Proletari din toate țările, uniți-vă!
Anul XVI nr. 771
vineri 9 octombrie 1964
8 pagini 25 bani
Conținutul
educativ
ni lectici
A început p nouă lecpe
In Kcesi nnmăr
pot fi ușor impresionati doar de o lectură, de o
HI a
(continuare in pag. 8-a)
școlilor de la o-
sosesc mereu noi
pentru labora-
în acest an școlar vor fi puse
la dispoziția școlilor noi dia-
filme cu ajutorul cărora pro-
fesorii își vor putea ilustra
torioare. precum și a mult în-
drăgitelor ..Amintiri din copi-
lărie" de Ion Creangă.
Tinerii învățători și profesori —
pag. 3.
Vizitele în înlrepiinderi — pag. 4.
Cn elevii pe ogoare — pag. 4—5.
nostru literar — pag. 7.
EDITATĂ DE MINISTERUL INVĂTĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN INVĂȚĂMINT Șl CULTURĂ
Pe adresa
rașe și sate
și noi piese
toare. aparate, hărți, mulaje
etc. în acest an școlar, sfatu-
rile populare raionale au con-
tractat, in vederea aprovizio-
nării școlilor, materiale didac-
tice în valoare de peste 43 mi-
lioane lei. Dintre cele 648 de
tipuri de produse contractate,
133 sînt noi. Se numără prin-
tre ele truse de chimie, apa-
rate pentru determinarea înăl-
țimii și a capacității calorice,
mașini centrifuge electrice cu
accesorii, mulaje din material
plastic pentru studiul științe-
lor naturale și agriculturii etc.
lecțiile, Ie vor putea face mai
interesante, mai atractive.
„Chimia în agricultură", „Is-
toricul numerației și al calcu-
lelor", „Monumente istorice și
culturale din diferite regiuni
ale țării", „Bucureștii ieri și
azi", „Viața și opera scriitoru-
lui Ion Slavici" — iată numai
citeva dintre diafilmele care
vor îmbogăți în anul acesta
zestrea școlilor.
în vederea educării estetice
a elevilor, creatorii secției de
diafilme din cadrul studioului
cinematografic „Animafilm"
realizează producțiile „Din
colecțiile de artă populară" și
„Elemente decorative în unele
manuscrise vechi". Nu au fost
uitați nici preșcolarii. Pentru
ei se lucrează la transpunerea
în diafilm a unor basme și is-
A sublinia că fiecare disciplină deține un bogat filon
de resurse educative este sinonim cu a repeta unul din-
tre cele mai cunoscute adevăruri pedagogice. Nu ne
propunem, deci, a-1 demonstra aici încă o dată, ci vrem
să ne referim la necesitatea de a valorifica din plin
con|inutul educativ al lecțiilor . de a n? organiza acti-
vitatea în clasa in așa fel incit cunoștințele transmise
de la catedră să nu tindă doar la formarea culturii ge-
nerale a elevilor, ci să fie și un mijloc prin care exer-
cităm o puternică influentă asupra conduitei lor, asupra
modului lor de a gindi și a simți.
Pentru a explica natura acestei exigențe, să apelăm
la un exemplu. Să zicem, la o lecție de istorie, disciplină
prin excelență bogată în valențe educative. Vorbind, de
pildă, la clasa a VUI-a despre lupta de eliberare de sub
dominația otomană dusă de către Ștefan cel Mare, vom
arăta că țelul principal al politicii lui Ștefan a fost scoa-
terea Moldovei din starea de țară tributară sultanului și
păstrarea independentei ei, vom descrie lupta inegală
și crincenă de la Vaslui, încheiată cu biruința oastei lui
Ștefan. Vom aminti, de asemenea, apriga luptă de la
Războieni, unde în fața puhoiului dușman Ștefan a
trebuit să se bizuie numai pe mica lui oștire de moldo-
veni, după cum vom aminti organizarea rezistentei
eroice de sub zidurile Sucevei sau victoria împotriva
polonilor, a cărei consecință indirectă este recunoaște-
rea de către turci a suveranității Moldovei. Comunicind
toate aceste date istorice, le transmitem elevilor, în mod
obligatoriu și cunoștințe despre vitejia, eroismul și spi-
ritul de jertfă al poporului angajat în lupta pentru apă-
rarea libertăt'i sale, împotrivirea lui aprigă față de ten-
dințele de asuprire și subjugare ale imperiului otoman.
Prezentate însă într-un mod rece, indiferent, limitate
doar la valoarea lor strict științifică, toate aceste cunoș-
tințe vor avea, din punct de vedere educativ, un efect
foarte palid. Ele vor putea fi înregistrate, memorate, re-
produse cu prilejul verificării cunoștințelor. Dar ele nu
vor avea o reală eficiență educativă decît dacă vor fi
subordonate influentei organizate pe care o exercită
educatorul asupra conștiinței elevilor, dacă se vor trans-
forma în convingeri, dacă vor trezi în rîndurile celor pe
care sîntem chemați să-i educăm sentimente puternice.
Care sînt modalitățile menite să asigure realizarea
Cercul literar al elevilor de
la școala medie din Belinț, ra-
ionul Lugoj, reprezintă un
prețios ajutor pentru munca
profesorilor de literatură. Pro-
blemele discutate în ședințele
cercului, ca de pildă „Povesti-
rea inspirată din trecutul is-
toric în secolele al XlX-lea și
al XX-lea“, „Fabuliști romîni
și universali", „Romanul în li-
teratura noastră" etc. stimu-
lează mult dragostea elevilor
pentru studiul literaturii. în
același timp, discutarea în
cerc a lucrărilor originale ale
elevilor cu înclinații literare
dezvoltă aptitudinile creatoare
ale acestora și spiritul lor cri-
tic.
rca’ă a conținutului educativ al lecțiilor ? Rețete, este
de la sine înțeles, nu se pot da. Putem fixa, însă, unele
jaloane menite să ne orienteze in diversitatea de situații
pe care le prilejuiește munca de predare. Unul dintre
ele — printre cele mai importante de altfel — ține de
particularitățile specifice fiecărei lecții în parte. Unele
vor fi căile utilizate într-o lecție de matematică, de
exemplu, și altele cele la care vom apela în cazul unei
lecții de literatură romînă. Și mai mult chiar: într-o
anumita direcție vom acționa asupra elevilor într-o lec-
ție despre literatura anului 1848. în altă direcție într-o
lecție despre literatura noastră de azi.
Lecția de istorie la care ne-am referit poate să devină,
ca și altele, o puternică pirghie educativă atunci cînd
profesorul ii înțelege sensurile și găsește căile adecvate
pentru utilizarea lor. Convins fiind că o dată cu trans-
miterea cunoșlințelor el are datoria să exercite și o in-
fluență morală asupra elevilor săi. acest profesor se va
adresa concomitent minții și sufletelor acestora. Și ast-
fel, alături de datele istorice vor fi puse larg în evidență
aspectele afective. Fragmente din cronica lui Crigore
Ureche, din „O samă de cuvinte" a Iui Neculce, din
opera lui M. Sadoveanu etc. presărate cu pricepere de-a
lungul lecției vor reuși să-i dea culoare și să facă sen-
sibile afectivității elevilor elemente care altfel s-ar a-
dresa numai intelectului lor.
Dar e de la sine înțeles că simpla folosire mecanică
a unui material ajutător nu este suficientă. Mînuirea
lui, modul cum profesorul pune accentul pe unul sau
altul din momentele lecției, gradarea lor în vederea ob-
ținerii unei anumite tensiuni emoționale sînt, de aseme-
nea, factori indispensabili pentru a asigura eficiența
preocupărilor educative.
Realizarea efectului educativ al cunoștințelor predate
este condiționată de numeroase elemente. Printre aces-
tea se situează la loc de frunte cunoașterea psihologiei
elevilor, a particularităților clasei cu care lucrăm. In-
tr-un fel vom proceda cu elevii din clasa a III-a și in
alt fel cu elevii din clasa a Xl-a. Dacă elevii clasei a
E înscris
in regulament
Manualele de gramatică
Cite ședințe
intr-o lună ?
Cu ocazia consfătuirilor raio-
nale din toamna aceasta, nume-
roși profesori care predau gra-
matica limbii romîne la clasele
V—VIII au întrebat dacă in ma-
nualele școlare pentru acest o-
biect s-au făcut unele modificări
în urma apariției ediției a H-a a
Gramaticii Academiei. După cum
s-a arătat și cu altă ocazie (în ar-
ticolul ,,în legătură cu manua-
lele de limba romînă pentru cla-
sele V—VII", apărut în Gazeta
învățămîntului, nr. 750 din 10 a-
prilie 1964) la data apariției noii
ediții a Gramaticii limbii romine
manualul de limba romînă pen-
tru clasa a Vl-a era deja tipărit
și broșat, gata pentru difuzare.
Din cauza aceasta n-a fost posi-
bilă nici o modificare. Manuale-
lor pentru clasele a V-a și a
VII-a, care se găseau în faza co-
recturii în pagini, li s-au putut a-
duce unele îmbunătățiri. Dato-
rită acestei situații, între manua-
lul pentru clasa a Vl-a și cele
pentru clasele a V-a și a VII-a
apar cîteva nepotriviri pe care
ne propunem să le semnalăm în
continuare, subliniind în același
timp că ar fi bine ca, atunci cînd
se vor preda aceste capitole la
clasa a VI-a, profesorii să con-
sulte și manualul pentru clasa a
VII-a, ghidîndu-se după el
Dintre modificările făcute, sem-
nalăm la clasa a V-a : definiția
articolului, a complementului di-
rect și a complementului indi-
rect, iar la casa a VII-a : defini-
ția articolului în general și a ce-
lor patru feluri de articol (hotă-
rît. nehotărît. posesiv și adjecti-
val) ca și definiția pronumelui
reflexiv. Pentru ca manualul să
fie conform Gramaticii Acade-
miei, s-au scos paragrafele refe-
ritoare la numeralul nehotărît,
care, deși cuprindeau cuvinte cu
sens cantitativ, nu-și aveau locul
în capitolul despre numeral, ci la
pronumele și adjectivele prono-
minale nehotărîte (vezi Gramati-
ca Academiei, ediția a H-a. voi. I.
p. 181). De asemenea, atributele
exprimate prin adjective prono-
minale (posesive, demonstrative,
interogative etc.) au fost trecute
de la atributul pronominal la cel
adjectival, așa cum este, de alt-
fel, mai normal.
întrucît Editura didactică și pe-
dagogică se preocupă de pe acum
de editarea manualelor pentru
anul școlar 1965—1966, în noua
ediție, în curs de tipărire, au pu-
tut fi introduse și alte modificări.
Astfel, definiția morfologiei, că-
reia i s-au adus unele obiecții, a
fost formulată în felul următor :
„Morfologia este partea gramati-
cii care cuprinde regulile privi-
toare la forma cuvintelor și la
modificarea formei acestora”, re-
nunțîndu-se la adaosul ,.studiate
pe părți de vorbire” (vezi Grama-
tica Academiei, ed. a H-a, voi. I,
p. 11 și 55). S-a renunțat la cri-
teriul lexical, respectîndu-se nu-
mai cel gramatical. Adjectivele,
care erau împărțite în calificative
și determinative, au fost grupate,
așa cum indică noua ediție a
Gramaticii limbii romine, în in-
variabile (ex. asemenea, așa,
gata, ditai, otova, sadea, eficace,
atroce, perspicace, propice, bleu,
maro, gri etc.) ți variabile — cu
două terminații și cu o termina-
ție.
In urma sugestiilor făcute de
cadrele didactice, diateza a fost
definită ca formă „pe care o ia
verbul pentru a arăta raportul
dintre acțiune și subiect". Unele
dificultăți au fost întimpinate la
definirea diatezei reflexive, des-
pre care Gramatica Academiei
spune că „e mai puțin precizată
și organizată decît celelalte dia-
teze" (voi. I, p. 209), fără a da
vreo definiție. Precizările care se
fac în continuare la acest capitol
în Gramatica Academiei pot da
naștere la multe comentarii.
Pentru a se respecta totuși indi-
cațiile date de acest for autori-
zat, verbele reflexive au fost
împărțite în trei grupe mari : 1)
reflexive propriu-zise (incluzîn-
du-se aici verbele însoțite de pro-
nume reflexive care nu pot fi în-
locuite cu un pronume personal
sau cu un substantiv în același
caz cu ele), 2) reflexive cu înțeles
pasiv și 3) verbe active însoțite
de pronume reflexive. Cum cri-
teriile de grupare a acestor ver-
be în manualele pentru clasele a
Vl-a și a VII-a s-ar putea să ri-
dice unele dificultăți, o experi-
mentare la catedră este absolut
necesară. în caz că soluția la care
s-a ajuns va crea greutăți în
practică, se va reveni probabil la
criteriul unic al categorisirii a-
cestor verbe, adică la prezența pe
lingă ele a pronumelui reflexiv.
