Proletari din toate țările, uniți-vă!
4nara-Deva
DE BUCURII
■
£ »
li
EDHATA DE MINISTERUL INVATAMINTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN INVAȚAMINT Șl CULTURA
Anui XVI nr. 782
vineri 25 decembrie 1964
8 pagini 25 bani
lată-ne, așadar, în vacanță. Pri-
mele zile s-au și consumat, ofe-
rind școlarilor acțiuni recreative,
plăcute și instructive, pregătite cu
grijă de pedagogi și înscrise încă
de mult în agenda preocupărilor
fiecărei școli.
Intr-adevăr, directorii, dirigin-
ții, toate cadrele didactice au cău-
tat din vreme să asigure elevi-
lor, pentru vacanță, activități va-
riate, atrăgătoare. Se numără
printre ele frumoasele șezători li-
terare organizate în cadrul clu-
burilor, concursurile pe teme cul-
turale și artistice, întîlniri cu ac-
tiviști de partid și de stat, plim-
bări. vizionări de spectacole, vi-
zite Ia expoziții și muzee și. bine-
înțeles. nelipsitele competiții
sportive specifice anotimpului
alb. La ora cînd scriem aceste
însemnări în școli au loc ultimele
pregătiri pentru întîmpinarea a-
niversării Republicii, a serbări-
lor pomului de iarnă, a revelioa-
nelor, a carnavalurilor pionie-
rești.
Elevii clujeni, de pildă, pregă-
tesc cu ajutorul profesorilor con-
cursurile „Republică, patrie li-
beră" și „Clujul ieri și azi", pen-
tru care consultă o bogată biblio-


grafie și fac vizite în unitățile in-
dustriale și agricole din oraș și
din regiune.
In școlile din orașul Baia Mare
se desfășoară o adevărată între-
cere pentru realizarea celui mai
frumos revelion. Cadrele didac-
tice, ajutate de organizațiile sin-
dicale și de utemiști, i-au atras
în această activitate atît de plă-
cută lor și pe elevii din clasele
mari, care s-au întrecut în fan-
tezie și creație pentru alcătuirea
răvașelor, a „poștelor revelionu-
lui", a plugușoarelor, a progra-
melor festive ale brigăzilor ar-
tistice de agitație etc. Pronosticu-
rile prevăd de pe acum succesul
Școlii medii nr. 1. Dar mai știi?
Nici celelalte școli nu se lasă mai
prejos...
Sînt în toi și pregătirile pentru
serbarea pomului de iarnă. La
Școala generală de 8 ani nr. 1, de
exemplu, se fac intense pregătiri
pentru programul care va fi pre-
zentat cu acest prilej și se confec-
ționează măștile pentru carnaval.
Și școlarilor constănțenî li s-au
pregătit pentru zilele vacanței
nenumărate surprize. Monumen-
tala sală a sporturilor, îmbrăcată
sărbătorește, este gata să-i pri-

mească pe pionieri la carnavalul
care se va organiza aici. Elevii
și profesorii de la toate școlile
din oraș stabilesc, in aceste zile,
ultimele detalii ale desfășurării
lui. Va fi prezentat un atractiv
program artistic, care cuprinde
cele mai interesante puncte din
programele fiecărei școli. Acum
se definitivează modul de desfă-
șurare a „Parăzii costumelor",
așa ca fiecare „floare", fiecare
„Făt-Frumos", fiecare „cosmo-
naut" să fie cît mai bine pus în
valoare.
La fel de atractive se anunță a
fi acțiunile organizate în școlile
medii, profesionale, tehnice și pe-
dagogice ale Constanței pentru
întîmpinarea Anului Nou. Elevii
Școlii medii nr. 2, îmbrăcați în
frumoase costume naționale, vor
rosti „Plugușorul" întovărășin-
du-1 cu pocnete de bici și clin-
chete de zurgălăi. Sălile în care
va avea loc revelionul vor fi împo-
dobite cu scoarțe și covoare națio-
nale, cu marame și prosoape. Cei
peste o sută de membri ai cercului
de folclor din școală, cerc a cărui
faimă a trecut de mult granițele
regiunii, au întocmit, cu ajutorul
profesorului de limba romînă, un




In vacanță, cu schiurile pe munte
interesant program artistic în
manieră populară, avînd la bază
culegerile folclorice efectuate
chiar de ei în timpul excursiilor
prin țară. Ca în majoritatea șco-
lilor, și aici pregătirile sînt a-
proape gata.
Sute și sute de elevi din orașe-
le Iași, Vaslui, Pașcani primesc
în mijlocul lor, în zilele vacan-
tei, compozitori și actori de la Fi-
larmonica de Stat „Moldova" și
de la Opera de Stat din Iași, care
ii ajută să pregătească progra-
mele artistice, să facă progrese în
inițierea muzicală.
Bogată este și activitatea în
aer liber a elevilor ieșeni. Antre-
nați de profesorii lor de educație
fizică, ei participă la atit de în-
drăgitele concursuri de săniuș și
de patinaj artistic, la minunate
drumeții și excursii pentru cu-
noașterea regiunii.
La Suceava, elevii din 11 școli
se pregătesc în aceste zile pentru
carnavalurile de iarnă intitulate
„Cîntec, joc și voie bună" și
„Fulgi de nea“. La Focșani, elevii
Școlii generale de 8 ani nr. 4 aș-
teaptă cu nerăbdare concursul
„Cel mai bun povestitor" la care
vor fi povestite fragmente din
opera lui Ion Creangă. Pînă a-
tunci vizionează o serie de filme
care s-au programat special pen-
PRILEJURI
Primele zile de va-
canță au adunat, în ho-
lurile și sălile Clubului
sindicatelor din învăță-
mînt din Capitală, zeci
și sute de copii. Gălă-
gioși, plini de voie bună,
ei vin cu drag aici, ști-
ind că li se oferă nenu-
mărate prilejuri de
bucurii.
Anul acesta
ne-a
tru ei la cinematografele
lui și se pregătesc pentru
rea pomului de iarnă.
Pregătiri intense pentru
orașu-
serba-
sărbă-
toarea Republicii, pentru serbările
pomului de iarnă, pentru carna-
valuri și revelioane au loc și la
școlile din Suceava sau Timișoa-
ra, din Galați sau din Craiova.
Vacanța aduce tuturor elevilor, ca
în fiecare iarnă, zile pline de far-
mec, care le îmbogățesc sufletul
și mintea și le împrospătează for-
țele.
I. PERIETEANV



spus tovarășul P. Ignat,
directorul clubului —
acordăm o atenție spe-
cială activităților de va-
canță pentru copiii ca-
drelor didactice. Le vom
prezenta, de pildă, în ca-
drul unei mari serbări,
pe eroii basmelor îndră-
gite, în decorul feeric al
iernilor patriei. La bi-
bliotecă s-au creat ra-
ioane speciale cu cărți
pentru cei mici.
Copiii se pregătesc și
ei pentru mult aștepta-
tele serbări. Sînt în toi,
de exemplu, repetițiile
ansamblului de balet,
ca și ale ansamblului de
cor, care va sărbă-
tori în această vacanță
5 ani de activitate și cel
de al 100-lea spectacol.
După cum vedeți —
încheie directorul clu-
bului — o activitate bo-
gată, atractivă, așa cum
o merită copiii după un
trimestru.
In ultima vreme, numeroase insti-
risț" da învățămînt au sărbătorit îm-
plinirea unui veac de existență. Fie
că e vorba de Universitate, de Insti-
tutul de teatru, de o școală de cul-
tură generală sau de o școală tehni-
că, o asemenea aniversare își extinde
semnificația asupra fizionomiei în-
t regii noastre culturi, scoțind in lu-
mină valoroasele ei trodrțri.
La aniversările amintite s-au adău-
gat, intr-una din aceste sile, încă
trei sărbători, la incă trei școli care
mi împlinit 100 de ani de la îușdn-
re.
La Smeeni
O căsuță acoperită cu stuf, cu o
singură încăpere încălzită iama cu
f /.v, c u pămînt pe jos și fără nici
un fel de bănci sau scaune, un u»-
t vriilor, un anume Coatache Pa-
pcscti, cîțiva elevi... Acesta a fast
începutul unei școli care numără
astăzi peste 800 de eteri și 33 de
învățători ți profesori și >n desfă-
șoară activitatea ia două clădiri cu
alură urbană, cuprinzind 18 soli de
tlosă, ca să nu mai vorbim dc naa-
b.'ierul modern. de aparatele de la-
b iăor, de terenul de ^ort latre
ol este două ipostaze se înscriu do-
te le mei istorii, uneori dramatică,
alteori emofiosserstă.
Raportate la situația dm trecut,
dotele care cmavtesizează sc/umbă-
iie petrecute ia auri pusms popu-
lure nu bmi na nevoie de comen
tuni. Dacă pe pmcurrai a 80 de am.
pină in 1948, mandrei total al ab-
șolveaților școiu se aha fa 115. ia
ultimii 16 ani au abtaică școala
582 de elevi. Hamei ia acest an cor
absolvi cursurile școia generale de
8 ani 83 da elevi. Școala se poale
mindri cu absolvenți care ocupă
astăzi importarde funcțn ia «para-
tul de partid fi de stat, cu in^rseri
și tehnicieni, profesori fi tnxășători.
cadre mediere, muncitori ia fran»
porturi ți comerț, ca tineri absol-
venți care se pregătesc in școida
ptofesionale fi medii, sSudsazi in in-
ststuleie superioare de incifămint.
La sărbătorirea centenarului, cadre
didactice ca Dumitru Menea, Du-
mitru Crfntea, Alexandrina Țigău și
Ileana Dobre au fost distinși cu
titlul de învățător și profesor frun-
taș. Întreg colectivul școlii a ascul-
tat cu emoție mulțumirile adresate
cu același prilej dascălilor săi de
către inginerul Ghiță Angliei, direc-
torul Hidrocentralei din Bicaz, fost
elev al școlii, evocarea bătrinu-
lui țăran Badea Popescu, din ge-
nerația celor care au absolvit-o cu
aproape 70 de eni în urmă, precum
fi cuvintele de felicitare ale repre-
zeatanțdor Ministerului Incățămin-
iidui. ale organelor locale de partid
p de stat.
Pe locul
..Maidanului
cu dulap"
de odinioară
mb ceec. k periferia de
ftraci *	\ ta
ch umuha oc ducea ipre Giurgțu și
cave trecea pna fața unui taluri mui-
asm nade fa biiciul saptămusal se
iacirseu. spre bucuria copiilor, an
-dadap". țs-a deschis porțile o ■-
srituji de istcăl^me denumite afi-
nai J^ccda primase urbani de
băieți nr. 2 din coloares elhmlră",
do cere a partal mubă vreme au-
rzele de Școala de la maidanul
Ceasurile s-au deschis la 23
noiembrie 1884, așa cum reiese
ă^4r-ms dtfcumeni păstrat in arhi-
va țca&. semnat de cifre prunul
direefor, incâțălorul Ion Beiu, cere
cenoemne cu emoție exenunentul:
Pvtai nptu cerbeie: .\stă-di ia
drmi deci fi trei noiembrie, anulu
uaa ane optsule țeae-deci p patru,
s-a deschis țcoein sucursală din
Ceiomea Albastru. Institutor: 1.
B,»'
Loridid fcoin, proprietate comu-
nală, avea aspectul unei case obiș-
nuite cu trei încăperi pentru sălile
de clasă și o încăpere destinată lo-
cuinței directorului. Acum, școala
dispune de un local corespunzător,
căruia i s-au adăugat chiar în vara
acestui an încă două noi săli de
clasă. Sala de educație fizică, labo-
ratoarele pentru științe naturale,
pentru fizică și chimie, sălile de lu-
cru, terenul experimental, terenul
de sport oferă elevilor și profesori-
lor condiții optime pentru desfășu-
rarea muncii lor.
La înființarea școlii erau 87 de
elevi. Astăzi, după un vene, numă-
rat elevilor care învață în cele 30
de clase depășește o mie.
La fel ca și alte școli cu bogate
tradiții, școala nr. 119 se poate mîndri
ca mmseroși absolvenți, oameni de
stanță p căituri, intelectuali, mun-
citori, mgmeri fi tehnicieni care, la
lacul lor de muncă, f^c cinste pro-
lor.
Documente vechi
și
realități noi
l'deșli este o comună situată
prin părțile Fălticenilor. Istoria ei
h.cepe cu multe secole în urmă. Do-
cumente străvechi amintesc nume
de boieri pe păminturile cărora ță-
ranii udeșteni făceau zeci de zile
de clacă. In aceleași documente,
care vorbesc despre dijme, despre
chipul cum era reglementat dreptul
clăcașilor de a stringe vreascuri sau
ciuperci in pădurea boierului, poți
afla câ din totalul de 300 de năs-
cuți intr-un an au supraviețuit mai
puțin de optzeci.
Aici, intr-o căsuță închmrtă, mică
și joasă, s-a deschis acum o sută
de ani o școală cu un efectiv de...
cinci eleci. Ca fi in alte părți, și
aici a rămas vie în memoria local-
nicilor amintirea transmisă din ge-
nerație in generație a unui învăță-
tor harnic ji de mimă, llie Cosmhic,
primul dascăl al satului, ca yi a al-
tor incățători cu dragoste de copii.
Școala de 8 ani nr. 119 din București
Dc pildă, a acelora care au înfiin-
țat, în urmă cu 80 de ani, un cor
ce ființează și azi sau au pus în
scenă, încă înainte de primul război
mondial, vodevilurile lui V. Alecsan-
dri și piesele Iui L L. Caragiale,
deschizind astfel căile bogatei vieți
culturale de astăzi.
Ji aici comparația trecutului cu
prezentul pune în lumină schimbări
radicale. Două localuri spațioase, cu
14 săli de clasă, local deosebit pen-
tru grădinița de copii care funcțio-
nează pe lîngă școală, sală de gim-
nastică, sală de materiale didactice,
laborator dotat cu multiple mate-
riale și aparate, mobilier modern,
bibliotecă!
„Cronica" pe care a deschis-o în
1866 fiul și urmașul în muma ds
învățător al lui llie Cosmiuc, era
nică în care s-au adunat țoale latele
memorabile din istoria scolii, con-
semnează astăzi rezultatele de la tm
an la altul mai bogate, mai fru-
moase ale muncii școlii. Și cel mai
prețios din aceste rezultate î! con-
stituie miile de absolvenți care au
devenit oameni de ispravă, care au
plecat la școli mai înalte și s-au
întors în comună ori s-au răspîndit
pe întinsul patriei purtind cu ei în-
vățătura căpătată pe băncile acestei
bătrîne școli.
