| Bibii-irtca <•>. ’ a t * igiona'ă 1 lun.*doarei-Deva 1 Proletari din toate țările, uniți-vâ! EDITATĂ DE MINISTERUL iNVĂȚĂMlNTULUl Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN iNVĂȚAMlNT Șl CULTURĂ Anul XVI nr. 775 vineri 6 noiembrie 1964 8 pagini 25 bani Mijloacele audio-vizuale sînt folosite tot mai larg în școlile noastre de cultură generală. MIJLOACELE AUDIO VIZUALE Șl FOLOSIREA LOR ijloacele și materialele folosite în școli pentru a face procesul instructiv-educativ mai eficient, mai concret, mai legat de viață, pentru a îmbogăți conținutul lec- țiilor și a facilita înțelegerea și asimilarea de către elevi a cunoștințelor n-au rămas aceleași de-a lungul vremurilor, ci s-au schimbat o dată cu dezvoltarea tehnicii, amplificîndu-se și perfecționîndu-se continuu. Dacă o serie de materiale intuitive — multe din ele, ca manuscrisele, modelele sau tabla, la fel de vechi ca învățământul însuși — se caracterizează prin aceea că pot fi folosite direct, fără o pregătire specială, tehnica actuală pune Ia dispoziția profesorilor o serie de materiale și mijloace acționate de mașini, de dispozitive electronice etc., a căror cunoaștere este absolut necesară înainte de a fi utilizate. Rezulta- tele net superioare obținute cu ajutorul acestor mijloace au dus la o mare răspîndire a lor, care crește neîncetat. De aceea, găsirea celor mai bune metode pentru a le folosi constituie astăzi preocuparea unui număr din ce în ce mai mare de cercetători. Studiile, publicațiile, con- ferințele și colocviile internaționale care dezbat pro- blema folosirii mijloacelor tehnice audio-vizuale în școală demonstrează că modernizarea procesului de în- vățămînt nu este un scop în sine, ci un mijloc de a ajunge Ia o însușire temeinică de către elevi a unui număr cit mai mare de cunoștințe într-un timp cît mai redus. Importanța mijloacelor intuitive audio-vizuale a fost sesizată de mult în țara noastră. încă la începutul seco- lului, profesori ca dr. Gh. Marinescu, Ion Atanasiu sau Emil Racoviță — pentru a nu cita decît cîteva nume — își ilustrau cursurile cu diapozitive, diafilme și chiar filme cinematografice, în anii puterii populare a început o largă acțiune de dotare a școlilor cu aparatură și materiale audio-vizuale. Astăzi, în’vățămîntul nostru este înzestrat, prin grija partidului și guvernului, cu mii și mii de aparate de proiecție (diaproiectoare și epiproiectoare), cu sute de aparate de proiecție cinematografică și aparate de so- norizare. Nenumărate filme, diafilme și diapozitive cu caracter didactic sînt folosite din ce in ce mai mult la lecții. In vederea pregătirii viitorilor profesori pentru fo- losirea în predare a materialelor intuitive moderne, la toate institutele pedagogice din țară s-a introdus un curs practic de mijloace audio-vizuale, la care studenții în- vață atît mînuirea, întreținerea și depanarea aparatelor de proiecție și sonorizare existente în școlile de cultură generală, cît și modul în care se pot pregăti cu mijloace locale astfel de aparate. Cerințele economiei și culturii noastre, ale căror cadre viitoare sînt formate în învățămînt, impun ca bogata aparatură modernă a școlilor să fie folosită în cele mai bune condiții, astfel îneît să contribuie într-o măsură cît mai largă la ridicarea pe trepte superioare a pregă- tirii tinerelor generații pentru munca în producție. Cer- cetările întreprinse în diverse școli din mai multe re- giuni ale țării, numeroase discuții cu profesori din învă- țămîntul de cultură generală și cu specialiști în domeniul pedagogiei ne-au arătat că în ultimul timp s-au realizat multe lucruri pozitive în această direcție. Astfel, la multe școli, cum sînt. de exemplu, Școjile medii ,.D. Cantemir“ și „Gh. Lazăr“ din Capitală, Școala medie nr. 5 din Ploiești, școlile de 8 ani nr. 1 și nr. 4 din Mediaș, Școala medie din Giurgiu, ca și la o serie de școli din Anina, Comănești etc. se folosesc adesea, cu bune rezultate, mij- loace audio-vizuale la lecții. Cu toate acestea, se constată încă un decalaj vizibil între marele număr de aparate și materiale audio-vizuale din școli și numărul destul de mic de ore la care se folosesc acestea. Or, în prezent există multe posibilități pentru generalizarea folosirii mijloacelor moderne în școlile de cultură generală. Printre condițiile menite să contribuie la realizarea acestui deziderat considerăm că pe primul loc stă ne- Lector univ- GH. CRISTEA (Continuare în pag. 7-a) Interviul nostru Grija pentru sănătatea școlarilor De cîteva săptămîni, în toate școlile de cultură generală și profesionale din Capitală se desfășoa- ră un control special al stării sănătății elevilor. Pentru a afla amănunte în legătură cu această acțiune ne-am adresat dr. Virginia Russ, inspector pentru ocrotirea mamei și a copilului din secția sănătății și prevederilor sociale a S.P.C., și dr. An- drei Kelemen, șeful secției de igiena copilului și a- dolescentului din I.S.I.P.M. a Capitalei, care răs- pund împreună de buna desfășurare a acestei ac- țiuni. — Ce urmăriți prin această acțiune ? (Răspunde dr. Virginia Russ). —• Acțiunea aceasta face parte din măsurile pe care statul nostru le ia în permanență pentru asi- gurarea și ocrotirea sănătății poporului. In situa- ția de față avem în vedere că în dezvoltarea copi- lului există cîteva momente foarte importante: la vîrsta de 6 ani, în pragul intrării în școală, la 14 ani, cînd se află în ultimul an al școlii obligatorii și la 17-18 ani, vîrstă care corespunde cu sfirșitut studiilor medii. Este necesar ca în toate aceste trei momente să fie cunoscută în mod amănunțit sta- rea sănătății copiilor, pentru ca eventualele aba- teri de la dezvoltarea normală să poată fi preve- nite sau corectate din vreme. Aceasta este cauza care a determinat examenul actual al preșcolarilor și elevilor. — Prin ce se deosebește acest examen de exame- nele medicale la care sînt supuși în mod curent elevii în cadrul cabinetelor școlare ? — De data aceasta este vorba de un examen me- dical, antropometric și clinic, efectuat nu numai de medicii școlari — ca la examenele din cadrul cabinetelor școlare — ci și de medici de speciali- tate — oftalmologi, neuropsihiatri, endocrinologi și alții. — In cc constă examenul ? — Să ne oprim întîi la prima grupă de copii, adi- că preșcolarii. La I octombrie, toți copiii de 6 ani, adică cei care vor intra în clasa I în anul școlar viitor, au fost luați în evidență la nivelul circum- scripțiilor sanitare și examinați de medicul de circumscripție, sau de cel care răspunde de unitatea preșcolară respectivă. Copiii care pre- zintă cea mai mică abatere de la dezvolta- rea normali sînt examinați la policlinici de medici de specialitate, spre a se preveni in- stalarea unor afecțiuni mai grave (este vorba mai ales de deficiențe de vorbire* vizuale, au- ditive etc.). Medicii specialiști pun diagnosticul și recomandă tratamentul necesar. Copilului i se întocmește un program de dispensarizare și este chemat sistematic la control, pentru a se putea vindeca pînă la intrarea în școală. Pînă la 15 mar- tie toți copiii vor fi văzuți de medici specialiști, astfel îneît să rămînă și ultimilor constiltați 6 luni pentru eventualul tratament. In afară de aceasta, examenul are și un caracter de pregătire a copi- lului din punct de vedere medical în vederea ușu- rării adaptării la regimul de muncă școlar. — In ce constau examenele la grupa elevilor diu clasa a VHI-a ? (Răspunde dr. Andrei Kelemen). — Și la elevii claselor a VlII-a este vorba de un examen medical complex, efectuat de specialiștii din policlinicile de copii împreună cu medicul școlar. El se desfășoară în mod obișnuit la nivelul școlilor pentru a-i scuti pe elevi de deplasări, fără a se per- turba desfășurarea muncii în școală. De co- mun acord cu directorii școlilor, cu medicii șco- lari și cu directorii policlinicilor unde lucrează medicii specialiști, s-a stabilit un grafic orar după care sînt consultați elevii. Numai pentru investi- gații speciale, care nu se pot efectua la nivelul șco- lii, elevii sînt programați, pe grupe mici, la cabi- netele și laboratoarele de specialitate. La unele (Continuare în pag. 2-a) Chipul viguros ul patriei E înscris în regulament Umezit de ceața adu- nată peste noapte, acce- leratul de Suceava a in- trat, gifiind de-atita cale străbătută, pe peronul Gării de Nord, la ceasul cind primele tramvaie țerpuia.u pe Calea Grivi- fei. Dintr-un vagon de la capăt au scos capul pe fereastră ctțiva tineri cu șepci de liceeni, ex- elamînd uimiți ți bucu- roși, in cel mai curat grai moldovenesc : „S-o gătit drumul, băieți, am ajung in București Peste citeva clipe, e- tevii Școlii medii „Dra- goș Vodă" din Cimpu- lung-Moldovenese se a- jlau in drum spre Școa- la medie nr. 13 unde ur- mau să fie găzduiți. De la ferestrele aburita ala troleibuzului, Capitala se oferea privirilor lor cu- rioase, în aceste ceasuri ale dimineții, luminoasă, primitoare. Iată Politeh- nica unde poate unii vor fi studenți la anul. Uite colo, unde acum doi ani erau niște magazine mo- horîte, ce blocuri fru- moase s-au ridicatCiș- migiul, Universitatea, largile bulevarde, toate aceste imagini dragi ale Capitalei defilează prin fața privirilor lor. Pen- tru cei ce se află la pri- ma vizită în Capitală, profesorii, colegii sînt ghizi în această călăto- rie matinală. Dar gîndul tuturor se îndreaptă mai cu seamă la capătul din spre nord al Capitalei, acolo unde de citeva luni este des- chisă Expoziția Realiză- rilor Economiei Națio- nale. Și cu cit se apro- pie mai mult de intil- nirea cu ea, nerăbdarea, interesul elevilor cresc tot mai mult. La ora 