Proletari din toate țările, uniți-vț} Stoica, AL. PIKU (Continuare în pag. 2-a) c directorului în colectiv ■ 1964—5 ianuarie 1965. Pentru preșco- 8 (Continuare în pag. 8-a) Gramatica nouă franceză pentru învăță- tura tinerimii moldo-romîne după Noel ți mai : din doar larii necuprinși în școlile generale de organiza programe artistice speciale. grădinițe, ani vor cultural- adecvate Gramatica latină a lui Dimitrie rioada 27 decembrie cipală revine școlii. Sărbătorirea înțelegerii, particularităților Biblioteca CenV» u Regională Vbjnedoara-Deva EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂ|ĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVATAMINI Șl CULTURA Anul XVI nr. 781 vineri 18 decembrie 1964 8 pagini 25 bani IUI MIHE SCRIITOR Șl HKil anul școlar Ia un psalt de la biserica A- dormirea din Tirgul Neamțului. Abia peste trei ani, în toamna anului 1853, putea să intre in clasa a treia, de data aceasta la Școala domnească de la Tirgu-Neamț, unde era profesor ieromonahul Isaiia Teo- dorescu, cel căruia î s-a zis „popa Duhu '. Mincind „un pui de bataie, așa din seninu, Nică, numit acum Ion Ștefăncscu, părăsi școala pentru „fabrica de popi" de la Făl- ticeni. unde-1 găsim in toamna anului 1854. La sfîrșitul anului următor, catihetul N. Umanist de tip folcloric în opera sa li- terară, unde locul textelor antichității îl |ine literatura populară orală. Creangă nu era lipsit de instrucția pe care o cerem unui intelectual. In seminar învățase pu- țină elinească ți latinească, iar în biblio- teca lui s-au găsit cărți din care s-ar pu- tea deduce că se inițiase în limba fran- ceză, dacă nu și in cea germană. Poseda Zilele Ion Creangă Ion Creanga este fara îndoiala cel mare povestitor al literaturii noastre secolul trecut, comparabil înainte i vestitului cronicar Ion Neculce, iar în zi- lele‘noastre numai Iui Mihail Sadoveanu. Scriitor clasic de valoare universală. Creangă a desfășurat și o importanta ac- tivitate pe tărîmul școlii ca învățător și autor de manuale. Născut Ia 1 martie 1837 Ia Humulești, în apropiere de Tîrgu-Neamț, Creangă a învățat mai întîi în satul natal, Ia școala înființată acolo de preotul loan Nemțeanu (Humulescu) cu dascălul Vasile a Ilioaiei sau a Vasilcăi, începînd din anul 1846. în- vățătorul fiind luat la oaste în primăvara anului următor, Nică a lui Ștefan a Petrii trecu în grija dascălului bătrin și „cbila- ciu“ lordache fîrnîitul, care însă muri în timpul bolerei de Ia 1848. La stăruințele mamei, copilul fu trimis Ia școala învăță- torului Nicolae Nanu din Broșteni, unde urmă pînă în primăvara lui 1849, încheind Conta (fratele filozofului). îl recomandă Seminarului central de Ia Școala din Iași și, primit în clasa a H a, Creangă urmează aici încă doi ani, absolvind în 1858 cu nota primă la toate obiectele. Pregătit pentru cariera clericală (în 1859 era hirotonisit diacon) Creangă, spi- rit prin excelență anticlerical, a optat pentru o profesiune laică. In 1865, după doi ani de studii Ia Școala preparandală din Iași, dobindea atestatul de învățător și se consacra definitiv profesiunii didac- tice. Cu o întrerupere de aproape doi ani, între 1872—1874, cind, fiind caterisit, a fost îndepărtat și din școală. Creangă a func- ționat ca institutor pînă la sfîrșitul vieții (a murit la 31 decembrie 1889), aproape un sfert de secol. Chapsal de T. Codrescu (1841), Gramatică teoretică și practică de limba germană de Z. Columb (Iași, 1855), un Abicddaire francais pour la jeunesse roumaine par Demetre Pop, professeur. Iași, 1847, Ele- ments de Ia grammaire franțaise, publicată de un Hermann la Leipzig, Cent vingt dialogues francais — allemands de Jules Ponje (Leipzig, 1856), un Repertoire des connaissances usuelles sau Dictionnaire de la conversation et de la lecture, în mai mul- te volume, un Grundriss der Erdbeschrei- bung (Viena, 1846), o Nouvelle arithmeti- que d’une methode tres facile par ses abreges et par la suppression des parties alliquottes de Monier de Claire, în fine Le pasteur et son fils (Laussanne, 1859) de Auguste langer. Creangă a publicat, cu diverși colabora- tori, patru manuale didactice. Primul, al- cătuit împreună cu C. Grigorescu, G. Ie- năchescu, N. Climescu, V. Răceanu și A. Simionescu este un abecedar și se întitu- lează Metodă nouă de scriere șl citire pentru uzul clasei I primare. Apărut la Iași în 1868, el a fost completat cu un Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică (Iași, 1876) de Gheorghe lenăchescu și Ion Creangă, cu învățăto- riul copiilor — carte de cetit în clasele primare de ambe sexe cu litere, slove și buchi, cuprinzînd învățături morale și in- structive (Iași, 1871) de C. Grigorescu, L Creangă și V. Răceanu și Geografia jude- țului Iași (1879) de V. Răceanu, Gh. lenă- chescu și Ion Creangă. S-a dovedit (vezi în special documentata lucrare învățătorul Ion Creangă, E.S.D.P., 1958, de Bianca Bratu) că noua metodă, preconizată de Creangă și colaboratorii săi, fonetică și scriptolegă, se opunea me- todei literizării sau silabisirii, utilizată la noi mai înainte, cum vedem chiar în unele pasaje din Amintiri din copilărie. In lo- cul învățării cititului în mod mecanic^ despărțit de scris, se propunea predarea scris-cititului pornindu-se de la stadiul sunetelor vorbirii ca elemente fundamen- tale, nu de Ia litere. Introdusă în secolul al XVIII-lea de Samuel Heinicke, metoda fonetică era îmbunătățită la începutul se- colului al XlX-lea de francezul Jacotot, inițiatorul metodei verbale analitice, care cerca ca sunetele să fie desprinse din cu- vintele unei propoziții, și de germanul Grasser, introducătorul metodei fonetice scriptolege, adică a predării scrisului con- Datorită grijii pline de dra- goste a partidului și guvernu- lui nostru pentru copii, pen- tru tineretul școlar, vacanța de iarnă va fi și în acest an un prilej de nespuse bucurii, de reconfortare fizică și inte- lectuală, în vederea activității, rodnice în trimestrul care ur- mează. Folosind experiența din anii precedenți, cadrele didactice, în colaborare cu comitetele sindicalelor și U.T.M. din școli, cu comitetele de părinți, vor folosi forme variate, care vor oferi fiecărui școlar posibilita- tea să participe la cele mai îndrăgite activități. Cu multă nerăbdare este aș- teptată serbarea pomului de iarnă. Anul acesta, serbarea pomului de iarnă se va orga- niza în grădinițe și în școlile generale de 8 ani din orașe și centrele muncitorești, în pe- psihice ale preșcolarilor, avînd grijă să-i invite pe toți cei care domiciliază în circum- scripțiile respective. Conținu- tul și calitatea artistică a acestei serbări, pavoazarea sărbătorească a sălii și orna- mentarea viu colorată a po- mului, dragostea caldă, părin- tească cu care vor fi distribui- te darurile de către învăță- tori și profesori trebuie să le dezvolte preșcolarilor interes pentru școală, dorința de a o cunoaște și a se apropia de ea. Pentru ca serbarea pomului de iarnă să creeze copiilor clipe de neuitat, de care să-și amintească cu drag, școlile vor acorda toată grija pregătirii și desfășurării programelor cultural-artistice. în școlile cu efective mari se vor orga- niza două programe artistice : unul pentru elevii de Ia 7 la 11 ani și altul pentru cei de la 11 Ia 15 ani. Cadrele didactice vor avea grijă să asigure un bogat conținut educativ aces- tor programe artistice, pregă- tind cu elevii cîntece și reci- tări, dansuri, mici scenete a- decvate trăsăturilor caracte- ristice perioadelor de vîrstă respective, corespunzătoare dorințelor copiilor. în deschi- derea serbărilor, directorii școlilor îi vor felicita pe copii cu prilejul aniversării procla- mării Republicii și al Anului Nou și le vor vorbi despre gri- ja părintească pe care le-o poartă partidul și guvernul, despre condițiile tot mai bune de învățătură și de viață de care se bucură tînăra gene- rație. Școlile care nu dispun de spațiu suficient pentru orga- nizarea serbării pomului de iarnă vor solicita în acest scop sălile 'cluburilor și case- lor de cultură ale sindicatelor, ale caselor raionale de cultură și ale tineretului, dacă aces- tea nu se găsesc la distanțe mari de circumscripția în care domiciliază copiii. Bizuindu-se cît mai mult pe sprijinul organizației de pio- nieri, personalul didactic tre- buie să atragă în pregătirea și desfășurarea serbării în- treaga masă de elevi. Comisia instituită pentru organizarea și desfășurarea serbării, for- mată din directorul școlii, in- structorul superior de pionieri, președintele comitetului sin- dicatului din școală, președin- tele comitetului de părinți, nu trebuie să neglijeze bucuria pe care o simt copiii cînd sînt antrenați în îndeplinirea unor sarcini precise, pe măsura pu- terilor lor, alături de maturi, într-o muncă colectivă. Orga- nizarea unei asemenea serbări, cu