PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNITI-VĂ I
GAZETA

Anul XVIII
Nr. 835
Vineri 28 ian.
1966
4 pag. 25 bani
INVATAMINTULUI

: -»
r; <
mm DE MIMSTERUL iNVĂȚĂMlKTOLUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATHOR DIN ÎNVAIAMlNI Șl CULTURĂ


Interviu • Interviu • Interviu • Interviu • Interviu • Inte
CLASIC ȘI MODERN
ÎN PREDARE
Dispunînd de o solidă pre-
gătire matematică, elevii pot
pătrunde tot mai adine in
mecanismul transformării
lumii înconjurătoare
TINERII PEDAGOGI
*
Ș! PROBLEMELE LOR
Obligația
de a gîndi
— Pe plan mondial se fac in pre-
zent o serie de cercetări privind
modernizarea studiului matematicii.
Acestea vizează conținutul predării
diferitelor discipline matematice,
ordinea predării lor, treapta șco-
lară la care să fie introduse și me-
todica utilizată. Care este părerea
dvs. în ceea ce privește moderniza-
rea predării disciplinelor matema-
tice în școala generală și în liceu ?
— Vreau să subliniez, de la în-
ceput, că sistemul clasic de predare
a matematicii are multe avantaje,
fiind îndelung experimentat. Și
este binecunoscut că în didactică,
în pedagogie, experiența joacă un
mare rol. De aceea personal sînt
de acord cu acei care-și manifestă
preferința pentru menținerea sis-
temului clasic de predare. Bineîn-
țeles însă că, în condițiile actuale
ale modernizării științelor matema-
tice și a metodelor matematice de
cercetare, studiul acestor discipline
în școală poate și trebuie să fie
completat, conceput mai sistematic.
Și aceasta ■—• încă din primele clase
ale școlii generale. Cred că, în a-
ceste clase, predarea noțiunilor ma-
tematice trebuie să aibă la început
un fundament numeric concret
pentru ca apoi să se introducă, cu
grijă, elementele de calcul literal,
algebric, care sînt mai abstracte și
care, dacă sînt înțelese, formează
o bază temeinică pentru noțiunile
ulterioare. Trecînd fără o pregăti-
re temeinică și o metodică adecvată
la elementele de calcul literal ris-
căm ca ele să nu fie înțelese, ceea
ce poate naște un punct de vid care
ar nărui mai tîrziu posibilitatea de
înțelegere a cunoștințelor de nivel
superior.
Nu este permis să trecem cu ve-
derea avantajele sistemului mo-
dern de predare în ce privește a-
dincirea fundamentului pregătirii
Academician
VICTOR m
kSHK
MATEMATICĂ
matematice. Noțiunile de mulțime
și măsură, care la o primă vedere
par mai elementare decît noțiunile
de continuitate, oferă avantaje
foarte mari pentru pregătirea ulte-
rioară dacă, bineînțeles, sînt asi-
milate corect de elevi. Menționez
însă că în condițiile experimentale
de predare după acest sistem s-a
constatat că reușita jiu a. fost de-
plină decît la elevii dotați în mod
special. Fenomenul nu este totuși
descurajator și nici potrivnic in-
troducerii noului sistem de predare
dacă se poate conta pe interesul
serios aplicat al unui pedagog con-
vins de calitățile noii metode. S-ar
putea spune deci că noua metodă
de predare a matematicii — înce-
pînd în primele clase cu noțiuni
de calcul algebric și noțiuni de
geometrie concretă și continuînd,
ceva mai tîrziu, cu teoria mulțimi-
lor — pretinde din capul locului
o revizuire foarte serioasă și atentă
a muncii pedagogului. Personal
consider că elevii din clasele I—II
nu sînt înapți pentru asimilarea
cunoștințelor de calcul literal;
trebuie însă găsită forma pentru
a-i face să-și însușească aceste cu-
noștințe.
— Ce probleme din matematica
clasică trebuie să rămînă, după
părerea dvs., ca fundament de pre-
dare ?
— în primul rînd noțiunile funda-
mentale privind calculele numerice
și algebrice — absolut indispensa-
bile — cu care trebuie să se în-
ceapă predarea chiar din primele
clase. Geometria elementară, eu-
clidiană, este de un foarte mare
folos educării matematice a inte-
lectului, iar elemente din cadrul a-
cesteia se pot introduce începînd
din clasele a IlI-a și a IV-a. în
clasele mai mari sînt absolut ne-
cesare noțiunile de algebră cu oa-
recare pretenție, ca rădăcinile tri-
nomului, variația funcțiilor liniare
etc. în ultimele clase (XI—XII) se
pot ataca cu folos noțiunile de de-
rivată, de integrală și, pe o treaptă
superioară, noțiunile de geometrie
analitică.
— In prezent, pe întreaga arie a
învățămîntului are loc o confrun-
tare între noțiunile clasice, tradi-
ționale și cele moderne. Există pe
tărîmul matematicii o contradicție
între acestea ? Și, dacă există, cum
vedeți dvs. soluționarea ei ?
— Din punct de vedere logic, în
matematică și metoda clasică și cea
modernă vizează același sistem, sis-
temul deductiv. Deci, oricare ar fi
metoda, ea trebuie subordonată ce-
lor două condiții esențiale, specifi-
ce matematicii ca știință, deducția
(Continuare în pag. 2-a)
Interviu • Interviu • Interviu • Interviu • Interviu • lnt«
în fiecare an iau dru-
mul școlii mii și mii de
tineri învățători și pro-
fesori, proaspeți absol-
venți ai școlilor pedago-
gice, ai institutelor peda-
gogice, ai universităților.
Numai în anul în curs, șco-
lile noastre au primit circa
10 000 de noi cadre di-
dactice. Rezultă, chiar și
numai din această cifră,
ponderea pe care o au ti-
nerele cadre în ansamblul
învățămîntului nostru. De
aici și răspunderea pen-
tru calitatea muncii lor,
necesitatea de a sprijini
tinerele cadre în primii
lor ani de activitate —
anii de primă experiență,
de maturizare pedagogică,
ani formativi, în care se
decid trăsăturile lor ca-
racteristice
Ce s-a făcut, ce se face
și, mai ales, ce trebuie să
se facă pentru tinerele
cadre ? Să vedem cum
stau lucrurile, din acest
punct de vedere, în raio-
nul Mediaș.
Școlilor din raionul Mediaș
le-au fost repartizate in acest
an circa 100 de învățători și
profesori Dar unii din ei —
în special absolvenți de fa-
cultăți — nu s-au prezentat
la post, iar alții și-au
schimbat locul de muncă
după ce a început anul șco-
lar. Să fi uitat acești tineri
că s-au pregătit pentru pro-
fesia de educator? Să fi
cintărit in balanță mai areu
interese oarecare, comodita-
tea. decît datoria lor de das-
căli ? Și o altă întrebare,
instituțiilor care le-au înles-
nit dezertarea: cum de sînt
ignorate legile statului în
legătură cu angajarea absol-
ventilor de facultăți ?.
Este meritorie preocupa-
rea organelor locale din
Mediaș de a asigura condi-
ții materiale bune noilor
cadre didactice. în ge-
neral s-au luat măsuri
pentru ca tinerii învă-
țători și profesori să aibă
tot ce le trebuie, astfel îneît
munca lor să nu fie stin-
gherită. Doar pe alocuri
această qrijă — manifesta-
tă din plin la începutul anu-
lui — a slăbit întrucîtva pe
parcurs. Așa se face că in
comuna Micăsasa, de exem-
plu, cadrele didactice tinere
au întîmpinat unele dificul-
tăți în procurarea lemnelor,
a unor alimente. Astfel de
cazuri nu sint însă caracte-
ristice pentru situația din
raion. în general, tinerii
pedagogi dispun de condiții
materiale bune, puțind să-și
dedice toate forțele muncii
instructiv-educative. Pe pri-
mul plan în atenția secțiilor
de învățămînt, a organelor
sindicale, a directorilor de
școli trebuie să stea acum
grija pentru îndrumarea in
muncă a noilor învățători și
profesori.
Sint cunoscute dificultă-
țile primelor luni de școală,
în fata proaspătului peda-
gog se ridică numeroase
probleme. Pregătirea primi-
tă in anii de studiu consti-
tuie doar premisa calității
de adevărat dascăl. Res-
tul — și acest rest este
aproape tot atît de impor-
tant cit și pregătirea din
anii de studiu — se ciștigă
pe parcurs. Se ciștigă prin
experiența personală, prin
contactul direct cu elevii,
cu școala, dar și prin spriji-
nul colectivului pedogogic
si al celor chemați să-l în-
drume.
Am întilnit la Seica Mică
un exemplu edificator de
asistentă colegială. La șioa-
la generală din această co-
mună funcționează, ince-
pînd din acest an școlar,
doi noi profesori, proaspeți
absolventi ai învătămînlu-
lui superior, Alma Costen
I-Iuber, profesoară de chimie
și fizică, și Mircea Rusa,
profesor de educație fizi-
că. Colegii lor le-au a-
cordat de la început tot
sprijinul. în special profe-
soara Aurelia Tănase. care
si-a obținut recent gradul
II, a dat tinerilor profesori
numeroase sfaturi compe-
tente. în felul acesta,
a.b.c.-ul muncii la catedră a
început sub auspicii încura- .
jatoare. O astfel de asisten- ‘
tă au primit și alti tineri
profesori din raionul Me-
diaș.
în unele școli, însă, îndru-
marea tinerilor pedagogi In
cadrul colectivului școlii nu
este posibilă pentru că res-
pectivele colective sînt ele
însele lipsite de experiență.
La școala din Șeica Mare, de
exemplu, toți profesorii au
absolvit facultatea doar de
cîțiva ani. Chiar dacă
într-un colectiv există și un
profesor mai în vîrstă — să
zicem de științe naturale —
este greu de presupus că
acesta ar putea da îndru-
mări tinerilor profesori de
matematică, de literatură etc.
în aceste cazuri, sprijinul se
rezumă la îndrumări legate
de formularistica activității
didactice.
Se pare, într-adevăr, că
pentru unii directori de școli
și pentru unii inspectori,
primul criteriu de apreciere
a muncii unui profesor —
și, in multe cazuri, și ultimul
— este modul în care aces-
ta își ține la zi planurile.
„Greutatea noastră cea mai
mare — ne spunea profesoa-
ra de limba română Maria
Vescan — este însă lecția
însăși. Desigur, la începutul
carierei pedagogice, planuri-
le sint foarte necesare. Dar
ele nu reprezintă totul To-
tul este esența muncii la
clasă, calitatea ei. Drumul
spre această esență ar tre-
bui mai mult încurajat de
autoritatea școlară". în pri-
(Continuare in pag. 4-a)
Avem nu numai capa-
citatea, ci și obligația de
a gîndi. Să ne oprim la
cîteva întîmplări ale e-
xistenței cotidiene și
vom observa cum, de
fiecare dată, trădarea
gindirii ne sancționează.
Dimineața, în autobuz,
în orele de mare aglo-
merație, înghesuială. Ci-
neva din spate a împins
pe cineva din față. Cine-
va, nr. 1, dispus să gîn-
dească, și-a cerut scuze
dar cineva, nr. 2, care la
această oră și-a pus gin-
direa in cui, ripostează
nervos, amintind ceva
despre anii copilăriei, în
număr de șapte, petre-
cuți undeva în sinul fa-
miliei. Nr. 1 are și el
mindria lui și riposta îi
anulează dispoziția de a
raționa. Ar putea să în-
țeleagă starea de irita-
bilitate a celuilalt, să
tacă pur și simplu și să-l
lase în plata domnului,
dar o replică promptă și
ascuțită e mult mai la
îndemînă. Așa că su-
gerează perfid ideea achi-
ziționării unei limuzine
care ar putea să scutea-
scă persoanele sensibile
de necazurile transpor-
tului în comun. Cei din
jur privesc ironic, deza-
probator, rîd sau tac din
gură pînă ce beligeran-
ta epuizează toată gama
de insulte și unul din-
tre ei cedează plictisit.
Am spus că lucrul se
întîmplă în autobuz. EI
se poate întîmplă foarte
bine pe stradă, într-un
magazin, la un cinema-
tograf, oriunde, cu ace-
leași manifestări și cu
aceleași consecințe. Pen-
tru că, din păcate, acci-
dentul are consecințe:
oameni bine dispuși,
plecați după treburi o-
bișnuite, își strică dis-
poziția pentru o întrea-
gă zi sau cel puțin pen-
tru cîteva ore dintr-uri
lucru de nimic. De ce ?
Pentru că, un minut, au
refuzat să gîndească.
Dacă ar fi apelat la po-
vețele acelei regine a
faptelor noastre care e
gîndirea și-ar fi dat sea-
ma că toate neplăcerile
puteau fi evitate prin-
tr-o conduită înțeleaptă.
Sau, în alt caz, obliga-
ția de a rezolva o treabă
însemnată este amînată
de dragul unei tentații
de moment. E binecu-
noscut tipul care pro-
mite și nu se ține de
cuvînt, care îți fixează
o întîlnire și te lasă
să aștepți cine știe cit
în ploaie, la o răscruce
de drumuri. De cele mai
multe ori individul din
această speță nu e de
rea-credință. El e ade-
sea omul care nu-și dă
osteneala să gîndească.
Impedicat pe drum de
un prieten cu care îi
place să pălăvrăgească,
se lasă antrenat, izgo-
nind sfaturile rațiunii
chiar ți atunci cînd e
vorba de propriile sale
interese.
S-ar părea că astfel de
lucruri care se întîmplă
undeva în afara școlii și
departe de ea n-ar prea
avea nici o legătură cu
școala. Totuși, vorbind
despre ele, am vrut să
vorbim despre școală,
care are ca principală
îndatorire să-i învețe pe
oameni să gîndească.
Gîndirea trebuie să fie
cultivată aici și ca un
criteriu precis și clar de
apreciere a faptelor de
viață, de conduită so-
cială.
I. DAMIAN
Aniversarea Unirii în școli
LA BUCUREȘTI
deputății țărani din Divanul Ad-
hoc al Moldovei, tablourile alego-
rice reprezentînd Unirea etc.
