PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VÂ !
n* j
Hunr-.’oa: D ’va
Dezvoltarea
învățămîntului
in perioada
1960-1965
— Cifre dm Comunicatul
Direcției Centrale de Sta-
tistică cu privire la dezvol-
tarea economiei naționale a
Republicii Socialiste Româ-
nia în anul 1965 și în pe-
rioada 1960—1965, —
Pentru acțiuni social-cul-
turale s-a cheltuit de la bu-
getul statului, în perioada
1960—1965, suma de
108 miliarde lei
depășindu-se nivelul prevă-
zut pentru anul 1965 cu 9 la
sută. In 1965 aceste sume au
reprezentat aproape un sfert
din totalul cheltuielilor bu-
getului de stat.
în invățămintul de cultură
generală, mediu, profesional
și tehnic au fost date în folo-
sință
26 000
săli de clasă
S-au construit cămine stu-
dențești cu o capacitate de
25 400 locuri
A fost generalizat invăță-
mintul de 8 ani.
Un grup de profesori de la Liceul nr. 2 din Bacău pregătind ședința co-
misiei metodice de matematică.
PREOCUPĂRI ȘTIINȚIFICE
— oglindite în examenele de gzade —
în etapa actuală de dezvoltare a
școlii noastre nu poate fi concepută
o activitate instructiv-educativă e-
ficientă în afara preocupărilor de
cercetare științifică a problemelor
acestei munci. Numai printr-o ast-
fel de cercetare se pot sesiza și a-
profunda sensurile profesiunii pe-
dagogice, se poate dobîndi măies-
tria în specialitate.
Formele prin care masa largă a
cadrelor didactice este antrenată in
prezent la munca științifica sînt va-
riate, începînd cu acelea din cadrul
școlii — in comisiile metodice sau
in consiliile pedagogice, continuînd
cu acelea organizate pe plan local
— în cercurile pedagogice, în sesi-
unile lecturilor pedagogice, în fili-
alele societăților științifice etc. și
sfîrșind cu sesiunile și consfătuirile
pe țară. Intre .aceste forme, un loc
de frunte îl ocupă elaborarea . lu-
crărilor metodico-științifice pentru
obținerea gradului II și gradului !.
Lucrările pe care numeroase ca-
dre didactice le-au susținut cu suc-
ces la recenta sesiune a examenu-
lui de gradul II arată că nivelul
muncii lor de cercetare este în sen-
sibilă creștere în raport cu anii pre-
cedenti. Parametrii acestei creșteri
se concretizează mai ales in alege-
rea unei tematici importante, ac-
tuale și cu largi perspective de va-
lorificare a rezultatelor, în faptul
că subiectele izvorăsc din preocu-
pări proprii de durată, în împleti-
rea organică a 'laturii teoretice cu
latura practică, în fundamentarea
afirmațiilor pe argumente științi-
fice, pe o întinsă bibliografie de
specialitate etc.
Lucrările care au obținut girul de
cinste al comisiilor examinatoare
au pornit de Ia anumite ipoteze și
s-au bazat pe efectuarea unor ex-
perimente variate, ridicîndu-se apoi
la generalizări originale. Este de
remarcat că învățătorii și profeso-
rii care au întocmit lucrări valo-
roase și-au ales subiecte inedite,
rod al activității personale, fiind
mai puțin tributari titlurilor reco-
mandate și bibliografiei existente,
aducînd un aport substanțial la e-
lucidarea problemelor abordate.
Astfel de lucrări sînt : „Activi-
tatea cu elevii din clasa l în primele
săptămînî de școală" de înv. Ileana
Popescu (I.P.C.D.-București), „Alege-
rea procedeelor de introducere a cu-
vintelor noi în dependență de speci-
ficul lor semantic și structural", de
prof. Eugenia Borcea (I.P.C.D.-Bucu-
rești), „Organizarea lecțiilor de limba
străină în raport cu specificul obiec-
tului de învățămînt" de prof. Nina
Popan (I.P.C.D.-București), „Cule-
gere- de texte- pentru exerciții și
analize gramaticale" de prof. Liviu
Pop (I.P.C.D.-Timișoara), „Funcții
aritmetice" de prof. N. Negoiescu
(I.P.C.D.-Timișoara), „Numere com-
plexe" de prof. C. Stuparu (I.P.C.D.-
Timișoara), „Industria silicaților din
raionul Pucioasa" de prof. Paula
Matei (I.P.C.D.-Brașov), „Metodica
predării sistemului cardio-vascular"
de prof. H. Kolassovits (I.P.C.D.-
Brașov) etc. Deosebit de interesantă
este lucrarea „Aplicarea principiilor
ciberneticii la predarea unor lecții
de anatomia și fiziologia omului"
de prof. F. Oprea (I.P.C.D.-Brașov),
ca și lucrarea prof. Andrei Kristo
(I.P.C.D.-Cluj), care aduce o contri-
buție la cunoașterea geomorfologică
a unei regiuni insuficient studiate
pînă in prezent.
Se constată, la asemenea lucrări,
că ele n-au fost înfiripate în grabă,
doar spre a sluji la trecerea unui
examen, ci își au sursa în preocu-
pări vechi, unele încă din timpul
Interviu • Interviu • Interviu • Interviu • Interviu • Interviu • Interviu • In te
cînd candidații se pregăteau pen-
tru examenul de definitivat. Apro-
fundarea sistematică a problemelor,
de-a lungul anilor a permis auto-
rilor să-și formeze un stil de muncă
științifică, să parcurgă o vastă bi-
bliografie și să cumpănească cu
mult discernămînt argumentele, ceea
ce le-a dat posibilitatea să-și susțină
cu competență lucrările, să demons-
treze valoarea tezelor și originalita-
tea concluziilor.
Pentru a se asigura creșterea
continuă a calității lucrărilor pre-
zentate la examenele de grad este
necesar să sporească și ajutorul a-
cordat pe parcurs candidaților. La
nivelul școlii, acest ajutor poate sur-
veni din partea colegilor de aceeași
specialitate, fie individual, fie supu-
nînd parțial sau integral lucrarea
discuțiilor din comisia melodică. La
rîndul lor, secțiile de învățămînt sînt
chemate să stimuleze cadrele cu pre-
ocupări științifice popularizînd re-
zultatele obținute de acestea, evi-
dențiindu-le în forme diferite, dar
mai ales îngrijindu-se de sprijinirea
lor calificată prin cabinetul meto-
dic. Bineînțeles, în recrutarea meto-
diștilor acestor cabinete trebuie să
se aibă în vedere aptitudinile dove-
dite pe linia cercetării științifice. De
asemenea, biblioteca documentară a
cabinetului trebuie permanent do-
tată cu cele mai noi lucrări științi-
fice.
Un rol de seamă în sprijinirea
muncti de cercetare a cadrelor di-
dactice îl au și societățile științifice.
Ele au datoria să contribuie la lăr-
girea numărului cercetătorilor din
rîndul educatoarelor, învățătorilor și
profesorilor, să le ofere prilejul de
n-și afirma aptitudinile, de a-și va-
lorifica strădaniile. Se știe, într-ade-
văr, că numeroși învățători și profe-
sori cercetează folclorul local, obice-
iurile seculare ale țăranilor, fac in-
teresante descoperiri arheologice șl
interpretează vechi documente de
arhivă, se ocupă cu invenții ce pot
avea aplicații în producția indus-
trială sau obțin pe terenul experi-
mental recolte sporite adaptate mi-
croclimatului local, pe care Ie gene-
ralizează cu succes pe tarlalele coo-
lată pasiuni cultivate uneori în sur-
dină, care trebuie amplificate și
fructificate la scară largă, chiar re-
publicană.
în mod direct intervin în spriji-
nirea muncii științifice din învăță-
mînt institutele de perfecționare, în
cadrul cărora învățătorii și profeso-
rii își dau examenele de grad. Este
necesar ca asistența acordată de a-
ceste institute candidatilor la exa-
mene să fie mai sistematică și mai
operativă. Ar fi bine ca, la data în-
scrierii la examenul de grad, can-
didații sa menționeze, în cerere, și
tema aleasă pentru lucrarea meto-
dieo-științifică, pentru a fi luată in
evidența de lectorul specialității res-
pective. In acest fel între candidați
și lectori s-ar putea stabili ulterior
legături strînse, care să vizeze defi-
nitivarea planului lucrării, recoman-
darea bibliografiei minimale, discu-
tarea principalelor aspecte legate de
modul de a pune problema, de ela-
borarea ipotezelor, de strîngerea și
prelucrarea materialului. Cu ocazia
Inspecției speciale se pot purta iarăși
discuții despre lucrarea de grad, me-
nite să perfecționeze stilul de muncă
științifică al cadrelor didactice, să
încurajeze îndrăzneala și inițiativa
lor creatoare.
Un asemenea contact permanent
Intre lectorii institutelor de perfec-
ționare și cei ce își pregătesc lucră-
rile metodico-științifice pentru exa-
menele de grad ar evita o seamă de
neajunsuri ce se constată încă în
prezent. Sînt încă destule cazuri în
care temele lucrărilor se aleg la in-
tîmplare, fără să corespundă unei
preocupări reale în domeniul res-
pectiv. De aceea, de ajuns de multe
lucrări nu fac decît să expună idei
de largă circulație la care nu adaugă
nimic original sau pun cap la cap,
în chip necritic, pasaje din biblio-
grafia consultată, realizînd o simplă
conspectare de materiale neasimi-
late, adesea depășite.
Profesorul universitar emerit D. V.
lonescu, președintele unei comisii la
examenele de grad ținute recent la
Cluj, menționa că puțini candidați
PATIȚA SILVESTRU
director în Ministerul învățămîntului
perativelor agricole de producție.
(Continuare în pag. 4-a)
Din anul școlar 1960,1961
primesc gratuit manuale ele-
vii din clasele I—VIII din
invățămintul de cultură ge-
nerală, iar începînd cu anul
1965/1966, și elevii din învă-
țămîntul mediu. Ca urmare,
in acest an școlar un număr
de
3,2 milioane
elevi au primit
gratuit manuale
Invățămintul de toate gra-
dele este în țara noastră com-
plet gratuit.
In anul școlar 1965/1966,
in invățămintul de toate gra-
dele sînt cuprinși
3,7 milioane
elevi si studenti
de 1,5 ori mai mulți ca in
1959/1960. Ei reprezintă a-
proape o cincime din popu-
lația țării.
In perioada 1960—1965 în-
vațămîntul superior a dat e-
conomiei naționale un număr
de peste
77 700
ingineri, economiști,
medici, cadre
didactice si alti
specialiști
iar invățămintul tehnic și
profesional
383 000
tehnicieni si
muncitori calificati
CLASIC SI MODERN ÎN PREDARE
— Fundamentat pe concepția n ia -
terialismului dialectic și istoric,
studiul istoriei în școala de cul-
tură generală aduce o contribuție
din cele mai însemnate la lăr-
girea orizontului de cultură gene-
rală al elevilor și la dezvoltarea gîn-
dirii lor științifice. Urmărind îmbu-
nătățirea continuă a acestui studiu,
cadrele de specialitate poartă în pre-
zent discuții cu privire la raportul
cantitativ și calitativ între materia-
lul faptic și concluziile referitoare la
viața social-economică, la cultura
materială și spirituală din diferite
epoci. Care este părerea dv. în a-
ceasta privință ?
— Cu privire la raportul cantitativ
în care să dozăm materialul prezen-
tat în predarea istoriei, sînt de pă-
rere că trebuie menținut un echili-
bru. Nu-i putem lipsi pe elevi de
cunoașterea datelor și faptelor ce
marchează momentele importante
ale dezvoltării societății, de prezen-
tarea personalităților care au avut
un rol de seamă în momentele isto-
rice importante. In același timp nu
sînt de părere să se încarce merso-
ria elevilor cu fapte mărunte, care
solicită memoria în mod inutil, cu
prea multe date personale, care de
multe ori au un caracter anecdotic
și care rețin atenția în detrimentul
fenomenului socia l-istoric. Firește,
trebuie asigurat un loc important
fenomenelor economice, relațiilor de
producție — elemente de bază pen-
1ru caracterizarea unei epoci. Tre-
buie prezentate elevilor în aceeași
măsură și datele cu privire la dez-
voltarea culturii materiale și spiri-
tuale din epoca studiată, subliniin-
du-se elementele noi, progresiste,
care au dus la dezvoltarea istoriei
Interviu • Interviu • Interviu • Interviu • Interviu • Interviu • Interviu • In ten
Prof univ. GHEORGHE ȘTEFAN
membru coresp. al Academiei Republicii Socialiste România
DESPRE ISTORIE
societății omenești. Se impune, după
părerea mea, necesitatea de a îm-
bina armonios toate aceste elemente
care conlucrează pentru o însușire
logică a materialului faptic istoric,
punîndu-i pe elevi în situația de a
integra faptul analizat în succesiu-
nea evenimentelor ce caracterizează
epoca. Mă declar împotriva siste-
mului de memorare statică, nepro-
ductivă a datelor și evenimentelor
istorice fără a stabili o legătură lo-
gică între fenomene, fără a preciza
locul fenomenului studiat în funcție
de faptele anterioare și de desfășu-
rarea ulterioară a evenimentelor.