OCT. BUZESCU
Din preocupările
Teatrului pentru copii
V«coafa aceasta a incepvt, peatra copai din Capitală, ev o
placată ivrpriză : ia prvaa din zilele ei a fost inaugurat Teatrul
pentru copii. Aasămsaăa despre ceea ce-ți propune acest tb
nâr teatru, despre repertoriul său, sint nerăbdători, credem, să
afle w numai tiaera spectatori — preșcolarii ți școlarii — dor
fi cei vîrrinici — pedagogii p părinții. In acest scop ne am adre-
sat artistului emerit ION LUCIAN, directorul teatrului.
— Ce a determinat înființarea
acestui teatru ?
— Experiența a dovedit că este
depășită conviețuirea a două pro-
file — pentru copii și pentru ti-
neret — într-un singur teatru.
Spectacolele pentru copii — înțe-
legînd prin copii preșcolarii și
școlarii între 7 și 18 ani — ridică
probleme specifice, deosebite de
problemele spectacolelor pentru
tineri. S-a impus deci crearea
unui teatru cu o tematică adec-
vată celor de vîrsta grădiniței și
a școlii. Să nu înțelegeți însă, de
aici, că spectatorii noștri vor fi
numai copii. Nu, limita de vîrstă
a spectatorilor noștri poate fi
foarte mare, căci spectacolele
noastre dezbat probleme care îi
interesează și pe cei ce contribuie
la instruirea și educarea copiilor.
— Ce își propune colectivul
teatrului pentru a veni în spri-
jinul educării celor mici ?
— Ne propunem multe lucruri,
avem un plan foarte bogat. Nu-
mai baierile, cum se spune, să
r,e tină. în esență, teatrul nostru
își propune să crească, să educe,
de la virsta cea mai fragedă, pe
viitorii spectatori, să-i ajute să
pătrundă în minunatul tezaur al
dramaturgiei clasice și contem-
porane, să-i învețe să privească
și să aprecieze un spectacol, să
înțeleagă mesajul său.
Tematica spectacolelor este de-
limitată, după virste. pe patru
categorii. în prima categorie in-
tră spectacolele pentru preșco-
lari. Acestea vor fi mai ales bas-
me feerice, clasice și modeme,
deoarece basmul este cel mai bun
mijloc de a-i pune pe copii în
contact cu arta, cu frumosul. Ca-
tegoria a doua o constituie spec-
tacolele pentru școlarii între 7—
12 ani. Pentru aceștia xom pre-
zenta piesele în care principalul
loc îl ocupă actualitatea școlară
cotidiană : primele relații cu în-
vățătura, probleme ale relațiilor
între colegi, probleme de condu-
ită morală. Este vorba, după cum
vedeți, de probleme educative de
o deosebită importanță, de rezol-
varea cărora depinde in mare
măsură profilul moral al viito-
rului cetățean. Ne-am gîndit cu
multă seriozitate și la spectaco-
lele pe care le vom prezenta șco-
larilor între 12 și 15 ani, aflați Ia
vîrsta cînd li se formează perso-
nalitatea, concepțiile și opiniile
despre viață, gusturile. Pentru ei
vom pune în scenă piese care
dezbat probleme mai complexe
— relațiile între individ și socie-
INTERVIUL
NOSTRU
tate și necesitatea de a fi util so-
cietății, relații între părinți și
copii etc. In sfîrșit, pentru ado-
lescenți — elevii între 15 și 18
ani — vom organiza o serie de
spectacole care să-i ajute să cu-
noască marile valori universale
ale teatrului. Vom parcurge, pe
cît posibil, în concordanță cu
programa de învățămînt, istoria
teatrului, vom căuta să ilustrăm
,.pe viu" și în mod cît mai suge-
stiv operele studiate.
— Spuneați, la începutul con-
vorbirii noastre, că vă veți adre-
sa și adulților. Veți organiza pen-
tru ei și spectacole speciale ?
— Adulții — mă refer în spe-
cial la pedagogi și părinți — vor
frecventa și spectacolele pentru
copii, căci și din ele vor putea
trage multe concluzii. Pregătim
insă pentru ei și o serie de spec-
tacole cu conținut pedagogic, care
reflectă relațiile celor maturi cu
copiii, ca și relațiile dintre ma-
turi în legătură cu copiii.
— Se pare deci că teatrul va
avea un repertoriu bogat, în care
vor fi înscrise piese pentru toate
virstele. Ne puteți cita cîteva din-
tre spectacolele pe care le veți
pune în scenă ?
— Mai întîi aș vrea să spun că
ne străduim să asigurăm teatru-
lui un portofoliu permanent, care
să cuprindă piese interesante,
instructive. Pentru aceasta am
inițiat un cenaclu format din
dramaturgi cu stagiu și experi-
ență în literatura și dramaturgia
pentru copii. Apoi, pentru ca te-
matica spectacolelor noastre să
fie cît mai strins legată de pro-
blemele pe care le ridică educa-
ția copiilor, ne vom forma o lar-
gă rețea de colaboratori din școli.
Folosesc acest prilej pentru a so-
licita cit mai mulți pedagogi să
facă teatrului nostru sugestii,
propuneri, să scrie chiar creații
dramatice legate de viața din
școală.
Și acum, despre repertoriu.
Am pregătit piesele „Harap Alb"
după Creangă, „Soldatul fanfa-
ron" dc Plaut, „Visul vesel" de
Serghei Mihalkov și „N-ați văzut
dumneavoastră un tată ?“ de Ion
Mustață și Eduard Jurist. In
această vacanță vor fi prezenta-
te spectacolele „Harap Alb" și
„Soldatul fanfaron".
Pentru școlari vom prezenta și
recitaluri de poezie organizate
fie pe autori, fie pe teme, iar
pentru preșcolari vom pune în
scenă fabule. De asemenea, toate
spectacolele clasice vor fi com-
pletate cu spectacole de panto-
mimă.
— Ne-ați putea spune ceva și
despre legătura pe care o va a-
vea teatrul cu spectatorii săi,
mici și mari ?
— Și în această privință am
inițiat o serie de acțiuni, cre-
dem, interesante. în rîndurile e-
levilor vom organiza, cu sprijinul
profesorilor de limba romînă și
al diriginților, cercuri de cronică
dramatică, invitîndu-i să anali-
zeze spectacolele vizionate. Cele
mai bune cronici vor fi premiate
și citite la sfîrșitul ciclului de
reprezentare a spectacolelor res-
pective. Pe copiii mici îi vom în-
demna ca, pe baza unui basm
prezentat de noi, să povestească
sau să scrie și ei un basm ase-
mănător. De asemenea, teatrul
își propune să sprijine mai mult
și mai competent decît pînă acum,
prin mijlocirea actorilor săi,
cercurile dramatice din școli.
Legătura cu spectatorii maturi
se va realiza prin discuții cu pe-
dagogii, ca și prin organizarea —■
în cadrul lectoratelor sau al șe-
dințelor cu părinții — a unor
spectacole pe diferite probleme,
în același timp vom invita la
spectacolele noastre psihologi și
cercetători în domeniul pedago-
giei solicitîndu-i să sondeze e-
coul, emoțiile pe care le trezesc
spectacolele în rîndurile elevilor,
înrîurirea pe care o au asupra
lor.
Acestea sînt cîteva din preocu-
pările Teatrului pentru copii
la început de stagiune. Poate că
ar mai trebui adăugat un lucru,
deosebit de important : acela că
întreg colectivul teatrului este
hotărît să nu-și precupețească e-
forturile pentru ca alături de
școală să-și poată aduce contri-
buția la educarea comunistă a
copiilor.
_____	M. R.
PAGINA 2
La ce probleme
trebuie să răspundă
învățămintul mediu
Chimia este una dintre științele ce au
înregistrat în ultimul deceniu progrese
deosebit de mari și care joacă un rol de
frunte în revoluția tehnică contempora-
nă. De aceea, au crescut corespunzător
și cerințele privitoare la pregătirea viito-
rilor specialiști în acest domeniu.
La concursul de admitere în Faculta-
tea de chimie industrială a Institutului
politehnic din București ultimii ani au
marcat o linie continuu ascendentă a
pregătirii candidatilor. Mulți dintre ei
aveau chiar cunoștințe care depășesc ni-
velul programei școlare actuale. Este, a-
ceasta, o dovadă că în școala medie creș-
te mereu preocuparea pentru aprofun-
darea studiului chimiei.
Desigur, este normal ca un elev care
și-a ales încă din clasa a IX-a sau a
X-a viitoarea sa profesie să se pregă-
tească cu grijă pentru ea și prin studiul
unor lucrări de specialitate. Totuși, cu-
noștințele de bază trebuie studiate chiar
în cadrul orelor de chimie, al lecțiilor de
laborator și al excursiilor în producție
efectuate sub conducerea directă a pro-
fesorului.
în legătură cu această problemă am
Idori să facem cîteva observații cu pri-
-vire la conținutul actualei programe de
chimie și Ia felul cum este predată aceas-
tă disciplină în școala medie. Ne vom
referi mai întîi la modul cum au fost
introduse unele cunoștințe de chimie mo-
dernă și la modul cum sînt predate și
însușite acestea.
Este neîndoielnic pozitiv faptul că în
ultimii ani s-au făcut eforturi pentru a
cuprinde în programă o serie de cunoș-
tințe de chimie modernă, mai ales a unoe
cunoștințe legate de actuala dezvoltare a
industriei petrochimice. Se constată însă,
în unele cazuri, că autorii programei nu
s-au oprit la cele mai bune soluții. De
pildă, programa de chimie pentru clasa
a IX-a prevede predarea cunoștințelor
asupra structurii atomului la '-rșitu!
anului școlar. Capitolul respecți • apare,
deci, elevilor ca un scop în sine, nu poate
fi folosit de ei ca un instrument pentru
înțelegerea proprietăților elementelor și
combinațiilor chimice și nici a posibilită-
ților de utilizare practică a cunoștințelor.
Răspunsurile date de unii candidați la
concursul de admitere în facultate do-
vedesc că și modul cum se predau o
parte din cunoștințele nou introduse în
programă nu este pe deplin satisfăcător.
Bunăoară, mai sint destui candidați care
întîmpină mari dificultăți în folosirea
unităților de măsură și a mărimilor de
bază ale teoriei atomo-moleculare. care
nu reușesc să formuleze cu rigurozitate
științifică enunțurile și definițiile, nu
știu de existența STAS-urilor în chimia
sau nu cunosc unele noțiuni importante
(de exemplu, noua unitate de masă ato-
mică. introdusă de aproape 4 ani». De
aceea, uneori se pot auzi, la concursu-
rile de admitere, răspunsuri complet ero-
nate (de pildă, că masa atomică este
masa unui atom sau numărul de atomi al
unui element aflat în condiții normale,
că atomul gram este masa unui gram
de substanță raportată la un atom din
molecula respectivă etc.). Se pare că este
necesar ca, în pregătirea lor pentru lec-
ție, profesorii înșiși să acorde o mai
mare atenție definirii unităților de mă-
sură și mărimilor de bază ale teoriei ato-
mo-moleculare, căutînd forme cît mai
precise, mai clare de prezentare și deli-
mitare a acestora. Ar trebui poate ca și
la cursurile de perfecționare ale cadre-
lor didactice să se insiste mai mult asu-
pra acestor probleme.
Se impune, credem, mai multă atenție
și pentru vocabularul științific al elevilor,
care nu este în prezent suficient de ri-
guros. La concursurile de admitere se
mai întâmplă să auzim formulări din
acestea, de pildă : „Hidrogenul este un
element excepțional ; electronul său or-
bitează pe o rază mică“... sau „Cuprul
este în spatele hidrogenului în gruparea
Beketov și de aceea este rezistent”.
După părerea noastră, aceste deficiențe
izvorăsc în mare măsură și din faptul că
într-o serie de școli studiul chimiei se
bazează încă pe memorizare și nu pe
raționament. O dovadă că lucrurile stau
așa o constituie și faptul că unii elevi
au rezolvat mecanic problemele care li
s-au dat Ia concursul de admitere, fără
a le putea explica din punct de vedere
teoretic.
Deosebit de important pentru ridica-
rea generală a nivelului predării chimiei
în școala medie este, după părerea noastră,
ca introducerea noțiunilor noi, moderne
să nu constituie niciodată un scop în
sine, ci un element pentru mai buna cu-
noaștere și adîncire a problemelor și să
se acorde un loc de frunte studiului lo-
gic și aplicațiilor de calcul.
Conf. ing. V. T. MĂBpULETfU
prodecan al Facultății de chimie
industrială de la Institutul poli-
tehnic din București
Girahia^ica în
șccală
Prof. PETRU CÎMPEANU, Șopo-
tu Nou, raionul Moldova Nouă:
In general, manualele de gramatică
caută să organizeze predarea cunoștințe-
lor de limbă pe lecții care au structura
corespunzătoare etapelor specifice comu-
nicării : exemple, analiză (relevarea fap-
tului de limbă vizat, cu notele luj carac-
teristice).* apoi o definiție (sau mai mul-
te). o regulă (sau mai multe), un exerci-
țiu de fixare și de consolidare (sau mai
multe). Cum cunoștințele se reiau de la
clasă la clasa, această structură invaria-
bilă duce la monotonie, punindu-i pe e-
levi in situația să repete aceleași exer-
ciții referitoare la aceleași fapte de lim-
bă. învățate și reînvățate. De exemplu,
prezentarea felului, genului și numărului
substantivelor este reluată cu prea
puține note noi de la un manual la al-
tul De aici lipsa de interes pentru pro-
blemele limbii, lipsă care constituie unul
din izvoarele greșelilor din exprimarea
elevilor.
Dar să vedem și cum este rezolvat as-
pectul normativ al studiului limbii romi-
ne în manualele școlare. Firesc ar fi ca
definițiile și regulile să se afle pe același
plan. întrucît definițiile, după cum știm,
generalizează notele caracteristice ale
faptelor de limbă analizate, iar regulile
generalizează moduri de a opera cu ele-
mente de limbă (gramatical, ortografic
etc.). Regulile (gramaticale, ortoepice, or-
tografice, de punctuație) sînt însă vitre-
gite în mod nejustificat, neținindu-se
seama de marea lor importanță in for-
marea deprinderilor de exprimare corec-
tă. Cele mai multe din ele sînt compri-
mate în cuprinsul textului explicativ, ri-
sipite în diverse ..note“, „observații".
