Proletari din toate țările, uniți-vă! EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULL’I Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN iNVĂJĂMlNT Șl CULTURĂ Anul XVI nr. 783 miercuri 30 decembrie 1964 8 pagini 25 bani UBLICII Inccpind din 1947, penultima zi a fiecărui an este sărbătorită de către poporul romîn ca un eveniment cu o profundă semnificație isto- rică. La 30 decembrie 1947 a fost înlăturat ultimul pilon al regimului burghezo-moșieresc de tristă amintire, Rominia fiind proclamată re- - publică populară. Sub conducerea partidului clasei muncitoare, oa- menii muncii au pășit cu încredere și entuziasm la construirea socie- tății socialiste. . Realizările remarcabile obținute de Rominia în 17 ani de dezvol- ■ tare sub steagul republicii sînt o confirmare categorică a capacității * clasei muncitoare, în alianță cu țărănimea și ceilalți oameni ai muncii, de a conduce statul, de a valorifica marile bogății ale patriei fără capitaliști, fără moșieri. Hegemonia clasei muncitoare, călăuzită de partidul său de avangardă marxist-leninist, asigură înaintarea im- petuoasă a poporului pe calea desăvirșirii construcției socialismului în țara noastră. Sărbătorim Ziua Republicii în condițiile încheierii celui de-al cin- cilea an al planului șesenal, în condițiile cînd, făcînd un bilanț al etapei parcurse, oamenii muncii se pregătesc în vederea realizării obiectivelor finale prevăzute de către Congresul al III-lea al P.M.R. pentru ultimul an al șesenalului. Filele calendarului de care ne despărțim sînt pline de însemnări care oglindesc succesele obținute în dezvoltarea economică și social- culturală a țării. Datele preliminare privind îndeplinirea planului de stat pe 1964 consemnează justețea politicii neabătute a partidului de industrializare a țării — singura în măsură să asigure lărgirea și per- fecționarea bazei tehnice-materiale a socialismului, fundamentul trai- nic pentru creșterea armonioasă, ritmică a tuturor ramurilor econo- miei naționale in scopul ridicării necontenite a nivelului dc trai ma- terial și cultural al oamenilor muncii. Este pentru noi un motiv de legitimă bucurie faptul că planul producției globale industriale pe acest an va fi depășit cu peste 2 la sută, realizîndu-se o producție cu 14 la sută mai mare față de anul precedent. In 1964 au intrat în funcțiune 56 de întreprinderi și secții noi înzestrate cu tehnică avansată. Înfăptuirea treptată a programului complex inițiat dc partid în vederea dezvoltării intensive și multilaterale a agriculturii a determi- nat ca producția agricolă medie în perioada 1960—1964 să fie cu 12 la sută mai mare decît media celor cinci ani anteriori. Pentru a crea o imagine de ansamblu asupra ajutorului pe care statul îl acordă agriculturii este suficient să arătăm că investițiile sale în această ra- mură a economiei in cei cinci ani ai șesenalului au însumat 23 de miliarde de lei, siiuîndu-se Ia nivelul prevederilor Directivelor Con- gresului al III-lea al partidului pentru întreaga perioadă de șase ani. S-au înmulțit în acest an, în continuare, succesele pe tărîmul con- strucției culturale. Grija deosebită acordată de către partid învăță- mîntului de toate gradele — ca front hotărîtor în cadrul revoluției culturale — s-a materializat în sporirea fondurilor alocate nevoilor acestuia, în îndrumarea permanentă a activității cultural-educative. In anul 1964 fondurile alocate pentru dezvoltarea invățămintului au însumat 6 209 milioane de lei, realizindu-se o creștere de 700 milioane de lei față de anul 1963. Un moment însemnat in istoria școlii din patria noastră îl constituie încheierea, în acest an, a procesului de generalizare a invățămintului obligatoriu de 8 ani. In prezent, prin reorganizarea întregului învățămînt de cultură generală, prin crearea de noi școli și forme de învățămint, 3 411000 elevi iși însușesc cu- noștințe și deprinderi pe care în anii ce vor urma le vor putea pune în slujba înfloririi patriei. Fiindcă, potrivit unei vechi tradiții, în orice ajun de an nou arun- căm o privire scrutătoare in viitor, să rezumăm perspectivele pe anul 1965, așa cum se oglindesc ele în Darea de seamă prezentată de tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, în sesiunea Marii Adunări Naționale din decembrie a.c. Volu- mul investițiilor din fondurile statului va însuma anul viitor 42 mi- liarde Iei, adică cu circa 11 la sută mai mult decît realizările prelimi- nare pe anul 1964 ; in anul ce urmează se prevede o sporire a pro- ductivității muncii în industrie cu 9 la sută față de anul 1964 ; agri- cultura va dispune de 81 500 de tractoare fizice, peste 66 000 de se- mănători, 36 ooo de combine pentru păioase ; veniturile bănești ale populației vor fi cu cca 9 miliarde de lei mai mari decît în acest an ; se vor da in folosința oamenilor muncii încă 53.000 de apartamente cu un grad de confort sperit ; peste 22 miliarde de Iei sint destinate invățămintului, culturii și științei, ocrotirii sănătății și altor acțiuni social-culturale. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn, oamenii muncii vor realiza în anul 1965 noi succese in desăvîrșirea construcției socia- lismului în patria noastră, își vor aduce pe mai departe contribuția lor Ia întărirea sistemului mondial socialist, a mișcării muncitorești internaționale, Ia apărarea păcii în lume. Perspectivele luminoase de viitor, evidențiind, ca și realizările obținute pînă acum, caracterul realist, științific al politicii partidului mobilizează și mai mult forțele poporului, capacitatea sa creatoare. Imn patriei Masuri menite să contribuie la îmbunătățirea procesului in- shuctiv-educativ, la buna or- ganizare a activității școlare. In anul eare vine, lătrătorii Direcției Mutre gene- rale își vor cencentra eforturile tort aiznri eare ză contribuie la îmbunătățirea in enniinnare a procesului instructiv-edueativ, la bana organizare a activității școlare in toate domeniile ei. Cum este ți firesc, rețin in p nazal rind atenția pro- grame!e și manualele. în ronținutnl edrera ce cer ind unele intervenții, așa ineit ele să răspund! pe deplin cerințelor aetaale. Ne propunem să revedem programele pentru anal școlar 1965 1966 pentau a le —apltia an dalele or* mai recente eare reflectă pragreaeie stamței. tel aia și în general ale ruilnrii aanleaparame Areasza. te gur. ținind seamă și de principiul aceesibiliiatii eare trebuie respectat eu strictele in activitatea cu elevii. In același timp vom lua Balauri ea tipărirea și difa- nrea programelor să aam boc ntnd de dMfadmua noului an școlar. pentin m ele te pocii V tmntaie din vreme de IdUMIarl «1 MiMa. tn uadamn «*- nizării jadictanae a aafloMM In flecar» tearipiten. tari din prima ai de prozH Va fi definitivată programa mânai educative pin ti a școala generală de l am. cere cate ișIțpUtl cn tatens deosebit de edttealarii noștri. Intrucil și în alte domenii ale mantii turti urii i - educative se apirspri program r eare să fixear veterani și natura pi t scapi ivim și mdaaaririlor eodretm didar tiee. in annl eare începe vom trimite in perii progra- mei deja elaborate. ale arii rit Ud» in menh de elevi — cercul de literatura română. de matematică, de fixieâ de chimie, de stima» alterate. de MS to- deaiinatice Se va elibw P difuza de asemenea, pro- grama pentru eereurBe tehnice ale elevilor. Aceste programe sint menite a orienta mai bine activitatea educativă desfășurată cn eteiă in