Fără a face sociologie în lecțiile
de istorie, trebuie totuși să relevăm
materialul faptic semnificativ, pla-
sîndu-1 în ansamblul social, politic
și economic al epocii studiate. In
felul acesta accentul va cădea pe în-
țelegerea faptului, a evenimentului, a
epocii, datele fiind valorificate pen-
tru înțelegerea fenomenelor. Istoria
în accepțiunea nouă, nu mai poate fi o
aglomerare de date, ci prezentarea
unui complex de evenimente inter-
dependente care se explică logic pe
baza unei legități obiective. Școala,
trebuie să-i pregătească pe elevi în
acest sens, să le asigure un bagaj
dc cunoștințe înțelese logic și nu
memorate ca niște formule. „Exploa-
tarea“, de pildă, nu este o formulă,
ci este un fenomen social-istoric al
cărui sens trebuie pătruns și înțeles
pentru a explica o serie de eveni-
mente istorice. Constatăm însă une-
ori, la concursurile de admitere în
facultăți, că o serie de absolvenți ai
liceului nu cunosc esența unor ase-
menea noțiuni de bază cu care ope-
rează în expunerea fenomenelor is-
torice. Insist de aceea asupra fap-
tului că studiul istoriei nu trebuie
să apeleze în special la memorie,
așa cum se mai procedează în unele
școli, ci trebuie să solicite logica.
Un bun pedagog va ține seama de
puterea de pătrundere a fenomene-
lor și de puterea de generalizare Ia
diferite vîrste și în raport cu aceas-
ta va doza și echilibra materialul
predat.
— Actualele programe prevăd
predarea istoriei antice în prima
clasă de liceu, a istoriei evului me-
diu în următoarea, apoi a istoriei
moderne și contemporane, iar în ul-
tima clasă studierea istoriei Româ-
niei. Considerați că, în raport cu
cerințele contemporaneității față de
cultura generală a tinerilor, este in-
dicat să se mențină în conținuare
actuala distribuire pe clase a stu-
diului epocilor istorice ?
— Este binecunoscut faptul că
urmărirea cronologică a faptelor re-
prezintă o metodă specifică studiu-
lui istoriei. Datorită acestui consi-
derent cred — și nu sînt singurul
care am această părere — că actua-
la distribuire pe clase a studiului
epocilor istorice în școală este lo-
gică, firească, oferind posibilita-
tea să se opereze cronologic cu
datele istorice folosite în preda-
re. In condițiile școlii de 12
ani studiul istoriei antice în
clasa a IX-a, al istoriei evului mediu
in clasa a X-a și al istoriei moderne
și contemporane în clasa a Xl-a
formează o bază, un fundament pen-
tru studiul istoriei patriei în clasa
a XH-a. deoarece istoria României
este o parte a istoriei generale, deci
trebuie cunoscut fenomenul general
în care se integrează cel particular.
In predarea cunoștințelor de istorie
a României în ultima clasă este deci
necesar să integrăm ansamblul de
noțiuni de istorie universală, subli-
niind faptul că societatea contem-
porană are în spate societățile ante-
rioare.
— Care este, după dv„ elementul
nou care ar trebui să intervină in
predarea istoriei 2
— Sistemul la care m-ain referit
mai sus este clasic, dar în stadiul
actual de dezvoltare a științei se im-
pun metode moderne, care să cores-
pundă mijloacelor noi de cerceta-
re și care să aducă și în predare
elementele pe care Ic-a scos la ivea-
lă cercetarea. înțelegerea logică a
fenomenelor, a interdependenței din-
tre ele este o cerință a sistemului
modern de predare. Pe această linie
(Continuare în pag. 4-a)
In laboratorul Institutului pedagogic de 3 ani din Brașov,
Cercetînd trecutul
istoric al raionului
Un grup de tineri profe-
sori din raionul Rm. Vîlcea,
în dorința de a cunoaște cît
mai bine Istoria raionului
lor, au format un colectiv
care cercetează, la Arhivele
statului, unele aspecte so-
cial-economice și politice din
trecutul acestuia. Sub îndru-
marea științifică a unui spe-
cialist cu o mai veche expe-
riență în munca de cercetare,
ei au întocmit o tematică
bogată. în momentul de fată
se lucrează intens la studiul
„Din istoria învățămîntului
vîlcean".
Rodnice
pasiuni
de colecționari
în analele vieții culturale a re-
giunilor patriei noastre se înscriu
multe nume de profesori care au
înființat, prin străduințe de de-
cenii, colecții și muzee ce aduc o
contribuție de seamă la instrui-
rea și educarea tinerelor genera-
ții, la ridicarea nivelului cultural
al oamenilor muncii.
Profesorul luliu Moisil, îm-
preună cu revizorul școlar Alex.
Ștcfănescu, au reușit să creeze,
încă înainte de 1900, muzeul din
Tîrgu-Jiu, care mai tîrziu a de-
venit Muzeul Gorjului. Tot el,
împreună cu profesorul Virgil
Sotropa și cu arheologul Iulian
Marțian au înființat muzeul din
Năsăud. în deceniul al treilea,
AI. Bărcăcilă a înființat la Turnu
Severin un muzeu arheologic.
La rîndul său, profesorul Al. Citi-
rea este creatorul muzeului din
Fălticeni.
După al doilea război mondial,
harnicul învățător Painfil Albii
din Lupșa (raionul Cîmpeni) a
muncit mulți ani în șir adunînd un
foarte bogat material etnografic
și istoric din trecutul satului
Lupșa și al satelor din jur. Azi
acest material este expus la mu-
zeul din Lupșa, vizitat de foarte
mulți turiști. Pamfil Albu a adu-
nat unelte, hrisoave, piese speci-
fice ale portului popular, tot ce
evocă viața și munca locuitorilor
din Lupșa. Cu sprijinul Muzeu-
lui etnografic din Cluj el a reușit
să organizeze după criterii știin-
țifice materialul adunat.
în „Țara de sus“. în comuna
Drăgușeni (raionul Săveni), acum
20—30 de ani, învățătorul Aristo-
tel Crișmaru a început să adune
obiecte de ceramică din gropile
de lut de la marginea satului.
Pasionat pentru săpăturile ar-
heologice, el a muncit singur,
reușind să descopere oase de ma-
mut și ceramică neolitică din cul-
tura Cucuteni. în anii noștri, A-
ristotel Crîșmaru a urmat cursu-
rile Facultății de istorie din
București, ocupîndu-se în special
de studiul arheologiei. Cu ajuto-
în timpul liber, membrii
colectivului cutreieră comu-
nele din raion cu scopul de
a strînge unele materiale de
istorie locală care să ducă,
în final, la întocmirea unor
monografii.
Este de dorit ca secția de
învățămînt a raionului Rîm-
nicu Vîlcea să acorde tot
sprijinul acestei acțiuni pa-
triotice și științifice a tine-
rilor profesori.
Prof. MTHAI VOICULESCU
înv. EUGEN ILIESCU
Rm. Vîlcea
rul acordat de prof. N. Petrescu-
Dîmbovița de la Universitatea
din Iași și de alți arheologi ie-
șeni, el a reușit să determine
multe obiecte și să restaureze
singur vase neolitice tricrome.
Colecțiile profesorului Crîșma-
ru din Drăgușeni formează azi
micul muzeu din Săveni, care
cuprinde exponate din paleolitic
și neolitic. Muzeul, inaugurat la
23 August 1964, a primit în pre-
zent un nou adăpost, mai încă-
pător, în vechiul han de la Să-
veni, unde se va putea extinde,
adăugîndu-și o secție etnogra-
fică și una istorică.
Un alt profesor, tovarășul V.
Mihăiescu, dintr-o comună situa-
tă nu departe de Săveni — Mior-
câni — a înființat și el un mic
muzeu arheologic. Școala din
Miorcani i-a oferit o cameră în
care sînt aranjate colecțiile.
Arlstotel Crîșmaru și V. Mihă-
iescu duc mai departe tradiția
unor dascăli înaintași care au fă-
cut' cercetări prin părțile Săveni-
lor. Muzeele înființate de ei sînt
foarte des vizitate de elevi, cărora
le trezesc interesul pentru studiul
istoriei și le educă sentimentele
profunde de dragoste fală de pa-
trie.
Se cuvine menționată și activi-
tatea profesorului de științe na-
turale Dionisie Linția din Timi-
șoara, care a reușit să adune ne-
numărate păsări din cele mai fe-
lurite specii. Colecția lui, aflată
azi la Muzeul regional al Bana-
tului, constituie una din cele mai
mari colecții ornitologice din
țară.
Pasiunile de colecționari în
sensul cel mai generos al cuvin-
tului ale acestor modești și perse-
verenți creatori de muzee între-
gesc pe încă o latură conținutul
activității creatoare multilaterale
desfășurate de oamenii învăță-
mîntului.
Prof. IOSIF E. NAGHIU
Aparat pentru demonstrarea
vinturilor circulației generale
a atmosferei
Pentru a-i ajuta pe elevi în înțe-
legerea cunoștințelor în legătură cu
vînturile circulației generale a at-
mosferei, am construit un aparat pe
care îl folosesc cu bune rezultate la
clasele V—VIII.
Aparatul este alcătuit din cinci
părți principale : suportul planiglo-
bului, planiglobul, mecanismul de
funcționare, cu accesoriile lui, indi-
catorul zonei calmelor ecuatoriale cu
accesoriile lui și sursa de lumină. Su-
portul planiglobului este un cadru
din lemn, de formă dreptunghiulară,
avînd înălțimea de 1,50 m și lățimea
de 1 m. El este fixat pe pămînt prin
două trepiede construite tot din
lemn. Lățimea fiecărei laturi a ca-
drului este de 25 cm. Planiglobul, de-
senat în tuș negru și roșu pe un pla-
caj cu diametrul de 1 m, este fixat
pe suport prin patru aripioare. Pe
el sînt trasate cu tuș negru, din 10 în
10 grade, paralelele de la Ecuator la
Polul Nord și Polul Sud. Ecuatorul,
Tropicele, cercurile polare și zona
calmelor ecuatoriale sînt trasate în
tuș roșu. Tot în tuș roșu sînt trasate
și paralelele de 12 grade latitudine
nordică și sudică.
Aparatul funcționează pe baza
principiului scripeților. El are urmă-
toarele accesorii : 1) axul cu roata
de funcționare, confecționat din lemn
și fixat în partea posterioară a ca-
drului suportului prin două lagăre
prin care trec cele două capete ale
sale ; 2) cinci rondele pentru fixarea
axului pe cadru ; 3) doi scripeți fixați
pe axele lor, pentru ghidarea sforii ;
4) două lagăre de fixare a axului de
acționare ; 5) suportul rondelelor ; 6)
sfoara de acționare a indicatorului
zonei calmelor ecuatoriale ; 7) roata
de acționare și fixare.
Indicatorul zonei calmelor ecuato-
riale — de formă dreptunghiulară, cu
lungimea de 0,95 m, lățimea de 20 cm
și grosimea de 5 mm — este transpa-
rent, fiind din plexiglas. Pe acest in-
dicator, începînd din mijlocul lui,
sînt trasate în tuș roșu zona calme-
lor ecuatoriale, Ecuatorul și parale-
lele de 12 grade latitudine nordică și
sudică. între paralelele de 5 grade la-
titudine nordică și sudică sînt tra-
sate de asemenea cu tuș roșu linii
perpendiculare, distanțate între ele
cu 15 mm. Indicatorul circulă la nord
șl sud pînă la 12 grade printr-un ca-
nal alcătuit din două șipci fixate pe
cadrul suportului planiglobului. La
cele două capet» indicatorul este
prins cu o sfoară care trece întîi
prin cei doi scripeți așezați in partea
anterioară a cadrului și apoi peste
axul cu roată de funcționare.
Vînturile circulației generale a at-
mosferei sînt reprezentate prin sir-
me colorate diferit. Pentru alizee am
folosit un fascicol din trei sîrme de
cupru de 3 mm grosime prinse la
capete, care se mută spre nord și
spre sud de Ecuator din dreptul pa-
ralelei de 30 grade latitudine nordi-
că și sudică și trec prin paralela de
5 grade latitudine nordică și sudică.