Școlile din Capitală au îmbrăcat,
la 24 ianuarie o haină sărbăto-
rească.
La Liceul nr. 25 a avut loc un
simpozion în care s-au prezentat
aspecte sociale, economice și cul-
turale legate de momentul Unirii,
în orele de dirigenție au fost evo-
cate o seamă de personalități care
și-au legat viața de cauza Unirii,
accentuîndu-se caracterul patriotic
al activității lor. O bogată activi-
tate a desfășurat în cinstea sărbă-
torii Unirii și cercul literar al școlii,
în cadrul căruia au fost organiza-
te lecturi din operele scriitorilor
noștri și din creațiile elevilor în-
chinate acestui eveniment. Cercul
, literar a scos și o revistă intitu-
lată „Unirea", care cuprinde un
mare număr de versuri închinate
Unirii.
Acțiuni asemănătoare au avut
loc și în celelalte școli ale Capita-
lei. La Școala generală nr. 87 s-a or-
ganizat, cu sprijinul Arhivelor Sta-
tului, o interesantă expoziție do-
cumentară cuprinzînd fotocopii ale
unui mare număr de documente
care reflectă lupta maselor popu-
lare pentru înfăptuirea Unirii și
activitatea desfășurată de marii
patrioți ai vremii. Printre expo-
nate atrag atenția declarația depu-
taților clăcași din Țara Româneas-
că în ședința Divanului Ad-hoc
din 7 decembrie 1857 prin repre-
zentantul lor Constantin Tănase,
actul alegerii domnitorului Ale-
xandru loan Cuza ca domn al
Moldovei, actul alegerii lui Ale-
xandru loan Cuza, domnul Moldo-
vei, și ca domn al Țării Româ-
nești. Trezesc mult interes și une-
le gravuri și stampe înfățișind pe
LA MIERCUREA CIUC
Cu multă însuflețire a fost săr-
bătorită aniversarea Unirii și în
școlile din orașul Miercurea Ciuc.
Casa de copii și Școala tehnică
agricolă din acest oraș au organi-
zat, cu acest prilej, o interesantă
expoziție, care cuprinde documen-
te, fotografii, cărți, reproduceri de
artă, extrase din presa vremii le-
gate de Unirea Principatelor Ro-
mâne. Ea a fost vizitată de un
mare număr de elevi, precum și
de oamenii muncii din cartier.
De asemenea, elevii din aceste
școli au participat Ia o festivitate
la care li s-a vorbit despre marea
însemnătate a evenimentului de la
24 ianuarie 1859 în viața poporului
nostru. A urmat un bogat program
artistic închinat Unirii.
Manifestări asemănătoare au avut
loc în toate școlile orașului Miercu-
rea Ciuc.
LA FOCȘANI
în școlile fostului oraș de gra-
niță dintre Țara Românească și
Moldova, sărbătoarea de la 24 ia-
nuarie a fost pentru elevi un mi-
nunat prilej de a cunoaște în adîn-
cime istoria plină de învățăminte a
anilor din preajma Unirii.
însoțiți de profesori, grupuri de
elevi au vizitat Arhivele Statului,
precum și muzeul de istorie din
localitate, unde au văzut o serie
de documente grăitoare: telegra-
ma de felicitare a focșănenilor a-
dresată lui Alexandru loan Cuza,
fotocopii de la casele din Cîmpeni
și Gura Văii în care s-a născut și
a trăit Moș Ion Roată, o hartă a
orașului din acea vreme, docu-
mente privind alegerea ca deputat
a lui Mihail Kogălniceanu din par-
tea orașului Focșani, tablouri,
cărți și ziare ale vremii.
De asemenea, elevii au vizitat
locurile care amintesc de eveni-
mentul petrecut acum 107 ani: pia-
tra de hotar în jurul căreia, la 24
ianuarie 1859, s-a jucat pentru pri-
ma oară „Hora Unirii", fostul pi-
chet de graniță dintre cele două
Principate etc.
în fiecare școală s-au organizat
frumoase manifestări artistice. La
Liceul „Unirea", bunăoară, liceu
de la a cărui înființare se împli-
nesc 100 de ani, elevii au prezen-
tat un interesant simpozion care a
cuprins dramatizarea schiței lui
Ion Creangă „Moș Ion Roată și U-
nirea", cîntece despre Unire, ver-
suri scrise de elevi. Un frumos
program artistic au susținut elevii
școlii, în ziua de 24 ianuarie, la
adunarea publică din oraș. Progra-
mul s-a încheiat cu „Hora Unirii"
în care și-au dat mîna, alături de
profesori și elevi, numeroși locui-
tori ai orașului.
LA TIMIȘOARA
Sărbătoarea Unirii a prilejuit
bogate manifestări și în școlile din
orașul Timișoara. Formațiile artis-
tice ale Liceului nr. 1, de exemplu,
au pregătit în cinstea acestui eve-
niment un program artistic pe Z
care l-au prezentat în școală și la,L'J
unele instituții din oraș. Tot aici
s-a organizat o vitrină cu docu-
mente și extrase din presă legate
de Unire, precum și un stand unde
au fost expuse opere care oglin-
desc evenimentul Unirii.
Din experiența oamenilor școlii
OPINII
COMPUNERILE IN CLASELE MARI
Dezvoltarea exprimării elevilor
constituie unul din obiectivele prin-
.cipale ale predării limbii române și
literaturii române. In școala gene-
rală, activitatea orientată în această
direcție se desfășoară într-un sistem
bine stabilit, prin lecții destinate
compunerilor, ca și prin unele exer-
ciții și teme pe marginea studierii
textului literar și a gramaticii. Mult
mai sporadic și mai neorganizat se
desfășoară însă această muncă în
clasele IX—XI. Nu este întîmplă-
tor, de aceea, că la examenele de
maturitate notele obținute de can-
didați în lucrările scrise sînt mai
slabe decît notele de la oral, că des-
tul de mulți candidați fac încă în
lucrările scrise greșeli de exprimare
și dovedesc că nu și-au însușit o
tehnică a compoziției, că nu și-au
format deprinderi temeinice de ana-
liză și de sinteză literară. Preocupați
doar de transmiterea cunoștințelor
privind istoria literaturii, unii profe-
sori nu mai acordă atenția necesară
consolidării în continuare a deprin-
derilor de exprimare în scris ale
elevilor. Asemenea profesori se li-
mitează la 3—4 compuneri pe an,
în general compuneri foarte lungi,
de sinteză literară, referitoare la mai
mulți scriitori.
Consider că aceste compuneri nu
sînt suficiente, că este necesar
să dăm elevilor prilejul de a scrie
mai deS>Jntocmai ca la matematică,
unde exercițiul continuu este o con-
diție de bază pentru dezvoltarea
deprinderilor, și la limba română
exercițiul continuu este indispensa-
bil. Desigur, nu vom da compuneri
la fiecare lecție de limba română,
așa cum se dau exerciții la fiecare
lecție de matematică. Se impune însă
să dăm mai multe compuneri decît
în prezent — lucrări mai scurte, mai
eficiente, legate de specificul artis-
tic ai operei literare studiate și care
pot fi controlate mai ușor de către
profesori. Astfel de lucrări sînt mult
mai indicate decît lucrările de sin-
teză. Firește, și acestea din urmă își
CUNOȘTINȚELE
Șl CONVINGERILE MORALE
Recent, la un liceu din Craiova,
băieții dintr-o clasă a Xl-a, repre-
zentînd circa jumătate din colecti-
vul respectiv, au comis o abatere
de la regulamentul școlar. Restul
clasei a încercat să ascundă fapta.
Fiind vorba de una din clasele cele
mai bune sub toate aspectele — in-
clusiv conduita — lucrul acesta a
constituit o mare surpriză. După cî-
teva săptămîni, într-o împrejurare
deosebit de favorabilă, care a creat
o ambianță mai apropiată, am avut
prilejul să analizez cu colectivul
respectiv situația creată.
Din totalul de 28 de membri ai
colectivului, patrusprezece au apre-
ciat fapta ca fiind fără importanță,
Iar zece au calificat-o ca o abatere
gravă. Dar atît cei care au consi-
derat-o ca fără importanță, cît și
cei care au considerat-o ca gravă,
au motivat atitudinea clasei prin
aceea că „și altădată s-au mai pe-
trecut asemenea fapte, dar au fost
trecute cu vederea". Atît băieții cît
și fetele au adăugat : „Am fi fost
lipsiți de caracter dacă nu ne-am
fi solidarizat cu colegii noștri care
au avut inițiativa".
De aici se impun mai multe con-
cluzii. Cei patrusprezece elevi care
au calificat fapta ca fiind „fără im-
portanță" au dovedit că nu au în-
țeles conținutul cerinței morale ce
trebuia respectată și de aceea nu
le-a fost greu s-o calce. Ei nu au
înțeles, în același timp, nici semni-
ficația faptei în contextul cerințe-
lor’ școlare. Cei care și-au dat sea-
ma că este vorba de o abatere gra-
vă au înțeles conținutul cerinței,
dar nu au fost convinși că trebuie
s-o respecte, din moment ce „altă-
dată fapte asemănătoare au fost
trecute cu vederea". Pentru ei nu
era, deci, clară necesitatea respec-
tării cerinței morale. Din moment
ce încălcarea unei norme morale
este apreciată diferit de către co-
lectivul pedagogic, necesitatea res-
La cercul de aeromodele de la Casa pionierilor din Craiova
au rostul lor — de exemplu la ter-
minarea studierii mai multor opere
ale unui scriitor sau după studierea
mai multor scriitori, în legătură cu
o temă ce le este comună. Dar ele nu
pot fi reușite decît dacă în prealabil
elevii au efectuat și compuneri cu
caracter de analiză mai restrînsă,
mai concretă, a operei literare, pri-
vită din diferite unghiuri de vedere
— acela al mediului descris, al per-
sonajelor, al stilului sau al unei pro-
blema specifice operei.
Dacă ne mai gîndim și la faptul
că lucrările de sinteză sînt adeseori
rezultatul unor compilații din dife-
rite lucrări de istorie sau critică li-
terară, ne dăm seama și mai bine
de ce e necesar să le alternăm și cu
lucrări de analiză literară mai res-
trînsă, care se pot da în diferitele
etape de studiu — de la lecția de
biografie și prezentare generală a
activității scriitorului, dacă se stu-
diază un mare scriitor clasic, pînă
la concluziile finale în legătură cu
arta scriitorului și locul său în lite-
ratura română.
Foarte important este să dăm ele-
vilor subiecte bine gîndite, variate,
formulate astfel îneît să permită pă-
trunderea nuanțată, complexă a o-
perei literare. Dacă vom da mereu
aceleași subiecte la fiecare scriitor,
elevii vor rămîne cu impresia că
scriitorii noștri au abordat doar 2-3
teme și, treptat, vor pierde interesul
pentru astfel de compuneri.
Cît de interesantă ar putea fi
o compunere cu tema „Viața lui
Eminescu în perioada studiilor
liceale și universitare" ! Ea le-ar
putea da elevilor nenumărate exem-
ple de muncă, de prețuire a priete-
niei, de dragoste pentru țară și pen-
tru limba poporului, i-ar îndemna
să citească o bibliografie deosebit
de folositoare : „Amintirile" lui Sla-
vici, primele capitole din monogra-
fia lui G. Călinescu sau a lui
Z. Dumitrescu-Bușulenga, referitoare
la anii de ucenicie ai lui Eminescu.
O astfel de lucrare ar fi mai potri-
vită pentru secția umanistă, dar ea
s-ar putea recomanda, cu mai puți-
pectării ei este, inevitabil, pusă la
îndoială.
Lipsa înțelegerii conținutului u-
nei noțiuni morale — cu toate con-
secințele negative asupra conduitei
— a apărut și mai clar în aprecie-
rea solidarității, caz în care mulți
elevi au înțeles prin solidaritate a-
socierea la o faptă reprobabilă.
Cazul acesta a întărit concluziile
la care am ajuns cu prilejul unor
cercetări făcute în decurs de cîțiva
ani în rîndurile a 300 de elevi din
clasele VIII-XI. Mi-am dat seama, în
urma acestor cercetări, că elevii nu
cunosc întotdeauna cu precizie con-
ținutul unor noțiuni morale cum
sînt atitudinea comunistă față de
muncă, conduita civilizată, semnifi-
cația socială a învățăturii, priete-
nia etc. Ei au fost solicitați să a-
rate in scris ce înțeleg prin noțiu-
nile respective și să exemplifice
conținutul acestora cu fapte cunos-
cute din experiența personală, din
viața clasei, a școlii, din familie, din
literatură chiar etc. Răspunsurile
au arătat că, dacă în ansamblu ba-
gajul lor de cunoștințe morale era
la nivelul vîrstei, unii elevi dădeau
unor noțiuni un conținut complet
greșit sau trunchiat („Prin priete-
nie eu înțeleg un schimb de păreri,
de impresii" ; „învățătura elevului
este o muncă socială pentru că...
dezvoltă memoria și ne ajută să în-
țelegem lucrurile în societatea so-
cialistă" etc.).
O serie de elevi au sesizat
numai unele note din conținutul
noțiunilor respective, în primul rînd
pe acelea pe care le percepeau di-
rect („Prin purtare civilizată eu în-
țeleg purtarea mea de elevă" ; „A
te purta civilizat înseamnă a fi cu-
viincios cu profesorii și a ști cum
să te porți atît la teatru, cît și la
cinematograf" ș.a.m.d.). Chiar atunci
cînd au sesizat mai multe note e-
sențiale ale conținutului unor no-
țiuni, unii elevi nu au fost în mă-
sură să stabilească o ierarhie a lor.
ne indicații bibliografice, și elevilor
de la secția reală. Ar fi deosebit de
utilă și compunerea „Romantismul
în opera lui M. Eminescu", deoarece
le-ar da elevilor posibilitatea să-și
consolideze cunoștințele în legătură
cu specificul curentelor literare și
i-ar ajuta să înțeleagă și mai bine
locul lui Eminescu în literatura ro-
mână și în literatura universală.