..observații de ortografie". „îndrumări or-
tografice" etc.. fără o subliniere grafică
corespunzătoare. Ba mai mult, apar fără
pregătire, fără demonstrație sau după e-
puizarea faptului de limbă dat. Compozi-
ția eterogenă a „observațiilor". „îndru-
mărilor" etc.. face ca elevii să nu le dea
nici o importanță — ba chiar abate une-
ori și atenția profesorilor.
Aspectul descriptiv al gramaticilor șco-
lare actuale este întărit și de exercițiile
pe care le cuprind acestea. Astfel, exer-
cițiile care presupun operarea cu definiții
(exercițiile de recunoaștere în general»,
cuprind circa 50 la sută, iar celp care cer
mai ales operare cu regulile gramaticale,
adică folosirea practică a cunoștințelor
teoretice (exercițiile cu caracter creator)
— sub 25 la sută.
Am reliefat unele lipsuri ale manuale-
lor (fără a tăgădui că au și merite) In-
trucit consider că în primul rind struc-
tura acestora trebuie să corespundă
scopului imediat al predării gramaticii în
școală : dezvoltarea exprimării corecte a
elevilor. O îmbunătățire adusă manuale-
lor în acest sens, după părerea mea, va
da tonul în predarea corespunzătoare a
cunoștințelor de limbă în scoli.
Prof. GRIGORE PRETORIAN, co-
muna Călărași, raionul Corabia :
Programa claselor V—VIII prevede un
număr substanțial de ore pentru compu-
neri, în cadrul lecturii literare. La clasa
a V-a — 20 de ore, la clasa a Vl-a — 14
ore, la clasa a VH-a — 12 ore, iar la clasa
a VIII-a -— 10 ore. Totuși, constatăm cu
toții că elevii fac compuneri slabe, că au
lipsuri în exprimare. De ce ? pupă păre-
rea mea, pentru că nu se acordă sufi-
cientă atenție compunerilor. în manual
sînt puține modele de întocmire a aces-
tora, iar cele care sînt se referă doar la
compunerile după tablouri și la compu-
nerile pe bsza materialului literar stu-
diat. Lipsesc aproape cu totul indicațiile
pentru compuneri narative și descriptive.
Și metodicele dau puține îndrumări în a-
ceastă direcție. Lucrarea „Probleme me-
todice ale predării literaturii" — cea mai
recentă dintre ele — cuprinde numai în-
drumări generale, în 30 de pagini. La rîn-
dul ei, „Gazeta învățămîntului" publică
sporadic articole referitoare la metodica
compunerilor. Iată de ce mulți profesori
evită orele de compunere, deși constată
lipsuri în exprimarea elevilor.
Vocabularul elevilor trebuie continuu
îmbogățit, dar cred că nu gramaticii îi
revine în primul rînd acest rol, ci lectu-
rii literare. Manualele dau, la sfîrșitul
fiecărui text de lectură literară, explica-
ții asupra cuvintelor presupuse ca necu-
noscute. Elevii noștri provin însă din me-
dii diferite, iar în școală au asimilaț^cu-
noștințe în mod de asemenea diferit; în
funcție de nenumărati factori. Ar fi bine
dacă s-ar avea în vedere lucrul acesta în
predare. Momentul explicării cuvintelor
figurează în cadrul fiecărei lecții, dar
timpul afectat lui trebuie să depindă a-
tît de complexitatea lexicului cît și de
condițiile concrete ale clasei.
Prof. DUMITRU D. ION, Mine-
ciu Ungureni, raionul Teleajen :
Consider foarte importantă, pentru îm-
bunătățirea capacității de exprimare co-
rectă a ideilor și sentimentelor, atît oral
cît și în scris, corelația dintre literatura
și gramatică.
Legătura aceasta nu trebuie să se o-
prească, după părerea mea, la simplul
fapt al oferirii textului literar pentru e-
xemplificări și analize, ci trebuie să evi-
dențieze — la nivelul clasei — corespon-
dența între structura gîndirii și modul
cum a fost exprimată aceasta printr-o
structură gramaticală. Cunoștințele de
gramatică se însușesc mai ușor, mai logic
atunci cînd se aprofundează întîi conți-
nutul gîndirii autorului și abia după a-
ceea se trece la analiza gramaticală pro-
priu-zisă. relevîndu-se corespondențele
dintre sens și formele gramaticale. Și a-
ceasta cu atît mai mult cu cît elevul în-
vață gramatică nu numai pentru a acu-
mula un volum specific de cunoștințe cu
scopul de a se conforma unor reguli, ci
și cu scopul de a-și dezvolta gîndirea o
dată cu dezvoltarea deprinderilor de ex-
primare. Oricîte definiții am da gramati-
cii. dacă deprinderea analizei gramatica-
le nu se subordonează peirnanent formă-
rii deprinderilor de vorbire și scriere co-
rectă. ca și dezvoltării gîndirii, studiul ei
în școala de cultură generală va conti-
nua să aibă un caracter închis, limitat,
mecanicist.
Nu ne putem lipsi, după părerea mea
de folosirea la analize a unor texte lite-
rare. Este necesar însă să recurgem și Ia
texte confecționate anume. Ele nu pof
da. desigur, satisfacție deplină, dar aceas-
ta nu înseamnă că trebuie excluse defi-
nitiv. mai ales cînd cerem elevilor exem-
plificările necesare la nivelul posibilită-
ților proprii de exprimare. Aici trebuie
să intervină exigența progresiv sporită
a profesorului, care să determine o exi-
gență asemănătoare din partea elevilor
pentru propria lor exprimare
Prof. N. ANTONESCU, comuna
Terebești, raionul Cărei :
Nimeni nu crede că scopul ultim al
predării limbii rom ine în școală ar fi a-
naliza gramaticală. în ce mă privește,
sînt convins că analiza gramaticală ajută
la o însușire corectă a noțiunilor grama-
ticale. deprinzîndu-1 pe elev să recu-
noască fenomenul morfologic sau sintac-
tic în cunrinsul unui text. A cunoaște
numai o definiție simplă și cîteva exem-
ple elementare, neconcludente, nu în-
seamnă a învăța gramatică. Un elev poa-
te să știe pe dinafară toate definițiile, ca
și tot felul de reguli gramaticale, dar a-
cest lucru va fi de prisos atîta vreme cît
el nu poate recunoaște fenomenul gra-
matical pe texte. Or. o asemenea recu-
noaștere nu se poate concepe, după pă-
rerea mea, fără ajutorul substanțial al
analizei gramaticale. Virtuțile acestei
metode au fost de mult verificate de ex-
periența școlară si ea nu poate fi cauza
rămînerii în urmă în însușirea corectă a
limbii-
în privința textelor folosite ca material
de analiză gramaticală cred că, în gene-
ral, se absolutizează textul literar, textul
literaturii beletristice, ceea ce duce, fără
îndoială, la o îngustare a concepției des-
pre limbă a elevilor. După părerea mea,
ar trebui editate culegeri de texte care
să includă, pe lîngă exemple din litera-
tura beletristică, și exemple din stilul
științific, ca și din alte stiluri (de exem-
plu, cel administrativ), pentru ca elevii
să cunoască toate aspectele limbii. Cred
de asemenea că trebuie să se acorde o
mai mare importanță corectitudinii stilu-
lui oral al limbii elevilor.
Prof. M IRC EA HANDOCA,
București:
Consider șl eu că o condiție de bază
pentru însușirea activă a gramaticii de
către elevi este accesibilitatea. Să renun-
țăm la subtilități, la lucruri care nu pot
fi înțelese de un copil de 12—13 ani. To-
tuși, nu se poate să uităm că în școala
medie nu mai sînt afectate gramaticii
decît cîteva ore trimestrial, pentru reca-
pitulare. Deci elevii rămîn toată viața cu
cunoștințele de gramatică pe care le-au
studiat în clasele I—VIII. Acei care se
vor prezenta la un concurs de admitere
al unei facultăți umaniste, cum vor pu-
tea face față dificultăților examenului ?
Iată de ce cred că este foarte necesar
ca studiul gramaticii să continue și ia
clasele IX—XII. Pe bună dreptate își in-
titula acad. lorgu Iordan articolul publi-
cat în Limba romînă (nr. 1 — 1964). „Mai
multă gramatică !“. Toți cei care predăm
limba romînă în școlile de cultură gene-
rală sîntem convinși, cred, de necesita-
tea satisfacerii acestui deziderat. Și a-
ceasta nu numai pentru cunoașterea lim-
bii. Faptul că în școala generală de 8 ani
nu se asigură însușirea perfectă a gra-
maticii și a ortografiei îngreunează, în
școala medie, și realizarea sarcinilor ce
se pun în studierea tuturor celorlalte o-
biecte.
Pentru analizele gramaticale s-a re-
nunțat — și ml-e imposibil să-mi explic
de ce — la cele două culegeri de exerci-
ții gramaticale (Editura de stat didactică
și pedagogică — 1955). Consideră oare ci-
neva că sînt suficiente puținele exerciții
gramaticale pe care le oferă manualul ?
Desigur că se aflau în culegeri și unele
texte nesemnificative, alese în pripă. Ni-
meni nu poate nega însă utilitatea pe
care au avut-o la vremea lor. De mult n-a
mai fost editată nici Culegerea de exer-
ciții gramaticale (M. El. lonescu Miciora),
destinată elevilor școlilor medii și stu-
denților de la filologie (1956). Pentru ma-
tematică și fizică se editează in fiecare
an culegeri de probleme și exerciții de
diferite tipuri, rezolvate și nerezolvate.
De ce gramatica să joace rolul de cenu-
șăreasă ? La examenul de admitere de
la Facultatea de filologie este mai puțină
exigență ? De ce să fie pus în inferiori-
tate candidatul de la filologie față de cel
de la politehnică ?
Deși gramatica nu se studiază în școa-
la medie, se cere candidatilor de la fa-
cultățile cu profil umanistic să analizeze
texte destul de dificile. Consider că acei
care formulează subiectele ar trebui să
evite atît „capcanele" și subtilitățile cit și
frazele care pot da naștere dublelor in-
terpretări, cu atît mai mult cu cît can-
didaților nu li se mai predă gramatica în
ultimii patru ani de școală medie.
Și ar mai trebui pusă încă o problemă.
Specialiștii nu au căzut încă de acord a-
supra unor chestiuni de gramatică și di-
feritele lucrări existente interpretează
diferit anumite fapte de limbă. Cum să
se descurce, în acest hățiș de argumen-
te și contraargumente, bietul candidat la
examenul de admitere la filologie, care
n-a mai studiat gramatica din clasa a
VIII-a și care, conștiincios, a deschis toa-
te aceste lucrări pentru a se pregăti ?
Consider necesar să se aplice de ur-
gență propunerea acad. lorgu Iordan de
a se edita o antologie de texte pentru a-
naliza gramaticală. Din această lucrare
— îmi îngădui să adaug — nu trebuie să
facă parte exemple care ar putea da naș-
tere la multiple interpretări. Pentru ca o
astfel de antologie să aibă autoritate, an
trebui redactată de Institutul de lingvis-
tică în colaborare cu Institutul de științe
pedagogice. Editura didactică ar acorda
un real ajutor profesorilor și editînd a
culegere de texte pentru dictare. Este
bine să se reediteze de asemenea, pentru
uzul elevilor, îndreptarul ortografic, or-
toepic și de punctuație.
PAGINA 3
EXIGENTA
A fi exigent ca profesor — aceasta nu
este deloc o chestiune la latitudinea fie-
căruia, ci înainte de toate o datorie de
căpetenie față de școală. Ați văzut vreo-
dată profesor cu rezultate excepționale
în munca la catedră fără să fi fost exi-
gent cu elevii ? Sigur că nu, căci a fi bun
profesor înseamnă a munci cu spirit de
răspundere, în așa fel încît elevii să fie
solicitați a da cît pot ei mai mult, etapă
cu etapă, lecție de lecție.
Avem în față o scrisoare trimisă Șco-
lii medii nr. 1 din Pitești de către Fa-
cultatea de matematică și mecanică a
Universității din București. „Conducerea
facultății — se spune în scrisoare — vă
exprimă pe această cale călduroase feli-
citări pentru rezultatele obținute în pre-
gătirea matematică a absolvenților dum-
neavoastră. în fiecare an avem plăcutul
prilej de a verifica această pregătire prin
candidații la examenul de admitere ve-
niți de la școala dumneavoastră, examen
la care ei realizează rezultate remarca-
bile, pe care le confirmă apoi ca stu-
denți".
Am întrebat pe directorul școlii ce-i
caracterizează pe profesorii care au avut
o contribuție specială în pregătirea la
acest nivel a elevilor — este vorba de
prof. Dumitru Mihalașcu, prof. Alex. Stă-
nescu, prof. Eduard Minasian și prof. eme-
rit Emil Morțun, in prezent lector la In-
stitutul pedagogic din localitate. Răspun-
sul a fost acesta: „Exigența față de ei
și față de elevi, faptul că buna lor pre-
gătire pedagogică și de specialitate a
fost dublată de cerințe ferme, judicios
formulate față de elevi pe linia ridicării
nivelului lor la învățătură".
Cu siguranță că așa este.
Am căutat să aflăm părerea mai mul-
tor cadre didactice, directori de școală
și inspectori în legătură cu necesitatea
ca învățătorii și profesorii să manifeste
exigență în munca lor cu elevii, cu felul
cum trebuie înțeles acest — am zice —
atribut al adevăratului pedagog.
Ne-am oprit pentru început Ia cîteva
din părerile exprimate, fără să conside-
răm prin aceasta problemele exigenței
în școală complet elucidate, iar discuta-
rea lor încheiată.
Prof. ing. M. FILIPOIU —
inspector metodist, Bucu-
rești, raionul N. Bălcescu :
Catalogul
și situația reală
la învățătură
A fi exigent cu elevul
înseamnă după mine a-i
Cere să dea atît cît poate
el mai mult, să asimileze
cît mai mult din ceea ce
prevede programa și la a-
dîncimea cerută de a-
ceasta.
Este un fapt pozitiv că
marea majoritate a cadre-
lor didactice înțeleg nece-
sitatea exigenței, a unei a-
devărate exigențe, în toa-
tă activitatea lor cu șco-
larii.
Pedagogului nu-i este în-
găduit să-i ceară elevului
mai puțin decît poate da.
Spun aceasta deoarece am
găsit nu o dată, în clase sau
la obiecte la care știam că
se face mai puțină carte,
cataloage împînzite cu no-
te bune, mai mari decît Ia
alte clase sau obiecte unde
situația reală era net supe-
rioară. Ce vădește acest lu-
cru ? Fie o înțelegere gre-
șită a ceea ce trebuie să
pretindem elevilor, fie ten-
dința de a ascunde rezul-
tatele proaste în activita-
tea cu copiii.