Ele sînt colorate în roșu. Contraali-
zeele pornesc, în continuare, din ace-
lași fascicol de sîrmă. pînă deasu-
pra paralelelor de 30 grade latitudine
nordică și sudică, formînd primul
circuit închis al atmosferei. Ele sînt
colorate în galben. Apoi fascicolul se
desface. Din el pornește o sîrmă co-
lorată în albastru, care reprezintă
vînturile de vest. Sîrma se îndoaie la
30 grade, pornind pînă la 60 grade
latitudine nordică și sudică. Tot din
fascicol, la 30 de grade latitudine
nordică și sudică, pornește a treia
sîrmă, colorată argintiu, care repre-
zintă vînturile din zona rece. De la
zona calmelor ecuatoriale pornesc
trei fascicole în emisfera nordică și
în emisfera sudică, toate trecînd prin
paralela de 5 grade latitudine nordi-
că și sudică.
Sursa de lumină este un bec de 100
wați. în legătură cu un cablu de trei
metri prins la priză, care se poate
mișca după necesitățile demonstra-
ției.
Zona calmelor ecuatoriale este re-
prezentată prin linii paralele pînă Ia
5 grade latitudine nordică și sudică,
avînd la mijloc Ecuatorul trasat cu
tuș roșu atît pe plexiglas cît și pe
planiglob, ele suprapunîndu-se la o
distanță de 20 cm. în momentul cînd
Soarele (sursa de lumină), în mișca-
rea sa aparentă, apare la cele două
echlnocțli, zonele calmelor ecuato-
riale de pe indicator și planiglob se
suprapun și stau nemișcate, fiind fi-
xate de axul cu roată de func-
ționare. Din momentul echinoc-
țiului de primăvară (21 martie)
pînă cînd Soarele apare la sol-
stițiul de vară (22 iunie) in-
dicatorul calmelor ecuatoriale de pe
plexiglas se ridică încet spre nord,
pînă în dreptul paralelei de 12 grade
latitudine nordică de pe planiglob,
cu ajutorul scripeților și al axului
cu roata de acționare. O dată cu in-
dicatorul zonei calmelor ecuatoriale
se ridică și sîrmele care reprezintă
vînturile alizee, de la paralela de 30
grade latitudine nordică de unde au
pornit la echinocțiul de primăvară,
pînă la paralela de 40 grade latitu-
dine nordică.
Alizeele, vînturi regulate, sînt re-
prezentate de fascicolul de sîrmă ro-
șie care se mută înspre nord o dată
cu zona calmelor ecuatoriale, avînd,
din cauza mișcării de rotație a Pă-
mintului, direcția nord-est spre sud-
vest. Contraalizeele, de asemenea
vînturi regulate, reprezentate de
fascicolul de sîrmă colorat galben
închis, porpesc din dreptul paralelei
de 5 grade latitudine nordică, cobo-
rtnd apoi spre planiglob în dreptul
paralelei de 30 grade. Ele au direcția
sud-vest spre nord-vest din cauza
mișcării de rotație a Pămintului, for-
mind prin aceasta primul circuit al
atmosferei. Vînturile de vest — vîn-
turi dominante, redate de o sîrmă co-
lorată albastru — pleacă din dreptul
Microscop școlar transformat
în aparat de micro-proiectie
La Școala generală nr. 3 din Si-
ghetul Marmației. pornindu-se de
la indicațiile cuprinse în lucrările
de specialitate au fost efectuate
completări la microscopul școlar,
confecționindu-se un aparat pentru
micro-proiectie.
După cum se știe, microscopul
este un instrument ocular care dă
imagini virtuale, observabile cu
ochiul. Preparatele observate la
microscop nu sînt insă suficient de
luminate în cazul preparatelor
transparente, fascicolul de lumină
care trebuie să lumineze obiectul
este transmis cu ajutorul unei oglinzi
și trece printr-un condensator fixat
în fața opusă a obiectului. în scopul
folosirii microscopului ca aparat de
proiecție, adică pentru realizarea
unei imagini care să poată fi prinsă
pe un ecran, oglinda a fost înlocui-
tă cu un izvor de lumină (un
bec de 24 sau 30 W) așezat într-un
tub amenajat special pentru a dirija
fascicolul de lumină prin condensa-
torul microscopului. De asemenea,
s-a scos ocularul de la microscop,
astfel ca sursa de lumină să fie
așezată pe aceeași axă optică și s-a
reglat apoi distanța dintre conden-
sator și sursa de lumină în așa fel
îneît fascicolul de lumină ce iese
din condensator să lumineze cît se
poate dc bine ecranul. S-a folosit
microscopul de tipul I.O.R. Sr. 3294
MIN-NI-545-52, care are o măsuță
ce se poate mișca cu ajutorul unor
șuruburi, ajutînd la deplasarea pre-
paratului prin fața obiectivului,
asfel îneît să se poată vedea treptat
întregul preparat.
zonei maximelor tropicale — 33 gra-
de latitudine norditÂ, spre zona mi-
nimei subpolare — 60 grade latitudi-
ne nordică, avînd direcția sud-vest
nord-est. Apoi se întorc spre zona ma-
ximelor tropicale formînd al doilea
circuit al atmosferei. Ele se mută o
dată cu zona calmelor ecuatoriale,
avînd același mecanism de funcțio-
nare. Vînturile dominante ale zone-
lor polare acționează de la maxima
polară spre minima subpolară, avînd
însă o strinsă legătură cu circulația
generală a atmosferei. Ele au di-
recția nord-est sud-vest, din aceeași
cauză a mișcării de rotație a Pămin-
tului, formînd al treilea circuit al
atmosferei.
Prin construcția și mecanismul său
de funcționare, aparatul arată că
circulați» generală a atmosferă! se
desfășoară în circuite închise — două
in zona între tropice, două în zone-
le temperate și două în zonele reci.
Prof. FLORIN P1RVU
Pecica-Arad
Mînuirea aparatului astfel reali-
zat este foarte simplă. Datorită lui
se pot obține imagini clare, cu un
diametru de aproximativ 1,5 m, la o
distanță de 5 m față de ecran.
După ce s-a fixat preparatul pe
măsuța rotativă, se conectează la
sursa de curent. Claritatea imaginii
se obține cu ajutorul șurubului ce
deplasează tubul microscopului in
care este fixat obiectivul. Conden-
satorul microscopului se deplasează
pînă se obține o imagine perfect
luminată. La schimbarea obiectivu-
lui, în funcție de necesități, aparatul
trebuie pus la punct din nou cu
ajutorul deplasării condensatorului.
Dacă tubul adaptat microscopului
este prevăzut cu găuri camuflate,
pentru aerisire, aparatul poate fi
folosit cîteva ore în șir fără între-
rupere. Prin scoaterea aparatului de
pe suport și punerea la Ioc a oglinzii
și a ocularului, lucrare care se poa-
te executa în cîteva minute, avem
din nou microscopul obișnuit.
Folosind aparatul pentru micro-
proiecție se poate lucra cu toată
clasa. în timp ce elevii privesc cu
atenție imaginea preparatului res-
pectiv, profesorul țiă explicațiile
necesare. Imaginile mărite de pe
ecran înlesnesc observarea tuturor
părților preparatului (structura in-
ternă a organelor unor plante șl
animale, plante și animale inferioa-
re etc.).
A. LENGHEL IZANU
Sighetul Marmaliei
■ Demonstrații la lecțiile
de electricitate
Pentru a demonstra elevilor re-
lația I = U/Xc am montat două
condensatoare de cite 4 microfa-
razi fiecare, legate in paralel, pe
o planșetă de lemn lustruită. Una
din legăturile dintre cele două
condensatoare e fixă, iar cealaltă
poate fi întreruptă cu ajutorul
călărețului intre bucșele 1 al 2.
Tot pe planșetă am fixat o dulio
B, in care se înșurubează un bec
de 40 W, o priză P, un Întreru-
pător K și încă 8 bucșe (afară
de bucșele l șl 2). Variația Inten-
sității curentului In funcție de
capacitatea condensatoarelor se
poate demonstra atit 'cantitativ
cit și calitativ. Calitativ se pro-
cedează astfel se pun călăreții
ta bucșele 1 si 2, 9 și 11. S cu
6, 7 cu 8. Apoi se alimentează
dispozitivul cu curent de 1* re-
țea.. cu ajutorul unui cordon (un
conductor izolat cu- cauciuc șl
avind cite un șteker la fiecare
capăt). Un șteker se introduce in
priza P și altul in priza dc la re-
țea. Se apasă pe întrerupătorul
K și se constată că becul B se
aprinde. în acest moment capa-
citatea este de 8 microfarazi. in-
trucit sint introduse amindouă
condensatoarele. Ci și C«. Apoi
lăsăm toate conexiunile neschim-
bate și scoatem călărețul dintre
bucșele 1 și 2. Se observă că be-
cul luminează mai slab, deci in-
tensitatea curentului a scăzut,
deoarece în circuit este acum un
singur condensator cu capacitatea
dc 4 microfarazi. Cu același apa-
rat, scotînd becul din circuit și
călăreții dc la bucșele 5—6 și
7—8,	plinind un călăreț între
bucșele 5—8 și conectînd un am-
permetru și un voltmetru se
poate demonstra și legea I = UC
cantitativ
Prof. S. MORA
București
Bl Proiecția statică
la lumina zilei
La Liceul nr. 3 din orașul Bîr-
lad, s-a experimentat și s-a pus
la punct, in acest an școlar, un
aparat de proiecție la lumina zi-
lei. Pe un ecran mat dc 60 X 80
cm sîrtt proiectate imagini sta-
tice : fotografii, diafilme. diapozi-
tive. aparținînd diferitelor disci-
pline dc învățămînt.
Aparatul, pe cit de simplu, pe
atît dc practic, e compus din-
tr-un burduf de pînză pe siste-
mul aparatelor de fotografiat, de
circa 1,50—1,70 m. La extremita-
tea ingustă a camerei obscure
este fixat epidiaseopul. iar in
partea opusă ecranul mat. Mon-
tat pe un suport de aluminiu, în
așa fel încit elevii să poată vi-
ziona imaginile care sc succed,
apaiatul poate proiecta și foto-
grafii in culori.
Ușor deplasabil la orice clasă,
ccrînd un spațiu restrîn.s, apara-
tul contribuie Ia sporirea carac-
terului atractiv al lecțiilor, înles-
nind ,înțelegerea de către elovi a
materialului predat.
Prof. CONSTANTIN CLISU
Birlad
Lecțiile despre
organizarea
unităților
agricole socialiste
Pentru a ajuta profesorilor de agriculturi din școlile generale
de la sate să predea in mod judicios, in lumina noilor documente
de partid ți dc stat, cunoștințele referitoare la organizarea unită-
(ilor agricole socialiste, ne-aan adresat tovarășului M. VLADUT,
metodist in specialitate din Ministerul Învățămîntului. solicitindu-i
n consultație pe această temă. Publicăm mai jos consultația.
Cunoștințele privind organizarea
unităților agricole socialiste care
se predau în clasele a VlII-a
din școlile generale de la sate sînt
menite să contribuie la familiariza-
rea elevilor cu problemele legate de
continua dezvoltare a agriculturii
noastre socialiste, cu modul de con-
ducere și planificare pe aniamblul
economiei agricole și pe unitatea
productivă, precum și cu alte aspec
te tehnice, organizatorice ți econo-
mice din munca marilor unități a-
gricole cooperatiste și de stat.
Asigurarea cunoașterii de cătri
elevi a sarcinilor cu privire la dez-
voltarea agriculturii din țara noastră
prevăzute in Directivele Congresului
al IX-lea al P.C.R., precum și a
măsurilor adoptate de Plenara C.C.
al P.C.R. din 11—12 noiembrie 1965
în legătură cu îmbunătățirea condu-
cerii și planificării agriculturii, im-
pune profesorilor de specialitate o
deosebită preocupare pentru pregă-
tirea amănunțită a lecțiilor. O ase-
menea pregătire presupune studierea
prealabilă, aprofundată, a documen-
telor de partid și de stat, a Statutu-
lui de organizare și funcționare a
Uniunii Naționale și a uniunilor ra-
ionale și regionale ale cooperative-
lor agricole de producție, a Statutu-
lui C.A.P. etc.
O atenție deosebită trebuie acor-
dată modului de prezentare a cunoș-
tințelor și dozării lor în cadrul fie-
cărei teme. în cadrul primelor trei
teme prevăzute în programa școlară
este necesar să se sublinieze faptul
ca Directivele Congresului al IX-lea
al P.C.R. pun accentul pe dezvolta-
rea forțelor de producție și a bazei
materiale a agriculturii noastre so-
cialiste. Elevii trebuie să știe că
printre obiectivele principale ale a-
griculturii se înscriu extinderea și
diversificarea mecanizării lucrărilor
agricole, folosirea pe scară largă a
îngrășămintelor chimice, a insecto-
fungicidelor și a altor substanțe chi-
mice, precum și extinderea sisteme-
lor de irigare în unitățile agricole. Li
se va arăta, de asemenea, modul cum
trebuie îndeplinite obiectivele pre-
văzute. subliniindu-se părametril la
care trebuie să șe ajungă în anul
1970 — ea de exemplu fnlerirea în
agricultura a pește l.ioo.ooo tone de
îngrășăminte substanță activă, aco-
perirea necesarului de insecto-fun-
gicide și ierbicide, irigarea din fon-
dul statului a unei suprafețe de cir-
ca 400.000 ha, îndeosebi în Bărăgan
etc. Este necesar ca elevii să fie in-
formați, în același timp, cu privire
la modalitatea de aplicare a sarcini-
lor respective în unitatea agricolă
socialistă din localitate.
