetnă. 17. Specialitatea : Ecuații diferențiale Și integrale — Universitatea Bucu- rești — disciplină de exăhlen : Ectla- țti diferențiale și eCdății cu derivate parțiale. 18. Specialitatea : Ecuații cu derivate parțiale — Institutul de matematică al Academiei Republicii.. Socialiste România din Iași, Universitatea „ĂI, I. Cuza" Iași — disciplina de exa- men : Ecuații cu derivate parțiale. 19. Specialitatea ; Ecuații funcționale — Universitatea ,,A1. I. Cuza" Iași — disciplina de examen : Ecuații diferen- țiale și cu derivate parțiale. 20. Specialitatea : Ecuațiile fizicii matema- llce — Universitatea București — dis- ciplina de examen : Ecuațiile fizicii matematice. 21. Specialitatea : Teoria probabilităților și statistică matematică — Centrul de statistică matematică al Acade- miei Republicii Socialiste România din București, Universitatea Bucu- rești — disciplina de examen : Teo- ria probabilităților. 22. Specialitatea : Statistică matematică — Universitatea București — disciplina de examen : Teoria probabilităților. 23. Specialitatea : Calcul numeric și me- tode de aproximație — Universitatea ,,Babeș-Bolyai" Cluj — disciplina de examen : Calcul numeric și metode de aproximație. 24. Specialitatea : Mecanică teoretică — Universitatea București, Universitatea „Al. 1. Cuza" lași — disciplina de examen : Mecanică teoretică. 25. Specialitatea : Teoria elasticității — Universitatea București — disciplina do examen : Teoria elasticității. 26. Specialitatea : Hidromecanică — U- niversitatea București — disciplina de examen : Hidromecanică. 27. Specialitatea : Astronomie — Univer- sitatea București, Universitatea ,,Ba- beș-Bolyai" Cluj, Universitatea Timi- șoara — disciplina de examen : As- tronomie. RAMURA DE ȘTIINȚĂ : FIZICĂ 1. Specialitatea : Fizică nucleară — In- stitutul de fizică atomică al Acade- miei Republicii Socialiste România din București — disciplina de exa- men : Fizică nucleară. 2. Specialitatea : Teoria nucleului — Institutul de fizică atomică al Acade- miei Republicii Socialiste România din București — disciplina de exa- men : Fizica teoretică. 3. Specialitatea : Tehnica nucleară — Institutul de fizică atomică al Aca- demiei Republicii Socialiste România din București — disciplina de exa- men : Fizica nucleară. 4. Specialitatea : Fizica energiilor Înalte șl a particulelor elementare — Insti- tutul de lizică atomică al Academiei Republicii Socialiste România din București — disciplina de examen : Particule elementare. 5. Specialitatea : Fizica plasmei — In- stitutul de fizică al Academiei Repu- blicii Socialiste România din Bucu- rești — disciplina de examen : Fizi- ca plasmei. 6. Specialitatea : Mecanică cuantică — Universitatea București — disciplina de examen ; Mecanică cuantică. 7. Specialitatea : Fizică teoretică — In- stitutul de fizică atomică al Academiei Republicii Socialiste România din București. Institutul de. fizică al Aca- demiei Republicii Socialiste România din București, Universitatea Bucu- rești, Universitatea ,,Babeș-Bolyai“ Cluj — disciplina de examen : Fi- zică teoretică. 8. Specialitatea : Optică și spectrosco- pie — Institutul de fizică al Acade- miei Republicii Socialiste România din București, Universitatea Bucu- rești, Universitatea ,.AI. I. Cuza" Iași. Institutul politehnic București — disciplina de examen : Optică și spectroscopie. 9. Specialitatea : Descărcări electrice tn gaze — Universitatea București — disciplina de examen : Optică și spectroscopie. 10. Specialitatea : Structura materiei — Universitatea București — disciplină de examen : Fizică atomică și nuclea- ră. II. Specialitatea : Semiconductor! — In- stitutul de fizică al Academiei Re- publicii Socialiste România din București — disciplina de examen : Electromagnetism. 12. Specialitatea : Geofizică — Centrul de cercetări geofizice al Academiei Republicii Socialiste România din București, Universitatea București — disciplina de examen : Geofizică, 13. Specialitatea : Vibrații mecanice și electromagnetice — Universitatea București — disciplina de examen : Acustică și electromagnetism. 14. Specialitatea : Electricitate — Uni- versitatea București, Universitatea ,.A1. I. Cuza" Iași — disciplina de examen : Electromagnetism. 15, Specialitatea ; Fizică moleculară și căldură — Universitatea București _________ disciplina de examen : Fizică mole- culară. 16. Specialitatea : Fizica solidului — U- niversitatea ..Babeș-Bolyai" Cluj disciplina de examen : Fizica solidu- lui. 17. Specialitatea : Fizica corpului solid (spectroscopie herțlană) — Institutul de fizică atomică al Academiei Repu- blicii Socialiste România din Bucu- rești — disciplina de examen : Fizica solidului. 18. Specialitatea : Electricitate, magnetism și iizica metalelor —• Universitatea Timișoara — disciplina de examen : Electromagnetism. 19. Specialitatea : Fizică atomică și nu- cleară — Universitatea „Babeș-Bo- lyai" Cluj — disciplina de examen : Fizică atomică și nucleară. RAMURA DE ȘTIINȚĂ : CHIMIE 1. Specialitatea : Fizlco-chimia maern- moleculelor — Centrul de chimie fi- zică al Academiei Republicii Socia- liste România din București — disci- plina de examen : Fizico-chimia ma- cromoleculelor. 2, Specialitatea : Cinetică chimică și ca- taliză — Centrul de chimie fizică al Academiei Republicii Socialiste Ro- mânia din București — disciplina de examen : Chimie fizică. 3. Specialitatea : Legătură chimică — Centrul de chimie fizică al Academiei Republicii Socialiste România din București — disciplina de examen : Chimie fizică. 4. Specialitatea : Chimia lizică a fluide- lor — Centrul de chimie fizică al A- cademiei Republicii Socialisto Româ- nia din București — disciplina de exa- men : Chimie fizică. 5. Specialitatea : Chimie anorganică și analitică — Institutul de chimie al Academiei Republicii Socialiste Româ- nia din Cluj — disciplina de examen: Chimie anorganică și analitică. 6. Specialitatea : Chimie anorganică _____ Universitatea București, Universitatea „Babbș-Bolyai", Cluj, Universitatea ,.A1. 1. Cuza" Iași — disciplina d-e examen : Chimie anorganică. 7. Specialitatea ; chimie analitică — Universitatea București, Universitatea , Babeș-Bolyai" Cluj — disciplina de examen : Chimie analitică și chimie andfganifcă. 8. Specialitatea : Chimie organică — Cenltijl de chimie organică al Acade- miei Republicii Socialiste România din București, Institutul de chimie macromoleculară al Academiei Re- publicii Socialiste România din Iași, Universitatea București. Universita- tea _,AI. I. Cuza" Iași, Universitatea „Babds-Bolyel" Cluj, Institutul de pe- trol, gâze și geologie București — disciplina de examen : Chimie organi- că. 9. Specialitatea : Fizico-chimia polimeri- lor — Universitatea București disci- plina de examen : Fizico-chimia ma- cromoleculelor. 10. Specialitatea ; Chimia hidrocarburilor și cataliză — Universitatea București — disciplina de examen : Chimie or- ganică. 11. Specialitatea : Chimia macromolecu- lelor ______ Universitatea ,,A1. I. Cuza" Iași — disciplina de examen : Fizico- chimia macromoleculelor. 12. Specialitatea : Chimie lizică — Cen- trul de chimie fizică al Academiei Republicii Socialiste România din București, Universitatea București. U- niversitatea ,,Babeș-Bolyai“ Cluj disciplina de examen : Chimie fizică. 13. Specialitatea : Electrochimie — Uni- versitatea București — disciplina de examen : Chimie fizică. 14. Specialitatea : Biochimie — Institutul de biochimie al Academiei Republicii Socialiste România din București. U- niversitatea București — disciplina de examen : Biochimie. RAMURA DE ȘTIINȚĂ . BIOLOGIE 1. Specialitatea : Hidrobiologie șl ichtio- logie — Institutul de biologie al Aca- demiei Republicii Socialiste România din București — disciplina de exa- men : Hidrobiologie. 2. Specialitatea : Oceanologie — Insti- tutul de biologie al Academiei Repu- blicii Socialiste România din Bucu- rești —• disciplina de examen : Hidro- biologie. 