Iată o oră de matemati-
că la o clasă a IV-a. învă-
țătoarea reia spre rezolvare
cu elevii o problemă dată
ca temă pentru acasă și
solicită pentru aceasta, la
tablă, un elev. I se dictea-
ză problema : „O cantitate
de pește se poate încărca
PAGINA 4
în mod egal în 400 de bu-
toaie de o anumită capaci-
tate. In cite butoaie de 2
ori mai mici se poate în-
cărca o cantitate de pește
de 2 ori mai mare ?“
Elevul a sesizat modul
cum trebuie rezolvată pro-
blema numai după ce a
fost ajutat de tovarășa în-
vățătoare. Totuși pentru
răspuns el a primit pe loc
nota 10 și laude pentru
„perspicacitate".
Profesorul de romină de
Ia clasa a VH-a dintr-o
altă școală a dat tot nota
10 pentru simpla citire a
unui rezumat de valoare
îndoielnică, atît din punct
de vedere al conținutului,
cît și ca formă, după frag-
mentul „Călugărenii" din
„Istoria rominilor sub Mi-
hai Viteazul" de N. Băl-
cescu. Menționez că in a-
ceeași oră au primit nota
10 pentru lucrări similare
și alți școlari. (De altfel
S-ar cuveni discutată odată
mai pe larg în general pro-
blema notei 10 : ce volum
de cunoștințe, ce nivel de
pregătire, ce fel de răs-
punsuri ale elevilor o în-
dreptățesc. Avem impresia
că mai ales în școala gene-
rală de 8 ani și la clasele
mari — în cazul unor elevi
decretați „elevi buni", no-
tele de 10 sînt date de u-
nele cadre didactice în vir-
tutea inerției, fără sufi-
cient discernămînt),
Evident, este vorba de
pedagogi din categoria ce-
lor pe care elevii îi nu-
mesc „buni" pentru că nu
ii solicită la eforturi, mul-
țumindu-se cu mult prea
puțin din partea lor. O a-
semenea indulgență nu-i
stimulează însă pe copii la
strădanii continui și siste-
matice, le dau nejustifica-
ta convingere că au reușit
să cunoască totul și le for-
mează deprinderea de a
munci superficial.
Cercetind de curînd, cu
ocazia unei inspecții tema-
tice, not îe la matematică
din catalogul unei clase a
V-a, constatam cu bucurie
o situație bună la învăță-
tură (17 de 7, 31 de 8, 38
de 9. 29 de 10. față de 13
de 6. 8 de 5, 12 de 4). Am
ținut să văd la lucru o ast-
fel de clasă. Dar după cî-
teva ore de asistență și.
după lucrarea de sondaj
pe care am dat-o elevilor,
am rămas complet deza-
măgit. Rezultatele la lucra-
rea de sondaj : din 35 lu-
crări verificate, 3 au fost
notate de la 7 in sus, 8 cu
note mediocre, iar 24 cu
note sub 5.
Această neconcordanță
flagrantă între notele din
catalog și situația reală a
ilustrat clar lipsa de exi-
gență a profesorului nu
numai față de elevi, dar și
față de el însuși. Nefiind
suficient de bine pregătit
profesional și, pe deasupra,
nefiind controlat sistema-
tic, s-a mulțumit mereu cu
foarte puțin din partea c-
levilor, pentru a nu supă-
ra pe nimeni și a fi la a-
dâpost — la adăpostul no-
telor mari — de eventua-
lele critici ce i s-ar fi pu-
tut aduce în cazul cînd ar
fi prezentat situația reală.
Mai sînt și profesori pen-
tru care verificarea cunoș-
tințelor este un supliciu și
de aceea caută să scape
repede de ea. Așa că note-
le sînt acordate fără o e-
xaminare riguroasă și a-
tentă, fiind de cele mai
multe ori mari pentru ca
profesorul să nu-și creeze
alte complicații cu exami-
nări viitoare.
Mă opresc aici cu exem-
plele de forme ale lipsei
de exigență, și deci de răs-
pundere față de pregătirea
elevilor. Nici una din ele
nu face vreun bun serviciu
elevului. Dimpotrivă îl în-
vață cu lucrul de mîntuia-
lă, cu superficialitatea, în-
depărtîndu-1 de studiul sis-
tematic, de munca de fond,
dusă cu asiduitate.
Directorii de școală, in-
spectorii pot face foarte
multe pentru întronarea
unui spirit sănătos în acti-
vitatea cu elevii, în ceea
ce le pretindem pentru
pregătirea lor de cultură
generală. Trebuie să cerem
permanent cadrelor didac-
tice să fie exigente în
munca lor la clasă. De
mult folos în cunoașterea
modului în care se respec-
tă această cerință a noas-
tră va fi și confruntarea a
ceea ce scrie în catalog cu
situația de fapt din clasă
și luarea de măsuri în ca-
zul găsirii unor neconcor-
danțe.
Cea mai indicată cale în
acest scop o constituie a-
sistențele la ore in care sc
urmărește calitatea cunoș-
tințelor elevilor, desprinsă
din activitatea lor în dife-
ritele etape ale lecției și în
special la verificare ; de a-
semenea, este indicată cer-
cetarea prin sondaj a ca-
ietelor de teme și notițe, a
lucrărilor scrise trimestria-
le. Rezultate concludente
dă și metoda chestionării
orale a elevilor. Aceasta se
poate organiza în două va-
riante : de către profesor
(învățător) care chestionea-
ză, pe baza unor întrebări
formulate de inspector sau
director, elevi dinainte
desemnați de către aceștia,
în prezența lor ; sau de că-
tre inspector (director)
care chestionează personal
după prealabila înțelegere
cu profesorul sau învăță-
torul clasei.
Tot ca metodă de cu-
noaștere a situației reale
la învățătură în raport cu
cerințele programei se re-
comandă folosirea lucrări-
lor scrise de control, care
pot ocupa o parte din ora
de curs sau chiar toată ora.
înainte de a intra la clasă
inspectorul cere învățăto-
rului sau profesorului să
organizeze o lucrare scrisă
cu elevii, cu subiect indi-
cat de el. Lucrarea o con-
duce învățătorul sau pro-
fesorul, care o și verifică.
Apoi, lucrările sînt verifi-
cate și de către inspector
sau director și notate. Am-
bele rinduri de note sînt
comparate. In alte cazuri
directorul sau inspectorul
conduce lucrarea scrisă și
se procedează la verificarea
in același mod.
Sînt destul de edifica-
toare și convorbirile cu e-
levii în afară de clasă, ca
și convorbirile cu părinții
despre pregătirea copiilor,
despre dificultățile pe care
le întîmpină (precizăm că
se discută despre pregăti-
rea elevilor și nu despre
aceea a pedagogilor sau
despre sistemul lor de
notare).
Dă rezultate concludente
și lecția de verificare în
care pe lîngă verificarea
cunoștințelor elevilor de că-
tre inspector sau director,
se demonstrează învățăto-
rului (profesorului) care
sînt cele mai raționale
metode de verificare a pre-
gătirii elevilor, pînă la ce
grad se poate ridica exi-
gența față de aceștia.
Prof. I. UTO, directorul
școlii medii „M. Sadovea-
nu" din București:
Ceea ce nu
depinde doar
de profesor
Cel mai adesea cînd in
catalog apar multe note
bune înseamnă că pedago-
gul lucrează bine. Și in-
vers. De aceea este îndrep-
tățit obiceiul de a face
răspunzători pe aceia care
dau prea multe note slabe.
Criteriul însă nu trebuie
folosit mecanic. Și iată de
ce. Este știut că procesul
de învățămînt este bilate-
ral. Pe de o parte educato-
rul, profesorul care predă,
instruiește, transmite cu-
noștințe. Pe de altă parte
elevul care primește, asi-
milează și pune în practi-
că întregul material însu-
șit. Dar nu întotdeauna in-
fluențele pedagogului dau
roade imediat ce sînt exer-
citate. Uneori este nevoie
de săptămîni, luni și chiar
ani pentru a modela natu-
ra unui copil. Un elev în-
vățat de mic cu lenea nu
poate fi dezbărat de ea în
cîteva săptămîni. Date fiind
eforturile minime pe care
le depune pentru învățătu-
ră acest elev, o bună bu-
cată de timp va trebui să
primească note proaste, iar
profesorul să persiste în
preocuparea de a-1 ajuta
să se îndrepte.
Pe de altă parte pe mă-
sură ce elevul crește, creș-
te și spiritul său de inde-
pendență, tendința de a ac-
ționa după cum hotărăște
singur. Ca urmare, în ca-
zul elevilor de 17—18 ani
puterea de influențare a
profesorului este mai mică
decît în cazul celor de vîrs-
tă mică sau medie. Așa se
explică de ce unii elevi
mari, cu toate preocupările
profesorilor pentru îndrep-
tarea lor, fac progrese
mult mai mici decît este
posibil din cauză că nu de-
pun efort, nu muncesc se-
rios, nu-și bat capul cu
complicatele probleme ale
științelor. Cine nu a cu-
noscut și asemenea elevi ?
Bineînțeles, în dreptul nu-
melui lor se vor strînge în
catalog note proaste — nu
din vina profesorului, ci a
lor. A lor, pentru că au
capacitatea de a aprecia ce
e bine și ce e rău, de a se
autocontrola, dar, din ușu-
rătate, din superficialitate
sau comoditate, nu o fac.
De altfel, în general pro-
blema aceasta, a elevilor
care nu manifestă interes
pentru studiu, care nu vor
să se apuce de treabă —
cu tot ajutorul primit din
partea profesorilor și a or-
ganizației U.T.M. — și care
influențează negativ pe cei-
lalți ar trebui mai temeinic
discutată, pentru a se găsi
soluții eficiente.
Așadar se cere, firește,
multă atenție atunci cînd
judecăm munca profesoru-
lui prin prisma notelor din W
catalog. Nu întotdeauna
depinde de el ca aici să nu
apară și medii mai slabe.
Ceea ce nu înseamnă însă
că, atunci cînd la același
profesor se înghesuie ii»,
catalog, cu nemiluita, note
sub limită sau cel mult la
limită, în stilul lui de
muncă nu scîrțîie ceva.
Buna pregătire
a elevilor ne obligă
să
nu facem concesii lucrului de mîntuială,
superficialității, tendințelor de încălcare
a normelor muncii școlare. Aceasta se
leagă desigur de cerințe raționale, po-
trivite vîrstei și capacității fizice și in-
telectuale a copiilor, de cerințe care să-i
oblige pe elevi a da cît pot pentru buna
lor pregătire. Se leagă de tenacitatea
noastră în a urmări
nesc elevii fiecare
obligațiile lor.
în același timp
dacă și cum îndepli-
sarcină, fiecare din
principialitate
cierea muncii
exigența înseamnă
și obiectivitate în apre-
școlarilor, note date cu
spirit de răspundere, pe baza pregătirii
reale a acestora și nu pe baza altor
considerente. Nimic nu îndreptățește slă-
birea exigenței noastre față de copii. To-
tul pledează pentru ca ea să fie un prin-
cipiu călăuzitor de neclintit în activita-
tea didactică și pedagogică.
I. PETRESCU

"productivitatea
MUNCII
ȘCOLARE
Probleme de perspectivă (II)
Propuneri de soluții
funcționale
pentru clădirile școlare
■^Evident, cînd se ia în discuție proble-
ma productivității, a randamentului ori-
cărei activități, cu scopul de a se găsi
căi pentru sporirea acestora, baza mate-
rială și mijloacele tehnice care asigură
desfășurarea activității respective consti-
tuie două dintre cele mai importante ele-
mente de referire.
In orice sector economic, în orice în-
treprindere se acordă o importanță deo-
sebită modernizării mijloacelor de produc-
ție, perfecționării tehnologiei de fabrica-
ție. Institute de cercetare încadrate cu
specialiști de cea mai înaltă calificare
studiază tot ce e nou în construcția și am-
plasarea întreprinderilor, în domeniul uti-
lajului și aparatelor, calculînd cu cea mai
riguroasă precizie avantajele economice pe
care le-ar aduce introducerea unei anumite
mașini, mecanizarea sau automatizarea
unui proces de muncă bine determinat.
Cum stau lucrurile, din acest punct de
vedere, în domeniul învățămîntului ? Fără
îndoială, în ultimii ani s-au realizat mari
pași înainte în modernizarea construcții-
lor școlare și a echipamentului lor. Clădi-
rile au devenit mai luminoase și mai spa-
țioase, respectă cerințele igienei activității
intelectuale și fizice și creează o ambianță
cit mai plăcută pentru desfășurarea muncii
școlare, contribuind prin toate acestea la
sporirea randamentului ei.
Numeroase dezbateri și reuniuni cu ca-
racter național și internațional, ^semeni
celei care s-a desfășurat în anul 1962 la
Praga (Ia care a participat și un grup de
specialiști din țara noastră), au avut în
centrul discuțiilor problema construcțiilor
școlare. Au fost analizate variantele dife-
ritelor soluții arhitectonice — desfășurare
pe orizontală, pe verticală sau mixtă a clă-
dirilor — în raport cu locul de amplasare
a construcțiilor și prototipurile de mobilier
școlar existente sau în curs de experimen-
tare. Din discuțiile purtate în majoritatea
acestor reuniuni, ca și din
examinarea
unor proiecte, a unor machete sau a unor
construcții gata realizate, rezultă o consta-
tare interesantă : în foarte multe cazuri,
punctul de vedere privind arhitectonica,
părerea constructorilor și a urbaniștilor
au constituit factorii primi în raport cu
părerea beneficiarilor — a acelora care iau
în folosință școlile pentru a organiza în
cadrul lor procesul de învățămînt. O do-
vadă că lucrurile stau așa o constituie în
primul rînd faptul că în unele țări, unde
aspectul urbanistic a predominat în detri-
mentul celui educativ, o serie de școli au
fost amplasate în zone de circulație și zgo-
mot intens, fără preocupări pentru asigu-
rarea spațiilor verzi și a terenurilor pentru
jocuri recreative. Este cazul să subliniem
că în țara noastră, așa cum au remarcat și
unii pedagogi de peste hotare ’), există o lar-
gă preocupare pentru asigurarea unei am-
plasări în general judicioase din punct de
1) F. A. Chargot : L'enseignement en Rou-
manie — ..Dossiers documentaires“ nr. 63,
mai 1964.