în continuare li se vor prezenta
elevilor indicațiile cuprinse în do-
cumentele de partid și de stat cu
privire la gospodărirea chibzuită a
pămîntului prin îndiguiri și desecări,
care vor permite să se redea agri-
culturii noi terenuri din zona inun-
dabilă, precum și măsurile de valo-
rificare a terenurilor în pantă exis-
tente în țara noastră. Este necesar
să se arate posibilitățile unităților
agricole socialiste din localitate în
ceea ce privește folosirea mai ra-
țională a terenurilor agricole prin
rotația culturilor, prin recuperarea
unor suprafețe agricole cu ajutorul
lucrărilor de ameliorare, de valori-
ficare a unor terenuri în pantă, e-
rodate etc.
O importanță deosebită se va a-
corda reliefării condițiilor deosebite
pe care le-au creat partidul și gu-
vernul pentru realizarea tuturor a-
cestor sarcini, subliniindu-se că în
acest scop au fost prevăzute investi-
tii în valoare de peste 35 miliarde
lei. cu 60% mai mult decît în peri-
oada 1961—1965. la care se adaugă și
investițiile de circa 9 miliarde lei în
industria de îngrășăminte, insecto-
fungieide tractoare. mașini agricole
materiale de construcții pentru iri-
gații etc. O dată cu aceasta este nece-
sar să se vorbească despre activita-
tea financiar-economică a unității a-
gricole din localitate, despre modul
cum folosește aceasta fondurile de
investiții proprii, subliniindu-se
sprijinul acordat de stat pentru dez-
voltarea și consolidarea economică
a unităților agricole socialiste. Pen-
tru înțelegerea adîncită de către e-
levi a problemelor legate de dezvol-
tarea continuă a agriculturii se va
sublinia însemnătatea acestei dez-
voltări pentru creșterea producției
agricole, ca și pentru alte sectoare
de activitate. Cu această ocazie se
vor prezenta producțiile medii care
se pot obține în condițiile unei agri-
culturi intensive și multilateral dez-
voltate. comparîndu-se aceste pro-
ducții cu rezultatele obținute în ca-
drul unității agricole din localitate.
Se vor prezenta, totodată, sarcini-
le cu privire la creșterea producției
de material sădîtor, la crearea de
noi hibrizi, la sporirea bazei fura-
jere etc., evidențhndu-se preocupă-
rile unității agricole din localitate
de a practica o agricultură modernă.
Lecțiile trebuie să arate elevilor
că măsurile adoptate de Plenara C.C.
al P.C.R., din 11—12 noiembrie 1965
au o importantă teoretică și practică
deosebită, că ele creează cadrul ne-
cesar progresului continuu al a-
griculturii noastre socialiste.
La tema „Organizarea cooperati-
velor agricole de producție". în ca-
drul unor lecții speciale, li se vor
prezenta elevilor rolul și sarcinile
Consiliului Superior al Agriculturii
și ale consiliilor agricole raionale și
regionale. Acesta cunoștințe trebuie
predate în lumina prevederilor Ple-
narei C.C. al P.C.R. din 11—12 no-
iembrie 1965 și ale Decretului privind
organizarea și funcționarea Consiliu-
lui Superior al Agriculturii, consi-
liilor agricole regionale, raionale și
orășenești. Li se va explica astfel e-
levilor că economia socialistă a a-
griculturii permite conducerea și în-
drumarea ei unitară și planificată
care se exercită de către Consiliul
Superior al Agriculturii și organele
sale teritoriale. Elevii trebuie să știe
că sarcina principală a Consiliului
Superior al Agriculturii este înfăp-
tuirea politicii partidului și guver-
nului de asigurare a creșterii con-
tinue a producției vegetale și ani-
male, de dezvoltare economică a u-
nităților agricole de stat și coope-
ratiste, că pentru realizarea acestei
sarcini centrale Consiliul Superior
al Agriculturii întreprinde un com-
plex de acțiuni cu caracter econo-
mic și tehnico-științific.
în continuare li se vor prezenta e-
levilor, formele de organizare a co-
operativelor agricole de producție
la începutul studierii temei „Or-
ganizarea și retribuția muncii" și
detaliat la problema planificării pro-
ducției agricole în partea introduc-
tivă a temei se va menționa că în
realizarea acestor obiective un rol
deosebit revine uniunilor raionale și
regionale ale cooperativelor agricole
de producție. Pentru ca elevii să în-
țeleagă bine aceste aspecte li se va
prezenta statutul pe baza căruia
funcționează uniunile cooperativelor
agneole de producție.
Cu o mare atenție trebuie studiat
Statutul cooperativei agricole de pro-
ducție, subliniindu-se principiile
care stau la baza prevederilor Iui.
îndeosebi se impune să se releve
sporirea rolului conducător al adu-
nărilor generale, creșterea respon-
sabilității cadrelor de conducere și a
membrilor cooperatori în realizarea
sarcinilor, sistemul de retribuție.
Este necesar să li se prezinte ele-
vilor și regimul de pensionare pen-
tru membrii cooperatori, să li se
arate modul cum va funcționa Casa
pensiei țăranilor cooperatori.
La temele privind organizarea sta-
țiunilor de mașini și tractoare și a
gospodăriilor agricole de stat se vor
prezenta sarcinile prevăzute în acest
domeniu în Directivele Congresului
al IX-lea al P.C.R., insistîndu-se a-
supra faptului că în gospodăriile a-
gricole de stat planificarea se asigu-
ră prin defalcarea indicatorilor de
plan și prin repartizarea bazei ma-
teriale pe unități. De asemenea, se
va aminti că se continuă acțiunea de
profilare a G.A.S. și se va explica
conținutul acestei acțiuni.
în predarea tuturor lecțiilor de a-
gricultură cu privire la organizarea
unităților agricole socialiste este ne-
cesar să se insiste asupra aspecte-
lor legate de organizarea cooperati-
vei agricole de producție din loca-
litate. Respectînd prevederile pro-
gramei, lecțiile teoretice și practice
trebuie îmbogățite cu date grăitoare
care să-i ajute pe elevi $ă înțeleagă
structura organizatorică și modul de
desfășurare a muncii în unitatea a-
gricolă din comună.
PAGINA ă
In învățămîntul seral
DUPĂ PRIMUL SEMESTRU
1.	Cum apreciați rezultatele primului semestru în
învățămîntul seral?
2.	Care sînt, după dv., principalii factori ce influen*
țează desfășurarea acestei forme de învățămînt?
3.	Prin ce măsuri considerați că se poate obține ri-
dicarea nivelului de desfășurare și îmbunătățirea rezul-
tatelor învățămîntului seral ?
Aceste întrebări le-am adresat tovarășilor M. Badea și Gh.
Smarandache,inspectori la secția de învățămînt a Sfatului popu-
lar al Capitalei, conducătorii unor brigăzi care au întreprins o
analiză prin sondaj a învățămîntului seral și fără frecvență, pre-
cum și tovarășilor Eleonora Popescu, director adjunct pentru
secția serală a Liceului nr. 15 și Ion Cheșcă, director adjunct
pentru secția serală a Liceului nr. 32 din Capitală. Iată, în
ordinea întrebărilor formulate, răspunsurile pe care le-am primit:
M. Badea : In anul acesta, ca u>’-
mare a noilor masuri adoptate in
baza Hotărîriî Comitetului Cen-
tral al P.C.R. și a Consiliu-
lui de Miniștri cu privire la învă-
țămîntul seral și fără frecvență, au
intervenit o serie de factori noi care
au exercitat o însemnată influență
pozitivă asupra muncii in invăță-
mintul seral. După cum se știe, prin
desființarea limitei de virstă, ca și
prin stabilirea unor norme mai largi
de recrutare, a sporit mult nu-
mărul celor care au posibilitatea să
se înscrie în acest învățămînt. Ca
.urmare, el tinde să dobîndească
un caracter de masă — fapt care a
început să se observe încă din acest
an. Pe de altă parte, numărul sporit
al celor doritori să urmeze această
formă de învățămînt permite o se-
lecție mai judicioasă a elevilor.
S-au creat, astfel, condiții mult
mai bune pentru munca școlilor și
secțiilor serale. Este drept însă că
in prima fază am avut de învins și
unele greutăți obiective. Este vorba
mai ales de faptul că în toamna
anului trecut în clasele a X-a și a
Xl-a de la seral s-au înscris destul
de mulți elevi proveniți de la cursu-
rile fără frecvență, ceea ce a deter-
minat o oarecare neomogenitate a
acestor clase.
Ținînd seama de faptul că în pre-
zent s-au creat condiții mai bune
de studiu, cadrele care lucrează în
învățămîntul seral și-au sporit exi-
gența. în bună parte aceasta este
cauza pentru care procentul mediu
de promovabilitate după primul se-
mestru al acestui an școlar este
relativ mai scăzut decît în semestrul
corespunzător al anului școlar tre-
cut. Există desigur și școli serale
care au obținut procente mari de
promovabilitate, cum ar fi de pildă
secțiile de la Liceul „I. L. Caragiale",
de la Liceul nr. 15 și altele. Există
însă și secții cu procente mult mai
scăzute, ca de exemplu secțiile de pe
lîngă liceele „Nicolae Bălcescu" și
„Dimitrie Cantemir". Secția de învă-
țămînt a Sfatului popular al Capita-
lei a organizat recent o analiză a
rezultatelor acestui semestru în în-
vățămintul seral, în cadrul căreia
au fost dezbătute multilateral, in
funcție de condițiile specifice, atît
desfășurarea procesului de invăță-
mint cît și rezultatele obținute.
Gh. Smarandache: Și în analiza
rezultatelor primului semestru din a-
eest an școlar la învățămîntul seral
s-a relevat faptul că nivelul exi-
gentelor a crescut substanțial, luin-
du-se pretutindeni ca termen de
orientare orizontul de cultură gene-
rală pe care trebuie să-1 posede un
absolvent de liceu. De aceea, în
linii mari se poate considera că re-
zultatele din acest an sînt compara-
bil egale cu cele din anul trecut. în
același timp rezultatele se diferen-
țiază nu numai de la o școală la
alta, ci chiar în cadrul aceleeași
școli de la o materie la alta, de la
un profesor al altul. Bunăoară,
la secția serală de la Liceul
„Dimitrie Cantemir" care, așa cum
s-a menționat, a înregistrat un pro-
cent destul de scăzut de promovabi-
litate generala, există clase care nu
au. la sfirșitul primului semestru,
nici un elev corigent la istorie, geo-
grafie, științe naturale. Rezultatele
mai slabe la matematică, la fizică,
la chimic sînt explicabile prin difi-
cultățile deosebite pe care le im-
plică pregătirea la aceste discipline.
Dar la secția amintită, ca și la alte
secții elevii au obținut rezultate
slabe și la limba romană, o parte din
ei dovedind serioase lacune tn ex-
primarea scrisă și orală. ■
Observațiile brigăzilor organizate
de secția noastră de învățămînt,
care au asistat la un număr apre-
ciabil de lecții, ca și analiza pe Ca-
pitală ce a avut loc recent relevă
că, în timp ce se acordă toată aten-
ția expunerii cunoștințelor, se negli-
jează întrucîtva formarea deprinde-
rilor de muncă individuală. Desigur
există un principiu care rămîne în
întregime valabil — și anume acela
că elevul de la secția serală trebuie
să plece din oră cu lecția învățată
cel puțin pe trei sferturi. Dar de-
prinderile de exprimare corectă
orală și scrisă, ca și deprinderea de
a rezolva probleme de matematică,
de fizică etc. nu pot fi adîncite de-
cit prin munca individuală. Din
păcate, un număr destul de mare de
profesori nu acordă toată însemnă-
tatea acestei cerințe, îi antrenează
prea puțin pe elevi la muncă indi-
viduală, iar atunci cînd o fac nu
controlează cum a fost îndeplinită,
ceea ce îi determină pe elevi să o
considere drept o sarcină formală.
Eleonora Popescu : Unul dintre
elementele de bază ale rezultatelor
pozitive obținute la secția serală de
la Liceul nr. 15 îl constituie faptul
că toate clasele au efective stabile,
închegate — datorită muncii perse-
verente a diriginților — în colective
puternice, unitare, cu o opinie pe
care se poate conta în determinarea
unei atmosfere propice studiului. Cu
elevii proveniți de la secțiile fără
frecvență am constituit colective se-
parate. Diriginții acestora s-au ocu-
pat cu stăruință de închegarea lor,
ceea ce ne-a permis să obținem un
procent ridicat de promovabilitate
chiar în condițiile exigenței crescute.