Poate că nici noua definiție
dată diatezei reflexive în ediția
1965 nu va fi scutită de unele cri-
tici, deoarece s-a abandonat cri-
teriul folosit la diatezele activă
și pasivă — raportul dintre acți-
une și subiect — și, restrîngîn-
du-se sfera noțiunii de reflexiv,
s-a dat acestei diateze următoa-
rea definiție : „Diateza reflexivă
arată că subiectul participă in-
tens la acțiune" (vezi și Grama-
tica Academiei, voi. I, p. 210). O
discuție pe tema aceasta n-ar fi,
credem, lipsită de interes. Ea ar
duce la elucidarea unor proble-
me teoretice și ar contribui mult
la îmbunătățirea manualelor de
gramatică a limbii romîne.
Deoarece o semnalare a tuturor
modificărilor de detaliu ar lua
prea mult spațiu, ne vom opri la
o singură problemă. în ediția I a
Gramaticii Academiei, deci și în
manualele școlare, propozițiile
erau grupate, după sensul și sco-
pul lor, în : enunțiative, optative,
interogative, dubitative, impera-
tive și exclamative (voi. I, p. 27
și urm.) fără a se avea în vedere
faptul că optativele și dubitati-
vele pot fi enunțiative sau inte-
rogative și că atît enunțiativele
cît și interogativele sînt excla-
mative și neexclamative. Sinteti-
z-îndu-se clasificarea făcută în
Gramatica Academiei (voi. II, p.
17—43), propozițiile au fost gru-
pate în manual, după scopul co-
municării, în : enunțiative (pro-
priu-zise, optative și imperative)
și interogative (propriu-zise și
optative), fiecare din ele putînd
fi exclamativă și neexclamativă,
în funcție de starea de afectivi-
tate pe care o exprimă. S-a păs-
trat împărțirea în afirmative și
negative, după formă, și în sim-
ple și dezvoltate, după alcătuirea
lor, renunțîndu-se la gruparea
după structură, în analizabile și
neanalizabile, monomembre și
bimembre, verbale și nominale,
pentru a se evita supraîncărcarea
elevilor cu o terminologie greoaie
și fără utilitate practică.
Cele trei ediții apărute pînă
acum ale manualelor pentru cla-
sele a V-a și a VI-a și cele două
ale manualului pentru clasa a
VII-a au înregistrat, de la un an
la altul, îmbunătățiri substanția-
le, multe dintre ele datorîndu-se
și sugestiilor utile primite de la
profesorii care predau gramatica
în școlile de 8 ani. Expunînd aici
pe scurt modificările făcute în
ediția 1964 și pe cele care vor fi
introduse în ediția 1965, am ur-
mărit un scop dublu : să preve-
nim pe colegii de specialitate a-
supra unor probleme pe care le
vor întîmpina în predare în acest
an școlar și să le solicităm tot-
odată concursul în vederea elimi-
nării anumitor lipsuri neobser-
vate pînă acum sau a prevenirii
eventualelor greșeli, atîta vreme
cit mai este posibil acest lucru.
prof. ION POPESCU
BIBLIOGRAFIE
Trecuse prima săptămînă de cursuri.
Copiii, deprinși cu zburdălnicia din timpul
verii, nu se acomodaseră încă pe deplin cu
activitatea ritmică și ordonată la care îi
obligă școala. „Mai sînt întîrzieri, chiar
absențe nemotivate — își spunea, nemul-
țumit, directorul. Acasă, după cite m-au
informat diriginții, copiii își prelungesc
joaca în detrimentul pregătirii lecțiilor.
Ce măsuri să luăm oare ? N-a.r fi bine să
convocam consiliul pedagogic într-o șe-
dință în care să analizăm starea de fapt,
să vedem ce părere au și cadrele didacti-
ce, ce soluții dau, cu ce propuneri vin —
și pe urmă să hotărîm ? Sigur — se entu-
ziasma directorul. Să convocam o ședință
de consiliu. Urgent !“
★
Peste cîteva zile, răsfoind cataloagele
tuturor claselor, directorul constată cu ne- ____
caz că, deși au trecut două săptămîni de wb
la deschiderea cursurilor, profesorii au dat
foarte, foarte puține note. „Ce așteaptă ?
— se supără el pe bună dreptate. Vor ca
în ultimele săptămîni din trimestru să-i
zăpăcească pe elevi cu ascultatul și cu ex-
temporalele ? Și apoi, uite : aici un plus,
dincoace un minus, dincoace un punct ală-
turi de notă- Vai, vai, cîte inovații de loc
bine inspirate! Trebuie să le curmăm.
Dar imediat.
Așa că, pe tabla din cancelarie, ^«re
din nou un anunț cu litere groase
bâtă, la ora 6, nouă ședință a consiliului
pedagogic, în problema notării elevilor.
Și așa se face că în decurs de trei săp-
tămîni consiliul pedagogic s-a adunat de
4—5 ori. Este drept, de fiecare dată s-au
discutat probleme de muncă ce se cereau
imediat soluționate : disciplina elevilor,
notarea răspunsurilor, ținuta cadrelor di-
dactice și încă altele. Și de fiecare dată
s-au hotărît măsuri care au ajutat la în-
dreptarea lucrurilor în școală
Doar un lucru a fost scăpat din vedere :
ceea ce spune Regulamentul școlii de cul-
tură generală în ce privește convocarea
consiliului pedagogic. Conlorm acestuia,
trebuie ca „în cursul unei luni să aibă loc t
o singură ședință de consiliu pedagogic
sau de comisie metodică". In căTun ex-
cepționale — prevede regulamentul — di-
rectorul poate chema cadrele didactice în
ședințe extraordinare. Anume, atunci cînd
sînt de prelucrat în școală dispoziții ur-
gente primite de la foruri superioare, aba-
teri grave de la disciplină etc.
Or, fenomenele întîlnite de direcior în
cazul de față se manifestă de obicei la
început de an școlar. Orice pedagog știe
aceasta. De aceea, era firesc ca directorul
să le pună în fața cadrelor didactice pe
toate deodată, în prima ședință de consi-
liu din anul școlar. Acest lucru presupu-
ne însă, în mod firesc, o atentă pregătire
a ședinței de consiliu, îi cere directorului
să se gîndească la toate problemele eta-
pei, să reflecteze la modul cum le va pre-
zenta în fața învățătorilor și profesorilor,
să stabilească măsuri precise asupra că-
rora să nu fie nevoit să revină ulterior.
Așadar, atenție atunci cînd hotărîm să
convocăm o ședință a consiliului pedago-
gic. Abuzul de asemenea ședințe se face _
în detrimentul timpului liber al cadrelor
didactice pe care ele trebuie să-1 folo-
sească pentru pregătirea lecțiilor viitoare
pentru propria documentare in speciali-
tate, ca și pentru atît de necesara odihnă
și recreere
PEDAGOGIE
Salade D. : Pregătirea elevilor din
clasele V-VIII pentru alegerea pro-
fesiunii — Editura didactică și pe-
dagogică.
MATEMATICA
Cerchez M : Aplicații ale matematicii
în practică — Editura didactică și
pedagogică.
**♦ Probleme actuale de matematică.
Conferințe ținute Ia cursurile de
vară pentru profesorii de matema-
tică-Săcele 1962 — Editura didacti-
că și pedagogică.
ȘTIINȚA PE ÎNȚELESUL TUTUROR
Andreescu D. : Zborul spre lună —
Editura științifică.
Giurcăneanu C., Mocanu C. : Pe ur-
mele lui Marco Polo. — (Colecția
_,Mari descoperiri"). Editura știin-
țifică.
Matei H. : Tiparul — (Colecția „Mari
descoperiri"). Editura științifică.
Roșu AL, Șeitan Octavia : Prima că-
lătorie în jurul lumii. — (Colecția
..Mari descoperiri"), Editura știin-
țifică.
Tebeica Val. : Cîți poli are PămtntuL
— (Colecția ..Natura fără taine"),
Editura științifică.
VintiU I. : Bătălia de pe Styx. — (Co-
lecția ,.Știința învinge"), Editura ti-
neretului.
Dumitriu R. : De vorbă cu părinții —
Editura medicală.
ALBUME
Zderciue B.. Petrescu T. Bănățeană :
Arta populară în R.P.R. — Editura
Meridiane.
Corneliu Baba, Album — Editura
Meridiane.
Bacău, Album — Editura Meridiane.
MUZICA
Comișel Emilia : Antologie folclorică
începind cu luna octombrie a.c.
apare publicația lunară „In ajutorul
instructorului de pionieri". Publica-
ția se adresează tuturor celor care
muncesc cu pionierii, în scopul de a
ajuta la îmbunătățirea muncii educa-
tive în școli.
In legătură cu indicația Ministeru-
lui învățămîntului ca toate școlile
din ținutul Pădurenilor Hunedoara.
Ediția a H-a revizuită și adăugită
— Editura muzicală.
Țara mea înfloritoare — culegere
•— Editura muzicală.
Paladi R. : Trenul Griviței. Cor a
cappella. Versuri de L. Rădan —
Editura muzicală.
SPORT
Două decenii de avînt sportiv —
Editura U.C.F.S.
Florescu C-, Dumitresen V., Predes-
cu A. : Despre metodica dezvoltării
calităților fizice — Editura U.C.F.S.
să se aboneze la această publicație,
astfel îneît să aibă colecția începînd
cu primul număr, precizăm că abo-
namentele pentru lunile octombrie,
noiembrie, decembrie a.c. se pri-
mesc la oficiile poștale și de către
difuzoni voluntari din școli pînă la
data de 15 octombrie 1964.
DE EA MINISTERUL ÎMîmiDI
Se aduce la cunoștința sec-
țiunilor de învățămînt ale sfa-
turilor populare regionale, ra-
ionale, orășenești, precum și
cadrelor didactice din învăță-
mîntul de cultură generală, că
lucrările scrise de control (te-
zele) se vor da, în anul școlar
1964—1965, conform indicațiilor
cuprinse în articolele nr. 108
și 158 ale Regulamentului șco-
lilor de cultură generală și nu
după indicațiile din programe-
le școlare difuzate în școli sau
publicate în presă, deoarece
acestea au fost elaborate îna-
inte de apariția regulamentu-
lui. Orele afectate în unele pro-
grame pentru lucrările scrise
de control care, conform regu-
lamentului, nu se mai dau, vor
fî lăsate la dispoziția profeso-
rului.
Se menționează că la limbi-
le moderne, în clasa a VIII-a a
școlilor generale de 8 ani, se
va da teză în acest an școlar
numai la limba rusă, limbă
studiată de elevi din clasa
V-a.
PAGINA 2
TINEBII imm ;i PROFESOm
Aproape 7500 de tineri absolvenți ai universităților, ai institutelor și școlilor pedagogice au
pășit în acest an pragul școlilor din întreaga țară, începîndu-și activitatea ca învățători și profe-
sori. Au pornit plini de încredere spre localitățile unde au fost repartizați, știind că vor primi un
ajutor larg în rezolvarea problemelor care le stau în față — fie că e vorba de probleme ținînd
de condițiile lor de viață, fie că e vorba de probleme ale muncii la catedră. Iar acum toți trăiesc
un moment emoționant, dorit de ani de zile: momentul celor dintîi pași în profesiunea aleasă.
Climatul pe care l-au întîlnit din prima zi, din primul moment al venirii lor în locul unde
urmează să-și desfășoare activitatea constituie un factor de cea mai mare însemnătate pentru tinerii
profesori și învățători. Nu rareori acest prim contact cu realitatea, cu condițiile specifice în care vor
munci este determinant pentru întreaga desfășurare ulterioară a activității lor. Primirea caldă,
prietenească, grija pentru rezolvarea unor probleme care pot fi aparent neînsemnate, dar care în
ochii tînărului nou venit pot lua proporții, produc un simțămînt de siguranță, creează o atmosferă
destinsă, îl conving profund pe noul învățător sau profesor că muncii sale i se acordă întreaga
considerație cuvenită, îndemnîndu-l să se concentreze cu toate forțele lui creatoare spre reușita
primelor lecții, spre stabilirea trainică a primelor contacte cu elevii, cu activitatea didactică.
Solicitudinea plină de tact in această direcție, sfatul tovărășesc, antrenarea de la început în viata
colectivului pedagogic și în munca extrașcolară potrivit talentului și preferințelor exprimate vor
întări in inima fiecărui tinăr nou venit simțămîntul că a intrat, ca membru egal în drepturi,
într-o familie unită și puternică.