diferitele ei aspecte — pa- voazarea sălii, ornamentarea pomului, pregătirea progra- melor cultural-artistice, a da- rurilor, ca și pregătirea da- rurilor pentru preșcolari și pentru antepreșcolari—cărora le vor fi transmise prin pă- rinții lor — oferă fiecărui copil posibilitatea de a se simți util în cadrul colectivu- lui școlar, bucuria de a con- tribui la realizarea acestui frumos și vesel eveniment. Școala poate fi transformată, astfel, într-un viu șantier, în care munca, voia bună și cîn- tecul să se înfrățească, pentru crearea unor clipe cu o bogată rezonanță afectivă în viața tuturor : copii, părinți și pro- fesori. Pentru elevii mai mari, din școlile medii, profesionale și tehnice, din școlile pedagogi- ce, se va organiza, cu aceeași grijă, revelionul. Folosindu-se în această acțiune experiența dobîndită în anii trecuți, re- velionul va fi pregătit în școli de către colectivele pedagogi- ce în colaborare cu comitetele U.T.M., organizațiile sindicale și comitetele de părinți. Ca și Ia serbarea pomului de iarnă, se va constitui o comisie care va prelua atît sarcinile orga- nizatorice, cît și pe cele pri- vitoare la conținutul educativ al acțiunii. Pentru ambele ac- țiuni, însă, răspunderea prin- revelionului trebuie să asigure întîmpinarea noului an cu cîntec, dans și voie bună, să sporească dragostea tineretu- lui față de viață, față de mun- că, dorința lui de a obține în viitor noi succese la învăță- tură, în întreaga pregătire cultural-educativă. Tn acest Pe urinele amintirilor „...In satul Humuleștii din tirg drept peste apa Neamțului, sat mare și vesel. împărțit în trei părți care se ța n tot fa de una...■ Zi însorită dar cețoasă, de iar- *ă nehotărită. Lamina difuzată prin aburul vag ai negurii adaugă o undă de farmec fireșai înfio- rări de nostalgie ee te cuprinde pășind prin colbul prin care au zburdat cindoa picioarele poale ale buclucașului și ratau natului Nică a lai Ștefan a Petrii. Satul, Încă din vremea aceea „mare și cetei", a crescut rpo- rindu-ți numărul caselor nm. apropiindu-se prin ele de Tirgul Neamțului fi culte alte facultăți din țară. Au exis- tat însă și facultăți la care rezultatele examenelor de admitere au fost deose- bit de slabe. Mai este însă un fenomen care trebuie relevat : chiar la facultățile în care au intrat studenți foarte buni se constată, chiar după primul semestru de studii, rezultatele slabe la examene sau in orice caz rezultate care sînt departe de posibilitățile dovedite la examenul de admitere. Insuccesele acestea continuă și după cel de-al doilea semestru și se a- junge la situația neplăcută că unii stu- denți căre au intrat cu medii peste 9 rămîn repetenți sau sînt exmatriculați, iar alții abia pot promova la limită. De- sigur, aceste cazuri nu formează regula, totuși numărul lor nu este neglijabil. Această situație s-ar putea explica printr-o autoliniștire a unora dintre stu- denți în urma succesului obținut la exa- menul de admitere. Aceștia sînt în ge- neral recuperabili, căci dîndu-și seama de greșeala lor își intensifică eforturile. La o a doua categorie de studenți efectul perioadei de pregătire intensă, făcută în grabă, în preajma examenului de admite- re și care le-a permis să apară într-o si- tuație bună la acest examen a trecut și (f ei au rămas, ca bază de studiu, doar cu cunoștințele căpătate anterior, Insfîrșit, la alții cauza ar putea fi o perioadă de acomodare la condițiile învățămîntului tehnic superior. Desigur că această ulti- mă explicație suscită întrebarea de ce este necesară o perioadă de acomodare atît de lungă, de un semestru sau chiar de un an de zile. Există fără îndoială între învățămîntul mediu și învățămîntul superior unele di- ferențe care fac ca mulți studenți din anul I să se acomodeze relativ greu. Din- tre acestea aș dori să mă opresc asupra uneia singure, pe care am avut prilejul să o constat și direct, lucrînd în cadrul comisiilor de examen de maturitate. Este vorba despre exigență. Am putut consta- ta că în general exigența în învățămîntul mediu este relativ scăzută, cel puțin în comparație cu cea din învățămîntul teh- nic superior. Problema exigenței nu este o problemă secundară, lipsită de importanță. In za- dar un profesor prezintă lecțiile în mo- dul cel mai atrăgător, în zadar face cu elevii probleme interesante ; dacă nu este exigent, ei nu vor depune întregul lor interes pentru însușirea-materiei. Obți- nînd note superioare celor ce i se cuvin pentru răspunsurile date, elevul rărnîne cu impresia că a răspuns bine. Se știe ^^.nsă că pericolul cel mai mare nu-1 re- prezintă faptul că un elev sau un stu- dent nu cunoaște o chestiune, ci acela că el nu-și dă seama că nu cunoaște chestiu- nea respectivă. Și elevul are toate moti- vele să se găsească într-o asemenea si- tuație necorespunzătoare atunci cînd pri- mește nota 5 pentru un răspuns greșit. Se știe, apoi, că școala este chemată să formeze gîndirea elevilor. Nu este sufi- cient de exemplu să știi cum se derivează o funcție, ci trebuie să cunoști și de ce se deriyează astfel. Ori, după părerea mea. tocmai aceasta constituie o lipsă a unei părți din absolvenții școlilor medii : ei nu sînt suficient deprinși să gîndească matematic, științific în general. De aceea în anul I o parte din studenți se adap- tează cu oarecare greutate, ei trebuind să treacă de la sistemul în care se dă o aten- ție mai mare formulelor matematice și „rețetelor-* de rezolvare la sistemul în care se dă atenție și părților teoretice, deosebit de importante pentru un ingi- ner chemat să fie în primul rînd un om de concepție și numai în al doilea rînd un calculator, un om care aplică formule. Deficiențe asemănătoare se întîlnesc și la fizică. Candidați! rețin de obicei for- mulele și o descriere sumară a fenome- nului, dar nu reușesc întotdeauna să-i dea o explicație științifică sau să adin- cească sensul fizic al mărimilor ce inter- vin în fenomenul respectiv. O împrejurare care contribuie, după părerea mea, la transformarea cursului de fizică într-unul din cele mai dificile obiecte din învățămîntul mediu este și faptul că acest curs nu se bazează pe cu- noștințele de matematică necesare unor expuneri riguroase. Din această cauză se apelează la unele demonstrații destul de puțin convingătoare, în care o serie de dificultăți de raționament sînt evitate în mod artificial (așa ștau lucrurile, de e- xemplu. Ia demonstrarea formulei spa- țiului parcurs în mișcarea rectilinie uni- form variată, ca și Ia alte demonstrații). In această privință s-ar putea adopta, după părerea noastră, soluția propusă la conferințele societăților de matematică și de fizică și chimie ținute în februarie 1964, anume de a se prezenta în clasele IX—XI un curs complet de fizică cu ca- racter experimental și descriptiv, iar în ultima clasă (a XH-a) un curs de fizică în care anumite capitole să fie fundamen- tate riguros, matematic. Bineînțeles că această propunere mai trebuie încă stu- diată. Evident, nu trebuie așteptate toate îm- bunătățirile numai de la revizuirea pro- gramei. O problemă deosebit de impor- tantă este aceea a felului cum lucrează cadrele de predare. S-a constatat astfel că. în timp ce în mod sistematic candi- dații la examenul de admitere proveniți de la anumite școli medii se prezentau foarte bine pregătiți, absolvenții altei școli dovedeau cu regularitate o pregăti- re nesatisfăcătoare. Sesizarea situațiilor de acest fel și măsurile luate pentru îm- bunătățirea muncii in școlile deficitare au dus la remedierea unor lipsuri și la îmbunătățirea procesului de învățămînt. Este recomandabil ca astfel de măsuri să fie luate și în viitor, pentru ca activita- tea tuturor cadrelor didactice să se ridice la nivelul dorit. Desigur, există multe alte probleme ce trebuie rezolvate pentru a asigura o le- gătură strînsă între pregătirea din învă- țămîntul mediu și nevoile învățămîntu- lui tehnic superior. In cele de mai sus m-am referit numai la o parte dintre ele. Orice pas făcut spre rezolvarea a- cestor probleme contribuie, așa cum s-a arătat la începutul acestui articol, atît la îmbunătățirea învățămîntului mediu cît și la a celui superior. Prof. dr. ing. RADU P. VOINEA membru corespondent al Academiei R.P.R. prorector al Institutului politehnic din București în numărul 734 din 20 decembrie 1963 al „Gazetei învățămîntului", prof. univ. I. Coteanu a publicat un interesant arti- col privind o serie de probleme de or- din general și de detaliu pe care le ri- dică studiul gramaticii în școala de cul- tură generală. Afirmînd că „scopul pre- dării limbii romîne nu poate fi deprin- derea analizei gramaticale, ci deprinderea de a utiliza datele cele mai importante ale acestei analize spre a construi, cu ajutorul lor. o formă clară de exprimare a ideilor", autorul articolului arăta mai departe : „Ca