afara dacei p a sprijini eforturile cadrelor didactice m vederea adân- cirii și îmbogățirii cunoștmteler eterilor, a Lărgirii orizontului lor cultului itimțâfîr in aceiași timp, vom da indrumiri și pentru organi- zarea și desfășurarea teceărflor de laborator prevă- zute in mod special prin noile planuri de juvițimiat la științele fizice, dumice «a tariogirr, mijme» impor- tante de consolidare a cunoștințelor dobândite de elevi și de înarmare a lor cn deprinderi de muncă practică. In ceea ee privește uimnileb troHre. instrumente atît de necesare in activitatea elevilor și a preirmri lor, vom manifesta o grijă eoatinuă pentru îmbunătă- țirea conținutului lor. petecupânda-ne îndeosebi de ridicarea nivelului tar științific de dozarea justă a vo- lumului lor in raport ca pTÎbihLilzie de înțelegere ale cop i'or de diferite virste. de o mai bună riEtematiaare a materiei, de îmbunătățirea aspectului grafic etc. In acest scop vom folosi m largă măsară sprijinul societăților științifice ale profesorilor, observațiile cri- tice și sugestiile deosebit de prețioase ale tuturor or- ganelor de presă eare au organizat dezbateri asupra manualelor. Un obiectiv de seamă al muncii noastre m anal IMS îl rrpmiail riabovacna saa dctiatitivarea ^ar acte normat r de ee msemuălale pe Un buna drotS- șurare a activității inaiiuswler de invățămint și edu- cație. In această ordine de idei, mi iținv regalamentele de organizare și funcțimare a poaider șa institutelor pedagogice de învățători, a grădmișelor de copii, a șco- lilor pentru copiii cn defirieuȘe fizice, senzoriale sau intelectuale și a caselor de eoph (școlari și preșcoitri). La alcătuirea acestor documente se va ține seama de experiența pozitivă zcnmnlată pmn ia prezent și de sarcinile generale ale invătănaiatuim. O atenție deosebită va acorda Direcția generală a în- vățămintului de cultură generală îmbunătățirii maneii educative în casele și Palatul piauierilor. In acest scop, în colaborare ca CSC. al U-T.M_ se va asigura defini- tivarea regulamentului de organiuare și funcționare a acestor instituții extrașeaiare se vor lua măsuri pen- tru întărirea rolului lor de centre metodire ale muncii eu pionierii. Am enumerat cîteva din principalele obiective care vor orienta eforturile coiectivului nostru in anul 1965. Vom fi bucuroși să simțim Ut realizarea lor spripnul competent al învățătorilor și profesorilor din toată țara pentru ca împreună să contribuim cît mai larg la ridicarea pe o treaptă mai înaltă a școlii noastre. Prof. univ. dr. 1. BERCA director general al Direcției generale a învățămîntului de cultură generală O dezvoltare conformă cu ce- rințele tot mai mari de mun- citori și tehnicieni necesari eco- nomiei naționale. Prin grija partidului și guvernului nostru, învăță- mîntul profesional și tehnic este tot mai bine organi- zat și se dezvoltă conform cu cerințele tot mai mari de muncitori și tehnicieni necesari economiei națio- polc. Față de anal școlar 193S/1939, efectivul de elevi ai acestui iavășamiot a crescut de circa 6 ori, ajun- gând azi la aproape 2M OM de tineri. Baza materială a învățămîntului profesional și teh- ■ie este și ea in plină dezvoltare. Au fost construite numeroase școli, s-au extins cele existente, laboratoa- rele și atelierele au fost dotate cu utilaje moderne, s-a lărgii capacitatea de cazare în cămine și a sporit nu- mărul locurilor la cantine. Numai în ultimii ani s-au realizai peste 1 IM săli de clasă, 200 ateliere, 70 labo- ratoare ete. In prezent există pentru școlile profesio- ■alc Z36 de titluri de manuale, iar pentru școlile teh- nice și școlile tehnice de maiștri 414 titluri. Și mai largi incă sînt perspectivele de dezvoltare a iavățămintului profesional și tehnic în anul viitor. In același timp se vor lua in continuare mă- suri pentru îmbunătățirea permanentă a conți- nui ului invăfămintului, pentru întărirea legăturii Ini eg activitatea și sarcinile întreprinderilor, a pznliereiar de construcții, a cooperativelor agri- oole de producție, cu munca din transporturi, din eomerț. dia domeniul ocrotirii sănătății și din do- meaaal culturii. Pe această linie au fost obținute și piuă in prezent o serie de realizări. De pildă, au fost îmbunătățite planurile și programele de învăță- mint. nomenclatorul de meserii și specialități a fost curciai eu nomenclatorul elaborat pentru producție de cdave Cu Mul de Stat pentru Problemele de Muncă p flahrii ele Iu _.uQe manuale școlare se asigură o mai fedieiMuă repartizare a materiei pe ani de studii și pe teețfi. ue urmărește eliminarea paralelismelor, în- ■Murarea supraiucăreării elevilor și o mai bună acce- ■tiflitaăe. Iu anul 1965. contmuîndu-se munca in a- eeMtă direcție, ver fi elaborate noi planuri de învă- țău w. uree aure școlilor profesionale și școlilor teh- ■ăoe eare vor primi aboolvenți ai școlii generale de 8 aui- Va cMtinua, de asemenea, acțiunea de editare a mauoalelai peaira anal școlar 1965 1966. prevăzindu-se editarea a încă IM de titluri. S-au luat măsuri pen- ,m extmderea elaborării acestora prin concurs. O atenție deuaebîtă ae acordă îmbunătățirii organi- Mb și luufinatntai instruirii practice a elevilor. In ■am ac ap a fost elaborat, de pildă, „îndrumătorul paiimd organizarea și desfășurarea instruirii practice ■ elevilor afilor tehnice de maiștri", s-au stabilit nor- mutive de lat »rt a atelierelor cu mașini, scule, ma- teriale ete. Este prevăzută, de asemenea, editarea unor m ete di ci de mea aida ir in sprijinul maiștrilor-instruc- tari. precum și a mrui îndrumător privind conținutul, mganiiarez și dBlăpurarea instruirii practice a elevi- ter din muflte Utete. Itiki atent* * asm di și întăririi muncii educative ia șeoii Eide m euos de dodiuătivare „îndrumătorul maurii e^acal ue" care, pe lingă celelalte materiale ou omșiuui metodăe pe eare le-au primit școlile, va oouatitui un ghid prețios al pedagogilor in activitatea de odneare comunistă a viitorilar muncitori și teh- ■«tzi. In învățămintul profesional și tehnic lucrează peste 13 de cadre didactice, avind o pregătire corespun- aătoure. devotate școlii. Continuindu-ae acțiunile ini- țiate in sprijinul perfecționării lor, se vor organiza și in aeest au cursuri, eon&fâtuiri. schimburi de expe- rieM* ete_ asignrîudn-se astfel condițiile pentru ridi- carea calității învățămîntului profesional și tehnie. Annl 1965 începe sub bune auspicii și pentru cei care se ocupă de pregătirea viitorilor muncitori și teh- uietem. Fără îndoială eă. folorind oondi'iile tot mai buue ce li se creează, ei na vor precupeți nici un efort pentru a fi la înălțimea sarcinilor ee te stan in față. Ing. EMIL K1ZESCC director in Direcția generală a învățămîntului profesional și tehnic din Ministerul învățămîntului Noile manuale vor oglindi mai amplu cuceririle științe, teh- nicii și culturii, vor fi îmbună- tățite sub aspect tehnico- g rafie. Oglindind linia ascendentă a dezvoltării întregului nostrn învățământ, planul pe anul 1965 al Editurii didactice și pedagogice prevede tipărirea unui număr de 716 titluri de manuale — dintre eare 423 pentru în- vățămintul de cultui generală și 93 pentru învă- țămintul profesional și tehnic — cu un tiraj de circa 25 de milioane exemplare. Pentru a asigura des- chiderea în cît mai bune condiții a anului școlar 1965—1966, colectivul editurii noastre își propune să asigure, cu sprijinul Ministerului învățămîntului, edi- tarea tuturor manualelor pentru noul