-3 Z. Wyslakowski : Worovadzenie w teorii
ț interes deosebit, prin amplul schimb
“'de păreri efectuat, a prezentat reuniu-
nea vmaușiilor în domeniul utilizării
Melor viate și tehnici de educație des-
-’-i li Paris în martie 1962 și căreia
fast consacrat integral numărul 48/1963
d’educa-
■: »	et documente
tio-.", editau de U.N.E.S.C.O.
4) La această concluzie au ajuns
punții Ia Congresul al IV-lea de
tică desfășurat recent la Namur
5", A k a d e mia Pedagoghiceskih
■ SFS.R. : Novîie isaledovaniia
Cesbictilih naukah — Moscova, 1963,
partici-
ciberne-
(Belgia).
Nauk
v peda-
vedere educativ a marilor construcții
școlare.
Direcțiile în care se dezvoltă învățămin-
tul — creșterea ponderii disciplinelor rea-
list-practice, utilizarea mereu mai largă a
demonstrației, a experiențelor frontale, a
lucrărilor practice, pătrunderea tot mai
amplă în predare a mijloacelor tehnice au-
dio-vizuale și corespunzător acestora spo-
rirea numărului de săli speciale pentru la-
boratoare, cabinete tehnice, săli de lucrări
practice, muzee de științe naturale etc —
vor impune însă, în viitor, crearea unor
condiții materiale speciale în ce privește
caracteristicile funcționale ale distribuției
interioare din clădirile școlare.
Tendințe in produc Im
si utilizarea*
>4
..tehnicii școlare0
■ *
Probleme complexe se pun și în legătură
cu producția de material didactic, care a
căpătat în ultimul deceniu un profil in-
dustrial foarte pronunțat. In majoritatea
țărilor cu un învățămînt dezvoltat — prin-
tre care și țara noastră — funcționează în-
treprinderi specializate în producția de
material didactic, iar alte întreprinderi,
cum sînt de pildă fabricile de instrumente
și aparate optice, studiourile cinematogra-
fice etc., au secții specializate în fabricarea
de materiale destinate școlilor de diferite
grade. Se organizează expoziții prezentînd
ultimele realizări în domeniul producției
de material didactic nu numai pe plan na-
țional, dar și pe plan internațional, cum a
fost de pildă expoziția de la Geneva din
1963, sau cum va fi expoziția mondială
„Didacta", care va avea loc la Basel în
1966.
Totuși, deși de la an la an se constată o
creștere calitativă a tuturor sortimentelor
de material didactic, se vădește încă o se-
rioasă reținere în achiziționarea celor mai
moderne dintre ele. Unele tradiții evident
depășite sînt, în învățămînt, frîne mult
mai puternice decît în sectorul industrial,
de pildă. Dacă în orice ramură industrială
ciclul trecerii noilor cuceriri ale științei și
tehnicii în fază de producție este foarte
rapid, în învățămînt se așteaptă adeseori
decenii întregi pentru a se generaliza in-
troducerea anumitor mijloace. (Nu ne re-
ferim la unele experimente al căror rezul-
tat trebuie așteptat o perioadă mai înde-
lungată și analizat critic, ci la mijloace ale
căror calități au fost confirmate atît de
psihopedagogi cît și de specialiști — de
pildă, Ia tehnica audio-vizuală din labo-
ratoarele lingvistice pentru predarea lim-
bilor străine). în același timp, mai sînt uti-
lizate în școli unele materiale concepute
nesugestiv, în forme învechite — în spe-
cial unele planșe, scheme și tablouri sin-
optice — a căror folosire a fost indicată în-
tr-o anumită etapă istorică a dezvoltării
învățămîntului, dar pe care pedagogia mo-
dernă nu le mai recomadă.2)
S-ar putea vorbi, în această direcție, de
două poziții. Una dintre ele o constituie
respingerea apriorică a tuturor inovațiilor.
Cei care o reprezintă argumentează cam
așa : „Realizările actuale ale științei, teh-
nicii și culturii sînt produsul unor oameni
pregătiți în învățămîntul dominat de con-
cepțiile pedagogiei clasice. Ergo — formele
și metodele utilizate în trecut sînt foarte
bune și astăzi". Revenind din nou la analo-
gia cu producția industrială, este cazul să
spunem că, deși la bancul de lucru al lă-
cătușului, utilizîntiu-se sculele obișnuite și
unele mașini-unelte devenite „clasice", se
poate realiza o lucrare oricît de complicată
la nivelul cerințelor actuale, nimănui nu-i
trece prin gînd să perpetueze folosirea a-
cestor scule și mașini-unelte, întrucît ele
au o productivitate mult mai mică decît
mijloacele moderne și determină, de aceea,
o mare risipă de timp și de forțe de mun-
că. O productivitate la fel de scăzută, o ri-
sipă la fel de mare de timp și de forțe de
muncă ar determina menținerea vechilor
PAGINA 5
MIRCEA HERIVAN
Aparataj modern pentru, laboratoarele lingvistice in care se aplică in-
struirea programată in predarea limbilor străine
mijloace de predare în condițiile de azi,
cînd generalizarea învățămîntului face ca
numărul elevilor să crească in proporții
uriașe.
Există însă și cazuri cînd noile mijloace
tehnice sînt adoptate în mod formal, ca o
oarecare „modă" trecătoare, sau cazuri cînd
sînt utilizate pe baza unei metodici înve-
chite, fără eforturi de acțiune și de gîndire.
Desigur că, în astfel de condiții, rezultatele
sînt nesatisfăcătoare. Absolutizîndu-le,
unele cadre didactice folosesc aceste rezul-
tate ca argumente pentru revenirea la
mijloacele „clasice".
Este prea mare răspunderea învățămin-
tului în formarea tinerei generații pentru
a accepta empirismul în stabilirea căilor
de instruire și educație — și aceasta cu
atît mai mult cu cît în prezent există o
bază tehnico-științifică pentru efectuarea
unor largi investigații în orice domeniu al
desfășurării procesului instructiv-educativ.
Baze de cercetare
pentru prospecțiuni
in viitor
Fundamentarea teoretică și experimen-
tală a utilizării noilor mijloace tehnice de
care dispune învățămîntul intră în preocu-
parea unor foruri științifice foarte diverse :
institute de cercetări în domeniul pedago-
giei, în domeniul psihologiei, laboratoare
și centre de experimentare a noilor metode
și tehnici din învățămînt etc. Multe din ele
dispun de școli pe care le folosesc ca baze
de cercetare.
în ultimul timp, UNESCO a organizat
numeroase reuniuni și stagii internaționale
consacrate exclusiv discutării concluziilor
la care au ajuns aceste foruri ’), ceea ce a
permis să se clarifice, într-o măsură, unele
probleme de bază ale cercetării privind
mijloacele și „tehnologia" învățămîntului.
S-a determinat astfel natura noilor metode
și tehnici de comunicare și de învățămînt
experimentate în prezent și care pot aduce
în viitor o contribuție importantă la orga-
nizarea procesului instructiv-educativ, Ia
îmbunătățirea desfășurării lui și la spori-
rea randamentului său.
în prezent se pune problema de a stabili
în ce măsură este efectivă sporirea randa-
mentului procesului de învățămînt prin
utilizarea noilor tehnici audio-vizuale și
a instruirii programate, cît de trainice sînt
cunoștințele dobîndite în acest fel și dacă
un învățămînt astfel profilat nu diminuea-
ză personalitatea elevului, capacitățile lui
de gîndire independentă.
De asemenea, o sarcină actuală a cerce-
tării în acest domeniu o constituie stabili-
rea caracterului disciplinelor care se pre-
tează la programare, la ce anume gen de
programare fac apel acestea, la raportul
între instructiv și atractiv în învățămîntul
programat etc.
Largi perspective în realizarea unei pro-
ductivități sporite a procesului de învăță-
mînt deschide folosirea ciberneticii în
școală. în această privință idealul l-ar
constitui, desigur, construirea modelelor
matematice ale diferitelor procese de- gîn-
dire, așa cum se construiesc modele mate-
matice ale diferitelor procese de produc-
ție. Fără îndoială că dacă se cunoaște pre-
cis modul cum se primesc informațiile și
cum se produc reacțiile în cadrul unui pro-
ces de gîndire se poate construi un model
pentru verificarea tehnică a acestuia4).
Deci, chiar cu actualele posibilități tehni-
ce, mașinile electronice pot ajuta la studiul
fenomenelor logice care intervin în proce-
sul de învățare și la determinarea produc-
tivității acestuia în cadrul unei anumite
structuri. In același mod ele vor putea
contribui în mare măsură la stabilirea uti-
lizării optime a timpului în cadrul proce-
sului instructiv-educativ, la cunoașterea
dinamicii modului de însușire a cunoștin-
țelor și a progreselor înregistrate de elevi.
Totodată, mașinile electronice vor putea fi
utilizate cu maximum de eficiență la or-
ganizarea și dirijarea cît mai judicioasă a
întregii activități din învățămînt, începînd
cu amplasarea și volumul construcțiilor
școlare și terminînd cu calculul economici-
tății diferitelor forme și metode de preda-
re, permițînd totodată studiul comparat al
acestora pe plan internațional.
De deosebită actualitate și prezentînd in-
teres pentru orientarea muncii cercetăto-
rilor sînt unele studii de pedagogie compa-
rată și lucrările de sinteză menite să valo-
rifice în cadrul noii pedagogii toate va-
lențele pozitive ale diferitelor experimente
făcute în ultimul deceniu pe linia moder-
nizării procesului instructiv-educativ. Cri-
teriul de bază al analizei efectuate în cele
mai valoroase dintre aceste lucrări îl con-
stituie randamentul respectivelor tehnici și
metode aplicate în condițiile activității șco-
lare5). Așadar, nu studiile pur teoretice, ci
experimentele cu o bază de verificare ști-
ințifică amplă caracterizează spiritul ac-
tual în munca de cercetare pedagogică.
în privința experimentării noilor metode
și mijloace tehnice de predare se contu-
rează două direcții. Pe de o parte se creea-
ză școli experimentale, în care se verifică
unele din propunerile privind conținutul
și formele procesului instructiv-educativ,
după ce acestea au trecut toate probele de
laborator, inclusiv aceea a mașinilor elec-
tronice sau modelelor matematice. în ase-
menea școli se experimentează, de pildă,
valoarea unei anumite programări în pre-
darea matematicii sau științelor naturale,
cu și fără mașini de învățat, a pedagogiei
cibernetice. în clasele experimentale din
țara noastră — de exemplu în cele care
funcționează la Școala medie „N. Bălcescu"
— se experimentează instruirea progra-
mată cu și fără mașini.
Pe de altă parte variantele verificate su-
ficient de amplu și care au dat rezultate
pozitive sînt aplicate într-o serie de școli-
pilot, care ne-ar putea da o imagine a în-
vățămîntului de mîine. Reușita verificării,
în ambele cazuri, depinde în mare parte de
obiectivitatea cercetătorilor, a celor care
urmăresc sau observă desfășurarea proce-
sului instructiv-educativ în noile condiții,
de eliminarea tuturor punctelor de vedere
preconcepute.
Ansamblul problemelor privind caracte-
rul și modul de utilizare a bazei materiale
din învățămînt, a noilor tehnici și mijloace
audio-vizuale este influențat așadar, în
mod determinant, de pregătirea specifică
și de perfecționarea cadrelor didactice.
Despre aceste probleme vom discuta însă
pe larg în viitorul articol din seria „Pro-
ductivitatea muncii școlare".

Condiții pentru
studiul automatizării
Pentru întreținerea și exploatarea in bune con-
diții a instalațiilor automatizate, precum și pen-
tru fabricarea și montarea elementelor de automa-
tizare este necesar un personal tehnic din ce in
ce mai numeros și cît mai bine pregătit. Iată de
ce Direcția personal și învățămint din cadrul
M.I.C.M., se preocupă de asigurarea tuturor con-
dițiilor necesare in vederea ridicării continue a
nivelului la care se desfășoară munca școlilor pro-
fesionale, tehnice ți tehnice de maiștri din sectorul
său. Printre aceste măsuri un loc însemnat n ocu-
pă crearea pe lingă școli a unor laboratoare de
automatizare, menite să dea elevilor posibilitatea
de a efectua chiar in cadrul școlii lucrările apli-
cative și lecțiile practice prevăzute de programele
de învățămint.
Astfel, încă din anul școlar trecut a început a-
menajarea și utilarea unui laborator complex de
automatizări pe lingă Grupul școlar „Unirea-
București. Aici vor funcționa un laborator pentru
procese lente, regulatoare, demente manence. co-
mutație statică și comenzi secvențiale un labora-
tor pentru acționări electrice, acți-onăr. automati-
zate și mecanizări și un laborator pentru probe și
măsuri de elemeate de automatizare. Pia» » pre-
zent s-a realizai primul laborator.
xatorai de procese ieste a fost astfel con-
ceput incit in cadrul iui să se poată efectua ca
ușurință montaje de circuite ssapie s eorop»exe de
reglare automată, măsurători ndjcări de caracte-
ristici, optimalirări pexrtrc difer, te srsXe-ne de re-
glare etc. In aeest scop ei erse previra: eu o sene
de tablouri de alimentare, care perat-*. alrnser.tarea
cu energie electrică, pnetKtaflcă țs hxtrax.că a
schemelor de automatizare. F-ecare tabi-yj are
prize și borne electrice pentru curent aheroat.-.-
monofazat și trifazat și pectr urent «xsumu
prize pneumatice rrglihflr pesnti fc2—1 ac s prize
pentru 1.4 at ea și prize pentru aî=«=tărt hidrau-
lice cu debite variabile. Toate tăsb'cur.ie — inter-
conectate pentru a se putea efectua rapăd șt co-
mod cele mai diverse	tara inșinre de
conductori — sint in același urap ospiase la un tablou
central aflat ia catedră, dind astfel profesoratul
posibilitatea să ccaitoieze toate expastestețe.
Pină în prezent laboratorul a fost înzestrat cu
milivolunetre și Icencnetre cc contacte pentru re-
glări bi și tripoeLponăSe. cu o buclă Haoej-wolI
pentru presiune, cu termoszato. pees-xstaie cu con-
tacte electronice, elemente de execute eiectr.ce rî
pneumatice, relee, tradoctoare de tempera:uză p
presiune, cu imrie aparate de măsură. Se găsesc
de asemenea in laborator planșe prazaBZ-td sche-
me de circuite p aparate de Uitoai a tătare pros-
pecte etc. In continuare laboratorul ta fi tr.restrat
cu cele mai importante elemente de automatizare
fabricate în țară ă_ cu o serie de aparate de cons-
trucție străină, cu ajutorul cărora ă se poată rea-
liza cîteva cireuite de reglare în functnaae. precum
și cu noi aparate de măsuri surse de eneree sta-
Am citit cu interes articolul
„Variante nat ale instruirii prac-
tice1", publicat in „Gazeta invă-
țămîntului** nr. 776 din 13 no-
iembrie 1964. sub semnătura mg.