3. Specialitatea : Biospeologie — Insti- tutul de speologie al Academiei Re- publicii Socialiste România din Bucu- rești — disciplina de examen : Paleon- tologie. 4. Specialitatea : Sistematica plantelor — Centrul de cercetări biologice al Academiei Republicii Socialiste Româ- nia din Cluj — disciplina de examen : Sistematica și morfologia plantelor. 5. Specialitatea : Fiziologia plantelor — Institutul de biologie al Academiei Republicii Socialiste România din București, Universitatea București, U- niversitatea „Babeș-Bolyai" Cluj — disciplina de examen : Fiziologia plan- telor. 6. Specialitatea : Botanică sistematică — Universitatea București. Universitatea „Babeș-Bolyai" Cluj — disciplina de examen : Sistematica și morfologia plantelor. 7. Specialitatea : Geobotanică — Cen- trul de cercetări biologice al Acade- miei Republicii Socialiste România din Cluj, Universitatea „Babeș-Bo- lyai" Cluj — disciplina de examen : Sistematica și morfologia plantelor. 8 Specialitatea : Fitopatologia — Insti- tutul de biologie al Academiei Repu- blicii Socialiste România din Bucu- rești. Universitatea București — disci- plina de examen : Fitopatologie. 9. Specialitatea : Zoologia nevertebrate- lor _____ Universitatea București. Uni- versitatea „AL I. Cuza" Iași, Univer- sitatea „Babeș-Bolyai" Cluj — disci- plina de examen : Zoologia neverte- bratelor. 10. Specialitatea : Zoologia vertebratelor —Universitatea București, Universita- tea .Al. I. Cuza" Iași — disciplina de examen : Zoologia vertebratelor. 11. Specialitatea : Anatomie comparată — Universitatea București, Universita- tea „Al. I. Cuza" Iași — disciplina de examen : Anatomie comparată. 12. Specialitatea : Antropologie — Cen- trul de antropologie al Academiei Re- publicii Socialisto România din Bucu- rești. tlniversitatea ..Al. I. Cuza" Iași — disciplina de examen : Anatomie comparată. 13. Specialitatea : Hisfoiogle — Universi- tatea București — disciplina de exa- men : Histologie, citologie și embrio- logie. 14. Specialitatea : Fiziologia animalelor — Universitatea „Babeș-Bolyai" Cluj, Universitatea „Al. I. Cuza" Iași — disciplina de examen : Fiziol6gia ani- malelor și a omului. 15. Specialitatea : Biologie generală — Universitatea București — disciplina de examen : Biologie generală și Isto- ria biologiei. 16, Specialitatea: Hidrobiologie — Uni- versitatea ,.A1. I. Cuza" Iași — disci- plina de examen : Hidrobiologie ge- nerală. 17. Specialitatea : Biochimie — Universi- tatea București — disciplina de exa- men : Biochimie generală. 18. Specialitatea : Entomologie — Insti- tutul de biologie al Academiei Re- publicii Socialiste România din Bucu- rești. Universitatea București — disci- plina de examen : Entomologie. RAMURA DE ȘTIINȚĂ : GEOLOGIE 1. Specialitatea : Stratigrafie — Institu- tul de geologie-geografie al Acade- miei Republicii Socialiste România din București, Universitatea București, Universitatea „Babeș-Bolyai" Cluj, Universitatea „Al I. Cuza" Iași, In- stitutul de petrol, gaze și geologie București — disciplina de examen : Stratigrafie și Paleontologie. 2. Specialitatea : Paleontologie — Uni- versitatea București, Universitatea ..Babeș-Bolyai" Cluj. Universitatea „Al. 1. Cuza" lași — disciplina de examen : Paleontologie și Stratigrafie. 3. Specialitatea : Mineralogie — Institu- tul de geologie-geografie al Acade- miei Republicii Socialiste România din București, Universitatea București, Universitatea „Babeș-Bolyai" Cluj, InșLiU^^de petrol, gaze și geologie disciplina de examen : Geochimie. 4. SjM-^WH^^BPetrografle — Univer- sitatea^^W^Wn, Institutul de (petrol, gaze și geologie București — discipli- na de examen: Petrografie și zăcă- minte de minerale utile. 5. Specialitatea : Zăcăminte de minerale utile — Institutul de petrol, gaze și geologie București — disciplina de examen : Zăcăminte de minerale uti- le și Mineralogie. 6. Specialitatea : Geologia zăcămintelor de țiței și gaze — Institutul de petrol, gaze și geologie București — discipli- na de examen : Geologia zăcăminte- lor de țiței și gaze și Prospecțiuni geologice și geolizice. RAMURA DE ȘTIINȚĂ : GEOGRAFIE 1. Specialitatea : Geografie fizică — U’ niversitâtea București, Universitatea „Al. I ,Cuza“ Iași, Universitatea „Ba- beș-Bolyai“ Cluj — disciplina de examen : Geografie fizică. 2. Specialitatea : Geografie economică — Universitatea „Al. I, Cuza" Iași — disciplină de examen : Geografie eco- nomică. RAMURA DE ȘTIINȚĂ: FILOZOFIE 1. Specialitatea ; Materialism dialectic șl Istoric — Universitatea București, Școâla superioară de partid „Ștefan Gheorghiu" din București — discipli- na de examen : Materialism dialectic și istoric. 2. Specialitatea : Istoria filozofiei __ Institutul de filozofie al Academiei Republicii Socialiste România din București, Universitatea București, U- niversitatea ,,Babeș-Bolyai“ Cluj, Școala superioară de partid ,.Ștefan Gheorghiu* București — disciplina de examen : Istoria filozofiei. 3. Specialitatea : Logică — Centrul de logică al Academiei Republicii So- cialiste România din București, Uni- versitatea București — disciplina de examen : Logică. Ramura de știință : pedagogie PSIHOLOGIE 1. Specialitatea : Psihologia muncii — Institutul de psihologie al Academiei Republicii Socialiste România din București — disciplina de examen : Psihologie. 2. Specialitatea : Psihologie — Institu- tul de psihologie al Academiei Re- publicii Socialiste România din Bucu- rești, Universitatea București, Univer- sitatea „Babeș-Bolyai" Cluj, Universi- tatea „Al. I. Cuza“ Iași — disciplina de examen : Psihologie. 3. Specialitatea : Pedagogie — Universi- tatea București, Universitatea „Babeș- Bolyai" Cluj, Universitatea „AL I. Cuza" Iași — disciplina de examen : Pedagogie generală. 4. Specialitatea : Defectologie — Uni- versitatea ,.Babeș-Bolyai“ Cluj — disciplina de examen : Psihologie și Pedagogie. RAMURA DE ȘTIINȚĂ : FILOLOGIE 1. Specialitatea : Romanistică — Institu- tul de lingvistică al Academiei Re- publicii Socialiste România din Bucu- rești — disciplina de examen : Gra- matica comparată a limbilor romanice. 2. Specialitatea : Lingvistică indo-euro- peană — Institutul de lingvistică al Academiei Republicii Socialiste Ro- mânia din București — disciplina de examen : Lingvistică generală. 3. Specialitatea : Limba romană (Istoria limbii tomâne. dialectologie) — Cen- trul de cercetări fonetice și dialectale al Academiei Republicii Socialiste România din București — disciplina de examen ; Istoria limbii române. 4. Specialitatea : Dialectologie și foneti- că — fonologie — Institutul de ling- vistică și istorie literară al Acade- miei Republicii Socialiste România din Cluj ______ disciplina de examen : Isto- ria limbii române. 5. Specialitatea : Artă populară șl etno- grafie — Institutul de istoria artei al Academiei Republicii Socialiste Ro- mânia din București — disciplina de examen : Folclor. 6. Specialitatea : Istoria teatrului — Institutul de istoria artei al Academiei Republicii Socialiste România din București — disciplina de examen : Istoria teatrului. 7. Specialitatea : Lingvistică generală — Universitatea București, Universitatea Timișoara — disciplina de examen : Lingvistică generală. 8. Specialitatea : Limba română — Insti- tutul de lingvistică și istorie literară al Academiei Republicii Socialiste România din Cluj, Universitatea Bucu- rești,. Universitatea „Babeș-Bolyai" Cluj, Universitatea „Al. I. Cuza" Iași — disciplina de examen : Istoria lim- bii române (gramatică istorică, dia- lectologie, limba română contempo- rană). 9. Specialitatea : Literatura română — Universitatea București, Universita- tea „Babeș-Bolyai" Cluj, Universita- tea „AI. I. Cuza“ Iași — disciplina de examen : Istoria literaturii române. 10. Specialitatea : Folclor — Universita- tea București — disciplina de examen: Folclor. 11. Specialitatea : Literatură universală și comparată — Universitatea „Babeș- Bolyai" Cluj, Universitatea „Al. I. Cuza" Iași — disciplina de examen : Literatură universală și comparată. 