Astfel de compuneri ar antrena ele-
vii în citirea și cunoașterea mai te-
meinică și a altor poezii decît cele
prevăzute de programa școlară pen-
tru analiză literară, lucru deosebit
de necesar, întrucît e sigur că ei
nu-si pot face o imagine asupra per-
sonalității artistice, a specificului
artei unui poet dacă se limitează la
lectura a două-trei poezii din ope-
ra sa
Subiectele compunerilor trebuie
astfel formulate incit ele să vizeze
diferite aspecte specifice scriitoru-
lui studiat, să țină seama de moda-
litatea sa artistică, pentru înțelege-
rea personalității artistice, a stilului
său. Bunăoară, putem da compuneri
cu temele „Tehnica narațiunii isto-
rice în opera lui N. Bălcescu", „Arta
descrierii la Al. Odobescu", „Arta
dialogului la I. L. Caragiale", „Por-
tretul și tabloul in proza lui C. Ho-
gaș" etc.
Subiectele compunerilor se cer
astfel formulate îneît să îndemne
elevii nu la descrierea simplistă a
operei literare, ci la meditarea asu-
pra acestei opere, la interpretarea
personală a conținutului ei, la înțe-
legerea semnificațiilor adinei ale
operei, a mesajului pe care îl trans-
mite. Dacă nu-i vom obișnui treptat,
pe elevi cu descifrarea unor sensuri
mai adînci, vom ajunge la situația
nedorită ca ei să nu poată înțelege
operele literare mai noi și, îndeo-
sebi, literatura timpului nostru, care
utilizează adeseori simboluri și alte
procedee ce exprimă mai învăluit
semnificația.
Compunerile elevilor formează
prea puțin, în momentul de față,
obiectul unor discuții în clasă. Or,
asemenea discuții, organizate în ore-
De asemenea, o serie de elevi n-au
putut să exemplifice corespunzător
înțelesul noțiunilor.
S-a desprins clar concluzia că u-
nele noțiuni morale se însușesc de
către elevi în mod empiric, prin ex-
periență personală și prin comuni-
carea lor cu adulții, nu după tipul
noțiunilor științifice.
In aceeași perioadă am avut con-
vorbiri individuale cu peste 100 de
elevi de vîrste diferite, imediat
după săvîrșirea de către ei a unor
abateri. In proporție de 48—51°/o, a-
ceștia au considerat că fapta res-
pectivă nu înseamnă o abatere de
Ia cerințele unei conduite morale,
ceea ce a confirmat constatările an-
terioare : insuficienta însușire a
conținutului unor noțiuni morale.
De asemenea, au fost elevi care au
considerat că abaterea lor nu con-
stituie un lucru grav, fiindcă au
văzut, în alte împrejurări, că „se
poate și așa".
Toate aceste constatări ne arată
că una din cauzele care influențea-
ză negativ conduita elevilor este și
lipsa cunoștințelor și convingerilor
morale. Fără a absolutiza această
cauză, nu putem însă nici s-o
subapreciem. Psihologia pedagogică
ne arată, într-adevăr, că normele
morale pot deveni un factor regla-
tor al comportării numai în măsura
în care elevul le înțelege în mod
corespunzător, în măsura în care el
și-a însușit un sistem de noțiuni
morale.
In același timp, un factor hotă-
rîtor al conduitei este convingerea.
Odată formate, convingerile devin
forțe stimulatoare ale conduitei.
Este un fapt bine stabilit că atunci
cînd toate celelalte condiții sînt a-
celeași, ridicarea nivelului și a
gradului de conștiență a noțiunilor
și reprezentărilor morale exercită o
influență pozitivă asupra nivelului,
constanței și principialității condui-
tei.
De aici rezultă unele concluzii
pentru munca educativă cu elevii.
Se impune în primul rînd să fie
intensificată preocuparea de a îm-
bogăți cunoștințele morale ale ele-
vilor. Fără îndoială că în această
privință se resimte lipsa unui curs
de etică socialistă, ca și a unei pro-
grame a muncii educative. Pînă le
vom avea, însă, trebuie să recu-
noaștem că lăsăm nefolosite multe
posibilități de a le forma elevilor,
in mod științific, cunoștințe morale
la lecții, prin tematica orelor de
dirigenție, în cadrul activităților în
afară de clasă și de școală. Preocu-
pările unor școli pentru desfășura-
rea unei munci organizate și de
perspectivă în acest sens lasă încă
de dorit.
Unitatea de cerințe în cadrul co-
lectivului pedagogic al fiecărei cla-
se și al fiecărei școli, unitatea de
cerințe a factorilor răspunzători de
munca educativă (școală, familie,
organizație de tineret), cunoașterea
și interpretarea în mod adecvat și
în forme variate a realității noastre
socialiste, exemplul personal al edu-
catorilor sînt factori hotărîtori ai
formării convingerilor morale. Nu-
mai așa putem demonstra elevilor
justețea cerințelor ce le punem în
fața lor, semnificația socială a a-
cestora, necesitatea de a le res-
pecta.
I. DUMITRESCU
Craiova
le de compunere recomandate de
programa școlară, sînt foarte utile
pentru îndrumarea practică a elevi-
lor. Citind două-trei lucrări într-o
oră, îi putem solicita și pe ceilalți
elevi să-și spună părerea asupra ce-
lor citite, să-și exemplifice afirma-
țiile prin pasaje din lucrările lor.
Nouă ne va reveni rolul să tragem
concluziile discuției, să dăm îndru-
mările necesare. Vom arăta astfel
că o compunere reușită presupune
în primul rînd o cunoaștere temei-
nică a problemelor date, că diferi-
tele ei părți trebuie să alcătuiască
un tot închegat, fără nimic de pri-
sos. Elevii greșesc îndeobște la in-
troduceri, pe care le fac prea lungi,
uneori tratînd despre aspecte cu to-
tul inutile. Este bine să precizăm că
introducerea trebuie doar să preci-
zeze natura subiectului și, cîteodată.
să transmită succint liniile de bază
ale dezvoltării lui. Adesea sînt for-
mulate greșit și concluziile compu-
nerilor, elevii închipuindu-și că li
se cer cîteva cuvinte suplimentare,
ca o simplă formalitate. Le vom a-
răta că aici este vorba de a formula,
in cîteva fraze clare, soluția pe care
o propun la problema tratată. De a-
semenea, ii vom face să înțeleagă
că trecerea de la o idee la alta în
decursul compoziției se realizează în
funcție de ideea generală, de subiec-
tul dezbătut. Foarte important este
să-i învățăm pe elevi să-și argumen-
teze ideile prin referiri concrete la
operă, prin exemple, să-i obișnuim
cu tehnica citatului, dar atrăgîn-
du-le atenția să nu facă abuz de ci-
tate, mai cu seamă de citate din
critica literară.
Astfel de discuții vor demonstra
elevilor că o compoziție bună trebuie
să aibă un anumit echilibru arhitec-
tural. să denote o gîndire logică,
echilibrată. Nu trebuie să neglijăm
niciodată această muncă „de ate-
lier", care creează bunele deprinderi
de exprimare logică și le consolidea-
ză prin exercițiu îndelungat.
ZORINA REGMAN
inspector
(Urmare din pag. I)
Clasic și modern în predare
logică și practica preciziunii. în
aceste condiții, chiar dacă între
cele două metode s-ar ivi, aparent,
contradicții, ele pot fi soluționate
dacă se respectă aceste două cali-
tăți esențiale ale studiului mate-
maticii. De aceea, în condițiile spe-
cifice matematicii, indiferent de
metodă, rezultatele vor coincide.
Acest fapt nu se poate extinde de-
sigur în domeniul celorlalte științe
— în special în cel al științelor cu
caracter practic — în care prin
metode diferite se pot obține rezul-
tate diferite. în situațiile respective
se pune fără îndoială problema
soluționării în mod practic a con-
tradicțiilor care se nasc. Repet, nu
este însă cazul matematicii, o ști-
ință teoretică cu un caracter spe-
cific, în care mecanismul logic de
rezolvare al problemelor exclude
contradicții fundamentale.
— Ce părere aveți despre disci-
plinele matematice care se predau
in școala generală și în li-
ceu ? Considerați anumite discipline
ca fiind mai puțin utile ? Credeți
că ele ar putea fi înlocuite sau
completate de noi discipline ?
— Pentru a-mi exprima părerea
asupra disciplinelor matematice
care se predau în școala generală
și în liceu mi-ar fi necesar un stu-
diu mai amplu al programei de în-
vățămînt. Nu am intenția să epui-
LICEELE
PEDAGOGICE
Toate disciplinele
sînt importante
S-au publicat numeroase pă-
reri, opinii, propuneri privind
profilul, durata și conținutul în-
vățămîntului în liceele pedago-
gice Dorind să mă alătur acestei
largi dezbateri aș propune cîte-
va măsuri menite, după părerea
mea, să asigure o cît mai bună
pregătire a învățătorilor.
Cred, în primul rînd, că recru-
tarea elevilor din liceele pedago-
gice va trebui să se facă pe baza
unui concurs, astfel îneît viitorii
învățători să fie selecționați cu
toată grija. Atunci cînd se pre-
zintă la concurs aceștia ar trebui
să aibă și recomandarea direc-
torului școlii generale în care
au învățat.
Durata de studii de 5 ani este,
după părerea mea, suficientă. Un
an in plus față de liceul teoretic
va asigura temeinicia pregătirii
de specialitate, pe lîngă pregă-
tirea de cultură generală. In a-
cest fel, cei ce vor dori, vor a-
vea posibilitatea să-și continue
studiile în învățămîntul superior.
Conținutul planurilor și pro-
gramelor va trebui să reprezin-
te, pentru factorii de răspunde-
re, o problemă esențială. Va fi
poate necesar să se tempereze e-
lanul unor specialiști, înclinați
să susțină cu mii de argumente
importanța deosebită a obiectu-
lui pe care-1 predau și să pledeze
pentru a dobîndi un număr mai
mare de ore afectate acelui o-
biect. Care este disciplina de o
mai mică importanță pentru în-
vățător ? Toate au deosebită im-
portanță. Programa va trebui
astfel eșalonată pe ani de studii
și în timp, în general, îneît să
dea elevilor liceului pedagogic
posibilitatea să se pregătească
temeinic. In orice caz, ei vor tre-
bui să țină lecții de probă abia
după ce vor fi studiat metodicile
predării disciplinelor la clasele
I—IV, adică în trimestrul al
III-lea al anului IV și în anul
V-
Va trebui, de asemenea, să se
intensifice pregătirea viitorilor
învățători în ceea ce privește
problemele legate de munca cu
pionierii, ca și în ceea ce priveș-
te activitatea culturală. Propun
să se introducă în activitatea li-
ceelor pedagogice practica con-
ferințelor pe care elevii din ulti-
mii ani să le susțină cu ocazia
serbărilor școlare sau a altor nu-
meroase acțiuni culturale din o-
rașul sau satul respectiv.
O atenție deosebită va trebui
să se dea pregătirii viitorilor în-
vățători și din punct de vedere
al administrării, organizării și
conducerii școlii. Ei vor trebui
să cunoască temeinic numeroa-
sele lucrări de secretariat și
contabilitate pe care le vor în-
tîlni în activitatea lor.
Consider că ar fi potrivit ca
la examenul de absolvire să se
ceară o lucrare personală pe
care candidatul să o susțină în
zez acum acest subiect. în princi-
piu, mă declar de acord cu siste-
mul de predare a noțiunilor de bază
din aritmetică, algebră și geome-
trie. O dată formată această bază
matematică, se poate evolua cu suc-
ces spre anumite subtilități ale al-
gebrei, introdueîndu-se noțiunea de
mărime infinitesimală sau și mai
bine — în măsura posibilului
— noțiunile moderne de măsură și
mulțime, care sînt mai naturale de-
cît noțiunea de mărime infinitesi-
mală, din vechea matematică.
Aici însă vreau să subliniez
faptul că, deși metoda mo-
dernă e mai logică și mai aproape
de adevăr, ea este dificilă și greu
de predat, mai ales în ceea ce pri-
vește legarea noțiunilor elementare
de mulțime și măsuri de studiul
ecuațiilor, de exemplu. Deși toate
problemele fizicii matematice se
reduc la ecuații, aceste legături se
realizează destul de greu. Pentru
a folosi cu bune rezultate această
formă de predare este necesar —
o susțin din nou — ca profesorii
să aibă o pregătire științifică și pe-
dagogică foarte înaltă.
în clasele mari se pot preda no-
țiuni de teoria numerelor, noțiuni
de geometrie analitică, de calcul
diferențial și integral, ca și ele-
mente de geometrie descriptivă —
un capitol al matematicii cam vi-
tregit în ultimul timp, pe care-1
consider totuși necesar pentru a
forma în gîndirea matematică a
elevului un sistem de reprezentare
a spațiului.
/
Militez în mod deosebit pentru
acordarea unui loc mai larg no-
țiunilor de mecanică. Sînt convins
că în sfera cunoștințelor matema-
tice predate în primele etape de
pregătire școlară trebuie să figu-
reze și mecanica, o știință care îm-
bracă perfect haina matematică,
putînd fi conexată deci chiar cu
primele noțiuni de matematică
Astfel problemele elementare de
mișcare a punctului pe diverse
traiectorii, considerații de echili-
bru în special asupra greutății, pol
constitui un material util pentru
dezvoltarea spiritului științific al
elevilor. Dispunînd, în felul acesta,
de o mai largă pregătire matema-
tică de bază, ei vor putea pătrunde
mai adine, începînd, să spunem, din
clasa a VII-a, în mecanismul trans-
formării lumii înconjurătoare. Me-
canica este disciplina cea mai la
îndemînă care-1 pune pe elev în
stare să aplice cunoștințele teore-
tice matematice în practică. Ea tre-
buie să fie un prim pas în studiul
științelor naturii, deoarece expri-
mă, prin matematică, o serie de a-
devăruri din natură avînd o strîn-
să legătură cu logica matematică.
Pledez, de asemenea, și pentru
studierea astronomiei, disciplină
tot așa de strîns legată de mate-
matică, deosebit de interesantă și
care îi pasionează pe tineri, des-
chizînd totodată orizonturi largi
viziunilor matematice.