să se ajungă aici, prin pro- grama școlară și metodica predării ar trebui să treacă firul roșu al combinării analizei gramaticale cu sinteza expune- rii ideilor prin compuneri, gradîndu-se totul după forța de gîndire și după cu- noștințele școlarilor". Revenind asupra problemelor predării limbii romîne în școală, prof. Al. Indrea (vezi „Tribuna" din 5 noiembrie și „Gazeta învățămîntu- lui" din 27 noiembrie a. c.) reține în mod ciudat, din cele spuse de prof. univ. I. Coteanu, numai „scopul predării lim- bii romîne nu poate fi deprinderea ana- lizei gramaticale". Din această cauză, ar- gumentele prof. Indrea sînt vulnerabile. Socotim însă că discutarea lor poate fi de o evidentă utilitate pedagogică. Exista o categorie de profesori care au oroare de gramatică (de analiza grama- ticală 1). după cum alții se îneacă în ana- lize meticuloase, cu risipă de muncă și de erudiție, împinsă, uneori, pînă la pe- danterie științifică. Explicația cea mai plauzibilă cred că trebuie căutată, in primul rînd. în felul cum se preda gra- matica și numai în al doilea rînd în manualele cu caracter descriptiv. Care sint cauzele „răului" în anali- zele gramaticale ? Una dintre ele, poate cea mai importantă, cred că rezidă în- tr-o înțelegere greșită a analizei. Se poa- te face o analiză gramaticală exclusiv pentru problemele teoretice ale grama- ticii, indicată în învățămîntul mediu (în ipoteza fericită că s-ar preda !) sau in facultăți, și o alta pentru problemele practice ale limbii, cea pe care o re- clamă școala generală de 8 ani. în ce ne privește, stăruim pentru al doilea as- pect al analizei, fiindcă presupune o cale rațională care pornește de Ia texte alese și instructive, fiindcă, în timpul anali- zei, se încheagă convingerea că normele, regulile, legile sînt „produsul obiectiv al limbii înseși", fiindcă numai așa se for- mează scrisul și exprimarea corectă, se înlătură neglijența, incorectitudinea și chiar anarhia în utilizarea mijloacelor de expresie, toate bazate mai ales pe analize sintactice și pe compoziții. Dacă problema analizei este rezolvată în a- cest fel. predarea gramaticii in școală se alătură campaniei pentru cultivarea limbii romîne care se desfășoară din plin in prezent. Din articolul prof. Indrea reținem to- tuși observațiile juste despre formalis- mul metodelor pedagogice în predarea gramaticii, despre caracterul excesiv de- scriptiv și teoretizant al gramaticii, des- pre necesitatea restructurării manuale- lor. despre importanța compunerilor în școală și predarea limbii în legătură cu gîndirea logică, toate avind ca scop for- marea deprinderilor de exprimare co- rectă. Alte afirmații. însă, ne apar mai mult sau mai puțin ciudate. Una: „S-ar putea spune că gramatica școlară nici nu este o știință" și că „Gramatica școlară este mai mult un îndreptar decît o știință*. Nu știu dacă autorul exagerează, face o butadă sau e la mijloc lipsă de pru- dentă în formulare. Dar, dacă s-ar pomi de la cele spuse de el, ar trebui ca in locul gramaticii să se predea „îndrepta- rul ortografic, ortoepic și de punctuație-. Ce ne facem însă că și acesta e științific și că se bazează tot pe legile lim- bii, adică pe gramatică ? De bună sea- mă atunci că și aritmetica, geometria, fizica, chimia etc. care se predau în școală nu sînt... științe. In cazul acesta, ar trebui înlocuite și ele cu tabele si formule de matematică, fizică și chimie etc. Ar urma ca elevul să învețe mecanic reguli de scriere și de pronunțare după „îndreptar" și să-și însușească studiind pe dinafară, de pildă, ecuația tangentei care trece prin origine, legea mișcării u- niforme sau gruparea funcțională a hi- drocarburilor, fără nici un fel de de- monstrație, experiență, aplicație la prac- tică etc. Adevărul este răsturnat — cu capul în jos — de vreme ce prof. Indrea afirmă sentențios : „Gramatica poate a- juta la deprinderea exprimării corecte prin regulile gramaticale care sînt ade- vărate norme ale exprimării corecte14. Concluzie falsă : regulile gramaticale a- jută la deprinderea exprimării corecte, deci, învățați reguli (după îndreptar !). Dar prof. Al. Indrea exagerează, de asemenea, cînd socotește că „cele mai bune exemple nu sînt textele din autori, ci exemplele create in mod special pen- tru a ilustra cazul gramatical dat“. D-sa ține cu orice preț să acrediteze ideea modelării limbii după gramatică, și nu invers. Nu subapreciem personalitatea profesorului, dar calculele rutinare, exemplele „prefabricate" sînt tocmai a- celea care improvizează și riscă. E lim- pede că, pornind de la o asemenea con- vingere, articolul în chestiune anulează ideea noastră, de mult exprimată, a alcă- tuirii unor excerpte antologice, texte pre- stigioase, care să emoționeze, să comunice farmecul narației și al graiului romî- nesc, care, deasupra subtilităților lingvis- tice sau filologice (multe din ele liti- gioase) să demonstreze elevilor valorile stilistice ale formelor gramaticale, ale construcțiilor, ale cuvintelor sau ale lo- cuțiunilor și expresiilor, pentru ca aceș- tia să „descopere" (cum zice acad. I. Ior- dan) normele gramaticale și stilistice, să vadă care sînt posibilitățile gramaticale sau lexicale și efectele stilistice produse de fiecare model de limbă, indiferent că- rui stil ar aparține. In felul acesta ana- liza gramatical stilistică a textelor se îmbină cu analiza literară devenind nu mijloc sau scop, ci exercițiu pentru for- marea exprimării corecte, logice, orale scrise. După logica prof. Indrea, o ofensivă similară ar trebui îndreptată și împo- triva exercițiilor și a culegerilor de pro- bleme de matematică, fizică și chimie, de vreme ce, pentru uzul școlar, sînt ti- părite asemenea prețioase instrumente instructive. Nu știu ca cineva să le fi excomunicat. Și, atunci, de ce tocmai filologii să înlăture textele scriitorilor care au mlădiat și înălțat atît de sus ex- presia artistică a limbii romîne, de ce să nu învețe copiii noștri arta expresivă a clasicilor ? Așadar, sîntem pentru necesitatea ana- lizei gramatical-stilistice ca exercițiu (compuneri) pentru formarea exprimării corecte orale și scrise, pentru manuale alcătuite în acest sens și pentru utili- zarea antologiilor de texte, din toate sti- lurile, ca modele de limbă literară. Leetor univ. GH. POALELUNGI Prof. MARIA JOANDREA, Simeria: In predarea noilor cunoștințe de grama- tică, mai ales la clasele mici, consider că cele mai potrivite sînt exemplele create de profesor, care trebuie să fie cît se poate de simple și ilustrative. Desigur, efectuez și analize gramatica- le pe texte, dar acestea nu sînt întotdea- una în măsură să demonstreze dacă elevii și-au însușit sau nu regulile gra- maticale. Am observat că unii elevi pot să explice cu multă ușurință felul cum s-a făcut, de exemplu, acordul predica- tului cu subiectul atunci cînd analizăm un text, dar cînd scriu ei înșiși săvîr- șesc o serie de greșeli de acord. De aceea folosesc adesea dictările, compunerile etc. și consider că orele acordate acestora ar trebui sporite. Prof. PAUL ALDESCU, Grădinari, ra- ionul Videle: Tot efectuînd mereu numai analize gramaticale, elevii noștri s-au în- vățat mai mult să desfacă decît să facă. Și prea adeseori noi observăm, cu părere de rău, că o serie de elevi, chiar dintre cei mai buni, care pot face față cu suc- ces la analizele gramaticale, nu pot al- cătui o compunere cursivă, cu o formă clară de exprimare a ideilor, și găsim în scrisul lor stîngăcii, contrasensuri, con- fuzii, greșeli de ortografie. In școală elevului i se predau multe cunoștințe de gramatică. Chiar dacă el Ie-a înțeles, teoretic, atunci cînd au fost predate, numai caracterul practic, apli- cativ al activității ulterioare este singu- rul care poate asigura adîncirea, conso- lidarea și trăinicia lor, dar mai ales poate duce la formarea deprinderii de a le uti- liza oricînd spre a construi cu ajutorul lor o formă corectă și clară de expri- mare a ideilor. Este nevoie să dăm ele- vului cît mai multe prilejuri de a reveni asupra unor cunoștințe teoretice odată explicate și însușite, să-1 punem cît mai des în situația de a le utiliza pentru ex- primarea corectă. PAGINA .9 >5 lucrări practice in laborator Lecțiile recapitulative care au loc acum, la sfîrșitul trimestrului «înt deosebit de indicate pentru organizarea unor lucrări de labo- rator menite să-i ajute pe elevi In temeinica însușire a cunoștin- țelor la obiectul „Anatomia și fiziologia omului" prin observa- rea minuțioasă a organismelor vii. Am organizat de aceea, cu elevii mei din clasa a X-a, o se- rie de lucrări de laborator referi- toare Ia studiul celulei, la siste- mul osteo-muscular și la sistemul nervos. (La aceasta din urmă, lucrările au privit cunoștințele studiate pînă în prezent). Iată, de pildă, cum s-a desfășu- rat lucrarea referitoare