an pînă la data de 31 iulie 1965. Desigur, cadrele didactice sint interesate să afle în special ce noutăți editoriale pregătim. Iată cîteva dintre ele : In anul 1965 vor apărea manualele destinate clasei a IX-a, elaborate eonfonn noului plan de învățămînt și programelor pentru școala medie de 12 ani. In a- celași timp, cu prilejul reeditărilor va fi îmbunătățit conținutul manualelor existente, în sensul oglindirii mai ample a marilor cuceriri ale științei, tehnicii și culturii, al întăririi caracterului educativ al lecțiilor, al aprofundării unor teme paralel cu evitarea supra- încărcării. De deosebit ajutor ne sînt in această ac- țiune discuțiile purtate în presă, în care sînt abordate multilateral problemele conținutului și formei manua- lelor și se fac propuneri pentru completarea și pre- zentarea Ia un nîvel științific mai înalt a unor lecții și capitole sau chiar » unor manuale întregi. Anul 1965 va aduce noutăți și în privința prezen- tării tehnico-grafice a manualelor. Aproximativ 100 dintre manualele care se vor tipări în acest an vor apărea în mai multe culori. Printre ele se numără ma- nualele de științe naturale, manualul de geografie a R.P.R. pentru clasa a IV-a, manualele de geografie a regiunilor etc. Atragerea printre colaboratorii editurii a unora dintre cei mai valoroși graficieni din țara noastră se va oglindi, credem, în ridicarea nivelului grafic de prezentare a numeroase lucrări. Peste 200 de manuale vor avea coperți din vinilin sau cartonate. In general editura va folosi mai larg, pentru îmbună- tățirea aspectului grafic al manualelor, condițiile teh- nice superioare de care dispun întreprinderile poli- grafice. Cu scopul de a stimula în continuare strădani- ile pe linia perfecționării prezentării grafice a manua- lelor ne propunem să organizăm un concurs pentru cea mai bună copertă de manual. Numeroase cadre didactice doresc desigur să știe cum se vor desfășura în viitor concursurile pentru elaborarea noilor manuale. Ținînd seama de faptul că în prezent sînt asigurate manuale pentru toate disci- plinele predate în învățămintul de cultură generală, există condiții să se acorde autorilor un timp mai în- delungat pentru redactarea manualelor viitoare. De aceea, fără a mai organiza un concurs pentru anul școlar 1965—1966, vom lansa în curînd, pe baza noilor programe, un concurs pentru anul școlar 1966—1967. Aceasta va da posibilitatea ca manualele să răspundă într-o măsură mult mai largă cerințelor de perspecti- vă ale învățămîntului nostru. Sînt de semnalat lucruri noi și în sectorul manuale- lor pentru învățămintul profesional și tehnic. Astfel^ vor apărea manuale originale privind materialele peiH tru instalații electrice în clădiri, construcțiile fore^ tiere, tehnologia ceramicii de construcții etc. Nu- meroase alte manuale pentru învățămintul profesio- nal și tehnic vor fi revizuite, noile ediții fiind îmbună- tățite atit din punct de vedere al conținutului cit și în ceea ce privește prezentarea tehnico-grafică. Lucrări mult așteptate în școli sînt cuprinse în pla- nul aparițiilor cu caracter pedagogic. Am semnala în primul rind metodicile pentru predarea diferitelor discipline de specialitate. In anul 1965 ne-am propus să edităm 15 asemenea metodici, dintre care 11 pen- tru predarea disciplinelor de bază din școlile generale de 8 ani. In sfîrșit, în cursul noului an vom îmbogăți și mate- rialul didactic realizat de editura noastră. O lucrare importantă in acest domeniu, aflată în curs de apa- riție, este Atlasul general, care va cuprinde cele mai noi date referitoare la geografia țării noastre și Ia geografia continentelor. întregul colectiv al Editurii didactice și pedagogice se consideră mobilizat pentru ca planul de apariții pe anul 1965 să fie realizat la un nivel calitativ mai înalt. MIHAI ROMAN redactor șef al Editurii didactice și pedagogice Material didactic care să con- tribuie în măsură cît mai largă la modernizarea procesu'ui de învățămînt. Anul 1965 coincide cu cel de-zl 15-lea an de existență a întreprinderii de material didactic. Ilustrativ pentru dezvoltarea întreprinderii noastre in această perioadă este chiar numai și faptul că in 1965 I.M.D. va trimite școlilor de 9 ori mai multe produse decît în 1951, pri- mul său an de existență. Producția din 1965 va fi alcă- tuită din 126 de tipuri de aparate și piese demonstra- tive, precum și truse de diapozitive pe 38 de tematici. Paralel cu lărgirea producției din punct de vedere valoric și ca sortimente, colectivul nostru își îndreaptă eforturile spre continna îmbunătățire calitativă a pro- duselor și spre realizarea unor noi sortimente, prin care să contribuie intr-o măsură cît mai mare la mo- dernizarea procesului instructiv-educativ din școlile de cultură generală, profesionale și tehnice. In anul 1965 vom trece la fabricarea în masă a unor produse menite să ajute cadrele didactice în moder- nizarea predării cunoștințelor științifice. Dintre acestea menționăm aparatul pentru demonstrarea variației electrice cu temperatura, aparatul pentru studiul comportării inductanței, trusa pentru experiențe pri- vind electromagnetismul și mai ales trusa pentru ex- periențe eu semiconductor! care va permite efectua- rea unei largi game de experiențe privind cîteva din- tre cele mai importante probleme ale fizicii moderne. Uncie din produsele anului 1965 sînt destinate și eelar care n-au ajuns încă la virsta școlară. Cele mai interesante dintre acestea sînt colecțiile de mulaje ale unor păsări și animale indigene și exotice executate din material plastic, cu ajutorul cărora li se vor putea forma copiilor din grădinițe o serie de cunoștințe deo- sebit de utile. Strădania colectivului nostru de a îmbunătăți conti- nuu calitatea tuturor produselor se concretizează și în numărul mare de sortimente — 79 — care vor fi modernizate substanțial în anul 1965. Menționez in rîndul acestora generatorul electrostatic cu bandă care, datorită perfecționărilor ce i se vor aduce, va căpăta caracteristici tehnice superioare și va fi mai ușor de manipulat. Vor fi modernizate, prin introdu- PAGINA 2 . PENTRU 1965 cerca unor circuite imprimate, și trusele de planșete electrice și de experiențe electronice, ceea ce va per- mite efectuarea unei game mai largi de experiențe. In procesul de fabricație a mulajelor pentru preda- rea științelor naturale, vom introduce o seric de materiale plastice realizate de curînd de industria noastră chimică, în special material expandat, care le va mări substanțial rezistența. o mărturie elocventă a creșterii continue a calității produselor I.M.D. raportată la nivelul tehnicii mon- diale în acest domeniu o constituie faptul că o serie de țări cu mare tradiție în producția de material di- dactic, ca dc pildă R.F. Germană, au comandat între- prinderii noastre, pentru anul 1965. unele sortimente importante. Bineînțeles că, paralel cu sporirea calității produse- lor, ne vom preocupa de creșterea continuă a produc- tivității muncii și de reducerea prețului de cost al tuturor sortimentelor. Ne propunem în același timp să realizăm în noul an o legătură mai strînsă cu beneficiarii — școlile din întreaga țară. Specialiștii noștri se vor deplasa in școli pentru a afla părerile profesorilor in legătură cu performanțele produselor pe care le-au livrat in anii precedenți și pentru a da, acolo unde este necesar, unele lămuriri suplimentare. Trimișii întreprinderii vor fi