Bucuria unor astfel de simțăminte o încearcă în aceste săptămâni ale începutului de an școlar
majoritatea tinerilor învățători și profesori. Un raid organizat zilele trecute de redacția noastră în
regiunea Ploiești a scos la iveală faptul că cei mai mulți dintre membrii noii promoții de peda-
gogi și-au început activitatea sub auspicii favorabile.
Primul popas l-am făcut. în
raidul nostru, la secția de învă-
țămînt a regiunii Ploiești.
De la începutul discuției pe
care am avut-o cu șeful secției,
cu inspectorii, ne-am convins că
pentru ei problemele legate de
întîmpinarea tinerilor învățători
. profesori au constituit anul a-
o preocupare de seamă, că-
i-au acordat din vreme o a-
tenție deosebită.
— Școlilor din regiunea noas-
tră — ne.a spus tov. Ion Jinga,
șeful secției — le-au fost repar-
tizați in acest an școlar 432 de
noi profesori; 246 sînt absolvenți
ai universității, iar 186 ai institu-
telor pedagogice de 3 ani. O forță
importantă, care va putea con-
tribui serios la dezvoltarea în-
vățămîntului în regiunea noas-
tră.
— Fără îndoială — am obser-
vat noi — v-ați gîndit și la nece-
sitatea de a crea condițiile pen-
tru ca această forță să poată ac-
ționa cît mai larg.
— Așa și este — ne-a răspuns
tov. Jinga. Și cu atît mai mult
— a adăugat el — cu cît mulți
dintre tinerii pedagogi sînt ve-
niti din alte regiuni, din sate sau
orașe situate la zeci și sute de
kilometri de comuna în care au
fost repartizați și, deci, a fost ne.
voie să le asigurăm condiții bune
de trai, de muncă, să-i facem să
se simtă bine în regiunea noas-
tră, să se lege de comuna, de
Și iată-ne. la cîteva ore după
ce am plecat de la secția de în-
vățămînt, în vizită la unul din-
tre noii pedagogi care și-au în-
ceput munca în regiunea Ploiești.
Să facem prezentările: tovarășa
Elena Georgescu, absolventă a
Institutului pedagogic de 3 ani
din Bacău, profesoară de agri-
cultură la Școala generală de 8
ani din comuna Dîrvani, raionul
Ploiești.
— Cum vă simțiți în noua
dumneavoastră locuință ?
— Minunat, parcă aș sta aici
de ani de zile.
Elena Georgescu este, într-ade.
văr, încîntată de mica ei gospo-
dărie. Ospitalieră, ne poftește să
o vizităm.
— Știți, nici nu m-am așteptat
să am toate astea din prima zi
în care am sosit. Colegii mei, di-
rectoarea școlii, organele locale
toți m-au primit cu multă căl-
dură. Și, vedeți, mi-au găsit din
vreme și locuință. Vă place ?
Da, ne place. O cameră primi-
toare, luminoasă, aranjată cu
gust de tînăra profesoară. O bi-
bliotecă plină de cărți ne face
să ghicim pasiunea gazdei pen-
tru literatură, mai ales pentru
poezie.
— Ieri mi s-au adus și lem-
nele. Uitați-vă. sînt colo, sub șo-
pron. A trebuit numai să merg
să le plătesc. De rest s-a îngrijit
gospodăria colectivă. Mi-a pus la
dispoziție o căruță, a asigurat
lucrările de încărcat, de descăr-
cat. „Ești acum de-a noastră,
școala în care au venit. De aceea,
de cum au sosit am căutat să-i
înconjurăm cu maximum de so-
licitudine. In primul rind ne-am
preocupat să le asigurăm condi-
ții materiale bune. încă înainte
de sosirea tinerilor cadre am a-
rătat inspectorilor de la secțiile
raionale și directorilor de școli
ce măsuri trebuie să ia pentru ca
de la început aceștia să aibă la
dispoziție locuințe corespunză-
toare, în apropierea școlilor. In
același timp, cu sprijinul sfatu-
lui popular al regiunii și al con-
siliului agricol regional am ob-
ținut ca o serie de gospodării a-
gricole colective și gospodării
agricole de stat să asigure apro-
vizionarea noilor cadre didactice
cu alimente și combustibil. Nu
mai vorbim de primele de insta-
lare, care au fost înmînate fie-
cărui absolvent de cum a sosit la
post.
I.am întrebat de bună seamă
pe lucrătorii secției de învăță-
mînt a regiunii Ploiești și cum
s-au preocupat de sprijinirea noi-
lor pedagogi din punct de vedere
profesional.
— Prima noastră grijă în a-
ceastă direcție — ne-a spus șeful
secției — a fost să studiem în
amănunt situația din fiecare
școală unde urmau să fie înca-
drati aceștia, așa încît fiecare
din ei să poată lucra în speciali-
tatea sa și să evităm eventualele
cereri de transfer. O confir-
trebuie să te ajutăm“ — mi-au
spus, prietenoși, oamenii.
De la gospodăria agricolă co-
lectivă se aprovizionează Elena
Georgescu și cu alimente. Bogată,
toamna a umplut cu roade chioș-
curile gospodăriei. Găsește acolo
tot ce-i trebuie.
Tînăra profesoară a și început
să se integreze in viața comunei.
O cunosc și copiii, și tinerii, și
vîrstnicii. Cu cei mici stă de
vorbă la școală, iar pe părinții
lor îi vizitează în calitate de di-
rigintă. Pe alții îi întîlnește la
sfat, la sediul gospodăriei colec-
tive, iar cu cei de vîrsta ei o gă-
sești vorbind aproape seară de
seară la căminul cultural.
La despărțire am întrebat-o
dacă și în anul școlar viitor o
vom găsi tot aici.
— Firește — ne-a răspuns,
parcă mirată, Elena Georgescu.
Pînă atunci o să vedeți cum mă
statornicesc aici. Atunci — ei,
atunci o să fim o familie — sfîr-
șește ea zîmbind.
Asemenea gînduri nutrește și
tînăra profesoară Alexandrina
Drăghici, de la Școala generală
de 8 ani din comuna Căldărești,
raionul Buzău. Oferindu-i-se re-
cent un post la o altă școală (era
vorba chiar de o școală dintr-un
oraș), ea a refuzat. Deși este abia
la începutul activității sale, Ale-
xandrina Drăghici s-a și legat de
școală, de comuna unde a fost
repartizată. Colectivul didactic,
cetățenii comunei o înconjoară
cu multă prietenie. I s-au creat
mare a faptului că problema a-
ceasta a fost rezolvată mulțumi-
tor este că pînă in momentul de
față nu am primit sesizări în a-
ceastă direcție și nici nu am con-
statat, în deplasările noastre pe
teren, vreo nemulțumire. S-a pus
apoi problema de a-i ajuta pe
acești tineri, care iau acum
primul contact nemijlocit cu
școala, cu munca la catedră,
să biruie dificultățile pe care le
generează în mod inerent lipsa
de experiență. în legătură cu a-
ceasta am dat indicații directori-
lor asupra modului cum trebuie
ajutați noii pedagogi în întoc-
mirea planurilor de muncă anua-
le și trimestriale, a planurilor de
lecții. Comisiile metodice au pri-
mit sarcina de a le da îndrumări
cît mai amănunțite asupra orga-
nizării lecțiilor, asupra procedee-
lor care trebuie folosite în pre-
dare, în verificarea cunoștințelor
elevilor, în munca educativă etc.
Am cerut, de asemenea, ca în fie-
care școală să li se facă cunos-
cută tinerilor învățători și profe-
sori experiența bună a pedagogi-
lor fruntași, ca aceștia să-i invite
pe noii lor colegi la lecțiile pe
care le țin. Nădăjduim — a în-
cheiat șeful secției — că toate a-
cestea vor ajuta tinerilor învăță-
tori și profesori să pășească cu
dreptul în frumoasa și nobila
misiune pe care și-au ales-o.
condiții bune de muncă și de
trai și ea nu vrea să dezmintă
încrederea celor care au primit-o
cu atîta dragoste.
Și în raionul Rîmnicul Sărat,
unde ne-am continuat raidul, ca
și în alte raioane ale regiunii
Ploiești, celor mai mulți dintre
noii învățători și profesori le-au
fost asigurate condiții bune de
trai. De o atenție și un sprijin
deosebit din partea organelor lo-
cale și a colegilor de muncă s.a
bucurat, de exemplu, tînăra pro-
fesoară de fizică și chimie Silvia
Rădulescu, de la Școala medie
din Beceni, raionul Buzău. Pen-
tru a-i ușura cît mai mult con-
dițiile de trai, i s-a creat posibi-
litatea de a lua masa, contra pla-
ta. la cantina școlii. In același fel
a fost sprijinită și tînăra profe-
soară Elena Paraschiv, reparti-
zată la Școala medie din comuna
Pogoanele, din același raion.
Fapte mai puțin pozitive am
înregistrat însă în raionul Mi-
zil, unde secția raională de învă-
țămînt nu a acționat în strînsă
legătură cu organele locale în
vederea rezolvării problemelor
materiale legate de instalarea ti-
nerilor absolvenți în localitățile
în care au fost repartizați, ceea
ce desigur a influențat felul cum
aceștia s.au putut concentra de
la început asupra problemelor
predării. După cîte am fost in-
formați ulterior, cazurile respec-
tive sînt cunoscute de secția de
învățămînt a regiunii și s-au
luat măsuri de remediere a si-
tua ției.
Cu fiecare lecție, tînăra profesoară dobîndeșfe fot mai multă experiență
Dar sprijinul pe care îl pri-
mesc tinerii învățători și profe-
sori nu se rezumă la problemele
materiale, ci se extinde și asupra
muncii didactice.
Pentru profesorul de științe
naturale Corneliu Bernea, proas-
păt absolvent al Universității din
Iași, începutul activității la cate-
dră a coincis cu o dublă întîlnire
cu copilăria și adolescența. în
primul rînd o reîntîlnire cu școa-
la la care el însuși a învățat —
Școala din Tîmboiești, raionul
Rîmnicul Sărat — cu vechii săi
profesori, astăzi colegi de cance-
larie și, în al doilea rînd, o reîn-
tîlnire cu fostul său coleg de
școală. George Bîrhală, care, ter-
minînd cu trei ani în urmă Insti-
tutul pedagogic, a fost numit
acum, datorită destoiniciei sale,
director la Tîmboiești.
între cei doi foști și actuali co.
legi s-a stabilit încă de Ia înce-
put o colaborare strînsă și rodni-
că. Directorul, acum pedagog cu
experiență, îl sprijină pe Corne-
liu Bernea în alcătuirea planuri-
lor și în organizarea lecțiilor. în
timp ce acesta îl ajută în acțiu-
nea de îmbogățire a școlii cu
material didactic — în completa-
rea ierbarelor și a colecției de
plante, în realizarea unor planșe
de anatomie etc.
De un sprijin metodic atent se
bucură și tînăra absolventă a
Școlii pedagogice din Buzău, Mă-
ria Iordan, repartizată și ea în
acest an la Școala de 8 ani din
Tîmboiești. Comunista Eiena Fi-
lotti. învățătoare experimentată,
și-a luat de la început angaja-
mentul de a o ajuta în pregăti-
rea lecțiilor. Zi după zi ea îi ara-
tă cum trebuie rezolvate proble-
mele concrete ale muncii instruc-
tiv-educative și astfel Maria Ior-
dan a reușit de la început să
captiveze pe micii școlari care
i-au fost încredințați, antrenîn-
du-i într-o participare activă la
lecții.
— Colectivul de profesori și în-
vățători ai școlii mi-a făcut o pri-
mire caldă, colegială — ne spune
tînăra învățătoare. începînd cu
Raidul întreprins recent de redacția noastră a evidențiat,
în primul rînd, entuziasmul dovedit de majoritatea tinerilor
absolvenți pentru munca pedagogică și faptul că în general or-
ganele de învățămînt, directorii de școli, cadrele didactice eu
experiență se străduiesc să Ie mențină mereu viu acest entu-
ziasm, ajutîndu-i să-și rezolve cît mai ușor și mai grabnic
problemele vieții materiale și să poată munci cit mai bine
pentru instruirea și educarea elevilor.
In unele din localitățile vizitate ne-a fost semnalat, din pă-
cate, faptul că pînă la data efectuării raidului nostru unii tineri
absolvenți nu se prezentaseră încă Ia posturile unde au fost
repartizați. Colegii lor, care s-au bucurat mult la știrea eă ii
vor primi în școli, îi așteaptă încă, înainte de a-i caracteriza
aspru, așa cum merită o asemenea atitudine...