la celulă. Din celule epiteliale șterse pe o bucățică de vată am desprins cu un ac spatulat (se poate folosi în acest scop și o lamă de sticlă) ce- lule descuamate care au fost ob- servate de elevi la microscop. Am folosit aceeași oră și pentru a da elevilor posibilitatea să ob- serve la microscop celulele sînge- lui — hematiile — din sîngele de broască. Pentru aceasta am așe- zat pe o lamă o picătură de sînge de broască peste care am pus, după uscare, o picătură de glice- rină, întrucît în acest fel asigu- răm claritatea observației. Am putut organiza lesne și o ■erie de observații în legătură cu sistemul osos, care nu cer nici ele aparatură complicată. Astfel, elevii au observat diferite tipuri de oase — late, scurte, lungi — din colecțiile colectate anterior (oase de bovine, de ovine, de porc și de păsări) iar apoi au cercetat structura macroscopică a acestora. De asemenea, am efectuat cu ei secțiuni în osul pieptului unei păsări tinere. Tăind părți mici din partea translucidă a acestuia, subțiin- du-le cu un briceag și colorîn- du-le cu tuș roșu, elevii au ob- servat canalele lui Hawers și osteoplastele dispuse concentric în jurul lor. Oasele au fost tăiate transversal și longitudinal cu un fierăstrău de metal pentru a se putea observa țesutul compact spongios. Două experiențe, sim- ple dar concludente, au demon- strat elevilor compoziția chimică a osului. Astfel, pentru a le arăta că în compoziția chimică a osului intră o serie de substanțe mine- rale am introdus și am ținut cî- teva ore în vase cu soluție de HCl 10 la sută oase lungi și sub- țiri de pasăre. Elevii au constatat că osul și-a menținut forma, dar ■ devenit foarte moale datorită faptului eă substanțele minerale s-au dizolvat în acid și a rămas numai oseina. De asemenea, cîte- va oase au fost arse. Elevii au văzut că ele și-au păstrat forma dar au devenit fragile. Prin mo- jarare s-a obținut din ele făina de oase. Introdusă în soluție de HCl 3 la sută, frecată și amestecată cu o cantitate egală de HîSO« 15 la sută, aceasta a dat cristale de sulfat de calciu sub formă de ace, provenite din oseină, pe care elevii le-au observat la micro- .scop. I Recapitulînd cunoștințele des- pre sistemul muscular am efec- ituat experiențe pentru a pune în (evidență elasticitatea, excitabiii- t ta tea și contractibilitatea muș- (chilor. In acest scop am descope- rit mușchiul gastrocnemian de la 'membrul posterior al unei broaș- ite șl i-am aplicat diferiți exci- tanți — mecanici, chimici, elec- trici —* demonstrînd contracții- le simple prin aplicarea unui sin- gur excitant și contracțiile sus-» PAGINA 4 ținute prin aplicarea unei succe- siuni de excitanți. Pentru a evi- denția faptul că activitatea muș- chilor este controlată pe cale nervoasă am efectuat un preparat neuromuscular. Am așezat în a- cest scop o broască cu partea ventrală într-un lighean de disec- ție (se poate folosi și o planșetă din lemn). După ce a fost fixată, am descoperit nervul sciatic, pe care l-am disecat împreună cu mușchiul gastrocnemian. Apli- cînd diferiți excitanți pe nerv i-am făcut pe elevi să observe contracția mușchiului. Lucrările practice referitoare la sistemul nervos i-au interesat în mod deosebit pe elevi, dată fiind complexitatea alcătuirii și funcționării acestui sistem. Preparatul neuromuscular folo- sit pentru demonstrarea faptului că activitatea mușchilor este controlată pe cale nervoasă mi-a slujit și la evidențierea excitabi- lității și conductibilității mușchi- lor. Pentru ca elevii să poată în- țelege mai bine felul cum im- pulsul motor este condus prin nerv am repartizat cîte o broască la 4 elevi. Ei au determinat in- hibiția cu eter a nervului sciatic al broaștelor, prin aplicarea unui mic tampon de vată la mijlocul nervului. Punînd acid acetic pe porțiunea de nerv depărtată de mușchi elevii au observat că mușchiul nu se mai contractă, în timp ce, excitînd porțiunea dintre tampon și mușchi, acesta s-a contractat Am căutat să întăresc printr-o experiență înțelegerea de către elevi a faptului că iradierea im- pulsurilor prin centri nervoși este în funcție de intensitatea exci- tantului. Pentru aceasta am decapitat o broască și am intro- dus vîrful labei posterioare într-o soluție de acid acetic. Animalul și-a retractat piciorul Cînd a fost introdu^ în acid acetic toată laba, răspunsul a fost mai puter- nic, animalul retrăgînd și piciorul, simetric. In continuare am obți- nut un răspuns generalizat. O experiență interesantă, ur- mărită cu foarte mare atenție de elevi, a fost cea referitoare la fiziologia bulbului. Intrucît elevii știau dintr-o lecție predată ante- rior că în bulb sînt localizați o serie de centri nervoși importanți, printre care și centrul respirator, am vrut să le demonstrez că le- zarea acestui centru duce la în- cetarea respirației. In acest scop au fost folosite două broaște. Uneia dintre ele i s-a înfipt un ac în punctul de intersecție a liniei mediane dorsale cu linia ce trece prin partea anterioară a timpanelor, fără ca prin aceasta să se întrerupă respirația. La cealaltă bulbul a fost distrus prin înțeparea în punctul de intersec- ție a liniei mediane dorsale cu linia ce ar uni partea posterioară a timpanelor, ceea ce a dus ime- diat la încetarea mișcărilor res- piratorii. Pentru a pune în evidență ex- perimental funcția cerebelului o parte a acestuia a fost distrusă prin înțeparea adîncă a craniu- lui unei broaște în punctul de unire a liniei mediane cu linia ce ar trece prin partea posterioară a timpanelor. Lăsînd animalul liber elevii au putut observa că acesta nu mai are o poziție nor- mală și au înțeles astfel mai bine rolul cerebelului în controlul mișcărilor și al tonusului muscu- lar. Toate aceste experiențe, pe lîn- gă faptul că au consolidat cuno- ștințele elevilor, au contribuit și la formarea deprinderilor lor de a efectua lucrări practice și de a observa esențialul dintr-un feno- men. Frof, ILEANA DELCEA Zimnicea Experiențe variate, interesante Clasicele experiențe recoman- date de metodicile predării chi- miei — amestecul de sulf și fier, cu magnetul care atrage pilitura, bucata de calcar care face efervescență cu acizi, clorul decoloram etc — sînt, de bună seamă, de o mare importanță prin permanenta lor valabilita- te. Socotesc insă că nu putem să ne oprim numai la ele. în pri- mul rînd, repetînd mereu ace- leași experiențe putem cădea în rutină, in monotonie. Apoi, se impune să ținem seama de fap- tul că elevii noștri ascultă la ra- dio și văd la televizor conferin- țe și demonstrații foarte intere- sante din tehnică, din producție, vizitează întreprinderi, expoziții, citesc în ziare, de pildă, despre procese de electroliză cu diafrag- mă, despre catalizatorii între- buințați la dehidrogenarea pa- rafinelor etc. și, ca urmare, do- resc să fie antrenați în efectua- rea unor experiențe mai variate, care să-i ajute în pătrunderea tainelor chimiei. Obișnuiesc să fac cu elevii cla- sei a Xl-a lucrări de sintetizare a carburii de calciu în cantități mici, direct din elemente (fie Ia capitolul „Hidrocarburi", fie la alte lecții unde este vorba des- pre sinteze — de exemplu, la lec- țiile referitoare la prepararea alcoolului etilic, la substanțe plastice, la cauciuc). Le spun ele- vilor ca într-o bucată de cărbune să scobească cu briceagul o cavi- tate cit un vîrf de deget, să in- troducă in ea bucăți foarte mici de calciu și să pună cărbu- nele astfel pregătit pe o sită de azbest sub care arde pu- ternic un bec (sau două), sti- mulat de un suflător. îi pre- vin să fie atenți la bucățile in- candescente care sar și le cer să scoată cu o pensă sau un clește bucățile de carbid format. Trata- te cu apă, acestea hidrolizează și formează acetilena care, aprin- să, arde cu fum mult. Aruncînd o bucățică din carbidul proaspăt obținut intr-o soluție de perman- ganat de potasiu elevii observă că a dispărut culoarea roșie-vio- letă a soluției datorită faptului că acetilena formată a fost ata- cată de oxidant (permanganatul de potasiu). Ințelegînd că tripla legătură creează o tensiune în molecula hidrocarburii, ceea ce determină caracterul său labil, elevii își explică clar capacita- tea hidrocarburilor de a se com- bina cu ele însele, de a polime- riza, de a contracta combinații interesante în procesele de sin- teză. Tot în clasa a Xl-a, la lecția despre grăsimi, obișnuiesc să e- fectuez cu elevii o experiență pe cît de interesantă pe atît de a- trăgătoare. Intr-un balon de sti- clă punem ulei vegetal, în care împrăștiem prin agitare nichel pulbere, obținut prin reducere cu hidrogen (dintr-un hidroxid de nichel). Printr-un tub de sti- clă trecem în masa de ulei un curent puternic de hidrogen (de la un aparat Kipp). încălzim mo- derat, pînă la 150—200°, cam o jumătate de oră. După răcire elevii sînt plăcut surprinși