9 fix, proaspetele noastre cunoștințe erau prezen- te în fața expoziției. — Nici n-au avut răb- date să se odihnească o clipă sau să m&nînce, ne-a mărturisit tovară- șul Teodor Darie, direc- torul școlii, care a ținut să-și însoțească elenii. Pentru vizitarea expo- ziției, cei șapte profesori care însoțesc grupul de elevi au făcut încă de la Cîmpulung un program minuțios. Ei s-au folosit pentru aceasta de pla- nul expoziției publicat în ziare, de pliantele e- ditate de biroul de presă al expoziției, de emisiu- nile de radio și televi- ziune și chiar de discu- țiile cu cîmpulungenă care au vizitat-o înain- tea lor. Au stabilit dinainte sectoarele la care se vor opri în mod special în cele două zile ale excursiei și, mai ales, ce vor urmări prin vizi- tarea sectoarelor respec- tive. Căci profesorii au ținut seama că vin aici nu numai ca vizitatori, ci in primul rînd ca pe- dagogi. Acum, disciplinați, cei 80 de elevi, fete și băieți, pășesc pe aleile largi spre impunătoarea șt moderna construcție a pavilionului central. A- cesta este obiectivul vi- zitei de astăzi. ★ Prima impresie este copleșitoare. Pline de ui- mire, privirile se rotesc în toate părțile, neștiind pe ce să se oprească mai iutii .' pe dantelăria de sticlă și metal, măiestrit lucrata de miinile pri- cepute ale constructori- lor, pe sumedenia de ex- ponate aranjate cu gust, pe agregatele lucitoare din centrul pavilionului? Totul li se pare o uriașă vitrină in care un popor întreg și-a așezat, spre desfătarea ochiului și a nflaUdui, tot ceea ce est» mai reprezentativ din ce au făurit eu iscu- sință, migală și pasiune mumia sale de construc- tor priceput p talentat. Elevii se opresc sub cupola uriașă a paoilio- nuim, acolo unde toate rasutrde industriei gre- le. toate sectoarele de producție create sau dez- voltate în anii celor două deces?, de libertate sint reprezentate In plina za- tea și forța țcr, eu isto- rie și perspectivele lor. Se leagă repe discuții vii. însuflețite despre măgurile pe care le-a luat partidul nostru pen- tru dezvoltarea indus- triei grele, despre reali- zările fără precedent pe care poporul muncitor le-a obținut în anii regimului democrat- popular tn domeniul in- dustriei. — Am citit undeva, spune Vasile Axintioaie, elev în clasa a XI-a, că țara noastră are ritmul cel mai înalt de dezvol- tare a economiei națio- nale fi în special a in- dustriei grele. — Da, con firi-<ă pro- fesorul de fizică. si acest lucru se dat~reț!e politi- cii înțelepte a partidului, entuziasmului cu care oamenii muncii din fa- brici și uzine îndepli- nesc hotă rin le lui, dind produse tot mai multe și de calitate tot mai înaltă. Elevii au avut de ne- numărate ori prilejul să fie martorii acestui en- tuziasm. Cunosc, din vi- zitele pe care le-au fă- cut an de an alături de profesorii lor, clocotul muncii din uzine și fa- brici, cunosc biografia șarjelor de oțel de la Re- șița, pe cea a modernelor autocamioane de la uzi- nele „Steagul Roșu“ Bra- șov, pe cea a uriașelor agregate produse de uzi- nele „23 August" și știu că ea este împletită or- ganic CU biografia tutu- ror celor ce le produc. Și iată-i privind acum, în expoziție, rezultatele a- cestei munci clocotitoa- re. Plini de interes, e- levii cercetează pe rînd mașinile, aparatele, dis- pozitivele, le admiră construcția modernă, e- legantă. S-au oprit în fața ma- relui strung „Carussel". — Strunjește piese cu diametrul de ptnâ la 2 700 mm și are o greu- tate de 15 tone — le ex- plică ghidul, un tînăr inginer. Uimiți, elevii admiră statura zveltă a strungului, geometria lui armonioasă și abia se abțin să nu-i atingă cu miinile trupul uriaș. Doar ctțiva pași mai fac și în fața lor apar mașini de rectificat, de lipuit bile, apoi mașini de filat, războaie moder- ne de țesut. — Uitați-vă, războaie ca astea sînt la Săvi- nești, exclamă cu bucu- rie Cristina Iliescn din clasa a X-a, urmărind firele ca de păianjen ce se deapănă cu repe- ziciune pe mosoarele mari. Sătăneștiul este bine cunoscut de eleve- le Școlii medii .Dragoț Vodă". Multe se și vi- sează lingă un astfel de război, in halate imacu- late, așa ca tinara de aici, care le dă explicații zimbindu-le prietenește. In dreptul standului da produse ale siderur- gici se ține o adevărată lecție _pe viu" profeso- rul de fizică face cu e- lavii o călătorie la izvoa- rele oțelului, in care ex- penateie de c-țel strălu- citor și masiv și mache- tele sugestive ce înfă- țișează furnale, oțelării și ’aminoarale consti- tme un dsaeeint de ra- asdactic". Citiră paș: încolo, elevii pătrund in dome- niul vast al chimiei și petrolului. In mare par- te, formulele care acum au căpătat funcția de e- tichete ale numeroaselor produse prezentate în expoziție le sint cunos- cute elevilor de la lec- țiile de chimie. Ceea ce văd însă ei aici este imaginea concretă a dez- voltării uriașe pe care o cunoaște această tinără ramură a econoi .ei pa- triei noastre. Este Roz- novul, este Sâvineștiul, e*te Combinatul chimic de la Craiova, sint toate celelalte modeme cetăți ale chimiei care au apă- rut pe harta țării in a- cești 20 de ani. Sint vizitate apoi alte sectoare ale expoziției, ■care-i introduc pe elevi, rînd pe rînd, in lumea imensă și puternică a in- dustriei. Privindu-le, fie- care din ei deslușește noi și minunate perspec- tive pentru răspunsul la prima întrebare gravă a adolescentei t ,,Ce voi fi ?". Doina Mindrilă s-a convins aici încă o dată de marile posibilități o- ferite de chimia organi- ci. spre care s-a gîndit să se îndrepte. Ion Ma- zilu și-a întărit în fața standului cu produse pe- troliere hotărirea de a munci ca inginer pe unul din cîmpurile petrolifere ale țării. Sebastian Er- ham se și vede intr-una din marile hale ale Com- binatului siderurgic din Galați. Și cu toții s-au convins o dată mai mult aici, în fața marilor a- gregate mânuite cu pri- cepere de ingineri, mun- citori și tehnicieni, de faptul că, pentru a a- junge să lucreze la ase- menea agregate, să diri- jeze complicatele proce- se tehnologice, să poată face față nivelului tot mai înalt al tehnicii noa- stre, trebuie ca acum, pe băncile școlii, să învețe, așa cum îi îndeamnă zil- nic profesorii, temeinic, cu dragoste. Cite ceasuri au trecut oare de cînd se află sub cupola uriașă ? Nimeni nu știe, nimeni nu stă să măsoare timpul. Ca vră- jiți elevii își poartă pa- șii, alături de profesorii lor, pe la toate cele trei niveluri ale pavilionului, pe la toate standurile. La standul forestier se simt ca pe meleagurile lor. Iată uriașele gatere, iată modernele utilaje ale industriei forestiere pe care le mînuiesc cu pricepere mulți dintre părinții lor. Simt parcă mirosul tare al bradului din pădurile Cîmpulun- gului și Dornei și în- treaga lor ființă se um- ple de un sentiment de mindrie. Este bine re- prezentată în expoziție și regiunea lor ! Și vizita continuă, lată belșugul întinselor tar- lale ale gospodăriilor a- gricole colective. Iată impresionanta varietate de produse ale industriei noastre alimentare. Iată standurile industriei u- șoare. aranjate cu atîta fantezie și bun gust... Către ceasurile prîn- zului, grupul de elevi de la Școala medie „Dragoș Vodă" a ieșit din marele pavilion. Afară îi întim- pină ziua molcomă de toamnă. Fiecare a ieșit din această adevărată călătorie de-a lungul a două decenii cu un sen- timent de bucurie, de e- moție copleșitoare. Pen- tru prima dată au avut prilejul să cunoască în întregime chipul vigu- ros, tînăr, puternic și hotărât al patriei noastre. Ce sentiment tulbură- tor de mindrie, de pa- triotism îi încearcă .' Cit respect, cită dragoste pentru toți cei care au făurit aceste minunate bogății și frumuseți! Cită dorință fierbinte de a in- tra și ei în rindurile lor, de a contribui și ei la sporirea acestor bogății și frumuseți. Cu aprobarea secției — Mobilizați pentru mîine toată echipa de dansuri a școlii. Și corul — spune directorul cu glas tare, așa ca să fie auzit în toată cancelaria. Prezentăm un nou program la căminul cultural. Tovarășul profesor Andreescu va ține o expunere despre frumusețile și bogățiile patriei noastre, iar elevii vor executa cîntece și jocuri. — La ce oră să fie prezenți elevii în curtea școlii? — Pe la 9. Programul începe la 10. Le spuneți să vină gata îmbrăcați în costume. Mîine e duminică, au timp să se tot gătească. înainte de a ieși din cancelarie, tovarășul director, mul- țumit că i-a prins pe toți profesorii, le mai reamintește și cele ce sînt de făcut în duminica următoare, peste o săptă- mînă. O deplasare în satul vecin cu formația de dansuri. Nu este școală în tot raionul cu o asemenea formație. Să vadă și colegii de acolo ce au putut ei face cu copiii și să-și organizeze și ei asemenea formatii care au o mare in- fluență asupra sudării colectivului de elevi din școală, asupra gustului pentru frumos al copiilor. — Trebuie să avem grijă, tovarășe director, să nu încăl- căm regulamentul — se îngrijorează un profesor. Acolo scrie că duminica nu se vor programa activități extnașcolare cu copiii decît cu aprobarea secției de învățămînt. — Da, tocmai: noi avem aprobarea secției. — Atunci sîntem în ordine Asemenea dialoguri se pot auzi in mai multe școli din raionul Șomcuța, regiunea Maramureș. Și alți profesori din acest raion își manifestă grija să nu fie încălcat regulamen- tul, și alți directori se prevalează de aprobarea secției. Și uite așa se face că în mai multe comune din raion elevii sînt obligați să participe, duminică de duminică, la activități cx- trașcolare. — Nu este vorba de încălcarea regulamentului, afirmă unii directori. Avem doar aprobare de la secția de învățămînt a