Rezultatele ar fi putut fi și mai
bune, după părerea noastră, dacă
nu am fi întîmpinat greutăți în ceea
ce privește unele programe și ma-
nuale care ne-au sosit cu întîrziere
(manualul de limba rusă pentru
clasele a X-a și a Xl-a nu a apărut
nici pînă acum). Apoi, pentru stu-
diul unor materii dispunem de prea
puțin timp. De pildă, sarcinile de
predare la chimie și la istorie pot
fi cu greu realizate în condițiile
cînd aceste discipline sînt progra-
mate doar cu o oră pe săptăinînă.
Ion Cheșcă: La secția serală a
Liceului nr. 32 rezultatele din pri-
mul semestru al acestui an școlar se
situează sub nivelul rezultatelor
anului trecut. După părerea mea,
una din cauzele principale ale aces-
tei stări de lucruri o constituie ni-
velul la care se prezintă clasele a
IX-a. Să mă explic : elevii acestor
clase manifestă o dorință puternică
de a învăța. Dar cei mai mulți din-
tre ei, absolvenți a numai șapte
clase, au de întîmpinat serioase
greutăți și de împlinit importante
lacune pentru a face față ritmului
de pregătire cerut în clasa a IX-a.
Este știut că procesul de învățămînt
are legile sale obiective și, dacă el
poate fi într-o măsură accelerat, în
nici un caz nu se poate opera în
acest domeniu prin salturi.
țin numai atunci cînd angrenajul
general funcționează perfect. Nu
a.iunge ca profesorii să lucreze con-
știincios- Este necesar și interesul
elevilor pentru studiu, frecvența
lor regulată la cursuri, ca și asigu-
rarea condițiilor pentru această
frecvență și controlul ei din partea
întreprinderilor- Școlile care obțin
cele mai bune rezultate sint acelea
în care majoritatea elevilor au fost
recrutați de la cîteva mari între-
prinderi, în cadrul cărora se mani-
festă interes pentru sprijinirea „se-
raliștilor". Din păcate, mai sînt însă
unele întreprinderi care consideră
că, întrucît elevii nu mai au nevoie,
la înscriere de recomandarea lor,
se pot degaja total de obligația de
a-i sprijini.
M. Badea: Asigurarea frecven-
ței regulate a elevilor ține. într-o
măsură importantă, si de munca
colectivului didactic, de activitatea
diriginților in special. Colaborînd
îndeaproape cu întreprinderile, co-
lectivul didactic al secției serale de
la Liceul nr. 40, de exemplu, a în-
registrat în cursul primului semes-
tru o frecvență destul de bună. Ma-
joritatea întreprinderilor ai căror
elevi învață la această secție au
răspuns solicitărilor ei. creînd ele-
vilor condițiile necesare pentru
frecventarea regulată a cursurilor.
Totuși, rezultatele obținute aici la
finele primului semestru nu ne
satisfac. Așadar, tot atit de mult
ca și frecvența influențează asupra
rezultatelor sirguința elevilor în
studiu. Și tocmai aceasta pare că a
lipsit la secția serală a Liceului nr.
40. Alături de preocuparea pentru a-
sagurarea frecvenței regulate, lupta
împotriva dezinteresului față de stu-
diu trebuie să constituie aici — ca
de altfel și la alte secții serale —
una din principalele direcții ale
muncii educative.
Ion Cheșcă : Un rol de primă în-
semnătate în această privință revine'
dirigintelui de la seral, ale cărui
sarcini se diferențiază net de sarci-
nile dirigintelui de la cursurile de
zi. Nu este vorba aici numai de
diferențele de vîrstă între elevii
celor două secții. Dirigintele de la
seral trebuie să țină seama de mari-
le diferențe de vîrstă existente
chiar între elevii aceleiași clase, de
caracterul diferit al întreprinderilor
din care provin, de calificarea pro-
fesională diferită, ca și de condițiile
pe care le au la locul de muncă, de
nivelul diferit al pregătirii lor ge-
nerale, ca și de situația lor fami-
lială. în lumina acestor fapte con-
sider neapărat necesar să se întă-
rească sprijinul acordat diriginților
de la secțiile serale de către con-
ducerile școlilor, de către secțiile de
învățămînt, de către Ministerul In-
vățămîntului.
Eleonora Popescu : Secția serală a
liceului nostru cuprinde. în majori-
tate, elevi proveniți de la mai multe
întreprinderi. Am stabilit, încă de
Ia începutul anului, o legătură
strinsă cu majoritatea dintre ele.
Apoi, la mijlocul semestrului, am
organizat o analiză a rezultatelor
obținute pînă în acel moment, la
care am invitat și pe reprezentanții
întreprinderilor. Semnalindu-le u-
nele greutăți pe care le intîmpinau
elevii, am obținut ca ele să fie
înlăturate. De exemplu, am comu-
nicat conducerii administrative și
sindicatului Uzinei de metale și ali-
aje neferoase ..Neferal”, faptul că o
serie de elevi nefamiliști înțîmpină
greutăți pentru că locuiesc departe
de școală. Ca urmare, acești elevi au
fost cazați în cămine din apropierea
școlii și s-au creat condiții ca ei să
găsească aici seara, după cursuri, o
masă caldă. Aceasta a contribuit
mult la îmbunătățirea frecvenței.
M. Badea : Observațiile brigăzilor
care au urmărit munca școlilor se-
rale, ca și analiza care a avut loc
recent la secția de învățămînt a
Capitalei in legătură cu această
muncă au dus la adoptarea unor
măsuri menite să ridice nivelul ge-
neral de desfășurare și calitatea re-
zultatelor ci. Ne propunem astfel, în
primul rînd, să întărim ajutorul
acordat celor care lucrează în sec-
țiile serale, mai ales directorilor și
diriginților. Vom organiza, în acest
scop, unele consfătuiri, conferințe,
instructaje. De asemenea, inspecto-
rii vor sprijini mai concret munca
secțiilor serale, căutînd să le orien-
teze îndeosebi in ceea ce privește
intensificarea muncii individuale a
elevilor în condițiile specifice în-
vățămîntului seral. Considerăm
necesar să se introducă în anumite
lecții momente de muncă indepen-
dentă, care să contribuie la formarea
deprinderilor și în același timp să
le dea elevilor posibilitatea de a se
autoverifica. De asemenea, secțiile
raionale de învățămînt vor stabili
un contact mai strins cu întreprin-
derile, pentru a asigura condițiile
îmbunătățirii continue a frecvenței
și întărirea ajutorului acordat ele-
vilor.
Gh. Smarandache: Pe de altă
parte, socotim necesar să se extindă
munca de cercetare metodică asu-
pra Specificului activității în secțiile
serale, pe discipline, și să se valo-
rifice mai larg experiența valoroasă
a cadrelor didactice care lucrează la
aceste secții- Aici se impun o scrie
de sarcini la nivelul școlilor și al
secțiilor de învățămînt, dar și al
Institutului de științe pedagogice. O
propunere făcută cu prilejul ședin-
ței de analiză organizată la secția
noastră, la care mă raliez, este aceea
ca publicațiile pedagogice să acorde
un spațiu mal amplu problemelor
activității în învățămîntul seral.
Ion Cheșcă : Principala propunere
pe care doresc s-o formulez aici
este de a se înființa la secțiile serale
— din considerentele amintite mai
sus — un an preparator care să ri-
dice nivelul cunoștințelor celor ce
urmează să se înscrie în clasa a
IX-a. în acest an elevii ar trebui
să-și completeze cunoștințele de
limba romană, de matematică, de
fizică, de limbi străine. Cred că în
felul acesta ar fi înlăturate multe
din insuccesele pe care le au elevii
din clasa a IX-a în momentul de
față și care duc la descurajarea
unora dintre ei.
Eleonora Popescu: Poate că un
an întreg de pregătire ar fi totuși
prea mult. Să ne gîndim că în mo-
mentul de față un număr însemnat
de elevi ai secțiilor serale sînt oa-
meni mai în vîrstă, care doresc să
termine școala mai repede. Cîteva
luni de pregătire înainte de admi-
terea în clasa a IX-a ar fi însă și
după părerea mea deosebit de utile.
Aș dori să mai fac o propunere.
S-a vorbit despre faptul că organi-
zarea anului școlar pe semestre nu
este prea indicată, suprasolicitîndu-i
pe elevi. Ar fi de dorit, de aceea,
împărțirea pe trimestre, cu condiția
ca aceasta să nu ducă la creșterea
numărului de ore de studiu pe zi.
Experiențe în laboratorul de fizică al Liceului „Nicolae Bălcescu*
din Craiova.
„Neconcordanțe"
Gh. Smarandache : Cu riscul de a
fi acuzat de didacticism voi îneepe
prin sublinierea unui așa-zis loc
comun — la buna desfășurare a
învățămîntului seral conlucrează
trei factori: școala, elevii, întreprin-
derea. Rezultate valoroase se ob-
Formă de studiu cuprinzătoare, învățămîntul seral aduce
o contribuție de seamă la ridicarea nivelului de pregătire
al maselor de oameni ai muncii. Pentru continua lui îmbunătă-
țire este necesară o conlucrare permanentă a colectivelor didac-
tice din școli cu întreprinderile din care provin elevii în lumina
indicațiilor cuprinse în Hotărîrea partidului și guvernului în
legătură cu învățămîntul seral și fără frecvență. Se impune, de
asemenea ca secțiile de învățămînt să-și adîncească preocupările
în legătură cu această formă de învățămînt, să studieze expe-
riența școlilor care obțin constant rezultate valoroase. Un ajutor
eficient poate aduce Institutul de științe pedagogice intensifi.
cînd studiile privind specificul procesului instructiv-educativ în
învățămîntul seral.
Muncitorii-elevi de In Uzinele „1 Mai“ din Ploiești studiază.
I
I
I
A fost semnalat, în nr. 837 al
„Gazetei învățămîntului" faptul
că, în timp ce în manualul de
geologie pentru clasa a Xl-a se
vorbește de trei etape ale antro-
pogenezei, în manualul de biolo-
gie pentru aceeași clasă se pre-
zintă numai două etape. întrucît
acest fapt, duce atît la îngreuie-
rea însușirii cunoștințelor de că-
tre elevi, cît și la complicarea
predării, este necesar ca la ediția
viitoare să fie evitat. Dar progra-
mele și manualele respective sînt
susceptibile de îmbunătățiri și
în alte privințe.
Examinînd programa de geolo-
gie constatăm că ea este supraîn-
cărcată, datorită mai ales unor
lecții care, în fapt, nu sînt utile,
constituind un paralelism cu o
serie de lecții predate în cadrul
altor discipline. De exemplu, cu-
noștințele referitoare la descrie-
rea mineralelor, a principalelor
roci care intră în alcătuirea
scoarței Pămîntului etc. au mai
fost studiate de elevi. La chimie,
la lecția „Silexul — Minerale din
SiCh ei au făcut cunoștință cu
principalele minerale și accesorii
din familia siliciului. La lecția
„Hidrogenul sulfurat" li s-a vor-
bit despre sulfuri naturale, iar la
lecția „Acidul carbonic", despre
zăcăminte de carbonați. Despre
roci elevii învață atît la geogra-
fia fizică în clasa a IX-a, unde
se dă și o descriere a lor. cît și la
chimie. La lecția de chimie „Gru-
pa carbonului" se descriu cărbu-
nii de pămînt. Tot la chimie se
studiază petrolul, ozocherita, as-
faltul, metanul. Și la geografie,
în clasa a Xl-a, la lecția „Indus-
tria energetică" se vorbește des-
pre cărbuni, petrol, metan, des-
pre răspîndirea lor geografică și
despre prevederile documentelor
Congresului al IX-lea al P.C.R.
în legătură cu dezvoltarea ener-
geticii în țara noastră. Se obser-
vă așadar un paralelism evident
care, pe lîngă faptul că determi-
nă o supraîncărcare a elevilor,
reduce în același timp posibilită-
țile de predare în bune condiții
a celorlalte capitole din geologie
și biologie, restrîngînd timpul a-
fectat acestui scop și ducînd, în
ultimă instanță, la o însușire su-
perficială a cunoștințelor.
Paralelisme se constată, de alt-
fel, chiar și în cadrul unuia și a-
celuiași manual de geologie, sau
între manualul de geologie și cel
de biologie. In manualul de geo-
logie, după ce se vorbește în par-
tea a H-a (la geologia istorică),
despre evenimentele importante
din fiecare eră, se dă o scurtă
prezentare a răspîndirii depozite-
lor geologice în patria noastră.
Aceasta se repetă și în partea a
III-a a manualului (la capitolul
„Privire generală" asupra geolo-
giei țării noastre). Consider util
ca respectivele cunoștințe să fie
incluse numai în partea a III-a a
manualului. în felul acesta elevii
nu ar mai fi puși în situația de
a le studia de două ori.