vă- zînd uleiul solidificat prin hidro- genare. Ei înțeleg că hidrogenă- rile termo-catalitice, desființînd dubla sau tripla legătură a unei substanțe nesaturate, sînt de o mare importanță practică (în in- dustria alimentară, de exemplu). La clasa a X-a prezintă mult interes pentru elevi experiența referitoare la hidratarea ionilor și trecerea în soluție a ionilor substanței înconjurate de di- polii apei. Efectuez de obicei a- ceastă experiență fie la lecțiile despre metale, fie în cadrul re- capitulării trimestriale sau fi- nale. Folosim pentru executarea ei un cilindru de sticlă umplut cu apă distilată, în care am picu- Lucrări practice în rat soluție de nitrat de argint. Introducem și apoi scoatem din acest cilindru un bulgăre de sare legat cu o sfoară. Repetăm operația de mai multe ori. Une- ori folosim și cristale de azotat de plumb sau de sulfat de fier, picurînd bineînțeles în cilindru reactivul corespunzător — iodu- râ de potasiu, ferocianură de potasiu etc. Elevii asistă astfel la un asalt între dipolii apei și ionii sării, urmărind reacția re- ciprocă prin observarea precipi- tatului alb, brînzos, care se for- mează treptat — clorura de ar- gint. Ei văd că moleculele de apă biruie forțele electrostatice care leagă ionii în rețea, că rețeaua se destramă succesiv, iar ionii sînt aduși în soluție. Paralel cu experiența îi îndrum să urmă- rească, într-un tablou sau desen, rețeaua cristalină a clorurii de natriu. Dar experiența nu se oprește aici. Elevii intercalează bulgărele cristalin de sare la ca- petele unui conductor secționat. Ei își dau astfel seama că, cir- cuitul electric fiind întrerupt, curentul nu poate trece, deși cristalul este format din ioni, fiindcă aceștia se află în poziții fixe de echilibru impuse de cîmpul electrostatic al ionilor în- conjurători. Totodată, elevii în- țeleg că numai starea de soluție smulge ionii din pozițiile fixe ale rețelei, le dă mobilitatea care explică conductibilitatea elec- trică. în aceeași clasă, la lecțiile despre metale (în legătură cu reacțiile ionice), precum și la lec- țiile de recapitulare referitoare la soluțiile ionice, organizăm o interesantă lucrare practică de punere în evidență a ionilor din- tr-o apă minerală alcalină, car- bogazoasă. Folosind o sticlă de un litru de apă minerală dăm la iveală ionii indicați pe eticheta acesteia. Elevii aleg de pe masa de lucru reactivii corespunzători precipitării ionilor de clor, de sulfat, de fier (nitrat de argint, clorura de bariu, ferocianura de potasiu). Ei identifică carbonații cu acizi și înțeleg că flacăra co- lorată în violet indică prezența potasiului în reziduul obținut în- tr-o capsulă, iar cea colorată în galben intens, prezența sodiului. O mină de creion este deaj uns pentru a ține la flacăra unui bec o foarte mică cantitate de substanță. Tot așa, aplicînd re- activii necesari, se descoperă io- nii de calciu, de magneziu. Desigur, nu mă opresc la sim- pla efectuare a experiențelor, ci le analizez cu elevii, discut cu ei rezultatele, atît pentru a tra- ge concluziile teoretice care se impun, cît și pentru a Ie arăta importanța practică a acestora pentru producție. în acest fel, efectuarea experiențelor contri- buie și la dezvoltarea gîndirii științifice a elevilor, ca și la le- garea mai strînsă a studiului chimiei de viață. Frof. GEORGE DRAGOMIRESCU București laboratorul de chimie Cu ajutorul , discului și al magnetofonului în lecțiile mele de limba fran- ceză îmi sînt de un mare ajutor magnetofonul și discul, care con- tribuie la mărirea gradului de eficiență al predării, la mai te- meinica însușire de către elevi a cunoștințelor. La clasele mici utilizez "“larg aceste mijloace în exercițiile de pronunțare corectă. De pildă, pentru a-i deprinde pe eleviiX» clasei a V-a să pronunțe corect vocalele nazale, le-am dat mai întîi posibilitatea să asculte pro- nunțarea model a acestora după discul „Să învățăm limba fran- ceză fără profesor". Apoi am ci- tit eu însumi, înregistrîndu-le în același timp pe bandă de magnetofon, o serie de cuvinte care cuprindeau vocale nazale. In continuare au fost înregistra- te aceleași cuvinte în lectura unui elev. După reascultarea bandei le-am cerut elevilor să compare cele două pronunții, să indice cuvintele rostite incorect de colegul lor și să pronunțe din nou, corect. Și elevul care a gre- șit își corectează, pe această cale, pronunția. în felul acesta, exercițiile de pronunțare efec- tuate cu ajutorul magnetofonu- lui mențin atenția întregii clase îi stimulează și îi sprijină în stu- diu pe elevi. Utilizarea audițiilor pe disc la clasele mai mari creează condi--^ ții bune pentru îmbogățirea vo-T- cabularului elevilor, ca și pen- tru efectuarea unor exerciții dc aplicare a regulilor gramaticale. De exemplu, la clasa a VIII-a, la lecția „Attention, pietons", elevii au audiat discul „Les ru- tiers" de Lemark. Am explicat mai întîi cuvintele necunoscute, apoi s-a audiat atît integral cît și fragmentar discul. După ce am răspuns la întrebările elevi- lor în legătură cu textul, le-am cerut să expună conținutul lui —bineînțeles în limba france- ză — și apoi să scrie cuvintele și să alcătuiască din ele scurte pro- poziții. Menționez că asemenea exerciții au fost efectuate în orele lăsate la dispoziția profe- sorului. Exerciții asemănătoare am or- ganizat în clasa a X-a, în ace- leași lecții, în legătură cu tema „Paris", de exemplu, Ia care s-a audiat discul „Ballade de Pa- ris", sau la tema „La demiărc classe", la care s-a audiat discul „Le chemin des oliviers", care evocă lupta poporului francez în rezistentă. Frof. F. BRENER * galați MUNCII ȘCOLARE PRODUCTIVITATEA de Cerințe actuale perspectiva si I. Unele considerații generale Tratare diferențiată • Pentru o muncă fără „rebuturi multiple. Vom elemente încă vag sau deloc cu- material și de forte unei asemenea o corigență. Această situație rezultă în * * *■** * *** ** *« colocviul PAGINA 5 Ncaa fa vii ja elevilor respectivi. Dar astăzi, cînd știința dispune de posibilități multiple pentru cea mai școlară elevilor. într-un avansat se referitoare meroase noscute. Să ne care se în mod singură elevului anumite închipuim o uzină a viitorului în produc „creiere electronice" — forme de desfășurare a procesului instruc- tiv-educativ *). Este cunoscut faptul că în prezent aproximativ 5 la sută dintre elevi rămîn în urmă și trebuie să repete una dintre clase, iar 15 la sută au cel puțin normal desfășurarea lecției. „O greșală și mecanismul gîndirii orientat către înțelegerea unei probleme funcționează el însuși .Education Curo- cunoașterea personalității mecanismului gîndirii lor, programe corespunzătoare în parte. Soluțiile propuse sînt realizată la tul de Fizică că al R.P.R. program de stadiu experimental relativ află aplicarea ideii pedagogice la stabilirea efectivelor clase- mare măsură din „prelucrarea" neadecvată structurii psihice a Mașinile cibernetice perfecționate vor fi folosite tot mai larg în scopul creșterii pro- ductivității muncii elevilor și a se pot aplica fiecărui caz cite en education pdenne" nr. 31/1964. 4. Richard Crossman la 1. L. N. Landa „Professor 1 Kibernetl- ka' — Moscova, 1962 2. Robert Dottrens : Vers une pedago- gie prospective — în „Cahiers de peda- gogie experimentale et de psihologie de l’enfant" nr. 18/1964 3. Franțois Ters : Gaspillage et ifflca- „Știința șl economicul- — Londra, 1963 B. Cahiers Pădagogiques — responsebi- llt/s actualles de l ecole pr, special, 1JM. - Nivelul actual și perspectivele pregătirii tinerei generații preocupă în prezent cercuri largi ale opiniei publice. Dacă pînă acum cîteva decenii școala constituia mai mult sau mai puțin exclusiv numai sfera de activitate a pedagogilor, astăzi factori din cele mai diverse sectoare de activitate se preocupă de conținutul și formele pre- gătirii școlare a tinerei generații, de evo- luția viitoare a acestora. Savanți cu re- nume mondial, matematicieni și specialiști în cibernetică, economiști, psihologi, scrii- tori și oameni de artă relevă, în discuții de amploare și importanță internațională, marile răspunderi ale școlii contemporane, confruntînd diferitele soluții și căutînd să desprindă esența acestora. Toate aceste luări de poziție caută să ^prefigureze o școală și o pedagogie a viitorului, impusă de realitatea prezentă, într-adevăr, cuceririle științei, marile realizări tehnice ale contemporaneității influențează nemijlocit învățămintul și îi prezintă la rîndul lor mereu alte cerințe. Căci deși în epoca noastră, poate mai mult decît oricînd. există strălucite personali- tăți în domeniul științei și al construc- țiilor tehnice, nu se poate concepe nici o realizare de amploare — de la zborurile cosmice la cercetarea infinitului mic — fără participarea unei adevărate armate de cercetători și tehnicieni