In majoritatea cazurilor, însă, tinerii pedagogi și-au început
activitatea pășind cu hotărire în munca din școală. Pe acest te-
mei sîntem convinși că bilanțul primului lor an de activitate di-
dactică va fi plin de succese și satisfacții.
PAGINA 3
ajutorul permanent al tovarășei
Filotti și al tovarășului director
și terminînd cu diferitele suges-
tii primite în cadrul discuțiilor
din cancelarie, totul este menit
să mă ajute în acest început al
muncii mele. Pentru întreagă
această grijă le mulțumesc din
suflet colegilor mei.
Un sprijin prețios din partea
colectivelor pedagogice în cadrul
cărora și-au început activitatea
primesc și tinerele profesoare
Florica Tănase, de la Școala de 8
ani din Valea Călugărească, ra-
ionul Ploiești, Victoria Mușat, de
Ia Școala de 8 ani din Săpoca. ra-
ionul Buzău etc.
Am constatat însă. în cîteva
școli, o tendință — izvorîtă din
bune intenții, probabil — dar
care influențează negativ asupra
dezvoltării creatoare a personali-
tății tinerilor învățători sau pro-
fesori : aceea de a-i „dădăci" ex-
cesiv. In locul unor simple îndru-
mări acestora li se dau spre a
copia planuri de-a gata, sînt în-
demnați să reproducă întocmai
lecțiile altor cadre didactice, iar
analiza lecțiilor pe care le țin
ei înșiși se rezumă la comentarea
unor probleme de amănunt
neesențiale.
Reversul acestei situații : în
unele școli, absolvenții recent re-
partizați în învățămînt nu au pri-
mit aproape nici o îndrumare.
Se pretextează de obicei că nu
există în școală alt profesor cali-
ficat în specialitatea respectivă,
care să poată face cu compe-
tentă recomandările necesare.
Evident, în acest caz ajutorul
trebuie să vină din partea direc-
torului școlii și a cadrelor cu
experiența cea mai bogată la ca-
tedră, chiar dacă sînt de altă spe-
cialitate. Foarte important este
de asemenea ca în planurile de
activitate ale cercurilor pedago-
gice raionale să fie prevăzute,
chiar din această perioadă, ac-
țiuni eficiente, în special schim-
buri de experiență, pentru spriji-
nirea activității didactice a tine-
relor cadre.
j
VIZITELE
ÎN
ÎNTREPRINDERI
Tn curînd, școlile medii din orașe, in care se desfășoară
studiul mașinilor cu aplicații practice, precum și cele
care au experimentat sistemul instruirii practice o zi pe
săptămînă vor începe să organizeze vizite in producție.
Așa cum este stabilit in planul de învățămint pentru școala
medie, aceste vizite au loc trimestrial, cite 3 zile a 5 ore
pe zi. de preferință o zi pe lună, cu fiecare clasă a IX-a
și a X-a (anual 9 zile a 5 ore pe zi = 45 de ore).
Vizitele în producție dau elevilor posibilitatea să facă
o legătură directă între teoria pe care o studiază in școală
și producția socialistă, să-și lărgească și să aprofundeze
cunoștințele lor științifice și practice, să înțeles gă mai
bine însemnătatea acestora pentru producție.
Observarea diferitelor aspecte ale muncii în fabrică și
uzină dezvoltă interesul elevilor pentru un anumit fel de
muncă, îi ajută să se orienteze mai bine în alegerea vii-
toarei profesiuni. în același timp vizitele în producție au
o mare valoare educativă, dînd elevilor prilejul să cu-
noască nemijlocit însuflețirea cu care luptă colectivele de
muncitori și tehnicieni pentru îndeplinirea și depășirea
sarcinilor de producție, atitudinea lor față de muncă, spi-
ritul lor de disciplină, hotârirea cu care ei muncesc pen-
tru înflorirea continuă a patriei noastre. Astfel de exem-
ple contribuie din plin la educarea elevilor în spiritul răs-
punderii față de obligațiile lor școlare, le dezvoltă înal-
tele trăsături morale care caracterizează pe oamenii so-
cietății socialiste.
Vizitele în producție se organizează în strînsă legătură
cu obiectele de cultură tehnică predate în școală (studiul
mașinilor, tehnologia unei specialități). Ele se stabilesc
la începutul fiecărui trimestru, la propunerea profesoru-
lui de tehnologie, de către conducerea școlii, de comun
acord cu conducerea întreprinderii în care se vor des-
fășura, cu aprobarea secției de învățămint raionale (oră-
șenești). Datele la care vor avea loc se prevăd în planul
de muncă al școlii, astfel încit profesorii să tină seama
de ele în planificarea materiei, știut fiind că în zilele res-
pective cursurile clasei cu care se organizează vizitele
sînt suspendate.
Tematica fiecărei vizite va fi întocmită de profesorul
de tehnologie — care îi va consulta în acest scop și pe
profesorii de fizică, de chimie și de matematică — și va
fi aprobată de conducerea școlii. Vizitele pot fi organi-
zate înaintea predării unei teme, în timpul acesteia sau
la încheierea studieri: unei teme sau unui capitol.
Succesul vizitei depinde în mare măsură de minuțio-
zitatea cu care este pregătită. Este necesar astfel, în pri-
mul rînd, ca profesorul de tehnologie să lămurească
scopul vizitei, determinat de conținutul unei teme din pro-
grama școlară. Deosebit de important este ca profesorul
să se documenteze temeinic asupra obiectivelor ce vor fi
urmărite. Deplasîndu-se la întreprinderea care urmează
să fie vizitată, el va căuta s-o cunoască în ansamblu, stă-
ruind în mod deosebit asupra secțiilor ce vor fi vizitate
de elevi. Aici profesorul de tehnologie se va interesa de
utilajele și materialele folosite, de caracteristicile aces-
tora. de felul cum este organizată producția etc. Apoi se
va opri asupra utilajelor, instalațiilor, proceselor tehno-
logice și obiectelor care îi vor servi pentru a pune în evi-
dență anumite legi și fenomene studiate de elevi sau care
urmează să fie predate, pentru a-i face să înțeleagă iegă-
iura dintre teorie și practică.
După această documentare, care se va realiza cu spri-
jinul inginerilor și tehnicienilor din întreprindere, pro-
fesorul va elabora planul concret al vizitei și va stabili
metodica desfășurării ei. în planul vizitei se vor indica și
problemele in jurul cărora se vor face observații și se vor
organiza discuții. Este important de asemenea să se sta-
bilească ordinea în care elevii vor trece prin secții și vor
lua contact cu utilajele și procesele de producție, ca și
ordinea în care li se vor prezenta problemele asupra că-
rora trebuie să-și îndrepte atenția.
AstfeL planul unei vizite în producție poate cuprinde:
tema (din programai- scopul vizitei și locul unde se des-
fășoară aceasta, etapele activității din timpul ei, proble-
mele de bază asupra cărora se va desfășura convorbi-
rea cu elev::, procedeele și formele de prelucrare ulte-
ricară a materialului cules etc. Se pot menționa în plan
și procedeele activității cu elevii in timpul vizitei : dacă
vor face observații și vor lucra in comun, pe grupe sau
individual, ce probL,.«e vor fi observate in comun sau
individual etc.
înaintea fiecărei vizite se va organiza în școală sau in
întreprindere o scurtă convorbire cu elevii, pentru ca și
ei să-i cunoască scopul, să știe care sint obiectivele ei și
cum se va desfășura activitatea în întreprindere. Toto-
dată li se vor reaminti cunoștințele de care au nevoie
pentru înțelegerea problemelor tehnice și tehnologice, li
se vor indica temele în legătură cu care urmează să facă
observații și să strîngă material- In încheierea convorbi-
rii se vor da indicații cu privire Ia respectarea norme-
lor de tehnică a securității muncii atît în timpul depla-
sării, cit și în întreprindere.
In decursul vizitei profesorul de tehnologie, ajutat de
ingineri și tehnicieni și de celelalte cadre din școală va
explica, pe baza cunoștințelor dobindite de elevi Ia lecții,
părțile constructive și principiile de- funcționare a mași-
nilor, agregatelor și instalațiilor, precum și procesele teh-
nologice care au loc în secția care se vizitează. La pre-
zentarea utilajelor se vor avea în vedere trăsăturile ge-
nerale caracteristice, care se întilnesc Ia marea majori-
tate a mașinilor-unelte (motor, transmisie, mecanismul de
lucru, comanda etc.). Este bine să li se pună elevilor și
întrebări, cu scopul de a stabili în ce măsură reușesc ei
să facă legătura între cunoștințele teoretice și cele prac-
tice, să pună în evidență anumite fenomene, să-și siste-
matizeze observațiile proprii, să sesizeze ceea ce este
esențial etc.
Pe baza explicațiilor și observațiilor făcute, elevii își
vor nota în carnetele lor caracteristicile diferitelor uti-
laje, succesiunea principalelor procese tehnologice de
executare a produselor, scheme, grafice de producție etc.
După terminarea fiecărei vizite este necesar să se sis-
tematizeze și să se fixeze cunoștințele dobindite de elevi,
să se stabilească legătura cu cunoștințele lor anterioare,
să se verifice îndeplinirea sarcinilor date, să se tragă
unele concluzii cu privire la desfășurarea vizitei și să se
facă aprecieri asupra comportării elevilor. Sistematizarea
și fixarea cunoștințelor pot avea loc și în timpul desfă-
șurării vizitei, atunci cînd se realizează unul din obiec-
tivele urmărite. în cadrul convorbirii de încheiere trebuie
să se dea elevilor posibilitatea de a face un larg schimb
de păreri și impresii în legătură cu cele văzute și con-
statate în întreprindere.
Materialul adunat, observațiile făcute de elevi vor fi
folosite de profesori în predarea lecțiilor, precum și în ela-
borarea unor probleme cu conținut tehnic, de producție.
Conducerile școlilor și cadrele didactice sînt chemate
să acorde toată atenția pregătirii și desfășurării vizitelor
In producție, pentru ca acestea să contribuie la îmbogă-
țirea și consolidarea cunoștințelor elevilor, la familiariza-
rea lor cu viața din fabrici și uzine, Ia întărirea legăturii
dintre învățămînt și munca productivă, Ia educarea co-
munistă a elevilor.
TEODOR MUCICA
șef de serviciu
in Ministerul învățămîntului
Elevi vizitind uzinele „Electroputere" din Craiovi
CU
ELEVII
PE
OGOARE
în această perioadă, elevii șco-
lilor de 8 ani și medii de la sate
participă la practica agricolă
continuă — formă activă de in-
struire prin muncă, menită să
îmbine strîns studiul agriculturii
cu producția agricolă, să-i fami-
liarizeze cu organizarea acesteia
și să dea activității lor o orien-
tare social utilă.
Alături de părinții lor, elevii
lucrează cu însuflețire în aceste
zile de toamnă pe ogoarele pa-
triei noastre, contribuind la re-
coltarea și depozitarea produse-
lor agricole, la pregătirea și în-
sămînțarea cerealelor păioase și
la stringerea și conservarea hra-
nei animalelor domestice. Luînd
parte la aceste lucrări, contri-
buind activ la realizarea produc-
ției agricole, elevii își sporesc in-
teresul pentru munca în agricul-
tură, dragostea pentru gospodăria
din satul sau comuna lor. O măr
turie vie a acestui fapt o consti-
tuie voia bună cu care te întîm-
pină ei pe ogoare, hărnicia cu
care lucrează.
Majoritatea școlilor de 8 ani
și medii de la sate au acordat in
acest an o deosebită atenție pro-
blemelor de organizare a practi-
cii agricole, stabilind cu grijă te-
matica acesteia în funcție de ce-
rințele programelor școlare și asi-
gurînd o legătură strînsă cu con-
ducerile unităților agricole. De
exemplu, conducerea Școlii de 8
ani din comuna Mogoșoaia. ca și
profesorii de specialitate de la
această școală, folosind experien-
ța acumulată în anii precedenți,
s-au ocupat din timp de asigura-
rea celor mai bune condiții de
desfășurare a practicii agricole.
Cunoscînd bine modul cum este
organizată gospodăria agricolă
colectivă din localitate, ca și
preocupările ei de producție din
acest sezon, școala a reușit să al-
cătuiască un program de lucru
potrivit vîrstei elevilor și nive-
lului lor de cunoștințe și deprin-
deri.
De comun acord cu conducerea
gospodăriei colective, in progra-
mul general de practică s-au
prevăzut temele de lucru pe zile
și clase, lucrările pe care le exe-
cută în cadrul fiecărei teme bri-
găzile și echipele de elevi, datele
și sectorul unde se execută,
uneltele, mașinile și materialele
necesare, metoda didactică folo-
sită, cine răspunde de bunul mers
al muncii din partea școlii și din
partea gospodăriei. Programul de
lucru prevede în același timp ro-
tația elevilor la diferite activități
agricole.