raionului. Și, totuși, este vorba de o încălcare. Regulamentul este, în principiu, împotriva programării de activități extrașco- lare în zilele de duminică. Prevederea respectivă (art. 74) — vrea să prevină exagerările, să îngrădească practicile de fe- lul celor arătate mai sus. De aceea secțiile de învățămînt ar trebui să dea cu mai mult discernămînt asemenea aprobări, să nu contribuie ele însele la încălcarea prevederilor regula- mentului. A- C. ...A doua zi aveau să se întilnească din nou cu expoziția. Le-a mai ră- mas de parcurs un drum, lung și bogat. Vor să că- lătorească de-a lungul și de-a latul celor 100 de hectare care o înconjoa- ră, prin lumea înălțimi- lor și a adîncurilor pe- trolului, prin vastul spa- țiu al arhitecturii și con- strucțiilor, pe platforme- le mașinilor agricole, să străbată pavilionul care ilustrează impetuoasa dezvoltare a învățămîn- tului... Și peste tot, chi- pul patriei li se va înfă- țișa la fel de frumos, de surîzător, de luminos. MONICA VERDEȘ Grija pentru sănătatea școlarilor a (Urmare din pag. 1) școli, cum este bunăoară Școala medie nr. 7, exa- menul s-a și terminat. — Care este scopul acestui examen ? — Se știe că după terminarea clasei a VUI-a, o parte din elevi urmează cursurile școlii medii, iar o alta se îndreaptă spre școlile profesionale. Și primii, dar mai ales cei ce se îndreaptă spre școlile profesionale, au nevoie de un examen minuțios, spre a se ști dacă starea sănătății lor corespunde școlii, profesiunii ce și-au ales-o. Este drept că se efectuează un examen medical cu cîteva zile înainte de examenul de admitere. Dar, pentru ca acest examen să-și atingă scopul, este absolut ne- cesar ca el să fie precedat de o supraveghere me- dicală complexă, efectuată cu mult timp înainte. In acest scop se completează pentru fiecare elev fișa cu toate datele privitoare la sănătatea sa și, în caz de necesitate, este supus unui program de dispen- sarizare. Astfel, în afară de prevenirea și tratarea unor deficiențe sau boli, examenul care se desfă- șoară acum are și scopul important de a fundamen- ta din punct de vedere medical acțiunea de orien- tare profesională a elevilor. — Iar examenul desfășurat în rîndnl elevilor din ultima clasă ? — Are și el același scop și se efectuează după aceleași criterii. — Intrați deci și dumneavoastră, medieii, in ma- rele număr al acelora care se preocupă de pregă- tirea noului an școlar. — Da, ne străduim să dăm școlilor eleni sănă- toși, capabili să învețe, să depună eforturi la nive- lul cerințelor învățămîntului. In vizită la sectorul de construcții, arhitectură și sistematizare de la Expoziția realizărilor economiei naționale PAGINA 2 TIMPUL DE LUCRU AL E.EVULUI La vîrsta școlară, a pregătirii pentru viață, copiii își petrec cea mai mare parte din timpul lor la școală sau acasă, în tovărășia ma- nualelor și a caietelor de teme. Dar tocmai pentru ca această muncă a lor să dea rezultatele cele mai bune este nevoie ca ea să fie orga- nizată rațional, să nu-i supraîncarce, căci altfel poate duce la efecte exact contrarii celor așteptate. Cît muncesc elevii într-o zi ? Cum putem face ca activitatea lor să nu le răpească din timpul necesar jocului, odihnei, să se desfă- șoare cu roade cît mai bogate, pe baza unui consum minim de ener- gie ? Iată întrebări pe care le-am pus mai multor cadre didactice. Publicăm mai jos răspunsurile lor. Prof. Maria Miluță, Școala medie „C. A. Rosetti" din București : ELEVUL SÂ PLECE DIN CLA- SĂ CU LECȚIA BINE ÎNȚE- LEASĂ. Eforturile elevilor mei din clas, a Xl-a sînt concentrate mai ales în direc- ția învățăturii, ei avind de susținut exa- menul de maturitate și cel de admitere in învățămîntul superior. Pentru prrsitirea zilnică a lecțiilor, elevii mei folosesc un număr destul de mare de ore. Iată situația in mod concret : din 89 de elevi 14 au con- sumat într-o zi. pentru scris și învățat, 3-4 ore, 29 între 4 și 5 ore și 46 peste 5 ore. A doua zi, din S8 elevi ai acelorași clase a Xl-a, 6 au lucrat 3-4 ore pentru pregăti- rea lecțiilor, 26 intre 4 și 5 ore și 56 peste 5 ore. Menționez că scrierea temelor nu depășește l-l’/s ore pe zi, cît prevede re- gulamentul școlilor de cu generală. Așa dar. pe total, elevii (cel puțin cei mai mari, a căror situație o cunosc) lucrează cam mult. Ce putem face noi. profesorii, pentru a le scurta timpul de muncă, consumul de energie, fără să renunțăm la respectarea întocmai a cerințelor programei ? Căci așa se puae problema, dacă ne gindim la atenția — pe deplin justificată — care se dă astăzi pregătirii multilaterale și temei- nice a viitorilor constructori ai socialis- mului. Cred că hotar: tor in această privință este ca. atunci cînd ne pregătim pentru lecție, să chibzuim foarte atent asupra modului în care vom face înțelese toate noțiunile, iar în cursul lecției să avem in vedere permanen' ca fiecare lucru să fie adine pătruns de către elevi. O problemă înțeleasă este pe trei sferturi însușită. Așa dar. apel la judecata elevilor. De ce crezi că s-a întimplat fenomenul cutare ? Cum îl explici ? — asemenea întrebări trebuie să revină cit mai des în cursul explicației. Apoi, să folosim din plin prilejurile ofe- rite de lecție pentru buna fixare a cunoș- tințelor. Se mai întîmplă, nu o dată, să trecem ușor peste momentul final al lec- ției —• acela al fixării cunoștințelor. Dar dacă procedăm așa. sau nu-1 realizăm de loc (se mai întîmplă și aceasta) elevul va avea desigur mai mult de muncit acasă, căci va trebui să continue pregătirea de la un nivel mai seăzut decît dacă s-ar fi re- venit in clasă asupra cunoștințelor preda- te. fixîndu-se cu atenție noile cunoștințe. Și concepția noastră despre tema pentru acasă poate avea urmări asupra duratei timpului de studiu individual al fiecărui elev. Nu aș vrea să mă opresc asupra ne- cesității de a explica tema pentru acasă, deși și aceasta are un rol bine definit în economisirea eforturilor elevului. Vreau să subliniez obligația noastră de a alege cu discernămînt subiectul temei pe care o dăm elevilor, de a o alege în raport cu ceea ce prezintă clasa specific atît în pri- vința volumului general de cunoștințe/cît și a măsurii în care s-a înțeles lecția nouă sau unele • părți mai importante ale ei. Tema pentru acasă să asigure, cu mini- mum de efort și de timp consumat, exer- sarea deprinderilor și folosirea cdnoștin- țelor dobîndite în clasă pentru mai depli- na lor însușire. Prin urmare, să căutăm ca elevii să-și însușească încă din clasă cît mai multe din cunoștințele pe care le predăm. învățător I. D. Ungureanu — Arad : MANUALELE POT UȘURA MAI MULT MUNCA ȘCOLARILOR. Stind de vorbă cu unii elevi din cla- sele rr.ai mari am aflat că numai rare ori citesc lecția din manual, mulțumin- du-se în general cu notițele. Pentru că, spun ei, în manual lecțiile „sînt prea încurcate", iar ei „nu au timp“ să zăbo- vească prea mult asupra rîndurilor lui. Am reținut răspunsul acesta pentru că el conține un simbure de adevăr. Manua- lul, chemat să dea școlarului adevărate modele de vorbire, de prezentare a pro- blemelor, să expună noile cunoștințe cit mai clar și mai corect, ar trebui să fie principalul lui instrument de lucru acasă. De ce totuși elevii nu folosesc îndeajuns manualul în studiul individual cu toate îndemnurile noastre, cu toate sfaturile pe care le dăm cu privire la modul cum să-1 folosească ? Pentru că, așa cum a reieșit dm conversația amintită, cu toate îmbu- nătățirile aduse în ultimul timp cărților școlare, unele din acestea continuă să cu- prindă termeni inaccesibili elevilor de di- ferite virste, introduc noțiuni noi fără să le explice, fac o seamă de digresiuni care nu sint legate direct de conținutul esen- țial al lecțiilor. Toate acestea încarcă lec- țiile din unele manuale, cerînd elevului conștiincios timp destul de lung pentru a le pătrunde esența sau făcîndu-1 pe cel mai comod să renunțe la explicațiile din carte. Evitarea unor astfel de neajunsuri cu ocazia revederii manualelor, este desigur necesară. Astfel, elevul va vedea în ma- nual un auxiliar de preț, care îl ajută să-și învețe lecția ușor, s-o înțeleagă bine și repede. Așa dar, un auxiliar care poate contribui la ușurarea muncii elevului, a duratei pregătirilor pentru a doua zi. Prof. Miltiade lonesen. Șeoala medie nr. 4 Craiova : STUDIUL INDIVIDUAL — CÎT MAI BINE ORGANIZAT. Elevii din școala noastră provin din cele mai variate medii — de La oraș și de la sat, din familii diferite în ceea ce privește modul cum asigură supravegherea copiilor etc. La o anchetă întreprinsă în rindurile lor, ca și ale familiilor și gazdelor, s-a consta- tat că majoritatea elevilor au nevoie în medie de circa 3-5 ore și chiar mai mult pentru pregătirea lecțiilor de a doua zi. Cercetînd cauzele care duc la o asemenea situație, am constatat printre altele și o proastă organizare a studiului individual, un mod defectuos de a învăța. O bună parte din copii își făceau mai întii temele scrise, apoi învățau la materiile „ușoare" și abia la sfîrșit lecțiile mai dificile. Prin urmare, ei treceau la o muncă mai grea deja obosiți sau aproape obosiți. Alții în- vățau la întîmplare, fără nici o ordine. Toate acestea duc la eforturi în plus în muncă, la lungirea timpului necesar pre- gătirii. Să adăugăm la aceasta și obiceiul unora de a memora mecanic, lucru care se conjugă de obicei cu uitarea rapidă a no- țiunilor. Slaba pregătire a unor elevi, fap- tul că ei nu posedă anumite noțiuni cu care trebuie să opereze în cursul studiu- lui individual, că de fiecare dată trebuie să revadă în manual noțiunile respective pentru a le înțelege mai întîi pe ele, lun- gesc