12. Specialitatea : Istoria și teoria teatru- lui — Universitatea București — dis- ciplina de examen : Istoria și teoria teatrului. 13. Specialitatea : Filologie romanică — Universitatea București — disciplina de examen : Gramatica comparată a limbilor romanice. 14. Specialitatea : Filologie clasică __ U- niversitatea București — disciplina de examen : Filologie clasică. 15. Specialitatea : Limba șl literatura la- tină — Universitatea București — dis- ciplina de examen : Limba latină sau Istoria literaturii latine. 16. Specialitatea : Limba și literatura greacă — Universitatea București — disciplina de examen : Limba elină veche sau Istoria literaturii eline. 17. Specialitatea : Limba și literatura franceză — Universitatea București. Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj, Universitatea „Al. I. Cuza" Iași — disciplina de examen : Limba france- ză sau Istoria literaturii franceze. 18. Specialitatea : Limba șl literatura italiană — Universitatea București — disciplina de examen : Limba ita- liană sau Istoria Jiteiaturii italiene. 19. Specialitatea : Limba și literatura spaniolă — Universitatea București — disciplina de examen : Limba spaniolă sau Istoria literaturii spa- niole. 20. Specialitatea : Limba și literatura germană — Universitatea București — disciplina de examen : Limba ger- mană sau Istoria literaturii germane. 21. Specialitatea : Limba șl literatura engleză — Universitatea București — disciplina de examen : Limba engle- ză sau Istoria literaturii engleze. 22. Specialitatea .' Slavistică —Universi- tatea „Babeș-Bolyai" Cluj — disci- plina de examen : Limba Slavă veche. Gramatica comparată a lim- bilor slave. 23. Specialitatea : Limba rusă — Uni- versitatea București. Universitatea „Babeș-Bolyai" Cluj, Universitatea „AL I. Cuza" Iași — disciplina de examen : Limba rusă. 24. Specialitatea : Literatura rusă și so- vietică — Universitatea București — disciplina de examen ; Literatura rusă și sovietică. 25. Specialitatea : Literatura maghiară — Universitatea „Babeș-Bolyai" Cluj — disciplina de examen : Istoria lite- raturii maghiare. 26. Specialitatea : Limba maghiară — Universitatea „Babeș-Bolyai" Cluj — disciplina de examen : Limba ma- ghiară. RAMURA DE ȘTIINȚĂ; ISTORIE 1. Specialitatea : Istoria greco-romană — Institutul de arheologie al Acade- miei Republicii Socialiste România din București — disciplina de exa- men : Istoria veche a Greciei si Isto- ria veche a Romei. 2. Specialitatea .* Istoria romano-bizan- tină — Institutul de arheologie al Academiei Republicii Socialiste Ro- mânia din București — disciplina de examen : Istoria universală medie. 3. Specialitatea : Istoria sclavagistă daco-romană — Institutul de istorie și arheologie al Academiei Repu- blicii Socialiste România din Cluj — disciplina de examen : Istoria veche a României. 4. Specialitatea : Istoria universală — Institutul de Istorie al Academiei Republicii Socialiste România din București — disciplina de examen i Istoria universală medie și modernă sau Istoria universală contempo- rană. 5. Specialitatea : Istoria veche a Ro- mâniei — Universitatea București, Universitatea „Babeș-Bolyai" Cluj — disciplina de examen : Istoria veche a României. 6. Specialitatea : Istoria medie a Ro- mâniei — Universitatea „Babeș-Bo- lyai" Cluj — disciplina de examen : Istoria medie a României. 7. Specialitatea ; Istoria modernă a Ro- mâniei — Universitatea București — disciplina de examen : Istoria mo- dernă a României. 8. Specialitatea : Istoria universală ve- che și arheologie — Universitatea București, Universitatea „Babeș-Bo- lyai" Cluj — disciplina de examen : Istoria universală veche si arheolo- gie. 9. Specialitatea : Istoria universală me- die și modernă .* — Universitatea București — disciplina de examen : Istoria universală medie și modernă. u. Specialitatea : Istoria universală me- die — Universitatea București — disciplina de examen : Istoria uni- versală medie. !1. Specialitatea : Istoria universală contemporană — Universitatea Bucu- rești — disciplina de examen : Isto- ria universală contemporană. 12. Specialitatea : Arheologia comunei primitive și a epocii migrațlilor — Universitatea București — disciplina de examen : Arheologia comunei primitive și Istoria epocii migrațiilor. 13. Specialitatea : Istorii comunei primi- tive — Universitatea ,,AI. I. Cuza“ lași — disciplina de examen : Isto- ria comunei primitive. !4. Specialitatea: Istoria artelor ____Uni- versitatea „BabeȘ-BoIyai" Cluj — dis- ciplina de examen : Istoria artelor. 15. Specialitatea : Epigrafie greacă și latină — Universitatea București — disciplina de examen : Istoria veche a Greciei și Istoria Romei. '6. Specialitatea : Istoria Partidului Co- munist Român — Școala superioară de partid „Ștefan Gheorghiu" din București — disciplina de examen : Istoria Partidului Comunist Român. 17. Specialitatea : Istoria contemporană a României — Universitatea Bucu- rești, Universitatea „Al. I. Cuza" Iași, Școala superioară de partid „Ștefan Gheorghiu" din București — disciplina de examen : Istoria con- temporană a României. 18. Specialitatea : Istoria mișcării munci- torești Internaționale — Școala su- perioară de partid „Ștefan Gheor- ghiu“ București — disciplina de exa- men : Istoria mișcării muncitorești internaționale. RAMURA DE ȘTIINȚA : DREPT 1. Specialitatea : Drept muncitoresc — Institutul de cercetări juridice al Academiei Republicii Socialiste Ro- minia din București — disciplina de examen : Drept muncitoresc. 2. Specialitatea : Teoria statului și dreptului — Universitatea „Babeș- Bolyai" Cluj — disciplina de examen : TeOria statului șf dreptului. 3. Specialitatea : Drept de stat — Uni- versitatea „Babeș-Bolyai" Cluj — disciplina de examen : Drept de stat. 4. Specialitatea : Drept civil — Insti- tutul de cercetări juridice al Aca- demiei Republicii Socialiste România din București, Universitatea București, Universitatea „Babeș-Bolyai" Cluj, Universitatea „AI. I. Cuza" Iași — disciplina de examen : Drept civil. 5. Specialitatea : Drept penal — Univer- sitatea București — disciplina de examen : Drept penal. 6. Specialitatea : Drept Internațional public — Universitatea București — disciplina de examen : Drept interna- țional public. 7. Specialitatea : Drept administrativ — Universitatea „Babeș-Bolyai" Cluj — disciplina de examen : Drept admi- nistrativ. 8. Specialitatea : Drept procesual civil — Universitatea București — disci- plina de examen : Drept procesual civil. 9. Specialitatea : Drept cooperatist agri- col — Universitatea București — dis- ciplina de examen : Drept cooperatist agricol. RAMURA DE ȘTIINȚĂ : MEDICINA 1. Specialitatea : Morfologie și biologie — Institutul de biologie generală și a- plicată al Academiei Republicii So- cialiste România din Iași — disciplina de examen : Biologie. 2. Specialitatea : Cardiologie — Institutul de biologie generală și aplicată al Academiei Republicii Socialiste Româ- nia din Iași — disciplina de examen : Cardiologie. 3. Specialitatea : Anestezie șl teanimare — Institutul de medicină și farmacie dîn București — disciplina de exa- men : Fiziologie normală și patolo- gică. 4. Specialitatea : Oftalmologie — Insti- tutul de medicină și farmacie din București, Institutul de medicină și farmacie din Tg. Mureș, Institutul de medicină și farmacie din Cluj — dis- ciplina de examen : Oftalmologie. 5. Specialitatea : Genetică — Institutul de medicină și farmacie din București disciplina de examen : Biologie și ge- netică. 6. Specialitatea : Histologie — Institutul de medicină și farmacie din Bucu- rești, Institutul de medicină șl far- macie din Iași, Institutul de medici- na și farmacie din Tg. Mureș — dis- ciplina de examen : Histologie. 7. Specialitatea : Dermatovenerologie — Institutul de medicină și farmacie din București, Institutul de medicină și farmacie din Iași, Institutul de medicină și farmacie din Cluj, Insti- tutul de medicină și farmacie din Tg. Mureș — disciplina de examen : Dermatovenerologie. 