înarmați în același timp cu o trusă de unelte, astfel încît să asigure întreținerea aparatelor, even- tual remedierea unor defecte etc. Un prim obiectiv al nostru pe această linie este ca pînă la sfîrșitul anului 1965 să nu mai existe în nici unul dintre laboratoa- rele școlilor din Capitală vreun produs I.M.D. neu- tilizat din motive tehnice. în planul nostru pe anul 1965 figurează și o serie de ^biective care se referă la activitatea din 1966. Este Korb a de realizarea și omologarea unor sortimente noi, ;■ căror producție în serie va începe peste un an. Menționăm printre acestea dilatometrul cu ajutorul că- ruia se va putea ilustra dilatarea în volum a lichidelor, trigonometrul — aparat pentru demonstrarea funcții- lor trigonometrice, aparatul pentru înregistrarea și redarea sunetului, un aparat demonstrativ pentru stu- diul microundelor cu generator de frecvențe variabile, precum și o serie de produse care au fost premiate la ultimul concurs de material didactic. Pășind în anul 1965, cel de al 15-lea an de Ia în- ființarea I.M.D., colectivul întreprinderii noastre se va strădui să muncească astfel încă din prima zi încît „marca fabricii" să reprezinte întotdeauna ga- ranția calității înalte a produselor. Ing. CONSTANTIN OPROIU directorul întreprinderii de material didactic Pe plan local — dezvoltarea rețelei învățămîntului, noi con- strucții școlare cu dotare mo- derna, masuri pentru îmbu- nătățirea predării. Anul 1965 pune în fața corpului didactic din regiu- nea Galați probleme deosebit de importante legate dc dezvoltarea învățămîntului, de ridicarea nivelului ac- tivității instructiv-educative. Astfel, numărul elevilor din școlile generale de 8 ani va crește față de anul 1964 cu 4 753, în timp ce învățămîntul mediu va cu- prinde cu 2 813 elevi mai mult decît în acest an. Ca urmare va crește rețeaua școlară. Pentru noile con- strucții școlare s-au alcătuit încă de pe acum docu- mentațiile tehnice, s-au obținut repartițiile de mate- riale și s-au întocmit grafice pe stadii fizice, astfel încît se poate spune că s-au luat toate măsurile ca lucrările de construcții să se desfășoare în ritmul dorit. O problemă de actualitate pentru învățămîntul din regiunea noastră și căreia secția de învățămînt regio- nală îi va acorda în anul ce vine o atenție specială este aceea a înzestrării școlilor cu materiale didactice. Dar mai înainte de a expune ce anume vom între- prinde in această direcție aș vrea să subliniez faptul că in 1965 se vor construi 25 de săli de laboratoare, dintre care majoritatea în școlile sătești. In ceea ce privește materialul didactic, ni s-au alocat din fondu- rile statului 3 520 000 Iei. La ora actuală pentru li- vrarea acestui material s-au și încheiat contracte cu I.M.D. și cu diferite întreprinderi chimice. Acțiunea de înzestrare tehnico-didactică a școlilor se va îm- pleti și în anul viitor cu preocupările pentru conser- varea. păstrarea și buna utilizare a materialului di- dactic, așa încît să crească durata de folosire a aces- tuia. Nu pot încheia referirile Ia acest gen de probleme fără să amintesc că în anul 1965 sc va înnoi și moder- niza și o bună parte a mobilierului școlar. In acest scop au fost alocate 8 800 000 lei, contractele cu fur- nizorii fiind de asemenea încheiate. Preocupările secției regionale de învățămînt, ale secțiilor raionale, ale conducerilor de școli și ale cor- pului didactic din regiunea Galați în domeniul ridi- cării nivelului învățămîntului se vor centra mai ales pe direcția perfecționării profesionale a învățătorilor și profesorilor. In anul 1965 numeroși învățători și pro- fesori își vor susține examenele de grad. Alții vor urma diferite cursuri regionale și centrale, unde vor putea cunoaște cele mai noi cuceriri ale științei în do- meniul specialității lor.' O atenție specială vom acorda în anul 1965 îmbunătățirii controlului și îndrumării. Am prevăzut în acest sens ca lunar să se desfășoare o instruire de cîte două zile, pe probleme teoretice și practice, a inspectorilor școlari. Pentru directori se vor iniția lunar schimburi de experiență a căror te- matică se va referi la activitatea de organizare și îndrumare a procesului de învățămînt de către di- rector. Ne propunem, de asemenea, să inițiem diferite ac- țiuni menite să ducă la ridicarea aportului comisiilor metodice în valorificarea experienței pedagogice înain- tate. Pe această linie insistăm mult ea acolo unde nu- mărul cadrelor didactice este mai mic, comisiile să se alcătuiască pe grupuri de școli apropiate, așa cum de altfel recomandă și noul Regulament al școlii de cul- tură generală, astfel încît să existe eondiții pentru o dezbatere aprofundată a problemelor conținutului și metodicii fiecărei specialități în parte. Sîntem convinși că anul 1965 va însemna pentru corpul didactic din regiunea Galați un an de noi reali- zări în domeniul traducerii în viață a sarcinilor im- portante pe care partidul le pune în fața învățămîn- tului din țara noastră. Prof. TANASE NEJNERU șeful secției de învățămînt a regiunii Galați Un mare număr de cadre di- dactice antrenate în acțiuni de informare și cercetare științi- fică pe probleme actuale ale învățămîntului. Planul pe anul 1965 al Societății de științe matema- tice este bogat în aețiuni interesante. Un loc de cinste îl ocupă, printre aceste aețiuni, manifestările științi- fice. Iată cîteva dintre ele : Cu sprijinul Ministerului învățămîntului se va organiza un colocviu de topologie și analiză funcțio- nală, care se va desfășura la București. La Cluj va avea loc un colocviu de matematici aplicate în agri- cultură, iar la Timișoara un simpozion de astronomie. S.S.M. va continua să organizeze în anul 1965 și consfătuiri metodico științifice Menționăm, printre ele, cnnsfătuirra cu tema .-Noțiunile de mulțime, nu- măr. funcție, relație, iu școala de cultură generală", eare se va desfășura la Timișoara, și consfătuirea in care se va analiza manualul de algebră pentru cla- sa a VllI-a. care va avea loc la Sibiu. In consfătuiri interregiosale se vor dezbate temele „Activitatea ex- trașeoiară la matematici" si -Calcule aproximative in școala de cultură generală". O atenție specială acordă S.S.M. organizării olim- piadei de matematică pentru elevii școlilor medii, pedagogice, profesionale și tehnice de maiștri, ca și selecționării membrilor echipei țării noastre care va participa Ia cea de a Vll-a olimpiadă internationlă de matematică. Dc asemenea filialele și subfilialele societății vor organiza cercuri pe orașe pentru elevii cei mai dotați in studiul matematicii, în vederea orientării lor profesionale și a pregătirii lor pentru profesiunile din acest domeniu. Se prevede, pentru noul an. și intensificarea acti- vității editoriale a societății. In Editura didactică și pedagogică și în Editura tehnică vor apărea o serie de volume de specialitate elaborate sub egida socie- tății. De asemenea, pe lîngă seriile „A" și „B“ ale „Gazetei de matematică." vor apărea volumele pe- riodice ale „Buletinului matematic", precum și nume- rele revistei „Mathematiea". Printre acțiunile proiectate pentru anul 1965 de către Societatea de științe istorice și Biologice din R.P.R., relevăm în primul rînd organizarea, în cursul lunii ianuarie, a unei sesiuni metodico-științifice pe țară, în colaborare cu Institutul de lingvistică al Academiei R.P.R., consacrată predării problemelor de gramatică și stilistică in învățămîntul