timpul de muncă al acestora, îi soli- cită la eforturi mai mari și obositoare. în vederea scurtării timpului de lucru acasă și a sporirii eficienței studiului indi- vidual, colectivul nostru didactic a adop- tat mai multe măsuri. Astfel, profesorii au primit sarcina să dozeze mai bine temele pentru acasă, să dea în clasă exerciții pentru formarea deprinderii de studiu individual, să explice, ori de cîte ori este nevoie, procedeele raționale de învățare, cînd și cum să se organizeze lucrul acasă, să arate ce pauze sint necesare în cursul studiului și pentru ce etc. încă din primele lecții, la fiecare dis- ciplină și în fiecare clasă s-au dat aseme- nea îndrumări, arătîndu-se școlarilor ne- cesitatea de a înțelege materialul pe care îl studiază înainte de a-1 memora, de a lega cunoștințele noi de cele însușite an- terior. de a fixa noile cunoștințe prin re- petiții judicios organizate. Totodată li s-au dat — pe obiecte — exemple concre- te de memorare logică, atrăgîndu-li-se atenția asupra necesității de a înlătura procedeele artificiale (în special la chimie și fizică). în același timp s-a cerut și sprijinul familiilor, arătindu-li-se părinților cînd și cum este bine să se desfășoare pregătirea copiilor lor, atît a celor care studiază di- mineața. cît și a celor care au cursuri după amiază. Este limpede că munca bine organizată îl scutește pe elev de multe eforturi, face ca efectul strădaniilor lui să crească pe unitatea de timp. De aici, îndemnul de a privi studiul individual al elevului cu cea mai mare răspundere, buna lui desfășu- rare trebuind să fie permanent în aten- ția cadrelor didactice. Prof. Claudia Barbura, Școala medie „Emil Racoviță" din Cluj : SĂ FORMĂM DEPRINDERILE DE MUNCĂ INDEPENDENTĂ. Noi, pedagogii, avem datoria să deter- minăm scurtarea duratei lucrului pe care îl efectuează elevii acasă nu renunțînd la exigență, nu făcînd concesii superficiali- tății și lenei, nu trecînd peste o parte din cunoștințele pe care le prevede programa, ci ajutîndu-i efectiv să-și formeze de- prinderi de muncă independentă, să lu- creze în ritmul și cu intensitatea cerută, să dea un caracter sistematic muncii lor. Iată citeva procedee pe care le folosesc în vederea accentuării caracterului inde- pendent al muncii elevilor. La clasa a V-a, de exemplu, le-am dat să întocmească singuri planurile unor compoziții, să alcă- tuiască rezumate ale unor creații literare care nu au fost analizate in clasă, com- puneri libere, compuneri după planșe cu teme ca : „învățătorul meu", „Construcții noi pe litoralul Mării Negre", „Orașul meu iubit", le-am cerut să întocmească unele acte, cereri și scrisori de diferite tipuri. La clasele mai mari — de la mediu — am sporit gradul de dificultate al compuneri- lor. Printre subiectele date se numără „Caracterul popular, democratic și patrio- tic al operei lui M. Eminescu", „Contri- buția scriitorilor pașoptiști la dezvoltarea literaturii", „Caracterul realist al operei lui I. Creangă" etc., care i-au pus pe elevi în situația să gîndească, să adopte o po- ziție proprie în judecarea faptelor și fe- nomenelor. La clasa a VlII-a, la o lecție de recapitulare, am cerut odată unor elevi să reflecteze asupra poeziei „Revedere" de M. Eminescu și altora asupra poeziei „Dușmancele" de G. Coșbuc, pentru a pu- tea face o bună analiză literară orală. După 25 de minute de gîndire le-am ce- rut să facă această analiză după moda- litățile obișnuite în orele precedente, ac- centuînd asupra necesității de a-și for- mula ideile clar, corect din punct de ve- dere gramatical și stilistic, de a-și argu- menta afirmațiile, de a se ridica la ge- neralizări, de a trage concluzii, de a valo- rifica toate noțiunile de teorie a literatu- rii studiate în clasa a VIII-a pînă atunci. Pe baza exercițiului oral desfășurat sub îndrumarea mea. elevii au întocmit ase- menea analize în scris și asupra altor opere. Desigur, munca lor acasă a fost mult ușurată, timpul de lucru a fost sen- sibil scurtat, ei știind din clasă ce au de făcut, avînd deprinderile necesare pentru o astfel de activitate. Sînt foarte atentă și la verificarea cu- rentă, sistematică și permanentă a cu- noștințelor, întrucît știu că aceasta duce la formarea spiritului de răspundere, la creșterea conștiinciozității în muncă — factori importanți în formarea deprinde- rii de muncă independentă. Pentru a ve- rifica cît mai mulți elevi și cît mai des, obișnuiesc adesea să formulez pe tablă citeva întrebări care vizează atît conți- nutul lecției la zi, cît și unele lecții pre- date anterior. După 10-15 minute de gîn- dire solicit pe elevi pentru răspuns. Pe cît mai mulți elevi. De asemenea, contro- lez regulat temele date pentru acasă, spre a-i obișnui pe școlari să lucreze și în afară de clasă — să lucreze singuri, zi de zi. S-ar mai putea spune multe despre mo- dul cum noi, profesorii, trebuie să contri- buim la formarea deprinderilor de muncă independentă. Am dat doar cîteva exem- ple din experiența mea de profesor de limbă și literatură. Dar orice disciplină am preda, nu ne putem socoti scutiți de preocuparea de a dezvolta deprinderile de muncă independentă ale elevilor, pricepe- rea lor de a studia individual. Importanța pe care o are și în această privință fron- tul comun al cadrelor didactice nu mai trebuie demonstrată. Prof. Alexandrina Păuș, directoare* Școlii medii din Adjud : ÎN FAMILIE, UN CLIMAT FA- VORABIL DE LUCRU. în activitatea pe care o desfășor de mai mulți ani am constatat că sînt încă des- tui părinți care neglijează condițiile fa- vorabile pentru o muncă de calitate, cum ar fi asigurarea liniștii desăvîrșite în timp ce copilul își face lecțiile, a atmosferei calme în jurul lui, grija ca el să aibă lu- mină suficientă, căzind din direcțiile op- time scrisului, grija de a nu i se da sar- cini gospodărești în timp ce se ocupă do învățătură etc. Nerespectarea unor cerin- țe de genul celor amintite îi obosește pa elevi, făcîndu-i să zăbovească mai mult pa pagina de caiet sau din manual, deci pre- lungindu-le și ea durata muncii. Așa incit, un lucru pe care trebuie nea- părat să-1 avem în vedere atunci cînd ne punem problema eficienței eforturilor de- puse pentru pregătirea lecțiilor de a doua ă și a timpului necesar acesteia este și acela de a-i îndruma pe părinți să creeze copiilor lor climatul favorabil unei munci rodnice, cît mai puțin obositoare, convin- gindu-i că acesta este un element ce in- fluențează direct nu numai buna lor pre- gătire, dar și sănătatea lor. ★ Părerile exprimate mal sus se bizuie pe adevărul că învățătorii și profesorii pot să facă mai mult pentru ușurarea mun- cii elevului, pentru scurtarea timpului ne- cesar pregătirii lecțiilor. Nu prin neso- cotirea cerințelor programei, prin renun- țarea la o parte din prevederile ei, ci prin grija permanentă de a-1 ajuta, de a-i crea condiții să lucreze fără dificultate, fără poticniri, nestingherit de nimic. Precum se vede, ne-am oprit mai alas la factori care influențează indirect munca elevilor. Cît despre factorii care o influ- ențează direct — formularea de către învă- țători și profesori a unor cerințe exagera- te, peste prevederile programei și ale re- gulamentului, deci supraîncărcarea ele- vului — nu au făcut obiectul paginii de față, deoarece au fost dezbătute mai de» în coloanele gazetei. PAGINA 3 Elementul în lecțiile de actual literatură îmbogățirea conținutului lecți- ilor cu concluzii desprinse din dezbaterile de actualitate în pro- blemele literare intră în preocu- pările permanente ale profesoru- lui de literatură, fiind în spiritul prevederilor programei școlare. Elevii pot cunoaște problemele actuale ale literaturii din lectura lor individuală. Consider insă că această cale trebuie completată prin găsirea unor forme adecvate de integrare în cadrul lecțiilor a elementelor de actualitate care prezintă un interes deosebit și care au tangentă directă cu te- mele predate. Rodnice sub raportul concluzi- ilor aplicabile la lecții îmi par a fi discuțiile ce se desfășoară în timpul din urmă in jurul proble- mei realismului. Precizări de fe- lul celor cuprinse în articolul ..Accepții ale realismului1' (..Ga- srî.j literară-, nr. 42 1964), semnat de Paul Georgescu, contribuie în măsurS în semnată, după părerea mea. ia evitarea unor confuzii rut privesc terminologia folosi- •ă in crit; .. -i in istoria literară. Autorul arL-n’u’ui admite con- ,rer. n- in accepția de r+ism-ciitic — „mișcarea ce se de;'ă>-.