cu înaltă pre- gătire de specialitate. Aceste cerințe pun problema unei mai mari eficiențe a procesului de învăță- mînt, a sporirii randamentului muncii pedagogice. Trăsăturile esențiale ale proiectelor pri- vind restructurarea învățămîntului pentru a i se asigura o maximă eficiență se referă atît la structura și organizarea acestuia cît și la conținutul lui și la mij- loacele și formele de predare. Să cercetăm mai întîi. In cadrul actua- lei structuri a învățămîntului, randamen- tul activității de predare — însușire sau, mai precis, productivitatea de care bene- ficiază munca pedagogică. Cercetările con- jugate ale psihologiei experimentale și ale .ciberneticii au adus în ultimii ani intere- sante clarificări și în această privință. Referindu-se la părerile lui A. I. Berc, președintele Consiliului științific de ci- bernetică de pe lîngă Academia de Științe a U.R.S.S., L. N. Landa, cunoscut specia- list în pedagogia cibernetică, releva nu- mărul impresionant de afazii în meca- nismul gîndirii elevilor, afazii care practic determină ca, din momentul recepționării sau interpretării greșite a unei informații, un anume elev să nu mai poată urmări greșit sau în gol" — scrie L. N. Landa1). Lecția se desfășoară astfel fără folos pen- tru elevul în cauză. Și, din păcate, ase- menea întreruperi ale mecanismului gîn- dirii sînt fenomene destul de dese în școală. După unele calcule minuțioase și experimente complexe, timpul efectiv de lucru al instituțiilor de învățămînt consi- derate ca „întreprinderi de învățat" con- stituie doar un procent redus din timpul total al școlarității. O dată stabilită comparația între „pro- ducția școlară" și cea industrială se ri- dică o problemă deosebit de importantă pentru sporirea randamentului în proce- sul de învățămînt. Este vorba, anume, de faptul că cei ce lucrează în sectorul in- dustrial sînt avantajați în desfășurarea procesului tehnologic de posibilitatea de a-și alege materialul ce urmează a fi pre- lucrat în funcție de calitățile sale speci- fice, stabilind de la început domeniul în care acesta poate fi folosit și tehnologia adecvată de prelucrare, raportată la ca- litățile specifice. Nu numai că masele plastice se prelucrează cu totul altfel de- cît metalele dure, dar chiar și la două materiale cu calități aparent apropiate se folosesc procedee diferite de prelucrare. In învățămînt, profesorul sau învățătorul nu își alege, ci primește ca atare efectivul sau efectivele de elevi cu care va lucra, cuprinzînd o diversitate de personalități mai mult sau mal puțin adaptate nivelu- lui la care se cere să se desfășoare pro- cesul instructiv-educativ în clasa dată. în ansamblu, procesul de învățămînt esta unitar atît în componentele lui cît și ra- portat la atitudinea față de elevi. Desigur, profesorul este chemat să-l adapteze în funcție de caracteristicile specifice elevi- lor cu care lucrează și rezultatele obținute sînt cu atît mai bune cu cît această adap- tare este mai corespunzătoare, mai fină. Practic, însă, aceasta înseamnă — dună cum afirmă psihopedagogii ’) — că una dintre cele mai mari responsabilități pri- vind formarea tinerel generații nu revine școlii în ansamblul ei, ca instituție, ci fie- cărui pedagog, în mod individual. în ceea ce privește școala, aceasta a considerat și consideră „materialul" prelucrat în clase drept omogen, susceptibil de un tratament unic. Combătînd tratarea populației școlare în fiecare an de studiu, de școlaritate ca un bloc omogen, tratare caracteristică, în mare, învățămîntului actual din întreaga lume, numeroși psihologi subliniază lipsa de eficiență, mai mult chiar, risipa de CIFA-3 Institu- Atomi- în plin lucru". din școală. In fotogra- fie: mașina CIFA 3 porni de la acelea care au în vedere în primul rind dezvoltarea capacităților de gîndire și de activitate independentă a elevilor. Acestea cer ca pe de o parte să se abordeze dinamic problema activității școlare a elevilor, dezvoltînd imaginația acestora pe cale intuitivă, iar pe de altă parte să se valorifice capacitățile lor creatoare în cadrul unei sistematizări su- perioare, în măsură să determine forma- rea gîndirii științifice4). Planurile de în- vățămînt și programele școlare alcătuite pe asemenea baze s-ar distinge prin orien- tarea procesului de învățămînt către analiza în profunzime a unui număr re- lativ mic de probleme judicios alese și spre sprijinirea permanentă a elevilor pentru a-și forma un stil științific de studiu, care să le permită desprinderea esențialului. Pe plan organizatoric și metodic, o se- rie de soluții — care au deja o largă bază experimentală — se referă la reconsidera- rea predării în sensul întăririi „controlu- lui între faze și operații” adică a controlu- lui însușirii fiecărei noțiuni sau deprinderi noi, astfel încît să se înlăture sau în orice caz să se reducă declanșarea în gol sau pe o direcție greșită a mecanismului gîndirii lor în funcție de aptitudinile elevilor, de ritmul în care progresează ei. Eficiența acestei soluții este strîns legată de utili- zarea unor mijloace tehnice perfecționate, de trecerea la studiul programat cu aju- torul mașinilor de învățat și de adoptarea pedagogiei cibernetice. Derivată din aceasta este o propunere recentă, care vizează stabilirea unei du- rate variabile de studiu a elevilor în aceeași clasă în funcție de particularită- țile intelectuale și fiziologice ale acestora, determinate pe cale științifică *). Ar urma, conform susținătorilor acestei propuneri, să se prevadă, pentru însușirea aceluiași volum de cunoștințe șl deprinderi, la ace- leași discipline de studiu, o durată mai scurtă decît un an școlar obișnuit pentru elevii care asimilează mai repede, un an școlar obișnuit pentru elevii cu capacități mijlocii și un timp mai îndelungat decît un an școlar pentru cei cu posibilități mai reduse (nu ne referim la deficienti). în considerarea tuturor acestor soluții trebuie avute în vedere flagrantele de- calaje între nivelul mijloacelor tehnice utilizate în același tip de școli, atît pe plan național cît și internațional. Se pune în mod firesc, de aceea, problema de a se stabili și în învățămînt „timpul de muncă socialmente necesar" pe baza că- ruia să se alcătuiască orarul școlilor și să se determine limitele de durată ale lecțiilor. (Asupra acestei probleme vom reveni pe larg într-un număr viitor). Caracteristic tuturor soluțiilor pe care le-am prezentat pînă în prezent este fap- tul că ele izvorăsc din dorința de a ri- dica valoarea „produsului școlar" în ra- port cu investițiile materiale și de muncă ce se fac în acest domeniu. A fost și a rămas o cerință a eticii pedagogice ca școala să lucreze fără „rebuturi". Respon- sabilitățile școlii sînt și mai mari acum, într-o eră de uriașe revoluții tehnice, de fantastică accelerare a dezvoltării pro- ducției, cînd menirea principală a proce- sului instructiv-educativ devine aceea de a furniza elevilor mijloace care să le dea posibilitatea de a descoperi și utiliza nu- mașini cibernetice de tipuri foarte dife- rite, avînd însă drept trăsătură comună capacitatea de a participa, în cadrul unei forme complexe de autoperfecționare pro- gramată. la procesul propriei lor desăvîr- șiri, realizat pe baza acumulării „expe- rienței" prin analiză și sinteză (materia- lele celui de al IV-lea congres de ciber- netică desfășurat recent la Namur, în Bel- gia, demonstrează cît de avansată este tehnica pe drumul realizării unor aseme- nea mașini). Am recurs la o asemenea incursiune în viitorul activității tehnice- științifice pentru a sugera complexitatea misiunii școlii, orientată către formarea și perfecționarea unor „mașini cibernetice vii". Căci, în fapt o asemenea imagine, aparent desprinsă dintr-o nuvelă de anti- cipație științifică, este destul de săracă în raport cu răspunderea de a modela gîndirea umană, a cărei complexitate în- trece cea mai perfecționată mașină, de a adapta programul de instruire diversi- tății de temperamente și caractere, de în- clinații și talente, ca și multitudinii in- fluențelor exterioare de care trebuie să țină seama școala. MIRCEA HERIVAN DE EA MINISTfRUL lUINTUEUl Se aduce Ia cunoștința educa- toarelor, învățătorilor și profeso- rilor înscriși la examenele de gra- dul II în anul școlar 1963—1964 că examenul se va desfășura în va- canța de iarnă, la institutele de perfecționare a cadrelor didactice. El va începe in ziua de 4 ianuarie 1965, orele 9. La aceeași dată va începe șl examenul de definitivat al educa- toarelor din grădinițele sezoniere înscrise in anul școlar 1963/1964. Activitatea metodică a Societății de științe istorice și filologice Jocuri de ere, eu cuburi ta Grod ta Nr. 8 din Buevrefti In snti mpina rea consfătuirilor regionale ale educatoarelor tn întreaga tari, «tecataande se pregătesc să participe