I. Pușcașu. articol care cuprinde,
după părerea mea. o serie de pro-
puneri întemeiate.
Experiența pe care am acumu-
lat-o lucrind ca maistru-instruc-
tor și ca profesor de tehnologia
meseriei mă face să socotesc
utilă, de pildă, propunerea ca in-
struirea practică să se desfășoare
în atelierul-școală numai în pri-
mele două trimestre din anul I,
urmînd ca în trimestrul III prac-
tica sâ aibă loc pe șantier sau în
uzină. în felul acesta, anumite te-
me din programa de instruire
practică la meseriile de mecanic-
utilaje, lăcătuș, sudor — de pildă.
„Sudarea metalelor**, „Tratamen-
tul termic**, „Strunjirea metale-
lor** etc. — pentru studierea că-
rora unele școli profesionale nu
pot asigura cele mai bune con-
diții, ar putea fi însușite mult
mai temeinic de către elevi di-
rect în sectoarele specializate ale
întreprinderilor. Dar realizarea
acestei propuneri ar avea și un
PAGSN4 «
alt amn'.aj. deosebit de impor-
tant : acela că practica în pro-
ducție. incepind din ultimul tri-
mestru al anului I, se va putea
efectua sub controlul și îndruma-
rea atentă a maistrului-iAstruc-
tor. In felul acesta elevii îți vor
putea forma mai ușor deprinde-
rile necesare procesului de pro-
ducție. astfel incit in anul n,
cînd practica se desfășoară fără
maiștri-instructori. ei vor fi deja
obișnuiti cu munca în uzină
Socotesc de asemenea judi-
cioacă propunerea ca la unele
meserii, cum sînt, de exemplu,
meseriile de zidar, zugrav-vopsi-
tor sau dulgber instruirea prac-
tică m atelierul-școală să se li-
miteze la durata unui singur tri-
mestru, după care elevii să fie
repartizați în echipe și brigăzi,
în cadrul cărora să lucreze tot
sub conducerea maiștrilor-in-
structori.
Autorul articolului „Variante
noi ale instruirii practice* pro-
pune ca două trimestre din ulti-
mul an de studii să fie rezervate,
în întregime practicii continue
în producție. După părerea mea,
însă, o asemenea organizare a
bilizate, amplificatoare de putere înregistratoare,
conductori pentru conexiuni, conducte din cauciuc
și p.c.v.. scule pentru montarea și repararea apara-
turii de automatizare.
Pe baza aparaturii existente, elevii anului II al
școlii tehnice au efectuat pînă acum zece lucrări
practice de laborator. Alte lucrări s-au desfășurat
in laboratoarele Institutului de proiectări pentru
aparataj electrotehnic și instalații de automatizare
(IPA> unde au fost puse în funcțiune, în acest scop,
cele mai moderne și complete circuite electropneu-
mauce de reglare și li s-a prezentat elevilor o gamă
variată de elemente de automatizare indigene și
străine. O serie de lucrări de laborator au fost
efectuate de asemenea pe circuitele de reglare au-
tomată a temperaturii de la cuptoarele de trata-
mente termice din uzinele ..23 August**. Aici elevii
au putut verifica practic funcționarea și avanta-
jele unui proces automatizat In același timp, ei
și-au completat cunoștințeie vizitind expozițiile or-
ganizate de Ministerul Industriei Construcțiilor de
Mașini făcind excursii de studii la uzinele care
construiesc elemente de automatizare sau la care
funcționează linii și agregate automatizate.
Cursul de automatizare din anul școlar 1963—
1>H s-a încheiat cu un microproiect de an în care
elevii au avut de proiectat un circuit de reglare
automată, in mai multe cazuri cu realizarea prac-
tică a circuitelor respective în laboratorul școlii
sau in laboratoarele 1P.A.. pe baza datelor practice
oferite de instalațiile automatizate. In felul acesta
ei au dotxndit cunoștințe temeinice și au căpătat
un rtenob:'. interes pentru această disciplină nouă,
cu o stare eficiență economică.
In aotiî școlar curent rezultatele pregătirii prac-
tice a elevilor vor f$ și mai bune, datorită
faptului că. prin trecerea Grupului școlar ,,Unirea"*
stĂ tutela Grupului de uzine pentru aparataj elec-
trotonctac ș: msta^api de automatizare, utilajul la-
bcratcrului va B mult îmbogățit Laboratorul va
fi iruxMtat printre altele. și cu o parte din panou-
rue cu eiemente de automatizare realizate de în-
trepr -«feri cu scop demonstrativ și prezentate la
Expocua realizărilor economiei naționale.
Tot in cursul acestui an școlar vor intra treptat
in ărxtioe și laboratorul de probe și măsurători
de ele atente de automatizare, precum și laborato-
rul de acționări electrice.
Experiența ăștegată la Grupul școlar Unirea"
va fi foaos^ră pentru fcnfrnțarea unor laboratoare
de automatizări și pe lingă alte grupuri școlare din
tara realizirdu-se astfel o cit mai temeinică pre-
gătire a viitorilor muncitori ți tehnicieni din do-
meniul automatizări:.
I«C. CLUTHU BEIU
director adjunct in M.ICM.
Și
iag. IOSIF MABCPT
profesor la Grupul școlar „Unirea"
practicii ar atrage după sine o
serie de dezavantaje în buna des-
fășurare a procesului instructiv-
educativ. In primul rînd, dacă
am rezerva două trimestre prac-
ticii ar rămîne un singur trimes-
tru pentru studii teoretice, ceea
ce ar determina aglomerarea în
cadrul unei săptămini a unui nu-
măr praa mare de ore la disci-
plinele de specialitate (de exem-
plu, la tehnologia meseriei s-ar
aduna 12 ore pe săptămînă). A-
ceasta ne-ar sili să predăm elevi-
lor într-un timp scurt un volum
mult prea mare de cunoștințe, pe
care ei, desigur, nu le vor putea
asimila în condiții bune. Pe de
altă parte, profesorii care predau
la anul III vor fi și ei foarte în-
cărcați în trimestrul I, ceea ce
poate prejudicia pregătirea lor
pentru lecții. De asemenea, faptul
că elevii nu se vor afla în școală
timp de două trimestre la rînd
poate determina greutăți și în
munca educativă, mai ales la a-
cele școli ai căror elevi, efectuînd
practica pe șantiere răspîndite în
multe locuri, sînt greu de contro-
lat.
E adevărat că practica de vară
Sus : Panoul centralizat de comandă a execuției blocurilor de motor
de la uzinele „Tractorul" din Brașov. Jos : Macheta în stare de func-
fiaae a unei macarale cu comandă program prin contacte și relee,
executată de Grupul școlar „Electromotor" din Timișoara. Ea poate
efectua automat pină la 60 de acționări succesive
de două săptămini existentă în
prezent nu este satisfăcătoare, a-
viod o durată prea scurtă și că,
de aceea, ar trebui găsită o altă
soluție. Poate că ar fi bine să nu
se mai facă practică de vară după
anii I și II — prelungindu-se în
schimb acești ani de studii cu
două săptămini de teorie și in-
struire practică — și să se efec-
tueze cele patru săptămini de
practică de vară la sfîrșitul anu-
lui IIL care s-ar putea încheia
mai devreme, datorită faptului
că în anii anteriori elevii și-au
însușit un volum mai mare de
cunoștințe. In acest fel s-ar rea-
liza, cred — fără perturbările pe
care le-ar produce comasarea
predării teoriei într-un singur
trimestru din anul III — și aco-
modarea elevilor cu procesul de
producție din întreprinderile unde
vor fi repartizați după absolvire.
Frof. COSTIN PELINESCU
Centrul școlar profesional
de construcții-montaj —
București
Comisia metodică a maiștrilor-
instructori de la școala noastră
— Școala profesională de căi fe-
rate din București — a conside-
rat interesante multe dintre pro-
punerile cuprinse în articolul
„Variante noi ale instruirii prac-
tice** și socotește că acestea ar
putea contribui realmente la ri-
dicarea nivelului pregătirii viito-
rilor muncitori. S-au ridicat însă,
în cadrul discuțiilor pe care le-au
purtat membrii comisiei, o serie
de probleme în legătură cu prac-
tica elevilor din anul I, cu refe-
rire la specificul meseriilor șco-
larizate pentru sectorul căi ferate.
După cum se știe, în atelierele
și depourile C.F.R. se desfășoară
lucrări de întreținere și reparare
a locomotivelor Diesel electrice,
locomotivelor cu aburi, vagoane-
lor, instalațiilor de semnalizare-
centralizare-bloc etc., lucrări
care necesită aplicarea pe scară
foarte largă a operațiilor de pi-
lire, îndoire, găurire, filetare, li-
pire, șlefuire etc. In aceste con-
diții, reducerea numărului orelor
de instruire în atelierul-școală nu
ar asigura formarea și dezvolta-
rea priceperilor și deprinderilor
necesare elevilor pentru a putea
trece la utilizarea unor procedee
și metode înaintate de muncă.
Desigur că, dacă s-ar introduce
la examenul de admitere în șco-
lile profesionale o probă practică
de lăcătușărie, faptele ar putea
fi reconsiderate. Pare îndoielnic
insă că în condițiile existente în
prezent vom avea un număr su-
ficient de mare de absolvenți ai
școlii de 8 ani care să facă față
unui asemenea examen practic
(se știe că la școlile de 8 ani din
mediul rural, de unde se recru-
tează un mare număr de ucenici,
nu se efectuează lucrări practice
de lăcătușărie).
în lumina acestor fapte — sînt
de părere maiștrii instructori din
școala noastră — trebuie rezol-
vată problema pregătirii viitori-
lor muncitori pentru sectorul căi
ferate, astfel îneît aceștia să poa-
tă face față efectiv cerințelor ac-
tuale ale tehnicii reparării ma-
terialului rulant în exploatare.
GH. POPOVICI
director adjunct al Școlii profe-
sionale C.F.R. — București
In secția pentru copii a bibliotecii regionale din Constanța
„Curs practic
de sintaxă a limbii romîne“
Ne aflăm la sfîrșitul primului
trimestru al anului școlar. Am
parcurs o importantă etapă a
muncii noastre și avem acum
posibilitatea să examinăm roa-
dele ei. în școli a și început, de
altfel, analiza rezultatelor primu-
lui trimestru, observațiile și con-
cluziile desprinse urmînd să con-
stituie jaloane ale activității tri-
mestrului următor.
în cele ce urmează ne vom re-
feri numai la una din proble-
mele care s-au ridicat în munca
școlilor și cadrelor didactice în
prima etapă a acestui an școlar
— și anume, la problema asi-
gurării unei bune frecvențe a
elevilor la cursuri, problemă de
o mare însemnătate în acest an,
in care s-a încheiat procesul ge-
neralizării învățămîntului de
8 ani.
Tn cele mai multe școli frec-
vența elevilor a fost, în primul
trimestru, bună și foarte bună
ceea ce s-a reflectat pozitiv în
situația lor la învățătură. Așa
stau lucrurile, de pildă la Școa-
la generală de 8 ani nr. 26 din
Capitală, a cărei conducere a a-
cordat toată atenția cuvenită
acestui aspect al muncii didac-
tice. Analizînd situația din anii
trecuți, cînd cele mai multe ca-
zuri de absențe nemotivate se
înregistrau în primele săptămîni
de cursuri, direcția școlii și ca-
drele didactice au intensificat la
începutul lunii septembrie legă-
tura cu părinții, prin vizite la
domiciliul acestora. Rezultatele
acestei acțiuni au fost dintre
cele mai bune : în ziua deschi-
derii cursurilor toți elevii au fost
prezenți la școală. Situația frec-
venței a fost urmărită cu per-
severență și ulterior, interve-
nindu-se imediat pentru a se cu-
noaște motivele absențelor, pen-
tru a se asigura măsurile nece-
sare. Ca urmare, există clase
întregi la care în primul trimes-
tru nu s-a înregistrat nici o
singură absență nemotivată. Cla-
sa a III-a, de exemplu, con-
dusă de învățătoarea Georgeta
Beschea, a avut o frecvență de
sută la sută (și, bineînțeles, re-
zultate foarte bune la învăță-
tură). La fel stau lucrurile și în
alte clase, ai căror învățători și
diriginți au știut să-i convingă
pe părinți de importanța frec-
ventării regulate a cursurilor de
către copiii lor, să le demonstre-
ze ce consecințe poate avea pen-
tru nivelul de cunoștințe al
acestora, pentru deprinderile lor
de corectitudine și punctualitate,
chiar și o absență nemotivată de
o singură zi.
Mai sînt însă și școli unde nu
se acordă frecvenței atenția ne-
cesară, unde se trece încă prea
ușor peste așa-zisele „absențe
î>/împlătoare". Mai mult: unele
cadre didactice nu urmăresc de-
loc prezența la cursuri a elevi-
lor lor. Așa se explică faptul că,
răsfoind cataloagele, constați că
absența unor elevi nu este con-
semnată decît la două sau trei
obiecte, deși ei au lipsit o zi în-
treagă. Dar chiar atunci cînd
înserează în catalog absențele,
unii învățători și profesori nu se
interesează de motivele care
le-au determinat și cu atît mai
puțin de măsurile care se impun
pentru înlăturarea lipsei nemo-
tivate de la cursuri, de munca
de lămurire, de propaganda pe-
dagogică în rîndurile părinților.
Ne aflam nu de mult într-una
din clasele Școlii generale de
8 ani din comuna Rediu Tă-
tar, Iași. In băncile noi, trei-
zeci de elevi așteptau înce-
perea lecției, în timp ce glasul
profesorului rostea egal nu-
mele fiecăruia din ei. Prezent,
prezent, prezent — veneau răs-
punsurile. Dar nu, iată că după
un nume, apoi după altul și
după al treilea, nu se aude nici
un răspuns. Scena aceasta s-a
repetat și în alte localități, cu
deosebire în raioanele Vaslui,
Pașcani, Negrești, Hîrlău.
Cine sînt oare elevii care lip-
sesc ? De ce nu se află în mij-
locul colegilor lor ? Sînt poate
bolnavi ? Nu 1 La școală vin însă
doar din cînd în cînd. Dar nu pen-
tru că nu vor să vină. Și nici
pentru că stau departe de școală
sau n-au condiții.