-î.ra cam intre 1850 și pri- mul njub»i mondial ‘ — și într-o ..universală și eternă", duș® rare realismul „este un ra- port, raportul dintre artă și rea- altfel zicind. prezența rea- iiiății in artă- Asemenea deli- reprezintă un indiciu că ir. r.ifrwfa cuielor literare în seria ior istoric; și în curente pretind.? cew mai mare e^nție și o cit mai profundă pătrundere a 'irisului și semnificațiilor noțiu- nilor. Amintesc aici că. în această privință, noi. profesorii de limba romină. am manifestat uneori su- psr'kiclitate. împinși la aceasta și de unele neajunsuri existente în programe și manuale. Lucrul a fast semnalat nu dată. între La cercul literar al elevilor de la Școala medie „M. Eminescu" din Capitală. Ai. Pini ardt ■ in articolul ..Despre studiul literaturii” pu- blicat in numărul 755 din 15 mai 1964 al ..Gazetei învățămîntului-) că, din cauza deficiențelor în ca- racterizarea operei în funcție de curentul în care se încadrează, poeții romantici, mai ales cînd sînt protestatari, devin automat realiști și chiar realiști critici, cu mult înainte de momentul apari- ției istorice a metodei realist- critice. Considerațiile de mai sus aveau în vedere răspunsurile candidaților la examenele de ma- turitate și de admitere în facul- tăți, dar să nu uităm că de cali- tatea răspunsurilor noi, profeso- rii, dăm seama în primul rînd. In articolul citat Paul Geor- gescu arată că de la elemente de realism la realism ca atare e o diferență cantitativă, iar Al. Piru, în articolul „Particularități ale realismului critic romînesc dintre cele două războaie mon- diale" („Viața romînească", nr. 6—7 1963) subliniază : „Aspecte realiste se întîlnesc atît în ope- rele clasice cît și în cele roman- tice, uneori la același scriitor, dar^ de un curent realist și încă rea- list-critic nu se poate vorbi (la noi. n.n.) pînă în jurul anului 1370". In lumina acestor păreri putem aduce la lecții o serie de precizări arătînd elevilor că rea- litatea literară impune o distinc- ție netă între elementele de rea- lism și ansamblul particularități- lor și condițiilor care permit ca- lificarea unei opere ca fiind rea- list-critică. Consider că, în general, atunci cînd facem cunoscute elevilor concluzii desprinse din dezbateri- le actuale pe teme literare tre- buie să procedăm cu deosebită grijă deoarece problemele în che- stiune se prezintă sub forma unor discuții care încă nu s-au înche- iat și cărora li se aduc comple- tări. uneori corijări. Privind pro- blema realismului sub alt aspect, Ion Pascadi — în articolul „Rea- lism și valoare" („Gazeta litera- ră", nr. 43 1964) — exprimă opi- nia că multe confuzii în înțelege- rea realismului se datoresc trans- h.rmSri» acestuia intr-un criteriu de valoare. Articolele, studiile etc trebuie prezentate așadar ca atare — ca păreri de cele mai multe ori întemeiate, nefiind însă exclusă posibilitatea ca unele din ele să fie susceptibile de contro- verse sau de întregiri. Am însă permanent grijă ca elevii să nu ajungă la concluzia — eronată — că în problemele discutate, în- trucît dau loc controverselor, ar domni arbitrarul. Dimpotrivă, caut să le formez convingerea că schimbul de păreri, străduința, în cazul de față, de a aduce preci- zări în folosirea unor noțiuni cît mai adecvate este extrem de u- tilă. Pe de altă parte, caut ca ele- mentele de actualitate introduse în lecție să se integreze organic în conținutul ei, să nu apară ca ceva lipit în mod forțat, artifi- cial. Așa, de pildă, la clasa a X-a, în predarea operei lui I. L, Ca- ragiale, pentru a sublinia că de debutul literar al acestuia se lea- gă începuturile, realismului critic romînesc -— deoarece pentru pri- ma dată în opera lui ordinea burgheză apare incompatibilă cu aspirațiile de libertate și demni- tate umană — voi face cu elevii o paralelă între opera lui Cara- giale și romanul „Ciocoii vechi și noi" al lui N. Filimon, ajutîn- du-i să înțeleagă că acesta nu poate fi considerat ca punct de plecare pentru curentul realist- critic romînesc întrucît la data a- pariției lui (1862—1863) burghe- zia din țara noastră nu-și epui- zase încă posibilitățile istorice, iar proletariatul încă nu apăruse pe arena politică. O astfel de pa- ralelă îi va pune pe elevi în si- tuația să confrunte operele celor doi scriitori, să precizeze locul lor istoric în dezvoltarea literaturii noastre. Consider că în acest fel lecțiile pot deveni nu numai mai vii, mai interesante, dar și mai valoroase sub raportul conținutului, dînd elevilor o privire mai justă asu- pra fenomenului literar și aju- tîndu-i să gîndească ei înșiși mai adînc asupra acestui fenomen. Prof. VASILE PARFENIE Ineu CĂTRE ESENȚA MODERNIZĂRII Modernizarea este o temă Ia ordinea zilei in invățamin- tul din întreaga lume. Se remarcă insă, in acest dome- niu, o mare diversitate de păreri și de soluții, dovedind că însăși noțiunea de modernizare este înscrisă de peda- gogi, psihologi, specialiști în predarea anumitor discipline și chiar de forurile științifice și didactice în sfere diferite atît ca amploare cît și ca centru de preocupări. Unii specialiști in predarea matematicii, fizicii, chimiei, biologiei etc., se interesează in special de disciplina res- pectivă și vor să rezolve problema modernizării prin in- troducerea în tematica programelor a elementelor noi de- terminate dc progresele uriașe ale științei și tehnicii in ultimul deceniu, de îmbogățirea tezaurului culturii mon- diale. O serie de specialiști în tehnica predării consideră. Ia rîndul lor, că problema respectivă se rezolvă prin in- troducerea mijloacelor audio-vizuale moderne in procesul de predare. Dar oricît de multe cunoștințe noi ar dobindi elevii în domeniul fizicii nucleare, de pildă (se pune de altfel și întrebarea : în ce măsură pot fi extinse liniar cu- Cunoștințele elevului — Propuneți după cît se pare — constată cu surprin- dere adepții aplicării integrale a pedagogiei clasice, ca și o parte dintre reprezentanții părinților (care revăd tre- cerea lor prin primele clase primare aureolată de un nimb romantic) — să se efectueze modificări structurale chiar și în conținutul și forma de desfășurare a studiului ele- vilor din primele clase. — Da, pentru că este o cerință pe care o impune însuși progresul vieții sociale. încercați, printr-un efort de ima- ginație, să vă închipuiți o lecție desfășurată în clasa a H-a a unei școli obișnuite de astăzi, Ia care se folosește un mijloc audio-vizual modern, de exemplu filmul didactic. Dacă la această lecție ar asista un renumit pedagog din Irecut — Pestalozzi sau Komensky — singurul lucru care i-ar provoca uimirea ar fi aparatul de reproducere a ima- noștințele elevilor ia raport eu posibilitățile lor obiective de a-și însuși aceste cunoștințe și dacă o asemenea extin- dere are o eficiență reală), oricît de spectaculoase ar fi experimentele privind învățămîntul programat sau tele- pedagogia. acestea, concepute ca măsuri separate, nu dnc la eeea ce ar trebui să fie modernizarea învățămîntului, ci sint — ca să folosim o imagine din domeniul arhitecturii — doar niște renovări parțiale. Evident, cerințele societății contemporane, ale uimitoarei revoluții tehnico-științifice din zilele noastre depășesc nivelul unor asemenea trans- formări limitate. Ele implieă o acțiune complexă, care să determine nu numai o simplă extindere a ariei de cu- noștințe. învățămîntul socialist din țara noastră, prin cencepția sa de bază, prin forțele sale vitale și motrice — legăturile indisolubile eu viața, cu producția — dispune de climatul și condițiile eele mai propice modernizării. Să ne referim mai intii la o serie de aspecte privind prima verigă a învățămîntului. din primele clase (I) ginii în mișcare, căci cunoștințele predate, ca și metodele de lucru, i-ar fi aproape perfect cunoscute de pe vremea lui. Corolar paradoxal la un asemenea efort de imagina- ție : filmul, nu pedagogia de acum două sau trei secole, pare neobișnuit în ansamblul procesului de instrucție des- fășurat încă, astăzi, în primele clase. — Oricît ați încerca să modernizați procesul studiului științelor la primele clase, nu puteți trece peste faza de' început a lui „cît fac 2 + 3 ?“. Nu puteți începe decît cu aritmetica. Sau, după ce afirmați că trebuie să se lupte în general împotriva supraîncărcării, propuneți ca supra- încărcarea să înceapă din prima clipă a pătrunderii copi- lului pe porțile școlii ? — Nici nu ne gîndim să escamotăm prima treaptă a pregătirii elevilor, deși — după părerea unor psihologi cu reputație mondială, ca și a multor specialiști în predarea matematicii de altfel — nu aritmetica și calculul cifric, ci geometria ar trebui să constituie prima treaptă în preda- rea cunoștințelor matematice, întrucît face o legătură ne- mijlocită cu realitatea înconjurătoare cunoscută de elevi. Cu atît mai puțin nu urmărim să-i supraîncărcăm pe șco- larii primelor clase. Problema este de a face ca studiul elevilor din primele clase să fie mai sistematic, mai știin- țific. Prin greutatea ei specifică deosebită în ansamblul pre- gătirii școlare a tinerei generații, prin numeroasele și complexele probleme pe care le implică, modernizarea procesului instructiv-educativ în primele clase ale școlii generale constituie una din preocupările majore ale peda- gogiei, a forurilor conducătoare ale învățămîntului din majoritatea țărilor lumii cît și a UNESCO. Sînt remarca- bile. in această privință, cercetările creatoare efectuate în ultimii ani în învățămîntul nostru, cunoscute și peste ho- tare. Intr-un număr recent al revistei „I problemi della pedagogia", de exemplu, prof. Luigi Volpicelli, specialist de renume mondial în domeniul pedagogiei, evidențiază în mod special, într-un articol de sinteză asupra organi- zării, conținutului și tendințelor actuale ale învățămîntu- lui nostru, experimentarea sistemului de predare cu pro- fesori de specialitate la clasele I—IV și a formării ori- zontului științific al elevilor în cadrul acestui sistem. în momentul de față, pregătirea școlară a elevilor din clasele mici — mai ales a celor din clasele I—II — are în vedere, în proporție dominantă, formarea unor deprin- deri — deprinderi cu componente de ordin intelectual atunci cînd este vorba ue calcul, deprinderi cu compo- nente intelectuale, vizuale și motrice în cazul însușirii scris-cititului sau al desenului etc. De abia apoi, treptat, ponderea dominantă revine cunoștințelor cu caracter PAGINA 4 Aceeași lecție — procedee diferite Printre criteriile importante ale organizării lecției, ale selecționă- rii judicioase a metodelor și pro- cedeelor se numără, după păre- rea noastră, și un criteriu care, deși foarte important, nu este luat totdeauna în considerare. Este vorba, anume, de necesitatea de a ține seama, în organizarea lecției, și de