— Nu de mult, o publicație de
specialitate din străinătate scotea
în evidență concluzia unor specia-
fața comisiei. Subiectul acestei
lucrări să fie dat la începutul a-
nului V, iar îndrumarea și con-
trolul executării lucrării să se
asigure prin profesorul de spe-
cialitate. Viitorii absolvenți vor
primi astfel și unele îndrumări
pentru munca de cercetare știin-
țifică.
In ceea ce privește cadrele de
predare, propun să se păstreze
cu grijă actualele nuclee ale
școlilor pedagogice și să se valo-
rifice experiența pozitivă aduna-
tă de acestea în cursul multor
ani.
Baza materială a liceului pe-
dagogic trebuie să fie exempla-
ră : internat civilizat, care să a-
sigure cazarea tuturor școlarilor,
cantină model, care să le pregă-
tească o masă variată și substan-
țială, lot suficient pentru felu-
rite activități agricole, labora-
toare, săli de lucru, material di-
dactic corespunzător noilor con-
diții ale învățămîntului nostru.
Viitorul învățător va trebui să
aibă o pildă in modelul de or-
ganizare și dotare a școlii pe care
a absolvit-o și să țintească să
realizeze și ei asemenea lucruri
la școala unde va lucra.
Școala de aplicație să aibă di-
rectorul său (acesta ar putea fi,
de exemplu, unul din profesorii
de pedagogie), subordonat direc-
torului liceului pedagogic. Aici
să se experimenteze și să se a-
plice cu curaj tot ce este nou în
organizarea și conținutul învăță-
mîntului.
ȘTEFAN N. RU.IAN
Buzău
Viitorii învățători
să aibă si cunoștințe
>	i	>
de defectoloqie
Pornind de la necesitatea de a
li se asigura viitorilor învățători
o pregătire temeinică și multila-
terală și ținînd seama de unele
situații concrete pe care le vor
întîlni aceștia, ne-am gîndit să
ridicăm aici o problemă a cărei
soluționare socotim că trebuie
să-și găsească loc în programele
viitoarelor licee pedagogice.
După cum se știe, în rîndurile
copiilor de vîrstă mică se obser-
vă, în unele cazuri, deficien-
țe de vedere, de auz, motri-
ce, tulburări de vorbire, de
comportament etc. Cele mai
vizibile dintre acestea sînt se-
sizate chiar de către părinți,
care se adresează medicului pen-
tru sfaturi și tratament. Dar
multe din ele rămîn nesesizate
de către părinți, ele urmînd să
fie depistate în instituțiile preșco-
lare sau în școală, de către edu-
catoare sau învățători. Chiar și
în această situație, dintr-o insu-
ficientă cunoaștere a deficiențe-
lor mai frecvente și a cauzelor
lor, unele sint descoperite cu în-
tîrziere sau rămîn nedescoperite,
creînd anumitor copii greutăți în
însușirea cunoștințelor. Pe de
altă parte, se intîlnesc și cazuri
de copii care, datorită unor cau-
ze nelegate de dezvoltarea lor
psihică, rămîn în urmă la învă-
țătură și ajung la repetenție, fiind
categorisiți apoi de către unele
cadre didactice „deficienți min-
tali". De aceea considerăm nece-
sar să se introducă în programele
viitoarelor licee pedagogice și o
serie de cunoștințe teoretice și
practice de defectologie.
Cunoașterea de către viitorii
învățători a deficiențelor ce pot
fi întîlnite la copii și a cauzelor
lor ii va ajuta pe aceștia să le
descopere de îndată, să stabileas-
că ce cazuri sînt mai grave și tre-
buie îndrumate către centrele de
neuro-psihiatrie infantilă sau că-
tre centrele interregionale de trie-
re și repartizare în unități spe-
ciale, după cum, de asemenea, le
va da posibilitatea să remedieze
ei înșiși deficiențele ușoare chiar
în procesul de învățămînt, încă
de la intrarea copiilor în școală.
Dintre deficiențele ușoare cele
mai frecvente, care pot fi reme-
diate de orice învățător cu un
minim de pregătire teoretică și
practică în această privință, sînt
unele deficiențe de exprimare.
Este cunoscut faptul că, deși la-
tura fonetică a limbajului este
însușită de copil de la vîrsta cea
mai mică, pronunțarea și mai
ales utilizarea corectă a unor su-
nete in toate pozițiile fonetice in
cadrul unui cuvînt se definitivea-
ză mult mai tîrziu. însușirea citit-
scrisului constituie un factor im-
portant care contribuie la forma-
rea unei pronunții corecte, dato-
rită faptului că in cadrul ei se
efectuează analiza și sinteza
amănunțită a sunetelor ce in-
tră în componența cuvintelor.
Pe această bază, cazurile u-
șoare de pronunțare greșită
a sunetelor pot fi corectate de
către învățător, urmînd ca numai
acelea care se dovedesc persisten-
te, fiind determinate de tulbura-
rea mai profundă a analizatoru-
lui auditiv, să fie îndreptate spre
centrele de logopedie.
înarmarea viitorilor învățători
cu unele cunoștințe de defectolo-
gie este necesară și pentru pre-
venirea lipsei de tact în procesul
educativ, deoarece aceasta poate
duce la tulburări psihice și poate
determina, uneori, transformarea
atitudinii normale a copilului în-
tr-o reacție patologică de lungă
durată. Cele mai multe dintre
manifestările nevrotice la copii
sînt generate de către greșelile
de educație ; de aceea, prevenirea
și combaterea acestor manifestări
se realizează și prin înlăturarea
greșelilor educative și prin crea-
rea condițiilor necesare desfășu-
rării adecvate a procesului de
instruire și educare a acestor
copii.
Sîntem de părere, așadar, că
există suficiente argumente care
demonstrează necesitatea intro-
ducerii cunoștințelor de defecto-
logie în programele viitoarelor
licee pedagogice.
c. minca
I. STANICA
liști după care în matematică, pre-
darea unor elemente tradiționale
consumă absolut inutil un număr
imens de ore. Care este părerea
dv. în legătură cu această pro-
blemă ?
— Sînt întru totul de acord că
timpul afectat predării anumitor
elemente, cum este acea celebră
discuție asupra trinomului de gra-
dul II. consumă inutil un timp
imens care ar putea fi utilizat cu
mai mult folos pentru studiul unor
noțiuni mai importante. Asemenea
elemente de matematică, greoaie și
inutile, se mai întilnesc in progra-
mele școlare actuale. De pildă, u-
nele teoreme de geometrie în spa-
țiu (ca teorema trunchiului de pris-
mă sau de piramidă) obosesc ex-
cesiv mintea elevilor fără a aduce
un aport serios la formarea cunoș-
tințelor de matematică. Și în tri-
gonometrie apar unele elemente
greoaie care irosesc timpul profe-
sorilor și al elevilor, cum ar fi, de
pildă, trigonometrie sferică, pe
care am putea-o limita la o defi-
niție și un minim de noțiuni ilus-
trate Desigur că o revizuire mai
serioasă in acest sens a programe-
lor școlare ar scoate la lumină și
alte exemple de acest fel, care,
după mine, nu au ce căuta într-o
școală de cultură generală. Econo-
mia de timp făcută pe seama su-
primării unor cunoștințe greoaie și
inutile ar putea fi folosită cu
succes în scopul formării la elevi a
gindirii matematice, larg deschisă
spiritului modern al acestei științe.
PAGINA 2
Îndrumări privind îmbunătățirea muncii educative
ÎN ÎNVĂȚĂMÎNTUL DE CULTURĂ GENERALĂ
îmbunătățirea continuă a muncii de instruire și educare a tine-
retului școlar constituie una din sarcinile principale trasate școlii de
cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român.
Pentru sporirea eficienței muncii educative desfășurată de corpul
didactic, de diriginți și de directorii de școli, alături de alte măsuri,
Ministerul învățămîntului pune la dispoziția cadrelor didactice pre-
zentele îndrumări.
Aceste îndrumări, care se referă la problemele principale ale mun-
cii educative, trebuie să călăuzească în activitatea lor pe învăță-
tori și profesori. Ministerul învățămîntului va valorifica în continu-
are experiența cadrelor didactice, în vederea îmbunătățirii acestor
îndrumări și elaborării unor programe ale muncii educative pe grupe
de clase : V-VIII și IX-XI (XII). Cadrele didactice sînt solicitate de
Direcția generală pedagogică a învățămîntului de cultură generală să
participe la această acțiune cu sugestii și propuneri desprinse din ex-
periența lor.
Congresul al IX-lea al Partidului
Comunist Român, elaborând progra-
mul înfloririi multilaterale a Româ-
niei socialiste, a stabilit direcțiile
principale ale dezvoltării viitoare a
țării noastre, în vederea continuării
pe o treaptă superioară a procesului
de desăvârșire a construcției socia-
liste in toate domeniile de activi-
tate economică, științifică și cultu-
rală. Sarcini deosebit de importante
au fost trasate de Congres cu privire
la dezvoltarea și perfecționarea con-
tinuă a învățămîntului de toate
gradele.
Apreciată de Congres ca izvor
principal de cultură și factor de ci-
vilizație, școala noastră dobândește,
pe măsura înaintării pe calea socia-
lismului, o importanță deosebită.
învățămîntul din patria noastră,
bazat pe concepția marxist-leninistă
despre natură și societate, strîns le-
gat de cerințele construcției socia-
liste, folosind tradițiile progresiste
ale școlii românești și experiența pe-
dagogică universală, are un rol de
seamă în formarea tinerelor genera-
ții și educarea omului nou, în ridi-
carea nivelului cultural și de conști-
ință al întregului popor în spiritul
înaltelor idei ale umanismului so-
cialist.
La Congres s-a subliniat că nive-
lul actual al societății noastre, dez-
voltarea impetuoasă a științei și teh-
nicii impun ridicarea pe o treaptă
și mai înaltă a pregătirii de cultură
generală, creșterea volumului de cu-
noștințe științifice și tehnice ce tre-
buie să fie însușite de elevi.
In anii ce urmează, școala este
chemată să înregistreze noi succese,
oferind tinerilor largi posibilități de
învățătură, în funcție de aptitudinile
și dorințele lor, de cerințele econo-
miei și culturii noastre socialiste in
plin avînt.
Congresul a arătat că înfăptuirea
sarcinilor înscrise în directive ne-
cesită pregătirea unui număr tot
mai mare de cadre cu calificare su-
perioară pentru toate domeniile de
activitate. Instituțiile de învățămînt
vor trebui să dea patriei, în viitor,
sute de mii de muncitori calificați,
tehnicieni, ingineri, economiști, pro-
fesori, medici etc. Aceste cadre tre-
buie să întrunească, pe lingă o înal-
tă competență profesională, și pro-
filul moral-spiritual cerut de spe-
cificul societății noastre socialiste.
Temelia instruirii și educării acestor
cadre se clădește in școala de cul-
tură generală.
în realizarea acestor sarcini, așa
cum s-a subliniat la Congres, școala
este chemată să educe tineretul în
spiritul dragostei față de muncă, al
înaltei răspunderi față de îndatori-
rile sociale, al devotamentului ne-
mărginit față de patria socialistă și
partidul comunist, al internaționalis-
mului proletar, să militeze pentru
promovarea în rîndurile tineretului
a trăsăturilor moralei înaintate.
Transpunerea în viață a acestor
obiective impune o îmbunătățire a
muncii educative în școală, crește-
rea exigenței cadrelor didactice, a
directorilor, a diriginților față de
calitatea acesteia, asigurarea unei
eficiențe sporite a întregului proces
instruetiv-educativ .
I. Sarcinile educati-
ve ale colectivului
didactic
1.	— Ridicarea nivelului de pre-
gătire a elevilor, dezvoltarea con-
științei datoriei față de învățătură.
Dezvoltarea industriei socialiste,
la nivelul indicilor tehnicii mondiale
și dezvoltarea producției agricole
prin folosirea mijloacelor moderne,
ca și cerința creșterii nivelului de
cultură generală al întregului po-
por, impun școlii eforturi sporite
pentru ridicarea efectivă a nivelului
științific al predării, in vederea dez-
voltării gîndifli abstracte a elevilor,
a formării concepției înaintate des-
pre natură și societate, a cultivării
setei de cunoștințe, a formării pri-
ceperilor și deprinderilor de muncă
intelectuală, a ridicării nivelului de
pregătire științifică a elevilor.
Acțiunea inițiată și condusă de
partid, privind dezvoltarea cercetă-
rii științifice și a potențialului de
gindire creatoare a poporului nos-
tru, largile perspective deschise în
acest domeniu de legea cu privire
la inființarea, organizarea și func-
ționarea Consiliului Național al Cer-
cetării Științifice, cer din partea șco-
lii o preocupare mult mai intensă în
sprijinirea dezvoltării elevilor- cu în-
clinații și aptitudini pentru diferite
domenii ale științei, în vederea ridi-
cării nivelului de pregătire al în-
tregii mase de elevi.
Realizarea acestor obiective, la ni-
velul cerinței^- etapei actuale ne-
cesită ca intregul corp profesoral
să manifeste o grijă sporită fată de
realizarea conținutului științific și
educativ al lecțiilor, valorificind, cu
maximum de eficiență, largile posi-
bilități educative pe care le oferă
procesul de învățămînt în dezvolta-
rea multilaterală a tineretului.
In acest scop, cadrele didactice sînt
chemate să-și perfecționeze neconte-
nit pregătirea științifică și pedago-
gică, să folosească în mai mare mă-
sură mijloacele moderne de instrui-
re și educare.
In vederea dezvoltării în rîndul
elevilor a conștiinței îndatoririlor ce
le revin ca școlari, a atitudinii con-
știente față de învățătură, ca prin-
cipală îndatorire patriotică, este ne-
cesară o verificare sistematică a cu-
noștințelor elevilor, o notare obiec-
tivă și ritmică, precum și stimularea
întregii mase de elevi spre obținerea
unor rezultate din ce în ce mai bune.
Exemplul pozitiv al cadrelor di-
dactice, care dovedesc o exigență
mereu sporită față de calitatea pro-
priei lor munci, constituie un pu-
ternic imbold în procesul de pregă-
tire al elevilor.
Atitudinea unor cadre didactice
care manifestă o exigență scăzută
față de activitatea lor și față de
pregătirea elevilor, care nesocotesc
valoarea educativă a unui control
sistematic și a unei aprecieri obiec-
tive, frinează dezvoltarea conștiinței
datoriei față de învățătură.