8. Specialitatea : Fiziologie — Institutul de fiziologie normală și patologică al Academiei Republicii Socialiste Ro- mânia din București, Institutul de biologie generală și aplicată al Aca- demiei Republicii Socialiste România din Iași, Institutul de medicină și far- macie din București, Institutul de medicină și farmacie din Cluj, Insti- tutul de medicină și farmacie din Iași — disciplina de examen : Fizio- logie. 9. Specialitatea : Endocrinologie — In- stitutul de endocrinologie al Acade- miei Republicii Socialiste România din București, Institutul de medici- nă și farmacie din București — dis- ciplina de examen : Endocrinologie. 10. Specialitatea : Neurologie — Institu- tul de neurologie al Academiei Re- publicii Socialiste România din Bucu- rești, Institutul de medicină și far- macie din București, Institutul de medicină din Timișoara — disciplina de examen : Neurologie. 11, Specialitatea : Neurochirurgie — In- stitutul de medicină și farmacie din București, Institutul de medicină și farmacie din Tg. Mureș — discipli- na de examen : Neurologie. 12. Specialitatea : FflZlologie — Institu- tul de medicină și farmacie din Bucu- rești, Institutul de medicină și far- macie din Cluj, Institutul de medi- cină și farmacie din laș! — discipli- na de examen : Ftiziologie. 13. Specialitatea : Chimie biologică — Institutul de medicină și farmacie din București, Institutul de medicină și farmacie din Cluj, Institutul de me- dicină și farmacie din Iași — dis- ciplina de examen : Chimie biologică. 14. Specialitatea : Igiena alimentației — Institutul de medicină și farmacie din București — disciplina de examen : Igiena alimentației. f5. Specialitatea : Igiena generală — In- stitutul de medicină și farmacie din București — disciplina de examen : Igienă. 16. Specialitatea : Igiena muncii — Insti- tutul de medicină și farmacie din București — disciplina de examen ; Igiena muncii. 17. Specialitatea : Organizarea sanitară — Institutul de medicină și farmacie din București — disciplina de examen : Igienă și organizare sanitară. 18. Specialitatea : Microbiologic — Insti- tutul de medicină și farmacie din București, Institutul de medicină și farmacie din Cluj, Institutul de me- dicină și farmacie din Iași — disci- plina de examen : Microbiologic. 19. Specialitatea : Parazitologie — Insti- tutul de medicină $i farmacie din București, Institutul de medicină și farmacie din Iași — disciplina de examen : Parazitologie. 0. Specialitatea : Boli infecțioase — In- stitutul de medicină și farmacie din București, Institutul de medicină și farmacie din Cluj, Institutul de me- dicină din Timișoara — disciplina de examen : Boli infecțioase. 21. Specialitatea ; Inframicrobiologie — Institutul de inframicrobiologie al Academiei Republicii Socialiste Ro- mânia din București, Institutul de me- dicină și farmacie din București — disciplina de examen : Inframicrobio- logie. 22. Specialitatea : Psihiatrie — Institutul de medicină și farmacie din Bucu- rești, Institutul de medicină din Ti- mișoara — disciplina de examen : Psihiatrie. 23. Specialitatea : Anatomie — Institutul de medicină și farmacie din Bucu- rești, Institutul de medicină șj far- macie din Tg. Mureș, Institutul de mediciflă și farmacie din lași — dis- ciplina de examen : Anatomie. 24. Specialitatea : Anatomie patologică — Institutul de medicină și farmacie din București, Institutul de medicină și farmacie din Cluj, Institutul de me- dicină și farmacie din Iași — disci- plina de examen : Anatomie pato- logică. 25. Specialitatea : Balneologie — Institu- tul de medicină și farmacie din Bucu- rești, Institutul de medicină și far- macie din Cluj — disciplina de exa- men : Balneologie. 26. Specialitatea : Farmacologie — Insti- tutul de medicină și farmacie din București, Institutul de medicină și farmacie din Iași — disciplina de examen : Farmacologie. 27. Specialitatea : O.R.L. — Institutul de medicină și farmacie din București, Institutul de medicină și farmacie din Iași — disciplina de examen : O.R.L. 28. Specialitatea : Hematologie — Insti- tutul de medicină și farmacie din București — disciplina de examen : Hematologie. 29. Specialitatea : Obstetrică și gineco- logie — Institutul de medicină și far- macie din București, Institutul de me- dicină și farmacie din lași, Institutul de medicină și farmacie din Tg. Mu- reș — disciplină de examen : Obste- trică și ginecologie. 30. Specialitatea : Geriatrie — Institutul de medicină și farmacie din Bucu- rești — disciplina de examen î Me- dicină internă. 31. Specialitatea : Radiologie — Institu- tul de medicină și farmacie din Bucu- rești, Institutul de medicină și far- macie din Cluj, Institutul de medi- cină și farmacie din Iași — discipli- na de examen : Radiologie. 32. Specialitatea : Oncologie — Institutul de medicină și farmacie din Bucu- rești — disciplina de examen î Onco- logie. 33. Specialitatea : Medicina legală — Institutul de medicină și farmacie din București, Institutul de medicină și fârmacie din Iași — disciplina de examen : Medicina legală. 34. Specialitatea ; Toxicologie — Institu- tul de medicină și farmacid din Cluj — disciplina de examen : Toxico- logie. 35. Specialitatea : Istoria medicinii — In- stitutul de medicină și farmacie din Cluj — disciplina de examen : Isto- ria medicinii. 36. Specialitatea : Fiziopatologie — Insti- tutul de biologie generală și apli- cată al Academiei Republicii Socia- liste România din Iași, Institutul de medicină și farmacie din Iași, Insti- tutul de medicină din Timișoara — disciplina de examen : Fiziologie. 37. Specialitatea : Biologie medicală — Institutul de medicină și farmacie din Cluj, Institutul de medicină și far- macie din Tg. Mureș, Institutul de medicină din Timișoara — disciplina de examen : Biologie. 38. Specialitatea : Medicină internă — institutul de cercetări medicale al Academiei Republicii Socialiste Ro- mânia din Cluj — disciplina de exa- men : Medicină internă. 39. Specialitatea : Clinică medicală — Institutul de medicină și farmacie din București, Institutul de medicină și farmacie din Cluj, Institutul de me- dicină și farmacie din Iași, Institutul de medicină și farmacie din Tg. Mu- reș, Institutul de medicină din Timi- șoara — disciplina de examen : Me- dicină internă. 40. Specialitatea : Clinică chirurgicală — Institutul de medicină și farmacie din București, Institutul de medicină și farmacie din Cluj, Institutul de me- dicină și farmacie din Iași, Institutul de medicină și farmacie din Tg. Mu- reș, Institutul medicină din Timi- șoara — disciplina de examen : Chirurgie. 41. Specialitatea : Chirurgie infantilă și ortopedie — Institutul de medicină și farmacie din București, Institutul de medicină și faimacie din Iași — dis- ciplina do examen : Chirurgie. 42. Specialitatea : Ortopedie șl trauma- tologie — Institutul de medicină și farmacie din București — disciplina de examen : Ortopedie și traumato- logie. 43. Specialitatea : Stomatologie terapeu- tică și ortopedică — Institutul de medicină și farmacie din București, Institutul de medicină și farmacie din Cluj, Institutul de medicină și far- macie din Tg. Mureș — disciplina de examen : Stomatologie. 44. Specialitatea : Chirurgie buco-inaxilo- facială — Institutul de medicină și farmacie din București, institutul de medicină și farmacie din Cluj, Insti- tutul de medicină Timișoara — dis- ciplina de examen : Stomatologie. i. Specialitatea : Urologie — Institutul de medicină și farmacie din Bucu- rești — disciplina de examen : Chi- rurgie. 46. Specialitatea : Clinică pediatrică — Institutul de medicina și farmacie din București, Institutul de .medicină sl farmacie din Iași, Institutul de me- dicină și farmacie din Tg. Mujes — disciplina de examen : Pediatrie. RAMURA DE ȘTIINȚA : FARMACIE 1. Specialitatea : Chimie organică — Institutul de medicină și farmacie din București — disciplina de examen : Chimie organică. 