ansamblul de obiecte care figurează în orar în ziua respec- tivă. Cerința este impusă de curba eforturilor elevilor. Obo- seala, a cărei consecință imediată este slăbirea, dispersia atenției, diminuează capacitatea de efort a elevilor. Ea se instalează obiș- nuit după primele 2 sau 3 ore de curs și acționează mai activ în- deosebi la școlarii care au cursuri după-amiază. Mulți pedagogi afirmă că va- riația, alternarea corectă a obiec- telor de învățămînt în orar ate- nuează, prin însuși acest fapt, oboseala pricinuită de activitatea anterioară veniriida școală, ca și pe aceea acumulată in orele pre- cadente de curs, permițind men- 'Wțeî'ea atenției și a proceselor psihice necesare muncți în timpul lecției chiar la ultimele ore din zi. adevărat că obiectele de învățămînt sînt variate prin con- ținutul lor, că orarul caută să le alterneze. Toate însă solicită a- ienția, memoria, gîndirea, voința — procese care, la elevi, se află încă în plină formare. De aceea, după o muncă intelectuală de circa două ore, capacitatea lor de concentrare diminuează. A- ceasta diminuare se poate accen- tua dacă lecțiile la care participă ci au o structură monotonă : a- celași fel de a verifica, de a pre- da ori consolida cunoștințele. Pe de altă parte, este știut că, cu cît atenția elevilor a fost solicitată mai mult în activitatea anteri- oară, cu atît mai puțin va putea fi ea angajată în cea ulterioară «iacă pr(*.esorul nu adaugă inte- resului provocat de obiectul în- suși mijloace de „șoc“ al atenției. Așadar, pentru evitarea incon- venientelor de mai sus se im- pune să ținem permanent seama și de criteriul organizării lecției după locul ei în orarul zilei și în funcție de obiectele ce s-au pre- dat înaintea ei. Iată de ce, cînd îmi pregătesc lecțiile, am în ve- dere întotdeauna locul pe care îl ocupă ele în ansamblul muncii unei zile. Mai mult: caut să dau o organizare diferită chiar ace- leiași lecții, ținută la două clase paralele, dacă ea se desfășoară la ore diferite. Astfel, dacă la o lec- ție care are loc în prima oră ve- rific tema dată pentru acasă prin schimbarea caietelor intre elevi, Ia lecția care are loc în ora a V-a verific eu însumi tema, de- oarece elevii, fiind obosiți, nu pot decît să creeze dezordine și ne- înțelegeri în cursul controlului reciproc. La fel, în verificarea cunoștințelor, dacă urmăresc la ambele clase, să spunem, cum citesc elevii într-o limbă stră- ină. în primul caz cer unora din ei să citească cite o pro- poziție, tradueînd-o integral sau parțial. în timp ce ceilalți elevi primesc sarcina să urmă- rească lectura și să corecteze ori de cite ori este nevoie, pe cînd în al doilea caz. utilizind mijloa- ce de ..șoc" al atenției, citesc eu însumi, cerind elevilor să mă corecteze dacă greșesc. Aceasta le trezește imediat interesul ; mă urmăresc îndeaproape și corec- tează deîndată greșelile mele in- tenționate. Folosesc procedee diferențiale și in predarea noilor cunoștințe, ca și în fixarea lor. Verificînd, pe parcursul pre- dării. justețea elaborării metodi- ce a lecției după criteriul expus, am constatat că rezultatele sînt incomparabil mai bune. Prof. DUMITRU BARABAȘ Bacău științific. Nici în acest stadiu, însă, nu se urmărește înca- drarea cunoștințelor din diferite domenii în sistemul uni- tar, logic al științelor respective și nici a gîndirii speci- fice spiritului acestora. De abia după primele patru clase se încearcă formarea la școlari a unui sistem științific de cunoștințe. Tocmai aceasta este baza obiectivă a faptului că mai persistă încă în cadrul actualei forme a procesu- lui instructiv-educativ „pragul" între clasele a IV-a și a V-a pe care măsurile ce privesc numai sfera didacticii nu-1 pot reduce cu desăvîrșire. Este drept s-au făcut unele progrese și în această pri- vință. Dacă în trecut primul contact al elevilor din școala primară cu științele naturale, de exemplu, se realiza în cadrul unei împărțiri cel puțin bizare din punct de vedere științific a animalelor în „animale domestice și animale sălbatice", „animale care se cațără sau se tîrăsc" etc.. as- s*” copiii învață că deosebirile exterioare sau cele pri- ^ind cadrul de viață nu sînt determinante pentru clasifi- carea animalelor, că între păsările domestice și păsările sălbatice, bunăoară, există apropieri mult mai mari decît între mamiferele și păsările domestice. Totuși multe lu- cruri au rămas încă nerezolvate. Să revenim, de exemplu, la acea simplă problemă a lui 2 + 3 = □ Cîte deosebiri pot fi făcute, chiar în cadrul ei, între modul de a o formula și de a orienta gîndirea școlarului spre găsirea soluției ! Se poate pune întrebarea clasică : „cît fac doi plus trei ?“, dar se poate pune astfel problema îneît să determinăm treptat înțelegerea de către școlar a unui principiu fundamental al matematicii, al le- găturii între termenii unei egalități, de care se va folosi atît în studiul geometriei cît și al algebrei. Se poate de pildă formula întrebarea „ce alt nume putem da sumei doi plus trei ?“. Aparent această a doua formulare este complicată, accentuează caracterul abstract al operației matematice, dar dacă vom explica mecanismul soluției pe o dreaptă a numerelor, pornind cu diviziuni egale de la 0, dacă situîndu-ne pe această dreaptă în punctul numit 2 vom adăuga o distanță egală cu trei unități care ne va duce în punctul numit 5, îi putem ajuta pe școlari să înțe- leagă faptul că avem de-a face nu cu o simplă adunare de cifre, ci cu o legătură interioară a sumelor unor mă- rimi de orice natură. Duce un asemenea procedeu la su- praîncărcare ? Fără îndoială că nu. Dimpotrivă, sporește accesibilitatea explicațiilor și pregătește terenul pentru înțelegerea ulterioară a disciplinelor matematice, a spiri- tului însuși în care trebuie concepută matematica. Se constată pe plan mondial un fenomen bogat în sem- nificații. Procentul elevilor din primele clase care obțin rezultate excepționale și foarte bune Ia învățătură este ^rjoximativ dublu față de procentul elevilor din aceeași I s-a întâmplat de- seori să constat, la unii elevi, dificul- tăți la efectua- rea operațiilor cu fracții ordinare, în special adunări și scăderi. Cerce- țările făcute în această direcție mi-au arătat că, deși elevii res- pectivi cunosc procedeele ce tre- buie aplicate la operațiile cu fracții, nu știu să aleagă proce- deul cel mai indicat fiecărui caz în parte. Pentru a înlătura acest neajuns, am prezentat elevilor mei o sche- mă a operațiilor cu fracții ordi- nare. Astfel, le-am arătat că la adunarea fracțiilor care nu au a- celași numitor putem distinge două cazuri : 1) numitorii nu ad- mit un divizor comun (de exem- plu 4. 5 și 3); 2) numitorii sînt numere neprime între ele, cu două variante — a) numitorul comun este unul dintre numitori (de exemplu 12. 20, 60 și 15) și b» numitorul comun este cel mai mic multiplu comun al numitori- lor (de exemplu 40. 56 și 70). Trecind apoi la discutarea ca- zurilor. am atras atenția elevilor asupra faptului că in cazul I. unde numitorul comun este egal cu produsul numitorilor fracțiilor respective, fiecare fracție se am- plifică cu produsul numitorilor celorlalte fracții. La prima va- riantă a cazului II, numi- torul comun este 60. multiplul fiecăruia' din ceilalți numitori. Âm determinat apoi separat fac- torii de amplificare prin împăr- țirea lui 60 Ia fiecare din cei pa- tru numitori și am efectuat am- plificarea propriu-zisă cu acești factori. In sfîrșit. pentru cea de a doua variantă a cazului II am calculat întii cel mai mic multi- plu comun al numitorilor (in exemplul nostru 280). Am deter- minat apoi separat factorii de amplificare și am efectuat de a- semenea amplificarea propriu- zisă. Am atras atenția elevilor asu- pra faptului că la determinarea numitorului comun nu se iau în considerare numitorii care sînt divizori ai celorlalți numi- tori. De pildă, presupunînd că avem de adunat patru fracții cu numitorii 28, 14, 35 și 7, nu ținem seama de 14 și de 7, întrucît ei "sînt divizorii lui 28 și res- pectiv 35. Exercițiile efectuate în clasă le-am ales în așa fel incit rezui- categorie existent in școlile primare de acum cîteva de- cenii (raportat la creșterea masivă a populației școlare acest procent este practic și mai mare). Treptat, insă, o dată cu evoluția elevilor către clasele superioare ale școlii de cultură generală, procentul elevilor care obțin rezultate la cel mai înalt nivel calitativ scade. Oameni de știință reputati din întreaga lume, asemeni psihopedagogului japonez M. Nishimoto. a profesorului so- vietic S. I. Petrușin, a psihopedagogilor J. Piaget (Elveția! și Adolphe Ferriere (Franța), a specialistului polonez I. Bortecki. a profesorului Omar Moore de la Universita- tea din Yale (S.U.A.) etc., ca și psihologii și pedagogii noștri de cea mai mare autoritate atrag atenția, in legă- tură cu premisele modernizării procesului instructiv-edu- cativ la clasele I—IV, asupra unor realități cum sînt dife- rența între nivelul de cunoaștere și posibilitatea de ana- liză a unor fapte și fenomene științifice specifice elevilor de astăzi și cele specifice elevilor din trecut, posibilitățile diferite ale elevilor din același an de studiu sau raportul între posibilitățile elevilor de vîrstă mică de a concepe științific un anumit fenomen și unghiul din care privește profesorul mecanismul gîndirii lor (aceasta este ecuația cea mai greu de rezolvat, intrucit exponenții termenilor sînt foarte diferiți). Analiza acestor probleme îmbrățișează o serie întreagă de factori, dintre care insă cel mai însem- nat se referă la faptul că importante capacități de gîndire ale elevilor