de cultură generală. Mult interes va prezenta, credem, organizarea unei sesiuni metodice pe țară, la care va fi discutată pro- grama învățămîntului de 12 ani. Societatea își propune, de asemenea, să organizeze sesiuni metodice interregionale, in trei centre cu insti- tute pedagogice, la care se vor prezenta referate în legătură cu practica pedagogică a studenților, urmate de lecții practice. La rîndul lor, filialele și subfilialele societății vor organiza consfătuiri metodice în care ur- mează a fi discutate rezultatele obținute în predarea istoriei, limbii și literaturii romîne, limbilor și litera- turilor străine și vor fi popularizate cele mai eficiente metode de predare. Societatea va continua și în annl 1965 să antreneze pe profesorii de specialitate in activitatea de cercetare științifică. Pe lîngă acțiunea de culegere a materialului folcloric și de lexic regional, începută încă de mai mulți ani, se va organiza, în colaborare cu Institutul de lingvistică al Academiei R.P.R., o acțiune de cule- gere a materialului toponimic și antroponimic, pe baza unor chestionare difuzate membrilor societății, acțiune la care își vor putea aduce contribuția cadre didactice din toate categoriile de învățămînt. Se va continua cu organizarea tradiționalului con- curs anual de literatură romînă pentru elevii școlilor medii, pedagogice, profesionale și tehnice agricole. In ceea ce privește activitatea editorială, societatea va tipări în cursul anului 1965 volumele VI și VII din culegerea „Studii și articole de istorie", volumele VIII și IX din „Limbă și literatură", volumele VI și VII din „Studii de literatură universală", volumele V și VI din „Studia et acta orientalia", volumul II din culegerea de „Lexic regional", precum și volumul I al unei cu- legeri de folclor. In sfîrșît, se pregătește pentru edi- tare in cursul aceluiași an un volum comemorativ „M. Eininescu", în care sînt cuprinse cele mai va- loroase comunicări prezen'ate la sesiunea științifică pe țară din 1964, precum și alte studii legate de viața și personalitatea marelui poet elaborate de membri ai societății. Un plan bogat, cu acțiuni eficiente, s-a întocmit șl la Societatea de științe naturale și geografie. In anul 1965 se va desfășura o sesiune științifică de comuni- cări și referate și consfătuirea de geobotanică, a cărei tematică se va referi Ia studiul și cartarea pajiștilor, fînețelor naturale și pădurilor din Moldova de Nord. Secțiile de specialitate ale societății vor organiza o serie de colocvii. De pildă secția de geologie va or- ganiza colocviul cu tema „Structura geologică a te- ritoriului R.P.R. în lumina cercetărilor din ultimii ani", secția de geografie, colocviul „Cu privire la con- cepția modernă de geografie regională", secția de botanică, colocviul „Folosirea izotopilor radioactivi in cercetările de botanică pc plan mondial", secția de zoologie, colocviul „Probleme de zoologie în dis- cuția congreselor și conferințelor internaționale din ultimii ani", secția didactică, colocviile privind căile și mijloacele de realizare a modernizării învățămîn- tului geografiei și științelor naturale în școala de cultură generală etc. In scopul stimulării activității de cercetare știin- țifică desfășurată de membrii filialelor vor fi editate îndrumătoare privind cercetarea problemelor de geo- grafie fizică și geografie economică. De asemenea profesorii din școlile de cultură generală vor fi so- licitați să participe la studiile efectuate de o serie de cunoscuți cercetători in domeniul geografiei și știin- țelor naturale. In vacanța de vară a anului 1965 S.S.N.G. va or- ganiza 6 tabere-curs : la Baia Mare-Borșa, la stațiunea „Dr. I. Borcea" de la Agigea, la Piatra Neamț-Bicaa, la Timișoara-Caransebeș, Ia Brașov, la Deva-Orăștie. Pe tărîmul activității editoriale sînt înscrise in planul S S.N.G. — alături de apariția periodică a re- vistei „Natura", seriile geografie-geologie și biologie — 12 lucrări, printre care amintim culegerile de ma- teriale metodice în ajutorul profesorilor de geografie, științe naturale și agricultură, ghidul de excursii științifice în zona de litoral a Mării Negre și bule- tinele de comunicări în probleme de geologie, geo- grafie, botanică și zoologie. Acțiuni valoroase, menite să vină efectiv in spri- jinul muncii profesorilor de specialitate, va organiza in anul 1965 și Societatea de științe fizice și chimice, li vor interesa mult pe profesori, de exemplu, simpo- zionul de fizică cu tema „Energetica nucleară și per- spectivele ei" și simpozionul de chimie cu tema „Cata- liza și aplicațiile ei in industrie și laborator", care se vor desfășura în București, în cursul lunilor mai- iunie. cu participarea cadrelor didactice de Ia ca- tedrele de specialitate ale tuturor institutelor de în- vățămînt superior, a specialiștilor de Ia unele institute de cercetări științifice și a cadrelor didactice din învă- țămîntul medin. In rîndul manifestărilor de amploare ale societății sînt înscrise de asemenea o serie de consfătuiri cu temele : „Predarea primelor noțiuni de fizică și de chimie in școala genemlă", „Metodica efectuării ex- periențelor demonstrative și a lucrărilor de labora- tor Ia fizică și Ia chimie în școala medie", „Rolul și metodica rezolvării problemelor de fizică și de chi- mie" și „Pregătirea metodică și practică a studenții** facultăților de fizică și chimie de la institutele peda- gogice". In timpul vacanței de vară Societatea de științe fizice și chimice va organiza la București un curs pentru profesorii de fizică, iar la Timișoara un cura pentru profesorii de chimie. Planul societății pe anul 1965 cuprinde și o serie de acțiuni care se adresează elevilor. O asemenea acțiune este, de pildă, olimpiada de fizică și chimie pentru elevii din clasele IX-XI ale școlilor medii» De asemenea, prin intermediul filialelor și subfiliale- lor sale. Societatea de științe fizice și chimice va or- ganiza pentru elevii acestor clase cercuri orășenești de fizică și de chimie. Vor fi editate două serii — pentru profesori și pentru elevi — ale Revistei de fizică și chimie și vor avea loc o serie de consfătuiri cu cititorii acesteia la București, Brașov și Craiova. In același timp, în editurile de resort vor apărea o serie de lucrări în cadrul „Bibliotecii S.S.F.C.". PAGINA 3 Sg O-': - Sg ÎN ȘCOLILE > această imagine simplă și calmă ! Este suficient să fometată și fără veșminte, copilăria din care pelagra alăturare ne-a spus totul. Copilăriei, Republica i-a splendide din sticlă și beton pentru oficierea acelui Republică, patrie dragă, măreață patrie ! De îndreptăm gîndurile însuflețite de căldura iubi rile minuni care ți-au înflorit întreg cuprinsulJ oamenilor liberi. Și poate cea mai minunată di născut și au crescut o dată cu vîrstele tale, com tău viitor. Din clipa cînd primii pași se leagă n« confuz și pînă la maturitatea viguroasă, integră și J rilor noastre cunoaște grija profundă, atentă, matera tcle, vorbesc prin ele însele. Un profil cu liniile sua creion cît toate zilele și eforturile unei mîini liliputan bilă convingere — un copil care scrie. Nimic deosebit. Dl ana își d< mii acestor castele se dezvăluie cuceritoare lumea de mister1 retorte, stative și atenția sobră a unor adolescente emețioj fantastică a metamorfozelor chimice. Dacă n-ar fi atît ale institut de cercetări științifice. Nu e însă decît un latSral maiestuoasă alături nu e a unei universități sau aca