Temele alese tin, in general,
seama de particularitățile de
vîrstă ale elevilor, cerîndu-le un
efort pe măsura puterilor lor.
Astfel pentru elevii clasei a V-a
s-au prevăzut lucrări de studiere
a proprietăților solului, lucrări
care să scoată în evidență impor-
tanța microorganismelor din sol,
răspîndirea lor, structura și via-
ța plantelor, lucrări de apreciere
a calității lucrărilor solului pen-
tru culturile de toamnă, pregăti-
rea patului germinativ, condițio-
narea și tratarea semințelor, lu-
crări practice de însămînțări etc.
Elevii clasei a Vl-a efectuează
lucrări practice pentru cerceta-
rea morfologiei și fiziologiei se-
mințelor, rădăcinilor și altor
părți ale plantelor horticole. O
atenție deosebită s-a acordat re-
cunoașterii de către acești elevi
a soiurilor de legume, fructe și
struguri după aspectul, culoarea
și gustul lor, precum și lucrări-
lor practice de recoltare, sortare,
ambalare și păstrare a produse-
lor horticole. L- rindul lor, elevii
clasei a Vil-a participă la lucrări
de conservare a furajelor care le
dau posibilitatea să cunoască ba-
zele biologice ale alimentației ra-
ționale a animalelor, ca și la lu-
crări de recoltare a porumbului
boabe.
Merită să fie subliniată iniția-
tiva cadrelor didactice de a asi-
gura un conținut variat lucrări-
lor de recoltare a porumbului.
De pildă. în timp ce unele grupe
efectuează lucrări de recoltare
direct din lan, altele se ocupă de
transportul și depozitarea porum-
bului. în ziua următoare, grupele
se rotesc între ele. Cea de a doua
lucrare din cadrul temei ..Recol-
tarea porumbului-1 se schimbă
zilnic, înlăturîndu-se astfel mo-
notonia și asigurîndu-se îmbogă-
țirea permanentă a cunoștințelor.
De fiecare dată cînd încep o
nouă lucrare elevii primesc ex-
plicatii în legătură cu importan-
ța culturii respective și li se ara-
tă fazele lucrării de executat,
prezentîndu-li-se în același timp
o demonstrație practică. Pentru
a se verifica dacă ei au înțeles
procesul tehnic de lucru, se cere
cîtorva elevi să repete demonstra-
ția făcută, tn acest fel se înlătu-
ră executarea mecanică a lucră-
rilor. se asigură înțelegerea de
către elevi a conținutului muncii
depuse și a necesității executării
ei corecte, se realizează 0 core-
lație strînsă între cunoștințele
teoretice și activitatea practică.
O bună organizare a practicii
agricole s-a asigurat și la Școala
medie din Buftea, raionul Ră-
cari. Aici practica se desfășoară
pe tarlalele gospodăriei agricole
de stat din comună. Accentul
principal s-a pus pe lucrările de
recoltare a porumbului. Totuși,
PAGINA 4
PREGĂTIREA
VIITORILOR
PROFESORI
In scopul de a asigura un nivel
cît mai înalt pregătirii practice a
viitorilor profesori de diferite
specialități, Institutul pedagogic
de 3 ani din Brașov a promovat
în ultimul timp o metodă deo-
sebit de eficientă: schimbul de
experiență în acest domeniu cu
alte instituții de învățămînt su-
perior.
Rezultate deosebite au fost ob-
ținute în cadrul schimbului de
experiență între catedra de știin-
țe agricole a institutului din
Brașov și catedra corespunzătoa-
re a Institutului agronomic ,,Ni-
colae Bălcescu" din București.
Principalele obiective ale acestui
schimb de experiență s-au referit
la sarcinile predării științelor a-
gricole ca disciplină de învătă-
mînt și la modernizarea invăță-
mîntului agricol în raport cu
realizările și perspectivele de
rMezvoltare a științelor agricole.
La Institutul agronomic din
București, instituție fruntașă în
pregătirea cadrelor tehnice pen-
tru agricultura noastră socialistă,
sînt organizate, după cum se știe,
o seamă de valoroase cercetări
științifice conduse de cadre di-
dactice de cea mai înaltă califi-
care, precum și experimente și
studii în diferite domenii. Cunos-
cînd, cu prilejul schimbului de
experiență; realizările obținute
pe această linie, cadrele didactice
și studenții Institutului pedago-
gic de 3 ani din Brașov s-au fa-
m^îarizat cu unele din cele mai
noi cuceriri în domeniul științe-
lor agricole. In același timp, pe
baza schimbului de experiență
cu Institutul agronomic din Bu-
curești catedra de științe agri-
cole a Institutului pedagogic din
Brașov și-a putut îmbunătăți în
mod substanțial metodele de în-
th-umare și control al activității
studenților și formele de desfă-
nu lipsesc nici alte lucrări, cum
ar fi, de exemplu, recoltarea
strugurilor, vizite Ia diferite sec-
toare ale G.A.S., excursiile în
împrejurimi etc. Profesorii de
specialitate îi îndrumează cu pri-
cepere pe elevi să se orienteze în
condițiile existente, să-și aplice
în mod independent cunoștințele
în funcție de situația concretă de
pe teren, să facă observații, să
urmărească modul în care res-
pectarea regulilor agrotehnice
contribuie la realizarea unei re-
colte bogate.
Nu același lucru se poate spu-
ne însă, din păcate, despre felul
în care s-a organizat practica
agricolă Ia Școala de 8 ani din
comuna Buftea. Pe lîngă faptul
că s-a mulțumit cu o planificare
superficială, lipsită de precizie,
colectivul didactic de la această
școală n-a luat măsuri ca elevii
să execute lucrări variate, dife-
rențiate, care să permită aplica-
rea cunoștințelor teoretice. De
exemplu, pentru toți elevii clase-
lor V. VI și VII s-au prevăzut,
în toată perioada de practică,
doar trei teme principale de lu-
crări, iar din cele 12 zile cît du-
rează practica 4 zile s-au rezer-
vat pentru lucrări pe lotul școlar
șurare a activității de cercetare
științifică. Au fost stabilite legă-,
turi mai strînse cu școlile de
cultură generală de la sate șî ct»
unitățile agricole socialiste, mul-
te din acestea fiind folosite ca
baze de practică și ca sectoare
de cercetare științifică. Schimbul
de experiență a dat posibilitatea
să se releve mai pregnant parti-
cularitățile predării diferitelor
cunoștințe agricole în strînsă le-
gătură cu experiența din pro-*
ductie și paralel cu însușirea
unor noțiuni de economie con-
cretă.
în același timp, cadrele didac-
tice ale Institutului pedagogic
din Brașov și-au însușit din ex-
periența Institutului agronomic,
o serie de metode privind rea-
lizarea unor materiale demon-
strative cu înaltă valoare didac-
tică atît pentru predarea cuno-
ștințelor de specialitate cît și în
cadrul lucrărilor practice de la-
borator. De asemenea, Institutul
agronomic din București a pus
la dispoziția institutului din Bra-
șov o serie de filme cu caracter
științific care i-au dat posibilita-
tea să extindă folosirea cinefică-
rii în procesul de învățămînt
Apreciind deopotrivă însemnă-
tatea schimbului de experiență
realizat, colectivele celor două
catedre de specialitate nu căzut
de acord asupra continuării lui,
precum și asupra generalizării
unor metode importante ana-
lizate cu prilejul diferitelor
acțiuni comune realizate pînă
în prezent. Astfel, s-a stabi-
lit eficienta îndrumării și con-
ducerii directe de către profeso-
rul șef de catedră a temelor de
cercetare științifică urmărite de
cadrele didactice tinere, utiliza-
rea fișelor de cercetare, speciali-
zarea personalului ajutător în
vederea realizării materialelor
didactice și a efectuării diferite-
lor experiențe individuale și
frontale etc.
Cele două colective de catedră
au luat hotărîrea ca, pentru fa-
miliarizarea viitorilor profesori
cu probleme specifice producției
agricole și a viitorilor agronomi,
cu o serie de cunoștințe didac-
tico, pedagogice, să se treacă la
elaborarea unor teme comune de
cercetare științifică.
lector univ. ILIE GAVRILA
Institutul pedagogic de 3 ani —
Brașov
cu toate clasele, deși suprafața
acestuia nu depășește 1 ha. Lasă
mult de dorit, de asemenea și or-
ganizarea elevilor la locurile de
muncă : în loc ca aceștia să fie
organizați pe brigăzi și echipe,
sînt grupați pe clase și pe bănci.
Surprinde în același timp faptul
că Ia începutul lucrărilor practice
noi elevii nu primesc nici un fel
de indicații. Profesorul care con-
duce munca lor ar trebui să știe
însă că el nu are rolul de supra-
veghetor, ci este chemat în pri-
mul rînd să imprime un caracter
instructiv-educativ acestei forme
de instruire a elevilor prin
muncă.
O corectă organizare a practi-
cii agricole a elevilor în această
perioadă trebuie să se sprijine pe
îmbinarea armonioasă a învăță-
mîntului cu munca, pe baza unui
plan de activitate bine gîndit și
pe inițiativa creatoare a cadre-
lor didactice care răspund de
buna desfășurare a muncii ele-
vilor.
ing. M. VLADL’Ț
inspector principal în Direcția
pedagogică din Ministerul
învățămîntului
CÂUTÎND
BOGĂȚIILE
SUBSOLULUI
în cadrul instruirii practice în
producție efectuate în acest an,
elevii Școlii de geologie din cadrul
Grupului școlar minier din Baia
Mare au avut un larg prilej de a
aprofunda pe teren cele mai în-
semnate cunoștințe însușite la
disciplinele de specialitate, de a
se familiariza cu metodele folo-
site în lucrările de geologie spe-
cifice sectorului minier.
Repartizați la exploatările din
cadrul Trustului minier din Baia
Mare, elevii geologi au executat
sub îndrumarea profesorilor și a
personalului de specialitate o
lo culesul porumbului
gamă amplă de lucrări corespun-
zătoare gradului lor de pregătire.
Astfel, cei care sînt acum în a-
nul II au participat la lucrări
mai simple, cum ar fi, de pildă,
luarea probelor chimice prin
brazde, cartarea brazdelor de
unde s-au luat probele, prelucra-
rea și sfertuirea probelor etc. Cei
din ultimul an de studii au efec-
tuat lucrări mai complexe — car-
tarea fronturilor de lucru, carta-
rea filoanelor, studiul paragene-
tic al mineralelor, calculul rezer-
velor de substanțe minerale utile
etc.
Pentru a stimula interesul ele-
vilor față de activitatea pe teren
școala i-a antrenat în perioada de
practică și Ia executarea unor lu-
crări independente cu teme adec-
vate cerințelor producției. Astfel,
viitorii geologi au fost îndrumați
să studieze răspîndirea, parage-
neza și geneza mineralelor și ro-
cilor din zăcămîntul exploatării
unde s-a desfășurat practica, pen-
tru ca apoi să centralizeze datele
și să alcătuiască o lucrare colec-
tivă referitoare la întreg bazinul
minier Baia Mare. De asemenea,
ținînd seama de faptul că în ca-
drul Trustului minier Baia Mare
se folosește tot mai mult studiul
microscopic al mineralelor și ro-
cilor în vederea evaluării rezer-
velor de substanțe minerale utile,
școala a îndrumat o serie de elevi
spre lucrări de studiere microsco-
pică a mineralelor. Sub îndruma-
rea specialiștilor, aceștia sînt ini-
țiați în tainele complexe ale stu-
dierii eșantioanelor și secțiunilor
subțiri la microscopul calcografic
și polarizant.
Organizînd practica în așa fel
îneît elevii să-și poată însuși pro-
cedeele moderne folosite în lucru-
rile de specialitate, Școala tehnică
de geologie a asigurat condiții
pentru obținerea unor rezultate
frumoase în munca viitorilor teh-
nicieni geologi. Astfel, elevii care
au efectuat practica la mina Să-
sar au executat valoroase cartări
de detaliu în subteran și au adus
o contribuție importantă la pre-
gătirea probelor chimice pentru
analize. Rezultate pozitive au ob-
ținut în producție și elevii repar-
tizați la exploatările miniere Her-
ja, Suior, Ilba.
prof. SEVER PAȘCA
Grupul școlar minier
Baia Mare
PAGINA 5
■ ”1
Pentru înlăturarea greutăților
in învățarea
smerii și citim
încă
cru cu
din primele luni de lu-
elevii clasei I, învățăto-
rii observă, de obicei, că unii
din aceștia întîmpină dificultăți
mai mari în însușirea scris-citi-
tului, nefiind din această pricină
capabili să țină pasul cu colegii
lor.