de vîrstă mică rămîn asemeni unor valențe libere, nefiind utilizate și dezvoltate sistematic în scopul formării unei concepții științifice, al înțelegerii spiritului diferitelor discipline științifice pe care le studiază. Nere- zolvată prin trecerea de la învățămîntul eclectic la cel en- ciclopedic, această problemă începe să fie pusă în mod acut acum, cînd se face necesară trecerea de la învăță- mîntul enciclopedic la formarea concepției științifice a elevilor în diverse domenii. Să reținem pentru moment, din ansamblul problemei, faptul că în condițiile actuale ale dezvoltării culturii, științei și tehnicii mondiale, stu- diul enciclopedic devine imposibil și inutil. Reflecțiile făcute de Descartes în „Discursuri despre metodă" acum peste 300 de ani, în decursul altei perioade de avînt științific, recapătă o uimitoare actualitate. „Nu există perfecție — arată marele savant francez — la ope- rele făcute prin suprapunerea diferitelor componente exe- cutate de maeștri diferiți... Construcțiile realizate de un singur arhitect sînt mult mai bine concepute decît acelea la care s-a încercat refolosirea zidurilor vechi, înălțate în cu totul alte scopuri". „Nu mi-am propus — scrie el în continuare — să învăț toate științele particulare numite, printr-un termen co- mun, matematică , văzînd că deși obiectul lor e diferit, ele Operațiile cu fracții ordinare talul să apară fie ca o fracție supraunitară, fie ca una reducti- bilă, fie și una și alta, ceea ce i-a obligat pe elevi să scoată în- tregii sau să simplifice fracția obținută la răspuns. Procedeul acesta i-a pus în situația să a- profundeze treptat tehnica aces- tor calcule atît de utile. Pentru sistematizarea procede- elor folosite la scăderea fracțiilor ordinare am înfățișat elevilor a- celeași cazuri ca și la adunare, avînd grijă să aleg astfel exer- cițiile incit, după aducerea frac- țiilor Ia același numitor, numără- torul fracției de la descăzut să fie mai mic decît cel al fracției de la scăzător. Aceasta i-a obligat pe elevi să transforme un întreg de la partea întreagă a descăzu- tului. La fel am procedat în ca- zul scăderii unei fracții sau unui număr mixt dintr-un număr în- treg, combătind sistemul practi- cat in unele locuri de a se da întregului numitorul 1 și a efec- tua în continuare aducerea la a- celași numitor. Am insistat in mod deosebit asupra faptului că la adunare și scădere nu se lu- crează cu fracții supraunitare și că, atunci cînd acestea există, ele se transformă întii în numere mixte și abia apoi se începe o- perația propriu-zisă. In ceea ce privește predarea înmulțirii și împărțirii fracțiilor ordinare am insistat mai mult a- supra împărțirii lor (întrucît îm- părțirea se reduce, pînă la urmă, tot Ia înmulțirea a două fracții). • Am atras atenția elevilor că la înmulțire și împărțire numerele mixte trebuie să devină neapă- rat fracții supraunitare, deci in- vers ca la adunare și scădere. De pildă, în cazul exercițiului 6 6—: 144, deîmpărțitul se trans- 11 formă în fracție supraunitară iar împărțiforului i se dă" numi- torul 1. Se inversează fracțiile obținute, se face simplificarea și abia apoi se efectuează în- mulțirea propriu-zisă. Astfel ele- vii se obișnuiesc să facă toate simplificările posibile înainte de a trece la efectuarea propriu- zisă. In același timp, i-am făcut atenți asupra faptului că unele împărțiri se pot face direct, a- tunci cînd termenii fracției de la deîmpărțit se divid la cei de la împărțitor. Aplicațiile care le-am făcut cu elevii fie la predare, fie cu pri- lejul fixării sau recapitulării, au cuprins exerciții referitoare la ambele cazuri și variante. Fireș- te, nu m-am limitat numai Ia exerciții care se pot efectua ușor (de exemplu, prima variantă a cazului II), ci am trecut în re- vistă, prin calcule, toate ipote- zele amintite. Prezentînd elevilor o sistema- tizare a operațiilor cu fracții or- dinare. obișnuindu-i să înceapă prin a cerceta numitorii acestora, pentru a determina corect și va- rianta de care este vorba în exercițiul dat, i-am ajutat să re- zolve cu ușurință exercițiile cu aceste fracții, să înlăture dificul- tățile pe care le întîmpinau in trecut. Prof. CH. MAZARACHI Galați se află in deplin acord prin faptul că toate nu iau în con- siderație decît diverse raporturi și proporții, am conside- rat că e mai bine să examinez trăsăturile lor generale... astfel incit să le pot aplica mai tîrziu la oricare dintre ele". Traducînd în limbaj modern aceste observații vom ve- dea că ele se referă la formarea concepției, a gîndirii științifice ca element de bază al însușirii cunoștințelor. $i desigur că aceasta nu este propriu numai matematicii, referindu-se în egală măsură la celelalte științe, în cadrul cărora de altfel matematica a pătruns deosebit de amplu. Revenind la poziția preponderentă a formării deprinde- rilor în procesul instructiv-educativ din primele clase, apare izbitor în ce măsură redusă sînt utilizate cuceririle psihologiei științifice moderne, ale tehnicii mijloacelor audio-vizuale, ale programării învățămîntului în formarea acestor deprinderi. Tocmai în această etapă, cînd există posibilitățile cele mai mari de transmitere științifică și cu maximum de randament a experienței pedagogului prin demonstrații concludente și accesibile, eforturile elevilor în a dobîndi deprinderi de calcul rapid de pildă, sau de- prinderi corecte de desen nu au o bază de susținere știin- țifică, ci sînt îndrumate după criterii subiective, înve- chite. Despre îndrumarea științifică pe baza unor concepții moderne a studiului școlarilor din clasele mici pentru do- bîndirea unei concepții științifice unitare și a unor deprin- deri înaintate ne vom ocupa însă într-un viitor articol. MIRCEA HERIVAN PAGINA 5 Pe teme sindicale Activitate cultural educativă cu părinții elevilor rodnică eficientă o M K IMINIUIUI Universitatea mecanică de li- ■ In biblioteca Școlii N. Crețulescu din București PAGINA « nivelul comitetului sin- cit și la cel al birouri- informează directorul medii nr. 1 In ziua de 10 noiembrie se va organiza un concurs de admitere mai mult calitate o operative domeniul lor ți profesorilor care dau ase- menea examene. Tot aici aceștia în organizarea timpului ber al elevilor" etc. Ministerul nunți că la vor avea loc sindicale școli Atit la dicatului Aceleiași probleme a de îndrumare a P«- din ac- pă- teren in școlile din lo- constituie informările asupra noutăților din pedagogiei și științei. Comitetul sindicatului dă mul- tă atenție și lărgirii orizontului amintite și la alte mi Cere in învățămintul superior fără frecvență pentru anul uni- versitar 1964—19®, la urmă- toarele facultăți : — Facultatea de matematică- desfășoară în rindurile rinților și învățătorii Recent, ne tov. loan Micu, adjunct al Școlii activitate interesantă invățămintuiui a- 15 noiembrie a. c. concursuri de ad- în perioada care a trecut de la alegerea sa, comitetul sindi- catului lucrătorilor din învăță- mînt din orașul Brașov a obți- nut o seamă de succese pe linia muncii cultural-educative în rindul cadrelor didactice. O atenție deosebită a fost a- cordată, cum e și firesc, acțiu- nilor menite să contribuie la ri- dicarea măiestriei pedagogice a membrilor de sindicat și. in pri- mul rînd, propagandei profesio- nale. Au fost organizate astfel, la nivelul sindicatelor, o serie de conferințe și simpozioane pe teme pedagogice și de speciali- tate. Printre conferințele care au atras un număr mare de p-ru- cipanți se numără îndeosebi ace- lea care au abordat aspectele le- găturii între școală și producție. Dorind să asigure un n:ve' cit mai ridicat al conferințelor, co- mitetul sindicatului a atras ia a- ceste manifestări cadre didactice universitare, care se bucură de c binemeritată apreciere in rin- durile pedagogilor, cum sint cooL univ. Paul Popescu-Neveenu. de gice, pref. luliu Moraru. de ia Ins ti butul politehnic din Brașov, prof. Patița Silvestru de la I.P.CJ). Brașov și alții Formele folosite de comitetul sindicatului în desfășurarea propagandei pedagogice nu se opresc insă la conferințe, ci sint multiple și variate. Mentă a fi relevată, printre altele, o formă Astfel, birourile grupelor sindi- cale de la școlile de 8 ani nr. 6 și nr. 5, de la Școala medie nr. 2 etc. organizează săptăminal. în pauza mare din timpul cursurilor. drelor didactice asupra unor pro- bleme noi din domeniul muncii mstructiv-educaUve. Este vorba, anume, de o gazetă volantă re- dactată de comitetul sindicalului in colaborare cu secția de invă- țămint a orașului Brașov. Gaze- ta aceasta, care cuprinde scurte informări pe linie metodica este pusă la dispoziția fiecărei școli, dind cadrelor didactice posibili- tatea să fie la curent cu unele procedee și metode noi de pre- dare O altă formă a propagan- dei profesionale care ciștigă tot seurte informări asupra ultime- lor cuceriri în domeniul diferi- telor discipline predate în școa- lă. Eficacitatea acestor acțiuni a determinat comitetul sindicatului să extindă experiența grupelor lor grupelor sindicale se manifes- tă un viu interes pentru spriji- nirea cadrelor didactice înscrise la examenele de grad. Bunăoară, ia biblioteca $indilui există un colț special amenajat pentru țiile bibliografice de care au ne- voie Aceluiași obiectiv, al spriji- nirii cadrelor didactice in vede- rea absolvirii examenelor de grad. ii slujesc ți consultațiile organizate de birourile grupelor ncbcale de la unele școli, cum sin: școlile de * ani nr. 13 și nr. 15. precum și discuțiile organi- zate Latre profesorii tineri și ca- drele didactice ca o experiență „Babeș-Bolyai" din Cluj ; — Facultățile