2. Specialitatea : Chimie biologică — Institutul de medicină și farmacie din București, Institutul de medicină și farmacie din <”|Uî disciplina de examen : Chimie biologică. 3. Specialitatea : Chimie farmaceutică — Institutul de medicină și farmacie din București — disciplina de • exa- men : Chimie farmaceutică. 4. Specialitatea : Farmacognozle — In- stitutul de medicină și farmacie din București, Institutul de medicihă și farmacie din Cluj — disciplina de examen : Farmacognozie. 5. Specialitatea : Tehnică farmaceutică — Institutul de rtiedicină și farmacie din București, Institutul de medicină și farmacie din Cluj — disciplina de. examen : Tehnică farmaceutică. 6. Specialitatea : Analiza șl controlul medicamentelor — Institutul de me- dicină șî farmacie din București — disciplina de examen : Chimie ana- litica. 7. Specialitatea : Toxicologie — Institu- tul de medicină și farmacie din Bucu- rești, Institutul de medicină și far- macie din Cluj — disciplina de exa- men : Toxicologie.. RAMURA DE ȘTIINȚĂ : TEHNICE 1. Specialitatea : Bazele electrotehnicii teoretice — Institutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" București, Institutul politehnic Iași — disciplina de examen : Bazele electrotehnicii. 2. Specialitatea : Electrotehnică — Insti- tutul de energetică al Academiei Re- publicii Socialiste România din Bucu- rești, Institutul politehnic din Timi- șoara — disciplina de examen : Bazele electrotehnicii. 3. Specialitatea : Mașini electrice — In- stitutul de energetică al Academiei Republicii Socialiste România din București, Institutul politehnic „Gheor- ghe Gheorghiu—Dej" București, In- stitutul politehnic Timișoara — disci- plina de examen : Mașini electrice. 4. Specialitatea: Centrale electrice — In- stitutul politehnic „Gheorghe Gheor- ghiu—Dej“ București — disciplina de examen : Partea electrică a centrale- lor și stațiilor electrice. 5. Specialitatea : Energetică generală — Institutul de energetică a! Academiei Republicii Socialiste România din București — disciplină de examen’: Bazele electrotehnicii. 6. Specialitatea : Electroenergetlcă — In- stitutul politehnic „Gheorghe Gheor- ghiu—Dej" din București, Institutul de energetică al Academiei Republicii Socialiste România — disciplina de e- xamen : Rețele și sisteme electrice. 7. Specialitatea : Ternioenergetfcă — In-* stilului politehnic „Gheorghe Gheor- ghiu—Dej” București — disciplina de examen : Centrale termoelectrice. 8. Specialitatea : Hidroenergetică — In- stitutul politehnic „Gheorghe Gheor- ghiu—Dej“ București — disciplina de examen : Hidroenergetică și centrale hidroelectrice. 9. Specialitatea : Utilizarea energiei e- lectrfce — Institutul politehnic Timi- șoara — disciplina de examen : Uti- lizarea energiei electrice. 10. Specialitatea : Măsuri electrice — In- stitaiul politehnic „Gheorghe Gheor- ghiu—Dej" București, Institutul poli- tehnic Iași — disciplina dă examen : Măsuri electrice. 11. Specialitatea : Acționări electrice — Institutul politehnic Iași — disciplina de examen : Acționări electrice. 12. Specialitatea : Automatizări — Institu- tul de energetică al Academiei Repu- blicii Socialiste România din Bucu- rești — disciplina de examen : Bazele teoretice ale sistemelor automate. 13. Specialitatea : Automatizări în proce- sele electrice — Institutul politehnic „Gheorghe,Gheorghiu—Dej" din Bucu- rești — disciplina de examen : Bazele teoretice ale sistemelor automate. 14. Specialitatea : Electronică — Institutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" București — disciplina de examen : Circuite electronice. 15. Specialitatea : Electronică aplicată —» Institutul politehnic „Gheorghe dheor- ghiu—Dej" București — disciplina de examen : Circuite electronice. 16. Specialitatea : Telefonfe-telegrafte — Institutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" București — discipli- na de examen : Bazele telecomu- nicațiilor pe fir. 17. Specialitatea : Calculatoare electroni- ce numerice — Institutul politehnic Timișoara — disciplina de examen : Calculatoare electronice numerice. 18. Specialitatea : Fizică tehnică — Insti- tutul politehnic „Gheorghe Gheor- ghiu—Dej" București, Institutul poli- tehnic Iași, Institutul politehnic Timi- șoara — disciplina de examen : Fi- zică. 19. Specialitatea : Chimie analitică — In- stitutul politehnic „Gheorghe. Gheor- ghiu—Dej" București — disciplina de examen : Chimie anorganică j chimie analitică. 20. Specialitatea : Tehnologia chimică a- norganică — Institutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu—Dej“ București — disciplina de examen : Tehnologia substanțelor anorganice (inclusiv com- pușii cu azot și îngrășăminte). 21, Specialitatea : Tehnologia Industriilor anorganice — Institutul politehnic Iași — disciplina de examen ; Tehno- logia substanțelor anorganice. 22. Specialitatea : Tehnologia chimică or- ganică — Institutul politehnic „Gheor- ghe Gheorghiu—-Dej București, Insti- tutul politehnic Iași — disciplina de examen : Chimie organică. 23. Specialitatea : Chimie organică f— In- stitutul politehnic Timișoara —.disci- plina de examen : Chimie organică. 24. Specialitatea : Chimia și tehnologia, produselor macromoleculare — Insti- tutul politehnic Iași, Institutul poli- tehnic Timișoara — disciplina de e- xanien : Chimia și tehnologia com- pușilor macromoleculari. 25. Specialitatea : Tehnologia coloranțildr organici — Institutul politehnic Timi- șoara — disciplina de examen : Chi- mia și tehnologia colorantilor organici și a intermediarilor. 26. Specialitatea : Tehnologia medicamen- telor șl produselor farmaceutice — Institutul politehnic „Gheorghe Gheor- ghiu—Dej" București, Tnstituful poli- tehnic Timișoara — disciplina de e4 xamen : Chimia șl tehnologia produ- selor farmaceutice. ^7. Specialitatea : Tehnologia proceselor pirogene — Institutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu—Dej": București — disciplina de examen : Chimia și tehnologia combustibililor Solizi. 78. Specialitatea : Industrii electrochimice — Institutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu—Dej“ București — discinli- na de examen : Tehnologia electro- chimică ; electrochimie. 99. Specialitatea : Coroziune — Institutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu—Dc<|* București — disciplina de examen : Coroziune. 30. Specialitatea : Procese șl aparate .In industria chimică — Ifistltafur politeK- (Continuare în pag. 4~a) PAGINA 3 SPECIALITĂȚILE, INSTITUȚIILE $1 DISCIPLINA LA (ARE SE TINE EXAMEN DE ADMITERE LA DOCTORAT (Umar9 din pag. a 3^ ■ic Timișoara — disciplina da axa* man : Operatii *1 utilaje In industria chimici. Bl. Specialitatea t Tehnologia produselor alimentare — Institutul politehnic Ga- lați — disciplina de examen : Biochi- mie. BX Specialitatea : Chimia cu aplicații la Industria alimentară — Institutul po- litehnic Galați — disciplina do exa- men : Biochimie. >3. Specialitatea : Celuloză șl hlrtlo — In- stitutul politehnic Iași — disciplina de examen: Tehnologia celulozei șl hîrtiei. >4. Specialitatea : Fibre textile •—■ Institu- tul politehnic Iași — disciplina de •- xamen : Compuși macromoleculari și fibra textile. 35. Specialitatea : Tehnologia chimică ■ materialelor textile — Institutul po- litehnic Iași — disciplina da examen : Tehnologia chimici a materialelor textile. 16. Specialitatea : Pielărie și materii grase — Institutul politehnic Iași — disci- plina de examen : Tehnologia pielei și blănurilor t tehnologia înlocuitori- lor de piele. 37. Specialitatea : Siderurgie — Institutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu—Dej" București — disciplina de examen : Teoria proceselor siderurgice. 38. Specialitatea : Metalurgie fizică — In- stitutul politehnic „Gheorghe Gheor- ghiu—Dej" București — disciplina de examen : Metalurgie fizica. 39. Specialitatea : Tehnologia metalelor — Institutul politehnic Iași, Institu- tul politehnic Cluj — disciplina de e- xamen : Tehnologia metalelor. 