Pregătirea temeinică a elevilor,
formarea unor deprinderi trainice
de studiu individual necesită din
partea cadrelor didactice o muncă
de îndrumare în luarea notițelor și
efectuarea temelor, diferențiată co-
respunzător specificului obiectului de
învățămînt și nivelului de dezvoltare
al elevilor.
Dezvoltarea interesului elevilor
pentru știință și tehnică implică le-
garea mai strînsă a conținutului lec-
țiilor de practica construcției socia-
liste, atragerea în mai mare măsură
a întregii mase de elevi în efectua-
rea lucrărilor practice de laborator,
stimularea lor în folosirea pe scară
mai largă a lucrărilor de știință
popularizată, utilizarea filmelor și
diafilmelor cu conținut tehnic și ști-
ințific.
La dezvoltarea interesului pentru
cunoașterea lumii, a tainelor știin-
țelor, pentru dezvoltarea gîndirii ab-
stracte, a priceperilor și deprinderi-
lor de muncă intelectuală, indepen-
dentă, o contribuție importantă o
aduc cercurile pe specialități și con-
cursurile școlare. Ținind seama de
specificul activității în cercuri, ca-
drele didactice trebuie să antreneze
în mai mare măsură elevii în orga-
nizarea de experiențe, să stimuleze
curajul și încrederea în forțele lor
proprii, să cultive interesul pentru
cunoașterea tradiției științei româ-
nești și a contribuției acesteia la
dezvoltarea patrimoniului științei
universale.
Concursurile școlare de literatură
română, de matematică, fizică și
chimie este necesar să fie organizate
cu mai multă grijă din partea con-
ducerii școlii, a cadrelor didactice,
pentru ca aceste concursuri să con-
stituie un sprijin real în dezvoltarea
elevilor cu înclinații și aptitudini
pentru diferitele ramuri ale științei,
pentru ca valoarea lor educativă să
crească în rîndurile școlarilor.
2.	— Antrenarea mai largă a
corpului didactic în formarea con-
științei socialiste și a conduitei mo-
ral-politice a elevilor.
Transformările revoluționare pe-
trecute în țara noastră, succesele ob-
ținute în construcția socialistă, bo-
gata activitate educativă desfășurată
de partid în rîndurile oamenilor
muncii exercită o mare înrîurire
asupra tineretului școlar, care se
dezvoltă în spiritul înaltelor idealuri
ale socialismului.
Pornind de la aprecierea făcută
de Congresul al IX-lea al Partidului
Comunist Român că îndeplinirea
planului de stat se datorește efortu-
rilor pline de eroism și abnegație,
devotamentului oamenilor muncii
față de cauza socialismului, învăță-
torii și profesorii trebuie să cultive
la elevi, viitoare cadre ale econo-
miei, științei, artei și culturii noas-
tre, dragostea nemărginită față de
patria socialistă, față de popor, față
de Partidul Comunist Român.
In acest scop, limba și literatura
română, istoria, geografia, educația
cetățenească, economia politică și
socialismul științific, celelalte obiec-
te de învățămînt, precum și activită-
țile în afară de clasă trebuie să
aducă o contribuție sporită în for-
marea conștiinței patriotice a tinere-
tului. Prin conținutul lecțiilor și al
activităților în afară de clasă. învă-
țătorii și profesorii trebuie să dez
volte în rîndurile elevilor interesul
pentru cunoașterea trecutului glo-
rios de luptă al poporului nostru,
lupta acestuia pentru eliberarea na-
țională și socială, să dezvolte la șco-
lari prețuirea pentru tradițiile îna-
intate de luptă ale clasei muncitoare
și ale partidului său comunist.
Luptind pentru îmbunătățirea con-
ținutului științific și educativ al lec-
țiilor și al activităților în afară de
clasă, cadrele didactice au datoria
să cultive, în rîndurile elevilor,
mîndria patriotică pentru mărețele
realizări obținute de poporul nos-
tru sub conducerea Partidului Co-
munist Român, hotărîrea de a a-
păra cu abnegație și de a dezvolta
aceste realizări.
Cu prilejul acestor activități se
va sublinia faptul că oamenii mun-
cii de toate naționalitățile lupta
strîns uniți pentru construirea so-
cialismului. pentru înflorirea patriei
lor comune, România socialistă.
Pentru ca tineretul să cunoască
politica internă și externă a sta-
tului nostru, profesorii și învățăto-
rii sînt chemați să sublinieze, în ca-
drul lecțiilor, lupta consecventă a
țării noastre pentru consolidarea
păcii, pentru promovarea în rîndu-
nle tineretului a idealurilor de pace,
respect reciproc și înțelegere intre
popoare, în spiritul internaționalis-
mului proletar.
Adîncind conținutul educativ al
lecțiilor, organizind vizite la locu-
rile și monumentele istorice, la ex-
poziții, muzee, vizionind cu elevii
spectacole de teatru și cinema cu
teme din istoria patriei, cadrele di-
dactice vor contribui la formarea
unui tineret devotat trup și suflet
partidului, demn, cinstit și curajos,
eu o conduită ireproșabilă în toate
împrejurările vieții, optimist și în-
crezător in viitor .însuflețit de pro-
funde sentimente patriotice și inter-
naționaliste, un tineret al cărui ideal
de viață să fie slujirea cu abnega-
ție a intereselor poporului, a cauzei
socialismului și păcii.
In predarea lecțiilor de limbă și
literatură română, de desen, muzică,
să se folosească mai mult posibilită-
țile pe care le oferă aceste discipline
pentru dezvoltarea sentimentelor de
prețuire față de limba română și
tezaurul cultural și artistic al po-
porului nostru.
In organizarea serbărilor închina-
te evenimentelor deosebite din isto-
ria patriei, a sărbătoririi centenare-
lor și a personalităților al căror nu-
me il poartă școlile, în organizarea
excursiilor și drumețiilor, se va ur-
mări, pe lingă cunoașterea vieții
poporului nostru, și trezirea unei pu-
ternice rezonanțe afective, care să
ducă la dezvoltarea sentimentului
de dragoste fierbinte față de patrie
și de partid.
Cadrele didactice trebuie să se
preocupe ca, în predarea cunoștin-
țelor din domeniul social-politic. ști-
ințific, cultural, artistic ce le trans-
mit elevilor, să sublinieze exemple
de înaltă ținută morală a persona-
lităților din știință, artă și cultură,
pasiunea și perseverența în muncă,
spiritul de sacrificiu pentru știință,
trăsături morale care vor impresiona
pe copii, vor găsi ecou în sufletul
lor.
In procesul de educare a tinere-
tului școlar în spiritul principiilor
moralei comuniste, cadrele didactice
vor organiza acțiuni care să formeze
la elevi o atitudine comunistă față
de muncă, simțul răspunderii față
de îndatoririle sociale, inițiativa, ca-
pacitatea de organizare, acțiuni care
să contribuie la oțelirea voinței și
formarea caracterului. Conducerea
școlii, cadrele didactice, cu sprijinul
organizațiilor U.T.C. și de pionieri
vor antrena elevii în organizarea și
desfășurarea acțiunilor cultural-ar-
listice și sportive planificate în afa-
ră de clasă, creînd condiții cores-
punzătoare pentru lărgirea expe-
rienței sociale a elevilor, pentru for-
marea deprinderilor specifice con-
duitei morale.
Personalul didactic va urmări ca
aceste activități să contribuie la dez-
voltarea conștiinciozității în muncă,
a unei înalte conștiințe a datoriei,
a colectivismului, a cinstei și since-
rității ,a modestiei, a intransigenței
față de lipsuri, a intoleranței față de
încălcarea disciplinei școlare.
Colectivele pedagogice ale școlilor
se vor preocupa ca între vorbele și
faptele elevilor să se asigure o con-
cordanță deplină. In acest scop, vor
evita verbalismul moralizator, sti-
mulînd cît mai mult spiritul de ini-
țiativă și de independență al elevilor,
fără, insă, a se diminua rolul — bine
definit — al educatorului, acela de
conducător al procesului instruetiv-
educativ.
O atenție deosebită trebuie să a-
corde cadrele didactice pregătirii ti-
neretului pentru viață, formării u-
nor deprinderi practice de muncă,
dezvoltării capacității de înțelegere,
de apreciere și de creare a frumo-
sului, educării unui tineret sănătos,
viguros și optimist.
Folosind largile condiții create în
viața școlii, profesorii vor acorda
mai multă atenție dezvoltării apti-
tudinilor creatoare ale tineretului
școlar, a dragostei față de munca
productivă, a interesului pentru a-
părarea și întărirea sănătății, pen-
tru practicarea exercițiilor fizice și
a sportului.
Lecțiile de educație fizică, sportul,
concursurile sportive școlare trebuie
să contribuie la formarea calităților
morale și de voință ca : inițiativa,
hotărîrea, perseverența, stăpînirea
de sine, curajul, disciplină conști-
entă, obișnuința de a acționa în co-
lectiv, spiritul de echipă, deprinde-
rea de muncă ordonată.
Avind în vedere contribuția pe
care educația fizică și sportul o
aduc la dezvoltarea fizică armonioa-
să a elevilor, Ia organizarea rațio-
nală și educativă a timpului liber,
cadrele didactice au datoria să asi-
gure antrenarea întregii mase de
elevi în practicarea sistematică a
exercițiilor fizice și a sportului.
*
In organizarea și desfășurarea
muncii educative din școală este ne-
cesar să se asigure caracterul ei
sistematic, gradat, evitîndu-se repe-
tările, paralelismul, improvizația.
Important este ca în muncă să se
pornească de la cerințele obiective
ale societății noastre, de la specifi-
cul colectivului școlii sau clasei, de
la cerințele dezvoltării elevilor, pre-
văzîndu-se măsurile pentru lichida-
rea aspectelor negative și pentru ri-
dicarea pe o nouă treaptă a celor
pozitive. Experiența școlii arată că
acolo unde se cunosc bine elevii, co-
lectivele claselor și se adoptă mă-
suri corespunzătoare din timp, se
creează condiții favorabile pentru
preîntîmpinarea apariției unor orien-
tări și manifestări negative în viața
și comportarea elevilor.
îndeplinirea acestor importante
sarcini ale educaț ci comuniste a ele-
vilor este condiționată de formarea
și închegarea unui colectiv pedago-
gic al școlii, care trebuie să acționeze
în strînsă legătură cu organizațiile
U.T.C. și de pionieri și cu familia,
asigurînd o unitate de cerințe și de
influențe educative a tuturor aces-
tor factori.
Orientarea și buna desfășurare a
muncii educative din școală depind,
în primul rînd, de felul cum co-
lectivul didactic solicită și folosește
sprijinul organizației de partid.
De educarea tineretului nostru
școlar, de formarea profilului moral
al elevilor răspund toți învățătorii
și profesorii și în mod deosebit, di-
rectorii școlilor și profesorii diri-
ginți.
II.	Rolul și sarcinile
directorului școlii
în organizarea,
îndrumarea și con-
trolul muncii educa-
tive în rîndurile
elevilor
Principala îndatorire a directoru-
lui constă in aplicarea politicii par-
tidului în învățămînt, a hotăririlor
Consiliului de Miniștri și a dispozi-
țiilor Ministerului Învățămîntului.
Fentru realizarea sarcinilor stabilite
de cel de-al IX-lea Congres al
P.C.R. cu privire 1a lărgirea orizon-
tului de cunoștințe științifice și de
cultura generala, la educarea omu-
lui nou și ridicarea nivelului de con-
știință al elevilor, este necesar ca
directorii să organizeze, să îndru-
meze și să controleze, în mod te-
meinic, procesul instructiv-educa-
tiv.
In organizarea și desfășurarea
muncii educative este necesar ca di-
rectorul să asigure participarea ac-
tivă a tuturor cadrelor didactice, or-
ganizarea acestora într-un colectiv
puternic, care să acționeze prin-
tr-un sistem unitar de cerințe și ac-
țiuni.
nirecloruf școlii trebuie să lucre-
ze în strînsă legătură cu organizația
U.T.C. și de pionieri, cu comitetul
de părinți. Ținind seama de obiecti-
vele generale ale muncii educative
din școala respectivă, folosind pro-
punerile colectivului didactic și su-
gestiile comitetului U.T.C. și ale or-
ganizației de pionieri din școală, ale
comitetului de părinți, el alege cu
mult discernămînt acțiunile educa-
tive ce urmează a fi înscrise în pla-
nul general de muncă al școlii, ast-
fel îneît acestea să nu supraîncarce
elevii, să evite paralelismul.
Ridicarea calității muncii educati-
ve din școală impune îmbinarea con-
secventă a conducerii unice cu par-
ticiparea activă a întregului colectiv
pedagogic. Directorul școlii răspunde
de munca educativă în ansamblul
ei, precum și de conținutul acestei
munci la fiecare clasă, obiect de în-
vățămînt, activități în afară de clasă,
extrașcolare.
Organizind procesul instruetiv-
educativ, directorul va manifesta un
deosebit interes față de felul cum se
realizează orientarea politico-ideolo-
gică a activității din școală, legarea
învățămîntului de viața socială și
politică a țării noastre, de cerințele
mereu crescînde ale construcției so-
cialiste.
Organizarea rațională și judicioa-
să a activității din școală, de către
director asigură dezvoltarea armo-
nioasă a elevilor, prin coordonarea
eforturilor învățătorilor și profeso-
rilor, repartizarea justă a predării
obiectelor de învățămînt, prin spri-
jinirea diferențiată a cadrelor didac-
tice în ridicarea calității muncii, prin
asigurarea continuității lor la
aceleași catedre și clase, prin sti-
mularea inițiativei și a preocupării
pentru continua perfecționare și de-
săvîrșire pedagogică.
In funcție de cerințele dezvoltării
economiei și culturii noastre națio-
nale, directorul va asigura o justă
orientare profesională a tineretului
școlar, îndrumînd profesorii ca, în
predarea fiecărei specialități, să des-
fășoare, în acest sens, o muncă or-
ganizată și susținută, corespun-
zătoare intereselor și înclinațiilor
elevilor.