la eosr- ■fatuirile regon.a* ale cadrelor didactice din Inrăținrinnil pre- școlar, care ae ror desfășura la alele de 22 și 23 decembrie ae După cum se «De. c«BBfăta-_--ke vor dezbate una din prohienele importante ale fnvă^dnintul ui preșcolar, problema jocului ca formă de organizare a vieții co- piilor și a locului pe care O •- cupa el in su'emui educației co- muniste. Rezultatele consfătuirilor var fi cu atit mai valoroase cu cit referatele ce vor fi prezentate in cadrul lor nu se vor mulțuai să expună experiența institutulor preșcolare din regiune. ei vor tAge concluzii cu caracter gene- ra li za tor pe marginea acestea, vor analiza cu cc^apetetți as- pectele de conținut și metodice ale muncii desfășurate de educa- toare. reliefind laturile pozitive, combătînd lipsurile si arătând căile pentru înlăturarea lor. înțelegând că alcătuirea in a- cest fel a referatului cere o pre- gătire minuțioasă, multe secții de învățămînt s-au preocupat 1 găsi acasă, într-o odăiță curată, înconjurat de tot felul de scule cu care voia să-și repare sandalele. Bunica nu venise. Lăsă lucrul și se ri- dică la intrarea profesorului. — Poftim, zise acesta, ți-am adus fluierul. Ai plecat ca să mă faci să nu mă țin de cu- vînt ? — Ne-au bătut cei de la „A‘, tovarășe diriginte... Tînărului profesor îi păru bine că elevul său regreta ceea ce pierduse clasa întrea- gă. își păstră același ton, a- ceeași cută energică a frun- ții și continuă: — Mei bine infrînți dar cu oameni de treabă, decît vic- torioși cu oameni încrezuți, ca tine. Haide și mă condu pînă la poartă — adăugă pro- fesorul. "Vorba îi era tăioasă. Băia- tul îl urmă tăcut, cu mtinile boțind în neștire un căpețel de sîrmă. Pe podeț profesorul se opri puțin, privind silueta de lîngă el. — Ei? Poate înserarea, poate tonul acesta mai direct îl hotăriră pe băiat să vorbească : — Știți, tovarășe diriginte, cînd mă gindesc cît sint de mare... — Măi Mihăieș, în cazul tău virsta nu-i un lucru care să te îngrijoreze. Harnic să fii tu și virsta n-o să te îm- piedice cu nimic. li întinse mina. Băiatul se sfii, neștiind ce să creadă, a- poi o întinse și el încetișor. Simțind încă mult timp strin- gerea de mină n-a putut nici- decum să-și aducă aminte ce ■ bîlbîit in acea clipă a des- părțirii. Oricit s-a străduit dirigin- tele, n-a putut să-și ascundă supărarea în ziua următoare, cînd a aflat că Mihăieș n-a venii la școală. Se plimba ne- căjit prin cancelarie și fuma des. După prima oră se mai do- moli. In recreația mare mai păstra ceva din expresia în- cordării, dar în spre prînz se linișii complet. Se gîndea că totuși putea exista o cauză nedescoperită de el, care l-a reținui pe băiat. Tocmai cînd intra în ultima ori, o elevă venită prea devreme pentru cursurile de după amiază îl opri și-i inmînă fluierul cu care Mihăieș voise să arbi- treze. Asta l-a făcut să se mire, să se întrebe ce poate în- semna gestul băiatului, însă nu i-a putut afla rostul. Tri- mise pe cel mai bun elev din clasă să-i arate temele la ma- tematică, dar primi știrea că Mihăieș e plecat de mult de acasă nu se știe unde. Luni, în ora a treia, clasa a Vll-a „B"4 avea ‘educație fi- zică. In curtea școlii, dirigin- tele îfi grupase elevii în patru șiruri, cu care executa exer- ciții. Spre sfîrșitul orei, cîțiva co- legi îl zăriră pe Mihăieș pe scările de la intrare. Ținea haina pe braț și îi privea cu interes. Cînd se pomeni ob- servat, lăsă privirea în pămînt ți stătu în așteptare. Dirigin- tele, urmat de ceilalți se a- propie de el într-o tăcere neobișnuită, ca alunei cînd vezi o ciudățenie. 11 apucă de braț și se pomeni punind a- ceeași întrebare nedeslușită : — Ei? După ce-l privi o clipă, bă- iatul murmură : — Nu știu cum să fac să mă credeți. Eu de-acum... n-o să mai... Dirigintele înțelese. — Copii, Mihăieș ne pro- mite că n-o să mai lipsească niciodată de la școală. Ne dă cuvintul. — Bravo lui I — Ce bine, că n-o să mai avem absenți în clasă 1 — Să joace duminică în e- chipa școlii / Văzînd că nimeni nu-l în- treabă unde a fost, Mihăieș adaose pe ocolite: — Mi-am respectat cuvîn- tul și față de tovarășa de naturale, l-am adus un „pri- zonier4. Scoase de sub haină o cu- tie de carton, de mărimea u- nei cărămizi, perforată cu briceagul într-o latură și le-o arătă triumfător. Apoi, ridi- cînd cu atenție capacul, le înfățișă un păianjen enorm, negru, cu puncte liliachii. Sunase pentru recreația mare și dirigintele, înconjurat de elevi, pornise spre clasă. Pe cărarea care leagă școala noua de clădirea celei vechi trecea, cu catalogul sub bruț, profesoara de naturale. Au- zindu-se strigată de un copil se opri nedumerită, dar vă- zindu-l pe Mihăieș începu să zîmbească. Băiatul dădu cutia dirigin- telui și încetini pasul. Privind pe sub capacul în- tredeschis, profesoara ex- clamă : — Bravo, ești de lăudat. Ai îmbogățit colțul viu cu o spe- cie rară. Lăsînd fruntea în jos, Mi- hăieș desenă cu vîrful san- dalei cîteva cercuri concen- trice. li era ciudă că o mul- țime de copii făcuseră roată in jurul lor. îi vedea ca prin- tr-un geam aburit. După ce făcură cîțiva pași spre cancelarie, profesoara a- dăugă: — Știam noi că tu ești un băiat de treabă. Și ciuda lui Mihăieș crescu mai mare, cînd observă pe vîrful sandalei pata unei la- crimi care se sfărimase în zeci de țăndări. prof. ION CROITORII Adjud, reg. Bacău PAGINA 7 20 de ani de la apariția ziarului „Munca “ Răspundem la întrebările cititorilor ANINA Ziarul „Munca", organ al Consiliului Central al Sindi- catelor din R. P. Romină, a împlinit la 17 decembrie a.c. 20 de ani de la apariția pri- mului număr. In aceste două decenii de activitate, ziarul „Munca" s-a străduit să răspundă cu cins- te sarcinilor care i-au fost în- credințate de partid, de Con- siliul Central al Sindicatelor, oglindind în paginile sale ini- țiativa creatoare a maselor — uriașa forță a mersului nos- tru înainte — sprijinind mul- tilateral acțiunile menite să contribuie la valorificarea re- surselor economiei, populari- zind activitatea fruntașilor, e- vidențiaților în întrecerea so- cialistă, inovatorilor, prezen- tînd experiența și preocupă- rile sindicatelor în domeniul activității economice și social- culturale. Ca prilejul aniversării a 20 de ani de la apariție, redacția „Gazetei învățămîntului" adre- sează ziarului „Munca", re- dactorilor, corespondenților săi voluntari și colaboratori- lor un salut tovărășesc, urin- du-le noi succese în activita- tea lor rodnică. Pregătiri pentru serbările din vacantă Numeroși cititori ne-au so- licitat in ultimul timp in- formații cu privire la con- dițiile și modalitatea înre- gistrării inovațiilor. Le răs- pundem pe această cale. In cadrul Ministerului Invăță- mîntului funcționează cîte o co- misie de invenții și inovații pe lingă Direcția generală a învăță- mîntului de cultură generală. Di- recția generală a învățămîntu- lui profesional și tehnic și Direcția generală a învățămîntu- lui superior și tehnic economic. In afară de aceste comisii, mai funcționează o comisie centrală pe minister. Potrivit Regulamentului inova- țiilor aprobat, propunerile de ino- vații trebuie înregistrate la regis- tratura unității în care activează propunătorul sau la registratura sfatului popular raional pe teri- toriul căruia domiciliază ace- sta, în cazul în care nu este în timpul muncii sau lucrează în- tr-o unitate în care nu există co- lectiv de inovații. Propunerea de inovație înregistrată la sfatul popular raional va fi trimisă spre rezolvare la întreprinderea (instituția) competentă. Propunerea de inovație trebuie să conțină și indicarea mijloace- lor de realizare; simpla formu- lare a unei teze, nu constituie o inovație. Pentru a fi înregistrată, propunerea trebuie prezentată în scris, cu toate amănuntele de realizare și aplicare — schițe, desene, prototipuri etc. — pe care propunătorul este în măsu- ră a le da. Registratura va întocmi, în du- blu exemplar, o adeverință de primire, pe un formular tip cu- prinzînd: data și ora exactă a primirii, numele și pronumele propunătorului, enunțarea obiec- tului (titlul) inovației. Precizăm că. în cazul cînd pro- p-m^mrul a experimentat propu- nerea pe care dorește să o înre- gistreze, dosarul de Inovație va trebui să conțină referate de specialitate semnate de cadrele didactice care au participat la experimentare, precum și reco- mandarea conducerii școlii res- pective. Profesorul G. I. Căpitan ne informează despre activitatea pe care o desfășoară lectoratul pentru părinți organizat la Școala medie din Anina. în afara discutării problemelor pe- dagogice, în cadrul lectoratului se prezintă și o serie de filme menite să contribuie la mai buna orientare a muncii educa- tive a părinților. Bunăoară, după prima ședință a lectoratu- lui din acest an școlar, părinții au vizionat filmul „Dar noi nu l.am învățat nimic rău". Recent ei au vizionat filmul „După faptă și răsplată". ZHNKEA Nu de mult, ne scrie profesorul Marin Gh. Cazacu, Școala medie din Zimnicea a fost înzestrată cu un aparat de pro- iecție cinematografică. Acest lucru a făcut posibil ca nume- roase lecții să fie însoțite de proiecții și de prezentarea unor filme strîns legate de cunoștințele studiate de elevi. în același timp, în orele libere, le sînt oferite elevilor inte- resante nistă. Zilele cei mai filme artistice, care contribuie la educarea lor comu- trecute, ne informează profesorul Alexandru Burnea, mici elevi ai Școlii generale de 8 ani din Șimleu au vizitat gospodăria agricolă colectivă din localitate. însoțiți de învățătoarea lor, ei au putut cunoaște activitatea din secto- rul zootehnic al gospodăriei, unde au urmărit plini de interes cum sînt hrănite vitele. S-au oprit pe la pătulele mari de porumb, la parcul de mașini-unelte, unde învățătoarea Ie-a arătat tractoarele gospodăriei, semănătoarea pentru porumb și grîu, combinele, mașinile de treierat etc. Copiii au stat apoi de vorbă cu țăranii colectiviști, care le-au povestit deM^ pre bogata recoltă pe care a strîns-o gospodăria în acest ar?’ • ca și despre muncile lor din perioada de iarnă. *10 \R \ SĂRACĂ - ERIIEENI De curînd, la Școala de 8 ani din comuna Moara Săracă a avut loc o consfătuire la care au participat toți directorii și directorii adjuncți din școlile raionului. Prof. P. Voieu ne informează că în cadrul acestei consfătuiri s-a prezentat un referat cu tema „Stilul de muncă al directorului de școală". Au avut loc de asemenea, cu acest prilej, o serie de activi- tăți practice: studiul unor documente școlare, asistențe ia lecții și discutarea modului cum sînt efectuate acestea etc. SIBIU-R1DĂIH Și la Școala generală de 8 ani din comuna Straja — după cum aflăm dintr-o scrisoare primită de la tov. D. Bighei — a avut loc un schimb de experiență cu directorii școlilor din raion. Organizat de către secția de învățămînt a raionului Rădăuți, schimbul de experiență a avut ca temă „Organi- zarea și desfășurarea muncii educative în școala de 8 ani". El a prilejuit participanților informații prețioase în legătură cu modul cum pot fi valorificate lecțiile din punct de vedere VACANTA educativ, cum se realizează legătura cu viața, cu producția etc. Referatul prezentat de către tov. „Organizarea, controlul și aprecierea școala de 8 ani“ — precum și lecțiile ticipanții au prezentat soluții practice directorilor. cunoștințelor teoretice inspector Traian Rei — muncii educative ftr la care au asistat par- valoroase pentru munca {Urmare din pag. 1) scop profesorii vor pregăti din timp, în colaborare cu organiza- ția U.T.M., programul cultural- artistic, în cadrul căruia vor fi subliniate realizările, succesele colectivului școlar, acordîndu-se mult spațiu umorului sănătos, cîntecului. Mobilizarea tineretu- lui școlar către noi succese se va realiza în cadrul acestor progra- me nu prin ironii, aluzii critice, satirice, ci prin sublinierea tră- săturilor pozitive, prin cîntece și versuri consacrate succeselor a- numitor elevi, anumitor clase, întregului colectiv școlar. Avînd în vedere dragostea tineretului școlar pentru dans, conducerea școlii va lua măsurile cuvenite pentru asigurarea muzicii nece- sare dansului, petrecerii, va fo- losi aparate de radio, televizoare etc. Fără a stingheri veselia și entuziasmul tineretului, bucuria clipelor trăite, cadrele didactice se vor strădui să asigure în în- treaga sărbătorire a revelionului o comportare demnă, civilizată, din partea tuturor elevilor. Felicitările și urările de Anul Nou trebuie să constituie o caldă îmbărbătare către noi succese la învățătură și în comportare. Bucuriile zilelor vacanței nu se opresc însă aici. Folosind frumu- sețea și specificul anotimpului, cadrele didactice vor antrena, după posibilități, copiii și tinere- tul școlar la săniuș, la schi, pati- naj. vor organiza „zile sportive", excursii și drumeții, tabere în locurile pitorești ale patriei. Tre- zindu-le dragostea pentru sportul în aer liber, cadrele didactice le vor face cunoscute elevilor, în același timp, cerințele pe care trebuie să le respecte cu riguro- zitate în drumeții, excursii. în călătoriile cu autovehicule etc. In cadrul campionatelor repu- blicane școlare, faza pe raion, localitate, mii de elevi vor dovedi pregătirea pe care au dobîndit-o în domeniul jocurilor sportive sau al gimnasticii. Un număr însemnat de elevi din școlile cu program special de educație fizică și din școlile spor- tive vor avea prilejul să schieze în tabăra de la Muntele Mic, din regiunea Banat. Aici, ajutați de cadre bine pregătite, elevii își vor însuși tehnica acestui minu- nat sport de iarnă. Cadrele di- dactice îi vor ajuta să simtă și să înțeleagă frumusețea acestui sport, eficiența lui educativă în dezvoltarea curajului, optimis- mului, încrederii în puterile per- sonale. Pentru ca vacanța să asigure cu adevărat reconfortarea fizică și morală, atît a elevilor cît și a cadrelor didactice, școlile vor a- lege cu tot discernămîntul nece- sar acțiunile pe care le vor orga- niza, în funcție de condițiile lo- cale specifice, consultînd îndea- proape masa de elevi, pionieri, utemiști. Programul acțiunilor stabilite — vizionări de filme, spectacole, audiții muzicale, vizi- te la expoziții și muzee, seri de basm, intilniri, simpozioane — va fi anunțat din timp elevilor, pen- tru ca aceștia să poată participa la acele activități pentru care au interese deosebite. Cadrele didactice nu vor pier- de, desigur, din vedere prilejul oferit de comemorarea scriitoru- lui nostru clasic. Ion Creangă, pentru a dezvolta interesul ele- vilor în direcția cunoașterii ope- rei acestui mare povestitor al po- porului. O îmbinare judicioasă a acti- vităților organizate în școală cu cele desfășurate în familie tre- buie să asigure neapărat o vacan- ță frumoasă, plăcută, interesantă, o reconfortare efectivă a forțelor intelectuale și fizice ale elevilor pentru reluarea muncii de învă- țătură pe trimestrul II. In acest scop, secțiile de învățămînt re- gionale, raionale și orășenești sînt chemate să asigure o îndru- mare organizată a conducerilor de școli, orientîndu-le spre o co- laborare cît mși strînsă cu orga- nizațiile de pionieri și U.T.M., spre folosirea cît mai largă a sprijinului comitetului sindicatu- lui și al comitetului de părinți. în același timp, secțiile de învăță- mînt vor îndruma personalul di- dactic asupra alegerii acțiunilor, asupra conținutului acestora, a- supra felului cum trebuie să fie dozată întreaga activitate pentru ca vacanța să constituie într-a- devăr prilej de delectare, de re- confortare fizică și intelectuală ^pentru toți elevii. URM '1ĂOIREIE Pentru orientarea profesională a elevilor, profesorul Bogdan Atanasie. diriginții de la ne comunică Școala medie Unirea" din Turnu Măgurele au organizat cu aceștia o vi- zită la combinatul chimic din oraș. Elevii au poposit cu acest prilej la fabricile de acid sulfuric, de acid azotic și de îngră- șăminte chimice care compun marele combinat, au urmărit complicatele procese tehnologice desfășurate la fabrica de acid sulfuric, au cunoscut condițiile de muncă ale muncitorilor. Mulți dintre ei și-au exprimat dorința de a se înscrie la Școala tehnică de chimie din oraș sau la facultățile de chi- mie, pentru a putea munci mai tîrziu la combinatul chimic din orașul natal. DORWC Colectivul didactic al Școlii generale de 8 ani din Bor- sec — ne scrie tov. Domnica Radu — folosește metode va- riate pentru stimularea interesului elevilor față de învățătură. Astfel, la mijlocul fiecărui trimestru, cam înainte de pe- rioada tezelor, se afișează în fiecare clasă un grafic cu situația la învățătură a elevilor, de Ia începutul trimestrului data respectivă. Fiecare elev poate afla de aici media obținute de el pînă atunci. Graficul menționează în timp care elevi sînt amenințați la vreun obiect. Se pînă Ia notelor același calcu- lează de asemenea mediile generale ale claselor, care sint afi- șate pe școală. în zilele imediat următoare după apariția acestor așteptate cu viu interes atît de elevi cît și de părinți, voacă ședințe pe clase, în care se discută situația la tură a elevilor. Apariția graficelor îi face pe elevi să-și dorească grafice, se con- învăță- un Ioc cît mai bun în clasificare, ceea ce îi stimulează să muncească mai serios. Graficele care apar ulterior arată clar progresele făcute de ei la învățătură. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA i București. Piața Sctntefl Br. L Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac Ia oficiile poștale, factorii poștali si la difuzorii voluntari din unitățile de tavățămint, Tiparul i Combinatul Poligrafic Casa Scînteii. Piața Scînteii București. 40132