40. Specialitatea : Motoare cu combustie internă — Institutul politehnic „Gheor- ghe Gheorghiu—Dej" București, Insti- tui politehnic Iași — disciplina de e- xamen : Termotehnică și mașini ter- mice. 41. Specialitatea : Motoare, automobile și tractoare — Institutul politehnic Bra- șov — disciplina de examen : Termo- tehnică și mașini termice. 42. Specialitatea : Termotehnică și mașini termice — Institutul politehnic l șoara. Institutul politehnic lași, Insti- tutul politehnic Cluj — disciplina de examen : Termotehnică și mașini ter- mice. 43. Specialitatea : Organe de mașini — Institutul politehnic „Gheorghe Gheor- ghiu—Dej“ București — disciplina de examen : Organe de mașini. 44. Specialitatea : Teoria mecanismelor — Institutul politehnic „Gheorghe Gheor- ghiu—Dej" București — disciplina de examen : Teoria mecanismelor. 45. Specialitatea : Mașini unelte și scule — Institutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu—Dej" București, Institutul politehnic Brașov — disciplina de e- xamen : Proiectarea mașinilor unelte și a sculelor. 46. Specialitatea : Scule și așchie rea me- talelor — Institutul politehnic Cluj — disciplina de examen : Teoria așchierii și proiectarea sculelor. 47. Specialitatea : Tehnica sudării — In- stitutul politehnic Timișoara — disci- plina de examen : Tehnologia și uti- lajele sudării. 48. Specialitatea : Mașini hidraulice — In- stitutul polilohaic „Gheorghe Gheor- ghiu—Dej “ București, Institutul poli- tehnic Timișoara — disciplina de e- xamen : Mașini hidraulice. 49, Specialitatea : Mașini agricole — In- stitutul politehnic Iași — disciplina do examen : Calculul și construcția mașinilor de lucrat solul, semănat și întreținerea culturilor. SO. Specialitatea : Material rulant — In- stitutul politehnic „Gheorghe Gheor- ghiu—Dej" București — disciplina de examen : Locomotive și vagoane. ȘL Specialitatea : Locomotive Diesel. — Institutul politehnic Timișoara — dis- ciplina de examen : Locomotive Die- sel. 52, Specialitatea : Transporturi rutiere — Institutul politehnic „Gheorghe Gheor- ghiu—Dej" București — disciplina de examen : Autovehicule. 53. Specialitatea : Exploatări șl transpor- turi forestiere — Institutul politehnic Brașov — disciplina de examen : Teh- nologia exploatărilor forestiere ; Dru- muri forestiere și mașini rutiere. 54. Specialitatea : Hidraulică teoretică — Institutul politehnic ,.Gheorghe Gheor- ghiu—Dej* București, Institutul poli- tehnic Timișoara — disciplina de •- xamen : Mecanica fluidelor. 55. Specialitatea : Aerodinamică — Insti- tutul de mecanica fluidelor al Acade- miei Republicii Socialiste România din București, Institutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu—Dej* București — disciplina de examen : Aerodina- mică și gazodinamică generală. 56. Specialitatea : Prelucrarea lemnului — Institutul politehnic Brașov — disci- plina de examen : Utilajele și tehno- logia prelucrării lemnului. 57. Specialitatea : Rezistența materialelor — Institutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu—Dej" București, Institutul politehnic Timișoara, disciplina de e- xamen : Rezistența materialelor. 58. Specialitatea : Rezistența, uzura și în- cercarea metalelor — Centrul de Cer- cetări Tehnic® Timișoara al Acade- miei Republicii Socialiste România — disciplina de examen : Rezistenta ma- terialelor. 59. Specialitatea : Rezistenta materialelor șl elasticitate — Institutul de con- strucții București — disciplina de e- xamen : Rezistența materialelor. 60. Specialitatea : Mecanică tehnică — In- stitutul politehnic „Gheorghe Gheor- ghiu—Dej" București. Institutul poli- tehnic Timișoara, Institutul politehnic Iași — disciplina de examen : Meca- nică teoretică. 61. Specialitatea : Materiale de construc- ții — Institutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu—Dej* București, Institutul de construcții București — disciplina de examen : Chimia fizică a silicati- lor. 62. Specialitatea : Mecanica construcțiilor — Institutul de construcții București — disciplina de examen : Mecanica construcțiilor. 63. Specialitatea : Mecanica mașinilor ae- riene — Institutul politehnic „Gheor- ghe Gheorghiu—Dej* București — dis- ciplina de examen : Mecanica mași- nilor aeriene. 64. Specialitatea : Geotehnică șl fundații — Institutul de construcții București, Institutul politehnic Iași '— disciplina de examen : Geotehnică și fundatii. 65. Specialitatea : Construcții civile — In- stitutul de construcții București, Insti- tutul politehnic Cluj — disciplina de examen : Construcții civile. 66. Specialitatea : Studiul și proiectarea drumurilor — Institutul de construcții București, Institutul politehnic Iași — disciplina de examen : Proiectarea și construcția drumurilor. 67. Specialitatea : Construcții hidrotehnice — Institutul de construcții București, Institutul politehnic Timișoara —. dis- ciplina de examen : Construcții hidro- tehnice. 68. Specialitatea : Beton armat — Institu- tul d® construcții București, Institutul r >olitelînld Timișoara « dfăclpltnă «xamen : Beton armat. W. Specialitatea t Poduri și construcții din beton armat — Institutul d« construc- ții București — disciplina d« examen : Poduri și construcții din beton armat. 70. Specialitatea : Construcții metalice — Institutul de construcții București, In- stitutul politehnic Timișoara — disci- plina d« examen: Construcții meta- lice. 71. Specialitatea : Statica construcțiilor — Institutul do construcții București, In- stitutul politehnic lași — disciplina de examen : Statica construcțiilor. 72. Specialitatea : Hidrotehnică agricolă — Institutul de construcții București — disciplina de examen : Hidroame- liorații. 73. Specialitatea : Geodezie și fotograme- trie — Institutul da construcții Bucu- rești — disciplina da examen : Topo- grafie cu elemente de geodezie și fo- togrametrie. 74, Specialitatea : Organizarea șl planifi- carea întreprinderilor — Institutul po- litehnic „Gheorghe Gheorghiu—Dej“ București — disciplina de examen : Organizarea șl planificarea întreprin- derilor. 75. Specialitatea : Organizarea șl planifi- carea șantierelor — Institutul de con- strucții București — disciplina de e- xamen : Organizarea și planificarea șantierelor. 76. Specialitatea : Forajul sondelor de ți- ței și gaze — Institutul de petrol, gaze și geologie București — discipli- na de examen : Forajul sondelor. 77. Specialitatea : Plscicultură — Institu- tul politehnic Galați — disciplina de examen : Piscicultură. 78. Specialitatea : Amenajări piscicole — Institutul politehnic Galați — discipli- na de examen : Amenajări piscicole. 79. Specialitatea : Exploatarea zăcăminte- lor de țiței șl gaze — Institutul de petrol, gaze șl geologie București — disciplina de examen : Exploatarea zăcămintelor de țiței și gaze. 80. Specialitatea : Tehnologia petrolului și gazelor — Institutul de petrol, gaze și geologie București — disci- plina de examen : Tehnologia petrolu- lui și gazelor. 81. Specialitatea : Procese șl aparate în tehnologia țițeiului și petrochimiei — Institutul de petrol, gaze și geologie București — disciplina de examen : Procese și aparate în tehnologia ți- țeiului și petrochimiei. 82. Specialitatea : Geofizică — Institutul de petrol, gaze și geologie București — disciplina de examen : Prospecțiuni geofizice. 83. Specialitatea : Hidraulică subterană — Institutul d® petrol, gaze și geologie București — disciplina de examen : Hidraulică generală și subterană. 81 Specialitatea : Organizarea și planifi- carea întreprinderilor industriei petro- liere — Institutul de petrol, gaze și geologie București — disciplina de e- xanien : Organizarea și planificarea întreprinderilor industriei petroliere. 85. Specialitatea : Industrie petrochimică — Institutul de petrol, gaze și geolo- gie București — disciplina de exa- men : Chimie organică. 36 Specialitatea : Construcții de mașini și utilaj petrolier — Institutul de pe- trol, gaze și geologie București — dis- ciplina de examen: Calculul și tehno- logia utilajului petrolier. 