In recrutarea și repartizarea pro-
fesorilor diriginți pe clase, este ne-
cesară o reală cunoaștere a capaci-
tății de muncă a cadrelor didactice,
a profilului lor moral, spiritual, a
autorității și prestigiului de care se
bucură în rîndurile elevilor și pă-
rinților. In alegerea diriginților se
vor avea în vedere, de asemenea,
respectarea continuității în munca
de diriginte, specificul clasei, înca-
drarea, cu precădere, la clasele la
care predau un număr mai mare de
ore.
în procesul de îndrumare a co-
lectivului pedagogic, directorul tre-
buie să ajute cadrele didactice în
In biblioteca Liceului nr. 3
din Galați
învingerea greutăților ce se ivesc pe
parcurs, in îmbunătățirea conținutu-
lui educativ al lecțiilor, al activită-
ților în afară de clasă și extrașco-
lare. să sporească eficiența muncii
educative în rîndurile tineretului
școlar. In acest scop, el are datoria
să activizeze comisiile metodice pe
specialități, comisia diriginților, să
întărească rolul consiliului pedago-
gic în dezbaterea și rezolvarea pro-
blemelor educative, în valorificarea
experienței pozitive.
Pentru realizarea sarcinilor’ mun-
cii educative la nivelul cerințelor ac-
tuale, este necesar ca directorul să
desfășoare un control nemijlocit și
sistematic, urmărind obiective pre-
cise, strîns legate de problemele pe
care le ridică fiecare etapă a anului
școlar, profilul școlii, viața social-
politică a raionului, a regiunii, a
țării.
In efectuarea controlului, directo-
rul trebuie să stimuleze activitatea
cadrelor didactice, să mărească spi-
ritul lor de răspundere, printr-o a-
titudine de onestitate și exigență ra-
țională, de principialitate în rezolva-
rea problemelor, prin crearea unei
atmosfere de ajutor tovărășesc. El
trebuie să constituie, pentru întregul
colectiv pedagogic, exemplu în ceea
ce privește răspunderea morală față
de instruirea și educarea tinerelor
generații, orizontul cultural, partici-
parea pe tărîmul vieții sociale și po-
litice .preocuparea de a fi la curent
cu progresul științei și tehnicii con-
temporane.
III.	Ridicarea calită-
ții muncii profeso-
rului diriginte
în ansamblul muncii educative,
alături de director, dirigintele are un
rol deosebit de important.
Sarcinile profesorului diriginte
a)	Studierea și cunoașterea perso-
nalității elevilor.
Rezultatele muncii educative din
școală, valoarea măsurilor întreprin-
se depind direct de felul cum este
cunoscută personalitatea elevului.
Studierea și cunoașterea intereselor,
înclinațiilor și aptitudinilor elevilor,
a trăsăturilor temperamentale și de
caracter, a trăsăturilor morale con-
stituie o datorie a tuturor cadrelor
didactice, cu deosebire a profesori-
lor diriginți.
Pentru a realiza o muncă educa-
tivă diferențiată, în funcție de par-
ticularitățile de vîrstă și individuale
ale elevilor, diriginții trebuie să ma-
nifeste mai multă preocupare în ve-
derea cunoașterii trăsăturilor domi-
nante ale personalității lor. în acest
scop, ei trebuie să studieze dezvol-
tarea psihofizică și starea sanitară
a elevilor, climatul familial, fizic și
moral, atitudinea lor față de muncă,
față de îndatoririle școlare și sociale,
față de membrii colectivului din care
fac parte, să cunoască preocupările
și năzuințele lor de viitor. Cunoaș-
terea acestor aspecte va da posibili-
tatea profesorilor diriginți să carac-
terizeze just elevii, să desfășoare o
muncă educativă de perspectivă, să
ajute elevii și părinții în cunoașterea
direcției dezvoltării personalității
acestora, să realizeze o justă orien-
tare profesională.
în acest scop este necesară o a-
propiere mai atentă a profesorului
diriginte de elev, de preocupările,
de frămîntările lui, de întreaga lui
viață.
b)	Organizarea și educarea colec-
tivului de elevi.
Una din sarcinile esențiale ale pro-
fesorului diriginte o constituie orga-
nizarea și educarea colectivului de
elevi. Luptînd pentru realizarea u-
nui colectiv închegat, diriginții, spri-
jiniți permanent de profesorii clasei,
vor formula cerințe și exigente uni-
tare față de toți membrii colectivu-
lui, militînd pentru formarea unei
opinii sănătoase, pentru respectarea
ordinei și disciplinei din școală, a
normelor de comportare civilizată,
a unor relații juste între elevi, în-
tre elevi și profesori.
în realizarea acestor sarcini, diri-
ginții vor acorda o atenție deosebită
formării și educării activului de
elevi, atrăgînd în jurul lor elevii cu
autoritate, dobîndită printr-o atitu-
dine justă față de învățătură și
printr-o comportare disciplinată. Fo-
losind sprijinul acestora, diriginții și
ceilalți profesori vor atrage, treptat,
întreaga masă de elevi spre o mun-
că temeinică, pasionată, în spiritul
înaltelor cerințe puse în fața școlii
în etapa actuală.
în educarea colectivului de elevi
trebuie să se tindă spre transforma-
rea cerințelor colectivului pedago-
gic al clasei și al școlii în convin-
geri și motive interioare, care să
ducă la autoconducere și la auto-
educarea elevilor, la dezvoltarea spi-
ritului de colectiv.
c)	Asigurarea succesului la învăță-
tură și întărirea disciplinei în rîndu-
rile elevilor.
Folosind sprijinul celorlalți profe-
sori, dirigintele trebuie să ia măsuri
pentru formarea și consolidarea pri-
ceperilor și deprinderilor de studiu
individual. în acest scop, el va soli-
cita profesorii clasei să îndrume
elevii în luarea notițelor, în conspec-
tarea materialului bibliografic, în
învățarea lecțiilor, în efectuarea te-
melor pentru acasă. Dirigintele se
va preocupa să cunoască temeinic si-
tuația elevilor la învățătură și să
cerceteze cauzele care determină ră-
mînerea lor în urmă. Astfel, îm-
preună cu colectivul pedagogic al
clasei, dirigintele va fi în măsură să
găsească, la timp, soluțiile de îmbu-
nătățire a situației la învățătură a
clasei sale.
în scopul întăririi disciplinei șco-
lare, dirigintele și ceilalți profesori
de la clasa sa vor face cunoscute
elevilor prevederile din Regulamen-
tul școlilor de cultură generală re-
feritoare la drepturile, îndatoririle,
măsurile de evidențiere și sancțio-
nare a lor, urmărind permanent res-
pectarea conștientă a aces’tor reguli.
O grijă deosebită se va manifesta
pentru asigurarea unei exigențe ri-
dicate din partea tuturor cadrelor
didactice, a unei atitudini consec-
vente și principiale în hotărîrile și
măsurile adoptate, pentru folosirea
stimulativă a sancțiunilor și recom-
penselor.
Pentru înlăturarea rămînerii în
urmă la învățătură a unor elevi, a
comportării necorespunzătoare, se
va urmări crearea unei opinii de
masă, cultivarea intransigenței față
de superficialitate în muncă, față de
abateri de la îndatoririle școlare,
față de lipsa de respect în relațiile
cu colegii, părinții, profesorii și oa-
menii muncii.
Dirigintele trebuie să atragă co-
lectivul de elevi al clasei în lupta
pentru formarea unei conduite civi-
lizate, pentru cultivarea politeței, a
unei ținute sobre, estetice, a unui
vocabular adecvat.
d)	Coordonarea eforturilor educa-
tive ale tuturor profesorilor clasei și
asigurarea unității de cerințe și de
acțiuni.
Succesul activității instructiv-
educative din clasă și din afară de
clasă este condiționat de unitatea de
concepție și de acțiune a tuturor
profesorilor clasei. Dirigintele are
datoria să contribuie la realizarea
unei comportări unitare din partea
tuturor profesorilor clasei în ceea ce
privește respectul profund față de
elevi, stimularea celor cu aptitudini
deosebite, ajutorarea celor cu greu-
tăți la învățătură.
Solicitînd informații de la profe-
sorii clasei și informîndu-i la rîn-
dul său. prin convorbiri operative,
nu prin ședințe speciale, dirigintele
va stabili, cu ajutorul acestora, mă-
surile ce se impun în vederea îmbu-
nătățirii situației la învățătură și la
disciplină.
Pentru evitarea supraîncărcării e-
levilor și asigurarea eficienței co-
respunzătoare a tuturor acțiunilor,
dirigintele va urmări îndeaproape
programarea activităților în afară
de clasă (cercuri, vizite, vizionări de
spectacole, excursii), precum și pla-
nificarea lucrărilor scrise trimes-
triale. evitîndu-se aglomerarea aces-
tora la sfirșitu! trimestrului.
întreaga muncă de coordonare
trebuie să întărească prestigiul și
autoritatea tuturor profesorilor cla-
sei în fața colectivului de elevi.
e)	Colaborarea cu familia și
folosirea sprijinului organizațiilor
V.T.C. ți de pionieri.
Eficiența muncii educative depin-
de nu numai de asigurarea unității
de cerințe și de acțiuni a profeso-
rilor, ci și de unitatea de influențe
a școlii, a familiei și organizațiilor
U.T.C. și de pionieri. La asigurarea
acestei unități de influențe a facto-
rilor de bază, profesorul diriginte
aduce o largă contribuție. In acest
scop, el ține o strînsă legătură cu
familia, prin formele de colaborare
cunoscute : vizite la domiciliu, con-
sultații, ședințe, corespondență, ac-
tivitatea cu comitetul de părinți etc.
Dirigintele trebuie să asigure aces-
tor activități un nivel calitativ ridi-
cat, spre a constitui o adevărată
școală pentru părinți și un mijloc
de atragere a lor spre justa rezol-
vare a problemelor instructiv-edu-
cative. Colahorînd cu familia, diri-
gintele va urmări respectarea de că-
tre elevi a unui regim rațional de
muncă și odihnă și modul în care
aceștia își desfășoară studiul indi-
vidual.
In relațiile cu familia, se reco-
mandă ca dirigintele să dea dovadă
de principialitate, demnitate perso-
nală, respect și tact pedagogic.
In munca de stimulare a elevilor
Ia învățătură, de organizare și în-
chegare a colectivului de elevi, diri-
gintele se va sprijini pe contribuția
organizației de pionieri sau U.T.C.
Totodată, dirigintele va sprijini, la
rîndul său — cu experiența și pre-
gătirea sa pedagogică — activitatea
acestor organizații, urmărind să asi-
gure fiecăreia dintre acțiunile în-
treprinse eficienta educativă cores-
punzătoare în mod deosebit, va fi
preocupat de crearea acelor condiții
care să permită pionierilor și ute-
ciștilor manifestarea inițiativei, dez-
voltarea capacității de organizare, a
spiritului de muncă în colectiv, sti-
mularea simțului de răspundere în
îndeplinirea sarcinilor ce le revin.
f)	Organizarea și desfășurarea
orelor de dirigenție.
Locul ți rolul orei de dirigenție
in sistemul muncii dirigintelui;
conținutul orei de dirigenție.
In sistemul muncii educative des-
fășurate de profesorii diriginți, ora
de dirigenție are o deosebită semni-
ficație. ca formă de muncă organi-
zată, directă cu clasa întreagă. Con-
ținutul orelor de dirigenție se sta-
bilește în așa fel. incit să satisfacă
cerințele educative ale fiecărei vîr-
ste, să rezolve probleme concrete
ridicate de viața clasei respective
(colectiv închegat sau neinchegat,
clasă mixtă, situație bună sau slabă
la învățătură și disciplină, nivel al
concepției de viață, deprinderi de
comportare civilizată etc.), să răs-
pundă specificului școlii (școală ge-
nerală, liceu), realității locale (copii
din mediul industrial sau agrar,
precum și copii aparținînd mai mul-
tor naționalități conlocuitoare).
Avind mereu în față scopul fun-
damental al educației comuniste —
dezvoltarea multilaterală a elevilor
— diriginții trebuie să-și aleagă, in
fiecare an și pentru fiecare clasă, o
tematică a orelor de dirigenție care
să modeleze progresiv personalita-
tea elevilor, să cuprindă o varietate
de subiecte atractive, axate pe o
perspectivă clară. Toate aceste ce-
rințe trebuie satisfăcute evitindu-se
atit dispersarea cît Și repetarea și
paralelismul cu conținutul celorlahe
obiecte de învățămînt. In general,
diriginții cu experiență subordonea-
ză tematica orelor de dirigenție
unor obiective generale, proprii cla-
sei respective. De exemplu : forma-
rea deprinderilor de comportare ci-
vilizată. formarea unei concepții
înaintate despre natură și societate,
dezvoltarea spiritului de colectiv,
educarea unei atitudini comuniste
față de muncă, orientarea profesio-
nală etc. Obiectivele generale nu
trebuie înțelese exclusivist, ci pre-
ponderent, deoarece obiective ca o-
rientarea profesională. concepția
înaintată despre lume și altele sînt
urmările de la o clasă la alta, lăr-
gindu-se treptat, corespunzător ni-
velului de dezvoltare a elevilor.
în cadrul orelor de dirigenție, lo-
cul principal îl deține educația mo-
ral-cetățenească. Acesteia trebuie
să i se consacre cel mai mare număr
de ore în fiecare clasă. Temele pri-
vind educația .moral-cetătenească
trebuie să se realizeze în strînsă co-
relație cu experiența de viață a ele-
vilor. în acest scop, se vor purta
discuții menite să formeze noțiuni
morale ca : cinstea, sîrguința, mo-
destia, altruismul, sinceritatea, prie-
(Continuare în pag. 4-a)
Pagina 3
îndrumări privind îmbunătățirea
muncii educative în invățămintul
de cultură generală
(Urmare din pag. 3-a)
tenia, perseverența, simțul răspun-
derii etc. De asemenea, se vor dez-
volta sentimente morale ca patrio-
tismul socialist, internaționalismul
proletar și umanismul socialist,
prin teme care vor cultiva mîndria
națională, respectul față de tradi-
țiile de luptă ale poporului nostru
și ale clasei muncitoare, entuzias-
mul și dragostea față de munca
pentru desăvîrșirea construirii so-
cialismului, satisfacția față de poli-
tica înțeleaptă a partidului nostru
pe plan intern și extern, simțul da-
toriei de a învăța cît mai bine și de
a se comporta cu demnitate în toa-
te împrejurările, se vor forma și
întări convingeri comuniste.