dea Republica le-a făcut copilăriei pentru a-i înlesni îndel văluite al studiului : mii de cărți, comori de adevăruri și vîrstci fragede descoperirile tehnicii contemporane, mii de-a lungul și de-a latul lumii, mii de săli si terenu volte în trupuri pline de vigoare și sănărAr. Și pil ternă, atentă a vîrstnicului învestit cu ffliul de pi și povețelor. Cu el alături copilăria pășește sigură! hirtie constituie începuturile firave ale unui da capătul Iui, după succesiuni de veri și primă vel Pe albastrele țărmuri ale mării sau sub lini șt J tregi, conștienți de individualitatea lor, vi săi romantici și echilibrați. In mintea lor, dil eticii comuniste. Pe aripile avintatelor lor vi PAGINA 4 lawssss Mi LinUlIK ca mintea copiilor să se dez iade sint copii, prezența pa- gheta vrăjită a cunoștințelor ste. Creionul abia purtat stîngaci pe ., cu etapele marcate în clase. La ani de muncă și vacanțe petrecute ir, ne aflăm în fața unor tineri în- aționali, inteligenți și instruiți, științei. In sufletul lor, florile ră spre constelațiile viitorului. Hi răspîntia albă dintre ani, ne W ■nosul recunoștinței, către ma- 7 Qțelepciunii partidului, al muncii ■mile tale sint copiii care s-au ■ urile de aur care sînt propriul md primele silabe își caută contur Ippilăria luminată de soarele vremu- ■riei. Imaginile, mai mult decît cuvin- ■e, cu funda agățată comic pe creștet, un ■ectuează ritualul zmîngălelii cu o teri- ■ncă semnificație se află concentrată în I ivalentul ei din alte vremi — copilăria în- I >turi masive de victime — și această simplă ele în stilul arhitectonicii moderne, alcătuiri H pe care îl numim învățătura. In sălile fior. Să intrăm. Iată un laborator. Eprubete, L descoperi prin experiențe proprii logica «putea crede în liniștea albă dintr-un ală, după cum biblioteca ce se înalță I asemenea a unei școli. Sînt daruri pe care pasionanta călătorie pe drumul de taine dez- de aparate menite să traducă pe înțelegerea li, de globuri pentru călătorii imaginare PAGINA 3 am despre patrie PE VALEA BISTRIȚEI" Elevii clasei a Xl-a „D“ de la liceul „Dragoș Vodă" din Cîmpulung, ne scrie tov. Irina lacoban, s-au întîlnit de curînd cu tov. ing. Alexandru Iliescu, secretar al Comitetului raional P.M.R. întîlnirea a avut drept scop să-i ajute în găsirea răs- punsului la întrebarea : „Ce să devenim î“. Subliniind că societatea noastră socialistă are nevoie de Sînt cîteva rindun care coc- cretizeazi credem întreaga «m- nificație a volumului de insera- nări de călătorie J’e •.■alea Bis- triței- apărut sub semnătura scriitorului Fănică N Gbeorgbe : ...Bistrița a fost cuoeritâ. im- blinzită. umanizată- oameni: .-au zăgăzuit pom:nle-. pustii U»re. iar frumuseților sa bogățiilor er milenare le-au adăuga; fromu- sefi și bogății noi*. Vrăjit de frumusețile s-aîim autorul se enturtasmeajă mat eu seamă atunci cînd admiră gran- dioasele schimbări pe care le-a operat în înfățișarea acesteia munca oamenilor Aproape Be . .ne din roomentele căUtoere: este marcat de prezența minuni- lor făurite de oameni — de oa- meni simpli, fără emfază. care desfășoară o muncă Lipsita de aparențele eroismului Scratoirui ni-i prezintă de cele ma: multe ori în trăsături de scrută fugară, unde individualitățile se peerd pentru a se regăsi in p>rtre«ui unor colectivități întregi, cu particularități comune La 5u- hușr bunăoară, ne face ; anoșim- ță cu fetișcane sau băieți i- 1”. „ORAȘE FĂRĂ ARHIVE Nu există pe intre* czipr.ra . Republici* or&ș i". «are „A rw identificăm amprentele v;gu—’S«e ale vieții nosssere Ve- chile fizm.-nm- •-yaaime *e îm- bogățesc pretutindeni cu traaăto- rile noi ale arhitectura snoss?'rse. ajungind nu o dată să se ptsrM copleșite de a-ralara»® cc-.'jstrucțn- lor care cuceresc de la un ar. -a altul. într-un ritm imperunsi iile străzi, alte bulevarde reproL.ind piețe meschine. maidane p-?u- lențiale. periferii anoste pst coordonatele fastuoase. optm«.ș4e ale- urbanisticii socialiste. Cu atît mai mare este stirpnu și ineîntarea de a desc--p oraș întreg, complet r«i, șv me- leaguri unde altădată uu '■nu. nici urmă de ooienrarrf. Există orașe inîreet rlice ale construcției soc : ; AeMer orașe le dedice scriitorul petru Vintilă volum>>> său ce ir.som- nări intitulat .Or-- fără arhi- ve** Victoria. Bicaz. Lunca Po- mostului. Uricanf. LucăccștL Onești — cele șase centre pe care se înscrie itinerariui acestei cărți — sint șase edificii urbane fără trecut pentru că ele s-au născut și au crescut o dată cu Republica. Sint orașe fără arhivă, pentru că arhiva lor de administrație tra- duci nd propria lor tinerețe e uneori, cum spune autorul, „atit de mică incit încape intr-o sim- plă servietă**. Așa. de pildă, pînă acum cîțiva ani pe teritoriul ora- șului Victoria era o pădure în care hălăduiau cerbii, cucii, iepu- rii și urșii. O singură locuință era acolo, o casă de pădurar, din bîrne și cu acoperiș de draniță. Cele mai apropiate sate se află la cîțiva kilometri. Arheologii n-au găsit aci nici un vîrf de săgeată, nici o unealtă de silex, locurile acestea intrînd pe neașteptate în era betonierelor, a halelor indus- triale și a blocurilor cu încălzire centrală. In bună parte asemănă- toare este și istoria celorlalte orașe care alcătuiesc diferitele etape ale itinerariului parcurs de scriitor. n drumul său prin noile orașe ale patriei scriitorul nu urmează ordinea unui program prestabi- lit. El ia contact direct cu fapte- le. cu oamenii, cu psihologia lor. cu peisajul particular fiecărei localități și își prezintă observa- țiile în otdinea în care le recep- tează. Reușind să realizeze un film conștiincios al peregrinări- lor sale Petru Vintilă comunică cititorilor impresii aparent dis- parate din care se recompune în cele din urmă imaginea complexă a orașului, sub multiplele sale 19 sau 19 ani. muncitori care răspund telegrafic pentru că n-au vreme de pierdut, care sînt elevi ai școlii serale, care visează să devină ingineri sau filologi, care i: citesc pe Mihail Eminescu și pe Balzcc. pe Toistoi și pe MAail Sadoveanu, pe Camil Pe- tre; c-a și pe Titus Popovici. A- ce*ași oamen- îi întilnim la p uzdc-v Ia Să- -.ești, la Bicaz. Urmărind procesul tehnologic -Împărăția firelor și fibrelor smtetace- de ia Săvinești intrăm in baie imense, cu cazane blin- date In matenai izolam. cu mese de comandă de unde se declan- șează automatizarea, cu tineri in saloțsete albastre care, mișcin- du-se ce mtr-un imens institut de cercetări științifice, „se apro- pie ă» mașini și cazane cu pași ss ascultă atenti zumzetul din interior apoi cu gesturi calme, sxg'mv notează cioe ceva pe foile ior de control șt trec mai de- un scurt popas ia Piatra Neamț — Sina-a Moidure:'. cum au potezat-o cu mir-dne localni- cii. leagăn-m pitoresc ai atitor strai etfu m limo.ân ti “ istoria ’-I-i • ’.r.. pocnit astăzi pe acpecte. Cn«s«af>'tnți *■* orașul Victorie. «.» „ călă- toru . • intr-o to. i'itilr străma. începe prin in- tonnațh diferite ca grad de va- loare și semnificație : autobuzul cu care călătorește de la gară pînă in centru, un călător, poșta, hotelul, o decizie a sfatului popular cu „orașul nostru este ur. ersț-gTăd4nă“, o vizită la statui popular, o pere- che de Uren in fața ofițerului ue și așa mai departe. Tm - ’ treptat, orașul n: se pre- LTtă întreg, cuceritor prin pros- > clădirilor sale în exclu- Iri date noi prin muncitorii co- t - ,1 ș. amnhili de la Com- bȘ»-ș»u! chi uie, prin magazine. „PORT DUNĂREAN' jiitstra pe care o folosește de preferință scriitorul Eugen Teodora in „Port dunărean" este aceea a imaginilor de antiteză. Facem astfel intii cunoștință cu Galațiul străvechi in care oa- menii erau slugi la trei soiuri de stâpini : de pămint, de ape sau de corăbii. Apoi istoria consem- nează, venind spre vremurile mo- derne, apariția „cerealiștilor**. a „comandorilor** și revoltele celor care îi slugăreau — momente cu- tremurătoare dintr-un trecut sîn- geros Protestul locuitorilor paș- nici din cartierele Lozoveni și Vadul Lupului față de represiu- nile împotriva răsculaților de la 1907 și debutul în asasinat al sublocotenentului Ion Antonescu. 