87, Specialitatea : Prepararea minereurilor — Institutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu—Dej" București, Institutul de mine Petroșani — disciplina de e- xamen : Prepararea minereurilor. 88. Specialitatea : Termoficare — Institu- tul politehnic „Gheorghe Gheorghiu— Dej" București — disciplina de exa- men î Termoficare. 89. Specialitatea : Geoniagnetisni și gravi- metrie — Centrul de cercetări geofi- zice București al Academiei Republi- cii Socialiste România — disciplina de examen : Geofizica. 90. Specialitatea : Exploatarea minelor — Institutul de mine Petroșani — disci- plina de examen : Exploatări miniere. RAMURA DE ȘTIINȚĂ : AGRICULTURA ȘI HORTICULTURA 1. Specialitatea : Genetică și amelio- rarea plantelor — Institutul agrono- mic „Nicolae Bălcescu" București, In- stitutul agronomic Timișoara — dis- ciplina de examen : Ameliorarea plantelor. 2. Specialitatea : Genetică șl ameliora- rea plantelor horli-vllicole — Insti- tutul agronomic „Nicolae Bălcescu* București — disciplina de examen : Ameliorarea plantelor. 3. Specialitatea : Ameliorarea plantelor — Institutul agronomic „Dr. Petru Groza" Cluj — disciplina de examen : Ameliorarea plantelor. 4. Specialitatea : Pomicultură — Institu- tul agronomic „Nicolae Bălcescu* București — disciplina de examen : Pomicultură. 5. Specialitatea : Entomologie — Insti- tutul agronomic „Nicolae Bălcescu* București — disciplina de examen : Entomologie. 6. Specialitatea : L«gu micul tură — In- stitutul agronomic „Nicolae Bălcescu* București — disciplina de examen : Legumi cultură. 7. Specialitatea : Utilizarea Îngrășămin- telor în agricultură — Institutul a- gronomic „Nicolae Bălcescu* Bucu- rești — disciplina de examen : Agro- chimie. 8. Specialitatea : Agrochimie — Institu- tul agronomic „Ion lonescu de la Brad" Iași, Institutul agronomic Timi- șoara -— disciplina de examen : Agrochimie. 9. Specialitatea : Pedologie — Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu* Bucu- rești, Institutul agronomic Timișoara, Institutul agronomic „Ion lonescu de la Brad* Iași, Institutul agronomic „Tudor Vladimirescu* Craiova — dis- ciplina de examen : Pedologie. 10. Specialitatea : Agrofilotehnie — In- stitutul agronomic „Nicolae Bălcescu* București — disciplina de examen : Fitotehnie. 11. Specialitatea : Fitotehnie — Institu- tul agronomic „Nicolae Bălcescu* București, Institutul agronomic „Dr. Petru Groza" Cluj — disciplina de examen : Fitotehnie. 12. Specialitatea : Agrotehnică •— Insti- tutul agronomic „Nicolae Bălcescu" București — disciplina de examen : Agrotehnică. 13. Specialitatea : Fiziologia plantelor de cultură — Institutul agronomic „Ni- colae Bălcescu* București — disci- plina de examen : Fiziologia vege- tală. 14. Specialitatea : Fiziologia vegetală — Institutul agronomic „l'udor Vladi- mirescu" Craiova, Institutul agrono- mic Timișoara disciplina de exa- men : Fiziologia^begetală. 15. Specialitatea : Biochimie vegetală — Institutul agronomic „Dr. Petru Groza" Cluj — disciplina de exa- men : Biochimie vegetală. 16. Specialitatea : Protecția plantelor a- gricole — Institutul agronomic „Ni- colae Bălcescu* București, disciplina de examen : Fitopaiologie. 17. Specialitatea : Fitopatologie — Insti- tutul agronomic „Ion lonescu de la Brad* Iași — disciplina de examen : Fitopatologie. 18. Specialitatea : Botanică agricolă — Institutul agronomic „?on lonescu de la Brad" Iași — disciplina de examen : Botanică. 19. Specialitatea : Viticultură — Institu- tul agronomic „Nicolae Bălcescu* București, Institutul agronomic „Tu- dor Vladimirescu" Craiova — dis- ciplina de examen : Viticultură. 20. Specialitatea: Zootehnie generală — Institutul agronomic „Nicolae Bal- cescu" București — disciplina de e- xamen : Zootehnie generală. domestice — Institutul agronomic 21. Specialitatea: Creșterea animalelor „Nicolae Bălcescu" București — dis- ciplina d® examen : Zootehnie gene- rală. 22< Specialitatea : Zootehnie ipeclalM — Institutul agronomic „Nicolae Băl- cescu" București, Institutul agrono- mic „Dr. Petru Groza* Cluj — dis- ciplina de examen : Zootehnie spe- cială (avicultură, bovine). 23. Disciplina : Alimentația animalelor domestice — Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu" București, Insti- tutul agronomic „Ion lonescu de la Brad* Iași — disciplina de examen : Alimentația animalelor domestice. 24. Specialitatea : Organizarea gospodă- riilor agricole socialiste — Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu" Bucu- rești — disciplina de examen : Or- ganizarea I.A.S. 25. Specialitatea: Producerea șl păstrarea furajelor — Institutul agronomic „Tu- dor Vladimirescu" Craiova — disci- plina de examen : Producerea și păs- trarea furajelor. 26. Specialitatea : Corectarea torențllor și ameliorarea terenurilor degradate — Institutul politehnic Brașov — disciplina de examen : Corectarea to- renților și ameliorarea terenurilor degradate. 27. Specialitatea : Silvicultura — Insti- tutul politehnic Brașov — disciplina de examen : Silvicultura generală. 28. Specialitatea : Amenajarea pădurilor — Institutul politehnic Brașov — disciplina de examen : Amenajarea pădurilor. RAMURA DE ȘTIINȚA : MEDICINA VETERINARĂ 1. Specialitatea : Anatomie comparată Institutul agronomic ..Nicolae Băl- cescu*4 București — disciplina de examen : Anatomia animalelor. 2. Specialitatea : Pațplogie chirurgicală — Institutul ‘rftjronomic „Nicolae Bălcescu" București — disciplina de examen : Chirurgie. 3. Specialitatea : Microbiologie veteri- nară și imunologie — Institutul agro- nomic „Nicolae Bălcescu!* București disciplina de examen : Microbio- logie. 4. Specialitatea : Anatomie patologică — Institutul agronomic ..Nicolae Bălcescu*4 București — disciplina de examen ; Anatomie patologică. 5. Specialitatea : Boli contagioase ale animalelor domestice — Institutul a- gronomic „Nicolae Bălcescu" Bucu- rești — disciplina de examen : Pato- logie și clinica bolilor contagioase. fi. Specialitatea ; Boli parazitare — Institutul agronomic „Nicolae Băl- cescu*4 București — disciplina de examen : Patologia și clinica bolilor parazitare. 7. Specialitatea : Reproducție, obstetri- că și însămînțări artificiale — Insti- tutul agronomic ..Nicolae Bălcescu4* București — disciplina de examen : Reproducție și obstetrică. 8. Specialitatea : Tehnologia șl exper- tiza sanitar-veterinară — Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu" Bucu- rești — disciplina de examen : Teh- nologie și expertiză sanitar-veteri- nara. 9. Specialitatea : Fiziologia animală, normală și patologică — Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu4* Bucu- rești — disciplina de examen : Fi- ziologie animală. 10. Specialitatea : Semiologie, patologie medicală — Institutul agronomic ,.Dr. Petru Groza*4 Cluj — disciplina de examen : Semiologie cu patologie și / clinica bolilor interne. RAMURA DE ȘTIINȚĂ1 • ECONOMIE 1. Specialitatea : Economie politică — Institutul de cercetări economice din București al Academiei Republicii So- cialiste România, Institutul de științe economice „V. I. Lcnin" București. Școala superioară de partid ..Ștefan Gheorghiu44 București — disciplina de examen : Economia politică. 2. Specialitatea : Economia industriei socialiste — Institutul politehnic Iași, Institutul de științe economice „V. I. Lenin“ București — disciplina de examen : Economia industriei socia- liste 3. Specialitatea : Planificarea economiei naționale — Institutul de științe economice „V. I. Lenin" București — disciplina de examen : Planificarea economiei naționale. 4. Specialitatea : Economia agrară — Institutul de cercetări economice din București al Academiei Republicii Socialiste România — disciplina de examen : Economie agrară. 5. Specialitatea ; Economia agriculturii socialiste — Institutul de științe eco- nomice ,,V. I. Lenin44 București — disciplina de examen : Economia agriculturii socialiste. 