Prin exemple alese din societatea
noastră și felurite exerciții morale
(exerciții de comportare civilizată,
politicoasă, respectuoasă, disciplina-
tă), diriginții vor urmări ca elevii
să fie ajutați să-și formeze treptat
deprinderi și obișnuințe de compor-
tare morală, rod al înțelegerii te-
meinice a raportului dintre conștiin-
ța și conduita morală.
Principala datorie a elevilor fiind
învățătura, diriginții trebuie să sti-
muleze interesul copiilor pentru
studiu, să satisfacă curiozitatea lor
intelectuală, cu date din viața ma-
rilor oameni de știință și cultură,
prezentînd stilul de nmngă și pașiu-
nea constructivă care i-a animat pe
aceștia permanent.
Dezvoltarea continuă a interesu-
lui față de știință trebuie să se spri-
jine pe deprinderi adecvate de mun-
că intelectuală. In acest sens, ana-
liza situației elevilor la învățătură
se va face temeinic, prin sesizarea
cauzelor unor lipsuri și precizarea
măsurilor de înlăturare a lor.
Sensibilitatea elevilor față de fru-
mosul natural, artistic și social tre-
buie să se cultive prin teme care
contribuie la formarea simțului și
gustului lor estetic. Aceasta nu în-
seamnă substituirea dirigintelui
muncii profesorilor de muzică, de-
sen, literatură etc.
Dirigintele contribuie la formarea
unor deprinderi de comportare fru-
moasă, a unei ținute corecte și sobre,
cultivînd exprimarea literară, grija
față de ordine, curățenie și interesul
pentru înfrumusețarea locului de
muncă și a mediului de viață.
Dirigintele este chemat să contri-
buie la formarea deprinderilor igie-
nico-sanitare. Temele sanitare se țin
de către medicii școlari, far acolo
unde nu este posibil, de către di-
riginți.
In funcție de interesele și apti-
tudinile elevilor, prin teme consa-
crate alegerii profesiei, diriginții vor
populariza meseriile de bază, ară-
tînd cerințele și frumusețea lor, vor
efectua sondaje, mai ales în rîndu-
rile elevilor din clasele de absol-
vire, asupra idealului vieții lor,
dînd sfaturi, formulînd îndemnuri,
valorificînd impresiile culese cu pri-
lejul vizitelor în întreprinderi, uzi-
ne, G.A.S., C.A.P., școli de grad su-
perior, institute de cercetări ș.a.
Realizarea sarcinilor educative ce
revin dirigintelui, în legătură cu e-
ducația comunistă, în general și e-
ducația moral-cetățenească, în spe-
cial, impune o diversitate de teme,
al căror conținut trebuie să cores-
pundă specificului clasei și școlii,
particularităților de vîrstă ale ele-
vilor, cerințelor mereu sporite ale
societății noastre.
In stabilirea tematicii orelor de
dirigenție este necesar să se evite
atît unilateralitatea, cît și pulveri-
zarea spre obiective prea diferite,
care împiedică realizarea caracte-
rului de sistem al muncii educative.
O întocmire judicioasă a tematicii
orelor de dirigenție solicită din
partea profesorului diriginte o in-
tensă manifestare a personalității
sale moral-politice, a conștiinței sale
de pedagog-cetățean, de patriot în-
flăcărat pentru cauza socialismului.
Folosind eroicele tradiții de luptă
ale poporului nostru, exemplul for-
ței morale a marilor personalități
din istoria patriei, a eroilor poporu-
lui, diriginții sînt chemați să dea
fiecărei ore un astfel de conținut
care să determine o puternică trăi-
re afectivă, să stimuleze voința, să
trezească în inimile elevilor dorința
de a-și pune în slujba patriei toată
tinerețea și toată puterea lor de
muncă.
Indicații metodice cu privire la orele
de dirigenție'
In desfășurarea orelor de dirigen-
ție, rolul conducător revine dirigin-
telui. Aceasta nu înseamnă că ele-
vii trebuie să aibă o atitudine pa-
sivă. în general, aceștia cunosc su-
biectele cel puțin cu o săptămînă
înainte și strîng materialele necesa-
re : albume, diafilme, discuri, texte
literare etc. Contribuția elevilor nu
trebuie, totuși, exagerată. Ei trebuie
să participe la aceste ore degajați și
cu plăcere, așteptînd cu nerăbdare
conținutul lor interesant. Temele
unor ore cu conținut etic, care-și
propun să rezolve probleme delicate
din viața clasei, nici nu este necesar
să fie dinainte anunțate.
Participarea activă a elevilor la
ora de dirigenție să se realizeze fi-
resc, .prin conținutul problemelor
discutate și prin procedee care să a-
sigure participarea spontană și sin-
ceră a tuturor elevilor, evitîndu-se
regizarea, rigiditatea și formalismul
discuțiilor moralizatoare.
Metoda cea mai larg utilizată în
desfășurarea orelor de dirigenție
este convorbirea. Ea oferă prilejul
luării de poziție, a atitudinii critice
a elevilor față de problemele discu-
tate. In același timp, cu ajutorul a-
cestei metode se poate orienta mai
ușor gîndirea, atenția, se pot provo-
ca emoții puternice elevilor, în func-
ție de scopul propus. Conducerea cu
competență de către diriginte a con-
vorbirii etice duce la respingerea
faptelor negative, la formarea unui
curent sănătos al opiniei clasei.
La clasele I—IV se folosește cu
succes metoda povestirii, abordîn-
du-se, mai ales, temele morale, pe
calea indirectă a unor întîmplări ac-
cesibile experienței de viață a copii-
lor.
în formarea deprinderilor, un rol
de seamă îl joacă metoda exercițiu-
lui. Elevii trebuie obișnuiți să salute
corect, să se servească în mod civili-
zat la masă, să știe cum să adreseze
o urare unui coleg, să execute un
pansament in cadrul orelor sanitare
de acordare a primului ajutor etc.
Unele ore de dirigenție se pot des-
fășura pe bază de demonstrații, con-
duse de diriginte : proiecții, audiții,
albume, diafilme ș. a. Folosirea mij-
loacelor moderne audio-vizuale ri-
dică nivelul orelor de dirigenție.
Este necesar, însă, să se evite supra-
încărcarea acestor ore cu prea multe
materiale demonstrative, pentru a
nu se împiedica realizarea scopului
educativ propus.
Metoda referatului trebuie folo-
sită cu mult discernămînt și numai
acolo unde este posibil și necesar. O
astfel de metodă nu este indicată la
clasele mici.
In anii puterii populare s-a acu-
mulat o bogată experiență în dome-
niul muncii diriginților. Aceasta tre-
buie cunoscută și generalizată. Co-
misiile metodice ale diriginților tre-
buie să organizeze schimbul de ex-
periență, programînd asistențe ale
diriginților tineri la cei cu experien-
ță. De asemenea, pentru temele care
ridică dificultăți mai mari (cu con-
ținut etic, de analiză a muncii, de
îndrumare a studiului individual
etc.), se vor organiza ore deschise,
pentru diriginții cu mai puțină ex-
periență, ținute de cadre didactice
fruntașe, cu rezultate deosebite în
munca educativă. Referatele susți-
nute în cadrul ședințelor comisiilor
diriginților vor dezbate, pe lîngă
problemele muncii educative în ge-
neral, și probleme privind conținu-
tul și metodica desfășurării unor
ore de dirigenție mai dificile.
Unele comisii ale diriginților cu o
bogată experiență au colecționat o
seamă de materiale ajutătoare : pla-
nuri de ore reușite, decupări de ar-
ticole din presa pedagogică, în care
se prezintă ore de dirigenție, indexe
bibliografice, ținute la zi, pe tema
muncii dirigintelui etc. O aseme-
nea experiență este bine să fie ex-
tinsă în toate școlile.
Urmărind în mod organizat în-
treaga muncă educativă din școală
directorii trebuie să popularizeze în
consiliile pedagogice rezultatele po-
zitive obținute de unii diriginți, re-
levînd stilul și metodele de mun-
că ale acestora, rezultatele obținu-
te la clasele pe care le conduc.
Planificarea muncii educative
Rezultatele muncii educative din
școală sint condiționate și de carac-
terul organizat, sistematic, gradat al
acesteia. Acest caracter se asigură
printr-o justă planificare a muncii
pe școală și la fiecare clasă în
parte.
Pornind de la obiectivele planului
general de muncă al școlii, dirigin-
tele fixează sarcinile și măsurile
educative corespunzătoare particu-
larităților colectivului de elevi de
care răspunde. Este necesar, deci,
ca întocmirea planificării muncii
educative să fie precedată de o ana-
liză atentă a situației la învățătură
și disciplină a clasei respective, a
stadiului de organizare și dezvolta-
re a colectivului, a condițiilor spe-
cifice în care se desfășoară procesul
instructiv-educativ.
Pornind de la aceste premise, diri-
gintele își fixează măsurile cores-
punzătoare și termenele de îndepli-
nire, urmărind ca activitățile plani-
ficate să nu repete acțiuni similare
celor ale organizației de tineret.
Sarcinile din prezentele îndrumări
pot să constituie principalele ja-
loane ale întocmirii planurilor de
muncă ale diriginților.
★
Pentru îmbunătățirea continuă a
muncii educative din școală, a mun-
cii diriginților, se recomandă secții-
lor de învățămînt să popularizeze
rezultatele bune, experiența înain-
tată, în consfătuiri periodice cu di-
riginții și directorii, prin scrisori
metodice și în articole publicate în
presa pedagogică. Lucrările cele mai
bune, susținute în cadrul comisiilor
diriginților, se vor prezenta la se-
siunile regionale ale lecturilor pe-
dagogice.
Folosindu-se aceste căi variate de
popularizare a experienței valoroa-
se, diriginții, profesorii, directorii se
vor perfecționa continuu, contri-
buind la ridicarea nivelului calității
muncii educative.
Formarea profilului moral, spiri-
tual al tineretului școlar, în lumina
sarcinilor stabilite de Congresul al
IX-lea al Partidului Comunist Ro-
mân, impune înalte cerințe cu pri-
vire la personalitatea educatorului :
un ridicat nivel ideologic și politic,
o temeinică pregătire de specialitate
și pedagogică, dragoste față de co-
pii, tact pedagogic, convingeri ferme
în spiritul moralei comuniste, pres-
tigiu și autoritate.
Pe lîngă aceste trăsături, pentru
a putea constitui exemple demne de
urmat în muncă și în toate împre-
jurările vieții, învățătorii și profe-
sorii trebuie să întruchipeze ei în-
șiși valorile morale pe care tind să
le realizeze la elevii lor : un adînc
sentiment patriotic, dragoste și pa-
siune față de muncă, năzuința ne-
stăvilită către noi realizări, morali-
tate desăvîrșită, principialitate în
relațiile cu oamenii.
Luptînd pentru dezvoltarea con-
tinuă a acestor calități și punînd în
slujba nobilelor sarcini ce li s-au
încredințat toată știința și conștiința
lor, cadrele didactice vor reuși să
dea patriei un tineret cu un larg
orizont de cultură generală, entu-
ziast și optimist, însuflețit de înal-
tele idei ale umanismului socialist,
un tineret capabil să participe ac-
tiv și creator la desăvîrșirea con-
struirii socialismului.
DE EA MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
*
Tn vederea efectuării lucră-
rilor de transferare și numire
a personalului didactic din
învățămîntul de cultură gene-
rală, precum și a profesorilor
care predau obiecte de cultură
generală în învățămîntul pro-
fesional și tehnic. Ministerul
învățămîntului a tipărit Bu-
letinul cu posturile și catedrele
vacante pentru anul școlar
1966/1967, care a fost difuzat
Ia toate liceele și școlile ge-
nerale cu clasele I—VIII din
țară. Buletinul cuprinde, la în-
ceput, instrucțiunile privind
desfășurarea lucrărilor de
transferare și numire a per-
sonalului didactic pentru anul
școlar 1966/1967.
Cererile de transferare și
numire se pot depune la
secțiile de învățămînt ra-
ionale și orășenești pînă la
data de 10 februarie a. c. in-
clusiv.
Buletinul Ministerului In-
vățămintului poate fi consultat
la secțiile de învățămînt,
precum și Ia liceele și școlile
generale cu clasele I—VIII din
întreaga țară.
Se elaborează
Istoria învățămîntului
din România
In scopul elaborării ISTO-
RIEI ÎNVĂȚĂMÎNTULUI
DIN ROMÂNIA, cu specială
privire la știință și tehnică,
lucrare menită să prezinte e-
voluția școlii românești, a-
portul adus de ea, de-a lun-
gul timpului, la progresul so-
cial și legăturile sale neîntre-
rupte cu tradiția poporului,
Ministerul învățămîntului a
constituit un colectiv a cărui
sarcină de început este adu-
narea materialului documen-
tar necesar elaborării acestei
lucrări.
Avînd în vedere caracterul
de sinteză al Istoriei învăță-
mîntului din România, vasti-
tatea și diversitatea materia-
lului susceptibil de a fi folosit
fie ca izvor de informație, fie
chiar în cadrul lucrării, colec-
tivul face un călduros apel la
toți cei care dețin informații
sau documente ori pot furni-
za relații interesante în legă-
tură cu probleme ale istoriei
învățămîntului românesc, so-
licitîndu-i să le trimită sau
să le semnaleze, pentru a pu-
tea fi valorificate. Materialele
vor fi trimise pe adresa : Mi-
nisterul învățămîntului, colec-
tivul pentru Istoria învăță-
mîntului", București, str. Nu-
ferilor, nr. 30.
Prof. ION ClRDEI
„Pe șoseaua Giurgiului"
O manifestare artistică
a profesorilor
Expoziția
literaturii pedagogice
de peste hotare
Biblioteca centrală pedago-
gică a organizat, la sediul
său din str. Zalomit nr. 12, o
expoziție în care sînt prezen-
tate cărți și reviste cu carac-
ter pedagogic de peste hotare.