18 nevinovati uciși. Cîțiva ani mai tirziu, o coloană de munci- tori care înaintează liniștită și masivă dinspre docuri, pe chei, scandind bărbătește „Jos răz- boiul ! Vrem pîine !“, este întimpi- nată de gloanțele unor escadroa- ne de roșiori. Sînt file din istoria unei lupte crîncene. neîntrerupte. Octombrie 1920 — greva genera- lă : 1924 — interzicerea activi- tății partidului comunist : 1928, 1929. 1930 — manifestatii și ac- țiuni viguroase ; 1932 — confe- rința muncitorilor ceferiști din Moldova, greva docherilor ; furtunoasa iarnă a anului 1933 — solidarizarea cu marile greve de la Grivita și din valea Praho- vei. . Rodul acestor lupte și suferințe sînt vremurile noastre noi. revo- luția socialistă a cărei lumină victorioasă s-a răsfrînt din plin și asupra Galațiului. Cuceririle socialismului se reflectă în nu- drumul unei largi și impetuoase reconstrucții — scriitorul ne poartă mai sus, pe drumul Bica- zului. Și din nou zugrăvește oa- menii din mîinile cărora a cres- cut acest gigant. Oameni ca ingi- nerul Nicoleta Vlasiu, ca Pașca Gavrilă, Traian Rusu, Maghiar Isaia și Ion Lupoianu, a căror întrecere a determinat „reali- zarea unei viteze record de înain- tare cu peste 4 metri liniari pe zi și au săvîrșit adevărate minuni în lupta de străpungere a munte- lui**. Valea Bistriței are peisaje fer- mecătoare, în preajma ei se în- tind păduri seculare și culmi de munți dominate de măreția Ceahlăului, chei sălbatice și fastuoase. O întreagă istorie și o întreagă literatură sînt legate de meleagurile ei. Scriitorul întîrzie cu îneîntare asupra acestor fru- museți, asupra mărturiilor trecu- tului, dar se întoarce de fiecare dată la prezent, irezistibil atras de minunile pe care le-a realizat epoca noastră socialistă și care se revarsă pretutindeni grandioase, copleșitoare. R. MANOLIU La Școala medie „Unirea** din Turnu Măgurele se desfă- șoară în fiecare an .„sărbătorirea majoratului", în cadrul căreia se organizează acțiuni cultural-educative și sportive, se fac evidențieri pentru învățătură și disciplină etc. De curînd, ne comunică tov. B. Anastasie, a avut loc în școală „sărbătoarea majoratului" din acest an. Elevii care au împlinit acum vîrsta de 18 ani au ascultat o interesantă confe- rință intitulată “Participarea tineretului din patria noastră la construirea socialismului și la lupta pentru pace" și au asistat apoi la un bogat și atractiv program artistic prezentat de elevii școlii. în continuare ei au participat la o frumoasă reuniune dansantă, în cadrul căreia s-a organizat și un con- curs al celor mai buni dansatori. Tov. Ion Muche ne face cunoscute o serie de realizări do- bîndite în cursul primului trimestru de biblioteca Școlii med^ nr. 4 din Constanța în sprijinul lărgirii orizontului cultural^® elevilor, al educării lor estetice și al dezvoltării gustului pentru frumos. Sub îndrumarea conducerii școlii și cu ajutrWl organizației U.T.M., biblioteca a organizat seri literare cu te- mele „Prezențe romînești în lume", „Știință și religie", „De la Tomisul milenar la Constanța zilelor noastre" etc. De asemenea, au avut loc audiții muzicale din operele marilor compozitori din țara noastră și din întreaga lume. Atît serile literare cît și audițiile muzicale s-au bucurat de participarea largă a elevilor. cinematografe, cofetării, adică prin toate acele elemente fami- liare, pașnice care fac parte din obișnuitul cotidian al oamenilor din orice așezare citadină. Scurta istorie a altui „oraș fără arhive**, orașul Bicaz, este legată de epopeea hidrocentralei, de apariția fabricii de ciment, de ivirea lacului de acumulare. Am putea spune că simțămîn- tul predominant care îl însoțește pe scriitor de-a lungul drumuri- lor sale este acela de uimire și surpriză, simțămint care în chip firesc se transmite și cititorului. Sint cu adevărat uimitoare toate aceste orașe a căror tinerețe s-a luat la întrecere cu timpul. V. OCTAVIAN O bogată activitate cultural-educativă — ne scrie tov. Gheorghe Simeanu — s-a desfășurat în cadrul trimestrului I și la Școala medie „N. Bălcescu" din Rîmnicu-Vîlcea. Elevii școlii au vizionat în colectiv spectacole și filme, au participat la sim- pozioane literare, au desfășurat o activitate atractivă, bogată în conținut, în cadrul formațiilor de cor și dansuri, al brigăzii ar- tistice, al orchestrei școlare. Acum, pentru serbările din timpul vacanței, formația de cor pregătește cîntecele „Părinte drag, partid iubit**, „Tineret, mîndria țării** și altele, iar celelalte formații au pregătit pro- grame artistice care vor fi prezentate și la căminele culturale din oraș. meroase prefaceri și înfăptuiri. Țiglina, cartier a cărui celebrita- te a depășit granițele orașului, se aseamănă într-o metaforă a scriitorului cu o uriașă mulțime de nave „Trei mii cinci sute de apartamente se află acum acolo și navighează nestingherite, te- merare și bine construite prin albia timpului**. Șantierul naval, o altă victorie a orașului, care a dat unui pîlc de ateliere mizere replica bărbă- tească a halelor de dimensiuni „duble și triple". „Așezarea — notează scriitorul — nu-i fami- liară doar țării, ci și străină- tății" La bazinul de probă și la dana de armare, descoperi nave pregătite pentru export. Și cea mai de seamă înfăptui- re, mîndria orașului — colosul metalurgic. O faimoasă armată de constructori a răsturnat mi- lioane de metri cubi de pămînt, oferind constructorilor de betoa- ne șanțurile necesare celor mai adinei fundații din țară. „De la un capăt la altul, pe aceste vaste întinderi au apărut clădiri im- presionante, paralelipipedice, vi- zibile de la mari distanțe". Sumedenie de fapte, sumedenie de momente ale construcției so- cialiste, schimbări în viața și psihologia oamenilor. De la cele mai mici amănunte și pînă la coloși ca cei pe care i-am amin- tit, viața noului Galați vorbește despre splendidele perspective pe care i le-a deschis epoca noastră socialistă Toate acestea. în car- tea „Port dunărean** își găsesc o caldă și pasionantă reflectare. S. DUMITRESCU TLPNll MĂGURELE CONSTANTA «HMCll H1CEA CRAIOVA IAȘI flMPLLLîNG riOLDOIENfSC le-a sporit dorința de a-și pune forțele în slujba patriei și poporului. limbile străine. care să-și răs- La raioane se organizează schimburi de experiență cu di- rectorii școlilor generale dc 8 ani, precum și ședințe ale cercu- rilor pedagogice la care cadre didactice din învățămintul supe- rior vor prezenta noutățile în specialitate, iar inspectorii școlari constatările mai importante făcute in cursul primului trimestru. necesită un număr mereu sporit de cadre, și i-a îndemnat intensifice eforturile la învățătură pentru a fi capabili să pundă cerințelor ce se vor pune în curînd în fața lor. întîlnirea a contribuit mult la mobilizarea elevilor. specialiști