6. Specialitatea ; Evidență contabilă — Institutul de științe economice _,V- L Lenin** București, Institutul politeh- nic Iași — disciplina de examen : Bazele evidenței contabile sau Evi- dența contabilă a unei ramuri (la alegere). 7. Specialitatea : Statistică economică și teoretică ______ Institutul de științe economice ,.V. I. Lenin" București — disciplina de examen : Statistica eco- nomica si teoretică. 8. Specialitatea : Statistica — Institutul de cercetări economice din București al Academiei Republicii Socialiste Ro- mânia — disciplina de examen : Sta- tistica. • 9. Specialitatea : Statistica ramurilor economiei naționale — Institutul de științe economice „V, I. Lenin*4 Bucu- rești — disciplina de examen : Sta- tistica ramurilor economiei naționale. 10. Specialitatea : Merceologia produse- lor industriale — Institutul de științe economice „V. I. Lenin*4 București — disciplina de examen : Merceologia produselor industriale. 11. Specialitatea : Merceologia produse- lor alimentare .—, Institutul de științe economice „V. I. Lenin" București — disciplina de examen : Merceologia produselor alimentare, 12. Specialitatea : Istoria economiei na- ționale — Institutul de științe econo- mice ,.V. I. Lenin44 București, Școala superioară de partid „Ștefan Gheor- ghiu44" — disciplina de examen : Is- toria economiei naționale. 13. Specialitatea : Istoria doctrinelor e- conomlce — Școala superioară de partid ,,Ștefan Gheorghiu*4 — disci- plina de «xamen : Istoria doctrinelor economice. 14. Specialitatea : Finanțe, credit șl cir- culație bănească — Institutul de științe economice „V. I. Lenin*4 Bucu- rești — disciplina de examen: Fi- nanțele ramurilor și întreprinderilor sau Credit și circulație bănească (la alegere). 15. Specialitatea : Economia comerțului socialist — Institutul de științe eco- nomice „V. I. Lenin" București — disciplina de examen : Economia co- merțului socialist. 16. Specialitatea : Organizarea și condu- cerea economiei — Școala superi- oară de partid „Ștefan Gheorghiu44 — disciplina de examen : Planifica- rea economiei naționale. RAMURA DE ȘTIINȚĂ : ARHITECTURA 1. Specialitatea : Arhitectură — Institu- tul de arhitectură .,Ion Mincu" Bucu- rești — disciplina de examen : Teo- ria arhitecturii. 2. Specialitatea : Arhitectura clădirilor de locuit șl publice — Institutul de arhitectură ,.Ion Mincu44 București — disciplina de examen : Arhitectura clădirilor de locuit și publice. 3. Specialitatea : Arhitectura clădirilor și ansamblurilor industriale și agri- cole — Institutul de arhitectură ,.Ion Mincu44 București — disciplina de examen : Arhitectura clădirilor și ansamblurilor industriale și agricole. 4. Specialitatea.' Istoria arhitecturii — Institutul de arhitectură „Ion Mincu44 București, disciplina de examen : Is- toria arhitecturii. I I I I I I I I I I I I I I I I I I I Rublele cetății Deim, construită pe la mijlo- cul veacului al XUI-lea. căreia i-a fost dat să vadă nu numai lupte aprige cu tătarii și turcii, ci și episoade im- portante din răscoalele țăranilor iobagi conduși de Horia, Cloșca și Crișan. Consfătuire in legătură cu manualele de limba română De curînd, Editura didactică . și pedagogică a organizat, cu sprijinul secției de învățămînt a regiunii București, o consfătuire în cadrul căreia au fost analizate conținutul și nivelul de realizare a manuale- lor dc limba română pentru școlile generale, în scopul îmbunătățirii lor continue. Referatele prezentate cu acest prilej de secția de învățămînt și de editură au subliniat necesitatea ca manualele școlare să contribuie mai mult la realizarea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al P.C.R. cu privire la dezvoltarea învățămîntu- lui. Menționînd rezultatele pozitive obținute în editarea manualelor, ie- Pe culmi de aur Pe cuhni de au? ne-ai urcat Și țării vatra i-ai durat Și-ai pus oțel la temelii Frumoasei Românii. Refren : Steag de lumină E-al țării vis înălțător, Cint al tinereții Spre largi orizonturi în zbor. An de an Te-avînți spre zare Țară-a lumii muncitoare Spre mîndru, falnic viitor Vei fi o grădină sub soare. înaripat de mari chemări Clădești destinul scumpei țări; Sub bolți sădești și cint și flori Din comuniste zori. Refren : Steag de lumină E-al țării vis înălțător, Cint al tinereții Spre largi orizonturi în zbor.' etc. Avem un scut-nebiruit, E brațul tău, viteaz oartid. Stejar al vremii tu ne ești Pe plaiuri românești. Refren : Steag de lumină E-al țării vis înălțător, Cint al tinereții Spre largi orizonturi în zbor, etc. [ Versuri: Mihail Cosma Muzica : Ion Nicoresctf \ URMELE ISTORIEI feratele au arătat că acestea trebuie îmbunătățite în continuare, atît în ceea ce privește conținutul, cît și în ceea ce privește realizarea grafică. Participantii la discuții — profe- sori și învățători cu experiență, șef> ai secțiilor de învățămînt raionale și orășenești din regiune, inspectori metodiști — s-au referit în cuvîntul lor la calitățile și lipsurile manua- lelor existente și au făcut propuneri menite să ducă la îmbunătățirea lor calitativă. Ei au arătat astfel nece- sitatea unei mai riguroase selectări a textelor literare pe criteriul va- lorii lor artistice și al accesibilită- ții, au cerut -să se acorde o atenție sporită modului de formulare a no- țiunilor de gramatică și să se asi- gure gradarea acestor cunoștințe în- tr-un sistem. Numeroși vorbitori au subliniat necesitatea de a se face un loc mai larg, în manualele de lim- ba română, compunerilor, dîndu-se mai multe modele care să-i ajute pe elevi în alcătuirea acestora. Tn același timp, au spus vorbitorii, no- țiunile de teorie literară trebuie să fie mai logic orînduite, însoțind tex- te care îngăduie cel mai bine exem- plificarea și analiza lor. O serie de observații s-au referit la ilustrația dm_ manuale, cerînd ca acestea să fie mai sugestive, mai clare. Vorbind despre tradiția înaintată existentă în tara noastră în domeniul elaborării manualelor școlare, participanții au cerut editurii să folosească larg a- ceastă tradiție. Concurs de lucrări științifice In scopul de a stimula și încuraja activitatea științifică a cadrelor di- dactice din învățămîntul de cultură generală, Societatea de științe isto- rice și filologice din Republica So- cialistă România a inițiat un con- curs de lucrări științifice pentru membrii săi, profesori de, istorie și de limba și literatura română. Pri- mul concurs de acest fel a avut loc în anul 1964. In acest an, societatea a prevăzut organizarea unui al doi- lea concurs, ce se va încheia la 31 decembrie 1966. La concurs pot participa profe- sori de istorie, de' limba și litera-- tura română sau de limbi străine, în activitate-sau pensionari, care sînt membri ai societății de cel puțin un an. Lucrările prezentate vor trata probleme de istorie, de teorie, cri- tică și istorie literară, lingvistică, folclor, literatură universală și me- todică. Aceste lucrări — și cu deo- sebire cele de istorie — vor porni de la cercetarea arhivelor și biblio- tecilor locale. Toate lucrările vor trebui să constituie contribuții ori- ginale. Lucrările pentru concurs vor fi înaintate societății prin intermediul filialelor, cu recomandarea comite- telor acestora, în două exemplare, dactilografiate, pînă la 1 septembrie a.c. Ele nu trebuie să depășească 40—45 de pagini. Concursul avînd un caracter secret, lucrările nu vor fi semnate de autori. Numai după sta- bilirea lucrărilor premiate conduce- rea societății va cere filialelor să comunice numele autorilor. Cele mai -bune lucrări care vor fi selectate de comisia concursului vor fi premiate cu premii în bani și. eventual, publicate în culegerile editate de societate. Profesorii care doresc să partici- pe la concurs vor putea obține in- formații suplimentare de la condu- cerea filialei sau subfilialei ai cărei membri sînt. MDACT1A K AOMNMTIATIA 1 PW tetaiad H< i» ---sntil- HhtU oMih —rrM teaMM MttaM d U vetaatart ăla anltltila da lnv»t*mtnt Tiparul i Combinatul Poligrafic Casa SdntadL Mata Bdntail Bnc«r««tL