Ținînd seama de importanța
studierii biologiei, cred că ar fi
indicat să se reducă, la geologie,
capitolele referitoare la minera-
logie, petrografie, dinamică și
lecția „Omul preistoric", iar o-
rele respective să fie afectate
biologiei, care cuprinde foarte
multă materie și este mai greu
de însușit de elevi în cele 31 de
ore pe care le prevede programa,
în cel mai rău caz ar trebui să
se facă o prezentare sumară a
mineralelor, rocilor și dinamicii
în circa 5 ore, iar restul de ore
să fie afectate biologiei.
Prof. BOGDAN, ANASTASIE
Liceul „Unirea" Tr. Măgurele
„Adolescența"
Profesorului îi poate șade bine cu drumul ?
— Vd rugăm să nr fixați
lecțiile in primele ore de
program și să faceți tot po-
sibilul să nu avem „feres-
tre" !, cerurd cu insistență
amabilă, la început de an
școlar, tinerele profesoare de
matematică și respectiv de
biologie responsabilului co-
misiei metodice, care tocmai
definitiva orarul.
— Dar — interveni direc-
torul școlii, aplecat peste de-
ciziile lor de încadrare —
«înteți proaspete absolvente
ale Institutului pedagogie și
știri că la alcătuirea oraru-
lui se iau tn considerare mai
întîi anumite cerințe psiho-
pedagogice. Si apoi, „feres-
trele" vă pot oferi ocazii
bune pentru a vă îmbogăți
pregătirea didactică, asistind
Ia orele unor profesori ex-
perimentați... Dar să nu ui-
tăm altceva — continuă gri-
juliu directorul — să vă aju-
tăm să vă găsiți gazde...
— Nuu, nu vă deranjați
pentru asta, noi ne-am obiș-
nuit de-atiția ani de zile la
oraș! Nu-i vorbă, sîntem a-
cuma exilate aici la țară, dar
cum sperăm că e vorba de
un exil temporar, sîntem ho-
tdrite să navetăm... O să ne
găsim noi un post la oraș.
Neapărat.
Asemenea interpelație a
avut darul să curme pentru
moment orice încercare de
convingere.
Au trecut citeva luni. în-
tocmirea orarului a dat ciș-
tig de cauză politeței și, im-
plicit, celor două profesoare
ce sc socoteau în transhu-
mantă la școala din. satul pi-
tit între colinele depresiunii
hușene. Ca să poată prinde
autobuzul l.R.T.A. de ora 12,
căci următorul e de abia la
ÎS !
Vremea li se risipea fu-
tramandate. Vezi bine, s-ar
putea să piardă cursa! Evi-
dent, dimineața se intimplă
uneori ca autobuzul să întir-
zie. Nu-i grav, sînt „localni-
cii" care te pot înlocui pen-
tru cîteva zeci de minute, că
ATITUDINI
gind de la o cursă la alta, a-
proape pe nerășuflate. Cînd
se apropia ora fatală, ședin-
țele colectivului didactic tre-
buiau să se întrerupă, acti-
vitățile școlare să-și reducă
dimensiunile, diverse mani-
festări culturale să fie con-
de, colegi sintem„.
Chestiunea s-a dezbătut tn
consiliul pedagogie, dar ar-
gumentul „provizoratului"
repartizării făcea inutili
orice discuție. Căci tinerele
profesoare, tentate iremedia-
bil de mirajul vieții citadine,
sondau terenul la oraș, sigu-
re pe „relațiile" lor și încre-
zătoare in mărinimia nu o
dată dovedită (știau ele l) a
secției de învățămînt. Le
era indiferent unde vor lu-
cra, s-ar fi mulțumit cu orice
catedruță, fie chiar și cu un
post funcționăresc, într-o
școală sau oriunde. Numai să
fie...
Iar „navetita", netratată la
timp, a căpătat caracterul
uneiboli molipsitoare și greu
curabile. Ea nu ține seama
de motive temeinice, de in-
terese serioase, de necesități
reale. Așa s-a. făcut că, după
oarecare perioadă „de incu-
bație", numărul navetiștilor
din școală s-a dublat, îngreu-
ind totodată munca „seden-
tarilor" Pretexte se găsesc.
De pildă, te lasă inima să
pierzi un meci „tare" ca să
rămii în sat să prezinți un
program artistic ? Sau poți
să fii insensibil la teleche-
mările artei — în schimbul
participării la o ședință a co-
misiei metodice ? Și poți sta
liniștit cînd la 20 de km., la
reședința de raion, rulează
„Samba" ?
E drept, și noi am rămas
contrariați mai deunăzi, cînd
una dintre navetiste a rugat
afectată':
— De luni, așezați-ne în
orar ultimele ore. Numaide-
ci.t.
Nu înțelegeam, ce se tn-
tîmplă. Abia pe urmă ne-am
dumirit: se schimbase mer-
sul autobuzelor...
Prof. C. N VALEKIU
Huși
Socotesc publicarea în paginile
„Gazetei învățămîntului" a gru-
pajului de articole cu titlul „A-
dolescența" drept o inițiativă
binevenită.
Discutarea științifică a proble-
melor pedagogice pe care le ri-
dică vîrstă adolescenței se im-
pune cu atît mai mult cu cît une-
ori problemele ei esențiale sint
ocolite sau tratate cu superficia-
litate. Nu mai departe manualul
de igienă pentru clasa a Vil-a,
care se adresează elevilor de 13—
14 ani, reduce caracterizarea pu-
bertății la următoarele : „Puber-
tatea are uneori caracterul unei
perioade dificile, în care pot a-
pare tulburări multiple (în circu-
lație, respirație, digestie etc.),
tulburări de comportare și uneori
tulburări psihice. Multe din
transformările profunde morfolo-
gice, fiziologice și psihice din pe-
rioada prepubertară și pubertară
pot să apară ciudate adolescen-
ților, dacă părinții și educatorii
nu se apropie cu grijă de ei, pen-
tru a-i înțelege... în unele cazuri
este posibil ca în această perioa-
dă, în mod cu totul trecător, să
se observe o mai redusă capaci-
tate de îndeplinire a sarcinilor
școlare" (pag. 94). Lectura acestor
rînduri ne îndreptățește să pu-
nem colectivului de autori —
majoritatea medici — întrebarea
dacă s-au gîndit cui le adresează
și ce efect educativ vor avea.
Faptul că învățămîntul gene-
ral cuprinde astăzi pe toți copiii
pînă la vîrstă de 14 ani, faptul
că învățămîntul postgeneral cu-
prinde o parte din ce în ce mai
mare a tineretului nostru măreș-
te răspunderea și contribuția
școlii Ia rezolvarea problemei pe-
dagogice de mare importanță pe
care o reprezintă educarea ado-
lescenților. Realizarea cu compe-
tență a acestei sarcini este de
natură să contribuie la făurirea
personalității viitorilor cetățeni,
la păstrarea neștirbită a sănătă-
ții lor trupești și spirituale. Se
impune după părerea mea, să se
stabilească precis ce rol revine
în această privință școlii, familiei,
organizațiilor sanitare.
în ceea ce mă privește, soco-
tesc că educația adolescenților
nu poate fi realizată fără eviden-
țierea aspectelor sociale, etice și
afective ale relațiilor dintre sexe,
ridieîndu-se astfel pînă la dome-
niul educației morale, al formării
caracterului. Ar fi indicat, cred,
ca adolescenții să dobîndească și
cunoștințe cu privire la evoluția
istorică a relațiilor dintre sexe,
la esența profund umană & aces-
tor relații In condițiile societății
socialiste, cu privire la caracte-
risticile și bazele morale ale fa-
miliei socialiste. Ei trebuie să în-
țeleagă că, în spiritul moralei co-
muniste, dragostea, trăinicia ei,
frumusețea el, depind în primul
rind de aspectul moral al omului,
că pentru a iubi cu adevărat tre-
buie să fii un om integru, exigent
față de tine însuți, răspunzător
pentru atitudinile și faptele tale,
că ușurința, nestabilitatea mora-
lă, lipsa sentimentului de răs-
pundere în dragoste au o influ-
ență dăunătoare asupra întregu-
lui aspect moral al omului. Am
profunda convingere că astfel de
probleme trebuie să-și găsească
locul în activitatea instructiv-e-
ducativă a școlii noastre în pri-
mul rînd datorită faptului că nu
putem nesocoti cerințele pe care
viața însăși le pune față de edu-
cația viitorilor cetățeni.
Este interesant da știut că re-
numiți savanți aî țării noastre au
adoptat o atitudine pozitivă față
de nevoia ca în școli să se dea
o atenție deosebită, în cadrul unei
materii de învățămînt, problemt-
lor legate de educația adolescen-
tilor. Mă refer la prof. dr. Obieja,
prof. dr. Gh. Marinescu, și alții.
Dr. Gh. Marinescu a propus lui
Spiru Haret introducerea !n șco-
lile secundare 9 unei asemenea
materii de învilțămînt iar în 1937
a prezentat Ia un congres inter-
național ținut la Berlin, o impor-
tantă comunicare pe această
temă.
Prof. TIBERIU TRUȚER
f AG1NA 3
Oameni ai școlii
in brigăzile științifice
In decursul anilor care au tre-
cut de la crearea brigăzilor ști-
ințifice complexe, deplasările lor
duminicale au devenit o largă
acțiune de pătrundere, de in-
tegrare a culturii în viața sate-
lor. S-a scris în repetate rîn-
duri despre munca acestor bri-
găzi care întrunesc intelectuali
de cele mai diverse profesii
— ingineri, agronomi, peda-
gogi, medici, juriști — deveniti,
dintr-o convingere demnă de
cauza căreia îi este închinată,
profesorii voluntari ai uneia din
cele mai cuprinzătoare școli.
Interesul oamenilor satului
pentru activitatea brigăzilor ști-
ințifice complexe pornește de la
faptul că ele răspund la multe
dintre întrebările pe care și le
pun aceștia. Am stat de vorbă de
curînd cu locuitorii cîtorva sate
din regiunea Ploiești. Cu cei din
Lipănești, din Loloiasca. din Ni-
colești, din Blejoi. din Dăscălești.
Acum, iarna, cînd au mai mult
timp liber, vor să afle răspunsuri
cît mai cuprinzătoare la proble-
me foarte diferite — de pildă
despre viata oamenilor de pe me-
leagurile noastre în trecutul în-
depărtat, cum au apărut ne lume
animalele care trăiesc astăzi, cum
cîntă ..orchestrele cele mari, sim-
fonice". Se formulează în fiecare
an mii de întrebări, de la stră-
vechea problemă a ivirii pe Pă-
mînt a omului pînă la condițiile
aselenizării line. Brigăzile știin-
țifice complexe dau răspun-
Din complexitatea activității cre-
atoare a lui Nicolae lorga, uimitoa-
re prin desfășurarea ei multilatera-
lă. Editura pentru literatură a pu-
blicat recent două volume antolo-
gice. sub titlul Pagini alese, sub în-
grijirea prof M. Berza. care sem-
nează si amplul studiu introductiv.
Activitatea literară a lui Nicolae
lorga este extrem de bogată. Poe-
zia, proza, teatrul, critica șl Istoria
literară, memorialistica și cugetarea
morală, toate îl revendică cu în-
dreptățire. Volumele apărute se o-
prese însă mai mult asupra unor
fragmente autobiografice din O via-
ti de om, asupra acelei bogate ga-
lerii de portrete din Oameni care
an fost, asupra însemnărilor de că-
lătorie în țară șl în străinătate, a-
supra unor fragmente de istorie li-
terară, precum și asupra unei se-
lecții dintr-o intensă zonă a publi-
cisticii. Citim astfel confesiuni reve-
latoare în legătură cu maturitatea
precoce a viitorului savant: „Am
prins de la început telul de a vorbi
el minților formate, al sentimentelor
care s-au încercat cu viața". Aflăm
că era elev în clasa a VII-a cînd.
în urma lecturii unei cărți care îi
transmisese „fiorul cum se poate
scrie istoria, istorie însuflețită, sin-
gura de ținut în samă", a luat hotă-
rîrea de a i se dărui. „Atunci —
spune el — în mine s-a trezit pu-
surile, dezvăluind, cu reflectoa-
rele puternice ale științei, tainele
unor fenomene care pînă atunci
păreau misterioase, de neînțeles.
In duminicile în care sosesc
membrii brigăzilor, sălile cămi-
nelor culturale devin neîncăpă-
toare. Oamenii știu că li se în-
lesnește pătrunderea prin porțile
larg deschise ale științei, că vor
afla tot ce doresc să știe. Cît des-
pre forma prezentării cunoștințe-
lor, locuitorii satelor s-au con-
vins de mult că membrii brigă-
zilor științifice sînt adevărati
maeștri în a înfățișa pe înțeles
chiar și cele ce păreau a fi taine
de nepătruns ale firii.