Dacă încercăm să analizăm
natura acestor dificultăți consta-
tăm, în esență, că elevii respec-
tivi nu pot lega decît greu și
labil, deci nesigur, variatele su-
triftong este elidată,
scriind forte sau farte în
elevul
loc de
foarte. Alteori e trecută cu vede-
rea una dintre consoanele unei
combinații de consoane, elevul
punînd pe hîrtie, de exemplu,
capa în loc de capra, sau se
elimină dintr-un cuvînt una sau
mai multe vocale sau semivocale,
ca în exemplul smntnă în loc de
lexie,
dispar
anilor
se mai atenuează, ele nu
de la sine de-a lungul
de școală. Se pare . chiar
că repetarea îndelungată a ero-
rilor descrise întîrzie într-o
anumită măsură eliminarea lor.
Disgrafia și dislexia sînt deseori
însoțite de un vocabular sărac și
confuz, de greșeli de ortografie,
de expunerea rudimentară și
infantilă, orală sau scrisă, a
ideilor, de un simț redus al
nete ale limbii
'fonemele.
cum sînt denumite acestea în
terminologia lingvistică — cu
literele scrise de mînă sau de
tipar, adică cu grafemele cores-
punzătoare. Din această cauză ei
confundă foarte des. la citit și
scris, literele care li se predau
succesiv. Mai tîrziu decît colegii
lor șl cu multe dificultăți, ajung
să stabilească legăturile dintre
foneme și grafeme și reușesc,
atunci cînd sînt puși în situația
de a citi, să literizeze cuvintele
din abecedar. Totuși, nu sînt
capabili să lege în forma lui
uzuală cuvîntul ale cărui fone-
me le-au literizat. Ei persistă să
repete de pildă, „mîărî", nepu-
Slutul
logopedului
limbii, de
sau mai
poate face
o bîlbiială
intrării în
o dislalie mai mult
puțin gravă, care se
simțită și în scris, de
care fie că a premers
școală a elevului, fie
smintină. Tot în cadrul erorilor
pe care
le discutăm intră și
tind
„măr",
mari
pronunța de-a dreptul
De asemenea, întîmpină
dificultăți cînd li se cere
metatezele, adică inversarea lo-
cului unei litere dintr-un cuvînt
— piere în loc de perie, de
exemplu — ca și confuzia între
cuvinte asemănătoare și conto-
pirea a două sau mai multe cu-
vinte. Aceste erori sînt însă mai
rare.
La citire, elevii de care vor-
bim pronunță stacato cuvintele,
să desprindă din cuvintele auzi-
te sau spuse de ei înșiși diferi-
tele foneme din care sînt alcă-
tuite, căci auzul lor fonematic.
slab dezvoltat, nu le permite să
perceapă limpede din întregul
cuvîntului fonemele sale. Din
această cauză nu sînt capabili să
scrie cuvintele care li se dictea-
ză sau pe care vor ei înșiși să le
aștearnă pe hîrtie. In schimb,
pot copia un text fără să facă
prea multe greșeli.
Dacă elevii de care am vorbit
nu sînt prea grav atinși de astfel
de tulburări (cazurile grave sînt,
din fericire, rare) ei reușesc, cu
trecerea timpului, să scrie și
după dictare, iar mai tîrziu și
compuneri, continuînd să facă
însă și atunci o mulțime de gre-
șeli. Cele mai frecvente sînt
confuziile între sunetele asemă-
nătoare, ca de pildă între m și
n, între d și t, ▼ și f, g și c etc.
Caracteristic pentru aceste con-
fuzii este faptul că nu sînt per-
manente, ci întîmplătoare. La
unii elevi ele sînt mai dese, la
alții mai rare, iar gama confu-
după ce le-au literizat sau
bisit, necuprinzîndu-le în
tagmele firești ale textului
pectiv și înlocuind deseori
sila-
sin-
res-
un
cuvînt prin altul asemănător ca
formă sau sens. Erori de acest
fel întîlnim mai des la cuvintele
monosilabice și la particule. Ală-
turi de ele mai constatăm și in-
versiunea totală a literelor unor
cuvinte mici. De pildă, elevul
citește el în loc de le. Ia în loc
al sau nu în loc de un. Se con-
stată și confuzii între literele
asemănătoare ca formă, mai ales
între literele de tipar b și d sau
b și p. De asemenea, elevii omit
deseori cîte un cuvînt sau rînd,
ceea ce le face și mai dificilă
înțelegerea sensului propozițiilor
parcurse.
Din cauza dificultăților pe
care le au la descifrarea textu-
lui. elevii de care ne ocupăm ci-
tesc cu o mare întîrziere în
că s-a instalat după școlarizarea
Iui, ca urmare a greutăților în-
tîmpinate la scriere și mai ales
la citire.
Toate acestea impun combate-
rea și corectarea greșelilor de
disgrafie și dislexie de la ob-
servarea lor inițială în clasa I
— și anume, din primele 3—4
luni de școală, cînd încep să se
contureze vizibil. Sub îndruma-
rea și supravegherea unui logo-
ped ele se pot elimina de obicei
în aproximativ 6—8 săptămîni
dacă cazul nu este prea grav și
dacă învățătorul și părinții ele-
vului colaborează mulțumitor.
Orice amînare a activității de
corectare îngreuiază și pre-
lungește mult eliminarea erori-
lor, din cauza fixării acestora.
Corectarea se face prin sensi-
bilizarea elevilor față de greșe-
lile lor. Ei sînt exercitați siste-
matic să le vadă, să-și dea sea-
ma că le fac, în ce mod le fac
și să le evite. Astfel, prin crea-
rea unei inhibiții de diferențiere
din ce în ce mai puternice, ele-
vii ajung să se dezbare treptat
de disgrafie și dislexie.
Unul dintre principalele obiec-
tive ale centrelor logopedice in-
terșcolare este tocmai corectarea
disgrafiei și dislexiei, pentru ca
elevii care au astfel de dificul-
tăți (de obicei numărul lor va-
riază între 2—10 la sută) să le
învingă și să poată învăța ca și
colegii lor, ceea ce duce la mic-
șorarea numărului repetenților
și al elevilor cu mari dificultăți
— îmi ții și astăzi
locul la clasă 1 —
își îmbină a rugă-
minte fierbinte ar-
cele sprincenelor.
Vezi, la aritmetică
au avut de învățat
împărțirea, la citire
bucata de la pagina
35. La muzică și la
educație fizică faci
și tu ceva cu ei, cum
te-i pricepe.
— N-ai nici o gri-
jă, mă descurc eu
ca și altă dată.
Principalul este să
teva vorbe cu pre-
ședintele comitetu-
lui de părinți, care
s-a săturat aștep-
tîndu-l. Ii cere scu-
ze deoarece, fiind
foarte ocupat, tre-
buie să fixeze altă
dată pentru întîlni-
rea lor. Peste cîteva
clipe intră din nou
în clasă.
- Ce să fac? — se
justifică directorul
în gind. O veni și el
săptămîna viitoare...
Am atîtea treburi
și azi de la cursuri.
Sînt sigură că nici
nu se simte lipsa
mea ; doar tot ești
tu în școală. Acum,
dacă au sosit musa-
firii, este aici, aca-
să, atîta treabă, în-
cît îmi este imposi-
bil să mă smulg.
— Bine, bine —
aprobă directorul
cererea soției sale.
Am
cui.
sînt

comparație cu colegii lor,
prind
greu,
capătă
sensul celor citite
nu
decît
trunchiat și deformat. Ei
din această cauză o
de comportament,
ta, o importantă
structiv-educativă
luția rațională.
In felul aces-
problemă in-
își găsește so-
poți tu să termini
treaba pînă ne
sesc musafirii...
— Tovarășul
so-
di-
rector este în școa-
lă? — se interesea-
ză președintele co-
mitetului de părinți.
— Da, este, dar a
intrat la ore.
abia a sunat.
— A intrat
ore ?
spus
ca
la
Bine, dar mi-a
să fiu aici la 9,
să discutăm
chestiuni importan-
te legate de timpul
liber al elevilor, de
vizitele la domiciliu
ale diriginților...
pe care nu le-am
putut pune la punct
din cauza...
Uite,
aveam și două asis-
tențe între orele
8 — 10 ; în pauza
mare trebuia să-l
chem
acela
pe elevul
nedisciplinat
dintr-a șaptea, să
văd ce are de gînd.
Apoi trebuia să con-
trolez cum sînt pre-
gătite ședințele co-
misiilor metodice —
la ora 11 cînd aveau
„fereastră" unii din
responsabilii acestor
comisii. Acum le-am
scăpat pe toate. Dar
rnîine le fac eu și pe
astea. Si-gur !
Numai că rnîine...
să-ți țin eu lo-
Adevărat, tot
eu în școală.
uite-așa: azi
patru ore, rnîine pa-
tru, peste o săptă-
mină alte patru. Di-
rectorul ține mereu
locul soției lui la
clasă, ori de cite ori
ea „se simte prost"
și nu poate veni la
cursuri. Vorba lor
— tot este el în
școală !
în timpul acesta,
însă elevii trec din-
tr-o mînă în alta,
iar firul influențe-
lor instructiv-edu-
cative se frînge
mereu. Și tot în
timpul acesta re-
zolvarea sarcinilor
muncii de condu-
cere se amină de
pe o zi pe alta — și
cel mai
cinile
baltă.
adesea sar-
sint lăsate
întotdeauna
ziilor
altul.
Pe
tele
variază de la
lingă confuzia
asemănătoare,
mai puțin frecvent,
un copil la
între sune-
întîlnim —
dar tot în-
tîmplător — omisiunea unor li-
tere. Așa. de exemplu, una din-
tre vocalele unui diftong sau
aversiune pentru citire și camu-
flează incapacitatea lor prin în-
vățarea pe de rost a textului
sau prin prinderea lui din auzi-
te. Cum este și firesc, capacita-
tea lor redusă de a învăța prin
citire îi dezavantajează enorm.
Deși cu trecerea vremii aceste
dificultăți, denumite în literatu-
ra logopedică disgrafie și dis-
prof. C. CALAVREZO
Centrul experimental
București
logopedic
— Așa o fi, dar
așteptați...
Cînd iese de la
lecție, directorul
schimbă în fugă cî-
cînd unul „lucrea-
ză" pentru doi.
R O P U
— Cred că nu e
foarte mare neno-
rocire dacă lipsesc
(După o scrisoare
sosită din comuna-,
Probota, satul Pe-
rieni, raionul Iași).

Pregătind temele
Considerată ca una din principalele com-
ponente ale educației comuniste, educația
estetică a elevilor preocupă din ce în ce mai
mult colectivele didactice.
Un procedeu indicat pentru realizarea a-
cestui obiectiv îl poate constitui, printre al-
tele, organizarea in școli a unor expoziții de
artă plastică în care să se prezinte lucrări ce
pot fi înțelese de copii. Asemenea expoziții ar
ajuta mult la conducerea elevilor de la etapa
de inițiere spre etapa de înțelegere a opere-
lor de artă. Ele ar putea fi organizate pe
teme legate de programa de învățămînt, pen-
tru care elevii manifestă interes. îndrumați
de profesori, elevii vor învăța să privească
același tablou de repetate ori, sub unghiuri
și în poziții diferite, să observe ceea ce îi
este caracteristic, să-i înțeleagă valoarea ar-
tistică.
O altă acțiune de educare estetică a elevi-
lor se poate realiza prin organizarea, în ca-
drul activității extrașcolare, a unor vizite la
atelierele artiștilor plastici. Aceștia ar putea
vorbi elevilor, cu astfel de prilejuri, despre
ceea ce doresc să exprime în tablourile lor,
despre modul cum își aleg temele din reali-
tate și cum le concretizează in creația lor
etc.
prof. ION BEMBEA
București
Formarea convingerilor patriotice în ca-
drul lecțiilor și al orelor de dirigenție este
înlesnită de folosirea unor lecturi atractive,
convingătoare. Foarte indicate sînt în aceas-
tă privință lucrările avînd ca temă frumu-
sețile patriei, apărute în editura „Meridiane",
lucrările despre istoria invențiilor și desco-
peririlor romînești etc.