O serie de panouri infor-
mează pe vizitatorii expozi-
ției că Biblioteca centrală pe-
dagogică întreține raporturi
de schimb cu 82 instituții a-
cademice și centre de docu-
mentare pedagogică din 39
țări. Unul dintre standuri
prezintă publicații străine în
care au apărut materiale des-
pre învățămîntul românesc și
despre știința pedagogică din
țara noastră. Un alt stand ex-
pune publicațiile Bibliotecii
centraîe pedagogice menite să
popularizeze experiența peda-
gogică românească și străină :
„Documentare pedagogică —
culegere de materiale", „Bule-
tinul de documentare peda-
gogică", „învățămîntul pro-
gramat — documentare bi-
bliografică".
Un alt sector care atrage
atenția este acela al publica-
țiilor internaționale UNESCO
(cărți și reviste), mijloc im-
portant pentru asigurarea co-
operării între țări și în pro-
blemele de învățămînt și edu-
cație. De asemenea, stîrnesc
interes standurile în care sînt
expuse lucrări referitoare la
probleme de bază ale pedago-
giei, la probleme generale de
educație, didactică și metodi-
că, la organizarea învățămîn-
tului, la psihologia pedagogi-
că și la psihologia copilului,
la defectologie, la educația
preșcolarilor, la modernizarea
învățămîntului. Se găsesc de
asemenea în expoziție ma-
nuale didactice, numeroase
reviste de învățămînt, dicțio-
nare și enciclopedii de spe-
cialitate. Rețin în mod deo-
sebit atenția vizitatorilor lu-
crări cum sînt „Esthetique et
pedagogie" de Irena Wojnar
(Paris, 1936), „Education in an
Industrial Society" de G. H.
Bantock (London, 1963), „Me-
todologia didattica" de Renzo
Titone (Ziirich, 1963), „Hand-
book of Research on Tea-
ching" de N. L. Gage (Chi-
cago, 1964), „Introduction â
la recherche pedagogique" de
G. Landsheere (Paris 1964,
„Theories of Learning and
Instruction’' <Je"'Erhest Hil-
gard (Chicago, 1964), „Mate-
maticeskie i kiberneticeskie
metodî v pedagoghike" de
N. B. Itelson (Moskva, 1964),
„Psychopedagogie des moyens
audio-visuels" de Gaston Mia-
laret (Paris, 1964), „O powesze-
chnosci ksztalcenia na po-
ziomie srednim" de Tadeusz
Wiloch (Warszawa, 1965).
„Lexikon der Pădagogik", 5
volume (Wien, 1965), „A Hand-
book of British Educațional
Terms" (London, 1963), „Pe-
dagoghiceskaia ențiklopediia"
(Moskva, 1965).
Continuînd o tradiție de mai
mulți ani, s-a deschis și de astă
dată Expoziția cenaclului „Ion
Andreescu" al profesorilor de
desen din București.
în expoziția de anul acesta se
observă un progres în ceea ce
privește folosirea mijloacelor de
expresie și o mai accentuată exi-
gență în privința selecționării
lucrărilor. Ca și în celelalte ex-
poziții sînt înmănunchiate mai cu
seamă lucrări realizate în timpul
vacanțelor. Membrii cenaclului
și-au statornicit un bun obicei ca
în timpul vacanței de vară să se
deplaseze în diferite părți ale
țării și să-și traducă în linii și
culoare impresiile
In această expoziție se afirmă
în mod deosebit acuarela. Ema
Gherghel prezintă lucrări bine
legate și energic construite, dove-
dind viziune personală și fermă
stăpînire a meșteșugului acuare-
lei. In lucrările Eugeniei Brateș
se vede sensibilitate și rafina-
ment. Remarcabile prin sponta-
neitatea realizării și prospețimea
de simțire sînt cele două acua-
rele de la mare. Acuarelele Con-
stanței Manolescu sînt calme,
transparente și pătrunse de
lirism. Emil Niculescu-Nic este
prezentat prin peisaje urbane
construite cu multă acurateță,
poate prea construite. O perspec-
tivă frumoasă a realizat în acua-
rela „Sighet".
O bună parte a lucrărilor ex-
poziției sînt tablouri în ulei.
Alexandru Drăgoi, inimosul or-
ganizator și animator al cenaclu-
lui, se afirmă prin două lucrări
(„Peisaj" și „Peisaj sibian") so-
bre, echilibrate, bine compuse și
frumos colorate. Ion Cîrdei, ade-
vărat cronicar imagistic al Bucu-
reștiului, prezintă antitetic as-
pecte din trecutul și prezentul
capitalei noastre. în tabloul „Pe
șoseaua Giurgiului", blocuri mă-
rețe iau locul umilitoarelor co-
cioabe din trecut. Maria Palade
a realizat o frumoasă armonie
cromatică în tabloul cu flori.
Nina Stuparu a fost cu mult mai
bine reprezentată în expozițiile
anterioare, cînd s-a afirmat ca
cea mai sensibilă coloristă din
acest cenaclu. Jean Nițescu, în
„Portret", manifestă aceeași pro-
bitate artistică de care a dat
dovadă întotdeauna. La fel și
Vera Nițescu. Andreia Bele! se
afirmă, în portretele expuse, prin
construcție și echilibrul maselor
de culoare. Elena Beloiu dove-
dește sensibilitate în peisajele din
Bulgaria. Nu lipsesc din expozi-
ție nici lucrările lui Dumitru
Martinaș, ca și ale altor profesori
de desen din București.
în aprecierea globală a expozi-
ției cenaclului „Ion Andreescu"
nu se poate să nu se țină seama
de condițiile specifice în care
lucrează membrii lui. Ca profe-
sori de desen, ei manifestă o
grijă permanentă de a fi expli-
citiți, o anumită prudență și „cu-
mințenie" care îi duce uneori la
rutină în exprimarea plastică
personală. Pe unii din ei această
situație îi inhibă, le limitează
posibilitățile expansiunii, for-
mării și afirmării unei persona-
lități artistice autentice. Lăsînd
la o parte excepțiile, personali-
tăți puternice ce scapă de peri-
colul deformării profesionale,
profesorii de desen ajung la un
stil artistic oarecum școlăresc, ce
se dezvoltă în limitele unei vi-
ziuni strict controlabile, sub exa-
gerata grijă pentru „modelul"
concret.
Am dori membrilor cenaclului
„Ion Andreescu" curajul unor
viziuni de mai mare anvergură,
le-am dori să treacă dincolo de
„cumințenia" care favorizează
banalitatea și care este departe
de forța epică, de profunzimile
de simțire și de orizonturile de
largă înțelegere a vieții.
In locul unor case dintr-o loca-
litate oarecare, redate descriptiv,
în locul unui peisaj gol de vi-
ziune, cu caracter de inventar,
în locul unor lucrări convențio-
nale, asemeni unor perimate de-
coruri teatrale, am dori lucrări
care să se individualizeze puter-
nic, care să exprime și spiritua-
litatea locurilor înfățișate, tradi-
țiile milenare ale creațiilor artis-
tice ale poporului, peisaje care
să se înfrățească puternic cu omul,
cu imaginea sa, cu chipul dat de
el la tot ce-1 înconjoară. Imagi-
nea artistică să transfigureze
realitatea, să-i amplifice măreția,
să contribuie la stimularea sen-
timentului stenic al vieții. De-
scrierii anoste să-i ia locul înalta
interpretare artistică, în care să
se împletească forța epică a ma-
rilor viziuni cu lirismul adincilor
simțiri. Metafora plastică și alte
mijloace ale meșteșugului artis-
tic să înnobileze stilistica crea-
țiilor.
în felul acesta va avea mult de
cîștigat însăși munca pedagogică
a profesorilor de desen, iar ma-
nifestările artistice cum este cea
care a prilejuit apariția acestor
rînduri vor deveni puternice
mijloace de educație artistică și
pentru tineretul școlar, dar și
pentru adulți.
Conf. univ.
ALEXANDRU TOHĂNEANU
Prof. EMA GHERGHEL	„Natură statică"
Tinerii pedagogi și problemele lor
(Urmare din pag. l-a}
mul rind — subliniem noi
— de către directorul șco-
lii. Acolo unde directorul
școlii înțelege cum se cu-
vine această datorie el este
Într-adevăr un călăuzitor de
folos pentru tinerele cadre.
In raionul Mediaș sînt nu-
meroase astfel de exemple
de directori. Și totuși, chiar
și ajutorul și îndrumarea
directorului sînt limitate,
pentru că oricît de multila-
teral pregătit, oricit de
competent ar fi el, nu poate
fi un metodist ireproșabil
pentru toate disciplinele. Lă-
săm la o parte faptul că
unii directori sint și ei ti-
neri, că au absolvit numai
de cîțiva ani studiile superi-
oare și mai au ei înșiși de
învățat. Oricum, însă, nu-
mai îndrumarea directorului
nu poate rezolva cerințele
ajutorării tinerilor profesori.
Aici trebuie să-și spună din
plin cuvîntul și inspectorii
școlari.
Inspecția școlară n-a pu-
tut să însemne însă, pînă
acum, un sprijin prea efici-
ent pentru tinerii pedagogi
din raionul Mediaș în pri-
mul rind pentru că nu a
putut cuprinde decît un
număr foarte mic de cadre
tinere. Apoi, nu întotdea-
una inspecția vizează pro-
bleme de fond. Tovarășa
Zoe Mihnea. una din tine-
rele cadre care au avut
norocul să fie inspectate în
primul trimestru, considera
că este absolut necesar ea
îndrumarea inspectorului să
țină seama de anumite
particularități ale începăto-
rilor. Se poate întîmpla ca
inspectorul să fie obișnuit
cu un anumit stil de îndru-
mare — acela folosit în
situațiile obișnuite. Dar un
asemenea stil nu poate da
aceleași roade cînd este
folosit cu cadrele tinere.
„La prima inspecție — spu-
nea tovarășa Mihnea •— am
fost atît de emoționată cum
n-am fost la nici unul din
examenele din facultate.
Țineam o oră de dirigenție.
Emoția mi-a fost sporită de
atitudinea rece, distantă a
inspectorului, de emoția co-
legilor. Inspectorul mi-a
spus că nu e bine cum am
procedat în ora de dirigen-
ție, dar nu mi-a arătat clar
cum ar fi trebuit să pro-
cedez".
Și alțl profesori tineri
ne-au semnalat situații ase-
mănătoare. Ei socotesc că
tonul de „magister dixit" al
unor inspectori este una
din principalele cauze ale
lipsei de eficientă a inspec-
ției școlare. „Simțim nevoia
de a fi ajutați concret, de a |
ni se demonstra cum tre- i
buie să lucrăm — spun ei I
— nu numai de a afla apre-l
cieri cu privire la muncal
noastră".	’
O problemă deosebit de
importantă legată de munca
tinerelor cadre este aceea a
continuității informării în
specialitate. Dar, după cum
au arătat discuțiile purtate
tn raionul Mediaș, în afară
de publicațiile curente, cei
mai mulți dintre noii învă-
țători și profesori n-au
mai citit nici o carte de
specialitate, nici o lucrare
legată de obiectul pe ca-
re-1 predau. Cauza ? Eter-
nul „nu avem timp". Pro-
fesoara de limba română
Maria Vescan ne-a făcut și
o socoteală, pe ore și zile,
a obligațiilor extraprofesi-
onale pe care le are și care,
într-adevăr, îi răpesc mult
mai mult timp decît chiar
pregătirea curentă pentru
lecții. De altfel, acest feno-
men a fost semnalat și în
alte locuri. La numeroși di-
rectori de scoală, ca și la
unele organizații sindicale
se manifestă tendința de a
copleși tinerele cadre cu o
adevărată avalanșă de sar-
cini. La prima vedere aces-
te sarcini par simple și sînt
primite cu ușurință. Dar a
pregăti o echipă de teatru
cu repetiții săptămînale. a
răspunde de cîteva cercuri
de citit, a pregăti și a ține
conferințe, a organiza seri
pentru tineret, simpozioane,
a mai fi și instructor de
pionieri sau a avea răspun-
deri pe linie sindicală în-
seamnă a consuma mult timp,
ceea ce nu se poate să nu
se repercuteze în pregătirea
profesională, in calitatea
muncii la clasă. Am rămas
cu impresia că munca la
clasă este neglijată de une-
le organe locale (secții de
învățămint. organe sindica-
le), pentru că nu are în ea
nimic spectacular, care să
aducă repede laude comu-
nei, așa cum aduce de pildă
activitatea culturală.
Credem că este neapărat
necesar ca în primii ani de
muncă la catedră (pină la
susținerea definitivatului)
să existe mai multă grijă în
atribuirea de sarcini extra-
profesionale tinerilor peda-
gogi. Poate că în această
privință ar trebui să inter-
vină, prin acte normative,
însuși Ministerul învăță-
mîntului. De asemenea, se
cuvin lămurite mai precis
și raporturile dintre școală
și unele organe economice,
intr-o serie de comune ni
s-a semnalat, de pildă, că în
vacanța de vară cadrele di-
dactice au avut, în perioada
cind nu se aflau în conce-
diu, pe lingă sarcinile cu-
rente, unele sarcini care nu
țin în nici un caz de cali-
tatea muncii de dascăl.
★
Dacă primele contacte cu
munca de profesor sint rea-
lizate pe coordonate și crite-
rii formaliste sau pe o su-
praîncărcare cu sarcini ex-
trașcolare, ele au conse-
cințe dăunătoare. Ele tre-
buie să fie înlăturate atit
prin grija directorilor, a
secțiilor de invățămint, a
organelor sindicale, cît și
prin aceea a Ministerului
învățămîntului. Numai așa
putem să ducem noile prb-
moții de învățători și pro-
fesori pe drumul perfecțio-
nării, al maturizării lor pro-
fesionale.
R. CONSTANTIN
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : București Piața ScisteU Br. 1,	IMOÎOt Abonamentele fia fac )a oficiile poștale, factorii poștali șl la difuzorii voluntari din unitățile de învățămint» Tiparul i Combinatul Polipraflc pasa Scînteii» Piața Scînteii București,
Se
40 132