întrebăm la Comitetul de cul-
tură și artă al regiunii Ploiești
care sînt cei mai renumiti dintre
pasionatii popularizatori ai cul-
turii la sate. Revin insistent, re-
petat, numele unor profesori. Ca-
racterizări elogioase întovărășesc
relatarea activității profesoarei
emerite Margareta Moșneaga
și a profesorilor de științe
naturale Steliana Mărgărit, An-
drei Vijoli, Ana Sait sau
Zoe Stoicescu. Ni se poves-
tește că ei au colindat, satele
ducînd o serioasă încărcătură de
diafilme. diapozitive și planșe
pentru a dezvălui țăranilor co-
operatori cît mai viu. mai intere-
sant. tainele apariției vieții pe
Pămînt, ale evoluției speciilor,
ale apariției și evoluției speciei
umane. Aceleași aprecieri —pen-
tru capacitățile și măiestria pe-
dagogică a profesorilor Florica
Nicolae lorga
„Pagini alese"
terea de a mă pasiona pentru tot ce
a fost uman în oameni".
Fără îndoială că unele dintre cele
mai fermecătoare pagini literare ni
le oferă fragmentele din O viață de
om. așa cum a fost, și cu deosebi''»
cele din primul volum, al copilăriei
si tinereții, unde ideea de confesiu-
ne e mai aproane do transfigurarea
artei sl mai străină de umbrele po-
lemice și de unele contradicții ideo-
logicp. care nătrund în volumele ur-
mătoare. Notele de drum, impresiile
de călătorie în tară și străinătate se
impun, de asemenea, prin nervul,
culoarea și acuitatea cu care sur-
prind. într-o cromatică delicată,
specificul oamenilor și a! locurilor.
Cititorul rămîne uimit de cile a pu-
tut să vadă șl să înțeleagă lorga de
cînd era încă copil „cu ochii abia
deschiși asupra minunii acestei
lumi"
Portretele sale fixează chipul unor
personalități de frunte din viata
culturală și literară a vremii, oa-
meni pe care i-a cunoscut pe mă-
sură ce anii universității și ai lăr-
girii orizonturilor sale spirituale
l-au pus în contact direct cu stra-
turi tot mai variate și mai înalte ale
intelectualității naționale și univer-
sale. Iată-1 aci. admirabil creionati,
pe Hasdeu, Odobescu, Caragiale,
Vlahuță, Eminescu, Delavrancea, A.
D. Xenopol, N. Grigorescu, Gh. Țl-
Popescu și Ruxandra Dorin, care
au adus misterele astronomiei,
giganticele explozii stelare din
galaxii la înțelegerea publicului
din sălile căminelor culturale.
Profesorii Gheorghe Angelescu și
Dumitru Șerbănescu au dezlegat
în fața ascultătorilor o seamă de
probleme de psihologie ale copi-
ilor și adolescenților, operînd cu
exemplele concrete ale unor ca-
zuri cunoscute de oameni din co-
munele respective. Profesorul
emerit Nicolae Simache a deve-
nit renumit pentru talentul cu
care reconstruiește, din prezen-
tarea unor unelte folosite cîndva
pe aceste meleaguri, momente
din istoria unor așezări dispărute
de milenii. Iar expunerile profe-
sorilor Gheorghe Mărgărit și Si-
mona Pîslaru despre motivele
folclorice în creațiile de muzică
simfonică, exemplificate cu înre-
gistrări pe bandă de magnetofon,
au fost nu numai convingătoare
ci. depășind obiectivul inițial, au
reușit să stîmească interesul as-
cultătorilor pentru creația muzi-
cală cultă.
Cadrul unor asemenea exemple
ar putea fi încă mult amplificat.
Considerăm însă mai edificatoare
decît orice, pentru încheiere,
două date cu caracter statistic :
în cuprinsul unei regiuni — Plo-
iești — activează permanent 98
de brigăzi științifice complexe.
Din rîndurile 1or fac parte peste
200 de profesori.
AL. CUCA
teica, pe Firandello, Tolstoi, Tbsen,
Edison ți alte valori naționale și
universale.
Eruditul și marele patriot Nicolae
lorga, care a vibrat atit de intens
și continuu în slujba națiunii șf po-
porului său, se face cunoscut și în
fragmentele din capitolul Din tre-
cutul nostru, după cum o serie de
articole din Prezenti în cotidian pun
în lumină atitudinea fermă a savan-
tului cetățean în atîtea probleme ce
interesau viata maselor. Cu deose-
bire se relevă atitudinea lui în le-
gătură cu răscoalele din 1907, cînd
vîrfurile burgheziei și moșierimii
l-au trecut în rîndul Instigatori-
lor. Alte articole reproduse aci dez-
văluie, cu aceeași fermitate, chipul
dezolant al politicienilor și profito-
rilor cupizi și lași ai primului răz-
boi mondial și al acelei lumi sfîrte-
cate de intrigi ți ambiții singeroa-
se din ajunul celui de-al doilea răz-
boi mondial, lume în mijlocul căre-
ia, asemenea anul Socrate, marele
lorga își presimțea sfîrșitul tragic.
Trt lumina unor asemenea adevă-
ruri, cele două volume de Pagini
alese din opera literară a lui Nico-
lae lorga fac cunoscută tineretului
nostru una din marile valori ale
trecutului.
FANICA N. GHEORGHE
IN
FOR
MĂM
•r. ; î
Nu de mult, la Ministerul Invă-
vămîntului a avut loc o consfătuire
în care au fost dezbătute probleme
privind ilustrația și grafica manua-
lelor școlare. La această consfătui-
re, la care au participat reprezen-
tanti ai Editurii didactice și peda-
gogice, ai Centralei editurilor și di-
fuzării cărții, ai Uniunii artiștilor
plastici, graficieni, profesori, critici
de artă etc. au fost dezbătute o se-
rie de probleme a căror rezolvare
este menită să ducă la ridicarea
calității aspectului grafic al ma-
nualelor școlare.
Relevînd exigențele cărora trebuie
să le răspundă ilustrația din ma-
nuale — aceea de a fi un document
științific, precum și aceea de a spori
caracterul atractiv al cărții de școa-
lă — participantii la discuții au a-
cordat o deosebită atenție proble-
melor legate de ținuta artistică a
acesteia. Apelînd la exemple con-
crete, ei au pus în evidență aspecte
negative ale unora dintre manuale-
le școlare caracterizate prin imagini
concepute într-o viziune învechită,
mohorîte, schematice, lipsite de gust.
Au fost făcute numeroase propu-
neri menite să ducă la înlăturarea
diletantismului și mediocrității ilus-
trațiilor cuprinse în manualele șco-
lare, la modernizarea acestora, la o
riguroasă corespondență între capa-
citatea de înțelegere a copiilor și sti-
lul ilustrației, la o judicioasă orien-
tare a coloristicii, la caracterul uni-
tar al imaginilor din cărțile de
școală.
In anul 1963. Societatea de știin-
țe istorice și filologice va pune la
dispoziția profesorilor de specialitate
noi tipărituri menite a-i ajuta în
munca didactică și de cercetare.
Vor apărea astfel, în continuare,
volume din culegerile de „Limbă și
literatură" (voi. XI și XII), „Studii
de literatură universală" (voi. VIII),
..Studii și articole de istorie" (voi.
VIII și IX). la care se vor adăuga
un volum de lexic regional (voi. II),
un volum de folclor — primul din-
tr-o nouă serie — precum și o cu-
legere realizată în colaborare cu E-
ditura didactică și pedagogică, care
va cuprinde studii privind preda-
rea gramaticii în învățămîntul de
cultură generală. Prima din cele
două culegeri de studii și articole
de limbă și literatură română va
cuprinde, printre altele, studiile „Li-
teratura mărturisirilor" de Silvian
losifescu, „Tehnica episodului la trei
romancieri contemporani : G. Căli-
nescu. Eugen Barbu și Marin Pre-
da". de Sorin Alexandrescu, „Proza
lui Alecsandri" de G. C. Nicolescu,
„Titu Maiorescu și substanța poe-
ziei" de Mircea Braga. „însemnări
despre limba și stilul lui Camil Pe-
trescu" de Al. Bojîn. Cea de-a doua
va cuprinde o secțiune dedicată poe-
tului G. Coșbuc, precum și alte stu-
dii printre care „Clasicismul lui
Mihail Sadoveanu" de lorgu Iordan,
„Iubirea în viața și opera lui V.
Alecsandri" de Emil Boldan, „Școa-
la nouă, revista debuturilor lui
Ibrăileanu" de Ovidiu Papadima și
„Prefixe cu rol indicator" de Al.
Graur.
în volumul de „Studii și articole
de istorie" (voi. VIII) vor figura
printre altele studiile „Profesorii și
mișcarea antifascistă din România"
dc P. Constantinescu-Iași, „N. lorga,
istoric al poporului român’ de V.
Maciu și „Cauzele refugierii husi-
ților în Moldova și centrele lor în
această țară" de C Gîurăscu.
Studiu în biblioteca
Liceului nr, 4 din Craiova.
CLASIC
Șl MODERN
IN PREDARE
aș avea un cuvîn.t de spus despre
manuale, care sînt susceptibile încă
de serioase îmbunătățiri în ceea ce
privește echilibrarea volumului de
cunoștințe, selecționarea datelor cît
și forma de prezentare.
O predare modernă cere utilizarea
a tot ceea ce tehnica audio-vizuală
ne pune la dispoziție — material
grafic, proiecții de filme sau diapo-
zitive. studierea și Interpretarea u-
nor documente microfilmate etc.
Recomand, de asemenea, vizitarea
muzeelor istorice, a locurilor cu im-
portanță istorică ș.am.d. Sînt deci
pentru o modernizare a formei de
prezentare a cunoștințelor de istorie,
fapt care este tot atît de posibil și
de necesar ca și în cazul științelor
naturii cum ar fi fizica, chimia etc.
In legătură cu aceasta vreau să sub-
liniez că introducerea studiului lim-
bii latine în ultimele clase de liceu
creează — printre alte avantaje —
posibilitatea ca elevii să cunoască
unele documente istorice în original.
In concluzie, modernizarea predă-
rii istoriei cere ca lecțiile să nu fie
simple expuneri seci, care să comu-
nice date, ci să solicite intens par-
ticiparea elevilor printr-o expunere
vie. nlastică. însuflețită. în care no-
țiunile din manual să constituie un
pretext, o bază de discuție. Aceasta
este în același timp calea cea mal
bună de a dezvolta sentimente și de
a realiza educația patriotică în ca-
drul lecțiilor de istorie.
— Intr-un articol publicat în pa-
ginile gazetei noastre, acad, G.
Oprescu cerea ca predarea istoriei
să le formeze elevilor cunoștințe mai
ample despre istoria arte! naționale
și universale și să contribuie mai
eficient la educarea lor estetică. Ce
părere aveți în legătură cu această
cerință și cum vedeți practic reali-
zarea ei ?
— Firește, mă aliez acestui punct
de vedere considerînd și eu că
este necesar să se acorde o mai
mare atenție, în programele și ma-
nualele școlare, istoriei artei. Arta
fiind un element de suprastructură,
consider că studiul ei din punct de
vedere istoric își are locul în cadrul
lecțiilor de istorie. Este o cerință fi-
rească, o necesitate ca atunci cînd
se prezintă o epocă, să se prevadă
o lecție specială în care să se facă
referiri la cultura și arta epocii res-
pective, neomitîndu-se aspectele pri-
vind dezvoltarea științei. Evenimen-
tele culturale, științifice și artistice,
ca și figurile reprezentative din a-
ceste domenii trebuie plasate în an-
samblul datelor istorice referitoare
la o anumită epocă, deoarece știin-
ța, cultura și arta sînt determinate
de un complex de factori și ele ca-
racterizează perioadele istorice care
le includ. Oamenii de cultură și artă
trebuie cunoscuți în aceeași măsură
ca marile personalități politice și
militare, deoarece ei au un rol de
seamă în dezvoltarea, în mersul îna-
inte al societății omenești, fiind fac-
tori activi ai progresului. In ultimul
timp la concursurile de admitere în
învățămîntul superior am constatat
că absolvenților de liceu le lipsesc
cunoștințele din acest domeniu. Su-
biectele cel mai greu de rezolvat
pentru mulți dintre candidați erau
cele referitoare la dezvoltarea cul-
turii și artei în diferite epoci. Cauza
rezidă din faptul că în liceu se ex-
pediază rapid și superficial aceste
probleme, neacordîndu-li-se locul ne
care în mod firesc ar trebui să-l
ocupe în sfera culturii generale a
tinerilor. Această lacună este de ne-
tolerat în condițiile actuale și în ac-
cențiunea nouă a noțiunii de om
cult.
— Care ar fi, după părerea dv.,
mijloacele cele mai eficiente de per-
fecționare a profesorilor care pre-
dau istoria în liceu pentru a răs-
punde pe deplin noilor cerințe ?