de matematică de la institutele pedagogice din Baia Mare, Brașov, București, Cluj, Iași și Timișoara. înscrierile candidatilor se pri- mesc la secretariatele facultăți- lor pînă în seara zilei de 14 no- iembrie a. c. de cultură generală al cadrelor didactice. Bunăoară, în curînd se va împlini un an de cînd a luat ființă cercul literar „Șt. O. Iosif“, în cadrul căruia învățătorii și profesorii au prilejul să desfă- șoare o activitate creatoare în domeniul literaturii și să se în- tîlnească cu numeroși scriitori din localitate și din alte orașe ale țării. Și cercul de artă plasti- că, înființat în ultima vreme, desfășoară o activitate demnă de laudă. De mult succes s-a bucu- rat, bunăoară, expoziția realiza- tă de membrii cercului pe tema „A XX-a aniversare a eliberării patriei". Prin grija comitetului sindicatului și iubitorii de mu- zică își pot lărgi cunoștințele în domeniul pe care îl preferă, par- ticipind la concerte și la specta- cole muzicale. Folosind experiența pe care a dobîndit-o în activitatea cultu- ra'-educa ti vă, comitetul sindica- tului este hotărît să-și sporească și mai mult contribuția la ridi- carea nivelului general de pre- gătire al cadrelor didactice, a- ducind astfel un sprijin tot mai însemnat muncii instructiv-edu- cative pe care o desfășoară a- restea SIMION MARINESCU la institutele pedagogice de în- vățători cu durata de 2 ani — curs de zi, în următoarele loca- lități : Bacău, Blaj, Sibiu (cu limba de predare germană). Cluj, Oradea, Galați, Iași, Sighet, O- dorhei, Buzău, Suceava și Con- stanța. La concursul de admite- re se pot înscrie absolvenții șco- lilor medii de cultură generală cu diplomă de maturitate, care nu au depășit vîrsta de 27 ani. Tot la 10 noiembrie vor avea lec concursuri de admitere la cursurile fără frecvență de la in- stitutele pedagogice de învăță- tori cu durata de 2 ani din ur- mătoarele localități: Cîmpulung Muscel, Arad, Cluj, Galați, Iași, Sighet și Suceava O dată cu începutul aces- tui an școlar, colectivele pe- dagogice au reluat contactul cu părinții elevilor, hotărîte să întărească și mai mult le- gătura școlii cu familia în vederea cît mai bunei des- fășurări a muncii de edu- care multilaterală a elevi- lor. Tov. Maria Dumitrescu, de la Școala medie de muzică din Ploiești, ne scrie că, după ce la începutul anului șco- lar au avut loc, în a- dunări cu părinții pe clase, expuneri despre cerințele noului regulament al școli- lor de cultură generală, s-a trecut la organizarea lecto- ratului pentru părinți. Do- rind ca lucrările acestuia să intereseze cît mai îndeaproa- pe pe cei cărora li se adre- sează, cadrele didactice au solicitat pe părinți să arate ce teme ar dori să se dezba- tă în cadrul lui. Ca urmare s-a stabilit pentru ședințele lectoratului o tematică inte- resantă, care cuprinde ex- puneri legate de specificul școlii. Printre altele, de exemplu, vor fi dezbătute teme ca „Sprijinul familiei în realizarea educației mu- zicale a copiilor", „înlătura- rea supraîncărcării copiilor în familie" etc. Discutarea unor asemenea teme va constitui pentru pă- rinți nu numai o îndrumare pedagogică în general, ci și un ajutor concret, eficient în propria lor preocupare de a-și educa în mod corespun- zător copiii, de a-i pregăti cît mai bine pentru viitoa- rea lor profesiune. din Onești, în sala Casei de cultură din acest oraș s-a desfășurat prima ședință a lectoratului pentru părinții elevilor școlii. în cadrul a- cestei ședințe, în care s-a subliniat necesitatea colabo- rării dintre școală și fami- lie, au luat cuvîntul nu- meroși părinți, demonstrînd că rezultatele obținute de copiii lor la învățătură se datorează în mare măsură și strînsei legături pe care au avut-o în permanență cu școala. S-au ridicat totodată o serie de probleme privind crearea unui regim de mun- că judicios al elevilor în fa- milie, organizarea și supra- vegherea timpului liber al acestora de către părinți, cultivarea înclinațiilor lor artistice etc. Pentru ședințele viitoare ale lectoratului s-au stabilit teme ca „Organizarea timpu- lui de muncă, odihnă și re- creere a școlarilor din cla- sele mici", „Rolul familiei îi este consacrată și o scrisoare semnată de tov. Ștefan Covrig din Tirnăveni. Autorul scrisorii ne relatea- ză faptul că tînăra învăță- toare Lucia Oltean din sa- tul Șeulia, raionul Tirnăveni, aflată în primul an de mun- că în școală, a discutat de curînd cu părinții elevilor ei din clasa I o serie de probleme referitoare la pre- gătirile acestora pentru lec- ții. la disciplina lor, la ți- nuta micilor școlari etc. Combătind unele practici dăunătoare, ca lipsa de su- praveghere din partea pă- rinților, folosirea copilului, în timpul programului său de lucru, pentru a efectua diferite sarcini mărunte le- gate de treburile casei, în- vățătoarea a dat ca exem- plu pozitiv pe acei părinți care, în urma respectării ju- dicioase a programului in- dicat cu ocazia vizitelor la domiciliu, i-au ajutat pe copii să obțină rezultate bune la învățătură. Pornind de la cunoașterea realității din clasă și familie, continuînd să-și viziteze e- levii la domiciliu și să dea îndrumări amănunțite pă- rinților, tînăra învățătoare din Șeulia se străduiește să-și facă din aceștia cola- boratori apropiați în rezol- varea problemelor instruc- tiv-educative. clasele I—IV ale Școlii de 8 ani din Marghita. După cum ne scrie tov. Paulina Moraru, in organizarea acestei acti- vități s-a avut în vedere ca discuțiile cu părinții să se oprească îndeosebi asupra problemelor pe care le ridi- că viața colectivelor de elevi. Așa, de exemplu, la ședin- ța din luna octombrie, cu tema „Ajutorul pe care tre- buie să-l acorde părinții co- piilor", s-a arătat, pe baza unor exemple concrete (de pildă, scrierea literelor în- vățate în clasa I, executa- rea desenelor la geografie în clasa a IH-a etc.) cum tre- buie ajutați elevii din cla- sele mici, așa ca acest ajtHor să nu ducă la executarea lucrărilor de către părinți. Pentru ședința în care se va discuta despre verifica- rea cunoștințelor elevilor, așa îneît părinții să poată verifica și ei, acasă, aceste cunoștințe și să înțeleagă--'’ criteriile aprecierii lor, li se vor citi cîteva lucrări care au primit note mari și al- tele care au primit note mici și se va organiza o ex- poziție cuprinzînd caiete ale elevilor și diferite obiecte executate de ei. îndrumați îndeaproape de învățători, părinții vor pu- tea să dea copiilor lor un a- jutor efectiv în ridicarea ni- velului lor la învățătură, pe linia cerințelor stabilite de școală. Conștienți de faptul că și ei au datoria să sprijine munca școlilor, numeroși părinți se interesează de pro- blemele organizatorice și materiale ale acestora, con- tribuind la cît mai buna lor rezolvare. Așa procedează, de exemplu, părinții elevi- lor din comuna Balotești, raionul Răcari. După cum ne scrie tov. M. Anghel, di- rectorul Școlii de 8 ani din această comună. comitetul de părinți din Balotești a a- jutat 1$ cuprinderea la cursuri a tuturor copiilor de vîrstă școlară și la asigura- rea frecvenței acestora. la organizarea unor excursii pentru elevi, ca și la efec- tuarea unor reparații la localul școlii „Pagini de limbă și literatură romînă veche" Problema textelor alese, atît de necesare în predarea literaturii romîne, a fost nu o dată dezbă- tută în coloanele presei pedago- gice și la consfătuirile profeso- rilor de specialitate, cerîndu-se tipărirea urgentă a unor cresto- mații literare în strictă concor- danță cu programa școlară. Iată de ce profesorii de literatură au ralutat cu bucurie apariția cres- tomației „Pagini de limbă și li- teratură romînă veche" — alcă- J^tă, prefațată și adnotată de univ. B. Cazacu, publicată 'recent în Editura tineretului („Bi- blioteca școlarului"). Judicios con- cepută. această crestomație este, ișa W a dorit-o autorul, „un instrument de lucru menit să răspundă, in primul rînd, nece- sităților învățămîntului". Prefața lucrării conține un succint istoric al dezvoltării scrisului romînesc, implicit al dezvoltării limbii literare romî- ne, de la origip.i și pînă la sfîr- șitul secolului al XVIII-lea. Scri- să într-un stil științific accesi- bil elevilor (ceea ce, în treacăt fie spus, nu se întîlnește în toate prefețele din colecția „Biblioteca școlarului"), prefața îi informea- ză pe cititori asupra' principale- lor probleme referitoare la dez- voltarea literaturii romîne vechi, precum și asupra epocii în care s-a format limba romînă litera- ră (autorul expune, de pe pozi- ții critice, opiniile controversate din ultimii ani referitoare la a- ceastă interesantă problemă). Pe lîsgă pagini clasice din li- Jkralura secolelor XVI—XVIII, crestomația cuprinde și fragmen- te mai puțin cunoscute, menite a lărgi orizontul elevilor. Astfel, sînt reproduse fragmente din „Răspunsul împotriva Catehis^ inului calvinesc" al lui Varlaam’, „P^yilele" Iui Vasile Lupu și MaWl Basarab, „Letopisețul Ță- rii Moldovei de la zidirea lumii pină la 1661“ al lui N. Costin, „Din a doua domnie a lui Nico- lae Alexandru-Vodă“ de Axinte Uricariul etc. Fiecare fragment este precedat de citeva scurte indicații referi- toare la autor sau la operă, pre- „TEATRU ȘCOLAR" Casa centrală a creației popu- lare a inaugurat recent o nouă colecție, intitulată „Teatru, șco- lar" — menită să pună la dispo- ziția pionierilor și elevilor un re- pertoriu propriu, care să cores- pundă atît preocupărilor, cît și posibilităților interpretative ale micilor artiști. Autori ca Virgil Stoenescu, Petre Luscalov, Victor Birlădeanu, Eduard Jurist, Ion Mustață. Dan Tărchilă și mulți alții au fost invitați să asigure a-