Directorii școlilor la care sînt
înscriși acești copii, ca și inspec-
torii din raioanele respective, ex-
plică absența de la școală a ele-
vilor prin faptul că nu toți părin-
ții acestora au înțeles necesitatea
trimiterii regulate a copiilor Ia
cursuri. Dar s-a făcut oare tot
ce era necesar pentru remedie-
rea acestei situații ?
O analiză chiar și sumară a
preocupării conducerilor unor
școli din regiunea Iași pentru
cuprinderea în clasele I-VIII a
tuturor copiilor și pentru asigu-
rarea unei frecvențe bune a a-
cestora arată că activitatea des-
fășurată în această privință a
avut serioase deficiențe. însuși
faptul că numărul celor care au
absentat de la cursuri era, în
primele săptămîni de școală, pe
întreaga regiune, de trei ori mai
mare decît este acum dovedește
că munca de lămurire în rîndul
părinților a început abia după
deschiderea anului școlar. Iar
persistența — deși diminuată —
a absențelor arată că nici în
cursul trimestrului această mun-
că nu a fost desfășurată în mod
substanțial, în adîncime.
Faptul că propaganda pedago-
gică desfășurată de învățători și
profesori în rîndurile părinților
este factorul cel mai important
în asigurarea unei bune frec-
vențe a elevilor la școală este
demonstrat și de situația că la
aceeași școală se întîlnesc clase
cu frecvență de sută la sută și
altele cu o frecvență slabă. Mai
totdeauna această diferență se
datorește lipsurilor, superficialii
tății în organizarea sî desfășu-
rarea propagandei pedagogice.
Discutînd cu unele cadre di-
dactice din regiunea Iași care
au obținut foarte bune rezultate
în școlarizarea tuturor copiilor
de vîrstă școlară și în realiza-
rea unei frecvențe regulate am
desprins concluzia că nu numă-
rul mare de vizite ale pedagogi-
lor la domiciliul elevilor a fost
hotărîtor în obținerea acestor re-
zultate, cît mai ales capacitatea
lor de convingere a învățătorilor
și profesorilor respectivi. Presti-
giul și autoritatea de care se
bucură aceștia au fost elemente
deosebit de importante pentru
eficiența muncii pe care au des-
fășurat-o. Și nu mai puțin im-
portant este faptul că ei au știut
să mobilizeze în sprijinul școlii
opinia publică, să-și asigure aju-
torul sfaturilor populare, al or-
ganizațiilor de masă. în comuna
Uricani, de pildă, unde o serie
de părinți refuzau la început
sistematic să-și trimită copiii re-
gulat la școală, opinia publică a
luat atitudine, reușind să-i de-
termine a-și îndeplini această
elementară datorie cetățenească.
Și să nu uităm nici faptul că
o bună frecvență depinde și de
modul plăcut, atractiv în care ne
desfășurăm lecțiile, de capacita-
tea noastră să trezim dorința
elevilor de a ști, de a cunoaște —
altfel spus —, de pregătirea p ro-
fesională și de măiestria noastră
pedagogică. Este semnificativ în
această privință faptul petrecut
la o școală sătească din raionul
Hîrlău, unde o serie de elevi,
deși reținuți de părinți pentru
diferite treburi gospodărești,
„fugeau" totuși la școală pentru
că învățătorii și profesorii lor au
știut să le trezească dragostea de
carte, de învățătură.
Dar lipsa de la școală se poate
datora — și se datorește — nu
numai părinților „neînțelegători".
Există unii elevi care, cum se
spune în argoul școlăresc, „chiu-
lesc" de la lecții pentru că nu
și-au pregătit temele, pentru că
n-au învățat. La lanțul de go-
luri produs astfel în cunoștin-
țele lor adaugă, prin absențe,
alte goluri, care duc în mod fi-
resc la o serioasă rămînere în
urmă la învățătură. Este credem
de prisos să arătăm că astfel de
situații reprezintă o notă slabă
și pentru învățătorul sau profe-
sorul respectiv. O notă pe care
n-o pune nici conducerea școlii
și nici o altă autoritate școlară,
dar la care merită să medităm
atunci cînd ne analizăm noi în-
șine munca.
Este necesar ca acum, la sfîrși-
tul trimestrului, cînd se anali-
zează principalele aspecte ale
activității din această etapă, să
nu se piardă din vedere și astfel
de probleme și mai ales să se
îa măsurile necesare pentru a
îmbunătăți frecvența elevilor.
Frof. C, RADOI
în Editura didactică și pedago-
gică a apărut recent lucrarea
„Curs practic de sintaxă a limbii
romîne", de V. Șerban.
Lucrarea se remarcă prin cla-
ritatea expunerii, prin sistemati-
zarea materialului înlăuntrul fie-
cărui capitol, prin noua organiza-
re a materialului în sensul trată-
rii paralele a părților de propo-
ziție și a subordonatelor cores-
punzătoare, ca și prin schemele
recapitulative pe care le cuprin-
de. Se cuvin subliniate, de aseme-
nea, bogăția textelor folosite în
demonstrație și atenta alegere a
acestor texte, preocuparea con-
secventă a autorului pentru lă-
murirea problemelor de exprima-
re corectă și de ortografie.
Deși — așa cum arată autorul
în „Lămurire" — lucrarea n-a
putut reflecta unele fapte noi din
cea de-a doua ediție a „Gramati-
cii Academiei", totuși observăm că
sînt puține locurile unde se cere
punerea de acord a lucrării cu
noua ediție : clasificarea propo-
zițiilor (îndeosebi în ceea ce pri-
vește conținutul mai cuprinzător
al propoziției enunțiative), predi-
catul exprimat prin verbe auxi-
liare de modalitate sau de aspect,
„Lumea animalelor*4
De curînd a apărut, în Editura
științifică, o sinteză a valoroasei
lucrări de răsunet mondial, „Lu-
mea animalelor" de Brehm (tra-
ducere din limba germană și ac-
tualizare — prof. dr. Gh. Dinu-
lescu și prof. B. Schnapp, coordo-
nator științific al ediției romîne
— prof. dr. M. A. lonescu, mem-
bru corespondent al Academiei
R.P.R.).
Meritul esențial al versiunii ro-
mînești constă în completarea cu-
noașterii faunei de pe glob cu
cele mai reprezentative exem-
plare care populează terito-
riul țării noastre, importante din
punct de vedere științific și eco-
nomic. Opera este îmbogățită de
asemenea cu cele mai recente
date asupra formării lumii vii, cu
explicarea darwinistă a formării
speciei umane.
Este greu să faci ordine în cele
aproximativ un milion și jumă-
tate de specii animale cunoscute
pînă acum pe planeta noastră.
Cu toate acestea, volumul lui
Brehm a selectat acest material
abundent, oferind elemente asu-
pra faunei cu care venim în con-
tact cel mai des. Este vorba de a_
nimalele pe care le vedem în na-
tura înconjurătoare, în parcurile
și grădinile zoologice, în acvarii,
Cartea prin poștă
Librăria „Cartea prin Poștă" din București, str. Biserica Enei nr. 16,
poate expedia la cerere, direct la domiciliu — contra ramburs — ur-
mătoarele manuale și cursuri universitare :
CĂLUGĂREANU GH. — Elemente de teoria funcțiilor de o va-
riabilă complexă	lei 12.00
MURARIU P. — Metodica predării matematicii — anul IV 10,50
PÎRVULESCU C. — Ecuațiile fundamentale ale dinamicii siste-
melor stelare cu mișcări diferențiale	4,20
POPESCU I. L. — Probleme de matematică superioară	18,20
RUSU E. — Geometrie elementară	11,90
STOKA M. I. — Geometrie diferențială	7,40
STOKA M. I. — Probleme de geometrie diferențială	14,75
TELEMAN C. — Elemente de topologie și varietăți diferențiale 15,90
VRÎNCEANU G. - ■ Geometrie analitică proiectivă și diferen-
țială	28.80
ALBU C. D. — Analiză și microanaliză organică	9.65
GRECU I. — Chimie organică	21,60
MAHER S. — Lucrări practice de chimie organică	9 90
ROSENBERG M. — Proprietățile magnetice ale corpului solid 13,15
BOBEICA T. — Curs de tractoare și mașini agricole — voi. II
— Mașini agricole	15,60
POP E. — Fiziologia plantelor — voi. I	18,60
PAUCA A. — Geobotanica	13,25
SĂVULESCU O. — Fitopatologia — Note de curs — partea I 11,35
ZARMA M. — Microbiologia generală	9,50
POP GH. — Climatologie	_	9,60
ȘERBAN V. — Curs practic de sintaxă a limbii romîne	7,45
THODORESCU B. — Folclor literar romînesc	13,60
BARBU N. I. — Istoria literaturii latine — voi. Î	21,00
MERISESCU GH. — Curs de istoria muzicii universale — voi. I 18,00
predicatul exprimat prin expresii
unipersonale, propoziția coordo-
nată cauzală, clasificarea propo-
zițiilor atributive, întregirea sin-
taxei propoziției și a frazei cu
complementul opozițional, cumu-
lativ și de excepție și cu subor-
donatele corespunzătoare.
Lucrarea prezintă și unele
puncte de vedere discutabile —
de exemplu, în legătură cu atribu-
tul interjecțional sau cu scoaterea
complementului sociativ din rîn-
dul complementelor circumstan-
țiale (pentru că nu arată nici îm-
prejurarea. nici mijlocul de reali-
zare a acțiunii). Credem de ase-
menea că în unele locuri sînt ne-
cesare completări sau îndreptări.
Astfel pentru verbul „a fi" cu
funcțiune de predicat verbal se
menționează numai sensul lexical
„a exista", omițîndu-se celelalte
sensuri. Unele exemple (de pildă
cele referitoare la propozițiile in-
terogative indirecte) nu sînt in
totul corespunzătoare.
în general însă lucrarea „Curs
practic de sintaxă a limbii romî-
ne" constituie un bun îndrumă-
tor pentru profesorii de limba
romînă.
Prof. ȘTEFANIA POPESCU
terarii sau colivii. N-au fost ne-
glijați nici dăunătorii forestieri,
ai agriculturii și gospodăriei cas-
nice, și nici răspînditorii de boli
la oameni și animale. Regnul ani-
mal este tratat în sens evolutiv
— de la simplu Ia complex, de la
organismele monocelulare la cele
pluricelulare, începînd cu proto-
zoarele și continuînd cu metazoa-
rele. In descrierea fiecărui exem-
plar se dau elementele funda-
mentale cerute de o cunoaștere
riguroasă : locul de origină aria
de răspîndire, planul de struc-
tură, legătura și adaptările Ia
mediul ambiant, iar acolo unde e
cazul, modalitățile de combatere.
Prezentarea diferitelor clase este
precedată de descrierea și analiza
caracterelor generale.
Pentru facilitatea studiului, de-
numirile științifice sînt lămurite
prin denumirile populare, uzuale.
Spre același scop converg ilustra-
țiile bogate și fidele, realizate de
Wilhelm Eigener.
Lucrarea este deosebit de utilă
profesorilor de științe naturale,
care o pot folosi la lecții ca mate-
rial ajutător, cît și cadrelor de
specialitate care-și susțin exame-
nul pentru obținerea gradului de-
finitiv.
Prof. DOINA MAKSUTOVICI
PAGINA 7
Sesiunea științifică pe țară a Societății
de științe istorice și filologice
în zilele de 12 și 13 decembrie
a.c. a avut loc la Craiova sesiu-
nea științifică pe țară a Societății
de științe istorice și filologice din
R. P. Romînă, la care s-au pre-
zentat o serie de comunicări și re-
ferate axate îndeosebi pe eviden-
țierea rezultatelor obținute în cer-
cetarea istorică și filologică în
patria noastră în cei douăzeci de
ani care au trecut de la Eliberare.
La lucrările sesiunii au luat par-
te, în afară de membri ai Consi-
liului de conducere al Societății și
de conducerile filialelor, reprezen-
tanți ai organelor locale, acade-
micieni, profesori universitari,
profesori din învățămîntul de
cultură generală, cercetători,
membri ai filialelor din toată
țara.
Cuvîntul de deschidere a fost
rostit de conf. univ. Emil Boldan,
secretarul general al Societății de
științe istorice și filologice din
R. P. Romînă, care a evidențiat
rolul acesteia în promovarea stu-
diilor de specialitate în patria
noastră și, mai ales, în îmbună-
tățirea continuă a pregătirii pro-
fesorilor din învățămîntul de cul-
tură generală și în atragerea a-
cestora la o activitate științifică,
creatoare. O serie de acțiuni ini-
țiate de societate — a arătat vor-
bitorul — cum sînt stimularea
culegerii de materiale toponimice
și antroponimice, de material le-
xical regional, folcloristic etc. pot
și trebuie să antreneze un număr
tot mai mare de profesori, îndeo-
sebi din rîndurile acelora care
predau la școlile generale de 8
ani, contribuind la ridicarea ni-
velului lor profesional și ajutîn-
du-i în obținerea unei calificări
superioare (completarea studiilor
universitare, trecerea examenelor
de grad etc.). „Este necesar — a
spus vorbitorul — ca filialele
noastre să nu se izoleze în cercul
unor preocupări vagi, prea în-
guste sau inactuale, rupte de ne-
voile practice locale, ci să se in-
tegreze, desigur fără a-și părăsi
Institutul de mine din Petroșani a-
nunță scoaterea la concurs a urmă-
toarelor posturi didactice :
1)	conferențiar, poziția 2, catedra de
lucrări miniere șl preparare, disci-
plina prepararea gravitațională, elec-
tromagnetică și electrostatică ;
2)	conferențiar, poziția 1, catedra de
științe sociale, disciplina economie
politică :
3)	conferențiar, poziția 4. catedra de
mecanică și rezistență, disciplina me-
canică ;
4)	șef de lucrări, poziția 4, catedra
de exploatări miniere, disciplina me-
canica rocilor.
Persoanele care doresc să participe
la concurs vor depune, în termen de
o lună de la apariția prezentului a-
nunt, la rectoratul institutului, o ce-
rere Însoțită de următoarele acte In
dublu exemplar : copie legalizată de
pe diploma de stat sau de pe actul
echivalent de studii superioare : co-
pie legalizată de pe diploma de doctor
sau de candidat In științe ; copie le-
galizată de pe atestatul de profesor
sau de conferențiar ; lucrările știin-
țifice ale candidatului într-un exem-
plar ; certificatul de caracterizare a
activității profesionale șl sociale a
candidatului, eliberat de instituția
(întreprinderea) în care acesta își are
funcția de bază ; memoriu de activi-
tate didactico-științifică, semnat de
candidat ; autobiografie.