de înaltă calificare, a căror valoare este cu atît mai mare cu cît posedă o pregătire specială și o cultură generală mai bogată și mai variată, vorbitorul a arătat elevilor ce largi perspective se deschid în economia și cultura raionului, Nu de mult, după cum ne relatează tov. S. Benedict, publi- cul craiovean a primit cu viu interes și simpatie apariția pe scena filarmonicii craiovene a cprului sindicatului învățămînt Craiova. Binecunoscut în țară, desfășurînd o activitate corală de peste două decenii, acest cor — laureat al celui de-al VIMea concurs al formațiilor artistice de amatori, distins cu premiul I pe țară și premiul special al Radioteleviziunii — și-a cucerit aprecieri unanime. în concertul dat recent, colaborarea corului cu orchestra simfonică a filarmonicii craiovene, colaborare deosebit de fructuoasă, a demonstrat frumoasele lui posibilități. Programul, foarte variat de altfel, a fost primit cu multă căldură de nu- merosul public prezent în sala filarmonicii. A făcut o impresie deosebită lucrarea executată în partea finală a concertului, „O cunună-i țara întreagă" (prelucrare de Dinu Stelian), bisată Ia cererea insistentă a publicului. La reușita acestei manifestări au contribuit și Comitetul sindicatului învățămînt Craiova, ca și secția de învățămînt, care au știut să creeze condiții optime desfășurării muncii artistice a cadrelor didactice. Corespondentul nostru Pavel Francisc ne face cunoscute o serie de acțiuni pe care le întreprinde în timpul vacanței de iarnă secția de învățămînt a regiunii Iași în vederea perfec- ționării personalului didactic. Dintre acțiunile mai interesante relevăm organizarea unei consfătuiri cu toți profesorii din re- giune care predau literatura romînă, economia politică, socia- lismul științific, istoria și geografia patriei în clasa a Xl-a, cu scopul de a dezbate problema evitării paralelismului în pre- darea cunoștințelor umanistice ca mijloc de sporire a eficien- ței lecției. Consfătuirea este pregătită minuțios, materialele ce se vor prezenta fiind întocmite de către colective de profesori fruntași. în această perioadă se va desfășura și o ședință a directo- rilor din școlile medii, profesionale și tehnice, la care se vor dezbate temele : „Cum valorificăm observațiile făcute cu pri- lejul lecțiilor" și „Eficiența muncii cultural-educative în inter- nate". Temele au fost alese de secția de învățămînt regională pe baza constatărilor făcute de inspectorii școlari. Vor avea loc, de asemenea, pe plan regional, cursuri pentru profesorii care predau agricultura și consfătuiri ale profesorilor care predau PAGINA 6 CREAȚII ALE CADRELOR DIDACTICE C1NTEC PENTRU PATRIE Prinos tineresc REPUBLICII M-am născut in Republică, Iar cintec de leagăn mi-au fost Triumfătoarele imnuri Cintate de mii și de mii De oameni Liberi. ► M-am născut in Republică. Copilăriei mele incintate Aripi i-au dai Poveștile adevărate. Cu minuni făptuite de oameni. De semenii mei. M-am născut în Republică. De mină la școală m-a dus Partidul, Dascăl luminat, înțelept, mult iubit. El mi-a deschis cartea învață 1 mi-a spus ^nîîrvățat Să asemuiesc mulțimea sondelor Cu pădurea de brazi. Iar tiimbele de fum ale uzinelor Cu steaguri victorioase fluturîud... Am învățat să cunosc adevărul, frumosul. Căci m-am născut în Republică 1 Cum a dogorit Soarele, anu-acesta. Pe ogorul meu 1 Și ce chipeșe spice-au crescut 1 Cînd mă plimb printre ele, Parcă aș avea o gardă călare. Toate au, pe creștet, curcubeie Și-n ochii lor, ca într-un bob de rouă, Se oglindește lumea. Sînt încrezătoare și curajoase, Spicele mele 1 Pe toți treizeci de adolescenți, în flanc, I-am luat pe rînd, după stat, Și i-am învățat să-și scuture singuri pletele tinere, Le-am întors frunțile cuminți spre lumină, Și-n orele tîrzii, de clasă, In triunghiul zmeriu al inimilor, Spicele mele mistuiau secolele. Sînt puternice-acuma spicele mele, băieții meii A dogorit soarele cu rîvnă, pe ogorul tău, Ca o pîine de aur ți-a crescut tineretul, Republică 1 Prof. MARIANA FILIP SARAȚEANU I Frumoasă mi-e țara străbună întinsă pe munți și pe văi Cu fete cu flori la ureche Cu mîndri și ageri flăcăi. Refren : Patrie dragă, mult te iubesc. Patrie dragă, îți dăruiesc Gîndul meu curat Sus înălțat Ție, scumpă patrie Cu drag închinat. II In vremi de restriște și jale Străbunii vegheau pe ogor Pămîntul din munți pînă-n vale E plin de mormintele lor. III Dar astăzi rîde primăvara Alungă iernaticii nori Cît prinzi cu privirile țara Sclipește de soare și flori. Comuniștilor Trăim sărbătorește izbinda, dezrobirea Și minări, fericiți, liberi. Ne aplecăm intiorați Peste trecutul negru. Peste pătimirile voastre. Peste tăria voastră învingătoare a tot. Și înțelegem : Ceea ce pentru noi e trecut Pentru voi a fost prezent cumplit. Pătimirile voastre. Tăria voastră învingătoare a tot. Voi le-ați trăit. Ați suferit, ați luptat, ați invins t Și ceea ce pentru noi e prezent. Pentru voi a fost viitor. Voi ați văzut ce va fi : Republica — Visul de aur al poporului — Pentru voi era sigură izbîndă. Comunismul — Idealul omenirii muncitoare — Pentru voi era lege indestructibilă. Voi ați știut că va fi : Libertate, Construcție, Pace Și ați luptat ca să fie. Și, de aceea, visul milenar A devenit realitate vie Și ceea ce pentru voi a fost viitor Pentru noi e prezent fericit Venă vi-I datorăm. Comuniștilor 1 Prof. TEODORA STANESCU Ora de cor O sală de clasă. Un cor Revărsat prin ușa-nchisă-n coridor 11 străbate ca un val sonor Și-ncadrează într-un nou decor Teancurile mari de cărți. Sulurile lungi de hărți Și portretul fiecărui domnitor. Cîntecul s-avîntă cristalin, Se-ntețește mîndru și senin Și puternic, de vibrează-n plin Geamul înghețat și translucid. E un cîntec cald despre Partid. Și-i atîta inimă în el, Și elan, și-ncredere, și zel ! Parcă toate geamurile se deschid, Parcă ar străbate și prin zid, Parcă-1 cîntă pietrele pe stradă, Gardurile pline de zăpadă, Plopul ascuțit ca o peniță, Moțul căciuliței de fetiță, Și antenele de radio pe case, Ghiața lucitoare, de mătase, Pașii fiecărui trecător Toate-1 cîntă, Totu-1 ciută. Totul cîntă-n cor. Prof. MARIA SOLOVAN Prof. MARIA FRINCULESCU j pe Valea Lotrului PAGINA a ■■■ Pentru anul 1966... REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : București. Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac Ia oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii voluntari din unitățile de învățămînt. Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Scînteii, Pia|a Scînteii București. — Tonul face muzica. Deci, în continuarea lecției, descurcați-vi singuri... Profesorul de științe naturale suplinește la ora de fizică... Ultimul brad DIN NECAZURILE EDITURII — Mi-am zis că face cit unul bun. Autorul: — Am adus prima parte a manualului. OMUL CEL MAI INDICAT SCURT ȘI... CUPRINZĂTOR Dragi elevi, am vorbit in ora aceasta ceva despre concizia în expunere. In ora viitoare vom continua. Specialiștii în pedagogie ciberne- tică propun ca probele date de elevi la examene să se verifice cu ajuto- rul mașinilor electronice. Profesorul către elevi : Iar această mașină im- pozantă, după cum afirmă specialistul aici de față, s-ar putea să fie președintele comisiei voastre de maturitate. REVELIONUL ȘEDINȚOMANILOR Și cum acest moment din a treia zi a ședinței consiliului nostru pedagogic coincide intimplător cu revelionul, profit de ocazie pentru a vă ura „La mulți ani, dragi colegi".