Din păcate, lucrările cele mai interesante
pe aceste teme se găsesc foarte greu (de
exemplu. lucrarea „Focul viu" de Dinu Mo-
roianu și I. M. Ștefan este epuizată). Soco-
tesc potrivit ca pe viitor ele să fie tipărite
în tiraje mai mari, iar cele apărute și epui-
zate să fie reeditate.
prof. FLORICA COJOCARAȘU
Lehliu
îmbogățirea dotării școlilor cu material di-
dactic — produs de I.M.D. sau confecționat
cu mijloace locale — impune realizarea unor
dulapuri, vitrine, stative etc., pentru păstra-
rea și prezentarea mulajelor, planșelor și ma-
chetelor.
După cite am aflat, direcția de specialitate
din Ministerul Invățămîntului se preocupă de
proiectarea și realizarea unor asemenea ti-
puri de mobilier. Am constatat de asemenea
că numeroși profesori de științe naturale și,
bănuiesc, mulți alți profesori care predau
discipline realist-practice, au realizat singuri
dulapuri și vitrine pentru păstrarea și pre-
zentarea materialului didactic, unele deose-
bit de practice și cu aspect estetic.
Cred că ar fi bine ca, pe lingă studierea
și valorificarea propunerilor in legătură cu
proiectele de mobilier școlar realizate pe plan
central, să se valorifice mai larg și unele
soluții originale pe această linie ale cadrelor
didactice din școli.
prof. ALEXANDRU IONESCU
Tămădău
PAGINA 6
raspmtie
drum. Dinspre
mare, din cele
spate cît roata
fie Drăgulin...
S.M.T. E unul
noi, cu roțile din
morii. Trebuie să
El este. Vine cu
ironic și grăbit:
tinere, te cred. Dar
fac ? Nu sînt decît
in țara asta mare.
venit deodată
— Te cred,
eu ce pot să
un biet pion
Te rog să mă ierți. Mă cheamă
ministrul sus.
Se pregătea să plece.
htoare
și vii.
ultimele cuvinte.
minu-
lui oră din viața de profesor".
M. C. DELASABAR
sare in
sute de
parte ;
Cind ajunse la
simți o apă-
din elasă.
ora. Prima
Directorul închise jurnalul. De
data aceasta respira liber, ușor.
Și mult timp după aceea îi flutu-
ră un zîmbet pe fața încadrată
de tîmplele cărunte.
vă învăța lucruri noi
nate...
Am ieșit încetișor
L-am lăsat să-și facă
piept. Întoarse citeva
pagini — și citi mai de-
prof. CORNELII! GRIGORIU
Focșani
tutui activității lui de dascăl. Așa
a făcut și în seara aceasta. Ima-
ginile, deși învăluite in ceața
timpului, se păstrau încă răsco-
septembrie 1964. Ieri
nu se înscrie în par-
Alții au venit pentru
de salarizare. Un învă-
în vîrstă ne spunea că
n-a primit de șase luni nici un
ban. „Dacă nici de data asta
nu-mi dă post — mi-a mărturi-
prof. Ștefan Sevaste
Portret de țărancă
PAGINA 7
directorul
tidul lor.
probleme
țător mai
„15 Septembrie 1932. Astăzi a
început un nou an școlar. E al
treilea de cînd nu am post.
M-am prezentat de dimineață la
minister. Pînă să ajung acolo am
trecut pe lingă vreo trei-patru
școli ale căror curți erau înțesate
de elevi. De tot atîtea ori mi s-a
strins inima. Cît aș fi vrut să fi
fost și eu în mijlocul acestei lar-
me cu glasuri subțirele !
La minister, îmbulzeală. Sosi-
seră, înaintea, mea, mai mult de
trei sute de colegi. Am aflat că
reprezintă doar o mică parte din
numărul celor fără slujbe. Nu-
mai dintre normaliști sîntem, se
spune, șapte mii de șomeri.
Mulți din cei veniți la minis-
ter au început să-mi fie cunos-
cuți. Unii — ca și mine — bat
culoarele în speranța ocupării u-
nui post. Un director de școală
de la marginea țării ne spunea că
nu poate deschide cursurile pen-
tru că n-are local. L-au închis
primarul și prefectul, pentru că
Stau la răspîntie, pe marginea
șanțului, și mă uit pe drum. Spre
podul de peste Răstoacă, ori spre
apus, către inima satului. Mă uit
lung, îndepărtat, pînă mi se îm-
păienjenesc privirile. Și gîndurile
îmi joacă, sprințar, înaintea lor...
înapoi, pe ulița noastră, nu-mi
vine să mai privesc. Mi-au rămas
ca un ecou, prin urechi, chemă-
rile băieților care plecau spre
fundul uliței, la scăldat. Nu mă
atrag acum nici bălăcelile din
rîu, nici ascunzișurile tainice ale
zăvoiului...
Pînă ieri, Ia serbare, mă luam
cu învățatul, cu școala. Am adus
acasă și o cunună de flori.
Mama a pus-o în cui în odaia
mare. Alături de celelalte, din
anii trecuți. Acuma e vacanță și
nu știu cum mă tot bate un
gînd : încotro s-o apuc după ce
termin școala ?
M-aș tot duce în lume... Dar
vezi că nu știu pe ce drum să
pornesc. Aș lua-o către pod, spre
gară. Și de-acolo cu trenul, la o-
raș, să dau examen la o școală
medie. Așa mă sfătuia și tova-
rășa dirigintă. I-a spus și ma-
mei. Mama a ascultat-o, cu ăla
mic în brațe, la poartă, și n-a
zis da, nici ba. Doar m-a-ntre-
bat :
— Tu ce zici, băiețică 7
Tot „băiețică" îmi spunea. Și
parcă mi-era rușine de tovarășa
dirigintă.
Am dat din umeri :
— Știu și eu ? !
Aș apuca și spre apus, spre ce-
lălalt capăt al satului, unde e sta-
țiunea de mașini și tractoare. A-
colo lucrează tovarășul Drăgulin.
E tractorist... Aș vrei să fiu și eu
tractorist. M-a luat cu el, pe trac-
tor, de vreo două ori. De-a lun-
gul satului. Cine mai era ca
mine 7 !...
Ei, dar aș vrea să cunosc și eu
lumea. Să văd cum e prin alte
părți. Și să mai învăț. Să trec și
prin alte școli. Cîte lucruri nu
sînt de învățat !
Dar uite că vine un tractor pe
sit un tînăr învățător pe care-l
știu de anul trecut — îmi iau adio
de la învățămint. Mă fac conțo-
pist".
M-am gîndit la mine. Aș putea
oare să-mi schimb profesia ? Nu
cred, prea mă simt atras de ea.
Nădăjduiesc totuși că voi fi în-
cadrat.
Cînd mi-a sosit rîndul la audi-
ență, directorul general — numai
zîmbet — m-a invitat să iau loc
intr-un fotoliu de piele. Cu ace-
eași amabilitate însă mi-a comu-
nicat că nu poate face nimic pen-
tru mine: toate posturile sînt
ocupate.
Am insistat, cerînd să mi se
dea posibilitatea să muncesc în
meseria pentru care m-am pre-
gătit. Ca să-l conving pe directo-
rul general, i-am spus și că am
absolvit școala normală cu media
10. Am scos chiar diploma din
buzunar, să i-o arăt.
— Felicitările mele ! — a spus
indiferent directorul. Apoi a de-
mare viteză. Are în spate plugul,
cu brăzdarele ridicate. Se duce
peste pod, la miriștea de orz.
— Hai cu mine, băiete !
N-am așteptat să-mi spună a
doua oară. Cum a oprit, m-am
și urcat. Mi-a făcut loc pe aripa
roții lingă el. M-aș fi dus cu Dră-
gulin pînă la capătul lumii...
Pe drum, a băgat de seamă că
nu mi-s boii acasă :
— Ce-i cu tine, băiețică 7 Azi
nu pari prea vorbăreț.
Obișnuiam să-i spun lui Drăgu-
lin tot. Și ce fac, și ce gîndesc.
Ca unui frate. Azi nu găseam cu-
vinte. Și gîndurile mi se învăl-
mășeau în minte. Tot el m-a scos
din încurcătură :
— Am auzit că vrei să ne pără-
sești...
Mă gîndesc de unde o fi aflat
Drăgulin. Doar n-o fi știind să
ghicească gîndurile oamenilor ! A
adăugat după un răstimp, privind
înainte, peste volanul tractorului :
— Mi-a spus tovarășa dirigintă
a ta că ai să pleci să dai examen
la o școală.
— Aș vrea să plec în lume,
nene Drăguline ! — am răspuns
cu întîrziere.
— în lume 7 ! — s-a mirat el,
rîzînd zgomotos. Și ce crezi tu,
măi, c-ai să găsești în lume ?...
Tăvi întinse, cu toate bunătățile
de-a gata 7... Ehe, băiețică ! lumea
asta mare începe chiar de-aici,
din satul tău...
Am oftat ca un moșneag, cu ani
grei în spate. Dar n-am spus ni-
mic. Și Drăgulin a reluat vorba,
după ce a oprit tractorul în mar-
ginea miriștei de orz :
— Știu eu care este oful tău.
Ți-ar plăcea să te duci la o școa-
lă și nu știi la care...
Tac și privesc tractorul. îmi
place cum îl conduce Drăgulin.
Cum țăcăne ca ceasul, pe șosea.
Cum răspunde cuminte, la toate
comenzile. Și cum se coboară
— Domnule director, am ex-
clamat atunci încercînd o ultimă
șansă. Spuneți-mi, ce să fac cu
diploma asta ?
— Pune-o in ramă și uită-te la
ea ! — a mai spus directorul îna-
inte de a dispare, lăsind in urmă
o adiere discretă de parfum fran-
țuzesc.
Nici acum, cînd scriu, nu
m-am liniștit încă, pină într-atit
m-a izbit cinismul răspunsului.
Am plecat cu sufletul împietrit.
Am trecut din nou pe la gardu-
rile cîtorva școli. Cînd am ajuns
in dreptul uneia din ele, elevii
tocmai ieșiseră în recreație, l-am
privit din stradă îndelung, urmă-
rindu-le jocul. Am uitat pentru o
clipă de realitate..."
Însemnările de mai sus se află
intr-un jurnal pe care-l ține cu
perseverență, de mai bine de trei
decenii, un bărbat trecut de cinci-
zeci de ani, acum director de
școală medie. Din cînd în cînd,
după ce-și trece iu jurnal gîn-
durile, directorului i se întîm-
plă să răsfoiască și paginile scri-
se de demult, care îi readuc în
minte un trecut îndepărtat și
trist, vremurile grele ale începu-
brăzdarele, gata să-și înfigă fia-
rele lucioase în pămîntul reavăn.
— Uite, am să-ți dau un sfat,
dacă nu te superi, a continuat
Drăgulin, punînd o mînă pe umă-
rul meu.
Atunci am tresărit și l-am pri-
vit drept în ochi. Voiam să știu
sfatul lui. Doar nu degeaba era
el primul comunist din sat.
— Ai să te duci la o școală.
Foarte bine... O școală care este
și medie, și tehnică... Și nu prea
departe. Tocmai colea, la gară...
Și de-acolo poți să ieși un bun
mecanic de tractoare. Pe urmă,
dacă ai rîvnă la învățătură, poți
să ajungi și inginer... Așa că eu
așa zic : la școala asta să te duci,
să dai examen. Chiar eu am să te
duc. Și pînă la toamnă te iau
la noi, la S.M.T.... Am să vorbesc
eu cu maică-ta. Nu-ți strică să-n-
veți și de la noi cîte ceva. Ai 7
Ce Zici 7
Pe semne că Drăgulin a văzut
cum înflorește pe fața mea un
zîmbet. Că a adăugat:
— Nu trebuie să-mi dai răs-
punsul acuma... Mai gîndește-te...
Te dai jos, colo, la umbra salcî-
milor și chibzuiești... Eu am să
trag cîteva brazde pînă atunci...
Dacă ar fi fost altcineva decît
Drăgulin, aș fi răspuns tot atunci
ori da, ori ba. Dar sfatul lui Dră-
gulin îți dădea totdeauna de gîn-
dit. Măcar că știai de la bun în-
ceput că nu se putea mai bine
decît spunea el.
Așa că am coborît de pe trac-
tor și m-am tolănit la umbra sal-
cîmilor. Drăgulin a pornit să
brăzdeze miriștea. în urma lui,
pămîntul se ivea negru, proaspăt
și aburind. Noaptea trecută plo-
uase — ploaie grasă și repezită
de vară. Și pămîntul mirosea a
sevă și ierburi de tot felul... E
una din acele zile de vară care
îți umplu sufletul cu o dulceață
și un dor care te fac să stai ne-
mișcat, privind la iarbă și la
frunze. îmi vine să-mbrățișez to-
tul. Salcîmii, cu umbra lor ade-
l-am primit pe absolventul T. P.
A sosit foarte de dimineață cînd
nu eram decît eu în cancelarie.