Concursul va avea loc la Institutul
de mine din Petroșani, str. Institutu-
lui nr. 20.
Amintim cititorilor noștri că in aceste zile
oficiile poștale, factorii poștali și difuzorii
voluntari din unitățile de învățăinint și din
instituții reînnoiesc abonamentele la „Gazeta
învățămîntului" pe anul 1965.
Costul unui abonament pe un an este de
13 lei
profilul specific, în dinamica lo-
cală a muncii științifice și meto-
dico-didactice, să contribuie la
dezvoltarea de ansamblu a cultu-
rii, la îmbogățirea cercetărilor
științifice în domeniul istoriei, al
limbii și literaturii, la perfecțio-
narea continuă a membrilor lor,
cei mai mulți, cadre didactice care
predau în învățămîntul de cul-
tură generală și in învățămîntul
superior".
Din partea organelor locale de
partid și de stat a adus apoi un
cuvînt de salut tov. Ioana Staneo-
veanu, vicepreședintă a Comite-
tului executiv al Sfatului popular
al regiunii Oltenia. în continuare,
acad. prof. Al. Graur, vicepreșe-
dinte al Societății de științe isto-
rice și filologice, a prezentat co-
municarea „Cercetări recente a-
supra lexicului regional*. în a-
ceeași ședință au mai fost pre-
zentate comunicările „Folclorul ți
cercetările folclorice in anii pu-
terii populare* de conf. univ. L
Chitimia (București), „Două de-
cenii de studii orientale in țara
noastră* de cercetător științific
principal M. Guboglu (București)
și ..Contribuții la cunoașterea mo-
dului de pregătire și desfășura-
re a insurecției sumate in Olte-
nia* de Ileana Petresc- f. N. Chi-
* purici (Craiova».
După amiază ți in a doua zi, lu-
crările sesiunii s-au desfășurat în
cadrul secțiilor de filologie fi is-
torie. în prima secție au fost pre-
zentate următoarele comunicări:
..Dezvoltarea cercetării științifice
în domeniul filologiei In Oltenia
în cei 20 de ani de la Eliberare*
de Luca Preda (Craiova). „Valo-
rificarea moștenirii literare ia cei
țiela Ștefan și Mihai! Dragomi-
rescu (București). „însemnătatea
edițiilor critice de cronici- de prof.
univ. Dan Simonescu (București).
„Literatura romînă in limbile
Mircea lonescu (Bucureștii. „în-
vățămîntul limbilor orientale în
Informații suplimentare «e pot pri-
Institutul agronomic ..X. Bâlcescu*
din București anunță scoaterea la
concurs a postului didactic de conle-
rențiar. poziția XII 4 de Ia catedra de
economie politica, pendinte de Facul-
tatea de horticultur*.
Candidatii la concurs vor depune.
In termen de o luna de Ia apariția
prezentului anunț, la rectoratul in-
stitutului. o cerere de înscriere la
concurs. însoțita de următoarele acte
In dublu exemplar : copie legalizată
de pe diploma examenului de stat sau
de pe actul echivalent de studii su-
perioare ; copie legalizata de pe di-
ploma de doctor sau candida: In ști-
ințe ; copie legalizată de pe atestatul
de profesor sau conferențiar ; certi-
ficatul de caracterizare a activității
profesionale ți sociale a candidatului,
eliberat de instituția (Întreprinderea)
In care Isi are funcția de bază ; me-
moriul de activitate didactico-stlin-
țifică. semnat de candidat; autobio-
grafia. semnată de candidat; lista de
lucrările ce se depun : lucrările știin-
țifice ale candidatului. Intr-un exem-
plar.
Concursul va avea loc după două
luni de la apariția anunțului, la In-
stitutul agronomic „N. Bâlcescu* din
București, b-dul Miriști nr. 58, de la
rectoratul căruia se pot obține infor-
mații suplimentare.
Romînia" de cercetător științific
Ion Matei (București), „Dezvolta-
rea cercetărilor folclorice regio-
nale in Romînia, în ultimele două
decenii" de V. Adăscăliței (Iași),
„Din poezia lirică orală olteneas-
că de după 23 August 1944“ de
Barbu Cocoș (Craiova), „Din suc-
cesele poeziei noastre lirice în ul-
timii 20 de ani" de Lucia Atana-
sescu (București), „Lirica femini-
nă actuală" de Doina Graur
(București) și „Dezvoltarea poe-
ziei in Oltenia după 23 August
1944* de Ion Schintee (Craiova).
In secția de istorie au fost pre-
zentate comunicările următoare:
„Cercetarea istoriografiei moder-
ne a Romîniei în anii 1944—1964“
de prof. univ. Vasile Maciu,
membru corespondent al Acade-
miei R.P.R. (București), „Din lup-
ta maselor populare din Oltenia
pentru instaurarea regimului de-
mocrat-popular* de cercetător
științific Traian Udrea (Bucu-
rești). „Momente din lupta mun-
citorimii gălățene, sub conduce-
rea comuniștilor, împotriva dic-
taturii militaro-fasciste, pentru
înfăptuirea insurecției armate de
la 23 August 1944* de P. Panțîru
(Galați), „Starea de spirit a ma-
selor populare din Moldova în
anii dictaturii militaro-fasciste
(6 sept 1940—23 August 1944)* de
Gh. Ungureanu, D. Șandru, I.
Saizu (Iași), „Organizarea și lup-
ta forțelor patriotice și democra-
tice la Tîrgu Mureș în primele
luni după Eliberare* de Fuchs
Simion (Tg. Mureș), „Dezvoltarea
ascendentă a învățămîntului dc
stat în anii puterii populare în
regiunea Galați* de C. Marinescu
(Galați) și „Aspecte privind fe-
nomene de urbanizare și modifi-
care a structurii profesionale a
populației Moldovei ca urmare a
industrializării socialiste* de D.
Rasu, L Tăcu și I. Saizu (Iași).
La discuțiile care au avut loc
pe marginea comunicărilor au
luat c-jvintul prof univ. Vasile
Maciu, membru corespondent al
Academiei R.P.R., prof. univ. Dan
Simonescu, conf. univ. I. Zamfi-
rescu, conf. univ. I. Chițimia, cer-
cetător științific principal N.
Adăniloaie, cercetător științific
Traian Udrea, Paul Dicu (Pitești),
Aurel Golimas (Craiova), Dan
Popescu (Lugoj). Eugenia Țurcan
(Craiova), I. Chelaru (Craiova),
Traian lonescu (Ploiești), I. Bur-
toiu (Tîrgoviște) și alții. Cu acest
prilej au fost prezentate o serie
de propuneri și au fost luate în
într-o scrisoare recentă, tov. V. Popovici ne face cunos-
cute o serie de realizări ale cercului tinerilor istorici de la
Școala medie din orașul Găești, regiunea Argeș. Cu ani în
urmă, scrie corespondenta noastră, elevii școlii au început să
organizeze, sub îndrumarea profesorului lor de istorie, tov.
Ion Minculescu, un muzeu al școlii. în prezent acesta nu-
mără aproape o mie de piese, colecționate atît în regiune cît
și în alte locuri din țară, cu prilejul excursiilor. Se găsesc
de exemplu aici piese de ceramică și grîu carbonizat de la
Sarmisegetuza, un opaiț de la Ulpia Traiana etc.
în secția de istorie a orînduirii comunei primitive se
găsesc, printre altele, piese de ceramică neolitică descoperite
în săpăturile efectuate la Petrești, Vișina, Puntea de Greci,
topoare de piatră și greutăți de la războaiele de țesut gă-
site in comuna Ghimbocata, precum și cîteva răzuitoare
găsite pe Valea Dîrjovului, datînd de circa 400 000—600 000
ani. în secția de istorie feudală a muzeului se află ghiulele
din sec. XVII și numeroase documente scrise în chirilică,
referitoare la proprietățile moșnenilor din raionul Găești.
Prezintă interes și colecția de cărți vechi a muzeului, unde se
găsește, printre altele, un exemplar din cronica lui Gh. Șincai,
ca și colecția numismatică, alcătuită din circa 300 de piese,
printre care se numără monede din vremea lui Filip II al
Macedoniei, din vremea republicii șl imperiului roman, pre-
cum și din timpul lui Mircea cel Bătrîn.
Folosind cu pricepere piesele muzeului școlar, profesorul de
specialitate reușește să dezvolte dragostea și interesul elevilor
pentru' istoria patriei.

Cadrele didactice de la Școala generală dc 8 ani nr. 64 din Capi-
tală, ne scrie prof. I. Milea, acordă multă atenție înzestrării
laboratoarelor cu mijloace moderne audio-vizuale și folosirii
largi a acestora în predare. Astfel, s-au procurat pînă în pre-
zent un aparat de proiecție de 16 mm, un diascop, un episcop,
un magnetofon, un picup, un televizor, 165 diafilme și diapo-
zitive, peste 50 de discuri etc.
Pentru cît mai buna utilizare a acestor materiale, în ședința
consiliului pedagogic din luna noiembrie a. c. s-a dezbătut tema
„Folosirea în mod eficient a mijloacelor audio-vizuale în pro-
cesul de învățămînt". în continuare, comisiile metodice au stu-
diat posibilitățile concrete existente pe această linie la fiecare
obiect de învățămînt. Ca urmare, acum se folosesc larg discu-
rile și magnetofonul la lecțiile de limba romînă și de limbi
străine, diafilmele și diapozitivele la lecțiile de istorie etc;
în prezent, conducerea școlii a încheiat un contract cu între-
prinderea cinematografică a orașului București, care îi pune
la dispoziție cîte 2—3 filme pe săptămînă.
Prof.Aurel Trebici ne scrie despre modul cum s-a desfă-
șurat un recent schimb de experiență între profesorii de mate-
matică și de fizică din raionul Toplița. Pe lîngă problemele re-
feritoare la îndrumarea activității cercurilor de elevi, partici-
panții la acest schimb de experiență au discutat despre
importanta folosirii graficelor și a diagramelor în predare.
discuție unele inițiative și
gestii valoroase. Sesiunea s-a
cheiat cu un util schimb de
periențâ între reprezentanții
mitetelor filialelor din țară.
su-
în-
ex-
Simbătă seara,
la sesiune le-a
spectacol artistic
. ji. Bâlcescu" din
participanțiior
fost oferit un
al ansamblului
Craiova, iardu-
minică după-amiază, după înche-
ierea lucrărilor sesiunii, oaspeții
din țară au făcut o excursie cu
autobuzele prin localitate și la
obiectivele din împrejurimi.
MIRCEA ANGHELESCU
și referate, la care s-au prezentat lucrările : „Contribuții la cu-
noașterea microclimatului Cîmpulungului", „Cercetări geologice
pentru descoperirea zăcămintelor utile din subsolul regiunii
Suceava", „Importanța centrului de documentare științifică al
Academiei R.P.R. pentru munca de cercetare" și „Din istoricul
descoperirii Australiei".	,
în zilele de 26 și 27 decembrie
1964. Institutul de științe peda-
gogice organizează cea de a V-a
sesiune științifică, la care partici-
pă și cadrele didactice ale căror
pe ordinea de zi a ședinței cercului au figurat următoarele
activități: o lecție deschisă la clasa a V-a, despre China an-
tică, un referat cu tema „Formarea noțiunilor de istorie antică
la elevii clasei a V-a" și prezentarea unui album istoric pe tema
..Excursia istorică, prilej pentru strîngerea de material ilus-
trativ". Discuțiile purtate pe marginea lecției deschise cît și a
referatului s-au desfășurat pe baza unei bogate exemplificări
concrete din munca practică a cadrelor didactice. Concluziile
prezentate la sfirșitul ședinței și recomandările făcute de in-
lucrări au fost selecționate
„Lecturile pedagogice".
Deschiderea sesiunii are
simbătă, 26 XII, orele 8,30,
prin
loc
in
sala de festivități a Școlii medii
nr. 1 din București, str. Nu-
ferilor nr. 23.
Lucrările sesiunii se desfășoară
în aceeași zi și următoarea (27
XII) în secțiile : bazele generale
ale pedagogiei; istoria pedago-
giei ; educația comunistă ; conți-
nutul și organizarea învățămîn-
tului în școala de 8 ani ; conținu-
tul și organizarea învățămîntului
mediu de cultură generală ; di-
dactico-metodică; învățămînt pro-
fesional și tehnic ; defectolo-
gie și învățămînt special.
filEȘU
IIM\ HP WIUMIH'f !I \
(ril’LIlMj 'lOlBOltMSC
comunicări
01 Ii MI A
Cercul
au fost de folos tuturor
vizită la muzeul de istorie
de învățămînt a Sfatului
popular regional Banat a
activitatea
s-au trasat
pedagogic al profesorilor de istorie din raionul Ol-
scrie prof. D. Dobrescu, se străduiește să acorde un
Secția
organizat
najecz, o
cercurilor
Recent, ne comunică tov. Veronica Livescu, la Cîmpulung
Moldovenesc a avut loc adunarea generală a membrilor filialei
spectorul metodist Nicolae Mercan
profesorilor de istorie din raion.
Ședința cercului s-a încheiat cu o
al raionului.
S.S.N.G. din localitate. Cu acest prilej s-a analizat
desfășurată in ultima perioadă de membrii filialei,
sarcinile de viitor și s-a ales noul comitet.
Tot cu această ocazie a avut loc și o ședință de
recent, după cum ne informează profesorul L. Du-
consfătuire cu inspectorii metodiști, responsabilii
pedagogice și directorii unor școli din regiune. în
tenița, ne .	,
sprijin cît mai larg membrilor săi. în luna aceasta, de exemplu.

cadrul acestei consfătuiri au fost discutate o serie de măsuri
referitoare la sprijinirea cadrelor didactice în sporirea efica-
cității lecției. A fost evidențiată cu acest prilej activitatea pe
care o desfășoară pe această linie o serie de cercuri pedago-
gice din regiune și s-au subliniat sarcinile ce le revin în viitor,
în mod deosebit s-a stăruit asupra necesității de a se acorda
atenție îndrumării cadrelor didactice în legătură cu folosirea
la lecții a metodelor audio-vizuale, a materialelor didactice, a
elementelor de istorie locală, ca și a organizării excursiilor.
REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA i București. Piața Scînteii or. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali sl 1* difuzorii voluntari din i	|
unitățile de Invițămînt Tiparul i Combinatul Poligrafic Casa Scînteii, Piața Scînteii București.	I