— Pentru profesorii de istorie, ca
șl pentru cei care predau orice altă
specialitate, pot face o recoman-
dare generală : să nu se mulțumeas-
că numai cu participarea la cursu-
rile de perfecționare ce se organi-
zează pentru ei, ci să folosească toa-
te mijloacele care le stau astăzi la
îndemînă pentru a se informa cu tot
ceea ce este nou, completîndu-și
permanent cunoștințele — și nu nu-
mai în specialitate, ci în toată sfera
culturii generale. Astăzi exigențele
sînt mari. Un bun profesor trebuie
să aibă cunoștințe la zi în tot ce este
nou, în primul rînd, desigur, în spe-
cialitatea și în domeniul în care ac-
tivează. Dar el trebuie să se Infor-
meze în tot ceea ce știința, tehnica
și cultura contemporană au mai nou
și mai valoros. De cea mai mare în-
semnătate este cunoașterea proble-
melor de politică internă și externă,
elemente de mare îmnortantă în
cultura unul om contemporan. In
ansamblu, un profesor nu are voie
să rămînă la nivelul de pregătire cu
care a absolvit facultatea, deoarece
astăzi știința progresează și se dez-
voltă vertiginos. Dacă nu va tine pa-
sul cu această dezvoltare, el va fi
depășit de evenimente, va deveni
în scurt timp necorespunzător. Pre-
darea istoriei impune în mod spe-
cia] un orizont cultural larg și de
aceea. în afara unor cursuri de spe-
cialitate post-universitare, aș reco-
manda un sistem organizat de in-
formare generală, astfel ca, printr-o
cunoaștere și înțelegere profundă și
vastă a evenimentelor, profesorii să
fie pregătiti pentru a-i putea lămuri
și ajuta pe elevi să înțeleagă adînc
și să interpreteze fenomenele isto-
rice.
PREOCUPĂRI
ȘTIINȚIFICE
5	5
au putut răspunde pozitiv la între-
bările : Ce lucrări științifice ati pu-
blicat ?; Tn ce domeniu lucrati sau
vă informați? ; Formati un colectiv
de lucru cu colegii de specialitate
de la școala dv ? : Ați reușit să
creati în biblioteca liceului unde
funcționați o atmosferă prielnică
studiului ? La rîndul său, prof. univ.
Gheorghe Chiș, președintele comisiei
nr. 1 din centrul Brașov, constata că
nici una din cele 30 de lucrări pre-
zentate la examen de către profe-
sorii de matematică nu a adus o
contribuție științifică efectivă, de
natură să îndreptățească publicarea
el măcar parțială. Destul de multe <
lucrări au fost deficitare și în for-
mă : n-au menționat corect biblio-
grafia. nu au făcut trimiteri de ci-
tate în subsolul paginii, au folosit
un stil de dare de seamă, cu orto-
grafie neglijentă.
Socotim utilă publicarea în toate
revistele de specialitate a unor în-
drumări relative la specificul cerce-
tării științifice a cadrelor didactice,
care să orienteze cît mai temeinic a-
ceastă activitate, urmărind ridicarea
continuă a nivelului ei. Conducerile
școlilor, secțiile de învățămînt. Insti-
tutul de științe pedagogice, societă-
țile științifice și institutele de per-
fecționare sînt chemate să sprijine in
măsură mereu sporită efortul cadre-
lor didactice pe calea interpretării
științifice a activității lor instructiv-
educative. E nevoie ca educatoarele,
învățătorii și profesorii să știe că pot
primi oricînd un ajutor calificat în
munca lor de cercetare, că această
muncă se bucură de prețuire si în-
curajare.
Prof. Octavian Turuc —
Hilmagiu. raionul Gura-
honț.
Ni s-a părut demn de re-
ținut din informațiile cu-
prinse tn corespondenta
dv., șt tema schimbului de
experiență la care vă refe-
riți — „Rolul directorului
în asigurarea legăturii din-
tre scoală, familie șl orga-
nizațiile de tineret" — ca si
faptul că acest schimb de
experiență nu s-a rezumat
numai la simple expuneri
cî a cuprins și acțiuni prac-
tice — asistente la orele de
dirîgențle. la adunări pio-
nierești și la ședințele lec-
toratului pentru părinți
Organizat în astfel de con-
diții, schimbul de Idei din-
tre directori poate fi cu a-
devărat eficient.
înv. Ștefan Diaconii —
Oveșelu. raionul Oltețu.
Din multitudinea și di-
versitatea de probleme pe
care le abordați în mate-
rialul dv. desprindem două
ca fiind ma! cu deosebire
interesante. Prima privește
preocuparea dv. de a con-
centra atenția elevilor spre
esența fenomenelor pre-
zentate în timpul lecțiilor,
într-adevăr. fără o aseme-
nea preocupare lecțiile
nu-șl pot atinge cu adevă-
rat scopul Cea de-a doua
se referă la atitudinea fată
de elevi. „Ti respect pe co-
piii cu care lucrez, nu-i jig-
nesc niciodată, nici atunci
cînd răspunsurile nu sînt
exacte" — spuneți dv.
Este atitudinea firească,
obligatorie pentru toti cei
ce muncesc în școlile noas-
tre.
înv. Gh. I. Boboc — Scă-
rișoara Nouă, regiunea Cri-
șana.
Socotim justă observația
dv. că. dacă unii elevi nu
răspund corect la lecție, nu
înseamnă întotdeauna că ei
n-au încercat să învețe.
Uneori răspunsurile greși-
te se datoresc faptului că
elevii n-au înțeles ceea ce
le-a predat profesorul. „Tn
astfel de cazuri — spuneți
dv. pe bună dreptate —
lucrul cel mal important
nu este acela de a cota
neștiința elevilor cu note
mici, ci a le înlătura lacu-
nele. a-i ajuta să progre-
seze".
Mai puțin îndreptățită ni
se pare părerea dv. pri-
vind sancționarea elevilor
care nu sînt atenti la în-
trebările profesorului. Este
într-adevăr indicată, în
astfel de cazuri, pedepsirea
elevilor cu o notă mică ?
Lipsa de atenție poate fi
generată de o întreagă di-
versitate de cauze, printre
care și suprasolicitarea
nervoasă, uneori chiar boa-
la. Tn multe cazuri sanc-
țiunea nu este cea mal fe-
ricită cale pentru a-i în-
drepta pe elevi. Tnainte de
a recurge la pedeapsă —
justificată numai atunci
cînd este vorba de o vădită
rea-voîntă — profesorul
este dator să cunoască re-
sorturile care determină
lipsa de atenție șl să ac-
ționeze astfel asupra lor
îneît să-i ajute pe elevi să
se poată concentra.
Constantin David. —
Bocșa, raionul Zalău.
Propunerea dv. de a se
studia zoologia în clasele
V—VIII ale școlilor gene-
rale nu este raportată la
întreg ansamblul planu-
lui de învățămînt. Situația
la care vă referiti se dato-
rește planului de tranziție.
După cum știți, anterior
zoologia s-a studiat în cla-
sa a IV-a. începînd din a-
nul viitor, ea va fi studia-
tă în clasa a VT-a. Tn acest
fel vor fi îndeplinite, și de-
zideratele dv. Intr-adevăr,
lecțiile de z.oologie sînt ne-
cesare pentru că altfel nu
pot fi bine însușite cunoș-
tințele de zootehnie, preda-
te în clasa a VII-a și mai
ales cete de biologie gene-
rală, predate în clasa a
VUI-a. De asemenea, ele
slnt necesare acelor elevi
care după absolvire voiesc
să lucreze în agricultură
sau să urmeze o școală cu
profil agricol.
înv. Florica Voicu —
Drăgăneștî.
Pledoaria dv. în favoa-
rea simplificării și unifor-
mizării scrisului ni se pare
fondată și demnă de tot
Interesul. Este adevărat că
scrisul care Ii se predă în
prezent elevilor este încă
încărcat cu prea multe bu-
cle, nodulețe și trăsături
groase și subțiri pe care, de
altfel, adulții nu le folo-
sesc. Dacă în practică ele
se dovedesc inutile, pot fi
eliminate din procesul de
predare fără a-1 prejudicia
cu ceva, cu atît mai mult
cu cît elevii pierd mult
timp și consumă multă e-
nergîe pentru a le învăța.
Sînt îndreptățite și obser-
vațiile pe care le faceți cu
privire la scrierea literelor
mari. Din cauza modului
cum sînt predate acestea,
elevii întîmpină dificultăți
atunci cînd trebuie să le
lege de literele mici. Tn
condițiile în care se predă
o scriere atît de dificilă șl
care necesită mult timp, e-
levii o simplifică imediat
ce scapă de caietele cu 1î-
niatură oblică si de restric-
ții în folosirea pixurilor
și stilourilor. Această sim-
plificare o efectuează fie-
care dună cum Î1 taie
capul. Este adevărată, de a-
ceea, afirmația dv. că tn
sistemul actual de predare
a scrisului lucrurile se o-
presc exact la jumătatea
drumului. In timp ce la
primele trei clase se mani-
festă o strictă supraveghe-
re a scrisului, atunci cînd
se trece la caietele dictan-
do, deci la o scriere descă-
tușată de șabloane, îi lă-
săm pe elevi să se descurce
cum vor putea. De aici se
impune concluzia dv. că
scrierea rapidă, predată
— bineînțeles cu unele mo-
dificări — încă din clasa I
ar rezolva cu succes multe
dificultăți.
înv. Ivan D. loan —Bra-
niște. raionul Slatina.
Din materialul dv. am
retlnut o idee interesantă
care merită să fie luată în
discuție. Este vorba de pre-
darea definițiilor în clasele
mici (dv. vă referiti la
gramatică, dar cele spuse
pot fi valabile și pentru
alte discipline). Considerati
— pe drept cuvînt, dună
părerea noastră — că în
clasa T si a TI-a. mai ales,
definițiile nu trebuie să fie
memorate, ci doar intuite,
cu atît mai mult cu cît în
fiecare clasă aceeași noțiu-
ne (subiectul, predicatul
etc.î are altă definiție. Am
adăuga, în avantajul mo-
dalității de predare pe care
o susțineți, șl faptul că ast-
fel evităm memorarea me-
canică a unor elemente pe
care elevii nu Ie înțeleg.
Se ridică însă o altă pro-
blemă : simpla Intuire a
unei noțiuni, fără delimită-
rile clare și categorice la
care obligă definiția, con-
stituie pentru elevi un in-
strument suficient de pre-
cis pentru a se orienta în
sfera multiplelor și diver-
selor fenomene specifice
fiecărei discipline ? Tată o
problemă pe care v-am
propune s-o studiat!.
înv. Ion T. Moldovan —
Beclean.
Pornind de la premisa
că posibilitățile de asimila-
re ale elevilor din clasele
mici depășesc conținutul
programelor și manualelor
actuale, dv. propuneți în
esență — limitînd proble-
ma la predarea geografiei
— o creștere a gradului de
dificultate al lecțiilor în
clasele mici. Este posibil
ca premisa să fie Justă. Ea
nu conține însă toate da-
tele unui adevăr cu valoa-
re generală și Incontesta-
bilă. Altfel spus, aveți în
vedere observațiile acumu-
late în legătură cu un sin-
gur obiect șl Ia o singură
clasă, clasa la care predati.
Este posibil însă ca la alte
obiecte și la alte clase ace-
leași observați! să ducă la
concluzii contrare. Dv. în-
șivă, care ca învățător
predati nu numai geografia
cl și toate celelalte obiecte
din programa claselor I—
IV. nu faceți nici o refe-
rire la ele. Oricum, proble-
ma pe care o ridicați me-
rită să fie studiată, ș! ca
atare, am prezentat-o aici.
Prof. M. Ghindescn —
Pitești.
Cele relatate de dv. în
legătură cu organizarea șt
desfășurarea examenului
de admitere în licee și școli
profesionale ilustrează lo-
cul pe care îl ocupă aceas-
tă problemă în atenția ca-
drelor didactice. Subscriem
la ideea că prin Judicioasa
alegere a subiectelor, prin
formularea precisă a aces-
tora. astfel îneît să se ex-
cludă interpretări diferite
și elemente de greutate ex-
cesivă, se pot stabil! crite-
rii ma! precise de apreciere
a răspunsurilor elevilor.
Este demnă de Interes si
propunerea privind carac-
terul eliminatoriu al pro-
belor scrise, ca șl aceea
prin care susțineți necesi-
tatea ca în componenta co-
misiilor să fie cuprinși pro-
fesori șl președinți de 1a
alte școli decît acelea că-
rora le aparțin elevii.
Red.
REDACȚIA Sl ADMINISTRAȚIA 1 Bucurau Piaț. SclnteU nr, f, Tftefpn IWM, Abonamentele ee fac le cHctfle poitele, factorii po*t«ll fi te dlftjfortJ ROlUDlerl «Jto anitetlle de Invitamlnt, Tiparul» Combinatul PolIpreHc Ca.a Sclntall, Plate ScIuteU BucurefU.