— Bună ziua ! Sînt noul dum-
neavoastră profesor de limba ro-
mină — mi-a spus de cum a des-
chis ușa. Și, nu știu de ce, mi-a
plăcut de la început. Poate pen-
tru atitudinea lui deschisă, res-
pirind optimismul. I-am urat bun
sosit, strîngîndu-i mina cu căl-
dură.
— V-aș ruga mai întîi să-mi a-
rătați școala — a spus ceva mai
tirziu, cu tonul omului care nu
știe ce-i umilința.
E un tînăr înalt, slăbuț, cu o-
chii negri, iscoditori. I-am urmă-
rit expresia feței in timp ce-i a-
rătam sălile de clasă, laboratorul,
materialul didactic. Se entuzias-
ma sincer de tot ce vedea. «Asta-i
bine — mi-am zis — îi place
munca pe care și-a ales-o». L-am
invitat apoi, rîzînd, să semneze
primul lui stat de salariu.
— Cum vine asta ? Doar n-am
făcut nici o oră de serviciu !
— Nu-i nimic. E vorba de pri-
ma dumneavoastră de instalare,
egală cu un salariu. Cred că
știți...
— A, da ! Mi s-a spus la facul-
tate. Dar nu mă așteptam s-o
primesc așa devreme. In orice caz,
e binevenită.
— Acum să vă conduc la
gazdă.
menitoare... Miriștea înmiresma-
tă... Zarea cu depărtările tremu-
rătoare... Și pe Drăgulin, cu trac-
torul lui năzdrăvan...
Cînd s-a întors pe tarlaua în-
tinsă, cu alte brazde lucitoare a-
lergînd după el, gîndurile mele se
aleseseră. I-am ieșit înainte. Și
— V-afi gîndit și la asta ?
— Nu trebuie să vă mire. E o
lună și jumătate de cînd știu că
ați jost repartizat la școala noas-
tră.
Momentul cel mai impresionant
pentru tînărul profesor cred că a
fost azi, cînd l-am prezentat ele-
vilor clasei a V-a. A salutat clasa
cu un imperceptibil tremur în
voce. îmi dădeam seama că face
eforturi ca să-și învingă emoția.
Dar n-a mai putut să și-o as-
cundă atunci cînd o elevă a venit
repede din ultima bancă cu un
buchet mare de gladiole albe și
i l-a înmînat spunîndu-i:
— Bine ați venit, tovarășe pro-
fesor ! Elevii clasei a V-a vă u-
rează mult succes în munca dum-
neavoastră și vă asigură că se
vor strădui să fie fruntași la în-
vățătură și disciplină.
Surpriza a fost și pentru mine.
Nu știam de această inițiativă a
elevilor. Profesorul — cu tot sîn-
gele năvălit în obraji — a luat
buchetul, puțin stingherit, dar se
vedea că trăia momente de mare
intensitate sufletească.
— Vă mulțumesc din inimă,
dragi copii, le-a răspuns. Vă fă-
găduiesc că nu mă voi da în lă-
turi de la nici un efort pentru a
zîmbetul meu l-a oprit. Mi-a în-
tins mina.
Urcînd pe roata cea mare de
cauciuc a tractorului, am simțit
că din clipa aceea copilăria mea
se sfîrșise...
/
Lrpenenls in laborator
Conținutul educativ
i* L
phm mleotok- educative prin ra^cv.a.---, i4AUr
rare ințrkvvj nu ea o raportare firească In contem-
paraneitate. decargmd de la sine din problematica lec-
ției. ci ea un adaos formal, mecanic și inutil la cunoș-
tințele predate. Singulare ți „lipite" de lecție, astfel de
„actualizări" sună fals in partitura ei. Fără să aibă ră-
adresam atît	Aleetiif cit ți ar£um*eatrk>r
•uort in receptivitatea copiilor ele rămîn
efect. I »e cere profesorului, în consecință, ca
ie referă la probleme ale actualității, fie că
alte elemente ale lecției în vederea atingerii
lipsite de
— fie că
utilizează
anumitor
sentimentelor pe Irmeliite trainice ale rațiemznvntalai.
Dar vorbind despre particularitățile clasei hu ne gin-
dim nomai la viriti. ei La întreg ansamblul de trăsă-
turi caracteristice colectinalui ca care locnun. Acestea
rea ji echilibrarea lor. cit fi alegerea procedeelor utili-
zate pentru obținerea efectului educativ.
O exigență generală privește, de asemenea, firescul
integrării elementelor educative in ansamblul lecției. Se
mai practică, pe alocuri, uo anumit sistem de „actuali -
țeluri educative — să manifeste toată grija pentru au-
tenticitatea și firescul lor. pentru că numai astfel vor
avea putere de convingere.
Lecția cuprinde, in cadrul activității școlare, spațiul
cel mai mare de timp in care profesoral sc află in con-
tact cu elevii săi. Tocmai de aceea ea este ți principalul
teren al muncii educative. Cu atît mai mult, deci, este
necesar să acordăm o deosebită atenție utilizării judi-
cioase. eficiente a numeroaselor și diverselor posibilități
pe care aceasta ni le pune la dispoziție pentru formarea
profilului moral al viitorilor cetățeni ai patriei.
comminm
T î R \ A V E N I
Ca și în anii precedenți, ne scrie tov. Gheorghe Bot, directo-
rul adjunct al Scolii medii nr. 2 din Tirnăveni. la această
școală se acordă o deosebită atenție problemei colaborării cu
familia. încă din primele zile ale anului, fiecare diriginte a
ținut adunările cu părinții pe clase și s-au ales comitetele de
părinți ale claselor.
Recent a avut loc și ședința plenară cu părinții pe școală.
Cu prilejul acesteia, președintele comitetului de părinți pe
școală a prezentat o dare de seamă asupra activității desfășu-
rate în anul trecut, arătînd care a fost contribuția părinților
Ia asigurarea școlarizării tuturor copiilor, la menținerea unei
frecvențe regulate, la rezolvarea unor probleme educative, la
desfășurarea activității extrașcolare etc. In continuare a luat
cuvîntul directorul școlii, care a vorbit părinților despre ne-
cesitatea întăririi legăturilor dintre școală și familie. S-au pre-
zentat apoi
nimic rău"
discuții.
URM
două filme cu caracter educativ : „Nu l-am învățat
și „3X3 ” 7“. care au fost urmate de interesante
iuțim
Zilele acestea, ne informează profesorul Bogdan Atanasie,
la Școala medie din Turnu Măgurele au sosit, de la Arhiva
p Națională de Filme, o serie de filme didactice menite să con-
tribuie la întărirea caracterului intuitiv al lecțiilor. Aceste
filme au fost vizionate de peste 1200 de elevi. De exemplu,
elevul claselor a VIII-a au vizionat cîteva filme care i-au ajutat
să-și adîncească cunoștințele de științe naturale. Elevii clase-
lor a Xl-a au înțeles mai bine cunoștințele din capitolul „Osci-
lații și unde" vizionînd un film didactic cu acest titlu, iar cei
din clasele a IX-a și a Xl-a au dobîndit o serie de cunoștințe
noi de chimie vizionînd filmul „Gazele naturale".
OR A RE.A
Odată cu începerea cursurilor, ne comunică tovarășa Ceeili»
Nedeleu, la Oradea și-a reluat activitatea și Casa pionierilor
din localitate. Sute de pionieri își îndreaptă zilnic pașii spre
această casă, care organizează pentru ei numeroase acțiuni
interesante și atractive.
Pentru ca pionierii și elevii să poată cunoaște mai bine acest^.
acțiuni a avut loc recent tradiționala „Săptămînă a porțile^*
deschise", în care cercurile Casei pionierilor au fost vizitate de
nenumărsți copii. De o deosebită popularitate se bucură în
rindurile lor cercurile micilor naturaliști, ca și cele de aero
și navo-modele. Pionierii lucrează cu plăcere și la cercul de
pictură sau la cel de foto. O expoziție a realizărilor dobîndite
de membrii acestor cercuri demonstrează cît au progresat îrt
ultimul timp micii desenatori și micii fotografi. Realizări fru-
moase a înregistrat și cercul de croitorie, frecventat de pio-
niere. Acestea au confecționat numeroase obiecte — păpuși,
diferite cusături etc. — care s-au bucurat de succes la expo-
ziția organizată în vara aceasta Ia Palatul pionierilor din Ca-
pitală în cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei
noastre.
SI A H N A
La cercul literar de la Școala medie „Tudor VladimiriXcu’'
din Slatina, ne informează profesorul Gheorghe Ungureanu, sa
desfășoară o activitate bogată. Recent, cercul a organizat o
seară literară la șantierul Uzinei de aluminiu din localitate.
Cu acest prilej s-au citit poezii și reportaje dedicate muncii
entuziaste a constructorilor uzinei.
Sub îndrumarea profesorilor de literatură, membrii cercului
pregătesc în prezent materialul necesar alcătuirii unei reviste
literare în care vor fi publicate creații originale ale elevilor,
precum și recenzii, referate etc.
• Recent a avut ioc în M--
xlc o conferința pedagogi -ă
internațională, organizată de
Academia mcx^
d„
cație în colaborare cu Liga kn-
ternațională dc îrvâțăn.îr.: e-
ducație și cultura pră>-.rubj!.
Au fost dezbătute următoarele
teme : dreptul la învățătură,
problemele educației în Ame-
rica, îndeosebi în America La*
Angliei studiază de la vlrsta
oe 8 ani o limbă străină, în
Cer.eiwl limba franceza. Se
pune accentul mai ales pe în-
vățămintul oral, făcindu-se
in același timp ape! la o serie
de mijloace audio-vizuale.
tători. punîud la dispoziția a- -
cestora mijloace de cercetare £
și documentația necesară acti- ’
vității lor științifice.
tină.
Mexic.
reforma școlară
• în
cut s-a
cursul verii care a tre-
desfâșurat la Paris cel
de al VH-lea congres al Uni-
unii internaționale pentru li-
bertatea ihvățămintuluL Prin-
cipala problemă dezbătută în
cadrul congresului a fost de-
mocratizarea școlii.
• Institutul internațional de
planificare a educației a orga-
nizat nu de mult un seminar
pentru specialiștii din America
Latină. La lucrările seminaru-
lui, care au durat timp de 3
săptămîni. au fost analizate e-
tapele planificării activității e-
ducative.
• în cantonul Argovia (El-
veția) s-au organizat, pentru
absolvenții învățămîntului o-
bligatoriu de 8 ani, școli profe-
sionale care funcționează cu
un an de curs facultativ. Pro-
grama școlară prevede urmă-
toarele obiecte de curs : in-
formație profesională, limba
maternă, aritmetică, econo-
mie, geografie, instrucția ci-
vică. științele naturale, desen,
muzică, sport, economie do-
mestică (pentru fete) și lu-
crări de atelier (pentru bă-
ieți).
• Pentru a îmbunătății re-
crutarea elevilor în școlile
medii tehnice din R. P. Po-
lonă, pe lingă orientarea ce se
dă elevilor tot cursul ulti-
mului an al 6<nlii generale,
va fi efectuată și o verificare
a aptitudinilor înaintea exa-
menelor de admitere. Verifi-
carea va fi efectuată de o co-
misie formată din profesori,
medici, psihologi și reprezen-
tanți ai organizațiilor sociale, i;
care, pe baza informațiilor cu-
lese, va încuviința alegerea
făcută de elevi sau îi va o-
rienta spre altă profesie.
Cu începere din acest an
școlar, elevii unor școli expe-
rimentale din 5 regiuni ale
• Pe lîngă reședința prezi-
dențială din Simla (India) s-a
organizat un institut central
pentru perfecționarea pedago-
gilor, în cadrul căruia se orga-
nizează cursuri de vară, con-
ferințe de specialitate și semi-
narii de studii postuniversita-
re. Această instituție servește
deopotrivă drept casă de crea-
ție pentru educatori și cerce-
• Educația în spiritul tradi- ~
țiilor de luptă aie poporului
tinde să ocupe un loc tot mai
larg în programele școlare
din Guineea. în acest scop
manualele școlare în pregătire
vor cuprinde
din secolele
al XlX-lea,
marile fapte
poeme naționale
al XVIH-lea și
care povestesc
ale unor eroi ai
>
luptei poporului pentru elibe-
rare.
Îngrijind peștii din acvariu (la cercul micilor naturaliști de la Palatul
pionierilor din Capitală)
REDACT1A SI ADMINISTRAȚIA ; București Pistă Scînteii nr. I. Telefon 17.60.20 Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorîi voluntari din
unitățile de invâtămînL Tiparul i Combinatul Poligrafic Casa Scînteii. Piața Scînteii București.
।	43132	!